UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

Facultatea de Inginerie Aerospaţială
Proiect OMM I
Student:
Anul III
Grupa: 933.
Titular curs: Prof. Ştefan Stanciu.
Îndrumător proiect: Prof. Lucian Seiciu.
2001-2002
Tema de proiect
Să se proiecteze o presă cu şurub şi piuliţă rotitoare având regimul de frecare la limită
(ungere rară). Dispozitivul este prevăzut cu un rulment axial protejat împotriva prafului
(etanşat). Mecanismul are un dispozitiv cu clichet.
Caracteristicile tehnice ale dispozitivului sunt:
• Forţa maximă aplicată: F = 20.000 N = 2 Tf;
• Cursa maximă a şurubului: H = 200 mm;
• Diametrul exterior al presei: D = 200 mm.
Schiţa dispozitivului este prezentată mai jos, iar pe aceasta avem:
1. şurub;
2. piuliţă rotitoare;
3. rulment axial;
4. dispozitiv cu clichet;
5. pârghie de acţionare;
6. placă de presiune;
7. coloană;
8. placă de bază.
1. Alegerea materialelor pentru şurub şi piuliţă:
Şurubul se realizează din OLC 45 CR (tratat termic) STAS 880-88, care are
următoarele caracteristici mecanice:
 Limita de curgere: σ
c
= 430 N/mm
2
;
 Rezistenţa la rupere la tracţiune: σ
r
= 630-800 N/mm
2
;
σ
r
are valoarea cuprinsă între 630 şi 800 N/mm
2
deoarece s-au testat mai multe
epruvete cu diametre cuprinse în gama d = 16÷40 mm.
Se alege acest oţel deoarece limita de curgere este suficient de mare pentru ca
şurubul să reziste la solicitările care apar în exploatare. Pentru a se asigura σ
c
= 430
N/mm
2
oţelul se căleşte, iar apoi se execută o revenire înaltă (CR).
Piuliţa se execută din fontă antifricţiune FCX 250, STAS 8541-86, care are
următoarele caracteristici mecanice:
 Rezistenţa la tracţiune: σ
r
= 250 N/mm
2
(minim);
 Rezistenţa la încovoiere: σ
i
= 390 N/mm
2
(minim);
2
 Rezistenţa la compresiune: σ
comp
= 880 N/mm
2
;
 Modulul de elasticitate: E = 105⋅ 10
3
N/mm
2
.
Se alege această marcă de fontă turnată în piese pentru maşini unelte deoarece conţine
grafit lamelar, care conferă rezistenţă mare la uzură.
2. Calculul desmodromiei mecanismului:
Mecanismul este plan şi de aceea se foloseşte următoarea relaţie:
M = 3n ∠ 2C
5
∠ C
4
, unde:
M este gradul de mobilitate al mecanismului;
n = 2 este numărul de elemente în mişcare ale mecanismului;
C
5
= 2 este numărul de cuple de clasă V;
C
4
= 1 este numărul de cuple de clasă IV.
M = 3 ⋅

2 ∠ 2 ⋅

2 ∠ 1 = 1, rezultă că mecanismul este desmodrom.
Elementele în mişcare sunt: şurubul şi piuliţa. Cuplele cinematice de clasă V se
realizează între piuliţă şi şurub, pe de o parte, iar pe de altă parte între coloane şi placa de
presiune. În rulment apare o cuplă cinematică de clasă IV.
3. Schiţa diagramelor de eforturi în componentele principale ale dispozitivului:
F
1
= F
2
= F
7
= F. M
21
= M
67.
M
12
= M
12
x
+ M
12
y
. M
tot
= M
12
+ M
72
.
M
72
= M
rulment
.
4. Alegerea tipului de filet:
Se alege un filet trapezoidal deoarece are o bună rezistenţă şi rigiditate la un
randament suficient de bun (cu circa 4∠ 5% mai mic decât al filetului pătrat, care are cel mai
3
bun randament). Acest tip de filet permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării şi
poate fi obţinut la un preţ mic.
5. Predimensionarea şurubului:
Predimensionarea filetului se face din condiţia de rezistenţă a corpului şurubului la
solicitarea compusă.
Predimensionarea la solicitare compusă se face la:
 Compresiune, pe baza unei forţe de calcul F
c
= γ F, unde F este forţa care acţionează
asupra şurubului, iar γ (γ >1) este un factor de majorare a forţei F. γ ţine cont de
solicitarea de răsucire.
Se alege γ =1,2 pentru a se realiza un calcul acoperitor.
 Răsucire:

a a a
c
nec
F
d
d F F
A
σ π
γ π
σ
γ
σ
4
4
3
2
3
· ⇒ ·

· ·
, unde:
c
c
a
C
σ
σ ·
,
d
3
– diametrul interior al filetului şurubului;
σ
a
– tensiunea admisibilă la compresiune;
σ
c
– limita de curgere;
C
c
– coeficient de siguranţă faţă de curgere.
Pentru predimensionarea şurubului de mişcare valoarea coeficientului de siguranţă (C
c
)
poate fi mare pentru a se asigura şi siguranţa faţă de flambaj, ca şi pentru a obţine un număr
rezonabil de spire în contact.
O astfel de recomandare este: σ
a
= (0,25 ÷ 0,4)σ
c
pentru d
3
< 30 mm.
Se alege C
c
= 3, valoare intermediară a domeniului recomandat.
F
c
= 1,2 ⋅ 20.000 = 24.000 N
σ
a
= 430/3 = 143,333 N/mm
2
.
601 , 14
333 , 143
000 . 24 4
3
·



π
d
mm.
Ţinând cont că mai apar şi alte solicitări, se alege d
3
= 18,5 mm.
Filetul trapezoidal ales are următoarele date: Tr 24 × 5 STAS 2114/3-75.
−diametrul interior al filetului: d
3
= 18,5 mm;
−diametrul nominal al filetului: d = 24 mm;
−diametrul nominal mediu: d
2
= 21,5 mm;
−pasul filetului: p = 5 mm;
4
H
1
= 0,5 p = 2,5 mm; D
1
= d −P = 19 mm;
a
c
= 0,25 mm; D
4
= d + 2 a
c
= 24,5 mm;
R
1 max
= 0,5 a
c
= 0,25 mm; H
4
= h
3
= H
1
+ a
c
= 2,75 mm;
R
2 max
= a
c
= 0,5 mm; α = 30
o
.
6. Verificarea condiţiei de autofrânare:
La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea să se realizeze direct de
către filet. Filetele asigură autofrânarea atunci când unghiul de înclinare a filetului (ψ ) este
mai mic decât unghiul de frecare redus (ϕ ’):
ψ ≤ ϕ ’, unde:
2
d
p
tg
π
ψ·
;
2
cos
' '
α
µ
µ ϕ · · tg
, în care:
α −unghiul filetului profilului;
µ −coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea şi starea de
ungere a suprafeţelor.
În cazul de faţă cuplul de materiale este oţel −fontă antifricţiune, pentru care µ =0,08
÷ 0,18. Se alege µ = 0,08 pentru că este cazul cel mai dezavantajos, adică pentru un calcul
acoperitor.

¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
;
¹
· ⇒ · ·
· ⇒ ·

·
0
0
0
734 , 4 ' 08282 , 0
15 cos
08 , 0
'
233 , 4 07402 , 0
5 , 21
5
ϕ ϕ
ψ
π
ψ
tg
tg
⇒ψ < ϕ ’, adică este îndeplinită
condiţia de autofrânare.
7. Verificarea la flambaj:
Am ales această variantă de flambaj deoarece se presupune că piuliţa
are un număr mare de spire şi un joc foarte mic pe şurub, ceea ce implică o
încastrare în zona cuplajului şurub −piuliţă. Deoarece şurubul este fixat rigid
de placa de presiune, am considerat îmbinarea drept încastrare. Pentru un
calcul acoperitor se ia l
c
= 1,35⋅ H = 270 mm. În această lungime de calcul a
fost introdusă porţiunea de şurub aflată în piuliţă.
Se calculează coeficientul de zvelteţe λ şi se determină tipul
flambajului:
min
i
l
f
· λ
, unde:
mm l l
c f
135 5 , 0 · ⋅ ·
este lungimea de flambaj, iar
mm
A
I
i 625 , 4
min
min
· · este raza de inerţie minimă.
Pentru un calcul acoperitor se vor lua:
2
2
3
268,802
4
mm
d
A · ·
π
şi
4
4
3
min
5749,853
64
mm
d
I · ·
π
. Rezultă:
5
⇒ · < · ·
0
85 189 , 29
625 , 4
135
λ λ
flambajul este plastic (λ
0
= 85 pentru OLC 45 STAS
880 −88 şi reprezintă valoarea limită a coeficientului de zvelteţe).
Se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj (C
f
):
fa
f
f
C
F
F
C ≥ · , unde C
fa
= 3 ÷ 5 este coeficientul de siguranţă admisibil, iar F
f
= σ
f
⋅ A
este forţa critică de flambaj.

λ σ ⋅ − · b a
f , în care: a = 449 N/mm
2
, iar b = 1,67 N/mm
2
.

·
f
σ
449 −1,67 ⋅ 29,189 = 400,254 MPa ⇒ F
f
= 400,254 ⋅ 268,802 = 107.589,299
N.

⇒ · > · ·
fa f
C C 5 379 , 5
000 . 20
9 107.589,29
şurubul ales rezistă la flambaj fără să se rupă
sau să se deformeze plastic.
8. Determinarea numărului de spire în contact:
Numărul de spire necesare
a fi în permanenţă în contact
(z) se va determina din
condiţie de rezistenţă la
uzură.
În acţionările cu viteze
mici, principalul
parametru care determină
intensitatea uzării şi
implicit durabilitatea este
tensiunea de contact
(presiunea) dintre spire. În
ipoteza repartizării
uniforme a sarcinii pe spire
şi neglijând unghiul de
înclinare a spirei, numărul
de spire necesare rezultă
din relaţia:
as
D d
F
z
σ
π
) (
4
2
1
2

·
, unde: σ
as
este presiunea admisibilă de strivire.
În cazul cuplului de materiale oţel −fontă antifricţiune valorile presiunii admisibile se
pot găsi în domeniul σ
as
= 10 ÷ 15 Mpa. Pentru ca uzura să fie foarte mică se alege σ
as
= 13
Mpa.
11 , 9
13 ) 19 24 (
4
000 . 20
2 2
·
⋅ −
·
π
z
spire. Se va alege z = 9 spire pentru ca jocul dintre şurub
şi piuliţă să fie foarte mic (s-a considerat încastrare).
6
9. Verificarea spirei filetului:
Gândind pe modelul fizic al unei grinzi încastrate, solicitările spirei filetului sunt:
încovoierea şi forfecarea. Deoarece cele două eforturi apar în secţiunea de încastrare, se
recomandă să se verifice la solicitare compusă atât spirele piuliţei (material cu caracteristici
mecanice reduse), cât şi ale şurubului (secţiunea de încastrare mai mică).
a) Verificarea piuliţei:
• solicitarea de încovoiere:
W
l
z
F
W
M
i
i
i

· · σ
, unde:
; 5 , 1 25 , 0
2
5 , 2
2
1
mm l
a
H
l
i
c i
· + ·
⇒ + ·
3
2 2
0
4
024 , 140
6
267 , 0 5 , 1 2
2
5
5 , 24
6
15 2
2
mm
tg l
p
D
W
i
·

,
_

¸
¸
⋅ ⋅ +
·

,
_

¸
¸
+
·
π π
;
σ
i
= 23,805 N/mm
2
.
• solicitarea de forfecare:
A
K z
F
m
f
· τ
, unde:
. 254,293 15 2
2
2 0
4
mm A tg l
p
D A
i
· ⇒
,
_

