Elementele statului - Raporturile dintre stat si teritoriu, Notiunea si esenta statului, Elementele statului

Introducere Am ales acesta tema “Elementele statului” din motivul ca este o problema ce merita o atentie deosebita, e foarte practica in zilele noastre, deoarece statul nostru se bazeaza pe trei elemente: Teritoriul, Populatia, Suveranitatatea, fara de care statul e de neconceput. E important sa cunoastem pe ce se bazeaza statul, sa stim ce e teritoriul, delimitarea lui, elementele constitutive ale ei, natiunea la fel e o problema ce trebuie sa o cunoastem si nu in ultimul rind suveranitatea. Elementele statului au o importanta majora, ele conditioneaza atit aparitia cit si disparitia sau reinvierea statului. Lucrarea este formata din: UNotiunea si esenta statului; “Statul- este un sistem organizational care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati (a unui popor, stabilit pe un anumit teritoriu), detinind in acest scop atit mono48746igp93sic1p polul crearii, cit monopolul aplicarii dreptului”.1 UCaracteristica generala a elementelor constitutive ale statului; “Teritoriul- este dimensiunea materiala a statului. El cuprinde solul, subsolul, apele si coloana de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul isi exercita puterea sa suverana”.2 “Natiunea- este o asociatie de oameni avind aceiasi limba, aceiasi origine, aceleasi obigi746i8493siic ceiuri, aceleasi idei si sentimente, dezvoltate printr-o lunga convetuire impreuna”.3 “Suveranitatea- constiuie cel mai characteristic element specific al statului”.4 UCaracteristica generala a teritoriului, avind la baza mai multe subpuncte:

Notiunea si natura juridica a teritoriului;

Teritoriul este un element al statului. Este definit ca un spatiu, ca o asezare geografica si mai este definit ca o unitate nationala.

Raporturile dintre stat si teritoriu;

Organele statului isi exercita autoritatea in limitele unui spatiu determinat, s-a simtit nevoia de a se preciza natura raporturilor dintre stat si teritoriu au strabatut in timp o treap-ta si lenta dezvoltare pina cind au ajuns sa se cristalizeze in tiparul lor actual:

Teoria competentei. Demografia – provine de la cuvintul “demos”-ceea ce inseamna popor. pag. 16.a.subiect. pag. Teoria generala a dreptului si statului. b. 60. Teoria teritoriului . Teoria teritoriului .184 Boris Negru. • Inalienabilitatea teritoriului. Consideratii critice si concluzii. Frontierele – sunt liniile reale sau imaginare 1 Genoveva Vrabie.5 Elementele constitutive ale teritoriului. Tudor Draganu. George Meitani. si coloa-na de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul isi exercita puterea sa suve-rana. Curs de drept international public. de marea libera si de spatiul cosmic. pag. vol. Teoria generala a dreptului. • Teoria teritoriului .limita. Psihologie – sunt aspiratiile commune a acestor activitati. pag. Chisinau 1999. Drept costitutional si institutii politice. pag. d. 194-198. 2 3 4 5 trase intre diferite puncte din globul pamintesc pentru a delimita teritoriul unui stat. Boris Negru. Iasi 1993.obiect. Teoria generala a dreptului si statului. avind la baza mai multe subpuncte: • Dimensiunea demografica si psihologica a statului. Cetatenia. Caracteristica lor generala. subsolul. 1. Teritoriul statului trebuie delimitat de teritoriul altor state. “Cetatenie – este situatia juridica care rezulta din raporturile juridice statornice ce inter- . Populatia – oameni care locuiesc pe un anumit teritoriu delimitat. 57. Delimitarea se face prin frontiere. Bucuresti 1930. Teritoriul este partea din globul pamintesc care cuprinde solul. • Populatia. c. UCaracteristica generala a natiunii. Sofia Popescu. • Delimitarea teritoriului. iar “grafie”-ase-zati pe un anumit teritoriu delimitat geographic. e.Chisinau 2000. apele. Teritoriul Republicii Moldova este un stat inalienabil. Chisinau 1999.

Boris Negru. Curtea Suprema de Justitie s.Acest cuvint se folosea pentru a desemna cetatile. organizeaza aplicarea sau executarea acestor reguli. notiunea de stat este folosita in mai multe sensuri.a.2 Ca minoritati nationale pot fi priviti romanii din Ucraina si maghiarii din Romania. 60. Lucrarea am incheiat-o cu o concluzie asupra temei pe care am abordat-o. pag. vol.1 • Problema minoritatilor si garantiile dreptului de identitate. culturale commune”. de exemplu Parlamentul. numeric inferior restului populatiei. statul e organizatorul principal al activitatii unei comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita. 16. Guvernul. Iata doar citeva dintre ele: . permanent. Teoria generala a dreptului si statului. despotiile orientale si alte forme de organizatie politica a societatii. avindu-se in vedere nu intregul ansamblu de organe de guvernare. cum ar fi. Fiind o categorie sociala extrem de complexa. Drept constitutional si institutii politice.2. cuvintul stat e folosit si intr-un sens mult mai restrins. situatie caracterizata prin plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce.a. s. rezolva litigiile care apar in societate. cum ar fi Aristotel.1 Conceptul statului este exprimat din perspective diferite care intrunesc elementele caracteristice. In sensul sau modern notiunea de „stat” se foloseste mult mai tirziu incepind cu sec. 1 Ion Delenu. ale tuturor statelor. indiferent de perioada existentei lor. Iasi 1993.vin intre o persoana fizica si persoana juridica. semnificind ideea de ceva stabil. de exemplu. prevazute de Constitutie si de celelalte legi”. In sens restrins si concret. pag. Chisinau 1999. ai carui membri au caracteristici entice. religioase. al 16-lea. De obicei folosirea acestui cuvint in sensul sau modern e legata de numele lui Niccolo Machiavelli. Acesta nu inseamna ca la etapa timpurie de existenta a statului nu au fost incercari de a fundamenta idei clare despre stat. republicile de tipul celei romane. in caz de necesitate. In sensul cel mai larg al cuvintului. lingvistice. la ginditorii din antichitatate. cele mai generale. Notiunea si esenta statului 2 Cuvintul “stat” provine din latinescul status. “Minoritate – desemneaza un grup etnic. ci un organ concret. Platon. statul este ansamblul autoritatilor publice care asigura guvernarea. Asemenea incercari de tratare a problemei statului pot fi intalnite. Deseori in viata de toate zilele. UCaracteristica generala a suveranitatii.

