UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE AGRICULTURA

PROIECT

Student: Alexandru Ioan

Indrumator: Conf. Dr. Roxana Madjar

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE AGRICULTURA

PROIECT
APLICAREA PRINCIPIILOR DE MENTINERE A FERTILITATII SOLULUI LA CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE INTOCMIREA PLANULUI DE FERTILIZARE TEMA 17

STUDENT:
Alexandru Ioan

INDRUMATOR:
Conf. Dr. ROXANA MADJAR

Introducere
Importan a cunoa terii principiilor de men inere a fertilit ii solului n aplicarea ngr mintelor. Fertilizarea culturilor agricole are sansele unui efect scontat in masura in care aceasta se imbina armonios si sub controlul agrochimic cu celelalte masuri agrofitotehnice ce potentiaza rezultatele aplicarii ingrasamintelor. Alternativa, uneori mai simpla, de a rezolva numai prin fertilizare obtinerea de randamente sporite cantitativ si calitativ fara o actiune de conexiune cu alti factori de vegetatie si tenologici, este de cele mai multe ori o incercare fara efecte, chiar suficient de costisitoare, insuficienta sau chiar cu efecte negative atat asupra plantelor cat si a ecosistemului respectiv. Controlul agrochimic al solului imbinat cu cunoasterea cerintelor plantelor in elemente nutritive si apoi cu un complex tehnologic adecvat ecosistemului, ce pune in valoare si mareste efectul ingrasamintelor, sunt cai de a dirija activitatea tehnica de mare importanta pentru agricultura in general, si pentru culturile de camp in special. Ingrasamintele ca mijloc de sporire a fertilitatii si productiei agricole In sens agrochimic, ingrasamintele sunt substante minerale sau organice, simple sau compuse, naturale sau obtinute pe cale de sinteza, care se aplica sub forma solida sau lichida, in sol, la suprafata lui sau pe planta, pentru completarea necesarului de ioni nutritivi si pentru imbunatatirea conditiilor de crestere si dezvoltare a plantelor agricole, a facilitarii descompunerii resturilor organice, a intensificarii activitatii microbiologice si a ridicarii starii gaerale de fertilitate a solului, in scopul sporirii productiei vegetale din punct de vedere cantitativ si calitativ si cu o perturbare minima sau deloc a mediului ecologic. Ingrasamintele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere: chimic, fizic, tehnologic, agrochimic, grad de accesibilitate pentru plante, mod de utilizare, etc. Ingrasamintele chmice (numite deseori si ingrasaminte minerale) se obtin in urma prelucrarii prin procedee fizice sau chimice a unor produse de natura anorganica. In raport cu elementele nutritive pe care le contin ca element de baza, acestea se impart in 6 grupe principale: 1. ingrasaminte cu azot;
3

2. ingrasaminte cu fosfor; 3. ingrasaminte cu potasiu; 4. ingrasaminte cu macroelemente de ordin secundar; 5. ingrasaminte cu microelemente; 6. ingrasaminte complexe si mixte. Ingrasamintele organice naturale rezulta din diferite produse reziduale naturale, de origine organica, printr-o anumita pregatire sau prelucrare facuta direct in gospodarie sau in unitatile cu caracter industrial. Din aceasta grupa fac parte: a). ingrasaminte locale: gunoiul de grajd, urina, mustul de gunoi, compostul, fecalele, gunoiul de pasari, apele uzate, etc.; b). turba; c). ingrasamintele verzi. CARACTERISTICI DE BAZA Un ingrasamant ideal trebuie sa posede urmatoarele insusiri: - continut ridicat de elemente nutritive majore (N, P,K) ; - continut ridicat al sumei elementelor nutritive de ordin secundar ( Ca+ Mg+ S); - continut in microelemente scazut (200:1); - ingrasamintele chimice solide sa fie nehigroscopice, granulate, cu solubilitate ridicata cand se intorc in sol; cele lichide sa se mentina lichide la concentratie ridicata si la schimbarea tempraturii ( sa nu se cristalizeze); - sa fie utilizat cat mai complet de plante in cursul perioadei de vegetatie (coeficient de utilizare ridicat);