¸
¸
+ ·π

K
m
=0,55 ÷ 0,75 este coeficientul de corecţie. Acest coeficient ţine seama de
repartiţia neuniformă a tensiunilor. Se alege K
m
=0,6 pentru a asigura un calcul acoperitor şi
se determină
. / 564 , 14
2
mm N
f
· τ
Tensiunea echivalentă, pentru un calcul acoperitor, se calculează cu teoria a III-a de
echivalenţă:
a f i ech
σ τ σ σ ≤ + ·
2 2
4
, unde:
r
r
a
C
σ
σ ·
pentru fontă.
σ
r
= 250 N/mm
2
, iar C
r
= 2,5 ÷ 5. Se alege C
r
= 5 pentru că este cazul cel mai
defavorabil.
⇒ · < ·
· ·
a ech
a
mm N mm N
mm N
σ σ
σ
2 2
2
/ 50 / 37,619
. / 50
5
250
spirele piuliţei rezistă la solicitarea compusă.
b) Verificarea şurubului:
• solicitarea de încovoiere:
7
W
l
z
F
i
i

· σ
, unde: . 5 , 1
2
1
mm l a
H
l
i c i
· ⇒ + ·
. 105,733
6
267 , 0 5 , 1 2
2
5
5 , 18
6
15 2
2
3
2 2
0
3
mm
tg l
p
d
W
i
·

,
_

¸
¸
⋅ ⋅ +
·

,
_

¸
¸
+
·
π π
2
/ 526 , 31
733 , 105 9
5 , 1 000 . 24
mm N
i
·


· σ
• solicitarea de forfecare:
A
K z
F
m
f
· τ
, unde:
. 192,017 15 2
2
2 0
3
mm A tg l
p
d A
i
· ⇒
,
_

¸
¸
+ ·π

. / 288 , 19
017 , 192 9 6 , 0
000 . 20
2
mm N
f
·
⋅ ⋅
· τ
Tensiunea echivalentă, pentru un calcul acoperitor, se calculează cu teoria a III-a de
echivalenţă:
a f i ech
σ τ σ σ ≤ + ·
2 2
4
, unde:
c
c
a
C
σ
σ ·
pentru oţel.
σ
c
= 430 N/mm
2
, iar C
c
= 1,5 ÷ 3. Se alege C
c
= 3 pentru că este cazul cel mai
defavorabil.
σ
a
= 143,333 N/mm
2
.
⇒ · < ·
a ech
mm N mm N σ σ
2 2
/ 333 , 143 / 49,820
spirele şurubului rezistă la
solicitarea compusă.
10. Proiectarea constructivă preliminară a piuliţei şi a şurubului:
Piuliţa are rolul de a prelua sarcina de la şurub prin intermediul spirelor în contact.
Sarcina preluată de piuliţă este transmisă către coloanele presei printr-un rulment axial, pentru
ca randamentul ansamblului să fie cât mai bun. La partea superioară a piuliţei se găseşte roata
de clichet, care serveşte la acţionarea piuliţei prin intermediul unui mecanism cu clichet. În
această soluţie constructivă roata de clichet nu face corp comun cu piuliţa.
a) Dimensionarea piuliţei:
Înălţimea filetului piuliţei se determină cu relaţia: H
p
= z ⋅ p + ∆ , unde: ∆
reprezintă teşiturile filetului piuliţei.
H
p
= 9 ⋅ 5 + 5 = 50 mm.
Piuliţa rotitoare transmite sarcina către coloane prin intermediul unui rulment axial.
Prin momentul de înşurubare M
21
, piuliţa tinde să rotească şurubul, care execută mişcarea de
translaţie. Blocarea rotirii şurubului se face cu un ştift.
Proiectarea piuliţei începe de la interior spre exterior.
8
Diametrul interior minim (D
i min
) a
suprafeţei nefiletate trebuie să asigure
deplasarea nestingherită a şurubului.
D
i min
= d = 24 mm. Se alege: D
i
= 26 mm.
Se determină diametrul suprafeţei
exterioare (D
c
) în zona de asamblare cu roata
de clichet. Solicitările pe acest tronson sunt
de: tracţiune şi răsucire.
Considerăm forţa de calcul: F
c
=γ F,
unde γ este un factor care ţine seama de
efectul răsucirii. Se alege γ = 1,2 şi rezultă:
F
c
= 24.000 N.
( )
at
c
c
F
D D A
σ
π
· − ·
2
4
2
min
4
, în care:
r
r
at
C
σ
σ ·
, unde: C
r
= 5 ÷ 6 pentru fontă.
Se alege C
r
= 5,5 şi rezultă:
. 454 , 45
5 , 5
250
MPa
at
· · σ
mm D
F
D
at
c
35,672 5 , 24
454 , 45
000 . 24 4 4
2 2
4 min
· +


· + ·
π σ π
γ
, în care:
D
4
este diametrul nominal exterior al filetului interior.
Se va alege D
c
= 50 mm, apoi se caută un rulment axial care să îndeplinească simultan
condiţiile: C
0
≥ F şi d ≥ D
e min
, unde C
0
este capacitatea statică de încărcare a rulmentului,
iar F este încărcarea. Se alege un rulment axial 51110 STAS 3921−86, care are următoarele
caracteristici tehnice:
d = 50 mm; T = 14 mm;
D = 70 mm; r = 1 mm;
D
1
= 52 mm; C
0
= 62 KN.
Gulerul piuliţei este solicitat la încovoiere şi forfecare. Înălţimea gulerului (h
g
) piuliţei
se poate dimensiona din solicitarea de încovoiere, pe baza unor tensiuni admisibile σ
ai
acoperitoare. Utilizând un model fizic similar celui de la studiul solicitărilor spirei filetului
(grindă încastrată), se poate scrie:
ai
i
g e
M
h D
W
σ
π
· ·
6
2
min
, în care:
r
r
ai
C
σ
σ ·
, unde C
r
≈ 5 pentru fontă.
; / 50
5
250
2
mm N
ai
· · σ
. 000 . 75
4
55 70
000 . 20
4
mm N
D D
F M
e g
i
⋅ ·

⋅ ·

⋅ ·
. 217 . 7
50 50
000 . 75 6 6
min
mm
D
M
h
ai e
i
g
·
⋅ ⋅

· ·
π σ π
Se alege h
g
=10 mm.
Înălţimea h
f
a flanşei de sub piuliţă se determină din solicitarea de strivire. Se face
ipoteza că momentul care solicită asamblarea este M
t
= 0,5 ⋅ M
12
= 16.965,134 N⋅ mm, unde
M
12
este momentul de frecare dintre spire. Se poate adopta as
σ
≈ 20 ÷ 40 MPa (contactul
fiind mobil).
9
. 33.930,269 ) 4,734 4,233 (
2
5 , 21
000 . 20 ) ' (
2
0 0 2
12
mm N tg tg
d
F M ⋅ · + ⋅ ⋅ · + ⋅ ⋅ · ϕ ψ
as e
t
f
as
t
f e
D
M
h
M
h D
W
σ π σ
π
6
6
2
min
· ⇒ · ·
, unde:
as
σ
= 30 MPa.
. 431 , 4
30 55
16.965,134 6
mm h
f
·
⋅ ⋅

·
π
Se alege: h
f
= 5 mm.
b) Dimensionarea şurubului:
Se estimează lungimea totală minimă a părţii filetate (L
f
): L
f
=H
p
+ H, unde:
H −cursa de realizat;
H
p
− înălţimea părţii filetate a şurubului care se află în piuliţă. Această dimensiune este
cunoscută de la punctul a).
L
f min
= 50 + 200 = 250 mm. Se alege L
f
= 260 mm.
Deoarece şurubul nu trebuie să se rotească, acesta este prevăzut la partea inferioară cu
o gaură pentru ştift
11. Calculul momentului de frecare din rulment:
Momentul de frecare din rulment se estimează cu relaţia următoare:
2
72
m
f
d
F M M ⋅ · · µ , unde:
2
D d
d
m
+
·
, iar µ = 0,008 ÷ 0,01. Se alege:
µ = 0,01 deoarece acesta este cazul cel mai defavorabil.
. 000 . 7
2
60
000 . 20 01 , 0 60
2
70 50
72
mm N M mm d
m
⋅ · ⋅ ⋅ · ⇒ ·
+
·
12. Calculul eforturilor, al forţelor şi al momentelor
în dispozitivele mecanismului:
F
1
= F
2
= F
7
= F = 20.000 N, unde:
F
1
−forţa care acţionează asupra şurubului;
F
2
−forţa care acţionează asupra piuliţei;
F
7
−forţa care acţionează asupra coloanelor;
M
21
= M
67
= M
12
, unde: ; 33.930,269
12 12 12
mm N M M M
y x
⋅ · + ·

. 39.930,269
72 12
mm N M M M
total
⋅ · + ·
M
12
−momentul de frecare dintre spirele piuliţei şi ale şurubului;
M
72
−momentul de frecare în rulment;
M
67
−momentul dintre placa de presiune şi coloane.
13. Verificarea completă a şurubului şi a piuliţei:
10
Şurubul şi piuliţa trebuie verificate în toate
secţiunile periculoase:
1−1: În această secţiune nu se face verificarea
piuliţei deoarece nu este o secţiune periculoasă.
Această porţiune nu contribuie la preluarea
sarcinii axiale.
2−2: În această secţiune a filetului exterior, de
diametru d
3
= 18,5 mm apare o solicitare de
compresiune cu forţa F = 36.400 N şi o solicitare
de răsucire cu momentul M
12
= 33.930,269
N⋅ mm.
. 27,292
5 , 18
16
33.930,269
16
; 74,404
5 , 18
4
000 . 20
4
3 3
3
12
2 2
3
MPa
d
M
MPa
d
F
·

· ⇒

·
·

· ⇒

·
π
τ
π
τ
π
σ
π
σ
a ech
σ τ σ σ ≤ + ·
2 2
4
, unde:
. 333 , 143 MPa
C
c
c
a
· ·
σ
σ
⇒ · < ·
a ech
MPa MPa σ σ 333 , 143 92,279
secţiunea de diametru d
3
a şurubului
rezista la solicitarea compusă care apare. Implicit, rezultă că rezistă şi secţiunea de diametru d
(d > d
3
) a şurubului.
În secţiunea 2−2 a piuliţei, care are diametrul exterior D
c
= 50 mm şi diametrul interior
D
4
= 24,5 mm, apare o solicitare de compresiune cu forţa F şi o solicitare de răsucire cu
momentul M
12
.
( ) ( )
( ) ( )
. 566 , 1
5 , 24 50
16
33.930,269
16
; 28,365
5 , 24 50
4
000 . 20
4
3 3 3
4
3
12
2 2 2
4
2
MPa
D D
M
MPa
D D
F
c
c
·
− ⋅
· ⇒
− ⋅
·
·
− ⋅
· ⇒
− ⋅
·
π
τ
π
τ
π
σ
π
σ
a ech
σ τ σ σ ≤ + ·
2 2
4 , unde:
. 454 , 45 MPa
C
c
c
a
· ·
σ
σ
⇒ · < ·
a ech
MPa MPa σ σ 454 , 45 13,765
în această secţiune piuliţa rezista la
solicitarea compusă care apare.
3−3: În această secţiune a piuliţei, care are diametrul exterior D
e
= 55 mm şi
diametrul interior D
4
= 24,5 mm, apare o solicitare compusă: compresiune cu forţa F şi
răsucire cu momentul M
12
.
11
( ) ( )
( ) ( )
. 1,139
5 , 24 55
16
33.930,269
16
; 10,502
5 , 24 55
4
000 . 20
4
3 3 3
4
3
12
2 2 2
4
2
MPa
D D
M
MPa
D D
F
e
e
·
− ⋅
· ⇒
− ⋅
·
·
− ⋅
· ⇒
− ⋅
·
π
τ
π
τ
π
σ
π
σ
a ech
σ τ σ σ ≤ + ·
2 2
4 , unde:
. 454 , 45 MPa
C
c
c
a
· ·
σ
σ
⇒ · < ·
a ech
MPa MPa σ σ 454 , 45 10,746
în această secţiune piuliţa rezista la
solicitarea compusă care apare.
4−4: Această secţiune a şurubului, care are diametrul d
0
= d
3
, rezistă la solicitarea compusă
deoarece:
ech
σ
= 92,279 MPa < 143,333 MPa =
a
σ
(
ech
σ
a fost calculat anterior la secţiune
2−2).
5−5: În această secţiune a piuliţei, care are diametrul exterior D
e
’ = 53 mm şi diametrul
interior D
i
’ = 24 mm apare o solicitare de compresiune cu forţa F şi o solicitare de răsucire cu
momentul M
12
.
( ) ( )
( ) ( )
; 0,226
24 53
16
33.930,269
16
; 11,403
24 53
4
000 . 20
4
3 3 3 ' 3 '
12
2 2 2 ' 2 '
MPa
D D
M
MPa
D D
F
i e
i e
·

