P. 1
La Steaua Referat

La Steaua Referat

5.0

|Views: 6,673|Likes:
Published by Catalina Mihaela

More info:

Published by: Catalina Mihaela on Feb 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/08/2013

pdf

text

original

LA STEAUA REFERAT Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii romane.

Prin tot ce a creeat, el a produs un efect de modelare,profund si de durata. A facut ca toata poezia acestui secol,sa evolueze raportat la genul sau de poezie. Poezia"La steaua" explica printr-un mecanism cosmic,elucidat de stiinta moderna,disparitia iubirii, avand ca tema de baza "filozofia vietii",iar ca idee,"valoarea existentiala a omului in raport cu dimensiunea temporala". Comparatia alegorica a sentimentului de dragoste cu un fenomen ale mecanicii cosmice, produce nostalgia contemplarii spatiilor astrale. "La steaua care a rasarit E-o cale atit de lunga, Ca mii de ani i-au trebuit, Luminii, sa ne-ajunga". Poetul figureaza marile translatii din spatiu cosmic, in contaratimp cu perceptia umana limitata. Care poate intelege numai consecintele vizibile, nu cauzalitatea deplina a fenomenelor, inclusiv ale trairilor umane. "Poate de mult s-a stins in drum In departari albastre, Dar raza ei abia acum Lucii vederii noastre". Maretia unei iubiri trecute,neantelese aduce durerea tulburatoare al unui spectacol cosmic asezat sub semnul paradoxului. Icoana stelei ce-a murit Incet pe cer se suie: Era pe cand nu s-a zarit, Azi o vedem si nu e". Amorul,ca steaua ce intre timp s-a stins,imaginea primita fiind numai a unui spatiu mort,ce se supune acelorasi legi transcendentale. Iubirea sentiment de origine divina, emanatie a unui eros extins. In scara cosmica, poate trimite in lumea de jos, numai reflectarea tarzie a unui amintiri. "Tot astfel cand al nostru dor Pierii in noapte-adanca, Lumina stinsului amor

unde se dau explicatii a unor experiente intelectuale fundamentale. inclusive ale trairilor umane Poate de mult s-a stins in drum/In departari albastre/ Dar raza ei abia acum / Lucii vederii noastre .in legatura cu temele universului si al vietii.unde icoana este semnul paradoxal.facandu-si loc in durerea tulburatoare a spatiului cosmic. Avand 4 strofe a cate 4 versuri cu un ritm iambic si o rima incrucisata este bazata pe comparatia intre personalitatea iubirii umane si evolutia stelara. el a produs un efect de modelare profound si de durata. meditatie .un spatiu mort. Simbolizeaza ceva Dumnezeesc.asupra problemelor existentiale.care o alcatuiesc intr-un limbaj poetic mai universal. Sugestia universului identic se bazeaza in primul rind pe motivul stelei si al luminii care semnifica acel corp ceresc supus la meditatie in pofida problemelor existentiale.care semnifica acel corp ceresc supus la meditatie in pofida problemelor existentiale. Datorita acestor elemente in totalitate a sentimentelor meditative.Ne urmareste inca". poezia"La steaua" se inscrie in genul liric deoarece este construita in straturi profunde ale sufletului eului liric si al ghandirii umane. ce intre timp s-a stins imaginea primita fiind numai a unui spatiu mort. in contaratimp cu perceptia umana limitata. se supune acelorlasi legi transcendente. ci ca metafora a calatoriei luminii:. emanatia a unui eros extins. Care poate intelege numai consecintele vizibile. Prin tot ce a creeat. I Ca mii de ani i-au trebuit I Luminii sa ne- . Poezia include deasemenea o gama variata de figuri de stil.Iubirea fiind un sentiment de origine sacra. intr-o motivare a sensului existentei. Motivul pe care se sprijina initial ideea aceasta se constituie intr-un punct de plecare de o sugestivitate exemplara: imaginea stelei rasarind nu se retine ca atare. A facut ca toata poezia acestui secol sa evolueze sub auspiciile genului sau. Starea de spirit al eului liric este cuprinsa de sentimente profunde de cugetare.Amorul. numai reflectarea tarzie a unui amintiri Lumina stinsului amor/Ne urmareste inca.care daca se stinge lasa intunerec. In scara cosmica. ca steaua . neintelese are durerea tulburatoare al unui spectacol cosmic asezat sub semnul paradoxal Icoana stele ice-a murit /Incet pe cer se sue/ Era pe cind nu sa zarit / Azi o vedem si nue . Cunoscuta poezie filozofica La steaua explica printr-un mecaanism cosmic elucidate de stiinta moderna si disparitia iubirii. Metafora "Icoana stelei"reprezinta in imaginatia poetului fata sfanta si divina a stelei ce invaluie un sir de ghinduri lumesti. Comparatia alegorica a sentimentului de dragoste cu un fenomen ale mecanicii cosmice produce nostalgia contemplarii spatiilor stelare La steaua care a rasarit /E-o cale atit de lunga/Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii san e ajunga. Sugestia universului identic. avind tema de baza filozofia vietii iar idea valoarea existentiala a omului in raport cu dimensiunea temporala . Comentariu literar la poezia La steaua de Mihai Eminescu Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii romane. aa steaua care-a rasarit I E-o cale-atat de lunga. Iubirea sentiment de origine divina. Starea de spirit a eului liric este cuprinsa de sentimente profunde de cugetare. Maretia undei iubiri trecute . Poetul figureaza marile translatii din spatiu cosmic. reflectie asupra problemelor existentiale.se bazeaza in primul rand pe motivul"stelei"si al"luminii". poate trimite in lumea de jos. intr-u motivarea sensului existentei. nu cauzalitatea deplina a fenomenelor.