OBIECTIVE
Tema 28 1. Stabilirea dozelor de ingrasaminte in functie de indicii agrochimici ai solului. Sa se calculeze necesarul de N, P2O5, K2O (kg/ha) si ingrasamintele brune (azotat de amoniu, superfosfat simplu, sare potasica), pentru: a) O cultura de grau, cultivate pe 20 ha. Productie scontata este de 3 t/ha. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=6,8 , un continut de N (NO3-NH4) de 10 ppm, de fosfor potential asimilabil PAL=117ppm , de potasiu potential asimilabil KAL=165 ppm. b) O cultura de cartof, cultivate pe 15 ha. Productia scontata este de 15 t/ha. Terenul s-a fertilizat toamna cu 10 t/ha gunoi de grajd. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=5,8 , un continut de N (NO3-NH4)de 16 ppm , de fosfor potential asimilabil PAL=12 ppm , de potasiu potential asimilabil KAL=172 ppm. c) O cultura de porumb, cultivate pe 25 ha. Productia scontata este de 5t/ha. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=6,1 , un continut de N (NO3-NH4) de 8 ppm, de fosfor potential asimilabil PAL=10 ppm , de potasiu potential asimilabil KAL=155 ppm. 2. Stabilirea dozelor de ingrasaminte necesare pentru ridicarea la un nivel optim al continutului de elemente nutritive din sol. Sa se calculeze dozele de N, P2O5, K2O (kg/ha) si echivalentul lor in uree, superfosfat concentrat, sare potasica, necesare a fi aplicate la o cultura de tomate in camp pentru ridicarea continitului in N din stratul arabil de la 65 la 90 ppm N, a celui de fosfor potential asimilabil de la 65 la 85 ppm P2O5 si a celui de potasiu potential asimilabil de la 140 la 175 ppm K2O . Greutatea stratului arabil pe adancimea de 20 cm este de 2400000 kg/ha, continutul in materie organica m.o. = 5,0%, continut in argila de 20%, pH= 6,5 , textura mijlocie, slab gleizat.

CAPITOLUL I
1. stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice pentru culture de camp in functie de indicia agrochimici ai solului:

Doza de N, P2O5, K2O (kg/ha)= Y CSP 100 I

Cu

unde: Y=productia scontata, t/ha; CSP= consum specific de N, P2O5, K2O pe tona de produs principal (kg N/t, kg P2O5/t, kg K2O/t); CU= coefficient de utilizare a N, P2O5, K2O din ingrasamant, %; I = indicele de corectie al dozei in functie de starea de aprovizionare a solului.

Aportul N, P2O5, K2O (kg/ha) din gunoiul de grajd (kg/ha) =

Dg v Cg v k u 100

unde; Dg= doza gunoiului de grajd, kg/t; Cg= continutul de N, P2O5, K2O din gunoi, kg/t; Ku= coeficientul mediu de utilizare a N, P2O5, K2O din gunoi, %. Calculul dozelor corectate cu aportul de N, P2O5, K2O (kg/ha) din gunoiul de grajdcare vor trebui aplicate sub forma de ingrasaminte chimice.

Necesar ingrasaminte chimice (kg/ha)= Doza N, P2O5, K2O (kg/ha) Aportul N, P2O5, K2O (kg/ha) din gunoiul de grajd (kg/ha)

Calculul dozelor de ingrasaminte brute

Doza de ingrasamant brut kg/ha= Doza N, P2O5, K2O (kg/ha)

unde:

100 C s . a.

Cs.a.=continut in substanta active (s.a. pentru superfosfat simplu 16-18 % P2O5, superfosfat dublu 22-25 % P2O5 , superfosfat concentrat 40-45% P2O5 , sare potasica 45 % K2O , pentru celelalte ingrasaminte se calculeaza). Calculul necesarului de substanta active (s.a.) si de ingrasaminte brute pentru suprafata cultivate.

Necesarul, kg= Doza x Suprafata

Tabel 1 Consumul mediu (CSP) de elemente nutritive pentru o tona produs principal (dupa Agenda agrochimica p.554) Specia Grau Orz Ovaz Porumb boabe Floarea soarelui Cartof Sfecla de zahar Sfecla furajera Soia Mazare Tomate de camp Castraveti de camp Varza de camp Cantitatea in kg pe o tona (la substanta proaspata) N P2O5 K2O 23-35 12-18 20-37 19-30 15 35-42 22-28 10-12 27-37 18-30 7-10 20-23 46 26 52 5-8 2-3 8-9 3-8 1,5 6-8 5 1,5 4,5 75 20 15 65 15-20 15-30 2,8 0,4 3,8 1,7 1,4 2,6 3 1 4,5