·

·
·

·

·
π π
τ
π π
σ
⇒ · < · + ·
a ech
MPa MPa σ τ σ σ 454 , 45 11,412 4
2 2
gulerul piuliţei rezistă la
solicitarea compusă.
14. Alegerea ajustajelor şi toleranţelor:
Se va realiza un şurub cu filet trapezoidal Tr 24 × 5 STAS 2114/1−75, cu lungimea de
înşurubare de 260 mm, în condiţii de execuţie obişnuită. Se aleg:
• Clasa de execuţie: mijlocie;
• Lungimea de înşurubare: lungă (L);
• Treptele de precizie: 4 pentru D
1
şi d; 8 pentru D
2
, d
2
şi d
3
.
Se vor folosi următoarele câmpuri:
d −4h D
1
−4H d
3
−8h
d
2
−8e D
2
−8H
Abaterile fundamentale şi toleranţele sunt:
• Filet exterior Tr 24 × 5 − 8e :
12
−diametrul exterior:
¹
¹
¹
'
¹
·
Φ ·
·

m
m a
m m d
s
µ
µ
4 2 5 T d
2 4 0
2 4
0
4 2 5 , 0
−diametrul mediu:
¹
¹
¹
'
¹
·
Φ − ·
·


m
m a
m m d
s
µ
µ
4 5 0 T d
5 , 2 1 1 2 5
5 , 2 1
2
1 2 5 , 0
5 7 5 , 0
2
−diametrul interior:
¹
¹
¹
'
¹
·
Φ ·
·

m
m a
m m d
s
µ
µ
6 8 8 T d
5 , 1 8 0
5 , 1 8
3
0
6 8 8 , 0
3
• Filet interior Tr 24 × 5 − 8H :
−diametrul mediu:
¹
¹
¹
'
¹
·
Φ ·
·
+
m
m A
m m D
i
µ
µ
6 0 0 T D
5 , 2 1 0
5 , 2 1
2
6 0 0 , 0
0
2
−diametrul interior:
¹
¹
¹
'
¹
·
Φ ·
·
+
m
m A
m m D
i
µ
µ
5 6 0 T D
1 9 0
1 9
1
5 6 0 , 0
0
1
15. Proiectarea corpului presei:
Ansamblul şurub − piuliţă este montat într-o traversă susţinută pe două coloane cu
capetele filetate. Aceste coloane servesc şi ca elemente de ghidare pentru partea mobilă a
presei.
În continuare se prezintă un mod simplificat de abordare a problemei pe baza
modelului din figura de mai jos −un cadru simetric dublu încastrat. Această modelare poate
corespunde relativ bine realităţii, atunci când placa de bază este mult mai rigidă decât
coloanele.
13
Cadrul dublu încastrat constituie un sistem triplu static nedeterminat. Ca metodă de
rezolvare se poate folosi metoda eforturilor. Pentru simplificarea problemei se face ipoteza că
momentul de inerţie al coloanei este egal cu cel al traversei: I
c
= I
t
= I. Se calculează
deplasările şi se scrie sistemul ecuaţiilor de condiţie. Rezolvarea acestuia conduce la
următoarele rezultate:
l h h
l F
H H X
l h
l F
M M X
D A D A
16 8
3
;
16 8
2
2
2
2
1
+
− · · ·
+
− · · ·
, unde:
X
1
, X
2
sunt eforturi static nedeterminate.
.
16 8
) ( 2
2 2 2
;
16 8
2
2
2
l h
l h l F l F
M
l
V M M
l h
l F
M h H M M
B A B F A A A B
+
+
− · ⋅ − · ⋅ − ·
+
· − · ⋅ − ·
Coloanele sunt solicitate totodată şi la tracţiune de forţele:
.
2
F
V V
D A
· ·
Se
consideră h ≅ 260 mm, iar l = 200 mm.
; 1 151.515,15
200 16 260 8
200 000 . 20
2
1
mm N M M X
D A
⋅ − ·
⋅ + ⋅

− · · ·
; 1748,251
200 260 16 260 8
200 000 . 20 3
2
2
2
N H H X
D A
− ·
⋅ ⋅ + ⋅
⋅ ⋅
− · · ·
; 3 303.030.30 2 mm N M M
A B
⋅ · − ·
; 7 696.969,69
200 16 260 8
) 200 260 ( 200 000 . 20 2
mm N M
F
⋅ − ·
⋅ + ⋅
+ ⋅ ⋅ ⋅
− ·
. 000 . 10
2
000 . 20
N V V
D A
· · ·
Se constată că în situaţiile corespunzătoare modelului fizic analizat, asamblările
coloanelor cu traversa şi cu placa de bază sunt solicitate la tracţiune şi încovoiere.
În continuare se poate trece la dimensionarea şi verificarea elementelor componente.
14
Predimensionarea coloanelor:
Se alege soluţia constructivă în care
sunt asamblate ambele capete şi se face o
predimensionare doar la tracţiune a
secţiunii periculoase (cea din zona
degajărilor). Pentru siguranţă, tensiunile
admisibile la tracţiune se vor lua mult mai
mici decât cele normale (C
c
= 3 ÷ 4). Se
alege: C
c
= 2,5.
at
nec
F d
A
σ
π
2 4
2
0
· ·
, unde:
. 144
5 , 2
360
MPa
C
c
c
at
· · ·
σ
σ
Coloana se realizează din oţel OL 70 STAS 500/2−80, care are rezistenţa la rupere la
tracţiune: R
m
= σ
c
= 340 ÷ 360 MPa.
. 403 , 9
144
000 . 24 2 2
min 0
mm
F
d
at
·


· ·
π σ π
Se alege: d
0
= 14 mm, iar constructiv:
D
0
= 16 mm; D = 24 mm;
h ≅ 260 mm; d
0
’ = 10 mm.
Verificarea coloanelor se face la solicitarea de tracţiune în zona degajărilor:
⇒ · < ·


·

·
at t
MPa MPa
d
F
σ
π
π
σ 144 127,324
10 2
4 000 . 20
4
2
2
2 '
0

secţiunea degajării (d
0
’) rezistă la tracţiune. Dacă rezistă secţiunea de diametru d
0
’ rezistă,
rezultă că rezistă şi secţiunea de diametru d
0
.
Dimensionarea plăcii de presiune:
Dimensionarea se face constructiv, după care se fac verificările necesare.
Asamblarea dintre capul şurubului şi placa de presiune se face cu un ştift cilindric
B 8 × 60 STAS 1599−80, realizat din oţel OL 60 STAS 500/2−80. Dimensiunile acestui ştift
sunt:
−diametrul: d = 8 mm;
−lungimea: l = 60 mm;
−înălţimea maximă a teşiturii: c
max
= 1,6 mm.
15
16. Verificarea asamblării cu ştift:
Asamblarea este solicitată de către momentul de înşurubare în piuliţă:
M
t
= M
21
= 33.930,269 N⋅ mm.
a) solicitarea de forfecare:
a
s
c
t
f
t
f
d
D
M
A
F
τ
π
τ ≤ · ·
4
2
, unde: a
τ
= 80 MPa, D
c
este diametrul capului şurubului care
se fixează în placa de presiune, iar d
s
reprezintă diametrul ştiftului.
. 29,134
30
000 . 20 4 4
4
min
2
min
mm
F
D
F
D A
as
c
as
c
·


· · ⇒ · ⋅ ·
π σ π σ
π
În acest calcul
am folosit as
τ
= 30 MPa ( as
τ
= 20 ÷ 40 MPa ) pentru a evita griparea şi pentru asigurarea
unei durabilităţi ridicate. Se alege: D
c
= 36 mm.
⇒ · < ·
⋅ ⋅

·
a f
MPa MPa τ
π
τ 80 18,750
8 36
33.930,269 4
2
asamblarea cu ştift rezistă la
solicitarea de forfecare.
b) solicitarea de strivire ştift − şurub:
as
c s
t
ss
D d
M
σ σ ≤

·
2
6
, unde:
as
σ
= 100 ÷ 120 MPa.
⇒ < ·


· MPa MPa
ss
100 19,635
36 8
269 , 930 . 33 6
2
σ
asamblarea rezistă la solicitarea
de strivire dintre ştift −şurub.
c) solicitarea de strivire ştift −placă de presiune:
as
c s
t
sc
s D d s
M
σ σ ≤
+ ⋅
·
) (
, unde:
as
σ
= 100 ÷ 120 MPa, iar s = 10 mm reprezintă
grosimea peretelui plăcii de presiune în zona asamblării.
⇒ · < ·
+ ⋅ ⋅
·
as sc
MPa MPa σ σ 100 9,220
) 10 36 ( 8 10
269 , 930 . 33
asamblarea rezistă la
solicitarea de strivire dintre ştift − placă de
presiune.
17. Proiectarea sistemului de acţionare:
Pentru sistemul în discuţie, acţionarea se
face prin elementul care execută mişcarea de
rotaţie. Această acţionare poate fi privită ca o
introducere de energie în sistem − energie
necesară învingerii rezistenţelor din cupla şurub
– piuliţă. Corespunzător acestor rezistenţe, în
diagrama de eforturi s-a folosit notaţia M
tot
pentru momentul rezistent total.
În principiu, dispozitivul cu clichet
permite acţionarea de pe o singură parte, prin
16
mişcări alternante la care o cursă este activă şi una pasivă. În cursa activă clichetul împinge în
dintele roţii de clichet care antrenează piuliţa.
a) Proiectarea roţii de clichet şi a clichetului:
Roata de clichet este plasată în fluxul de forţă între clichet şi elementul final de
antrenare (piuliţă).
În zona asamblării cu piuliţa, roata de clichet este solicitată la strivire. Dinţii roţii de
clichet şi clichetul sunt solicitate la strivire, încovoiere şi forfecare.
Alegerea materialelor: roata de clichet se realizează din fontă FCX 200 STAS
8541−86, iar clichetul din oţel OL 50 STAS 500/2−80.
Asamblarea dintre roata de clichet şi piuliţa pe care se montează se realizează printr-un
profil hexagonal. Se alege diametrul cercului exterior profilului: d
e
= 40 mm. Latura
profilului va fi: a ≈ 0,5 ⋅ d
e
= 20 mm.
Diametrul cercului înscris în hexagon este:
. 34,641
30
0
mm
tg
a
d
i
· ≈
. Se alege d
i
= 35 mm pentru ca peretele piuliţei să fie
suficient de gros şi să reziste la solicitarea de strivire.
Din solicitarea de contact se determină lăţimea minimă necesară a profilului:
as
n
nec
a
F
B
σ ⋅ ⋅
·
2 2
1
min
, unde:
N
a
n
M
F
tot
n
998,256
3
20
6
39.930,269
3
·

