You are on page 1of 18

CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE SERVICIILOR 1. CONCEPTUL DE SERVICII SERVICIILE POT FI PRIVITE CA OCUPATII SAU INDATORIRI ALE UNOR PERS.

CA FUNCTII, ACTIUNI SAU MUNCI PRESTATE IN FOLOSUL CUIVA SI NU IN ULTIMUL RAND CA ORGANIZME SAU SUBDIVIZIUNI FACAND PARTE DINTR-UN ANSAMBLU ADMINISTRATIV SAU ECONOMIC. DEASEMENEA TERMENUL DE SERVICII ESTE ASOCIAT SI IDEII DE SECTOR TERTIAR, IN ACEST SENS AVAND 2 ACCEPTIUNI DIFERITE: (1) REPREZINTA UN ANSAMBLU DE MESERII CARE SE EXERCITA IN CADRUL SOCIETATILOR PRESTATOARE DE SERVICII (BANCI, COMPANII AERIENE, TURISM, MEDICALE ETC.) SI INTREPRINDERI, ARTICOLE SI INDUSTRIALE; (2) ANSAMBLUL UNITATILOR DE PRODUCTIE INDIVIDUALIZATE DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC, AL CAROR ACTIVITATE PRINCIPALA CONSTA IN OFERIREA DE SERVICII SI CARE CORESPUNDE NOTIUNII STATISTICE DE SERVICII (CONFORM OROM). O ALTA CLASIFICARE A SERVICIILOR VIZEAZA:

• •

SERVICII INDUSTRIALE-PRESTATE INTREPRINDERILOR PENTRU BUNA FUNCTIONARE A ACTIVITATII DE BAZA; SERVICII PRODUCTIVE; SERVICII FUNCTIONALE- AJUTA LA DESFASURAREA MUNCII EFECTUATE IN INTERIORUL ECONOMIEI PRIMARE SAU IN AFARA ACESTEIA.

PRINCIPALA PROBLEMA CARE EXISTA IN DEFINIREA NOTIUNII DE SERVICII SA REFERA LA DELIMITAREA ACESTORA. MAJORITATEA DEFINITILOR PUN ACCENTUL PE FAPTUL CA SERVICIILE SUNT ACTIVITATI AL CAROR REZULTAT ESTE NEMATERIAL SI DECI NESTOCABIL (ADICA NU SE CONCRETIZEAZA IN PRODUSE CU EXISTENTA DE SINE STATATOARE). PRIN COMPARATIE IN CAZUL PRODUCTIEI MATERIALE (BUNURI) REZULTATUL SE POATE SEPARA DE PROCESUL DE PROCESUL DE CREARE AVAND O EXISTENTA SPATIALA SI TEMPORALA DISTINCTA. ASTFEL BUNURILE OBIECTE POT FI DEPLASATE IN SPATIU ,POT FI STOCATE , IAR CONSUMAREA LOR SE REALIZEAZA DE REGULA IN ALTE LOCURI SI MOMENTE DECAT CELE CARE AU FOST PRODUSE. IN CONCLUZIE SE POATE SPUNE CA DIFERENTIEREA SERVICIILOR DE BUNURI SE POATE FACE IN FUNCTIE DE MAI MULTE CRITERII: A) CONTINUTUL ACTIVITATII DESFASURATE SAU REZULTATUL ACESTEIA; B) FORMA DE EXTERIORIZARE (DE CONCRETIZARE); C) PARTICULARITATILE REALIZARII ACTULUI DE V-C; D) RELATIA DINTRE PRODUCTIE SI CONSUM. CU TOATE CA ASTFEL DE DEFINITII POT FI ACCEPTABILE, EVIDENTIIND DEOSEBIREA DINTRE BUNURI SI SERVICII, ELE NU SUNT LIPSITE DE AMBIGUITATI. IN PRACTICA ESTE FOARTE DIFICIL UNEORI IN A DISTINGE SERVICIILE DE BUNURI DEOARECE IN MOD FRECVENT ACHIZITIONAREA UNUI BUN INCLUDE SI UN ELEMNT DE SERVICIU, DUPA CUM IN MOD SIMILAR UN SERVICIU PRESUPUNE ACHIZITIONAREA SAU PREZENTA UNOR BUNURI. IN PREZENT EXISTA O SERIE DE SERVICII CARE IMBRACA O FORMA CONCRETA DE EXISTENTA (PALPABILA), PUNAND SUB SEMNUL INTREBARII FORMA DE EXTERIORIZARE A REZULTATULUI ACTIVITATII IN CALITATE DE CRITERIU DE DEMARCATIE INTRE BUNURI SI SERVICII.
1

EX. 2. (ESTE UTILA SOCIETATII DAR SE CONSIDERA CA NU CREAZA VENIT NATIONAL) . . - ACEASTA CARACTERISTICA SE REFERA LA FAPTUL CA SERVICIILE NU SE CONCRETIZEAZA IN BUNURI CU EXISTENTA DE SINE STATATOARE (OBIECTUAL). (5) O PRESTATIE SUPUSA SCHIMBULUI.).CLASIFICAREA SERVICIILOR A) SERVICII PRODUCTIVE = ACELE SERVICII PRIN CARE SE CREAZA SAU SE ADAUGA VALOARE PRODUSELOR (AJUTA LA MENTINEREA. PROGRAME SPECIAL CONSTITUITE. IN ESENTA INTANGIBILA SI CARE NU DA LOC NICI UNUI TRANSFER DE PROPRIETATE. REPREZINTA UN CRITERIU DE DELIMITARE. ASTFEL CARACTERUL MUNCII – PRODUCTIVA SAU NEPRODUCTIVA. DATELE INMAGAZINATE IN DISCURI. CARACTERISTICA SERVICIILOR SERVICIILE REPREZINTA UN DOMENIU PARTICULAR IN ACTIVITATIILE DIN CADRUL ECONOMIC. (3) ACTIVITATE CE SE CONCRETIZEAZA CA URMARE A UNEI RELATII DIRECTE DINTRE UTILIZATOR SI PRESTATOR (PRODUCATOR). CA URMARE SERVICIILE MAI POT FI DEFINITE SI IN FELUL URMATOR: (1) ACTIVITATIILE SOCIALE UTILE PRIN CARE SE SATISFAC NEVOI MATERIALE SI SPIRITUALE ALE INDIVIZILOR.PRESTATIA SE REALIZEAZA INSA LA COMANDA SPECIALA A UTILIZATORULUI. C) SERVICII COMERCIALE = REPREZENTAND ACTIVITATILE CE INSOTESC PROCESUL DE COMERCIALIZARE COMPLETANDU-L SI FACILITAND ACTUL DE V-C. ELE IMBRACA O SERIE DE CARACTERISTICI SPECIFICE CE DECURG ATAT DIN SPECIFICUL MUNCII PRESTATE CAT SI DIN TRASATURILE SI MODUL DE COMERCIALIZARE A ACESTORA. INFORMATIILE. 2 . EXISTA ASTFEL SERVICII PRODUCTIVE SI SERVICII NEPRODUCTIVE. D) SERVICII DE MARKETING = REPREZINTA ANSAMBLUL ACTIVITATIILOR PE CARE PRODUCATORII SAU DISTRIBUITORII LE OFERA UTILIZATORULUI PENTRU CA FOLOSIREA MARFURILOR SA FIE CAT MAI EFICIENTA. SANITARA ETC. (2) SCHIMBARI IN CONDITIA UNEI PERSOANE SAU A UNUI BUN CA URMARE A ACTIVITATII UNEI ALTE UNITATI ECONOMICE LA CEREREA PRIMULUI AGENT ECONOMIC. INSTITUTII. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SERVICIILOR SUNT: A) FORMA NEMATERIALA. CARTI ETC. (4) REZULTATUL UNEI ACTIVITATI UMANE AVAND CA DESTINATIE VANZAREA PRIN MECANIZMELE PIETEI SAU DISTRIBUITE PRIN MECANIZME. BENZI MAGNETICE. SERVICII COMERCIALE (SERVICII CARE INSOTESC PROCESUL DE COMERCIALIZARE) SI SERVICII DE MARKETING (SERVICII CE AJUTA UITLIZATORUL SA FOLOSEASCA BUNURILE SI SERVICIILE CAT MAI EFICIENT).: CINEMATOGRAFELE.CULTURALE. CI SE MANIFESTA SUB FORMA UNOR ACTIVITATI SAU FAZE ALE PROCESULUI DE PRODUCTIE SAU DE CONSUM. B) SERVICII NEPRODUCTIVE = REPREZINTA O ACTIVITATE DEPUSA IN RAMURILE DE SERVIRE SOCIAL. CONSERVAREA VALORII ACESTOR BUNURI ETC.