Ritmul cantabil. cea din care avea sa se intrupeze. proiectie in amintire si vis. nu-i asa?! . Desigur. al planului sufletesc. nu ar suporta socul acestei regasiri cu propria origine. creeaza o senzatie de disconfort. eternizare . cit). Metafora devine. caci toti am fost. care stralucesc de-ti iau ochii in hrubele neputintei noastre? Iata ca in vremuri de adanca disolutie morala. inaltarea pe cer. stea care ne lumineaza. a rasarit pe cer LUCEAFARUL de noapte. absenta. Rasaritul stelei va fi perceput de noi peste mii de ani. tanjire. timp in care ea poate sa fi disparut. Nu este orb mai periculos decat cel care nu vrea sa vada: noi de ce oare. op./ Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii sa ne-ajunga". iar latratorii cu eventuale pretentii de poet pretind ca ar fi si pentru ei loc sub Soare. Steaua Eminescu devine inaccesibila. Nectarul ei este bineplacut Creatorului. rima incrucisata. sau unii dintre noi. Versificatia de aici e identica celei din Luceafarul: ritm iambic. impatimiti de intuneric. De o poeticitate sublima este a treia strofa a acestui poem. Atat de bucuros a fost. nu vrem sa vedem frumusetea-ntrupata in poemele eminesciene.acestea sunt doar partial definitiile dorului. pentru care destinul astrului este doar metafora cosmica a unei aspiratii irealizabile. initial.ajunga . Petrescu. nu in Soare. Proiectia merge catre sentimentul cel mai complex in alcatuirea lui pluridimensionala: dorul. Fii ai Luminii. armonia sonora a ansamblului fac din La steaua un poem pe cat de concentrat. Doar ultimei strofe ii e rezervata imaginea tinta. credem. Insasi acea Lumina de care vorbeste Poetul: "La Steaua care-a rasarit/ E-o cale-atat de lunga. Iubire. de terfelire generalizata a valorilor. mandru ca a putut plamadi din huma plina de tina o asemenea frumusete. lumina ei orbeste. prin reductie. Poetul nepereche. oximoronul in expresie delicata din ultimele doua versuri creeaza o imagine de ansamblu exceptionala:. dorinta. in plina Lumina. analogia iubirii cu lumina constituie elemente figurative pe care poezia le contine fara a recurge decat la semnificand concreti. incat din cocoloasele de plamada ramase. ba chiar stralumineaza bezna in care ne afunda parcam tot mai mult. de fapt un nucleu polisemantic pentru o noua serie motivica. de ridicare la suprafata a gunoaielor de tot felul. pe atat de expresiv. La acest nivel. noaptea adanca si lumina. si nu e . I Lumina stinsului amor I Ne urmareste inca . sa fie definitiv cristalizata (Ioana Em. peste veacuri. pe unde a haladuit candva Lumina insasi.. persistenta luminii in ciuda disparitiei sursei. Petalele rasfrante ale florii albastre se transforma noaptea intr-o Stea norocoasa pentru acest neam harazit de bunul Dumnezeu. ce nu a mai ajuns. o floare ce parfumeaza si infrumuseteaza chiar Palatele de clestar ale Domnului. I Azi o vedem.. aceea a comunicarii (ibidem). caci. Jcoana stelei ce-a murit I incet pe cer se suie: I Era pe cand nu s-a zarit. Steaua ca icoana. O cale de mii de ani-lumina desincronizeaza fenomenele. asemeni unui curcubeu. comparatie: Tot astfel cand al nostru dor I Pieri in noapte-adanca. masura de 7-8 silabe Mihai Eminescu LA STEAUA Deasupra Romaniei isi intinde petalele o floare decupata din nesfarsituri de azur. nostalgie dureroasa. Motivul astrului mort care isi supravietuieste in icoana de lumina devine o constanta in creatiile eminesciene tarzii. O floare ce-si trage seva din taramurile de basm ale Tarii numita Romania.

asa cum cu totii ne intrebam: ce caine turbat i-o fi muscat. dar prea putini realizau comoara vie ce pulsa in operele eminesciene. al sentimentului romanesc. Dovada este ca Poetul insusi. stim cat se poate de bine ca la capataiul oricarui Roman curat ar trebui sa stea. Iar la rasarit.Din neant s-au intrupat si sunt parjoliti de nesetea de repaos. adica n-au hodina pana nu-l dau jos pe Eminescu de pe soclu. hilara./ Azi o vedem. da roade. Explicatia este gasibila in acelasi poem: "Icoana stelei ce-a murit/ Incet pe cer se suie:/ Era pe cand nu s-a zarit. datorita traducerilor si traducatorilor (carora le aducem aici omagiul nostru) care au reusit sa-l impuna atentiei lumii. intinzandu-si radacinile in zarile Nesfarsitului. Marea plecare la durut pe Poet durandu-ne pe noi in carnea sufletului nostru. durand in acestea: a rodit in noi germenii unei iubiri vesnice. de cel care ne-a pus in armonie cu noi insine si cu Universul. care-ncet pe cer se suie. Atunci cand. romanilor. iata ca unii pretinsi romani se apuca sa-l desfiinteze. din ratiuni straine de cea mai elementara ratiune. alaturi de Biblie. de multa vreme. iata ca autorii de manuale se-nversuneaza sa-i acorde un spatiu tot mai restrans. Subtilitatea neasteptata a primului vers este uluitoare: noua. se confunda cu semnificatia cuvantului DOR cuvant fara echivalent in nici o alta limba din lume! S-ar parea chiar. ne era. Ea era. si nu e. icoana. nici pe ignoranti la ignoranta. nu bleastama pe ingrati la ingratitudine... inducand. ba chiar inculcand copiilor ideea ca Eminescu nu mai merita citit. dor de Eminescu. Poezia LA STEAUA pare a fi testamentul poetic al Poetului. el se identifica. rodeste in noi dor si mai aprig de Eminescu. de nu se mai opresc din defaimare?! Din nefericire. in speranta. iar astazi. Ca n-au dram de dreptate. caci deja se scrisese in epoca despre conditia Geniului. ce se prelungeste dincolo de vremi. acolo unde se asaza icoanele intru cinstire la ruga de dimineata.. ca acesta ar fi Rod-ul Cuvantului cel dintru inceput: dor-ul romanesc este fructul simtirii. ca poate se vor cocota ei acolo intr-o zi. ar trebui sa se afle si portretul lui Eminescu. o stim cu totii. opera. stia ca Lumina stinsului amor de Eminescu ne urmareste inca! . al acelor inconfundabile modus vivendi. pensandi. ca firmamentul ar trebui sa pastreze chipul superb si suprem al Poetului. apreciata cum se cuvine. dar el nu condamna pe nimeni. in sfarsit. cel putin poetica. nu iese fum! Si daca-i asa..era oare constient vizionarul Eminescu de valoarea sa pentru neamul romanesc?! Ii va fi ramas. Eminescu. Iata. gratie (sic!) unor ipochimeni cu rol de demolatori. amandi romanesti! Orice ar fi. Mii de ani i-au trebuit poporului nostru sa dea lumii o valoare ca Eminescu. in descendenta eminesciana. in stralucitele sale intuitii. la noi umbla inca o vorba ce tine de Evul Mediu: Pana nu faci foc." Steaua noastra a murit . cand vedem cu totii ce intindere are aceasta opera unica in peisajul chiar al literaturii universale. Vizionarul Poet stia care ii va fi soarta. dimpotriva. traia. a Poetului. insa. de noi insine. deci. Iar cand ea a fost. ea nu mai este deja in centrul atentiei. dorul de Eminescu ne doare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->