·

·
, în care: n = 6
reprezintă numărul de laturi ale profilului, iar as
σ
= 80 ÷ 120 MPa. Se alege: as
σ
= 100 MPa
pentru ca uzura să fie cât mai mică. Rezultă:
. 1,996
100
2
20
2
1
998,256
min
mm B
nec
·
⋅ ⋅
·
Se aleg dinţi cu profil dreptunghiular, cu flancurile paralele. Profilul dreptunghiular
permite o inversare mai rapidă a sensului de rotaţie prin mutarea clichetului în poziţia
simetrică. Împingătorul cu arc al clichetului şi forma simetrică a clichetului fac posibil acest
lucru.
Stabilirea numărului de dinţi:
Diametrul interior al danturii (D
i
) trebuie să fie suficient de mare pentru a cuprinde
asamblarea roată −piuliţă şi pentru a asigura rezistenţa corpului roţii. Se recomandă:
D
i
≥ d
e
+ (10 ÷ 15) mm ⇒ D
i
≥ 40 + 15 = 55 mm. Se alege: D
i
=58 mm, iar
numărul de dinţi ai roţii se poate lua z = 10.
Diametrul exterior al danturii (D
e
), în ipoteza unor dinţi cu înălţimea h = 0,25 ⋅ p
e
(unde p
e
este pasul pe cercul exterior):
. 68,808
10
5 , 0 1
58
5 , 0 1
5 , 0 25 , 0 2 2
mm
z
D
D
z
D
D p D h D D
i
e
e
i e i i e
·
⋅ −
·
⋅ −
·
⇒ ⋅ + · ⋅ ⋅ + · + ·
π π
π
Se alege D
e
= 84 mm, iar apoi se calculează diametrul mediu:
. 71
2
58 84
2
mm
D D
D
i e
m
·
+
·
+
·
Se calculează înălţimea h şi lăţimea b = 0,4 ⋅ p
e
a dinţilor în funcţie de valorile
finale ale diametrelor D
i
, D
e
şi z :
17
. 13
2
58 84
2
mm
i
D
e
D
h ·

·

·
. 10,555
10
84
4 , 0 4 , 0 4 , 0 mm
z
e
D
e
p b ·

⋅ · ⋅ · ⋅ ·
π
π
Se alege b = 11 mm, apoi se determină lăţimea minimă necesară roţii de clichet la
contactul cu clichetul. Solicitările sunt de încovoiere şi strivire, iar forfecarea se neglijează.
Din solicitarea de încovoiere, în ipoteza acoperitoare că forţa s-ar aplica la capul
dintelui, rezultă:
ai
ne
ai
ne
ai
i
b
h F
B
h F M b B
W
σ σ σ ⋅

· ⇒

· · ·
2
min
2
min
6
6
, unde:
N
e
D
tot
M
ne
F 950,720
84
39.93,.26 2
2
·

· ·
, iar
ai
σ
= 80 MPa.
. 7,660
80 11
13 720 , 950 6
2
min
mm B ·

⋅ ⋅
· Se alege B = 10 mm.
Din solicitarea de strivire rezultă:
as
n
as
n
nec
h
F
B
F
B h A
σ σ ⋅
· ⇒ · ·
'
'
min
, unde:
.
2
m
tot
n
D
M
F ·
h’−reprezintă înălţimea efectivă de contact; se alege h’= 12,5 mm.
. 1124,796
71
39.930,269 2
N F
n
·

·
Pentru oţel/fontă as
σ
= 80 ÷ 120 MPa. Se alege as
σ
= 80 MPa pentru ca uzura să fie
mică.
. 1,124
80 5 , 12
796 , 1124
min
mm B ·

·
b) Proiectarea asamblării dintre clichet şi manivelă:
Asamblarea dintre clichet şi manivelă se realizează printr-o articulaţie, cu ajutorul
unui bolţ cilindric cu cap, realizat din oţel OLC 45 STAS 880−80.
Solicitările în zona asamblării clichet −bolţ sunt: forfecare (două secţiuni) şi strivire.
Diametrul bolţului (d
b
) se determină din solicitarea de forfecare:
af
n
b
b
af
n
nec
F
d
d F
A
τ π
π
τ
⋅ · ⇒ ⋅ · ·
2
4
2
min
2
, unde:
. 65 , 0
at af
σ τ ≈
Se alege at
σ
=120 MPa ⇒ ≈
af
τ 80 MPa.
. 2,991
80
1124,796 2
min
mm d
b
·


·
π
Se alege: d
b
= 8 mm.
Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi clichet (B) se determină din solicitarea de
strivire:
as b
n
b
n
s
d
F
B
B d
F
σ
σ

· ⇒

·
min
, unde: as
σ
= 20 ÷ 40 MPa. Se alege as
σ
= 20 MPa
pentru ca uzura să fie mică.
. 7.03
20 8
1124,796
min
mm B ·

·
Se alege: B = 12 mm.
18
Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi manivelă (δ
m
) se determină din solicitarea
de strivire. Manivela se confecţionează din oţel OL 34 STAS 500/2−80.
.
2 2
as b
n
m
b m
n
s
d
F
d
F
σ
δ
δ
σ

· ⇒

·
În ipoteza unui contact mobil (ipoteză
acoperitoare), as
σ
= 20 ÷ 40 MPa. Pentru ca uzura să fie mică se alege as
σ
= 20 MPa.
. 515 , 3
20 8 2
1124,796
mm
m
·
⋅ ⋅
· δ
Se alege:
m
δ
= 5 mm.
Se alege un bolţ B 8 × 30 STAS 5754/1−80/OLC 45. La montarea bolţului cu cap se
foloseşte o şaibă prelucrată pentru bolţuri: şaibă 8 STAS 5974−80, realizată din oţel OL 37
STAS 500/2−80 şi un şplint 2 × 16 STAS 1991−89, realizat din sârmă moale de oţel OL 34
sau OL 37 STAS 500/2−80.
c) Proiectarea împingătorului cu arc:
Împingătorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapidă şi sigură a contactului dintre
clichet şi dinţii roţii. Arcul împingătorului trebuie să aibă rigiditate mică pentru a nu
împiedica oscilaţiile clichetului în cursa pasivă, atunci când el trebuie să treacă peste dinţii
roţii. Astfel, în cursa pasivă clichetul ar antrena roata şi ar produce deşurubarea. Rigiditatea
arcului trebuie să fie mică şi pentru şi pentru a putea fi comutat, prin simpla apăsare cu
degetul, pe poziţia corespunzătoare deşurubării.
Unghiul la vârf al împingătorului se stabileşte în funcţie de forma clichetului. Pe desen
s-a stabilit cursa s = 2,5 mm a împingătorului (săgeata arcului în funcţionare) atunci când
clichetul este basculat pe poziţia de deşurubare.
Se impune săgeata la montaj f
1
= 3 mm. Rezultă deformaţia maximă în funcţionare a
arcului: f
n
= f
1
+ s ⇒ f
n
= 3 + 2,5 = 5,5 mm.
Se impune forţa maximă de funcţionare F
n
≅ 10 N.
Arcul se va confecţiona din oţel OLC 55A STAS 795−80.
Se alege D
m
= 6,37 mm < B = 13 mm, unde B este lăţimea clichetului şi i = 10
indicele arcului. Diametrul sârmei arcului este:
. 637 , 0
10
37 , 6
mm
i
D
d
m
· · · Se alege sârmă RR 06, 2 STAS 893−89.
Numărul de spire active se determină cu relaţia:
C D
d G
n
m
3
4
8
·
, unde: G
OL
= 8,5 ⋅ 10
4
MPa este modulul de elasticitate transversal,
iar C rigiditatea arcului.
5,667
94 , 0 37 , 6 8
6 , 0 10 5 , 8
3
4 4
·
⋅ ⋅
⋅ ⋅
· n
spire.
Se alege un arc de compresiune 0,6 × 6,37 × 6 STAS 12243/2−86, care are
următoarele dimensiuni: L
n
= 7 mm;
d = 0,6 mm; D = 6,97 mm;
D
1
= 5,77 mm; F
n
= 13,4 N;
D
m
= 6,37 mm; C = 0,94 mm.
19
În continuare se calculează rigiditatea arcului cu valorile finale d, D
m
şi n:
. / 887 , 0
6 37 , 6 8
6 , 0 10 5 , 8
8
3
4 4
3
4
mm N
n D
d G
f
F
C
m n
n
·
⋅ ⋅
⋅ ⋅
·

· ·

Forţa maximă în funcţionare a arcului va fi: F
n
= C ⋅ f
n
= 0,887 ⋅ 5,5 = 4,883 N.
Se verifică tensiunile din arc corespunzătoare săgeţii maxime:
at
m n
t
d
D kF
τ
π
τ ≤

·
3
8
, unde: ≈
at
τ 900 MPa (STAS 893−80), iar
. 16 , 1
10
6 , 1
1
6 , 1
1 · + · + ·
i
k
⇒ · < ·

⋅ ⋅ ⋅
·
at t
MPa MPa τ
π
τ 900 425,413
6 , 0
37 , 6 883 , 4 16 , 1 8
3
arcul rezistă la
tensiunea maximă care poate să apară.
Forţa de prestrângere la montaj: F
1
= C ⋅ f
1
= 0,887 ⋅ 3 = 2,663 N.
Numărul total de spire: n
t
= n + n
r
, unde: n
r
= 1,5 ÷ 2 reprezintă numărul spirelor
de reazem pentru un arc cu capete închise prelucrate. Se alege: n
r
= 2 ⇒ n
t
= 6 + 2 = 8 spire.
Pasul arcului: j
n
f
d t
n
+ + · , unde: j ≈ 0,1 ⋅ d este jocul dintre spire în stare
încărcată.
j = 0,1 ⋅ 0,6 = 0,06 mm ;
1,576 06 , 0
6
5 , 5
6 , 0 · + + · t
mm.
Înălţimea arcului în stare liberă:
H
0
= t ⋅ n + (n
r
−0,5)d = 1,576 ⋅ 6 + (2 −0,5)⋅ 0,6 = 10,36 mm.
Înălţimea arcului în stare montată: H
n
= H
0
−f
1
= 10,36 −3 = 7,36 mm.
20
Unghiul de înclinare al spirelor:
. 4,504
37 , 6
576 , 1
0
0
·

· ·
π π
α arctg
D
t
arctg
m
Lungimea sârmei:
. 160,591
504 , 4 cos
8 37 , 6
cos
0
0
mm
n D
l
t m
·
⋅ ⋅
·

·
π
α
π
d) Proiectarea manivelei:
Manivela susţine roata de clichet, clichetul, bolţul şi împingătorul cu arc. Forma şi
dimensiunile manivelei sunt determinate de condiţiile tehnologice (execuţie şi montaj) şi de
solicitările mecanice care apar.
Se determină raza (R
a
) la care trebuie aplicată forţa muncitorului:
m
tot
a
F
M
R ·
, unde: F
m
= 100 ÷ 150 N. Se alege F
m
= 100 N pentru ca muncitorul
să nu depună un efort prea mare.
. 399,302
100
39.930,269
mm R
a
· ·
Se alege:
a
R
= 400 mm.
Manivela are un prelungitor montat într-un alezaj cilindric. Prelungitorul trebuie
verificat la încovoiere în secţiunea de încastrare în corpul manivelei:
W
M
i
i
· σ , unde:
) (
m a m i
L R F M − ·
, iar
m
L
= 220 mm se determină de pe desen.
Se alege: d
p
= 15 mm.
. 2 7 , 1 6 2
6 7 9 , 6 6 2
0 0 0 . 1 8
6 6 2 , 6 7 9
3 2
1 5
3 2
0 0 0 . 1 8 ) 2 2 0 4 0 0 ( 1 0 0
3
3
3
M P a
m m
d
W
m m N M
i
p
i
· · ⇒
¹
¹
¹
;
¹
·