Tabel 2 Coeficient mediu de utilizare (ku) al N, P2O5, K2O din gunoiul de grajd (%) de buna calitate in primul an si coeficientul de utilizare al N, P2O5, K2O din ingrasaminte (%) (din Agenda agrochimica p. 580) Coeficient de folosire, % N P2O5 10-40 26 30 Ingrasaminte chimice 38-71 12-40 *In calcul se vor lua valorile 50% N, 25% P2O5 si 60% K2O. Doza de gunoi t/ha

K2O 60 40-75

Tabel 3 Azot mineral asimilabil N(NO3- + NH4+) ppm la sol uscat (dupa Agenda agrochimica p.528) Gradul de aprovizionare al solului Scazut Mijlociu Normal Ridicat Foarte ridicat Culturi de camp (in extract de K2SO4 0,1n <7 8-13 14-20 21-25 >26

Tabel 4 Fosfor potential asimilabil PAL ppm (dupa Agenda agrochimica p.530) Gradul de aprovizionare al solului Foarte scazut Scazut Mijlociu Ridicat Foarte ridicat Tabel 5 Potasiu potential asimilabil PAL ppm (dupa Agenda agrochimica p.532) Gradul de aprovizionare al solului Foarte scazut Scazut Mijlociu Ridicat Foarte ridicat Tabel 6 Indicele de corectie al dozei (I) in raport cu nivelul de aprovizionare al solului in azot, fosfor si potasiu Gradul de aprovizionare al solului Scazut Mijlociu N 1,2-1,5 1,0-1,2
9

Culturi de camp (in extract de AL) <8 9-18 19-35 36-70 >71

Culturi de camp ( in extract de AL) <65 66-130 131-200 201-265 >266

P2O5 1,0-1,2 0,7-1,0

K2O 1,5-1,8 1,2-1,5

Normal Ridicat Foarte ridicat

0,8-1,0 0,2 -

0,4-0,5 -

1,0-1,2 0,4 -

2. Calculul dozelor de ingrasaminte chimice, la culturile de camp necesare pentru ridicarea la un nivel optim al continutului de elemente nutritive din sol. Doza N, P2O5, K2O (kg/ha)= unde: Co=nivelul sau continutul optim de elemente nutritive dorit a se realize in sol prin aplicarea ingrasamintelor , ppm N, P2O5, K2O Ci= continutul initial de elemente nutritive in forme potential asimilabile, ppm N, P2O5, K2O 1000000= coeficientul de transformare din ppm N, P2O5, K2O (mg/kg sol) in kg N, P2O5, K2O/kg sol Gsa= greutatea stratului arabil, kg/ha Gsakg/ha= hGV 1 000 000 Unde 1 000 000 =coefficient pentru transformarea greutatii solului kg/ha h = adancimea pe care se doreste ridicarea continutului de elemente nutritive din sol, cm GV= greutatea volumetrica a solului g/cm3 sau t/m3 (in medie 1,2) CU= coeficientul de utilizare a N, P2O5, K2O din ingrasamant, % K= coefficient de corectie a dozei in functie de continutul solului in materie organica , pH, gradul de gleizare, continutul in argila K= km.o. kpH kg kag unde:
10

CO v Ci 100 Gsa K 1000000 CU

km.o.= coeficientul de corectie pentru azot si potasiu in functie de continutul in materie organic; KpH= coeficientul de corectie pentru fosfor in functie de pH-ul si textura solului; Kg= coeficientul de corectie pentru fosfor in functie de gradul de gleizare al solului; Kag= coeficientul de corectie a dozei de potasiu in functie de continutul in argila. Tabel 7 Coeficient de corectie km.o. pentru azot si potasiu in functie de continutul solului in materie organic (m.o. %)

% m.o. Km.o. pentru N Km.o. pentru K Tabel 8

>8 0,1 0,4

6,1-7,9 0,3 0,6

5,6-6,0 0,5 0,8

3,1-5,5 0,7 1,0

2,0-3,0 0,9-1,0 1,2

<2 1,2 1,4

Coeficient de corectie kpH pentru fosfor in functie de pH-ul si textura solului

Textura <5,1 Usoara Mijlocie Grea 1,3 1,4 1,5 5,1-5,5 1,2 1,3 1,4 5,6-6,0 kpH 1,1 1,2 1,3

pH H2O 6,1-6,5 1,1 1,1 1,2

6,6-7,0 1,0 1,0 1,1

7,1-7,5 1,1 1,2 1,3

7,6-8,0 1,2 1,3 1,4

11

Tabel 9 Coeficient de corectie kg pentru fosfor in functie de gradul de gleizare al solului Grad de gleizare kg Tabel 10 Coeficient de corectie kag pentru potasiu in functie de continutul in argila Negleizat 1,0 Slab gleizat 1,2 Mediu gleizat 1,3 Puternic gleizat 1,4 Foarte puternic gleizat 1,5

Argila % kag

<10 1,0

11-20 1,2

21-30 1,3

31-40 1,4

41-50 1,5

CAPITOLUL II
Calculul dozelor de N, P2O5, K2O in kg/ha. Calculul substantei active din ingrasamant. Calculul dozelor de ingrasaminte chimice in kg/ha. 1. Stabilirea dozelor de ingrasaminte in functie de indicii agrochimici ai solului. Sa se calculeze necesarul de N, P2O5, K2O (kg/ha) si ingrasaminte brute (azotat de amoniu, superfosfat simplu, sare potasica), pentru: a) O cultura de grau, cultivata pe 20 ha. Productia scontata este de 3 t/ha. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=6,8, un continut de N( NO3+NH4) de 10 ppm, de fosfor potential asimilabil PAL=17 ppm, de potasiu potential asimilabil KAL=165 ppm.

12

Doza de N kg/ha= Y CSP NH4NO3= ? % N

100 100 I = 3 25 1 =150 N kg/ha 50 CU

MNH4NO3 =214+41+316=80 80kg NH4NO3 .............................................. 28 kg N 100kg NH4NO3 x=

100 v 28 =35 kg N 80

. x kg N

100kg NH4NO3 Y kg NH4NO3 Y=

.35 kg N ..150 kg N

100 v 150 = 428,57 NH4NO3 kg/ha 35

428,57 20 = 8571,4 kg NH4NO3 Doza de P kg/ha= Y CSP

100 100 I=3 15 0,4=72 P kg/ha 25 CU

Superfosfst simplu= 16-18% P2O5 M P2O5 =2 31+ 516=142 142 kg P2O5 .62 kg P

100 kg P2O5 .................................................. x kg P X=

100 v 62 = 43,66 kg P 142

100 kg P2O5 y kg P2O5 y=

100 v 72 =164,91 kg P2O5 43,66

.. 43,66 kg P .72 kg P

13

100 kg superfosfat simplu ............................18 kg P2O5 z kg superfosfat simplu z= ..164,91 kg P2O5

100 v 164,91 =916,16 superfosfat simplu kg/ha 18

916,16 20=18323,2 kg superfosfat simplu Doza de K kg/ha= Y CSP

100 100 I= 3 30 1= 150 K kg/ha 60 CU

Sarea potasica = 50 % K2O MK2O= 2 39+ 16= 94 94 kg K2O 78 kg K

100 kg K2O .............................................. x kg K x= 100 kg K2O

100 v 78 = 82,97 kg K 94

. 82,97 kg K

y kg K2O ...............................................150 kg K y=
100 v 150 = 180,78 kg K2O 82,97

100 kg sare potasica .............................. 50 kg K2O z kg sare potasica z= .. 180,78 kg

100 v 180,78 = 361,56 sare potasica kg/ha 50

361,56 20 = 7231,2 kg sare potasica b) O cultura de cartof, cultivata pe 15 ha. Productia scontata este de 15 t/ha. Terenul s-a fertilizat toamna cu 10 t/ha gunoi de grajd. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH= 5,8, un continut de N ( NO3+NH4) de 16 ppm , de fosfor potential asimilabil PAL= 12 ppm si de potasiu potential asimilabil KAL=172 ppm.

14

Doza de N kg/ha = Y CSP

100 100 I= 15 6 0,8=144 N kg/ha 50 CU Dg v C g v K U 100

Aportul de N din gunoiul de grajd kg/ha=

10 v 5 v 26 =13 N kg/ha 100

Necesarul de N kg/ha= Doza Aport= 144 13=131 N kg/ha MNH4NO3=2 14+ 4 1 + 3 16=80 80 kg NH4NO3 100 kg NH4NO3 x=
100 v 28 = 35 kg N 80

28 kg N .. x kg N

100 kg NH4NO3 y kg NH4NO3 y=

35 kg N . 131 kg N

100 v 131 = 374,28 NH4NO3 kg/ha 35

374,28 15= 5614,2 kg NH4NO3 Doza de P kg/ha = Y CSP

100 100 I= 15 2 1= 120 P kg/ha 25 CU Dg v C g v K U 100

Aportul de P din gunoiul de grajd kg/ha=

10 v 2,5 v 30 = 7,5 P kg/ha 100

Necesarul de P kg/ha = Doza - Aport =120 7,5 = 112,5 P kg/ha Superfosfat simplu= 16-18 % P2O5 M P2O5 =2 31 + 5 16= 142 142 kg P2O5 ................................................... 62 kg P 100 kg P2O5 ................................................... x kg P x=
100 v 62 = 43,66 kg P 142

15

100 kg P2O5 y kg P2O5 y=

100 v 112,5 = 257,67 kg P2O5 43,66

.. 43,66 kg P

. 112,5 kg P

100 kg superfosfat simplu ........................... 18 kg P2O5 z kg superfosfat simplu z= .. 257,67 kg P2O5

100 v 257,67 =1431,5 kg/ha superfosfat simplu 18

1431,5 15= 21472,5 kg superfosfat simplu Doza de K kg/ha = Y CSP

100 100 I= 15 8 1= 200 kg K 60 CU Dg v C g v K U 100

Aportul de K din gunoiul de grajd kg/ha =

10 v 6 v 60 = 36 kg K 100

Necesarul de K kg/ha= Doza Aport = 200 36=164 K kg/ha MK2O=239 + 16 = 94 94 kg K2O 100 kg K2O x= 100 kg K2O y kg K2O y= ..78 kg K .. x kg K
100 v 78 = 82,97 K kg/ha 94

. 82,97 kg K 164 kg K
100 v 164 = 197,66 kg K2O 82,97

Sarea potasica = 50 % K2O 100 kg sare potasica z kg sare potasica 50 kg K2O . 197,66 kg K2O

16

z=

100 v 197,66 = 395,32 sare potasica kg/ha 50

395,32 15= 5929,8 kg sare potasica

c) O cultura de porumb, cultivata pe 25 ha. Productia scontata este de 5 t/ha. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=6,1 , un continut de N(NO3+NH4) de 8 ppm , de fosfor potential asimilabil PAL=10 ppm si de potasiu potential asimilabil KAL=155 ppm. Doza de N kg/ha = Y CSP
100 100 I= 5 24 1= 240 N kg/ha 50 CU

MNH4NO3= 2 14 + 4 1 + 3 16=80 80 kg NH4NO3 100 kg NH4NO3 x=

100 v 28 = 35 kg N 80

.. 28 kg N x kg N

100 kg NH4NO3 y kg NH4NO3 y=

100 v 240 = 685,71 NH4NO3 kg/ha 35

.. 35 kg N ....... 240 kg N

685,71 25= 17142,7 kg NH4NO3 Doza de P kg/ha = Y CSP

100 100 I= 5 8 1= 160 P kg/ha 25 CU

Superfosfat simplu = 16-18% P2O5 MP2O5=2 31 + 5 16= 142 142 kg P2O5 100 kg P2O5 .. 62 kg P .. x kg P
17

x= 100 kg P2O5 y kg P2O5 y=

100 v 62 = 43,66 kg P 142

. 43,66 kg P .. 160 kg P
100 v 160 = 366,46 kg P2O5 43,66

100 kg superfosfat simplu z kg superfosfat simplu z=

18 kg P2O5 366,46 kg P2O5

100 v 366,46 = 2035,88 superfosfat simplu kg/ha 18

2035,88 25= 50897 kg superfosfat simplu Doza de K kg/ha = Y CSP Sare potasica = 50% K2O MK2O=2 39 + 16= 94 94 kg K2O 100 kg K2O x=
100 v 78 = 82,97 kg K 94 100 100 I= 5 21 1= 175 K kg/ha 60 CU

. 78 kg K .. x kg K

100 kg K2O y kg K2O y=

100 v 175 = 210,91 K2O kg/ha 82,97

. 82,97 kg K 175 kg K

100 kg sare potasica z kg sare potasica

.50 kg K2O 210,91 kg K2O

18

z=

100 v 210,91 =421,82 sare potasica kg/ha 50

421,82 25=10545,5 kg sare potasica

2) Stabilirea dozelor de ingrasaminte necesare pentru ridicarea la un nivel optim al continutului de elemente nutritive din sol. Sa se calculeze dozele de N, P2O5, K2O (kg/ha) si echivalentul lor in uree , superfosfat concentrat, sare potasica, necesare a fi aplicate la o cultura de tomate in camp pentru ridicarea continutului de N din stratul arabil de la 65 la 90 ppm N , a celui de fosfor potential asimilabil de la 65 la 85 ppm P2O5 si a celui de potasiu potential asimilabil de la 140 la 175 ppm K2O. Greutatea stratului arabil pe adancimea de 20 cm este de 2 400 000 kg/ha, continutul in materie organic m.o. = 5,0 % , continutul in argila de 20 % , pH=6,5 , textura mijlocie , slab gleizat. Doza de N kg/ha = kg/ha M(NH2)2CO=2 14 + 4 1 + 1 12 + 1 16 = 60 60 kg (NH2)2CO 100 kg (NH2)2CO x=
100 v 28 = 46,66 kg N 60 CO  Ci 90  65 100 100 Gsa K= 2 400 000 0,7= 84 N 1000000 1000000 50 CU

. 28 kg N .. x kg N

100 kg (NH2)2CO y kg (NH2)2CO y=

46,66 kg N . 84 kg N

100 v 84 =180,02 (NH2)2CO kg/ha 46,66 CO  Ci 85  65 100 100 Gsa K= 2 400 000 1,32= 253,44 1000000 1000000 25 CU

Doza de P kg/ha = P kg/ha

19

Superfosfat concentrat = 40-45 % P2O5 MP2O5=2 31 + 5 16=142 142 kg P2O5 100 kg P2O5 x= 100 kg P2O5 y kg P2O5 y=
100 v 253,44 = 580,48 kg P2O5 43,66 100 v 62 = 43,66 kg P 142

. 62 kg P . x kg P

.. 43,66 kg P .253,44 kg P

100 kg superfosfat concentrat z kg superfosfat dublu z=

40 kg P2O5 .. 580,48 kg P2O5

100 v 580,48 = 1451,2 kg superfosfat dublu 40 CO  Ci 175  140 100 100 Gsa K= 2 400 000 1,2= 168 1000000 1000000 60 CU

Doza de K kg/ha = kg/ha

MK2O= 2 39 + 16= 94 94 kg K2O ..78 kg K

100 kg K2O ..................................................... x kg K x= 100 kg K2O y kg K2O y=

100 v 168 = 202,48 K2O kg/ha 82,97 100 v 78 = 82,97 kg K 94

. 82,97 kg K ...168 kg K

Sare potasica = 50% K2O

20

100 kg sare potasica z kg sare potasica z=

100 v 202,48 = 404,96 kg sare potasica 50

.. 50 kg K2O 202,48 kg K2O

CAPITOLUL III
Intocmirea planului de fertilizare . recomandari de aplicare a dozelor tinand cont de principiile mentinerii fertilitatii solului. 1. a) Fosforul si potasiul se administreaza la arat. Azotul se aplica 1/2- 2/3 toamna la arat iar restul primavera. b) Este mare consumatoare de fosfor, aplicarea lui este importanta

pentru cresterea sistemului radicular, fosforul pentru depunerea amidonului in tuberculi iar azotul se foloseste in cantitati mari datorita cantitatii mari de biomasa recoltata. Toamna la fertilizarea de baza se aplica 3/4- 1/1 din fosfor, 1/1 din potasiu si 1/4-1/3 din azot in zonele cu precipitatii reduse. Prima la pregatirea patului germinativ 1/4- 1/3 din doza de azot. Cu semanatul se poate aplica pe rand restul de fosfor si 1/4- 1/3 din doza de azot. 1/3-1/2 din doza de azot se poate aplica la prasila a II-a sau prin iragare.
c) Toamna la fertilizarea de baza se aplica 3/4- 1/1 din fosfor, 1/1

din potasiu si 1/4-1/3 din azot in zonele cu precipitatii reduse. Prima la pregatirea patului germinativ 1/4-1/3 din doza de azot. Cu semanatul se poate aplica pe rand restul de fosfor si 1/4- 1/3 din doza de azot. 1/31/2 din doza de azot se poate aplica la prasila a II-a sau prin iragare.
2. . Ingrasarea de baza: se aplica 20% din totalul de azot mineral

calculat, 70-75% din doza de fosfor si 20-50% din doza de potasiu. Ingrasarea suplimentara: in functie de specie (restul de ingrasaminte).
21

22