ETC. APARARE NATIONALA. E) COINCIDENTA IN TIMP SI SPATIU A PRODUCTIEI SERVICIILOR SI CONSUMULUI LOR. (S. TOTUSI EXISTA SERVICII (PRESTATII) CARE AU UN CARACTER MAI DURABIL CUM AR FI: ASIGURARILE. ADAPTAREA OFERTEI LA FLUCTUATIILE CERERII) C) PERISABILITAETA (NONDURABILITATEA) - SERVICIILE DISPAR IN MOMENTUL INCETARII ACTIUNII PRODUCATORILOR. ABSENTA CHELTUIELILOR NECESARE ACTIVITATILOR DE MAI SUS. ABSENTA STOCURILOR. ABSENTA UNOR PROPRIETATI TANGIBILE FACE IMPOSIBILA APREIEREA SI VERIFICAREA CALITATII UNUI SERVICIU INAINTE DE CUMPARARE SAU CHIAR DE CONSUM.N. ACEASTA CARACTERISTICA ARE REPERCURSIUNI ATAT ASUPRA VOLUMULUI ACTIVITATILOR DESDFASURATE CAT SI ASUPRA SATISFACERII NEVOI SOCIALE PENTRU ANUMITE SERVICII. NIVELUL PRETURILOR. INSEPARABILITATE SAU INDIVIZIBILITATE) - - - ACEASTA CARACTERISTICA PRESUPUNE SIMULTENAITATEA EXECUTIEI SI CONSUMARII SERVICIULUI IMPREUNA CU PREZENTA IN ACELASI LOC A PRESTATORULUI SI BENEFICIARULUI. PIERDERI DE MIJLOACE UMANE SI MATERIALE. CONSECINTELE ACESTEI CARACTERISTICI REZULTA SI DIN NEASIGURAREA ECHILIBRULUI SPATIAL (NR DE LUCRATORI /M2. CARACTERISTICILOR ECHIPAMENTELOR. CREAREA UNOR SPATII DE DEPOZITARE. ETC) . POLITIE. ETC. PRECUM SI O 3 . GARANTIILE FINANCIARE. IN ACESTE CONDITII FURNIZORUL DE SERVICII TREBUIE SA DEPUNA EFORTURI SPORITE PENTRU A GASTIGA INCREDEREA CLIENTULUI SI A REDUCE GRADUL DE INCERTITUDINE CE EXISTA LA NIVELUL CLIENTILOR PRIN SUPRALICITAREA CALITATILOR SERVICIILOR. COMERCIALIZAREA SERVICIILOR PRESUPUNE ASTFEL UN CONTACT DIRECT INTRE PRODUCATOR (PRESTATOR) SI BENEFICIAR. SANATATE. DATORITA ACESTEI CARACTERISTICI. UNEORI APARE NEINCREDEREA CLIENTULUI SI CORESPUZATOR ABSENTA DECIZIEI DE CUMPARARE.) CAT SI DEZAVANTAJE (ASIGURAREA UNUI ECHILIBRU INTRE CERERE SI OFERTA. SPATII COMERCIALE. ETC. D) INTANGIBILITATEA - - SERVICIILE NU POT FI PERCEPUTE CU UNUL DIN SIMTURILE FIZICE. ACEASTA CARACTERISTICA PREZINTA O SERIE DE AVANTAJE (EFICIENTA RIDICATA – CA URMARE A ABSENTEI DISTRIBUTIEI FIZICE. DE MANIPULARE A LOR. F) INSEPARABILITAETA SERVICIULUI DE PERSOANA PRESTATORULUI - - ACEASTA CARACTERISTICA CONDUCE LA INCETAREA UNUI SERVICIU DIN MOMENTUL INCHEIERII ACTIUNII PRESTATORULUI. PROTECTIA JURIDICA.- ACEASTA CARACTERISTICA A DUS LA DENUMIREA COMERTULUI CU SERVICII DREPT COMERT INVIZIBIL. COMERT CE ESTE MAI GREU DE CONTROLAT SI CUANTIFICAT B) NESTOCABILITATEA - NEAVAND FORMA MATERIALA SERVICIILE NU POT FI STOCATE IN VEDEREA UNUI CONSUM ULTERIOR.

CALITATEA SERVICIULUI SI SATISFACTIA CONSUMATORULUI REZULTA IN FUNCTIE DE MODUL IN CARE CEI DOI S-AU FACUT INTELESI. PESCUIT. ETC. IN ACESTE CONDITIE ESTE NECESARA O BUNA CUNOASTERE A NEVOILOR PIETEI SI O RIGUROASA DELIMITARE A SFERELOR DE ACTIUNE DEOARECE ACELASI PRODUCATOR NU-SI POATE OFERI SERVICIILE PE MAI MULTE PIETE IN MOD DIRECT. VANATOARE. EXTRACTIV. SECTORUL SECUNDAR PREZINTA NIVELURI SI CRESTERI ALE PRODUCTIVITATII MUNCII LA COTE RIDICATE. LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA MODERNA A. CONFORM TEORIEI ACESTUIA ECONOMIA SE IMPARTE IN TREI SECTOARE DISTINCTE AVAND UN COMPORTAMENT ECONOMIC DIFERIT: SECTORUL PRIMAR: AGRICULTURA. G) ETEROGENITATEA - REPREZINTA FAPTUL CA SERVICIILE SUNT CONSTITUITE DIN ACTIVITATI CU UN CONTINUT FOARTE VARIAT. SECTORUL TERTIAR PREZINTA COTE RELATIV MODESTE IN CEEA CE PRIVESTE NIVELUL SI CRESTEREA PRODUCTIVITATII MUNCII SI O RECEPTIVITATE OSCILANTA FATA DE PROGRESUL TEHNIC. SERVICIILE SI SECTORUL TERTIAR INTEMEIETORUL CLASIFICARII SECTORIALE A RAMURILOR ECONOMICE SI RESPECTIV A SERVICIILOR A FOST JEAN FOURASTIE.- - PARTICIPARE NEMIJLOCITA ACTIVA A CLIENTULUI LA REALIZAREA SERVICIULUI.) CAT SI CONTRIBUTIILE TOT MAI MARI ALE MUNCI MANUALE PENTRU ANUMITE SERVICII. 4 - - . 1. SECTOR CE INCLUDE CELELALTE ACTIVITATI CARE NU AU FOST CUPRINSE IN CELELALTE SECTOARE MENTIONATE ANTERIOR. DEASEMENEA O IMPORTANTA MAJORA O AU INDEMANAREA. LA CERINTELE SI PERSONALITATEA FIECARUI CLIENT. TALENTUL. 2. IAR GRADUL DE PATRUNDERE AL PROGRESULUI TEHNIC ESTE MEDIU. MECANIZAREA . INREGISTREAZA TOTODATA CEL MAI INALT GRAD DE PATRUNDERE A PROGRESULUI TEHNIC. PRICEPEREA SI PASIUNEA CU CARE PRESTATORUL EXECUTA SERVICIILE RESPECTIVE. IND. 3. DE AICI DIFICULTATEA DE STANDARDIZARE A SERVICIILOR. SECTORUL TERTIAR: SECTORUL CORESPUNZATOR SFEREI SERVICIILOR. NU DE PUTINE ORI. DEASEMENEA CARACTERISTICA PRESUPUNE UN EFORT CONTINUU DE ADAPTARE A PRESTATORULUI . ASTFEL: SECTORUL PRIMAR SE CARACTERIZEAZA PRINTR-UN NIVEL SI O DINAMICA A PRODUCTIVITATII MUNCII LA COTE MEDII. DAR SI DIN FAPTUL CA ACELASI SERVICIU PREZINTA O VARIATIE DEPENDENTA DE PERSOANA PRESTATORULUI SI / SAU UTILIZATORULUI TOATE ACESTE CARACTERISTICI AU FOST SI SUNT INFLUENTATE ATAT DE PATRUNDEREA PROGRESULUI TEHNIC (AUTOMATIZAREA. SECTORUL SECUNDAR: CONSTRUCTII. FIECARE SECTOR PREZINTA UN COMPORTAMENT ECONOMIC CARACTERIZAT PRIN NIVELUL SI DINAMICA PRODUCTIVITATII MUNCII – CRITERIU DE BAZA – PRIN NIVELUL PROGRESULUI TEHNIC SI PRIN RECEPTIVITATE FATA DE NOU.

III II I ASTFEL NOILE ABORDARI AU DUS LA: SCINDAREA SECTORULUI TERTIAR (DESPRINDEREA DIN CADRUL LUI A UNOR SERVICII CU CARACTER SPECIAL SI CONSTITUIREA LOR INTR-UN SECTOR DISTINCT NUMIT SECTOR CUATERNAR). IN CEL DE-AL TREILEA SECTOR. CERCETARE.INTREDEPENDENTE SI TENDINTE IN EVOLUTIA MODUL DE CARACTERIZARE AL DIMENSIUNII SI EVOLUTIA SECTORULUI DE SERVICII SE REALIZEAZA CU AJUTORUL UNOR INDICATORI. DIMENSIUNILE ACESTORA SERVICIILOR. - - DE ACEEA ACEASTA DEZVOLTARE SI MULTIPLICARE A SERVICILOR DE APARITIE DE NOI CATEGORII PRECUM SI RITTMURILE DIFERITE DE EVOLUTIE ALE ACTIVITATILOR COMPONENTE AU ACCENTUAT ETEROGENITATEA ACESTEI SFERE DETERMINAND NOI ABORDARI. TURISM. ETC. PRODUCTIA DE SOFTWARE. SECTORUL TERTIAR ESTE PREA MIC PT A CUPRINDE TOATE SERVICIILE (INVATAMANT. CULTURA.).SERVICIILE SI SECTORUL TERTIAR -continuarePRIMUL MODEL AL CLASIFICARII SECTORIALE PREZINTA ANUMITE LIMITE CUM AR FI : . TELECOMUNICATII ETC.CRITERIILE DE SEPARARE A RAMURILOR PE SECTOARE NU SUNT FOARTE CLARE SI COMFORME CU REALITATEA (SECTORUL TERTIAR ARE O RECEPTIVITATE FATA DE PROGRES MULT MAI MARE).:CERCETAREA STIINTIFICA. ACTIVITATI LEGATE DE PETRECEREA TIMPULUI LIBER. ACEST SECTOR CUPRINDE RAMURILE CELE MAI DINAMICE ALE SERVICIILOR CONSIDERATE A FI PURTATOARE DE PROGRES. MODUL DE UTILIZARE AL INDICATORILOR ESTE LIMITAT. DATORITA NUMARULUI FOARTE MARE DE RAMURI ALE ECONOMIEI CUPRINS IN SFERA SERVICILOR . EX. EDUCATIE. DIMENSIUNILE SFEREI SERVICIILOR SED MODIFICA PERMANENT IN SENSUL LARGIRII EI. ETC. SFERA SERVICIILOR INCLUZAND IN ACEST SECTOR SI O SERIE DE ACTIVTATI NEMATERIALE DESFASURATE IN SECTOARELE 1 SI 2. EX. GRUPAREA SERVICIILOR CE PREZINTAO EVOLUTIE CU RITMURI MAI LENTE. 1.:SANATATE. 2. ATAT CA REZULYTAT AL CRESTERII DE NEVOI DE SERVICII CAT SI PE SEAMA PRODUCTIEI MATERIALE INCLUSIV A TRANSFORMARILOR CE AU LOC IN STRUCTURA ACESTEIA.EXISTA O SERIE DE INDICATORI CONSIDERATI MAI EXPRESIVI IN CEEA CE PRIVESTE CARACTERIZAREA DIMENSIUNILOR SI EVOLUTIA ACESTUI SECTOR. OBSERVATIE:DATORITA IMPLICARI OMULUI PREGNANT IN ACESTE SERVICII SI INFLUENTA ACESTORA ASUPRA OAMENILOR SECTORUL CUATERNAR SE MAI NUMESTE SI SECTOR AL GRIJII PENTRU OM. INVATAMANTUL. 5 . TELECOMUNICATIILE .

DE ACEEA ESTE GREU DE CUANIFICAT EFORTUL 6 . SI INTR-UN RAPORT FUNCTIONAL INTRE OAMENI SI INTREPRINDERI. TRANSPORT. INTERDEPENDENTA DINTRE SERVICII SI CELELALTE SECTOARE SE REGASESTE LA TOAE NIVELURILE.IMPACTUL SERVICIILOR IN PROCESUL DE PRODUCTIE PROPRIU-ZISA. PROPORTIA PARTICIPARII SERVICIIOR LA REALIZARE A P. ASTFEL SERVICIILE REPREZINTA O CAUZA SI UN EFECT ALE INDUSTRIALIZARII . C. IN PREZENT SEREVICILE SUNT CONSIDERATE UN FACTOR DE PROGRES SI DE STIMULARE A CRESTERII ECONOMICE.-ULUI REFLECTA POTENTIALUL. (PONDEREA SERVICIILOR IN P. ACEST ARGUMENTEAZA IDEEA INTEGRARII SI INTERACTIONARII SECTORULUI SERVICIILOR CU ANSAMBLUL ECONOMIC SI SOCIAL. B) SERVICII CU PRESTATIE INTENSIVA IN INTELIGENTA. IN TARILE FOARTE DEZVOLTATE ACESTE SERVICII SE SUBSTITUIE INDUSTRIEI AVAND ROLUL DE MOTOR AL DEZVOLTARII SOCIALE. MARIMEA FONDURILOR FIXE EXISTENTE ACEST INDICATOR ASIGURA O EVALUARE GLOBALA A DIMENSIUNILOR SECTORULUI. DAR SI ASERVICIIOR ADIACENTE (CURATENIE. ELE EXERCITANDU-SE IN INTERIORUL INTREP.B.) CU AJUTORUL ACESTUI INDICATOR SE POT CARACTERIZA DIMENSIUNILE GLOBALE ALE SECTORULUI SERVICIILOR. B. ACEST INDICATOR REALIZEAZA O ANALIZA DINAMICA A EVOLUTIEI SI DISTRIBUTIEI PE SECTOARE A POPULATIEI.A. AL CRESTERII SI MODERNIZARII PRODUCTIEI. GOSPODARIREA LOCALITATIIILOR.B.) CA URMARE TREBUIE EVIDENTIAT FAPTUL CA DEZVOLTAREA SERVICIILOR SE PRODUCE SUB IMPACTUL REVOLUTIEI TEHNICO-STIINTIFICE. SPALATORIE.IMPACTUL SERVICIILOR ASUPRA OMULUI CU NEVOILE SALE.I.TENDINTA ESTE DE CRESTERE DE LA AN LA AN.B. SATISFACEREA ACESTOR NEVOI SI TREBUINTE PRESUPNE DEZVOLTAREA ACESTOR SERVICII STRICT LEGATE DE ACTICVITATEA UMANA. PARTICIPAREA SERVICIILOR LA CREAREA P. IN FUNCTIE DE CONTINUTUL LOR SI DE ACORDUL LOR LA CRESTEREA ECONOMICA SERVICILE SUNT IMPARTITE IN DOUA CATREGORII: A) SERVICII CU PRESTATIE INTENSIVA IN MUNCA (ACESTE SERVICII PRESUPUN UN VOLUM MARE DE MUNCA MANUALA). IAR DEZVOLTARE A SERVICILOR ESTE INFLUENTATA SI INFLUENTEAZA LA RANDUL EI PROGRESUL SI EFICIENTA ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CELELALTE SECTOARE. POPULATIA OCUPATA (PONDEREA POPULATIEI OCUPATE IN SECTORUL SERVICIILOR FATA DE TOTALUL POULATIEI). ANGAJATE. CURATATORIE ETC.I. PRECUM SI RAPORTUL ACESTORA CU CELE DIN ALTE SECTOARE. STRUCTURA SI CARACTERUL DEZVOLTARII ECONOMIEI SI TOTODATA DOVEDESTE EFICIENTA INALTA A ACTIVITATIILOR DESFASURATE IN ACEST SECTOR. EXISTA ASTFEL UN SISTEM DE LEGATURI CE SE STRUCTUREAZA PE 2 DIRECTII PRINCIPALE SI ANUME: 1. SERVICIILE SUNT IMPLICATE SI IN SATISFACEREA NEVOILOR DE CONSUM ALE POPULATIEI.I. ASTFEL SERVICIILE SALE AFLA INTR-UN RAPORT ORGANIC CU PRODUCTIA MATERIALA. 2. CA EXPRESIE A RESURSELOR MATERIALE.

ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIE INSA POATE FI ARGUMENTAT SI PRIN CONTRIBUTIILE ACESTORA LA VALORIFICAREA SUPERIOARA A RESURSELOR NATURAL-MATERIALE SERVICIILE CONTRIBUIE DE ASEMENEA LA CONSERVAREA BUNURILOR MATERIALE LA SPORIREA VALORILOR DE INTREBUINTARE. DE ACEA MAREA MAJORITATE A SERVICILOR SUNT SPRIJINITE PRIN ACORDAREA DE SUBVENTII. REVOLUTIA TEHNICO-STIINTIFICA NEVOILE PRODUCTIEI MEDIUL INCONJURATOR NEVOILE POPULATIEI. DIN PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL NU EXISTA DEOSEBIRI INTRE PIATA SERVICIILOR SI PIATA BUNURILOR. 2. PIATA SERVICIILOR 1. LA RIDICAREA RANDAMENTULUI DE CONSUM. DIN CONFRUNTAREA CELOR 2 LATURI SE FINALIZEZA TRANZACTII PRIN INTERMEDIUL ACTELOR DE VANZARE – CUMPARARE. 4.CARACTERISTICILE PIETEI SERVICIILOR REPREZINTA SFERA ECONOMICA IN CARE NEVOILE DE CONSUM PT. 3. ETC. I II SECTORUL SERVICIILO R IV III SISTEMUL DE INTERDEPENDENTA DINTRE SECTOARELE SERVICIILOR SI CELELALTE DOMENII DE ACTIVITATE : 1. IAR PRODUCTIA SUB FORMA OFERTEI. 7 . DE ACEEA SERVICIILE CONTRIBUIE LA SPORIREA EFICIENTEI INTREGII ACTIVITATI DESFASURATE IN ECONOMIE.PRESTATORILOR DE SERVICII. SERVICII ALE OAMENILOR APAR SUB FORMA CERERII. REDUCERE DE TAXE ETC.

BAZELOR. -PIATA DE TESTARE. -PIATA INTERNATIONALA. IN GENERAL PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PIETEI SERVICIILOR SUNT: 1.PIATA SERVICIILOR UTILIZEAZA O MARE VARIETATE DE INDICATORI PT.IN CAZUL AMBELOR EXISTA: -PIATA POTENTIALA. DATORITA ACESTUI LUCRU ACEASTA PIATA NU POATE FI CARACTERIZATA PRINTR-UN SINGUR INDICATOR. -PIATA INTERNA. SERVICIILE PE CARE SI LE FAC OAMENII LOR INSISI (CU TITLU GRATUIT).PIATA SERVICIILOR NU INCLUDE IN TOTALITATE SFERA SERVICIILOR EXISTAND SI SERVICII NON=MARFA (SAU NON-MARKET) COMERCIAL EX: SERVICIILE PUBLICE SI PRIVATE CE NU SE COMERCIALIZEAZA DATORITA UNOR CARACTERISTICI APARTE. CUANTIFICAREA OFERTEI SERVICIILOR DE TRANSPORT SE FOLOSESC INDICAQTORI DIVERSI CE SE REFERA LA: NR.. NR. -PIATA CONSUMATORILOR (CLIENTILOR). STRUCTURA PIETEI SERVICIILOR POATE FI CERCETATA.INTRAREA LIBERA CAPITALURILOR A RAMURILOR SI LIBERA CIRCULATIE A 8 . CAPACITATEA ACEESTORA. ANALIZATA SI IN FUNCTIE DE TIPUL SERVICIILOR CARE FAC OBNIECTUL ACTELOR DE VANZARE – CUMPARARE. EX: ASTFEL PT. 5. MIJLOACELOR DE TRANSPORT. -PIATA DE TESTARE. CONCURENTA SE MANIFESTA PE PIATA SERVICIILOR PRIN PRETURI. UN ELEMENT IMPORTANT AL STABILIRII PRETURILOR SI DECI AL CONCURENTEI IL REPREZINTA FAPTUL CA SERVICIILE NU SUN TOMOGENE SI DECI NU SUNT COMPARABILE. EX: APRECIEREA POZITIEI UNEI FIRME SAU CHIAR A UNEI TARI PE O ANUMITA PIATA DE SERVICII. TIPUL ACESTORA. -PIATA NOUA.PIATA SERVICIILOR PREZINTA O SERIE DE ELEMENTE CANTITATIVE SI CALITATIVE CE SUNT ADESEA GREU DE EVALUAT (CHIAR SI CU AJUTORUL INDICATORILOR).MODUL DE MANIFESTARE AL CONCURENTEI IN PRIMUL RAND . -PIATA EXITENTA. -PIATA REALA (EFECTIVA). LUCRATORILOR IMPLICATI. ETC. 3. 2. NR. VALOAREA DEPINDE DE CANTITATEA PRODUSELOR SI BUNURILOR DE CARE DISPUNE UN INDIVID. -PIATA PRODUCATORIULOR (VANZATORILOR). 4. A EXPRIMA DIMENSIUNILE SI DINAMICA ACESTEIA (FENOMEN CARE SE NUMESTE COMENSURAREA INDICATORILOR).

SERVICIILOR PT.RAPORTUL DINTRE CERERE SI OFERTA. REGULA DE BAZA A ACESTEI METODE PT. COMPARATIA CU PRETUL BUNURILOR CARE CONCUREAZA SAU SUBSTITUIE SERVICIUL RESPECTIV SI NU IN ULTIMUL RAND EFORTUL DE A SI-L FACE SINGUR. LA PRETUL ASTFEL STABILIT SE ADAUGA TVA-UL CORESPUNZATOR.PRETURILE PRACTICATE DE CONCURENTA. DIN PUNCT DE VEDERE AL CUMPARATORULUI TARIFUL ESTE APRECIAT SI ACCEPTAT SI IN FUNCTIE DE UTILITATEA CI CALITATEA SERVICIULUI. SERVICIILE DE ALIMENTATIE PUBLICA. AMBELE PARTI SI CARE SA PERMITA O EVENTUALA ECHILIBRARE A CERERII CONSUMATORILOR CU OFERTA PRODUCATORILOR REPREZINTA O PROBLE. VENITURIULE ACESTUIA.MA DE CAUTARE CARE CEL MAI ADESEA SE TRADUCE PRIN TIMP SI CHIASR CHELTUIELI.TAXA PT. TOTUSI ASCEASTA METODA NU RASPUNDE INTREBARII: ‘CAT DE MARE TREBUIE SA FIE MARJA DE PROFIT?’ O METODA CARE POATE OFERI UN RASPUNS LSA ACEASTA INTREBARE POARTA NUMELE DE METODA VENITULUI SI COSTULUI MARGINAL. IN AFARA DE ACESTE ELEMENTE IN PRACTICA GASIREA UNUI NIVEL AL TARIFULUI ACCEPTABIL PT. REDEVENTA REPREZINTA CONTRAVASLUAREA SERVICIILOR LEGATE DE ACHIZITIONAREA UNOR LICENTE. ETC..PRET PT. 9 . 2. VENITUL MARRGINAL REPREZINTA VENITUL SUPLIMENTAR CE SE ASTEAPTA A FI OBTINUT DIN VANZAREA UNEI CANTITATI DE SERVICII IN PLUS FATA DE ASTEPTARI. PLATA FACANDU-SE DE REGULA SUB FORMA UNEI COTE PROCENTUALE DIN CIFRA DE AFACERI OBTINUTA. FRANCIZE. SERVICII 1. . IN AFARA DE TARIFE MAI EXISTA SI ALTE DENUMIRI UTILIZATE PT. A DESEMNA PRETUL PE CARE UN CUMPARATOR IL OFRERA PT. IN CADRUL ECONOMIEI DE PIATA TARIFELE SERVICIILOR CA SI PRETURILE BUNURILOR SUNT STABILITE LIBER INTRE VANZATOR SI CUMPARATOR. IN AFARA ACESTOR ELEMENTE MAI EXISTA SI ALTI FACTORI CARE INFLUENTEAZA ACEASTA DECIZIE SI ANUME: .TORUSI IN MULTE SECTOARE ALE SERVICIILOR ACESTEA SUNT INGRADITE DATORITA COSTURILOR FOARTE MARI DE INTRARE SI DE IESIRE DE PE ACEEA PIATA OFERTA DE SERVICII TARIFE PT. CASER VENITUL MARGINAL SE ASTEAPTA SA FIE EGAL CU COSTYUL MARGINAL. UN PUNCT DE PLECARE IN GASIREA TARIFULUI DE ECHILIBRU IL REPREZINTA METODA MARJEI DE PROFIT ADAUGATA LA COSTURI. SERVICIUL PRESTAT: . TAXELE SI COTELE DE IMPUNERE CEW TREBUIESC ACOPERITE. TARIFUL REPREZINTA DENUMIREA UZUALA PRIN CARE SERVICIILE SUNT ACHIZITIONATE. PRECUM SI MARJELE DE PROFIT ALE ACESTUIA. . AS MAXIMIZA PROFITUL ESTE DE A FIXA TARIFUL LA UN NIVEL CARE PERMITE VANZAREA TUTUROR PRODUSELOR . TAXA ARE UN CARACTER FISCAL SI SE VARSA LA BUGETUL STATULUI. METODA CONSTA IN STABILIREA SAU CALCULAREA UNUI TARIF PLECAND DE LA COSTURIULE UNITARE INCLUSIV TAXELE SI IMPOZITILE LA CARE SE ADAUGA O MARJA DE PROFIT. ASTFEL DIN PUNCT DE VEDERE AL VANZATORULUI DECIZIA DE STABILIRE TREBUIE SA TINA SEAMA SI DE CHELTUIELILE PRILEJUITE DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE. SERVICIILE A CAROR VALOARE INTRA IN COMPETENTA DE STABILIRE A ORGANELOR FINANCIARE.

PRODUCTIE.. ETC. SERVICII C. CEREREA ACOPERA NUMAI O PARTE A NEVOILOR DE CONSUM SI ANUME PE CELE SOLVABILE. CEREREA PT. TRANSPORT. VOLU8MUL SERVICIILOR PRESTATE LA COTE RIDICATE. . SERVICII FINANCIARE. 5. CRITERTIUL AVAND DREPT SCOP MAI ALES PROTECTIA SOCIALA: TARIFE SPECIALE PT. CARCTERUL FERM AL CERERII DE SERVICII PT.ETC. CARACTERISTICILE CERERII PT. UN ALT CRITERIU DE DIFERENTIERE IL REPREZINTA DESTINATARUL SERVICIULUI. SERVICII COMPLEMENTARE SAU SERVICII SIMILARE ASTFEL DIFERENTIEREA TARIFELOR SE FACE IN FUNCTIE DE VARIATIA CERERII I9N TIMP. IN FUNCTIE DE SEZON. DIFERENTIEREA SE MAIPOATE FACE SI IN FUNCTIE DE: .S. UN ALT CRITERIU IL REPREZINTA FRECVENTA CERERII SI MOTIVATIA ACESTEIA.SERVICII CARE NU ADMIT MIGRAREA CERERII. A PUTEA TINE SWEAMA SI DE ANUMITE PARTICULARITATI LAE CERERII SI OFERTEI SE FOLOSESTE METODA DIFERENTIERII TARIFELOR PT.CANTITATEA SERVICIILOR CUMPARATE. TRANSPORT IN COMUN. SERVICII 1. A PUTEA REALIZA CERSTEREQA RESPECTIVA A CONTITATI DE PRODUSE SAU SERCVICII. REPREZINTA PARTEA SOLVABILA A NEVOILOR SOCIALE (REALE) DE SERVICII CARE SE MANIFESTA PE O PIATA.CATEGORIA UNITATII PRESTATOARE.TARIFE MAI MARI CANDE CEREREA ESTE MAI MARE SI MAI MICI ATUNCI CANDE CEREREA ESTE MAI MICA IN SCOPUL DE A O STIMULA. CALDURA. .EXECUTAREA UNOR LUCRARI IN REGIM DE URGENTA.COSTUL MARGINAL ESTE COSTUL SUPLIMENTAR PE CARE VANZATORUL IL SUPORTA PT.S. CARACTERUL PREPONDERENT TEHNIC AL SERVICXIILOR PT. INFLUENTA REDUSA A FACTORILOR DE NATURA PSIHOLOGICA. C. ENERGIE ELECTRICA. OBS. ACESTE DIFERENTIERI AU LOC CEL MAI ADESEA IN FUNCTIE DE TIMP. SERVICIILE PRESTATE INTREPRINDERII. PRODUCTIE. APA. . PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CERERII DE SERVICII SUNT: 1. 10 .) SUPLIMENTAR FATA DE ACESTE CARACTERISTICI SE MANIFESTA SI ALTELE CU PRECADERE PT. ELASTICITATEA RIDICATA A CERERII IN RAPORT CU FACTORII CARE INFLUENTEAZA VENITURILE SI TARIFELE.ASTFEL DIN PUNCT DE VEDERE AL POSIBILITATII DE MIGRARE A CERERII EXISTA 3 CATEGORII DE SERVICII: . ETC. 6. IN PRACTICA PT.SERVICII CARE IMPUN MIGRAREA CERERII 3. 2. 7. 4. REPREZINTA ALATURI DE OFERTA SI TARIFE UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE CATEGORII ALE PIETEI SERVICIILOR. . ACELASI TIP DE SERVICII.S. C. PREZINTA O MOBILITATE TERITORIALA INCADRATA IN ANUMITE LIMITE.SERVICII CARE ADMIT IN ANUMITE LIMITE MIGRAREA CERERII. ACESTEA CAPATAND ADESEA CARACTERUL UNEI PREZENTARI TEHNICE. ETC. SANATATE. ETC.: EXISTA INSA SI UNELE SERVICII LA CARE CEREREA PREZINTA O ELASTICITATE REDUSA SI ANUME SERVICIILE CARE FAC PARTE DIN CADRUL NEVOILOR PRIMARE ALE INDIVIZILOR (SERVICII BANCARE) SERVICII LEGATE DE IGIENA.

CEI MAI IMPORTANTI FACTORI SUNT : 1) VENITURILE. B) FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA PT. CEI CARE AU VENITURI MAI MICI SI TIMP LIBER MAI MARE CEREREA PT. PREFERINTELE. 4) OFERTA DE SERVICII – APARITIA DE SERVICII INDUCE CONSUMATORILOR DORINTA DE A APELA LA SERVICIILE RESPECTIVE.FACTORII ECONOMICI :GLOBALIZAREA PIETELOR SI SEGMENTAREA ACESTORA. SELF-SERVICE. ETC. SERVICII CRESTE. POPULATIE. IAR DIVERSIFICAREA OFERTEI OFERA CUMPARATORILOR ALERGEREA SERVICIULUI CEL MAI CONVENABIL. PONDEREA POPULSATIERI ACTIVE IN TOTAL. UTILAJELOR. B) PT. CRESTEREA GRADULUI DE FLEXIBILITATE AS MASINILOR. SERVICII SUNT DIFERENTIATI IN FUNCTIE DE CATEGORIA CARORA LI SE ADRESEAZA: A) PT. PRODUCTIE. DAR CEREREA PT. ASPIRATIILE. A SERVOICIILOR SI BUNURILOR – CRESTRERREA COMPLEXITATII SUPORTURILOR MATERIALE (MASINI SI UTILAJE). CRESTEREA COMPLEXITATII SISTEMELOR DE PRODUCTIE. 5) FACTORII DEMOGRAFICI – CRESTEREA DEMOGRAFICA OFERA NATALITATEA. CEREREA DE SERVICII A POPULATIEI. PENSIONARIII. MORTALITATEA . C)SERVICII INTERNATIONALE. PT. IN GENEREAL CEREREA DE SERVICII A POPULATIEI SEW MODIFICA IN VOLUM SI STRUCTURA SUB INFLUEB\NTA ANUMITOR FACTORI. OBS. 8) CRESTEREA COMPLEXITATII VIETII. SERVICII A INTREPRINDERII. 1) CRESTEREA COMPLEXITATII STIINTIFICE SI TEHNICE INTERNE. A PROCESELOR DE PRODUCTIE. SERVICII ESTE MAI SCAZUTA. . ETC.EXISTA INSA SI CAZURI IN CARE REDUCEREA TARIFELOR CONDUCE LA O SCADERE A CERERII DEOARECE CLIENTII ASOCIAZA ACESTE LUCRURI CU O SCADERE A CALITATII . AU CONDUS LA APARITIA SI DEZVOLTAREA UNOR NOI SERVICII. DURATA DE VIATA . 6) CONCURENTA DINTRE BUNURI SI SERVICII A CONDUS LA APARITIA UNOR SERVICII TIP BRICOLAJ. CELE MAI MULTE SERVICII CRESTEREA TARIFELOR ARE4 O IMFLUENTA NEGATIVA ASUPRA CEREREII.FACTORII SOCIALI:DIFERE4NTA VENITURILOR POPULATIEI SI INDIVIDUALIZAREA EGSIGENTELOR.FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA PT. 2) TIMPUL LIBER. TOTUSI PE MASURA CRESTERII VENITURILOR SE CONSTATA O SCADERE A TIMPULUI LIBER. DEZVOLTAREA SOCIALA.: CRESTEREA VENITURILOR SI A TIMPULUI LIBER INFLUENTEAZA IN ACELASI SENS CEREREA PT. SEGMENTAREA CLIENTELEI. 7) FACTORII PSIHOLOGIOCI SI SOCIALI – GUSTURILEW. A) FACTORII DE INFLUENTA PT. 11 . 2) CRESTEREA COMPLEXITATII MEDIULUI9 EXTERN AL INTREPRINDERII: . SCHIMBARILE SOCIALE. 3) TARIFELE PT. SERVICII.

.: TOATE ACESTE METODE TREBUIE SA TINA SEAMA DE CARACTERISTICILE [PIETEI RESPECTIVE. ETC. INTERNATIONALA. INFORMATIONALE.DIMENSIUNILE CERERII NESATISFACUTE. ETC. ETC. 6) CRESTEREA FLUXURILOR INTERNATIONALE DE SERVICII BANCARE. PRINCIPALELE METODE DE STUDIERE A CERERII PT. . * METODE DE CERCETARE A CERERII PE PIATA MONDIALA. STRUCTURA ACESTEIA. CERCETARI DIRECTE .FACTORII CARE GENEREAZA CEREREA. OBS. TRATATE. PRINCIPALELE METODE DE STUDIERE A CERERII DE SERVICII PT. BAZE DE DATE EXTERNE. 12 . PIATA INTERNA SUNT: 1. . INDIRECTE.FACTORII INSTITUTIONALI:LEGISLATIE. 2) LIBERALIZAREA COMERTULUI CU BUNURI.INTENTIILE DE CUMPARARE. REGLEMENTARI. DATE PRIVIND VENITURILE SI CHELTUIELILE POPULATIEI.EVIDENTELE STATISTICE SI CERCETARILE SELECTIVE. . C) FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII INTERNATIONALE 1)CRESTEREA VWENITURILOR SI DIVERSIFICAREA CHELTUIELILOR DE CONSUM ALE POPULATIEI. TIPOLOGIEI CLIENTILR. CERCETARILE SELECTIVE REPREZINTA SURSE CARE PERMIT CERCETAREA UNUI NUMAR PRACTIC NELIMITAT DE ASPECTE ALE CERERII DE SERVICII MAI ALES A ACELORA CAREV NU POT FI EVIDENTIATE PE BAZA EVIDENTELOR STATISTICE CUM AR FI: . PIATA EXTERNA. 5) STRATEGIILE DE SUBSTITUIRE SI INDUSTIALIZAER A IMPORTURILOR SI TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE. DATE DEMOGRAFICE. CEREREA PENTRU SERVICII METODE DE STUDIERE A CERERII PT. REPARTIZAREA EI TERITORIALA. . ASTFEL EVIDENTELEM STATISTICE OFERA DATE CU PRIVIRE LA TOTALITATEA PIETEI.METODE DE CORELATIE .: .MOTIVATIA CERERII. 4) EXPANSIUNEA ACTIVITATIILOR COMPANIILOR MULTINATIONALE. SERVICII IN VEDEREA ADOPTARII UNOR DECIZII PRIVIND OPORTUNITATEA INFIINTARII DE NOI INTREPRINDERI.BAZE DE DATE INTERNE.DE PREVIZIUNE. NORME. PIATA IJNTERNA CAT SI PT. SISTEMELE DE COMUNICARE SI INFORMARE. CARACTERISTICILE RAMURILOR ECONOMICE . ETC. 7) DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOIR DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER. DE ASIGURARI. ETC. FINANCIARE.METODE DIRECTE. SERVICII SUNT: * METODE DE STUDIERE A CERERI PE PIATA INTERNA:CERCETARI SUBIECTIVE. ORIENTAREA SI DIMENSIONAREA OFERTEI IN CONFORMITATE CU CERINTELE PIETEI. NECORESPUNZATOR SAU AMANATE. ACESTE METODE PRESUPUN ACTIUNI DE PROSPECTARE A CERERII PT. ETC. ANALIZA SI IDENTIFICAREA PARTICULARITATILOR CERERII DE SERVICII EXISTA A SERIE DE METODE DE STUDIERE ATAT PT. FORMULAREA OPTIUNILOR STARTEGICE SI A OBIECTIVELOR FIRMEI ETC. METODE DIRECTE SI INDIRECTE DE EVALUARE.ETC.FACTORII FIZICI SI TEHNNICI:INOVATIILE PRIVIND MEDIUL. 3) PROGRESUL STIINTIFIC SI TEHNIC..

PRECUM SI TOATE INFORMATIILE OBTINUTE DIN TARA. ETC. DIN ACEASTA PIATA TOTALA CALCULATA SE ESTIMEAZA IN FUNCTIE DE CONCURENTA COTA DE PIATA CE POATE FI OBTINUTA DE O ANUMITA INTREPRINDERE. SURSELE PROPRII ALE FIRMEI. IN ACEEASI PERIOADA DE TIMP 13 .METODA CERCETARILOR DIRECTE ESTE METODA CARE SE FOLOSESTE ATUNCI CAND ANUMITE IJNFORMATII NU POT FI CULESE PRIN METODELE INDIRECTE.I. STUDIEREA PIETEI EXTERNE DE SERVICII SUNT:ANALIZA SURSELOR DE INFORMARE CE POT FI EXTERNE SAU INTERNE.).I. PRIN SURSE INTERNE DE INFORMARE SE INTELEGE IN GENERAL. NORMA OPTIMA DE CONSUM (NORMA MEDIE DE CONSUM). CELE MAI CUNOSCUTE METODE INDIRECTE SUNT: * METODA SPORULUI ANNUAL.M. NUMARUL GOSDPODARIILOR . DEORARECE SUNT RELATIV COSTISITOARE. METODELE PT. INFORMATII DE LA INSTITUTIILE FINANCIAR – BANCARE. SURSELE EXTERNE DE INFORMATIE POT FI: SURSE DIN TARILE IMPORTATOARE. TIPARITURI EDITATE DE ORGANIZME ECONOMICE REGIO0NALE.U. F. PERIOADA URMATOARE. ETC. INTR-O ANUMITA TARA SUNT INSUFICIENTE SAU NEADECVATE SE POATE FOLOSI METODA ESTIMARII PRIN ANALOGIE. INDUSTRIA COMERTULUI . MATERIALE ALE FIRMELOR CONCURENTE SAU POTENTIAL CONCURENTE (PLIANTE COMERCIALE. DOCUMENTELE OFICIALE ALE GUVERNULUI TARII RESPECTIV. * METODELE RITMULUI MEDIULUI ANNUAL. PROGRAMELE DE DEZVOLTARE ALE SOCIETATII. INSTITUTII DE CERCETARI. ATUNCI CAND DATELE DESPRE O ANUMITA PIATA. 3. IN GENERAL CAPACITATEA UNEI PIETE SE DETERMINA IN FUNCTIE DE NUMARUL POPULATIEI. ANUNTURI. REVISTE SPECIALIZATE PE PROBLEME DE AFACERI.E.. O. CELE MAI CUNOSCUTE SI UTILIZATE SURSE INTERNE SUNT:INFORMATII CUPRINSE IN SISTEMUL INFORMATIONAL AL FIRMEI. UNESCO. METODELE CERCETARII DIRECTE SE FOLODSESC MAI ALES PT. TIPARITURI ALE ORGANIZATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE (B. * METODELE DE CORELATIE. ACESTEA CONSTAU IN ESENTA IN EVIDENTIEREA TENDINTEI CERERII DE SERVICII DINTR-O PWERIOADA ANTERIOARA SI EXTRAPOLAREA ACESTEI TENDINTE PT.N. COMISIA NATIONALA DE STATISTICA. NU EXISTA SURSE DE INFORMARE. ACORDURILE COMERCIALE.METODE INDIRECTE ACESTE METODE AU LA BAZA INFORMATIILE OBTINUTE DIN EVIDENTELE STATISTICE.. SAU POTENTIAL IMPORTATOARE. RASPUNSURI LA CERERILE DE OFERTA). TRATATE DE COLABORARE ECONOMICA. STUDIEREA PIETEI INTERNE. ANUARE SI BULETINE STATISTICE PRIVIND DEZVOLTAREA UNOR COMUNITATI. ACEASTA SE POATE FACE IN DOUA MODURI: A) PRIN COMPARATII INTRE TARI. BAZE DE DATE SAU CHIAR DACA ACESTEA EXISTA SUNT INSUFICIENTE SAU NU REFLECTA REALITATEA. * METODA COEFICIENTILOR DE ELASTICITATE.IN FUNCTIE DE SUERSELE RESPECTIVE DE INFORMATII SE POT APLICA SI ALTE METODE: 2.

TELECOMUNICATIILE. CONSULTANTA) CONSUMUL DE SERVICII ESTEV DESTINAT IN PRINCIPAL FIE SATISFACERII UNOR NEVOI CE NU AU CORESPONDENT IN OFERTA DE BUNURI MATERIALE. CELE MAI CUNOSCUTE SUNT: INVATAMANTUL . DE VENIT. ETC. GARANTIE. ADICA ESTIMAREA CERERII UNUI SERVICIU DINTR-O PRIMA TARA SI NIVELUL ACELUIASI SERVICIU DIN CEA DE-A DOUA TARA ATUNCI CAND A DOUA TARA S-AR FI AFLAT LA ACELASI NIVEL AL CRESTERII ECONOMICE IN CARE SE GASESTE PRIMA TARA. EVOLUTIA SERVICIILOR PT. SERVICII INDEPENDENTE – SUBSTITUIE CONSUMUL DE PRODUSE SAU SE AFLA INTR-UN RAPORT DE INDIFERENTA FATA DE ACEASTA.: INTREAGA SUITA DE TEHNICI SI METODE UTILIZATE PREZINTA SI UNELE NEAJUNSURI CUM AR FI: 1.SE ESTIMEAZA MARIMEA PIETEI UNUI SERVICIU DIN PRIMA TARA PRIN CALCULAREA RAPORTULUI UNUI INDICATOR ECONOMIC GLOBAL (P. INFLUENTAND NIVELUL SI CALITATEA ACESTUIA.. DE ALOCARE A ACESTUIA SAU DE ALTA NATURA. 4. IN GENERALK SERVICIILE DESTINATE POPULATIEI SE REGASESC IN SFERA CONSUMULUI. IN PRIMA TARA FATA DE A DOUA.B\LOC. SANATATEA. POPULATIE A AVUT LOC SI PE SEAMA ASOCIERII ACESTORA CU ANUMITE PRODUSE (SERVICII POST GARANTIE. STABILIRII PRETURILOR ETC. TURISMUL. ETC. ANALIZA ACESTOR ELEMENTE SUGEREAZA AMPLOAREA SI TENDINTELE SFEREI SERVICIILOR PT. CEEA DE-A DOUA TARA. ORGANIZAREA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE ANALIZA CONSUMULUI POPULATIEI EVIDENTIAZA PREZENTA UNEI GAME LARGI DE SERVICII DESTINATE SATISFACERII NEVOILOR ACESTEIA. FIE INLOCUIRII UNOR PRODUSE ASIGURAND ASTFEL SI UN AVANTAJ DIN PUNCT DE VEDERE AL PRETULUI DE ACHIZITIE. INVENTIILE. INOVATIILE CE POT PERMITE UNEI ECONOMII SA SE DEZVOLTE SI SA CONSUME MAI DEVREME SAU MAI TARZIU UN ANUMIT TIP DE SERVICIU. ARTA . OBICEIURILE DIFERITE.DIFERENTELE DE CULTURA DINTRE REGIUNI. ASISTENTA SOCIALA.I. AU CONDUS LA MOFIFICAREA STRUCTURII CONSUMULUI IN SENSUL RESTRANGERII PARTICIPARII BUNURILOR SI CRESTERI I PARTICIPARII SERVICIILOR. PRESUPUNE DEPLASAREA SERVICIILOR CRONOLOGICE IN TIM. RAPORTUL DINTREE CEI DOI INDICATORI POATE FI UTILIZAT PT. VENITUL PERSONAL DISPONIBIL. MENTALITATI.ETC. ETC. CE DETERMINA STRUCTURI ALE CERERII DIFERITE IN DOUA REGIUNI. TREBUINTELOR SI A COMPORTAMENTULUI DE CONSUM. TARI APARENT SIMILARE. 3. CULTURA. POSIBILITATEA UNOR LIPSURI IN BAZELE DE DATE CU INFLUENTA ASUPRA CALITATIII SERVICIILOR. IN CONCLUZIE SERVICIILE DIN SFERA CONSUMULUI SE STRUCTUREAZA IN 2 CATEGORII: 1. CELE . OBS. DIVERSIFICAREA SI DEZVOLTAREA TREBUINTELOR MAMBRILR UNEI SOCIETATI.) SI VALOAREA ACESTUI INDICATOR PT. TRANSPORTUIL . 2. POPULATIE ARE LOC IN STRANSA LEGATURA CU DINAMICA VENITURILOR. ESTIMAREA COTEI DE PIATA. 14 . NATIONALE. FACTORII TEHNICI. B) METODA SERVICIILOR CRONOLOGICE. A SERVVICIULUI RESPECTIV. TOTODATA CRESTEREA CONSUMULUI DE SERVICI PT. FIE COMPLETARII PALETEI SORTIMENTALE DE BUNURI DE CONSUM . DIFERENTELE REGIONALE. POPULATIE.

B) SERVICII CE FUNCTIONEAZA DOAR CA ACTIVITATI SEPARATE IN INTERIORUL UNOR SECTOARE.: CLASIFICARILE MAI SUS AMINTITE AU ROLUL DE A SUGERA POSIBILITATILE DE STRUCTURARE A SERVICIILOR PT. ETC. INVATAMANT. 3. OBS. ETC. PSIHICA . POPULATIE. PARTICULARILOR. SERVICII ASOCIATE BUNURILOR CLASIFICAREA SERVICIILOR PT. REPARATII. ETC. 2. APARARE). FRIZERIE. CURATATORIE. FINANTAREA LOR REALIZANDU-SE PE CALE PUBLICA:SANATATE. DAR SI O CONSECINTA A DEZVOLTARII ECONOMIEI 15 . SERVICIILE COLECTIVE SE MAI NUMESC SI UTILITATI DE ORDIN PUBLIC (SANATATE. B) SERVICII COLECTIVE – INGLOBEAZA TOATE PRESTATILE IN FURNIZAREA CARORA PARTICIPA STATUL INTR-UN RAPORT FINANCIAR. TELECOMUNICATII. INVATAMANT. DEASEMENEA SERVICILE ASIGURA CRESTEREA EFICIENTEI MUNCII DESFASURATE IN TOATE REAMURILE ECONOMIEI SI CONTRIBUIE LA SATISFACEREA PE UN NIVEL SUPERIOR A CERINTELOR TENDIJNTELOR EXISTENTE LA NIVELUL SOCIETATII. CULTURA. SERVICXII JURIDICE.2. A UTILIZATORULUI :TRANSPORT. POSTA. PRECUKM SI NUMEROASELE RAMURI SI SECTOARE ALE ECONOMIEIE. ETC. REPARATII . B) SERVICII OFERITE CU TITLU GRATUIT. ORDINE PUBLICA. POSTA. A) SERVICII ORGANIZATE CA RAMURI DISTINCTE ALE ECONOMIEI CE AU O ADMINISTRARE SEPARATA: INVATAMANT. TELECOMUNICATII. DE ACEEA SERVICIILE PRESTATE POPULATIEI TREBUIESSC PRIVITE CA UN FACTOR CE ACTIONEAZA IN SENSUL CRESTERII SI DIVERSIFICARII PRODUCTIEI DE BUNURI SI UTILIZARI MAI EFICIENTE A RESURSELOR SOCIETATII. POPULATIE DEMONSTREAZA FAPTUL CA ELE SUNT O CONDITIE . ACTIVITATI CULTURAL CREATIVE. DUPA NATURA RELATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE DINTRE PRESTATOR SI BENEFICIAR. ILUMINATUL PUBLIC. ETC. B) SERVICII CU CARACTER NEINDUSTRIAL:COAFURA. CURATENIA PPUBLICA . A) SERVICII COMERCIALE PLATITE DE POPULATIE (SERVICII CU PLATA):TRANSPORTURI. ETC.ETC. IN RAPORT CU NIVELUL LOR DE DEZVOLTARE SI IMPORTANTA PT. ASISTENTA SOCIALA. DUPA CARACTERISTICILE BENEFICIARULUI A) SERVICII PERSONALE VANDUTE SAU OFERITE. DE A ARATA DIVERSITATEA LOR TIPOLOGICA. GOSPODARILOR CONTRA UNUI PRET. CONSUMUL POPULATIEI. IMPLICATE IN REALIZAREA LOR. 4. INCHIRIEREA DE BUNURI SI LOCUINTE. APARARE. ELE SUNT PRESTATE DE SOCIETATI SPECIALIZATE IN ACEST SENS: MENTINEREA ORDINII SI LINISTII PUBLICE. IN FUNCTIE DE CONTINUTUL ACTIVITATII A) SERVICII CU CARACTER INDUSTRIAL – SUNT ASIMILATE INDUSTRIEI DATORITA TEHNICILOR DE LUCRU SI ORGANIZARE: REPARATII. ACTIVITATI SPORTIVE. TURISM. SANATATE. INDEPENDENT DE SURSA DE FINANTARE SI CARE INFLUENTEAZA DIRECT STAREA FIZICA. POPULATIE SE FACE DUPA URMATOARELE CRITERII: 1. RESTAURANTE. ANALIZA ROLULUI EVOLUTIEI SERVICIILOR PT. MOBILITATEA GEOGRAFICA. INTRETINERE.

RITMURILE DE EVOLUTIE SUNT DETERMINATE PENTRU FIECARE TARA IN PARTE DE RITMURILE DIFERITE DE DEZVOLTARE DE DINAMICA SOCIAL – ECONOMICA DE NUMEROSI FACTORI SPECIFICI. CONSUMULUI LARGIT DE SERVICII.. TENDINTE IN EVOLUTIA SERVICIILOR DE POPULATIE ANALIZA ROLULUI SI EVOLUTIEI SERVICIILOR RELEVA FAPTUL CA ELE SUNT ATAT DE O CONDITIE CAT SI O CONSECINTA A DEZVOLTARII ECONOMICO-SOCIALE A SOCIETATII. DE ACEEA ACEST SECTOIR ARE IMPLICATII PROFUNDE ATAT LA NIVEL ECONOMIC CAT SI SOCIAL SERVICII PENTRU POPULATIE IN TARILE DEZVOLTATE CU ECONOMIE DE PIATA NIVELUL SERVICIILOR ESTE SUSTINUT PRINTR-O PONDERE DE CCA 35 – 50 % DIN CONSUMUL FINAL. ASTFEL MAI RELEVANTA PENTRU CARACTERISTICA DIMENSIUNILOR CONSUMULUI DE SERVICII AL POPULATIEI ESTE DET. BAZA MATERIALA. .IN URMA UNEI ASTFEL DE EVALUARI CONSUMUL DE SERVICII AJUNGE IN UNELE TARI LA APROXIMATIV 60 – 70 % DIN CONSUMUL TOTAL.IN GENERAL IMPORTANTA SI DIMENSIUNILE SERVICIILOR SUNT PUSE IN EVIDENTA PRINTR-O SERIE DE INDICATORI: SUMELE ALOCATE DE LA BUGET. ETC. CULTURA. IN SISTEMUL RELATIONAL DE PIATA PRIN INTERMEDIUL UNOR ACTE DE VANZARE. . ETC. PRECUM SI A INSTRUMENTARII FACTORULUI UMAN ESTE FOARTE GREU DE REALIZAT SI UNEORI CHIAR IMPOSIBILA DELIMITAREA DESTINATARULUI.SUNT DESTINATE INDIVIZILOR SAU GOSPODARIILOR AVAND DREPT SCOP SATISFACEREA UNOR NEVOI DE MARE DIVERSITATE.SOCIALE DURABILE. ARTA. DEOARECE ADESEA ACESTEA SATISFAC SI NECESITATILE AG. DE PARTICULARITATILE SI AVANTAJELE LOR IN CONSUM SI DE PUTEREA DE CUMPARARE. ORDINE PUBLICA. DEZVOLTAREA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE REPREZINTA ASTFEL O TRASATURA MAJORA A TARILOR DEZVOLTATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMICA.DATORITA PARTICULARITATILOR COMPLEXITATII TREBUINTELOR CARORA LE SUNT DESTINATE.SUNT FURNIZATE CONSUMATORULUI CU TITLU GRATUIT . ORIENTARILE STRUCTURALE. . ACEST CONSUM DE SERVICII IA IN CALCUL VOLUMUL VALORIC AL SERVICIILOR PLATITE DE POPULATIE AL SERVICIILOR FINANTATE DIN BUGETUL PUBLIC SI PRESTATIA COMERCIALA. . . PROTECTIA MEDIULUI. AVAND O DESTINATIE COLECTIVA.URMARESC RIDICAREA NIVELULUI DE PREGATIRE CULTURAL – STIINTIFICA SI PERSONALA A INDIVIZILOR. APARARE. ECO. .URMARESC IN PRINCIPAL SATISFACEREA NEVOILOR SPIRITUALE ALE SOCIETATII. EVOLUTIA SI STRUCTURA PE PROFESIUNI SI NIVELE DE PREGATIRE. ANALIZA DINAMICA A ACESTUI SECTOR PRESUPUNE O CUNOASTERE CAT MAI EXACTA SI RIGUROASA A DIMENSIUNILOR SI IMPLICIT APROFUNDAREA ANALIZEI PE PRINCIPALELE CATEGORII SI GRUPE DE SERVICII: A) SERVICIILE FINANTATE DE LA BUGET: . B) SERVICIILE COMERCIALE PRESTATE POPULATIEI (CU PLATA) REPREZINTA ACELE SERVICII FURNIZATE POPULATIEI CONTRA COST. ASISTENTA SOCIALA. RESTUL REVENIND BUNURILOR. MODUL DE ACTIUNE A FACTORILOR FAVORIZANTI PRECUM SI LOCUL SERVICIILOR IN CONSUMUL POPULATIEI SE EXPRIMA CU AJUTORUL UNOR COEFICIENTI NUMITI CONSUMATORI BUGETARI SAU DE ELASTICITATE . CREAREA UNUI CADRU GENERAL PROPICE DEZVOLTARII INDIVIDULUI SI EVOLUTIEI SOCIETATII. . DIN PUNCT DE VEDERE AL 16 .CUPRIND SERVICIILE DE INVATAMANT. SPORT.CUMRARAE. LOCUL SI AMPLOAREA LOR. SANATATE.