· ·
⋅ · − ⋅ ·
σ
π
π
Faţă de limita de curgere, se recomandă un coeficient de siguranţă:
· > ·
a
i
c
C C
σ
σ
2 ÷ 3.
Prelungitorul se execută din OL 34 STAS 500/2−80, care are limita de curgere: c
σ
=
190 N/mm
2
.
⇒ · > · ·
a
C C 3 995 , 6
162 , 27
190
prelungitorul va rezista la solicitarea de încovoiere.
Se alege o bară din oţel rotund φ 15 N STAS 333−87/OL 34 STAS 500/2−80.
18. Evaluarea randamentului transmisiei:
Randamentul transmisiei este:
c
u
L
L
· η
, în care:
L
u
este lucrul mecanic util, corespunzător unei rotaţii complete a elementului de antrenare.
Acesta este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanţă δ .
L
u
= F ⋅ δ = 20.000 ⋅ 5 = 100.000 N⋅ mm, unde: δ = p, p fiind pasul filetului.
L
c
este lucrul mecanic consumat, corespunzător unei rotaţii complete a elementului de
antrenare. Acesta se estimează pe baza momentului total (M
tot
) din diagramele de eforturi.
21
L
c
= M
tot
⋅ 2π = 39.930,269 ⋅ 2π = 250.889,282 N⋅ mm.
Randamentul transmisiei este:
86 , 39 3986 , 0
2 250.889,28
000 . 100
· ⇒ · · η η
%.
Fişa film pentru şurub
Nr.
crt.
Operaţia Schiţa Maşini + SDV
1 Debitare SN 400
Şubler
Cuţit de debitare
2 Găurire de centrare SN 400
Burghiu φ 10,5;
φ 8,5; φ 10
Cuţite interioare
3 Strunjire SN 400
Şubler
Cuţit de strunjire
4 Teşire muchii SN 400
Cuţit de teşire
5 Filetare exterioară SN 400
Cuţit de filetare
6 Găurire
Burghiu φ 7
Fişa film pentru piuliţă
Nr.
Crt.
Operaţia Schiţa Maşini + SDV
22
1 Turnare semifabricat Formă + miez
Cuptor
2 Strunjire frontală 1 SN 400
Şubler
Cuţit de strunjire
frontală
3 Strunjire interioară 2 şi
centrare
SN 400
Cuţit de interior
Ceas comparator
4 Strunjire 3 SN 400
Şubler
Cuţit de degroşare
Cuţit de finisare
5 Strunjire 4 SN 400
Ceas comparator
Cuţit de degroşare
Cuţit de finisare
23
6 Strunjire 5 SN 400
Şubler
Cuţit de strunjire
frontală
7 Strunjire interioară SN 400
Şubler
Cuţit de strunjire
interioară
8 Teşire muchii
exterioare
SN 400
Cuţit de strunjire
9 Strunjire degajări SN 400
Cuţit pentru degajări
10 Filetare interioară SN 400
Şubler
Cuţit pentru filetare
interioară
11 Filetare exterioară SN 400
Cuţit de filetare
exterioară
24

2001-2002

Tema de proiect
Să se proiecteze o presă cu şurub şi piuliţă rotitoare având regimul de frecare la limită (ungere rară). Dispozitivul este prevăzut cu un rulment axial protejat împotriva prafului (etanşat). Mecanismul are un dispozitiv cu clichet. Caracteristicile tehnice ale dispozitivului sunt: • Forţa maximă aplicată: F = 20.000 N = 2 Tf; • Cursa maximă a şurubului: H = 200 mm; • Diametrul exterior al presei: D = 200 mm. Schiţa dispozitivului este prezentată mai jos, iar pe aceasta avem: 1. şurub; 2. piuliţă rotitoare; 3. rulment axial; 4. dispozitiv cu clichet; 5. pârghie de acţionare; 6. placă de presiune; 7. coloană; 8. placă de bază.

1. Alegerea materialelor pentru şurub şi piuliţă: Şurubul se realizează din OLC 45 CR (tratat termic) STAS 880-88, care are următoarele caracteristici mecanice:  Limita de curgere: σc = 430 N/mm2;  Rezistenţa la rupere la tracţiune: σr = 630-800 N/mm2; σr are valoarea cuprinsă între 630 şi 800 N/mm2 deoarece s-au testat mai multe epruvete cu diametre cuprinse în gama d = 16÷40 mm. Se alege acest oţel deoarece limita de curgere este suficient de mare pentru ca şurubul să reziste la solicitările care apar în exploatare. Pentru a se asigura σ c = 430 N/mm2 oţelul se căleşte, iar apoi se execută o revenire înaltă (CR). Piuliţa se execută din fontă antifricţiune FCX 250, STAS 8541-86, care are următoarele caracteristici mecanice:  Rezistenţa la tracţiune: σr = 250 N/mm2 (minim);  Rezistenţa la încovoiere: σi = 390 N/mm2 (minim); 2

 Modulul de elasticitate: E = 105⋅ 103 N/mm2. Calculul desmodromiei mecanismului: Mecanismul este plan şi de aceea se foloseşte următoarea relaţie: M = 3n ∠ 2C5 ∠ C4 . M = 3 ⋅ 2 ∠ 2 ⋅ 2 ∠ 1 = 1. care conferă rezistenţă mare la uzură. unde: M este gradul de mobilitate al mecanismului. Schiţa diagramelor de eforturi în componentele principale ale dispozitivului: F1 = F2 = F7 = F. M 72 = M rulment. pe de o parte. 2. rezultă că mecanismul este desmodrom. M 21 = M 67. 3. C4 = 1 este numărul de cuple de clasă IV. M12 = M12x + M12y. care are cel mai 3 . n = 2 este numărul de elemente în mişcare ale mecanismului. iar pe de altă parte între coloane şi placa de presiune. Rezistenţa la compresiune: σcomp = 880 N/mm2. M tot = M 12 + M 72. Elementele în mişcare sunt: şurubul şi piuliţa. C5 = 2 este numărul de cuple de clasă V. Alegerea tipului de filet: Se alege un filet trapezoidal deoarece are o bună rezistenţă şi rigiditate la un randament suficient de bun (cu circa 4∠ 5% mai mic decât al filetului pătrat. Se alege această marcă de fontă turnată în piese pentru maşini unelte deoarece conţine grafit lamelar. 4. În rulment apare o cuplă cinematică de clasă IV. Cuplele cinematice de clasă V se realizează între piuliţă şi şurub.

ca şi pentru a obţine un număr rezonabil de spire în contact. Cc – coeficient de siguranţă faţă de curgere. Filetul trapezoidal ales are următoarele date: Tr 24 × 5 STAS 2114/3-75.4)σ c pentru d3 < 30 mm. Ţinând cont că mai apar şi alte solicitări. Se alege Cc = 3.000 N σ a = 430/3 = 143.bun randament). Fc = 1. σ a – tensiunea admisibilă la compresiune.25 ÷ 0.2 pentru a se realiza un calcul acoperitor. pe baza unei forţe de calcul Fc= γ F. Pentru predimensionarea şurubului de mişcare valoarea coeficientului de siguranţă (Cc) poate fi mare pentru a se asigura şi siguranţa faţă de flambaj.5 mm. unde F este forţa care acţionează asupra şurubului. unde: σ a = .333 N/mm2. d3 ≥ 4 ⋅ 24 . Cc σa σa 4 π σa d3 – diametrul interior al filetului şurubului. − diametrul nominal mediu: d2 = 21. Predimensionarea la solicitare compusă se face la:  Compresiune.5 mm. iar γ (γ >1) este un factor de majorare a forţei F. − diametrul nominal al filetului: d = 24 mm.000 = 24.601 mm. − diametrul interior al filetului: d3 = 18. γ ţine cont de solicitarea de răsucire.5 mm. Acest tip de filet permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării şi poate fi obţinut la un preţ mic. σ c – limita de curgere.000 π ⋅143 . Predimensionarea şurubului: Predimensionarea filetului se face din condiţia de rezistenţă a corpului şurubului la solicitarea compusă. Se alege γ =1. se alege d3 = 18. 4 . − pasul filetului: p = 5 mm. 5. valoare intermediară a domeniului recomandat.2 ⋅ 20. O astfel de recomandare este: σ a = (0.333 = 14 .  Răsucire: σc F γ ⋅ F π d 32 4γ F Anec = c = = ⇒ d3 = .

5 mm. În cazul de faţă cuplul de materiale este oţel − fontă antifricţiune. ψ ≤ ϕ ’. D1 = d − P = 19 mm. de calitatea şi starea de ungere a suprafeţelor. Rezultă: 4 64 5 .08282 ⇒ ϕ ' = 4.5 ac = 0.25 mm.18. Verificarea condiţiei de autofrânare: La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea să se realizeze direct de către filet. pentru care µ =0.5 mm.H1 = 0. 6. D4 = d + 2 ac = 24.5 mm. Filetele asigură autofrânarea atunci când unghiul de înclinare a filetului (ψ ) este mai mic decât unghiul de frecare redus (ϕ ’): µ p tg ϕ' =µ' = tg ψ = α .5 p = 2.25 mm.07402 ⇒ ψ = 4.734   cos 150  tg ψ = condiţia de autofrânare. 5  = 0. Se alege µ = 0. iar I min = 4. 7. În această lungime de calcul a fost introdusă porţiunea de şurub aflată în piuliţă.75 mm. am considerat îmbinarea drept încastrare.08 pentru că este cazul cel mai dezavantajos.08 0 tg ϕ ' = = 0.2330  π ⋅ 21. cos 2 2 α − unghiul filetului profilului. α = 30o. ac = 0. ceea ce implică o încastrare în zona cuplajului şurub − piuliţă.802 mm 2 şi I min = = 5749. Deoarece şurubul este fixat rigid de placa de presiune.35⋅ H = 270 mm. unde: l f = 0. Se calculează coeficientul de zvelteţe λ şi se determină tipul flambajului: λ= lf i min .853 mm 4 . A Pentru un calcul acoperitor se vor lua: i min = A= π d 32 π d 34 = 268.5 ⋅l c = 135 mm este lungimea de flambaj. unde: în care: πd . adică pentru un calcul acoperitor. adică este îndeplinită  0.5    ⇒ ψ < ϕ ’. R2 max = ac = 0. Pentru un calcul acoperitor se ia lc = 1.625 mm este raza de inerţie minimă. H4 = h3 = H1 + ac = 2. R1 max = 0. Verificarea la flambaj: Am ales această variantă de flambaj deoarece se presupune că piuliţa are un număr mare de spire şi un joc foarte mic pe şurub. µ − coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale.08 ÷ 0.

625 ⇒ flambajul este plastic (λ 0 = 85 pentru OLC 45 STAS 880 − 88 şi reprezintă valoarea limită a coeficientului de zvelteţe).000 = 9.589. Se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj (Cf): Cf = Ff F ≥ C fa .29 9 = 5. σ f = a − b ⋅ λ . 20 .299 N.λ= 135 = 29 . În cazul cuplului de materiale oţel − fontă antifricţiune valorile presiunii admisibile se pot găsi în domeniul σ as = 10 ÷ 15 Mpa. Determinarea numărului de spire în contact: Numărul de spire necesare a fi în permanenţă în contact (z) se va determina din condiţie de rezistenţă la uzură. principalul parametru care determină intensitatea uzării şi implicit durabilitatea este tensiunea de contact (presiunea) dintre spire.67 ⋅ 29. ( d − D12 ) σ as 4 unde: σ as este presiunea admisibilă de strivire. numărul de spire necesare rezultă din relaţia: z= F π 2 . Se va alege z = 9 spire pentru ca jocul dintre şurub ( 24 2 − 19 2 ) ⋅ 13 4 şi piuliţă să fie foarte mic (s-a considerat încastrare).000 ⇒ şurubul ales rezistă la flambaj fără să se rupă sau să se deformeze plastic.589. În ipoteza repartizării uniforme a sarcinii pe spire şi neglijând unghiul de înclinare a spirei. σ f = 449 − 1.254 ⋅ 268.379 > 5 = C fa 20 . unde Cfa = 3 ÷ 5 este coeficientul de siguranţă admisibil.189 < 85 = λ0 4. iar b = 1. în care: a = 449 N/mm2.11 π spire. iar Ff = σ f ⋅ A este forţa critică de flambaj. Cf = 107.189 = 400. În acţionările cu viteze mici.802 = 107.67 N/mm2. 8.254 MPa ⇒ F f = 400. z= 6 . Pentru ca uzura să fie foarte mică se alege σ as = 13 Mpa.