expuse in definitiile de mai sus. avind capacita. pag. 8. Iasi 1993. 54 Catan Tudor. de regula. 184.3 „Statul este un sistem organizational. 1 Boris Negru. aplicind. Sub inraurirea cercetarilor sociologice sau modificat definitiile juristilor.4 Caracteristicele statului. in caz de necesitate. pag. Genoveva Vrabie. 2 3 4 Ko organizatie politica a detinatorilor puterii de stat care.2 „Statul semnifica dimensiunea specifica si esentiala a societatii politice. Ko organizatie. forta de constringere. detinind in acest scop atit monopolul crearii. Sofia Popescu. constatam ca statul. locuind pe un teritoriu determinat. este caracterizat ca: Ko organizatie politica a societatii cu ajutorul careia se realizeaza conducerea sociala.• • • „Statul este unitatea formata de un ansamblu de indivizi reuniti printr-o legatura nationala. Iasi 1993. 25. Drept costitutional si institutii politice. . Chisinau 2001. Teoria generala a dreptului. M. pag. care le este propriu lor. adica de o putere investita cu dreptul de a formula ordine si de a face ca acestea sa fie executate”. poate impune executarea vointei generale. Bluntschli sustine ca „statul este o personalitate organizata a natiunii intr-o tara determinata”. care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati (a unui popor stabilit pe un anume teritoriu). ca vointa generala”. precum si monopolul aplicarii dreptului”. si dominat de un Guvern. pag.tea si mijloacele de a exprima si a realiza vointa unei parti din colectivitate. Shulze considera ca „ statul este unirea unui popor sub o putere superioara spre a realiza toate scopurile comune ale vietii nationale”. Teoria generala a dreptului. care detine monopolul crearii si aplicarii dreptului. Ion Deleanu. societate care a rezultat din fixarea unui teritoriu determinat al unei colectivitati umane relativ omogene si care este guvernata de o putere institutionalizata. in exclusivitate. Chisinau 1999. Teoria generala a dreptului si statului.

autorii cred ca este preferabil sa se descrie statul. pe un teritoriu determinat. puterea politica organizata. aplicabile pe intreg terito-riu si sanctionate prin constringere. a unui intreg sistem de organe cu competenta in domeniul adoptarii normelor juridice si in cel al aplicarii lor. In conceptia Kantiana statul constituia „ o multitudine de oameni care traiesc in conformitate cu dreptul si asociati printr-un contract”. Ele conditioneaza atit aparitia. ceea ce presupune existenta unei „autoritati”. fixat pe un teritoriu determinat. Statul se caracterizeaza prin citeva elemente sau dimensiuni istorice si politice. cu- mulate calitativ si care stau la baza orcarui stat. Profesorul P. adica o putere politica reglementata juridiceste. in loc sa se defineasca. Constantin Disescu a definit statul ca „o unitate alcatuita din reuniunea mai multor oameni. evidentiem apricierile onor reputatii specialiste in Dreptul Constitutional (romanesc): C.2 Definitiile date de doctrina statului sint pe cit de numeroase pe atit de contradictorii. precum si disparitia sau reinvierea statului. dintr-o populatie si dintr-o putere institutionalizata”.Dissescu spune ca sta-tul presupune: un teritoriu. asupra caruia se exercita exclusiv o autoritate politica. Ion Craiovan. Procedind la acesta descriere a statului. Statul apare ca o imbinare a unor elemente de fapt – teritoriul si populatia – cu un element politico-juri-dic. In sprijanul celor aratate mai sus. . Caracteristica generala a elementelor constitutive ale statului. Anibal Teodorescu defineste statul ca „forma superioara de societate omeneasca in-vestita cu putere exclusiva de comanda asupra colectivitatii de indivizi asezati pe un teritoriu determinat ce-i apartine in propriu”. „Statul este un instrument pentru organizarea si conducerea societatii in serviciul for-telor social – politice ce detin puterea”. o colectivitate si un guvern. Dimensiunile statului au o importanta majora. populatia (natiunea) si suveranitatea. teritoriu si puterea de a face legi.Ihering da urmatoarea formulare statului: „statul este forma manifestarii regulate si sigure a puterii sociale cu constringere” sau mai simplu: „statul este organizatia con-stringerii sociale”. o populatie si o „autoritate politica” sau „pu-tere de stat”. ce poate exercita in mod legitim constringerea. La ele se atribuie: teritoriul.Dissescu si P. o autoritate si o forta de constringere externa.1 1 Ioan Ceterchi. Defiriti autori sint de acord ca nu poate exista un stat fara populatie. Bucuresti 1993.Neculescu. Introducere in teoria generala a dreptului.1 Considerat din punct de vedere sociologic. De aceea. Intr-o formula succinta statul este o „ entitate politica construita dintr-un teritoriu deli-mitat de frontiere. in forma guvernantilor si guvernatilor”. si fara ele statul este de neconceput. este necesar sa existe: un teritoriu. C. autorii considera in mod obisnuit ca pentru a vorbi de stat.Neculescu preciza ca „notiunea de stat” cuprinde in sine trei elemente: populatiunea. Statul este un grup uman.

Unii autori atribuie la teri-toriul statului navele maritime. precum si terenul pe care este situata reprezentanta diplomatica intr-un stat strain. el reprezinta. de la Bigne de Villeneleule.3 1 Tudor Catan. atunci statul va putea sa se nasca”. element care a dat loc in doctrina la controverse deosebit de ample. localizind in asa mod statul si delimitindu-l de alte state. care nu este o simpla coditie extrinseca necesara nasterii statului. atunci mai ales cind o relatie pemanenta se va stabili intre o populatie si teritoriu.1. 5254. Teoria generala a dreptului.Aproape aceiasi unanimitate exista in doctrina juridica atunci cind este vorba de un al doilea element al statului – teritoriul. . 27. Iasi 1995. satelitii arteficiali. „atunci cind aceste doua elemente se vor gasi reunite. 3 Tudor Draganu. formarea lui nu va apare citusi de putin ca o consecinta obligatorie. pag. vol. la prima vedere. c) Teritoriul determina limitele extinderii puterii publice si contribuie la structurarea autoritatilor publice in dependenta de organizarea teritoriului. pag. deasemenea. a situatiei astfel create si din acest motiv. Drept Constitutional si Institutii Politice Contemporane. pag. Acest rol al teritoriului reiese din functiile pe care le are acesta: a) Teritoriul este factorul care permite situarea statului in spatiu. d) Teritoriul este simbolul si factorul de protectie a ideii nationale. a constituirii statului. Chisinau 2000. el nu va fi constituit prin acest simplu fapt. Desi. iar altii „suveranitatea”. Dupa cum arata M. am putea zice. Tratan elementar. este necesar. 189. Acest de al treilea element este ceea ce unii au-tori numesc „autoritate publica” sau „putere de stat”. fatala. ci este ele-mentul care determina insasi esenta lui. aeriene. apele si coloana de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul isi exercita puterea sa suverana. Pentru ca statul sa se formeze. calitate de supusenie sau cetatenie. noi vedem in populatie si spatiu numai elemente de ordin extrinsec elemente conditie. subsolul. 2 Genoveva Vrabie. Chisinau 2001. teritoriul pare sa fie o notiune geografica. in acesta opinie. un concept politic si juridic. Drept Constitutional si Institutii Politice. Teritoriul statului cuprinde solul. sa fie dat un al treilea element. Fara indoiala. definindule calitate speciala de apartenenta la statul respectiv. b) Prin intermediul teritoriului statul stabileste legaturile cu cei ce-l locuiesc. rachetele cosmice. Teritoriul este dimensiunea materiala a statului.