. NIVELUL PRETURILOR. STRUCTURA PE GRUPE A SERVICIILOR COMERCIALE PRESTATE CU PLATA POPULATIEI IN ULTIMII ANI SE CONSTATA O INTENSIFICARE A CERERILOR PENTRU SERVICII CE IMPLICA DEPLASAREA INDIVIZILOR IN INTERIORUL SI IN AFARA GRANITELOR UNEI TARI. MARIMEA TIMPULUI LIBER. 17 .PRIMA ETAPA CUPRINDE PERIOADA DINTRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE IN S.DATORITA COMPLEXITATII SI DIVERSITATILOR SERVICIILOR COMERCIALE SUNT MAI GREU DE IDENTIFICAT ANALIZAT SI COMPARAT...ANALIZA LOR S-A LIMITAT LA IDENTIFICAREA DINAMICII SECTORULUI. ETC.A SI IN 50 – 60 % PT. A RAPORTURILOR DINTRE PIATA BUNURILOR SI PIATA SERVICIILOR. CRESTEREA MOBILITATII POPULATIEI SE ASOCIAZA SPORIRII NEVOI DE COMUNICARE RAPIDA.IN GENERAL CONSUMATORII A ACESTOR SERVICII SUNT PERSOANE CE DISPUN DE MIJLOACE DE MIJLOACE BANESTI LA UN NIVEL SUPERIOR. SPORTIVE.U. ECO. LOCUINTELOR. DOTAREA CU BUNURI DE FOLOSINTA INDELUNGATA. SERVICII RECREATIVE. SERVICII PENTRU PRODUCTIE O COMPONENTA DISTINCTA A SFEREI SERVICIILOR O REPREZINTA SERVICIILE DESTINATE AG. . SE CONSIDERA CA MODERNIZAREA PRODUSELOR PE BAZE STIINTIFICE. . SPIRITUALE.IN GENERAL S-A CONSTATAT O EVOLUTIE ASCENDENTA A SERVICIILOR CE SUNT DESTINATE PETRECERII TIMPULUI LIBER. REPARARA SI INTRETINEREA BUNURILOR. CULTURALE. INTREPRINDERE POATE FI CARACTERIZATA PRIN SUCCESIUNEA A 3 ETAPE CORESPUNZATOARE ROLULUI JUCAT IN SATISFACEREA NEVOILOR PRODUCATORILOR. RITMURILE DIFERITE DE EVOLUTIE. REALIZAREA UNOR LEGATURI. ALIMENTATIA PUBLICA. DE A MAI MICA IMPORTANTA. ASIGURAND IN ACEST CAZ APROVIZIONAREA UNITATILOR ECONOMICE CU MIJLOACELE NECESARE PRODUCTIEI. CIRCULATIEI PRODUSELOR FINITE. SAU SERVICIILOR PENTRU PRODUCTIE.. IN ACEASTA ETAPA AU APARUT SI S-AU CRISTALIZAT ACELE SERVICII CU UN ROL PERIFERIC IN VIATA INTREPRINDERII. CONTABILA. . PRESANTA. TURISMULUI. COMERCIALA. INFLUENTAND POZITIV DESFIINTAREA ACESTORA SI REZULATATELE OBTINUTE. ACESTE SERVICII SUNT DESTINATE CONSUMIULUI INTERMEDIARILOR SI SUNT ASOCIATE PROCESULUI DE PRODUCTIE. EX. RECOMPENSAREA RESURSELOR FINANCIARE UTILIZATE.:SERVICIILE DE CONSULTANTA JURIDICA.ANALIZA LOR VIZEAZA TOTALUL SERVICIILOR . ETC. . ACTIUNILE FACTORILOR SPECIFICI. ODATA CU ACESTEA SI APOI CA ACTIVITATI INDEPENDENTE CU EXISTENTA DE SINE STATATOARE ASIGURAND DESERVIREA MAI MULTOR RAMURI DE PRODUCTIE SPORIND ASTFEL EFICIENTA.CONTINUTULUI. JURIDICE. ETC.ACESTE SERVICII SUNT IN STRANSA LEGATURA CU PONDEREA POPULATIEI OCUPATE. ACESTE SERVICII SE MANIFESTA SI IN SFERA DISTRIBUTIEI.PRINCIPALELE SERVICII SUNT:TRANSPORTURILE SI TELECOMUNICATIILE. RATA SOMAJULUI. DE CONFORT. I. DEZVOLTAREA SERVICIILOR MODERNE PT. SERVICIILE DESTINATE SOCIETATILOR SAU DEZVOLTARII IN PRIMUL RAND CA ACTIVITATILE INTEGRATE PROCESULUI DE PRODUSE . . GRADUL DE URBANIZARE. . . MATERIALE. . ETC. A CELOR RESTRICTIVI. IN. PRECUM SI ADAPTAREA RAPIDA LA CERINTELE PIETEI NU POT FI ASIGURATE FARA APORTUL ACESTEI CATEGORI DE SERVICI. FISCALA. SERVICIILE FINANCIARE. EUROPA. ANALIZA FACTORILOR FAVORIZANTI.

. . CAUZA PRINCIPALA A EXPANSIUNII ACESTOR SERVICII O REPREZINTA NECESITATEA ADOPTARII DE CATRE SOC. DE CURATENIE. OBS: TENDINTA DE EXTERNALIZARE NU A EXCLUS INSA TENDINTA DE INTERNALIZARE – MISCAREA INVERSA. FLEXIBILIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE. EX. . PROECTARE.REALIZAREA UNUI SPOR DE PRODUCTIVITATE A MUNCII. EXPERIMENTE. EX. PAZA. STUDII PRIVIND REORGANIZAREA INTREPRINDERILOR. . SERVICILE DE CONSULTANTA. . TRANSPORT.TRANSPORTUL. -DEGREVAREA MANAGERILOR DE O SERIE DE ACTIVITATI MARUNTE PERMIITAND ACESTORA CONCENTRAREA PE PROBLEMELE SI OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FIRMELOR. ANII 1985 – PREZENT CUPRINDE DEZVOLTAREA EXPLOSIVA A SERVICIILOR PT. . III.SIMULTAN CU MANIFESTAREA ACESTOR TENDINTE SUNT MENTIONATE SI SERVICIILE IN INTERIORUL FIRMELOR DAR CARE SUNT OFERITE SPRE UTILIZARE SI ALTOR FIRME. INCLINATIA SERV SPRE SERV SPECIALIZATE OFERITE DIN EXTERIORUL FIRMEI SE EXPLICA PRIN AVANTAJELE ECONOMICE ADUSE: .SELECTIA FORTEI DE MUNCA NECESARE. . 18 .: SERV.ELIMINAREA CHELTUIELILOR DE DEZVOLTARE – CERCETARE PRIN ACHIZITIONAREA LICENTELOR SI TEHNOLOGIILOR PUSE LA PUNCT DE ALTE FIRME.II. . REPARATIE. ORGANIZAREA DE TESTE SI INCERCARI.. IN PREZENT SERVICIILE DESTINATE PRODUSELOR CUPRIND URMATOARELE CATEGORII DE ACTIVITATI: .POSIBILITATEA DE A ACOPERII O CERERE PRESANTA DE PERSONAL SI ECHIPAMENT TEHNIC FARA A DISPUNE IN PERMANENTA DE ACESTA. STUDII DE FEZABILITATE. STUDII DE PIATA. FINANCIARE.INTRETINEREA SI REPARAREA. A CAROR STRATEGII COERENTE PRIVINDE REALIZAREA UNOR PRODUSE . REALIZAREA UNEI PROMOVARI ADECVATE.COMERCIALIZAREA. ACEASTA MISCARE DE CONCENTRARE A SERVICIILOR S-A PRODUS SUB IMPACTUL CRESTERII GRADULUI DE DEZVOLTARE A SCHIMBURILOR ECONOMICE.CONDUCEREA SI ORGANIZAREA PROCESELOR ECO. .. ETC. CA URMARE A ELIMINARII UNEI PARTI A ANGAJATILOR CE SE OCUPA CU PRESTAREA SERVICIILOR DE CURATENIE. DE PAZA.SITUATA INTRE ANII 1965 – 1975 SI SE CARACTERIZEAZA PRIN MANIFESTAREA UNEI TENDINTE DE TRANSFERARE A UNEI LARGI GAME DE SERVICII PRESTATE IN INTERIORUL SOCIETATI SPRE SOCIETATILE SPECIALIZATE INDEPENDENTE JURIDICE – EXTERNALIZARE SERVICIILOR .CERCETARE.: SERV. PRODUCTIE SI GRUPEAZA IN 2 CATEGORII PRINCIPALE DE PRESTATIE: A) SERVICIILE PRIVIND INFORMATIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE. TRANSPORT (REDUCEREA COSTURILOR). FURNIZAREA FORTEI DE MUNCA TEMPORARE.ACTIVITATEA INFORMATIONAL-DECIZIONALA. DE DIAGNOSTICARE. . ETC.APROVIZIONAREA. ALINIEREA DECALAJELOR CONCURENTIALE.PREGATIREA FORTEI DE MUNCA. SERV DE CERCETARE – DEZVOLTARE. NIVELULUI DE DEZVOLTARE A TEHNICII. B) SERVICIILE LEGATE DE STUDIEREA PIETELOR DE DESFACERE SI MODALITATI DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR. ETC. .CALITATEA SUPERIOARA A SERVICIILOR PRESTATE DE CATRE FIRME DIN EXTERIOR DATORITA FAPTULUI CA SUNT EXECUTATE DE UN PERSONAL ADECVAT CU UN ECHIPAMENT TEHNIC NECESAR. CONTROL TEHNIC AUTOMATIZAT. ETC.