σ ech = σ i2 + 4 τ 2 ≤ σ a .5 ⋅ 0. Acest coeficient ţine seama de repartiţia neuniformă a tensiunilor. • solicitarea de forfecare: τf F p 0  2 z K m . iar Cr = 2.25 =1.5 li = + 0. 6 6 2 σ i = 23. unde: f Cr 2 σ r = 250 N/mm .267  2 2   =   = 140 . se calculează cu teoria a III-a de echivalenţă: σ σ a = r pentru fontă. = 2  A Km =0. solicitările spirei filetului sunt: încovoierea şi forfecarea. z σi = = W W li = unde: H1 + ac ⇒ 2 2.75 este coeficientul de corecţie.5 π  + 2 ⋅1. se recomandă să se verifice la solicitare compusă atât spirele piuliţei (material cu caracteristici mecanice reduse).5 mm .564 N / mm 2 . Se alege Km =0. a) Verificarea piuliţei: • solicitarea de încovoiere: F ⋅ li Mi . unde: A = π D4  + 2 l i tg 15  ⇒ A = 254.6 pentru a asigura un calcul acoperitor şi se determină f Tensiunea echivalentă.9.55 ÷ 0. cât şi ale şurubului (secţiunea de încastrare mai mică). pentru un calcul acoperitor.805 N/mm2. b) Verificarea şurubului: • solicitarea de încovoiere: 7 .293 mm . Se alege Cr = 5 pentru că este cazul cel mai defavorabil.024 mm 3 . Deoarece cele două eforturi apar în secţiunea de încastrare. σa = σ ech 250 = 50 N / mm 2 . 5 = 37. Verificarea spirei filetului: Gândind pe modelul fizic al unei grinzi încastrate.619 N / mm 2 < 50 N / mm 2 = σ a τ = 14 .5 ÷ 5. 2 2 π D4  W = p  5  + 2 l i tg 15 0  24 . ⇒ spirele piuliţei rezistă la solicitarea compusă.

5 mm. Piuliţa rotitoare transmite sarcina către coloane prin intermediul unui rulment axial.267  2  = 105. La partea superioară a piuliţei se găseşte roata de clichet. 8 .733 • solicitarea de forfecare: τf F p 0  z K m .017 mm 2 .000 =19 . piuliţa tinde să rotească şurubul. unde: l i = 1 + a c ⇒ l i = 1. Proiectarea constructivă preliminară a piuliţei şi a şurubului: Piuliţa are rolul de a prelua sarcina de la şurub prin intermediul spirelor în contact.333 N/mm2.733 mm 3 . care serveşte la acţionarea piuliţei prin intermediul unui mecanism cu clichet. σi = z 2 W p  π d 3  + 2 l i tg 15 0  2  W = 6 σi = 2 5  18 . σ ech = σ i2 + 4 τ 2 ≤ σ a .5 = 31. iar Cc = 1.000 ⋅1. Se alege Cc = 3 pentru că este cazul cel mai defavorabil.288 N / mm 2 .5 ⋅ 0. spirele şurubului rezistă la 10. pentru ca randamentul ansamblului să fie cât mai bun. Prin momentul de înşurubare M 21. Proiectarea piuliţei începe de la interior spre exterior. unde: A = π d 3  + 2 l i tg 15  ⇒ = 2  A 20 . Blocarea rotirii şurubului se face cu un ştift.017 A = 192. σ a = 143. Sarcina preluată de piuliţă este transmisă către coloanele presei printr-un rulment axial.820 N / mm 2 < 143.5 π  + 2 ⋅1. unde: ∆ reprezintă teşiturile filetului piuliţei. a) Dimensionarea piuliţei: Înălţimea filetului piuliţei se determină cu relaţia: H p = z ⋅ p + ∆ . H p = 9 ⋅ 5 + 5 = 50 mm. În această soluţie constructivă roata de clichet nu face corp comun cu piuliţa. care execută mişcarea de translaţie. unde: f Cc 2 σ c = 430 N/mm .5 ÷ 3. = 6 2 24 . 0.F H ⋅ li . pentru un calcul acoperitor. se calculează cu teoria a III-a de echivalenţă: σ σ a = c pentru oţel.6 ⋅ 9 ⋅192 .333 N / mm 2 = σ a ⇒ solicitarea compusă.526 N / mm 2 9 ⋅105 . τf = Tensiunea echivalentă. σ ech = 49.

Înălţimea gulerului (hg) piuliţei se poate dimensiona din solicitarea de încovoiere. F π 2 Amin = ( Dc2 − D4 ) = c .Diametrul interior minim (D i min) a suprafeţei nefiletate trebuie să asigure deplasarea nestingherită a şurubului.000 N. Se va alege Dc = 50 mm. Se alege hg =10 mm.134 N⋅ mm. în care: 4 σ at σ σ at = r . Gulerul piuliţei este solicitat la încovoiere şi forfecare. Utilizând un model fizic similar celui de la studiul solicitărilor spirei filetului (grindă încastrată). unde: Cr = 5 ÷ 6 pentru fontă. unde M 12 este momentul de frecare dintre spire. se poate scrie: 2 σr π De h g M i Wmin = = . C0 = 62 KN. Se alege γ = 1. Cr 6 σ ai 250 = 50 N / mm 2 .672 mm . caracteristici tehnice: d = 50 mm. Se alege un rulment axial 51110 STAS 3921− care are următoarele 86. D1 = 52 mm. Se poate adopta σas ≈ 20 ÷ 40 MPa (contactul fiind mobil).000 + 24 . în care: σ ai = . 4 4 6Mi 6 ⋅ 75.217 mm. apoi se caută un rulment axial care să îndeplinească simultan condiţiile: C 0 ≥ F şi d ≥ De min . iar F este încărcarea.454 MPa . unde Cr ≈ 5 pentru fontă.5 şi rezultă: σ at = 250 = 45 . D i min = d = 24 mm.2 şi rezultă: Fc = 24.5 ⋅ M 12 = 16. πDeσ ai π ⋅ 50 ⋅ 50 σ ai = hg min Înălţimea h f a flanşei de sub piuliţă se determină din solicitarea de strivire.454 D4 este diametrul nominal exterior al filetului interior. Se alege: D i = 26 mm.965. r = 1 mm. unde C 0 este capacitatea statică de încărcare a rulmentului. pe baza unor tensiuni admisibile σ ai acoperitoare. Solicitările pe acest tronson sunt de: tracţiune şi răsucire. Se face ipoteza că momentul care solicită asamblarea este M t = 0. 9 . în care: π ⋅ 45 . T = 14 mm. Cr Se alege Cr = 5. 5.000 N ⋅ mm . Se determină diametrul suprafeţei exterioare (D c) în zona de asamblare cu roata de clichet. Considerăm forţa de calcul: Fc =γ F.000 = = = 7.000 ⋅ = 75 . 5 D g − De 70 − 55 Mi = F ⋅ = 20 .5 Dc min = 4γ F π σ at 2 + D4 = 4 ⋅ 24 . unde γ este un factor care ţine seama de efectul răsucirii. D = 70 mm.5 2 = 35.

269 N ⋅ mm .930. F7 − forţa care acţionează asupra coloanelor.431 mm .269 N ⋅ mm . Verificarea completă a şurubului şi a piuliţei: 10 . H p − înălţimea părţii filetate a şurubului care se află în piuliţă. unde: H − cursa de realizat. 13.000 N. unde: M 12 = M 12 + M 12 = 33. Calculul eforturilor. M 12 − momentul de frecare dintre spirele piuliţei şi ale şurubului. Se alege: 2 2 µ = 0.000 ⋅ 60 = 7. x y M 21 = M 67 = M 12 .930. M 67 − momentul dintre placa de presiune şi coloane. M 72 − momentul de frecare în rulment. unde: F1 − forţa care acţionează asupra şurubului.01 deoarece acesta este cazul cel mai defavorabil.734 0 ) = 33. Această dimensiune este cunoscută de la punctul a). dm = 50 + 70 = 60 mm 2 ⇒ M 72 = 0.5 ⋅ tg (ψ + ϕ ' ) = 20.M 12 = F ⋅ Wmin = hf = d2 21. Lf min = 50 + 200 = 250 mm. M total = M 12 + M 72 = 39.01.008 ÷ 0.965.233 0 + 4. 2 2 6 = Mt σ as ⇒ hf = 6Mt . unde: d m = .269 N ⋅ mm . b) Dimensionarea şurubului: Se estimează lungimea totală minimă a părţii filetate (Lf): Lf =H p + H. Deoarece şurubul nu trebuie să se rotească.000 N ⋅ mm . Se alege: h f = 5 mm. unde: σas = 30 MPa.01 ⋅ 20 . F2 − forţa care acţionează asupra piuliţei.000 ⋅ ⋅ tg (4. iar µ = 0. acesta este prevăzut la partea inferioară cu o gaură pentru ştift 11. 2 12.134 π ⋅ 55 ⋅ 30 = 4.930. π Deσ as π De h 2 f 6 ⋅ 16. Calculul momentului de frecare din rulment: Momentul de frecare din rulment se estimează cu relaţia următoare: d d +D M f = M 72 = µF ⋅ m . Se alege Lf = 260 mm. al forţelor şi al momentelor în dispozitivele mecanismului: F1 = F2 = F7 = F = 20.

Această porţiune nu contribuie la preluarea sarcinii axiale.454 MPa .404 MPa . Cc σ ech = 92.333 MPa . Cc σ ech = 13.000 π ⋅ ( 50 2 − 24.269 N⋅ mm. unde: σc = 143 . 2−2: În această secţiune a filetului exterior.454 MPa = σ a ⇒ în această secţiune piuliţa rezista la solicitarea compusă care apare. unde: σ a = 3−3: În această secţiune a piuliţei.5 ) 16 σc = 45. π ⋅ 18.5 4 33. σ= F π ⋅ d 32 4 M 12 π 3 ⋅ d3 16 ⇒ σ= 20 . apare o solicitare de compresiune cu forţa F şi o solicitare de răsucire cu momentul M12. τ= π 3 ⋅ ( Dc3 − D 4 ) 16 ⇒ τ= 33. Implicit. π 3 3 ⋅ ( 50 − 24. rezultă că rezistă şi secţiunea de diametru d (d > d 3) a şurubului.5 mm apare o solicitare de compresiune cu forţa F = 36. care are diametrul exterior De = 55 mm şi diametrul interior D4 = 24.000 = 74.333 MPa = σ a ⇒ secţiunea de diametru d3 a şurubului rezista la solicitarea compusă care apare.5 3 16 τ= ⇒ τ= σ ech = σ 2 + 4τ 2 ≤ σ a . de diametru d 3 = 18.930. În secţiunea 2− a piuliţei.5 2 ) 4 = 28.365 MPa . care are diametrul exterior Dc = 50 mm şi diametrul interior 2 D4= 24.930.Şurubul şi piuliţa trebuie verificate în toate secţiunile periculoase: 1−1: În această secţiune nu se face verificarea piuliţei deoarece nu este o secţiune periculoasă.566 MPa .5 mm. apare o solicitare compusă: compresiune cu forţa F şi răsucire cu momentul M12 . σa = σ= F π 2 ⋅ ( Dc2 − D4 ) 4 M 12 ⇒ σ= 20.930.400 N şi o solicitare de răsucire cu momentul M12 = 33.269 = 1.292 MPa .765 MPa < 45. 11 . π 2 ⋅ 18. σ ech = σ 2 + 4τ 2 ≤ σ a .5 mm.279 MPa < 143 .269 = 27.

rezistă la solicitarea compusă deoarece: σech = 92.930. σ= F π 4 (D ' 2 e −D ' 2 i ) ) = 20 . Cc σ ech = 10.454 MPa .226 MPa . • Treptele de precizie: 4 pentru D1 şi d.000 π 4 (53 2 − 24 2 ) ) =11. σc = 45.403 MPa .279 MPa < 143.454 MPa = σ a ⇒ gulerul piuliţei rezistă la solicitarea compusă. în condiţii de execuţie obişnuită.930.454 MPa = σ a ⇒ în această secţiune piuliţa rezista la solicitarea compusă care apare. care are diametrul d 0 = d 3 .5 2 ) 4 33. 14.269 = 10. 5−5: În această secţiune a piuliţei. unde: σ a = 4−4: Această secţiune a şurubului. Se aleg: • Clasa de execuţie: mijlocie. 8 pentru D2. d2 şi d3. care are diametrul exterior De’ = 53 mm şi diametrul interior Di’ = 24 mm apare o solicitare de compresiune cu forţa F şi o solicitare de răsucire cu momentul M12. σ ech = σ 2 + 4τ 2 ≤ σ a .746 MPa < 45 . • Lungimea de înşurubare: lungă (L).333 MPa = σa ( σech a fost calculat anterior la secţiune 2− 2).502 MPa . 3 − 24 3 σ ech = σ 2 + 4τ 2 = 11. τ= π 3 ⋅ ( De3 − D4 ) 16 ⇒ τ= π ⋅ ( 55 3 − 24. τ= π 16 (D M 12 ' 3 e = 33.σ= F π 2 ⋅ ( De2 − D4 ) 4 M 12 ⇒ σ= 20. Alegerea ajustajelor şi toleranţelor: Se va realiza un şurub cu filet trapezoidal Tr 24 × 5 STAS 2114/1− cu lungimea de 75. Se vor folosi următoarele câmpuri: d − 4h D1 − 4H d2 − 8e D2 − 8H Abaterile fundamentale şi toleranţele sunt: • Filet exterior Tr 24 × 5 − 8e : 12 d3 − 8h . înşurubare de 260 mm.412 MPa < 45.000 π ⋅ ( 55 2 − 24.139 MPa .269 −D ' 3 i π 16 (53 = 0.5 3 ) 16 = 1.

15 27 55 .15 m m  Φ 2 .5 6 0 − diametrul interior: 15.6 0 0  Ai = 0µ m  T D = 6 0 µ0m  2  D1 = 1 9m m   Ai = 0µ m  T D = 5 6 µ0m  1 Φ 1 90+ 0. 13 . atunci când placa de bază este mult mai rigidă decât coloanele. Proiectarea corpului presei: Ansamblul şurub − piuliţă este montat într-o traversă susţinută pe două coloane cu capetele filetate.85 0− 0. În continuare se prezintă un mod simplificat de abordare a problemei pe baza modelului din figura de mai jos − un cadru simetric dublu încastrat. Aceste coloane servesc şi ca elemente de ghidare pentru partea mobilă a presei. Această modelare poate corespunde relativ bine realităţii. d = 2 4m m  − diametrul exterior:  a s = 0µ m  T d= 4 2 µ5m  Φ 2 4−0 0.  d 3 = 1 .4 2 5 − diametrul mediu: .6 8 8 − diametrul mediu:  D2 = 2 .  d 2 = 2 15 m m   a s = − 1 2 µ5m  T d = 4 5 µ0m  2 Φ 2 15 −− 00.85 m m  − diametrul interior:  a s = 0µ m  T d = 6 8 µ8m  3 • Filet interior Tr 24 × 5 − 8H : Φ 1 .15 0+ 0..

unde: 8 h 2 + 16 h l X 1. M B = M A − H A ⋅ h = −2 M A = 2F l2 .515. 8 ⋅ 260 + 16 ⋅ 200 X2 = HA = HD = − 3 ⋅ 20. Ca metodă de rezolvare se poate folosi metoda eforturilor. În continuare se poate trece la dimensionarea şi verificarea elementelor componente.69 7 N ⋅ mm .000 ⋅ 200 2 = −1748. 8 ⋅ 260 2 + 16 ⋅ 260 ⋅ 200 M B = −2 M A = 303. MF =− 2 ⋅ 20 .969.000 =10 . 8 h + 16 l X2 = HA = HD =− 3F l2 .251 N .30 3 N ⋅ mm . Se calculează deplasările şi se scrie sistemul ecuaţiilor de condiţie.000 ⋅ 200 ⋅ (260 + 200 ) = − 696.Cadrul dublu încastrat constituie un sistem triplu static nedeterminat. iar l = 200 mm. Se 2 X1 = M A = M D = − 20 . 14 .000 ⋅ 200 2 = −151.030. 8 ⋅ 260 + 16 ⋅ 200 20 . X 2 sunt eforturi static nedeterminate.000 N . asamblările coloanelor cu traversa şi cu placa de bază sunt solicitate la tracţiune şi încovoiere. Rezolvarea acestuia conduce la următoarele rezultate: X1 = M A = M D = − F l2 . 8 h +16 l M F = M B −V A ⋅ 2 F l (h + l ) l F l =M B − ⋅ =− . F . 2 2 2 8 h +16 l Coloanele sunt solicitate totodată şi la tracţiune de forţele: consideră h V A =VD = ≅ 260 mm.15 1 N ⋅ mm . 2 V A =V D = Se constată că în situaţiile corespunzătoare modelului fizic analizat. Pentru simplificarea problemei se face ipoteza că momentul de inerţie al coloanei este egal cu cel al traversei: I c = I t = I.

Predimensionarea coloanelor: Se alege soluţia constructivă în care sunt asamblate ambele capete şi se face o predimensionare doar la tracţiune a secţiunii periculoase (cea din zona degajărilor). Cc 2. Verificarea coloanelor se face la solicitarea de tracţiune în zona degajărilor: σt = secţiunea degajării (d 0’) rezistă la tracţiune. Dimensionarea plăcii de presiune: Dimensionarea se face constructiv.000 = 9. tracţiune: R m= σ c = 340 ÷ 360 MPa. d 0 min = 2F π σ at = 2 ⋅ 24 .324MPa< 144 MPa = σ ⇒ at π '2 2π ⋅ 102 ⋅ d0 4 F 15 .000 ⋅ 4 = 127. 80. Dacă rezistă secţiunea de diametru d 0’ rezistă. Se alege: d 0 = 14 mm. h ≅ 260 mm. Asamblarea dintre capul şurubului şi placa de presiune se face cu un ştift cilindric B 8 × 60 STAS 1599− realizat din oţel OL 60 STAS 500/2− Dimensiunile acestui ştift 80. D = 24 mm. după care se fac verificările necesare. − lungimea: l = 60 mm. d 0’ = 10 mm. π d 02 F Anec = = . iar constructiv: π ⋅144 D 0 = 16 mm. rezultă că rezistă şi secţiunea de diametru d 0. − înălţimea maximă a teşiturii: c max = 1. sunt: − diametrul: d = 8 mm.403 mm . unde: 4 2 σ at σ 360 σ at = c = = 144 MPa . Pentru siguranţă. 2 = 20.5.6 mm.5 Coloana se realizează din oţel OL 70 STAS 500/2− care are rezistenţa la rupere la 80. tensiunile admisibile la tracţiune se vor lua mult mai mici decât cele normale (C c = 3 ÷ 4). Se alege: C c = 2.

Proiectarea sistemului de acţionare: Pentru sistemul în discuţie. Verificarea asamblării cu ştift: Asamblarea este solicitată de către momentul de înşurubare în piuliţă: M t = M21 = 33. În principiu. acţionarea se face prin elementul care execută mişcarea de rotaţie. unde: τa = 80 MPa.269 N⋅ mm.269 τf = = 18.635 MPa < 100 MPa ⇒ 8 ⋅ 36 2 de strivire dintre ştift − şurub.134 mm . unde: σas = 100 ÷ 120 MPa.16.269 = 19. b) solicitarea de strivire ştift − şurub: 6Mt σ ss = ≤ σ as . în diagrama de eforturi s-a folosit notaţia M tot pentru momentul rezistent total. unde: σas = 100 ÷ 120 MPa. iar s = 10 mm reprezintă s ⋅ d s ( Dc + s ) grosimea peretelui plăcii de presiune în zona asamblării. Amin = π F ⋅ Dc2 = 4 σ as ⇒ Dc min = 4F = π σ as 4 ⋅ 20 .000 = 29.930 .220 MPa < 100 MPa = σ as 10 ⋅ 8 ⋅ (36 + 10 ) ⇒ asamblarea rezistă la solicitarea de strivire dintre ştift − placă de presiune. 4 ⋅ 33.930. Corespunzător acestor rezistenţe. Această acţionare poate fi privită ca o introducere de energie în sistem − energie necesară învingerii rezistenţelor din cupla şurub – piuliţă. În acest calcul π ⋅ 30 am folosit τas = 30 MPa ( τas = 20 ÷ 40 MPa ) pentru a evita griparea şi pentru asigurarea unei durabilităţi ridicate. Dc este diametrul capului şurubului care Af π d s 4 se fixează în placa de presiune. 17. prin 16 .930.930. iar d s reprezintă diametrul ştiftului.750 MPa < 80 MPa = τ a ⇒ asamblarea cu ştift rezistă la 36 ⋅ π ⋅ 8 2 solicitarea de forfecare. dispozitivul cu clichet permite acţionarea de pe o singură parte. Se alege: Dc = 36 mm.269 = 9. σ ss = asamblarea rezistă la solicitarea c) solicitarea de strivire ştift −placă de presiune: Mt σ sc = ≤ σ as . d s ⋅ Dc2 6 ⋅ 33. σ sc = 33 . a) solicitarea de forfecare: Mt F D τ f = t = c 2 ≤ τ a .

25 ⋅ p e = Di + 0. a) Proiectarea roţii de clichet şi a clichetului: Roata de clichet este plasată în fluxul de forţă între clichet şi elementul final de antrenare (piuliţă).4 ⋅ p e a dinţilor în funcţie de valorile finale ale diametrelor D i.256 N a 20 1 a . Rezultă: Bmin nec = 998. Asamblarea dintre roata de clichet şi piuliţa pe care se montează se realizează printr-un profil hexagonal. 2 2 Se calculează înălţimea h şi lăţimea b = 0. Împingătorul cu arc al clichetului şi forma simetrică a clichetului fac posibil acest lucru. Diametrul cercului înscris în hexagon este: di ≈ a = 34. cu flancurile paralele. Diametrul exterior al danturii (De). Din solicitarea de contact se determină lăţimea minimă necesară a profilului: Fn M 39. Dinţii roţii de clichet şi clichetul sunt solicitate la strivire. iar σas = 80 ÷ 120 MPa. roata de clichet este solicitată la strivire. Latura profilului va fi: a ≈ 0. 80.5 ⋅ z 10 Se alege De = 84 mm. încovoiere şi forfecare. 1 20 ⋅ ⋅ 100 2 2 Se aleg dinţi cu profil dreptunghiular.996 mm. unde: . Se alege: Di =58 mm. în ipoteza unor dinţi cu înălţimea h = 0. În cursa activă clichetul împinge în dintele roţii de clichet care antrenează piuliţa.5 ⋅ 1 − 0.808 mm. în care: n = 6 n⋅ 6⋅ ⋅ ⋅ σ as 3 3 2 2 reprezintă numărul de laturi ale profilului.5 ⋅ d e = 20 mm.930. iar apoi se calculează diametrul mediu: D + Di 84 + 58 Dm = e = = 71 mm.641 mm . π π 1 − 0. Profilul dreptunghiular permite o inversare mai rapidă a sensului de rotaţie prin mutarea clichetului în poziţia simetrică.269 B min nec = Fn = tot = = 998.mişcări alternante la care o cursă este activă şi una pasivă. . iar numărul de dinţi ai roţii se poate lua z = 10. Stabilirea numărului de dinţi: Diametrul interior al danturii (Di) trebuie să fie suficient de mare pentru a cuprinde asamblarea roată − piuliţă şi pentru a asigura rezistenţa corpului roţii. Se alege di = 35 mm pentru ca peretele piuliţei să fie tg 30 0 suficient de gros şi să reziste la solicitarea de strivire. Se alege diametrul cercului exterior profilului: de = 40 mm. Se recomandă: Di ≥ d e + (10 ÷ 15) mm ⇒ Di ≥ 40 + 15 = 55 mm. Alegerea materialelor: roata de clichet se realizează din fontă FCX 200 STAS 8541− iar clichetul din oţel OL 50 STAS 500/2− 86. În zona asamblării cu piuliţa.5 ⋅ ⇒ z Di 58 De = = = 68.25 ⋅ pe (unde pe este pasul pe cercul exterior): π De De = Di + 2 h = Di + 2 ⋅ 0. D e şi z : 17 .256 = 1. Se alege: σas = 100 MPa pentru ca uzura să fie cât mai mică.

h= D −D e i = 84 − 58 = 13 mm . D 84 e 6 ⋅ 950 . z 10 Se alege b = 11 mm. .796 = 7.930. 112 ⋅ 80 Din solicitarea de strivire rezultă: F Fn 2 M tot Anec = h' B = n ⇒ B min = .4 ⋅ p = 0. Se alege σas = 80 MPa pentru ca uzura să fie mică. realizat din oţel OLC 45 STAS 880− 80. unde: Fn = σ as h' ⋅ σ as Dm h’− reprezintă înălţimea efectivă de contact. unde: τ af ≈ 0. Bmin = 1124. Solicitările sunt de încovoiere şi strivire.4 ⋅ e πD e = 0.991 mm . Se alege: d b = 8 mm. τ af 4 π τ af Se alege σat =120 MPa ⇒ d b min = τ af ≈ 80 MPa.5 mm.796 =1.555 mm. se alege h’= 12.65 σat . cu ajutorul unui bolţ cilindric cu cap.26 = 950. unde: σas = 20 ÷ 40 MPa. 2 2 b = 0. 2 ⋅1124. Din solicitarea de încovoiere. Se alege B = 10 mm. apoi se determină lăţimea minimă necesară roţii de clichet la contactul cu clichetul.4 ⋅ π ⋅ 84 = 10. π ⋅ 80 Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi clichet (B) se determină din solicitarea de strivire: F Fn σs = n ⇒ Bmin = .. Diametrul bolţului (d b) se determină din solicitarea de forfecare: F π d b2 2 Fn Anec = n = 2 ⋅ ⇒ d b min = ⋅ .03 mm .5 ⋅ 80 2 ⋅ 39.796 N . în ipoteza acoperitoare că forţa s-ar aplica la capul dintelui.796 = 2. unde: 6 σ ai σ ai b ⋅ σ ai F = ne Bmin = 2M tot = 2 ⋅ 39. Se alege σas = 20 MPa db ⋅ B d b ⋅ σ as pentru ca uzura să fie mică. Fn = Pentru oţel/fontă σas = 80 ÷ 120 MPa. Solicitările în zona asamblării clichet − bolţ sunt: forfecare (două secţiuni) şi strivire. Se alege: B = 12 mm.720 N . iar σai = 80 MPa.269 = 1124. 71 b) Proiectarea asamblării dintre clichet şi manivelă: Asamblarea dintre clichet şi manivelă se realizează printr-o articulaţie.124 mm .660 mm.720 ⋅ 13 = 7.93. Bmin = 1124 . 8 ⋅ 20 18 . iar forfecarea se neglijează. 12 . rezultă: 6 F ⋅h B b 2 M i Fne ⋅ h Wmin = = = ⇒ B min = 2 ne .

care are 19 . F n = 13. D 1 = 5.6 × 6. unde B este lăţimea clichetului şi i = 10 indicele arcului. Pentru ca uzura să fie mică se alege σas = 20 MPa. Pe desen s-a stabilit cursa s = 2.4 N. în cursa pasivă clichetul ar antrena roata şi ar produce deşurubarea. Se alege sârmă RR 06. Unghiul la vârf al împingătorului se stabileşte în funcţie de forma clichetului. δm = Se alege un bolţ B 8 × 30 STAS 5754/1− 80/OLC 45.94 1124.6 mm.5 = 5.97 mm.796 = 3. 2 STAS 893− 89. Rezultă deformaţia maximă în funcţionare a arcului: f n = f 1 + s ⇒ f n = 3 + 2.5 ⋅ 10 4 MPa este modulul de elasticitate transversal. Rigiditatea arcului trebuie să fie mică şi pentru şi pentru a putea fi comutat. Se alege: δm = 5 mm. D m = 6. 3 8 Dm C iar C rigiditatea arcului.37 d= m = = 0.6 4 = 5. unde: G OL = 8.637 mm . C = 0. c) Proiectarea împingătorului cu arc: Împingătorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapidă şi sigură a contactului dintre clichet şi dinţii roţii. Arcul se va confecţiona din oţel OLC 55A STAS 795− 80. 2 ⋅ 8 ⋅ 20 Se alege un arc de compresiune 0. σas = 20 ÷ 40 MPa. Se alege D m = 6.515 mm .5 ⋅ 10 4 ⋅ 0. D = 6. pe poziţia corespunzătoare deşurubării.37 mm. sau OL 37 STAS 500/2− 80. STAS 500/2− şi un şplint 2 × 16 STAS 1991− realizat din sârmă moale de oţel OL 34 80 89. prin simpla apăsare cu degetul.94 mm. La montarea bolţului cu cap se foloseşte o şaibă prelucrată pentru bolţuri: şaibă 8 STAS 5974− realizată din oţel OL 37 80. d = 0. STAS 12243/2− 86. atunci când el trebuie să treacă peste dinţii roţii. În ipoteza unui contact mobil (ipoteză 2δ m ⋅ db 2 d b ⋅ σ as acoperitoare).37 × 6 următoarele dimensiuni: L n = 7 mm. Se impune săgeata la montaj f 1 = 3 mm.37 3 ⋅ 0.667 spire.5 mm a împingătorului (săgeata arcului în funcţionare) atunci când clichetul este basculat pe poziţia de deşurubare. Astfel.Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi manivelă (δ m) se determină din solicitarea de strivire. Arcul împingătorului trebuie să aibă rigiditate mică pentru a nu împiedica oscilaţiile clichetului în cursa pasivă. Fn Fn σs = ⇒ δm = . 8 ⋅ 6. Diametrul sârmei arcului este: D 6. n= 8.77 mm. Se impune forţa maximă de funcţionare F n ≅ 10 N. i 10 Numărul de spire active se determină cu relaţia: Gd4 n= . Manivela se confecţionează din oţel OL 34 STAS 500/2− 80.37 mm < B = 13 mm.5 mm.

t = 0.5)⋅ 0.576 ⋅ 6 + (2 − 0.6 + 5.576 mm.36 mm.1 ⋅ d este jocul dintre spire în stare n încărcată.37 = 425.413 MPa <900 MPa = τ at π ⋅ 0. 20 .5 + 0.5 ⋅ 10 4 ⋅ 0.5 ÷ 2 reprezintă numărul spirelor de reazem pentru un arc cu capete închise prelucrate.6 =1 + = 1.887 N / mm . Se alege: n r = 2 ⇒ n t = 6 + 2 = 8 spire.6 3 arcul rezistă la tensiunea maximă care poate să apară. Se verifică tensiunile din arc corespunzătoare săgeţii maxime: τt = 8 kFn ⋅ Dm ≤ τ at . 6 Înălţimea arcului în stare liberă: H 0 = t ⋅ n + (n r − 0.663 N. Forţa de prestrângere la montaj: F 1 = C ⋅ f 1 = 0.06 = 1.6 4 C= = = = 0.06 mm .16 ⋅ 4. Numărul total de spire: n t = n + n r . 3 f n 8 Dm ⋅ n 8 ⋅ 6. f Pasul arcului: t = d + n + j .1 ⋅ 0.36 − 3 = 7.16 .36 mm.În continuare se calculează rigiditatea arcului cu valorile finale d.6 = 0.6 1. unde: n r = 1.6 = 10.887 ⋅ 3 = 2. i 10 ⇒ τt = 8 ⋅1. D m şi n: Fn Gd4 8. unde: π d3 τ a t ≈ 900 MPa (STAS 893−80). iar k =1 + 1.37 3 ⋅ 6 Forţa maximă în funcţionare a arcului va fi: F n = C ⋅ f n = 0.883 ⋅ 6. Înălţimea arcului în stare montată: H n = H 0 − f 1 = 10. unde: j ≈ 0.5 = 4.883 N.887 ⋅ 5.5)d = 1. j = 0.

269 = 399. Se determină raza (R a) la care trebuie aplicată forţa muncitorului: M R a = tot . Se alege: 100 Ra = 400 mm. Manivela are un prelungitor montat într-un alezaj cilindric.000 N⋅ mm. Se alege o bară din oţel rotund φ 15 N STAS 333− 87/OL 34 STAS 500/2− 80. W Se alege: d p = 15 mm. Ra = 39. Prelungitorul trebuie verificat la încovoiere în secţiunea de încastrare în corpul manivelei: M σ i = i .576 = arctg = 4.08 0N ⋅ m  m 0  1 . Se alege F m = 100 N pentru ca muncitorul Fm să nu depună un efort prea mare.591 mm . Lc este lucrul mecanic consumat. corespunzător unei rotaţii complete a elementului de antrenare. cos α 0 cos 4. 18. Acesta se estimează pe baza momentului total (M tot) din diagramele de eforturi. Evaluarea randamentului transmisiei: Lu Randamentul transmisiei este: η = . clichetul. 6m 7 9 6 . se recomandă un coeficient de siguranţă: σ C = c > C a = 2 ÷ 3. Forma şi dimensiunile manivelei sunt determinate de condiţiile tehnologice (execuţie şi montaj) şi de solicitările mecanice care apar.37 π Dm ⋅ nt π ⋅ 6.Unghiul de înclinare al spirelor: α 0 = arctg Lungimea sârmei: l = t 1. în care: Lc L u este lucrul mecanic util.000 ⋅ 5 = 100. corespunzător unei rotaţii complete a elementului de antrenare.504 0 .930.37 ⋅ 8 = = 160. bolţul şi împingătorul cu arc. 21 . unde: F m = 100 ÷ 150 N.6 27 9 32 32  Faţă de limita de curgere.995 > 3 = C a 27 . π Dm π ⋅ 6. p fiind pasul filetului.504 0 d) Proiectarea manivelei: Manivela susţine roata de clichet. 6P 2a 3 W = = = 6 6 2m . M i = 1 0⋅ (4 0 0− 2 0 )2= 10. C= 190 = 6. unde: M i = Fm ( R a − Lm ) . L u = F ⋅ δ = 20. σi Prelungitorul se execută din OL 34 STAS 500/2− care are limita de curgere: σc = 80. 190 N/mm2. π dp π ⋅ 1 5  ⇒ σ i = = 2 7 M1 .08 0 0 3 3 . Acesta este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanţă δ .302 mm .162 ⇒ prelungitorul va rezista la solicitarea de încovoiere. unde: δ = p. iar Lm = 220 mm se determină de pe desen.

φ 10 Cuţite interioare SN 400 Şubler Cuţit de strunjire SN 400 Cuţit de teşire SN 400 Cuţit de filetare Burghiu φ 7 3 4 5 6 Strunjire Teşire muchii Filetare exterioară Găurire Fişa film pentru piuliţă Nr. Randamentul transmisiei este: η = 250.5.889.889. Crt. Fişa film pentru şurub Nr. φ 8.28 2 = 0. 1 Debitare 2 Găurire de centrare Schiţa Maşini + SDV SN 400 Şubler Cuţit de debitare SN 400 Burghiu φ 10.L c = M tot ⋅ 2π = 39.269 ⋅ 2π = 250.3986 100 .930.5.282 N⋅ mm.000 ⇒ η = 39 . Operaţia crt.86 %. Operaţia Schiţa Maşini + SDV 22 .

1 Turnare semifabricat Formă + miez Cuptor 2 Strunjire frontală 1 SN 400 Şubler Cuţit de strunjire frontală 3 Strunjire interioară 2 şi centrare SN 400 Cuţit de interior Ceas comparator 4 Strunjire 3 SN 400 Şubler Cuţit de degroşare Cuţit de finisare 5 Strunjire 4 SN 400 Ceas comparator Cuţit de degroşare Cuţit de finisare 23 .

6 Strunjire 5 SN 400 Şubler Cuţit de strunjire frontală 7 Strunjire interioară SN 400 Şubler Cuţit de strunjire interioară 8 Teşire muchii exterioare SN 400 Cuţit de strunjire 9 Strunjire degajări SN 400 Cuţit pentru degajări 10 Filetare interioară SN 400 Şubler Cuţit pentru filetare interioară 11 Filetare exterioară SN 400 Cuţit de filetare exterioară 24 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful