1.

Din grupul organelor limfoide primare face parte:
a. splina
b. limfocentrii
c. bursa lui Fabricius
d. limfonodurile
e. forma|iunile limfoide asociate mucoaselor
2. Din grupul organelor limfoide secundare face parte :
a. timusul
b. splina
c. máduva osoasá
d. bursa lui Fabricius
e. ficatul
3. Din grupul organelor limfoide secundare face parte:
a. timusul
b. limfocentrii
c. máduva osoasá
d. bursa lui Fabricius
e. ficatul
4. Corpusculii Hassal se formeazá în:
a. spliná
b. limfocentrii
c. bursa lui Fabricius
d. plácile Peyer
e. timus
5. Care din urmátoarele caracteristici nu sunt specifice organelor limfoide centrale:
a. apar timpuriu în cursul ontogenezei organismului
b. au origine endodermo-mezodermalá
c. involueazá treptat cu vârsta
d. dupá formarea si dezvoltarea completá persistá toatá via|a
e. extirparea lor precoce favorizeazá instalarea unor deficien|e imunologice
6. Limfocitele B mature si virgine migrate din bursa lui Fabricius colonizeazá organele
limfoide periferice începând cu:
a. a 5-a zi de incuba|ie
b. a 12-a zi de incuba|ie
c. a 2-a zi de incuba|ie
d. a 18-a zi de incuba|ie
e. a 20-a zi de incuba|ie
7. Care din urmátoarele specii de mamifere prezintá la nivelul limfocentrilor o modalitate
diferitá de organizare a fluxului limfatic:
a. calul b. porcul c. oaia d. soarecele e. câinele
8. În care arie a splinei se realizeazá selec|ia antigenelor în scopul prezentárii lor
limfocitelor Tsau B:
a. zona marginalá
b. pulpa rosie
c. pulpa albá
d. zona medulará
e. zona paracorticalá
9. Stimularea splinei prin antigene timodependente determiná transformarea blasticá a
limfocitelelor T din tecile periarteriolare ducând la apari|ia :
a. limfocitelor T supresor
b. limfocitelor T citotoxice
c. limfocitelor B de memorie
d. limfocitelor T contrasupresor
e. limfocitelor T amplificator
10. Stimularea prin antigene timoindependente determiná activarea limfocitelor B de la
nivelul foliculilor limfoizi splenici ducând la formarea:
a. limfocitelor T supresor
b. limfocitelor T citotoxice
c. limfocitelor B de memorie
d. limfocitelor T contrasupresor
e. limfocitelor T amplificator
11. Rolul celulelor M din structura epiteliului cubic al plácilor Peyer este de :
a. blocare a accesului antigenelor la nivelul plácii
b. secre|ie de mucus protector
c. transportul antigenelor cátre straturile subepiteliale ale mucoasei intestinale
d. sinteza de imunoglobuline specifice
e. fagocitarea antigenelor microbiene
12. |esutul limfoid al apendicelui are o structurá asemánátoare cu:
a. amigdalele
b. diverticulul Meckel
c. amigdalele cecale
d. splina
e. timus
13. La nivelul cárui organ limfoid se îndepárteazá prin fagocitozá hematiile anormale sau
îmbátrânite:
a. timus
b. limfocentrii
c. spliná
d. plácile Peyer
e. bursa lui Fabricius
14. Structurile corpusculare denumite corpusculii Malpighi se gásesc în:
a. zona marginalá splenicá
b. zona medulará a timusului
c. bursa lui Fabricius
d. pulpa albá splenicá
e. pulpa rosie splenicá
15. Care din urmátoarele celule reprezintá un macrofag cu status inflamator:
a. celula Kupffer
b. celula Langhans
c. microglia
d. osteoclastul
e. celula Langerhans
16. Care din urmátoarele celule reprezintá un macrofag cu status normal:
a. celula Langhans
b. macrofagul de exudat
c. macrofagul de corp stráin
d. microglia
e. celula epitelioidá
17. Care din urmátorale celule reprezintá un macrofag cu status inflamator:
a. macrofagul sinovial
b. condroclastul
c. celula epitelioidá
d. celula Kupffer
e. celula Langerhans
18. Care din urmátoarele celule reprezintá un macrofag cu status normal:
a. macrofagul de exudat
b. celula epitelioidá
c. macrofagul de corp stráin
d. condroclastul
e. celula Langhans
19. Macrofagele profesioniste se caracterizeazá prin:
a. distrugerea în totalitate a structurilor pe care le înglobeazá prin fagocitozá
b. func|ia de celulá prezentatoare de antigen
c. distrugerea par|ialá a structurilor pe care le fagociteazá cu conservarea epitopilor
d. exprimarea epitopilor conserva|i pe membrana celulará împreuná cu moleculele CMH
e. prezentarea epitopilor conserva|i limfocitelor si declansarea unui ráspuns imun
20. Care este structura morfologicá în care se eviden|iazá prima oará la un organism celula
matcá:
a. máduva osoasá hematogená
b. ficatul fetal
c. timus
d. |esutul hematopoietic embrionar din sacul vitelin
e. |esuturile limfoide asociate mucoaselor
21. Care din urmátoarele celule au func|ii fagocitare:
a. limfocitele T helper
b. limfocitele B de memorie
c. neutrofilele
d. celulele K
e. limfocitele T citotoxice
22. Care din urmátoarele celule au func|ii fagocitare:
a. limfocitele T helper
b. celulele NK
c. macrofagele
d. limfocitele T de memorie
e. limfocitele T de hipersensibilitate întârziatá
23. Persisten|a neutrofilelor în circula|ia sanguiná dupá eliberarea din máduva osoasá este:
a. 5-6 ore b. 10-12 ore c. 24-48 ore d. 72 ore e. 120 ore
24. Care substan|á poate fi consideratá un important factor chemotactic pentru neutrofile:
a. mieloperoxidaza
b. lizozim
c. N-formil-metionil-leucil-fenilalanina
d. Catepsina G
e. Gelatinaza
25. Care din urmátoarele substan|e este consideratá o enzimá cu efect microbicid, prezentá
în granulele azurofile ale neutrofilelor:
a. proteinaza 3
b. mieloperoxidaza
c. catepsina G
d. elastaza
e. hidrolaza acidá
26. Fenomenul de margina|ie a neutrofilelr reprezintá:
a. traversarea endoteliului vascular
b. concentrarea neutrofilelor în capilarele sanguine periferice
c. apropierea de suprafa|a endoteliului vascular si reducerea vitezei de deplasare
d. atasarea la structura non self ce urmeazá a fi fagocitate
e. fagocitoza incompletá a structurilor înglobate
27. În cazul neutrofilelor fenomenul denumit diapedez reprezintá:
a. traversarea endoteliului vascular
b. concentrarea neutrofilelor în capilarele sanguine periferice
c. apropierea de suprafa|a endoteliului vascular si reducerea vitezei de deplasare
d. atasarea la structura non self ce urmeazá a fi înglobatá
e. fagocitoza incompletá a structurilor înglobate
28. Ce tip de celulá sanguiná crelte numeric în |esuturile în care se gásesc parazi|i:
a. limfocitul b. monocitul c. neutrofilul d. bazofilul e. eozinofilul
29. La eozinofilele animalelor parazitate, receptorii Fc pentru moleculele de IgE se gásesc
în propor|ie de:
a. 10% b. 20% c. 30% d. 50% e. 70%
30. Care din urmátoarele func|ii nu este realizatá de cátre eozinofile:
a. modulator al reac|iilor alergice
b. celulá de memorie
c. fagocitarea unor complexe antigen-anticorp
d. transportator de plasminogen
e. neutralizator de hepariná
31. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la bazofile sunt false:
a. prezintá receptori Fc pentru molecule de IgE
b. prezintá receptori Fc pentru molecule de IgG
c. intervin în reac|iile de tip anafilactic ale hipersensibilitá|ii imediate
d. manifestá func|ii fagocitare foarte intense
e. contribuie la intensificarea reac|iei inflamatorii
32. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la mastocite sunt false:
a. intervin în reglarea debitului de sânge
b. intervin în reac|ii de hipersensibilitate
c. au func|ii fagocitare foarte intense
d. intervin în procese inflamatorii locale
e. secretá citokine care ac|ioneazá asupra fagocitelor si limfocitelor
33. Care din urmátoarele subpopula|ii de limfocite T fac parte din grupul limfocitelor cu
rol efector:
a. limfocitele T helper
b. limfocitele T amplificator
c. limfocitele T supresor
d. limfocitele T citotoxice
e. limfocitele Tcontrasupresor
34. Procentul limfocitelor T helper din totalul limfocitelor T este:
a. 15% b. 35% c. 65% d. 85% e. 95%
35. Care este afirma|ia falsá privitoare la rolul limfocitelor T helper:
a. activeazá limfocitele B pentru ca acestea sá evolueze la stadiul de plasmocit
b. activeazá limfocitele T citotoxice pentru distrugerea celulelor |intá
c. fagociteazá complexele antigen-anticorp
d. activeazá unele macrofage
e. stimuleazá activitatea celulelor NK
36. Limfocitele T ajunse recent în circula|ia sanguiná si care nu au venit în contact cu
antigenul, poartá numele de:
a. limfocite T helper
b. limfocite T amplificatoare
c. limfocite T de memorie
d. limfocite T de hipersensibilitate întârziatá
e. limfocite T naive
37. Din punct de vedere morfologic si func|ional bazofilul se aseamáná cel mai mult cu:
a. neutrofilul
b. eozinofilul
c. mastocitul
d. limfocitul B
e. macrofagul
38. Care din urmátoarele subpopula|ii de limfocite T fac parte din grupul limfocitelor cu
rol efector:
a. limfocitele T helper
b. limfocitele T supresor
c. limfocitele T contrasupresor
d. limfocitele T de hipersensibilitate întârziatá
e. limfocitele T amplificator
39. Asupra cáror celule nu se manifestá efectul inhibitor al limfocitelor T supresor:
a. macrofage
b. limfocite T helper
c. limfocite B
d. limfocite T citotoxice
e. limfocite T contrasupresor
40. Selecta|i afirma|ia falsá privitoare la limfocitele T amplificatoare:
a. recunosc antigene stráine neasociate cu moleculele CMH
b. au rol important în imunitatea antitumoralá
c. au rol în cresterea rezisten|ei organismelor fa|á de bacteriile cu dezvoltare intracelulará
d. pot activa selectiv anumite clone de limfocite B
e. se întâlnesc mai frecvent la animalele tinere
41. Selecta|i afirma|ia falsá privitoare la limfocitele T helper:
a. intervin în ráspunsul imun fa|á de microorganisme cu dezvoltare intracelulará pe care-l
orienteazá cátre apari|ia hipersensibilitá|ii de tip celular
b. orienteazá ráspunsul imun cátre sinteza de imunoglobuline fa|á de microorganismele
cu dezvoltare extracelulará
c. stimuleazá exprimarea pe membrana limfocitelor B a antigenelor CMH de clasa II
d. se implicá în fenomenele inflamatorii locale
e. pot stimula reac|iile de hipersensibilitate imediatá
42. Selesta|i expresia falsá privitoare la limfocitele T contrasupresor:
a. ac|ioneazá numai asupra limfocitelor T supresor
b. ac|ioneazá secven|ial prin intermediul mai multor subpopula|ii de celule
contrasupresoare
c. posedá pe membrana celulará receptori pentru histaminá
d. blocheazá activitatea limfocitelor T amplificatoare
e. la soareci au fost descrise 4 tipuri de celule T contrasupresor
43. Ce categorie de celule modificate nu sunt atacate de cátre limfocitele T citotoxice:
a. celule stráine de organism
b. celule tumorale
c. hematii îmbátrânite
d. celule infectate cu virus
e. celule infectate cu bacterii
44. Programarea celulei |intá pentru lizá, etapá în care sunt activate mecanismele
intracelulare ale limfocitului T citotoxic necesitá prezen|a ionilor de:
a. Mg b. I c. Ca d. Cl e. Na
45. Recunoasterea celulei |intá de cátre limfocitul T citotoxic pe baza specificitá|ii
antigenice asociate CMH de clasa I necesitá prezen|a ionilor de:
a. Mg b. I c. Ca d. Cl e. Na
46. Func|ional si fenotipic limfocitele T de hipersensibilitate întârziatá se aseamáná cu:
a. limfocitele T helper
b. limfocitele T supresor
c. limfocitele T contrasupresor
d. limfocitele T amplificator
e. limfocitele T citotoxice
47. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la func|ionalitatea limfocitelor T de
hipersensibilitate întârziatá este falsá:
a. activeazá limfocitul B
b. intervin în fenomenele alergice
c. realizeazá ”sechestrarea” antigenului în |esutul în care a pátruns
d. intervin în procese de respingere a grefelor
e. influen|eazá procesele inflamatorii
48. La recontactul limfocitele T de memorie cu antigenul sub ac|iunea cáruia s-au format,
se activeazá si se transformá în:
a. limfocite T helper
b. limfocite T amplificator
c. limfocite T supresor
d. limfocite Tcitotoxice
e. limfocite T contrasupresor
49. Limfocitele T de memorie se formeazá concomitent cu:
a. limfocitele T helper
b. limfocitele T amplificator
c. limfocitele T supresor
d. limfocitele T citotoxice
e. limfocitele T contrasupresor
50. Procentul limfocitelor B din totalul limfocitelor circulante este:
a. 5-10% b. 15-20% c. 30-40% d. 50-60% e. 70-80%
51. Plasmocitele provin din:
a. limfocitele T helper
b. limfocitele T contrasupresor
c. limfocitele B
d. limfocitele T supresor
e. limfocitele T citotoxice
52. Func|ia de celulá prezentatoare de antigen a limfocitelor B se manifestá fa|á de:
a. macrofage
b. limfocite T helper
c. limfocite T supresor
d. limfocite T contrasupresor
e. limfocite T citotoxice
53. Câte genera|ii de diviziune sunt necesare ca din limfocitul B stimulat antigenic sá
rezulte un plasmocit:
a. 3 genera|ii b. 5 genera|ii c. 7 genera|ii d. 8 genera|ii e. 10 genera|ii
54. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la plasmocite sunt false:
a. au formá ovoidalá
b. raportul citoplasmá / nucleu este în favoarea nucleului
c. nucleul este excentric cu aspectul spi|elor de roatá
d. citoplasma este intens bazofilá
e. prezintá antigenele membranare PCA1 si PCA2
55. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la plasmocite sunt false:
a. au formá neregulatá
b. raportul citoplasmá / nucleu este în favoarea citoplasmei
c. nucleu este excentric cu aspectul spi|elor de roatá
d. citoplasma este intens bazofilá
e. prezintá antigenele membranare PCA1 si PCA2
56. În ráspunsul imun primar plasmocitele sintetizeazá predominant:
a. IgM b. IgG c. IgA d. IgE e. IgD
57. În ráspunsul imun secundar plasmocitele sintetizeazá predominant:
a. IgM b. IgG c. IgA d. IgE e. IgD
58. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la limfocitele B de memorie sunt false:
a. exprimá pe membraná receptorii specifici izotipurilor IgA si IgG
b. pierd ca receptori pentru antigene moleculele de IgM si IgD
c. sunt celule cu via|á scurtá
d. se concentreazá în ariile caracteristice ale organelor limfoide secundare
e. dupá recontactul cu antigenul generator se transformá în plasmocite
59. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la limfocitele B de memorie sunt false:
a. exprimá pe membraná receptorii specifici izotipului IgE
b. pierd ca receptori pentru antigene moleculele de IgM si IgD
c. sunt celule cu via|á lungá
d. se concentreazá în ariile caracteristice ale organelor limfoide secundare
e. dupá recontactul cu antigenul generator se transformá în plasmocite
60. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la limfocitele B de memorie sunt false:
a. exprimá pe membraná receptorii specifici izotipurilor IgA si IgG
b. pierd ca receptori pentru antigene moleculele de IgM si IgD
c. sunt celule cu via|á lungá
d. se concentreazá în ariile caracteristice ale organelor limfoide primare
e. dupá recontactul cu antigenul generator se transformá în plasmocite
a.
61. Din grupul leucocitelor granulare mari (LGL) fac parte:
a. limfocitele T helper
b. mastocitele
c. celulele NK
d. bazofilele
e. limfocitele B
62. Procentul celulelor NK din totalul celulelor mononucleare prezente în sânge este:
a. 3% b. 5% c. 10% d. 12% e. 20%
63. Care din urmátorii receptori ai celulelor NK sunt receptori de adeziune intercelulará:
a. CD2 b. IL2-R c. IFNgamma-R d. CD16 e. NK-R
64. Care din receptorii celulei NK sunt receptori pentru recunoasterea celulelor |intá:
a. CD2 b. LFA1 c. CD16 d. IL2-R e. IFNgamma-R
65. Care din receptorii celulei NK sunt receptori de recunoasterea celulelor |intá:
a. CD2 b. LFA1 c. IL2-R d. IFNgamma-R e. NK-R
66. Care din urmátoarele afirma|ii privitoare la celulele NK sunt false:
a. nu aderá la vata de sticlá
b. nu fagociteazá
c. ac|iunea citotoxicá este activatá de prostaglandine
d. se gásesc frecvent în spliná
e. ac|iunea citotoxicá este independentá de prezen|a anticorpilor specifici
67. Care tip de celule au activitate citotoxicá mediatá celular dependentá de anticorpi:
a. celula NK
b. celula K
c. bazofilul
d. limfocitul T de hipersensibilitate întârziatá
e. limfocitul T helper
68. Mecanismul citotoxicitá|ii naturale induse de limfokine se întâlneste la:
a. celulele K
b. celulele NK
c. magrofage
d. bazofile
e. limfocite T supresor
69. În infesta|iile parazitare creste cantitatea de :
a. IgM b. IgG c. IgA d. IgD e. IgE
70. La indivizii alergici creste cantitatea de:
a. IgG b. IgM c. IgA d. IgD e. IgE
71. Care din urmátoarele tipuri de imunoglobuline se fixeazá pe membrana mastocitelor
sau bazofilelor:
a. IgM b. IgG c. IgA d. IgD e. IgE
72. Care clasá de imunoglobuline are masa moleculará de aproximativ 196 kDA, o
constantá de sedimentare 8,2 S si con|ine în molecula ei aproximativ 12% glucide:
a. IgM b. IgG c. IgA d. IgD e. IgE
73. Care clasá de imunoglobuline se gáseste numai în serul sanguin al palmipedelor:
a. IgM b. IgA c. IgN d. IgE e. IgD
b.
74. Molecula de IgN este un tip particular de imunoglobuliná din serul sanguin al:
a. cobailor
b. palmipedelor
c. câinelui
d. iepurelui
e. porcului
75. Ce domeniu al moleculei de IgG este capabil sá fixeze frac|ia C4b a sistemului
complement:
a. CL b. CH1 c. CH2 d. CH3 e. CH4
76. Legarea componentei C1q a sistemului complement la molecula de IgG se face la
nivelul domeniului:
a. CH1 b. CH2 c. CH3 d. CH4 e. CL
77. Legarea componentei C1q a sistemului complement la molecula de IgM se face la
nivelul domeniului:
a. CH1 b. CH2 c. CH3 d. CH4 e. CL
78. Care din urmátoarele clase de imunoglobuline pot induce activarea si fixarea pe cale
clasicá a sistemului complement:
a. IgA b. IgD c. IgE d. IgM e. IgN
79. Piesa secretorie a moleculei de IgA este secretatá de:
a. limfocitul B
b. plasmocit
c. celule epiteliale ale mucoaselor si glandulare
d. limfocitul T
e. macrofagele splenice
80. Care clasá de imunoglobuline este dominantá din punct de vedere cantitativ în serul
sanguin al mamiferelor:
a. IgA b. IgG c. IgD d. IgE e. IgM
81. Câte din cele 10 situsuri de cuplare cu antigenele specifice sunt în mod obisnuit
func|ionale la molecula de IgM:
a. 1 b. 2 c. 5 d. 7 e. 10
82. Ce clasá de imunoglobuline prezintá 10 situsuri de cuplare cu antigenul specific:
a. IgA b. IgG c. IgD d. IgE e. IgM
a.
83. Care din urmátoarele caracteristici sunt valabile în cazul moleculei de IgM:
a. masa moleculará de 950-1000 kDa
b. reprezintá aproximativ 70-75% din totalul imunoglobulinelor serice
c. constanta de sedimentare 11 S
d. prezintá piesá secretorie
e. nu poate activa complementul pe cale clasicá
84. Câte subclase de IgG au fost descrise la cobai:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 6
85. Care tip de lan| H intrá în structura imunoglobulinelor din clasa IgM:
a. ¸ b. u c. µ d. c e. o
86. Care tip de lan| H intrá în structura imunoglobulinelor din clasa IgA:
a. ¸ b. u c. µ d. c e. o
87. Receptorii Fc de pe membrana sinci|iotrofoblastilor corionici realizeazá transportul
transplacentar al moleculei de:
a. IgG b. IgM c. IgA d. IgD e. IgE
88. Care clasá de imunoglobuline intervine în reac|iile de hipersensibilitate imediatá de
tip anafilactic:
a. IgG b. IgM c. IgA d. IgD e. IgE
89. Care clasá de imunoglobuline intervine predominant în imobilizarea
microorganismelor care ajung la nivelul mucoaselor:
a. IgM pentamer b. IgG c. IgA-secretor d. IgE e. IgD
90. Care din urmátoarele domenii intrá în structura lan|ului usor al moleculei de
imunoglobuliná:
a. VH b. VL c. CH1 d. CH2 e. CH3
91. Care din urmátoarele molecule de imunoglobuliná are masa moleculará de 111 kDa:
a. IgG b. IgD c. IgE d. IgN e. IgM
92. Care din urmátoarele molecule de imunoglobuliná are masa moleculará de 196 kDa:
a. IgG b. IgD c. IgE d. IgN e. IgM
93. Care tip de interleukiná intervine în diferen|ierea eozinofilelor si în deplasarea lor
spre locul unde sunt prezen|i parazi|ii:
a. IL1 b. IL2 c. IL3 d. IL5 e. IL11
94. Care tip de interleukiná ac|ioneazá asupra hepatocitelor stimulând sinteza de cátre
acestea a proteinelor ”de fazá acutá”:
a. IL3 b. IL5 c. IL10 d. IL11 e. IL12
95. Care din urmátoarele tipuri de interleukine inhibá apetitul:
a. IL1 b. IL2 c. IL5 d. IL11 e. IL12
96. Care din urmátoarele interleukine are un efect chemotactic fa|á de neutrofile:
a. IL7 b. IL8 c. IL9 d. IL11 e. IL12
97. Care din urmátorii factori condi|ioneazá nivelul seric al componentelor sistemului
complement:
a. stimularea antigenicá
b. nivelul seric al albuminelor
c. caren|ele alimentare proteice
d. persisten|a antigenului în organism
e. gradul de proliferare a limfocitelor
98. Care din urmátoarele componente ale sistemului complement sunt specifice cáii
clasice de activare:
a. factorul B
b. factorul P
c. frac|iunea C1
d. factorul D
e. properdina
99. Care din urmátoarele structuri ale sistemului complement ini|iazá calea clasicá de
activare:
a. frac|iunea C3
b. componenta C1q
c. frac|iunea C5
d. factorul B
e. componenta C1s
100. Care componentá a sistemului complement se inclaveazá în grosimea membranei
celulei |intá determinând liza osmoticá a acesteia:
a. C1q b. C3 c. factorul B d. C9 e. factorul H

timus b. limfocitelor T supresor b. Stimularea splinei prin antigene timodependente determin transformarea blastic a limfocitelelor T din tecile periarteriolare ducând la apari ia : a. limfocentrii c. bursa lui Fabricius 14. limfocitelor T amplificator 11. amigdalele cecale d. e. pulpa ro ie splenic . pl cile Peyer e. Stimularea prin antigene timoindependente determin activarea limfocitelor B de la nivelul foliculilor limfoizi splenici ducând la formarea: a. zona medular a timusului c. amigdalele b. splina e. c. esutul limfoid al apendicelui are o structur asem a. limfocitelor T contrasupresor e. b. zona marginal splenic b. zona marginal pulpa ro ie pulpa alb zona medular zona paracortical 9. limfocitelor T amplificator 10. limfocitelor T citotoxice c. fagocitarea antigenelor microbiene 12. timus toare cu: 13. Structurile corpusculare denumite corpusculii Malpighi se g sesc în: a.a. sinteza de imunoglobuline specifice e. secre ie de mucus protector c. limfocitelor B de memorie d. splin d. bursa lui Fabricius d. limfocitelor T supresor b. limfocitelor T citotoxice c. transportul antigenelor c tre straturile subepiteliale ale mucoasei intestinale d. d. Rolul celulelor M din structura epiteliului cubic al pl cilor Peyer este de : a. La nivelul c rui organ limfoid se îndep rteaz prin fagocitoz hematiile anormale sau îmb trânite: a. limfocitelor T contrasupresor e. diverticulul Meckel c. limfocitelor B de memorie d. pulpa alb splenic e. blocare a accesului antigenelor la nivelul pl cii b.

exprimarea epitopilor conserva i pe membrana celular împreun cu moleculele CMH e. condroclastul e. Care din urm torale celule reprezint un macrofag cu status inflamator: a. microglia d. limfocitele B de memorie c. celulele K e. Macrofagele profesioniste se caracterizeaz prin: a. macrofagul de corp str in d. celula Kupffer e. celula Langerhans 16. macrofagul de exudat c. celula Langhans b. esutul hematopoietic embrionar din sacul vitelin e. microglia e. prezentarea epitopilor conserva i limfocitelor i declan area unui r spuns imun 20. osteoclastul e. limfocitele T helper b. Care din urm toarele celule reprezint un macrofag cu status inflamator: a. Care din urm toarele celule reprezint un macrofag cu status normal: a. Care din urm toarele celule au func ii fagocitare: a. limfocitele T citotoxice . neutrofilele d. ficatul fetal c.15. Care din urm toarele celule reprezint un macrofag cu status normal: a. duva osoas hematogen b. macrofagul de exudat b. esuturile limfoide asociate mucoaselor 21. celula epitelioid c. distrugerea par ial a structurilor pe care le fagociteaz cu conservarea epitopilor d. distrugerea în totalitate a structurilor pe care le înglobeaz prin fagocitoz b. celula Langhans c. celula Langhans 19. condroclastul c. celula epitelioid d. celula epitelioid 17. Care este structura morfologic în care se eviden iaz prima oar la un organism celula matc : a. celula Langerhans 18. celula Kupffer b. macrofagul de corp str in d. macrofagul sinovial b. func ia de celul prezentatoare de antigen c. timus d.

limfocitele T de hipersensibilitate întârziat 23. modulator al reac iilor alergice b. Care substan poate fi considerat un important factor chemotactic pentru neutrofile: a. elastaza e. macrofagele d. În cazul neutrofilelor fenomenul denumit diapedez reprezint : a. limfocitul b. monocitul c. Gelatinaza 25. concentrarea neutrofilelor în capilarele sanguine periferice c. Ce tip de celul sanguin crelte numeric în esuturile în care se g sesc parazi i: a. Care din urm toarele substan e este considerat o enzim cu efect microbicid. hidrolaza acid 26. 72 ore e. receptorii Fc pentru moleculele de IgE se g sesc în propor ie de: a. limfocitele T helper b. celul de memorie c. Fenomenul de margina ie a neutrofilelr reprezint : a. Catepsina G e. N-formil-metionil-leucil-fenilalanina d. traversarea endoteliului vascular b. 10-12 ore c. eozinofilul 29. mieloperoxidaza c. catepsina G d. 50% e. fagocitoza incomplet a structurilor înglobate 28. prezent în granulele azurofile ale neutrofilelor: a. concentrarea neutrofilelor în capilarele sanguine periferice c. mieloperoxidaza b. bazofilul e. lizozim c. transportator de plasminogen . fagocitarea unor complexe antigen-anticorp d. Care din urm toarele func ii nu este realizat de c tre eozinofile: a. La eozinofilele animalelor parazitate. fagocitoza incomplet a structurilor înglobate 27. 70% 30. celulele NK c. ata area la structura non self ce urmeaz a fi fagocitate e. neutrofilul d. traversarea endoteliului vascular b. limfocitele T de memorie e. 5-6 ore b.22. 30% d. Persisten a neutrofilelor în circula ia sanguin dup eliberarea din m duva osoas este: a. 24-48 ore d. apropierea de suprafa a endoteliului vascular i reducerea vitezei de deplasare d. 20% c. Care din urm toarele celule au func ii fagocitare: a. ata area la structura non self ce urmeaz a fi înglobat e. 120 ore 24. 10% b. apropierea de suprafa a endoteliului vascular i reducerea vitezei de deplasare d. proteinaza 3 b.

Din punct de vedere morfologic i func ional bazofilul se aseam a. contribuie la intensificarea reac iei inflamatorii 32. poart numele de: a. stimuleaz activitatea celulelor NK 36. Care din urm toarele afirma ii privitoare la bazofile sunt false: a. neutrofilul b.e. 35% c. limfocitele T helper b. secret citokine care ac ioneaz asupra fagocitelor i limfocitelor 33. limfocitele T supresor d. intervin în reglarea debitului de sânge b. intervin în reac ii de hipersensibilitate c. mastocitul d. 85% e. 15% b. 65% d. activeaz limfocitele B pentru ca acestea s evolueze la stadiul de plasmocit b. limfocite T naive i care nu au venit în contact cu 37. Care din urm toarele afirma ii privitoare la mastocite sunt false: a. limfocite T de memorie d. intervin în procese inflamatorii locale e. Procentul limfocitelor T helper din totalul limfocitelor T este: a. au func ii fagocitare foarte intense d. Care din urm toarele subpopula ii de limfocite T fac parte din grupul limfocitelor cu rol efector: a. Care este afirma ia fals privitoare la rolul limfocitelor T helper: a. limfocitele T amplificator c. eozinofilul c. limfocitul B e. 95% 35. limfocite T de hipersensibilitate întârziat e. intervin în reac iile de tip anafilactic ale hipersensibilit ii imediate d. limfocite T amplificatoare c. macrofagul cel mai mult cu: 38. fagociteaz complexele antigen-anticorp d. limfocitele T citotoxice e. neutralizator de heparin 31. activeaz limfocitele T citotoxice pentru distrugerea celulelor int c. Care din urm toarele subpopula ii de limfocite T fac parte din grupul limfocitelor cu rol efector: . limfocitele Tcontrasupresor 34. prezint receptori Fc pentru molecule de IgE b. activeaz unele macrofage e. manifest func ii fagocitare foarte intense e. Limfocitele T ajunse recent în circula ia sanguin antigenul. limfocite T helper b. prezint receptori Fc pentru molecule de IgG c.

posed pe membrana celular receptori pentru histamin d. Ce categorie de celule modificate nu sunt atacate de c tre limfocitele T citotoxice: a. Cl e. celule infectate cu virus e. hematii îmb trânite d. Ca d. Na 45. etap în care sunt activate mecanismele intracelulare ale limfocitului T citotoxic necesit prezen a ionilor de: a. I c. pot stimula reac iile de hipersensibilitate imediat 42. la oareci au fost descrise 4 tipuri de celule T contrasupresor de celule 43. I c. Cl e. Programarea celulei int pentru liz . celule infectate cu bacterii 44. au rol în cre terea rezisten ei organismelor fa de bacteriile cu dezvoltare intracelular d. Selesta i expresia fals privitoare la limfocitele T contrasupresor: a. b. orienteaz r spunsul imun c tre sinteza de imunoglobuline fa de microorganismele cu dezvoltare extracelular c. Selecta i afirma ia fals privitoare la limfocitele T helper: a. ac ioneaz numai asupra limfocitelor T supresor b. intervin în r spunsul imun fa de microorganisme cu dezvoltare intracelular pe care-l orienteaz c tre apari ia hipersensibilit ii de tip celular b. macrofage b. blocheaz activitatea limfocitelor T amplificatoare e. Recunoa terea celulei int de c tre limfocitul T citotoxic pe baza specificit ii antigenice asociate CMH de clasa I necesit prezen a ionilor de: a. limfocite B d. celule tumorale c. pot activa selectiv anumite clone de limfocite B e. limfocite T contrasupresor 40. se implic în fenomenele inflamatorii locale e. e. au rol important în imunitatea antitumoral c.a. d. Na . recunosc antigene str ine neasociate cu moleculele CMH b. Asupra c ror celule nu se manifest efectul inhibitor al limfocitelor T supresor: a. ac ioneaz secven ial prin intermediul mai multor subpopula ii contrasupresoare c. limfocitele T helper limfocitele T supresor limfocitele T contrasupresor limfocitele T de hipersensibilitate întârziat limfocitele T amplificator 39. c. Ca d. se întâlnesc mai frecvent la animalele tinere 41. Mg b. limfocite T citotoxice e. stimuleaz exprimarea pe membrana limfocitelor B a antigenelor CMH de clasa II d. celule str ine de organism b. Mg b. Selecta i afirma ia fals privitoare la limfocitele T amplificatoare: a. limfocite T helper c.

limfocitele T supresor c. influen eaz procesele inflamatorii 48. activeaz limfocitul B b. Care din urm toarele afirma ii privitoare la func ionalitatea limfocitelor T de hipersensibilitate întârziat este fals : a. La recontactul limfocitele T de memorie cu antigenul sub ac iunea c ruia s-au format. 5 genera ii c. limfocitele T amplificator e. limfocite T contrasupresor 49. limfocite Tcitotoxice e. Func ia de celul prezentatoare de antigen a limfocitelor B se manifest fa a. limfocitele T amplificator c. Limfocitele T de memorie se formeaz concomitent cu: a. Câte genera ii de diviziune sunt necesare ca din limfocitul B stimulat antigenic s rezulte un plasmocit: a. intervin în procese de respingere a grefelor e. limfocitele T supresor e. 50-60% 51. Procentul limfocitelor B din totalul limfocitelor circulante este: a. Func ional i fenotipic limfocitele T de hipersensibilitate întârziat se aseam a. limfocitele T citotoxice 52. 8 genera ii e. 10 genera ii . limfocite T contrasupresor e. limfocite T helper c. limfocitele T citotoxice cu: 47. limfocitele T contrasupresor d. limfocitele B d. 7 genera ii d. Plasmocitele provin din: a. limfocite T amplificator c. 15-20% c. limfocite T helper b. limfocitele T contrasupresor 50. limfocitele T citotoxice e. limfocitele T contrasupresor c. limfocite T supresor d. intervin în fenomenele alergice c. limfocitele T supresor d.46. realizeaz ”sechestrarea” antigenului în esutul în care a p truns d. limfocitele T helper b. 30-40% d. se activeaz i se transform în: a. limfocite T citotoxice de: e. 5-10% b. limfocitele T helper b. limfocitele T helper b. macrofage b. limfocite T supresor d. 3 genera ii b. 70-80% 53.

se concentreaz în ariile caracteristice ale organelor limfoide secundare e. sunt celule cu via scurt d. IgD 57. raportul citoplasm / nucleu este în favoarea citoplasmei c. Procentul celulelor NK din totalul celulelor mononucleare prezente în sânge este: . citoplasma este intens bazofil e. au form ovoidal b. 61. nucleul este excentric cu aspectul spi elor de roat d. IgA d. IgD 58. dup recontactul cu antigenul generator se transform în plasmocite a. Care din urm toarele afirma ii privitoare la plasmocite sunt false: a. IgM b. dup recontactul cu antigenul generator se transform în plasmocite 60. IgE e. În r spunsul imun secundar plasmocitele sintetizeaz predominant: a. exprim pe membran receptorii specifici izotipurilor IgA i IgG b. celulele NK d. sunt celule cu via lung d. pierd ca receptori pentru antigene moleculele de IgM i IgD c. Care din urm toarele afirma ii privitoare la limfocitele B de memorie sunt false: a. Din grupul leucocitelor granulare mari (LGL) fac parte: a. sunt celule cu via lung d. limfocitele T helper b. citoplasma este intens bazofil e. mastocitele c. IgA d. dup recontactul cu antigenul generator se transform în plasmocite 59. nucleu este excentric cu aspectul spi elor de roat d. În r spunsul imun primar plasmocitele sintetizeaz predominant: a. Care din urm toarele afirma ii privitoare la plasmocite sunt false: a. IgM b. se concentreaz în ariile caracteristice ale organelor limfoide secundare e. prezint antigenele membranare PCA1 i PCA2 55. prezint antigenele membranare PCA1 i PCA2 56. IgG c. bazofilele e. se concentreaz în ariile caracteristice ale organelor limfoide primare e. exprim pe membran receptorii specifici izotipului IgE b. IgG c. Care din urm toarele afirma ii privitoare la limfocitele B de memorie sunt false: a. limfocitele B 62. raportul citoplasm / nucleu este în favoarea nucleului c. IgE e.54. exprim pe membran receptorii specifici izotipurilor IgA i IgG b. Care din urm toarele afirma ii privitoare la limfocitele B de memorie sunt false: a. pierd ca receptori pentru antigene moleculele de IgM i IgD c. au form neregulat b. pierd ca receptori pentru antigene moleculele de IgM i IgD c.

10% d. LFA1 c. IgM c. În infesta iile parazitare cre te cantitatea de : a. CD16 e. celulele NK c. IgD e.a. celulele K b. NK-R 66. IgA d. celula K c. IgM b. IgD 70. IgN d. CD2 b. IFNgamma-R 65. Care din urm toarele afirma ii privitoare la celulele NK sunt false: a. limfocite T supresor 69. IgA d. IgE 72. ac iunea citotoxic este independent de prezen a anticorpilor specifici 67. IgM b. IgD e. Care din receptorii celulei NK sunt receptori de recunoa terea celulelor int : a. IgD b.2 S i con ine în molecula ei aproximativ 12% glucide: a. 74. IgG c. se g sesc frecvent în splin e. Mecanismul citotoxicit ii naturale induse de limfokine se întâlne te la: a. IFNgamma-R d. IL2-R d. o constant de sedimentare 8. IL2-R c. CD2 b. magrofage d. 20% 63. IgM b. Care din urm torii receptori ai celulelor NK sunt receptori de adeziune intercelular : a. CD2 b. Care clas de imunoglobuline se g se te numai în serul sanguin al palmipedelor: a. IgA d. celula NK b. IgA d. Molecula de IgN este un tip particular de imunoglobulin din serul sanguin al: . NK-R 64. bazofile e. Care clas de imunoglobuline are masa molecular de aproximativ 196 kDA. IgM b. bazofilul d. IgE e. Care din receptorii celulei NK sunt receptori pentru recunoa terea celulelor int : a. ac iunea citotoxic este activat de prostaglandine d. CD16 d. La indivizii alergici cre te cantitatea de: a. limfocitul T de hipersensibilitate întârziat e. IgE 73. limfocitul T helper 68. LFA1 c. IgG c. 12% e. IL2-R e. nu ader la vata de sticl b. IgG c. IgE 71. IFNgamma-R e. Care din urm toarele tipuri de imunoglobuline se fixeaz pe membrana mastocitelor sau bazofilelor: a. Care tip de celule au activitate citotoxic mediat celular dependent de anticorpi: a. nu fagociteaz c. IgE e. IgG b. 5% c. 3% b. IgD e. IgA c.

Legarea componentei C1q a sistemului complement la molecula de IgG se face la nivelul domeniului: a. macrofagele splenice 80. 5 d. IgE d. CH1 b. CH4 76. Ce domeniu al moleculei de IgG este capabil s fixeze frac ia C4b a sistemului complement: a. CH1 c. IgD c. IgD d. CH3 d. 6 85. CH4 e. limfocitul B b. nu poate activa complementul pe cale clasic 84. 10 82. Care tip de lan H intr în structura imunoglobulinelor din clasa IgM: . IgE e. Ce clas de imunoglobuline prezint 10 situsuri de cuplare cu antigenul specific: a. Care din urm toarele caracteristici sunt valabile în cazul moleculei de IgM: a. IgA b. CH3 d. CH2 c. CL 78. cobailor palmipedelor câinelui iepurelui porcului 75. limfocitul T e. IgN 79. Care clas de imunoglobuline este dominant din punct de vedere cantitativ în serul sanguin al mamiferelor: a. CH3 e. Câte din cele 10 situsuri de cuplare cu antigenele specifice sunt în mod obi nuit func ionale la molecula de IgM: a. CH2 c. 83. celule epiteliale ale mucoaselor i glandulare d. CH1 b. d. IgM a. Legarea componentei C1q a sistemului complement la molecula de IgM se face la nivelul domeniului: a. Care din urm toarele clase de imunoglobuline pot induce activarea i fixarea pe cale clasic a sistemului complement: a. CH2 d. b. Piesa secretorie a moleculei de IgA este secretat de: a. 1 b. 4 e. IgG c. masa molecular de 950-1000 kDa b. IgE e. plasmocit c. IgA b. 7 e. IgM 81. Câte subclase de IgG au fost descrise la cobai: a. IgM e. prezint pies secretorie e. CL 77. CH4 e. c.a. IgA b. 1 b. reprezint aproximativ 70-75% din totalul imunoglobulinelor serice c. IgG c. e. 3 d. 2 c. IgD d. 2 c. constanta de sedimentare 11 S d. CL b.

IgD în structura lan ului u or al moleculei de d. IgN e. caren ele alimentare proteice d. IL12 97. IgE 89. VL c. CH1 în imobilizarea e. IL5 d. e. IL11 94. b. 86. Care din urm toarele domenii intr imunoglobulin : a. IL5 c. d.a. IgM c. Care din urm toarele interleukine are un efect chemotactic fa de neutrofile: a. persisten a antigenului în organism e. nivelul seric al albuminelor c. b. IL11 e. IgG b. IL11 e. IL1 b. IL9 d. gradul de proliferare a limfocitelor 98. IgG b. IgD e. d. IgN e. IgA-secretor d. IgM 93. stimularea antigenic b. 87. Care din urm toarele componente ale sistemului complement sunt specifice c ii clasice de activare: . IgA d. Care tip de interleukin intervine în diferen ierea eozinofilelor i în deplasarea lor spre locul unde sunt prezen i parazi ii: a. IgM c. CH3 91. IgM 92. VH b. IL11 e. Care clas de imunoglobuline intervine predominant microorganismelor care ajung la nivelul mucoaselor: a. IL3 b. IL10 d. IL3 d. IgE d. CH2 e. Care din urm torii factori condi ioneaz nivelul seric al componentelor sistemului complement: a. IgE 90. IL12 95. IgE d. c. IL8 c. IL12 96. IgA d. e. IgG b. IgD e. Care din urm toarele molecule de imunoglobulin are masa molecular de 196 kDa: a. IL2 c. c. IL1 b. IgD c. Receptorii Fc de pe membrana sinci iotrofobla tilor corionici realizeaz transportul transplacentar al moleculei de: a. IL2 c. Care tip de interleukin ac ioneaz asupra hepatocitelor stimulând sinteza de c tre acestea a proteinelor ”de faz acut ”: a. Care clas de imunoglobuline intervine în reac iile de hipersensibilitate imediat de tip anafilactic: a. Care tip de lan H intr în structura imunoglobulinelor din clasa IgA: a. IgD c. Care din urm toarele tipuri de interleukine inhib apetitul: a. IgG c. Care din urm toarele molecule de imunoglobulin are masa molecular de 111 kDa: a. IgM pentamer b. IgE 88. IL7 b. IL5 e. IgG b.

factorul B factorul P frac iunea C1 factorul D properdina 99. componenta C1s 100. factorul B e. frac iunea C3 b. c. C3 c. b. C9 e. C1q b. e. Care din urm toarele structuri ale sistemului complement ini iaz calea clasic de activare: a.a. factorul B d. frac iunea C5 d. factorul H . d. Care component a sistemului complement se inclaveaz în grosimea membranei celulei int determinând liza osmotic a acesteia: a. componenta C1q c.