psihologica si spirituala a statului. Referindu-ne la coraportul categoriilor „natiune”-„stat” putem mentiona urmatoarele. dezvoltate printr-o lunga convetuire” 1. aceleasi idei si sentimente. indiscutabil. Statul este o societate umana organizata. traditiile. In unele cazuri comunitatea formeaza o natiune. Curs de drept international public. Acesta e si firesc. Categoria „natiune” reprezinta nu intrega populatie. factura psihica. anume pe acest teritoriu comunitatea umana data isi 1 George Meitani. In art. Bucuresti 1930. Ea „este o asociatie de oameni avind aceeasi limba. ori calitatea de strain (persoana avind alta cetatenie decit cea a statului in care locuieste). Unitatile teritoriale nu con-stituie „state”. Existenta unui stat fara populatie este de neconceput. viitorul.Potrivit conceptului Constitutiei Republicii Moldova si standardelor internationale. ca element constitutiv al acestuia. ace-leasi obiceiuri. de acest teritoriu. ci doar o parte din ea. natiunea fiind indintificata cu populatia. Republica Moldova este un stat indivizibil. parte ce constituie majoritatea populatiei. spiritualitatea de neam. 3 al Constitutiei se precizeaza ca „teritoriul Republicii Moldova este inalienabil” si ca „frontierele tarii sunt consfintite prin legea organica. Indivizibilitatea teritoriului se interpreteaza in sensul ca statul nu poate fi seg. Natiunea constituie nu o simpla comunitate umana. cultura. de membru al statului respecti. teri-toriul statului ii sunt specifice urmatoarele caractere juridice: inalienabilitatea si indivi-zibilitatea. comunitatea data isi leaga trecutul istoric.mentat. Natiunea nu trebuie confundata nici cu statul si nici cu populatia. Ea e comunitatea umana formata istoriceste pe un teritoriu distinct. prezenta si. chiar unele din ele benificiaza de autonomie prevazuta de statute speciale Populatia constituie dimensiunea demografica. Dintre acestea trei categorii de persoane numai cetatenii se bucura de deplinatatea drepturilor si poseda deplinatatrea obliagatiilor stabilite stat. aceeasi origine. nu poate fi obiectul unei divizari totale sau partiale. pag. Comunitatea indivizilor care se afla pe teritoriul strict determinat al statului si asupra careia se exercita puterea de stat e o categorie complexa.16. o societate stabilizata in interiorul unor frontiere permanente. ori pe cea de apatrid. Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frotiere si sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de aceasta ori calitatea de cetatean. . Articolul 1 al constitutiei stabileste si faptul ca. respectindu-se principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international”. obiceiurile. formeza limba.

Italia. culturale. de a comanda. la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice. Iata de ce art. Natiunea nu trebuie confundata cu nationalitatea sau cu poporul. asupra careia statul isi exer-cita suveranitatea. comanda si supunere. uneori. Portugalia). Spania. Republica Moldova e4ste patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor ei”. de a da ordine si necesi-tatea de a se supune acestei comenzi. Germania.U. Pentru a contura rolul teritoriului. La etapa contemporana tot mai frecvent este definita ca fiind „dreptul statului de a conduce societatea. o realitate. ajungindu-se astfel – prin punerea unor prea puternice accete asupra dimensiunii materiale a statului – la definitia „geografica” a acestuia. Puterea este un fenomen legal de autoritate. apele si colana de aer de deasupra solului si a apelor. Teritoriul • Notiunea si natura juridica a teritoriului. in timp ce poporul desemneaza masa indivizilor. Suveranitatea este cea mai importanta. Teritoriul nu poate fi re-dus doar la semnificatia unui „spatiu”. ca statul este o „forma geografica a vietii sociale”. care se caracterizeaza prin posibilitatea de coordona activitatea oamenilor conform unei voite supreme. care nu exprima. b) El constituie baza pe care se realizeaza integrarea transformatoare intr-o unitate coe- . Din acest motiv se spune. o „entitate artificiala care se suprapune unor zone naturale” sau un „fenomen esentialmente spatial”. de a stabili raporturi cu alte state”.1 Deminsiunea materiala a statului este teritoriul. Mai mult ca atit: „Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pas-trarea. indiferent de nationalitatea lor. S. Prin teritoriul statului se intelege partea din globul pamintesc. care depaseste interesul strict al definirii statului. Fundamentul oricarui stat rezida in unitatea poporului. trebuie retinute citeva dintre functiile acestuia: a) Teritoriul este acela care permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte state. El indeplineste un rol de maxima importanta. Suveranitatea constituie cel mai caracteristic element specific al statului. totdeauna. Nationalitatea exprima apartenenta indivizilor la o anumita natiune. constituita ca suport demografic al statului.A. lingvistice si religioase”. Existenta mai multor natiuni poate duce la formarea statelor multinationale (Federatia Rusa.In lume exista un numar mare de state nationale.). adica state care au la baza o natiune (Franta. a unei „unitati naturale” oarecare. Majoritatea absoluta a statelor europene sunt state nationale. Autoritatea presupune coordonarea. 10 al Costitutiei Republicii Moldova prevede ca „statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. cuprinzind solul. subsolul.

desi teritoriul face obiectul prorietatii. teritoriul apartinind Coroanei. Teritoriul este simbolul si factorul de protectie a ideii nationale.2 Cit priveste natura juridica a teritoriului. Dar teritoriul are a fi valorizat ca mijloc de actiune si prin resursele lui. c) Prin determinarea unui cadru teritorial. trasatura lor comuna si funciara de a vetui intr-un anumit spatiu.de natura sa asigure realiarea obiectivelor puterii. care esenta insasi a Natiunii”.care sunt. b) Teoria „teritoriului – subiect” porneste de la ideea ca teritoriul nu este un obiect asupra caruia statul isi exercita anumite drepturi reale. faramitarea lui. d) Teritoriul determina – sub aspect fizic si sub anumite limite – intinderea si prerogativele puterii publice. inca la acea epoca s-a admis ideea ca. nu poate fi vorba despre proprietatea privata a monarhului.192. tratat elementar. imprimind acestora un sens comun de existenta. Drept constitutional si institutii politice. . dar si sa-l instraineze. intrucit „cine detine solul. tema a fost si este inca controversata: a) Potrivit „teoriile patrimoniale”. care personifica statul. el permite – cum spunea un reputat autor – „realizarea sintezii dintre sol si idei. bineinteles. antrenind astfel. e) Teritoriul este acela care asigura si accentuiaza calitatea insasi a „cetatenilor”. sa-l scimbe sau sa-l daruiasca. detine locuitorii”. El este „cadrul natural” in care puterea se realizeaza si prin care acesta putere se delimiteaza de alte fenomene si institutii social – politice asemanatoare ei. In virtutea prerogativelor sale de „proprietar” asupra teritoriului. f) Teritoriul este si un mijloc de actiune a statului. puterea inscrie Natiunea pe planul realitatii concrete. monarhul putea nu numai sa deschida succesiunea cu privire la teritoriu. suveranitatea asupra teritoriului era asimilata cu proprietatea asupra pamintului. specifice epocii feudale. Tocmai datorita unor asemenea grave consecinte.1.renta a populatiilor indefinite si instabile. pag. vol. suveranitatea si independenta acesteia. ci un element constitutiv al insasi 1 Tudor Draganu. in mai mare sau in mai mica masura. 2000.

statul nu-si poate exprima vointa sa. Constitutia Romaniei. indiferent de forma prin care ea se exprima (leji tratate) . pag.). Iasi 1993. nu asupra bunurilor. Drept constitutional si institutii politice. pag. 27-28. fara teritoriu. contigua teoriei „teritoriului – limita”. drepturile asupra bunurilor sint un dominium. acela de „ competenta”. 2 . partaja – rea competentelor teritoriale etc. vol.2. caci suveranitatea – exprimind autonomia autoritatii – se exercita asupra persoanelor. pag.prin aceasta – devine un element al vointei si al personalitatii statului. „bornele” autoritatii statului. Iasi 1993. Ceea ce caracterizeaza vointa statului. iar rolul teritoriului este sinteza calitativa a functiilor lui. vol. precizeaza ca el este „inalienabil” (alineatul 1).2 Ion Deleanu. nici un inperi – um. ca drept de a comanda. nominalizind teritoriul ca element constitutiv al statu – lui. Dar aceasta suveranitate nu se poate manifesta decit in interiorul unui teritoriu.3. acesta fiind „ sfera de competenta spatiala a statului”. d) Teoria „teritoriului – limita” considera teritoriul ca „ spatiu” sau „limita” a exercita rii puterii. care . Drept constitutional si institutii politice. persoanei statului. dinpotriva. „cadrul validitatii ordinii statale”. Chisinau 1997. 1 Alexandru Arseni.1 e) Teoria competentei.2. inseamna ca teritoriu este un obiect al unui drepr real de suveranitate. interzicindu-se astfel orice forma de instrainare a acestuia. pentru a explica astfel natura juridica a teritoriului. recurge la un concept „plastic” si adaptabil diverselor situatiei internationale (cesiunii teritoriale. Or .27.2.2 Natura juridicaa teritoriului nu poate fi desprinsa de rolul pe care acesta il are. in art. Dreptul statului asupra teritoriului semnifica un dominium. ca punct de sprijin constatareas ca relatia dintre stat si teritoriu nu poate fi calificata ca imperiu. „circumscriptia” in teritoriul careia se realizeaza prerogativele statului. intrucit. vol. este suveranitate. Drept constitutional si institutii politice. c) Teoria „teritoriului – obiect” are. Ion Deleanu.

Drepturile asup-ra lucrurilor sunt un „dominium”. Aceasta teorie. proprietatea de drept privat a suveranului si. Din aceasta conceptie s-a dezvoltat apoi asa – numita teorie a „teritoriului obiect”. iar nu un „imperium”. adica un drept de comanda. Intrucit organele statului isi exercita autoritatea in limitele unui spatiu determinat. Mai tirziu. dreptul statului se intinde la totalitatea lui. „jus abutendi”. Potrivit acestei teorii. care ii imprima un caracter exclusiv dreptul statului asupra teritoriului nu comporta plinitudinea si exclusivitatea de puteri. s-a simtit nevoia de a se preciza natura raporturilor dintre stat si teritoriu. chiar autorii care sustin aceasta teorie sunt de acord ca dreptul statului asupra teritoriului nu poate fi echivalat cu un drept real construit dupa modelul preptului privat. teritoriul a fost socotit pina la un moment dat. de exemplu: posibilitatea de a proceda la exproprieri de utilitate publica. „jus fruendi”. Tocmai din aceste motive. la moartea acestuia putea fi im partit intre urmasi. intrucit suveranitatea. care personifica institutia monarhica. de aceea. „un drept real institutional „ (Jean Dabin). pe cind dreptul de proprietate publica sau privata are ca obiect o anumita portiune a teritoriului. in scopul de a se evita primejdia farimitarii teritoriului statului.• Raporturile dintre stat si teritoriu. Pe cind bunurile ce fac obiectul proprietatii pri-vate sunt afectate satisfacerii unor interese particulare. iar nu si asupra lucrurilor. ci constituie „un drept real de drept public” ( Laband) sau. raporturile dintre stat si teritoriu nu poate fi caracterizate ca un „imperium”. a) Teoria teritoriului obiect. Dreptul statului asupra teritori-ului are ca obiect un lucru. ci apartine coroanei. Acest drepr real nu poate fi insa confundat. intr-o alta terminologie. se incetateneste ideia ca teritoriul statului nu este proprietatea privata a monarhului. In al doilea rind. care este autoritate. care astazi nu mai este sustinuta decit de un numar restrins de autori. la devastari in scopul apararii nationale. pe cind dreptul de proprietate confira teritoriului o serie intrega de prerogative: „jus utendi”. astfel incit el trebuie caracterizat ca un „dominium”. . cum este. cu dreptul de proprietate publica sau privata. facultatile de utilizare recunoscu-te statului asupra teritoriului sau sunt menite sa serveasca scopuri de ordin general si de valoare superioara. In evul mediu. caci intre aceste doua categorii de drepturi exista de-osebiri esentiale. In primul rind. nu poate sa se exercite decit asupra persoanelor. Conceptiile asupra raportului dintre stat si teritoriu au strabatut in timp o treptata si lenta dezvoltare pina cind au ajuns sa se cristalizeze in tiparul lor actual. potrivit acestei teorii. ci numai anumite facultati determinate de utili-zare. care ramin in principiu proprietarului.asa cum am aratat deja. ca un drept real. .

. in anumite cazuri. Teoriile examinate mai sus nu sunt in masura sa dea raporturilor dintre stat si teritoriu o explicatie adaptata stadiului actual de dezvoltare a realitatilor nationale si internationale caci ele nu tin seama de faptul ca exercitarea puterii statului trebuie sa aiba in lumea moderna ca scop exclusiv infaptuirea vointei poporului asezat intr-un anumit spatiu geografic. in limitele caruia statul isi exercita puterea de comanda asupra vointelor individuale.1 Acest aspect criticabil al teoriilor analizate apare foarte evident in contextul teoriei . teritoriul nu poate fi so-cotit. o teorie cu privire la aceasta problema nu poate fi socotita compatibila cu mentalitatea actuala a comunitatii internationale si cu aspiratiile ei. ci numai o putere de a comanda persoanelor locuind in interiorul frontierilor lui.).in afara teritoriului sau cel mul o competenta. nici o parte componenta a personalitatii acestuia. . determinat de ordinea juridica internationala. este evident ca. susti-nuta de autorii ca Gerber si G. un obiect asupra caruia aceasta exercita anumite drepturi reale. fara sa-si poata extinda suveranitatea. e) Consideratii critice si concluzii. Astfel. un stat nu poate exercita o competenta asupra unor bunuri aflatoare pe teritoriul altui stat decit cu autorizarea liber consimtita a acestuia si in limitele admise de el. statul isi exercita atri-butiile si in afara teritoriului sau (de exemplu. Numai ca aceasta argumentare are impotriva ei faptul ca.explica cu usurinta cesiunile teritoriale intre state. va trebui sa se admita ca el are si facultatea de a ceda acest teritoriu. . potrivit dreptului international.Dugu-it. Masurile pe care le ia statul. ci pur si simplu un cadru. c) Teoria teritoriului limita. O teorie formulata mai recent in literatura juridica este teoria teritoriului limita (L. ce trebuie privit ca un element indisolubil legat de puteria publica. Dupa acesti autori. Aceasta teorie pleaca de la ideea ca teritoriul statului nu este nici obiectul unui drept real al statului. Pentru a nega legatura dintre suverani-tate si teritoriu. desi influienteaza situatia juridica sau materiala a teritoriului.Jellinik. teritoriul nu este ceva exterior statului. exteritorialitatea fortelor militare aflate pe teritoriului unui stat strain). Plecind de la ideia superioritatii ordinii internationale de drept asupra celei statale.Kelsen). O conceptie apropriata de teorie a teritoriului limita este teoria competentei. sustine ca teritoriului statului nu ar fi decit cadrul spatial. ci trebuie soco-tit ca unul din elementele care alcatuiesc personalitatea juridica a statului. teritoriul este un element constitutiv al sta-tului.se sustine in continu – are. Dar tocmai pentru ca este o parte componenta a statului. d) Teoria competentei. daca nu porneste de la ideea ca puterea statului asupra teritoriului este o manifestare a dreptului pe care poporul asezat pe acest teritoriu il are asupra lui.un obiect asupra caruia statul ar exercita un „dominium”. in aceasta teorie se afirma ca.se adauga in aceasta conceptie. in varianta scolii normativiste (H. in limitele caruia ordi-nea juridica nationala este autorizata sa se aplice. Un stat poate exercita insa. adica o expresie a suveranitatii respectiv. Carre de Malberg etc. . Pentru ca sa poata fi vorba de o persoana – stat. in mod logic. ci simple reflexe ale puterii de care dispune asupra persoa-nelor. aceasta ultima teorie. Cu alte cuvinte. b) Teoria teritoriului subiect. O conceptie deosebita de teorie a teritoriului obiect este teoria teritoriului subiect. trebuie sa fie intrunite in fapt trei elemente: un teri-toriu. o populatie si o putere publica. Recunoscindu-i-se statului un drept real de drept public asupra teritoriului supus suveranitatii sale. Statul nu exercita un drept de „dominium” asupra teritoriului. nu sunt consencinta unui drept real.

Rezultat al traiului in comun de-a lungul a numeroase generatii pe acelasi teritoriu al unor grupuri umane unite prin aceleasi aspiratii. Rolul teritoriului a devenit si mai important o data cu aparitia natiunilor. teritoriul este un element al statului. al suveranitatii acestuia. potrivit ei. traditii e.c. indiferent daca puterea apartine monarhului.. In teoria competentei. Dezmemebrarea acestor state s-a putut infaptuii numai pentru ca s-a considerat ca natiunile care locuiau pe teritoriul lor au avut. organizarea oamenilor nu s-a mai fa-cut dupa rudenie. tratat elementar. factorul decisiv in stabilirea limitelor statului nu este vointa poporului. vol. O data cu dezvoltarea agriculturii. dar nu ca un obiect al unui drept al poporului. tendinta ei de a nu tine seama de principiul suveranitatii po-porului apare bine conturata.196-198. Daca raportul dintre stat si teritoriu se analizeaza ca un drept real al statului asupra acestui teritoriu. 1 Tudor Draganu. pag. teoria teritoriului limita duce la estomparea completa a suveranitatii poporului asupra teritoriului statului. Aceasta teorie concepe teritoriul ca un simplu cad-ru de exercitare a unor drepturi ale statului asupra persoanelor. 2000. mare masa a poporu-lui va fi pusa in situatia de a nu avea nici un cuvint de spus in eventualele hotariri ce s-ar lua cu privire la soarta viitoare a hotaririlor tarii. iar nu un „imperium”. natiunea este legata strins prin intreaga ei existenta de pamintul pe care s-a plamadit. consecinta va fi ca. Aceeasi constatare poate fi facuta si in legatura cu teoria teritoriului subiect. interese. ci in functie de legaturile teritoriale create intre ei de comunitatea do-miciliului. atunci cind statul se confunda cu persoana monarhului sau cu o minoritate asupritoare. Din aceasta analiza rezulta ca o teorie cu adevarat stiintifica asupra raportului dintre stat si teritoriu poate fi construita numai daca se pleaca de la examinarea atenta si multilaterala a relatiilor sociale.1. drepturile statului asupra teritoriului sunt un „domini-um”.t. Potrivit acestei conceptii. incercarea de a nega suveranitatea poporului asupra teritoriului se concretizeaza in faptul ca. Drept constitutional si institutii politice. teritoriul a fost o sursa principala de bunuri materiale pentru oameni. ci ordinea juridica internationala. ca acest teritoriu formeaza obiectul puterii supreme cu care este investita natiunea. Din aceste considerente teritoriul de-a lungul istoriei are un rol hotaritor in dezvoltarea popoarelor si a statelor. ca si in cazul in care este exercitata de intreaga comunitate a cetatenilor. In sensul ei. Cea mai buna dovada ca nici una dintre aceste teorii nu este in masura sa dea o explicatie exacta din punct de vedere stiintific raportului dintre stat si teritoriu o constituie formarea in secolele 19 si 20 a unor state nationale independente prin dezmembrarea unor state multinationale. un drept asupra teritoriului locuiit de ele. Pe de alta parte. Inca din cele mai vechi timpuri. unei minoritati dominante sau maselor largi populare. Orice incercare de incalcare a te-ritoriului unei .teritoriului obiect. Teoria teritoriului subiect pune sub semnul egalitatii aceste trei situatii profund deosebite si lasa sa se inte-leaga ca puterea de a comanda populatiei de pe teritoriul statului si de dispune de acest teritoriu este tot atit de legitima atunci cind apartine unei singure persoane sau unei mi-noritati restrinse a populatiei. in temeiul principiu-lui suveranitatii nationale.

• Elementele constitutive ale teritoriului. Natiunea este le-gata prin cele mai puternice interese si sentimente pe teritoriul pe care-l locuieste. O zona mariti-ma cu regim special este. Drept constitutional si institutii politice. statul poate exercita anumite drepturi suverane. suveranitatea teritoriala nationala nu mai coencide cu suveranitatea teritoriala de stat si. dar situa-te dincolo de marea teritoriala. sau de alta natura). „zana contigua” sau „adiacenta” adica spatiul maritim aflat dincolo de marea teritoriala. si care poar-ta denumirea de „mare teritoriala” sau „ape teritoriale”. statul avind dreptul de a dispune de el deplin si exclusiv. apele porturilor. in principiu pina la o adincime de 200m.natiuni echivaleaza cu un atac impotriva natiunii insasi. de o anumita lati-me. ci si suveranitatea asupra lui. adica solul si subsolul marii adiacente coastelor. E posibil ca pe teritoriul unui stat format prin cucerirea unor teritorii locuiite in majoritate de alte nationalitati. nationalitatile respective vor putea sa-si exercite dreptul de autodetermina-re si acesta chiar daca puterea dominanta a minoritatii ar intelege sa se opuna. Delimitarea se face prin frontiere. dar. care se intinde de-a lungul tarmului. Teritoriul este partea din globul pamintesc care cuprinde solul. vol.1 Spatiul acvatic este alcatuit din apele riurilor. Frontie-rele sunt liniile reale sau imaginare trase intre diferite puncte din globul pamintesc pen-tru a delimita teritoriul unui stat. de constructii e. teritoriul statului are aceeasi semnificatie si indeplineste acelasi rol. bailor – ca ape interioare – precum si din portiunea maritima. Spatiul aerian reprezinta colana de aer de deasupra teritoriului terestru si a aceluia acvatic. fluviale. nu mai mult de 12mile de la linia de baza a marii teritoriale. alaturi de platoul continental. subsolul. teritoriul statului trebuie delimitat de teritoriul altor state. maritime. acestea sa aspire sa-si constituie un stat propriu prin separare de statul din care fac parte la un moment dat. de marea libera si spatiul cosmic. In acest spatiu. de transport. Solul. Din realitatea incontestabila ca teritoriul apartine poporului care-l locuieste rezulta in mod necesar principiul suveranitatii teritoriale a statului. 1 Ion Deleanu. . vamale. in calitatea lui de personificare juridica a natiunii. pag. sa-nitare. cu un scop precis (protejarea intereselor sale economice. care se intinde pina la o anumita distanta in larg. radelor. Fixind in spatiu competenta statala. In acest caz.c. Iasi 1993.29. in principiu. aeriene. este firesc ca ei sa i se recunoasca nu numai suveranitatea in limitele lui. Indiferent de intinderea lui. Ele sint terestre. principalul element al teritoriului este alcatuit din stratul de uscat cu care oamenii vin in contact zilnic si asupra caruia exercita in mod curent activitatii lor agricole. de ridicare. • Delimitarea teritoriului.2. apele si coloana de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul isi exercita puterea sa suverana. inafara limitelor apelor interioare. Subsolul intra in componenta teritoriului statului fara nici un fel de ingradire juridica internationala. prin urmare. O prelungire a teritoriului statu-lui este „platoul continental”. adiacenta insa acesteia. lacurilor si canalelor. fiscale.t.

alin. cu respectarea principiilor si acelorlalte norme general admise ale a dreptului international”.Frontierele pot fi „orografice” – cele trasate cu ajutorul formelor de relief – „geometrice” – cele trasate prin linii drepte intre anumite puncte – sau „astronomice” – cele tra-sate cu ajutorul unor meridiane sau paralele geografice. In cadrul acestui principiu si in cazuri bine determinate (de exemplu.3. Dreptul international contemporan consacra principiul integritatii teritoriale a statelor. si in special de la orice asemene actiune care constitue o folosire a fortei sau amenintare cu forta”. dreptul inter-national admite insa sa aiba loc. Tinind seama de aceste principii ale dreptului international. Constitutia Republicii Moldova. cu conditia ca. carora le este interzis sa aduca atingere. ele se vor abtine de la ori-ce actiune incompatibila cu scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite. de asemenea.Dragan. impotriva integritatii teritoriale. alin. Nici o ocupatie sau dobindire de aceasta natura nu va fi recunoscuta ca legala”. inviolabile. In legatu-ra cu principiul integritatii teritoriale a statelor. Delimitarea marii teritoriale si a zonelor maritime cu regim special se face fie prin manifestarea unilaterala de vointa a statului respectiv. de asemenea. Puterea de stat este intrealtele si poate mai intii. • Inalienabilitatea teritoriului. Suveranitatea teri-toriala a statelor implica insa nu numai drepturi pentru ele.2.4 din Constitutie: „Pe teritoriul statu-lui roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine”. „Statele participante se vor abtine. in art. de a face din teritoriul celuilalt obiectul unei ocupatii militare sau al unor masuri de folosire directa sau indirecta a fortei in contradictie cu dreptul international sau obiectul unei dobindiri prin asemenea masuri sau prin amenintarea cu ele. a independentei politice sau a unitatii oricarui stat participant. puterea de a guverna. binenteles. Principiul integritatii sau inviolabilitatii teritoriului statului exprima tocmai obligatia existenta in sarcina ce-lorlalte state de a respecta aceasta suveranitate teritorialaa statului. precizind ca acestea „sunt consfintite prin legea organica.U. modificari in teritoriului unui stat. subliniaza T. cu privire la populatie care s-a fixat pe teritoriul statului si care. in covirsitoarea ei majoritate. fie o consultare a intregului popor prin plebescit.3.). Am aratat mai sus ca statul se bucura de suveranitatea teritoriala. Cit pri-veste colana de aer care intra in componenta teritoriului. exercitarea de catre o natiune a dreptului prevazut de articolul 1 § 2 din Carta O. Rezulta de aici sensul celor cuprinse in art. facind parte din teritoriu. fiecare. Frontierele. cu respectarea riguroasa a principiului autodeterminarii nationalitatilor. acesta ajunge – conventional vorbind – pina la limita infirioara a spatiului cosmic.N. Aceasta putere trebuie circumscrisa unui spatiu si cu privire la o anume colectivitate. postuleaza inviolabilitatea frontierelor. pct.4 al Actului final al Conferintei pen-tru securitate si cooperare in Europa din 1975 a prevazut: „Statele participante vor res-pecta integritatea teritoriala a fiecaruia din statele participante vor respecta integritatea teritoriala a fiecaruia din statele participante”. sa se asigure o deplina libertate de exprimare a vointei sale. ci si obligatii pentru celelalte state. Exista vreo relatie intre teritoriu si populatie? Bineinteles. Pe de alta parte. fie prin conventii internationale incheiate de statele interesate. sint. in cadrul acestei consultari. consacrarea de catre Constitutia din 1994 a caracterului inalienabil al teritoriului Repub-licii Moldova are urmatoarele consecinte: . „In consecinta. in dreptul internatio-nal se considera ca formele prin care vointa unui popor se poate exprima in materie de modificari teritoriale sunt fie adoptarea une hotariri in acest sens de organul legislativ. apartine statului prin cetatenie.

Aceasta colectivitate este omogena. statul nu este simplamente expresia organizarii unei colectivitati umane „oarecare”. In al treilea rind. . prin transfer de persoane sau intr-un alt mod. intrucit. ceea ce-i asigura distinctibilitatea si permanenta este Na-tiunea. in sensul ca organele statului de residinta nu pot intra in te-ritoriul lor sau sa le perchizitioneze. fac parte din populatia tarii si cetatenii straini sau apatrizii. precum si prin fizionomie. Acesta consecinta a principiului inalienabilitatii teritoriului nu este imcompa-tibila cu recunoasterea de catre statul nostru a imunitatilor si previlegilor reprezentanti-lor diplomatice pe teritoriul sau. nu se pot efectua decin printr-o modificare a Constitutiei. teritoriul sau nu ar putea modificat fara sa se aduca atingerea vointei poporului care-l locueste. totusi. atit sediul reprezentantilor diplomatice.In primul rind. exprimat concis si dens prin conceptul de Natiune. Imunitatile reprezentantelor diplomatice constau in fap-tul ca. Intr-adevar. cu conditia ca exercitiul acestor drepturi sa ne aduca atingerea suveranitatii de stat. Un teritoriu fara populatie nu poate constitui un stat. pe-rena si distincta de alte colectivitati. Astfel. potrivit ei. o reglementare printr-un act normativ inferior Constitutiei va putea interveni numai pentru a consacra printr-o descriere amanuntita situatia existenta a acestor frontiere. Cu alte cuvinte populatia constituie una dintre dimensiunile inerente statului. de natura sa implice recu-noasterea in folosul altui stat a unor atributii de putere pe o portiune a teritoriului statu-lui nostru. Desi inviolabilitatea reprezentantilor diplomatice impiedica organele statului de residinta sa-si exercite unele atributii cu pri-vire la sediu si la anumite bunuri ale acestor reprezentante. micile modificari ale frontierei de stat. pe baza de reciprocitate. principiul inlienabilitatii implica interzicerea de catre Constitutie a lua-rii oricarei masuri. In al doilea rind. oricare ar fi natura lor. mai intii este de observat ca termenul „populatie” nu este riguros definit. prin imigrare. Astfel fiind. iar nu populatia. recunoscindu-se principiile si normele unanim recuno-scute ale dreptului international”. Natiunea • Dimensiunea demografica si psihologica a statului. Deasemenea. Esential totusi este aspectul ca-litativ sau psihologic al dimensiunii demografice. totdeauna eterogena si fluctuanta. Pe de alta parte. consacrarea de catre Constitutie a principiului inalienabilitatii teritoriu-lui Republicii Moldova duce la consecinta ca. potrivit caruia „Frontierile tarii sunt consfintite prin legea organica. cum se stie. Numarul membrilor respectivei populatii nu este decisiv pen-tru constituirea unui stat. dar nici nu poate fi indiferent. desi modificarile intervenite in componenta popula-tiei. inviolabilitatea cuprinde si bunurile reprezentantei diplomatice. Apoi. In acest sens trebuie interpre-tat articolul 3 (2) al Constitutiei noastre din 1994. inviolabilitatea reprezentantilor diplomatice este o institutie recunoscuta prin uzante diplomatice general acceptate intre statele moderne. Ea – Natiunea – este cartea de identitate a poporului si a statului roman. din moment ce prin principiul inalienabilitatii teritoriului se consacra pe cale constitutionala frontierele de stat actuale. Apoi. ea implica constatartea ca. cit si arhiva si documentele diplomatice. cerute de anumite inprejurari locale sau prin care se urmareste o mai buna deli-mitare a ei. totusi aceasta situatie nu este de natura sa aduca atingere suveranitatii. sunt inviolabile. de anumite drep-turi de natura sa le faca posibila indeplinirea corespunzatoare a sarcinilor. indeferent unde ar fi situate. prin legaturile indistructibile si specifice existente intre membrii care o alcatuiesc. Statul este o forma specifica de organizare a unei colectivitati umane. nu afecteza identitatea si continuitatea statului. este necesar ca reprezentantii si reprezentantele lor diplomatice sa se bucure. oricare ar fi forma in care ar fi imbracata. este firesc sa se ajunga la concluzia ca nici o rectificare a lor nu este posibila decit tot pe cale constitutionala. Intr-adevar. dat fiind ca ea implica o deplina reciprocitate a statelor respective. in scopul infaptuirii egalitatii suverane a statelor. adica ceea ce in mod obisnuit se desemneaza prin notiunea de „rectificari de frontiere”. el putind fi o sursa de ambiguitati.

Populatia este unul din elementele constitutive ale statului. de cultura.1 din Constitutia Romaniei se proclama: „Romania este statul national”. de religie. reprezinta o societate umana organizata. Aspectul calitativ are in vedere faptul ca fiecare stat regrupeaza intr-o proportie mai mare sau mai mica populatii cu trasaturi etnice diferite. Ea este o realitate complexa si este. traditile istorice. situatia geografica (teritoriul). limba si religia sunt manifestarile ei subiective. Dintre aceste trei categorii numai cetatenii se bu-cura de deplinatatea drepturilor si sunt tinuti de deplinatatea obligatiilor prevazute in le-gea fundamentala a tarii. dar mai ales trecutul istoric si voita de a fi impreuna a celor care au dainuit pe un anumit teritoriu. locuitorii care nu au nici o legatura (apartenenta) cu vreun stat (apatrizi. Identificarea Statului cu Natiunea nu are nimic comun cu ceea ce s-a in-timplat cindva – prin pervertirea celor doua categorii pereche – alunecindu-se spre for-mele extreme ale Natiunii – Stat (Stat rasial). Statele nationale sunt cele in care populatia majoritara formeaza o singura natiune. Sentimentul national constituie astfel cel mai puternic ferment al co-eziunii statului si al permanenetei lui. traditiile istorice. Un stat nu poate exista fara teritoriu. intra in rindul lor in cate-goria . limba. In functie de aceasta regrupare. alin. Din cauza unor imprejurari deosebite nu intotdea-una aceste elemente pot fi intrunite fara. avind la baza comunitatea de ori-gine etnica. totodata. • Populatia. de incurajare sau nu a cresterii demografice. interesele materiale si culturale comune. religia. nu este un fenomen exclusiv etnic sau biologic.Natiunea – ca forma superioara de comunitate umana – incomfundabila cu alte colectivitati. daca rasa. care numai dupa ce sunt produse. Despre natiune. Populatia poate fi caracterizata atit din punct de vedere cantitativ cit si calitativ Aspectul cantitativ al populatiei aduce in discutie fenomenul demografic. fata cetatenie). de factura psihica. KNotiunea de populatie – caracteristica generala. In acest sens. In general. de traditii si de idealuri. situatia geografica. de limba. in chiar art. de viata. asa cum l-am definit. Elementele natiunii sunt: rasa. Dar nici fara populatie nu exista. in cadrul populatiei unui stat distingem trei categorii de locuitori: locuitori care au acceeasi cetatanie (cetatenii. Iata doar citeva dintre motivele pentru care statul roman este definit ca Stat–Natiune. ca natiunea sa fie afectata. locuitorii care au cetatenia altui (altui) stat(e) (strainii). De altfel. Dimitrie Gusti spunea ca. o societate stabilizata in interiorul unor frontie-re permanente. statele se pot imparti in state nationale si state multinationale.1. statul. Cetatenia – caracteristica lor generala. politica demo-grafica a fiecarui stat. reprezinta conditii obiective ale vietii nationale. produsul unui indelungat proces istoric. insa. categoria cea mai numeroasa).

In acest sens.2.nea state. Teoria generala a dreptului. statul roman recunoaste si garanteaza dreptul de identitate al minoritatilor nationale.Deleanu. ALL.65. ca forma de comunitate umana. in care se naste si evo-luiaza natiunea. Iasi 1993. avind la baza comunita-tea de origine etnica. dar mai ales trecutul istoric si vointa de a fi impreuna a celor care au dainuit pe un anumit teritoriu. Bucuresti 1995. . culturale. 2 M. Drept constitutional si institutii politice. pentru pastrarea.scria M. Pentru I. biologic si pshoistoric). de limba. Dreptul de identitate astfel proclamat si garantat. in comun cu ceilalti mem-bri ai grupului lor propria lor viata culturala de a profesa si practica propria lor reli-gie sau de a folosi propria lor limba” (articolul 27 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice). Constitutia vine si precizeaza: „Masurile de protectie luate de stat. vol. Drept rational. de cultura. inain-te de desivirsirea statului national unitar roman (1919). adica a unor populatii de alta nationalitate decit cea care s-a constituit intr-un stat prop-riu in temeiul principiului nationalitatilor. lingvistice si religioase”(articolul6 aliniat 1). In privinta raporturilor dintre natiune si stat. potrivit careia ”In statele in care exista minoritati etnice. dar nu imposibil de realizat.14. vorbind limbi dierite si avind culturi si un trecut istoric diferite. pag.nu trebuie sa se confunde cu ceea ce in mod superfecial se numeste poporul. exemplificam prin aceea ca natiunea romana s-a format inainte de unirea celor doua principate romanesti si formarea statului unitar national (1859) precum si evident. religioase sau lingvistice. dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinind minorita-tilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romini” (articolu l6 aliniat 2). In aseme. Aceasta prevedere constitutionala este conforma cu consacrarea internationala in materie.Djuvara. minoritatile nu se pot preva. de un drept de autodeterminare. Acestea au „dreptul la pastrarea. nu trebuie sa degenereze in privile-gii: In acest sens.la. la dezvoltarea si la exprimarea identita-tii lor etnice. Statele multinationale sunt state ale caror populatii sunt formate din diferite rase sau nationalitati. Ed. „adica cu generatia prezenta”. in acelasi timp. de tra-ditie si de idealuri. de religie. Ideea de stat national nu exclude existenta pe teritoriul lui a unor minoritati etnice. 1 Ion Deleanu. „el este reprezentantul in acelasi timp al tuturor traditiilor trecutu-lui si al spiritualitatii viitoare”2. este o realitate complexa si. Izvoare si drept pozitiv. pag. persoanele aparti-nind acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea.Djuvara. potrivit normelor de drept international. coeziunea nationala este dificil de intretinut. este produsul unui indelungat proces istoric. Cu toate acestea. natiunea. ci numai cadrul ori mediul (cosmic. de factura psihica. Statul nu este numai reprezentantul generatiei prezente.conditiilor obiective. toate la un loc nu formeaza elementele constitutive ale natiu-nii. natiunea preceda statul. de viata.1 Natiunea . In Romania.

de avere sau de origine sociala”. El presupune ocrotirea minoritatilor. de nationalitate. de origine etnica. potrivit reglemenarilor constitutionale idei de sovaism. egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetate-nilor sai. fara deosebire de rasa. de religie de sex.Sentimentul national este strain. . de limba. de apartenenta politica. de opinie. In acest sens amintim consacrarea constitutionala din articolul 4: „Statul are ca fundament unitatea poporului roman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful