I

P. I. RADU
E. NEGOESCU P IONESCU

IDI

I

EOITURA DIDACTIC3. $1 ~EDAGOGICA BUCURESTI - i 981

4

4.1 .. AlCATUI,R;lEA SUPRASTRUCTUR.~lOR
4.1.1. NOTI'UNI 'GrENERAlE

SUPl'astructurile aleatuite~ din retele de grinzi se tolosesc pe seara :arga itt eonstruetia podu:dlor din beton armat ~ beton precomprimat. Podurile pe grinzi slrrt constructij simple, se executa usor, ial'" .inf1".a-· tr~cturile au dimensiuni rniei Qi se pot Iunda; de obieei, pi? tipuri simple de fUndatii .. Prin fclosirea unor betoane de marei ridieate ~i a armaturllor de in:alta rezistenta, prln adoptarea 'unor sectiun:ii economice, a unor scheme tatiee eorespunzatcare; preeum !ji prin alegerea uner proeedee mnderne de executie, se obtine 0 competitivitate ridicata a suprastrueturilor pe grinri In raport cu.alte tipuri die poduri. Neeesitatea aeoperrrii unor desehideri tot mal marl a Impus treeerea de La suprastruenmle dalate, eu consumuri ridicate de betnn ,i so!ici,tari Importante produse de greutatea preprie, Ia suprastructurfle pe grinzi, care eHmina Intr-e masura importanta betonul situat in zona j11.ti.nsa ~i a par\iune din betonul comprimat situat in imediata vecinatate a axel nsutre (fig.~ .. ), i Se ajunge astfel In 0 seetiune tran sversala , in care se mentln in zona intinsa por«unHe In care se monteaaa armatura careia. i sa asigura CODdi"tUlede aceperire :~il de eouluerare eu betonul. Scc~hlItea transversals astfel obtinuti~ a:eatuitii din grinzi T 'en placa in zona cemprtrnata, are' greutate p "'opr.ie redusa, iar capaeitatea sa pe-rtanta rld:ica'ta..asigura prelusrea unorsclieitari importante ; de aeeea, este pooibUa cre9te.rea apire~iabUi. a deschiderilor podurtler pe gi'inzi in COndilii tehrncc-economiee avantajoase. -

~

.. . '.
Q

~I
'

Fi9~ 4.1_ Tr"ece)"t:'B de Ia sUlu·i.J,stru 'b1r1 dalate ]a
a ..._ ~l.t.J!lras:trurlUl"a dal:ait6~ b ,....-supr8StrUcttlJl"a pe grifJ,zi.:

supr~structuri pIE! rinzi .: g
1po~"ua. ue plp.;Qi SllljJ.r1m.~te.

!

~
; UI-.

----'-----/--F
~2

:r;~ 1/
Ai/

c-c

f

TB
~~

*
I 5

I
a e

I

2
I"ig. 4.2. Elcmontclc
1grtnzi prtrierpale :25-

TA

~

A

prlncipale

ale unut pod de sosea pe
4-

gr

inzi :
carosabiJ:il' ,~

antrctoaze; 3 - placa ~n consolll; 'nervUl'3 longitudina13 secundara,

placa

~I, [----~----J
!J

I
I"

I
I f

I

I
-I

8

D---~-D
I

"

FLg. 4.1. Suprastructura

podurtlor de cale ferata :

J

(J

I;

"eaten 1ililezaUI 'pe b!Llast : l.> calea asc:!ata pe langrme: 1 - grind;): prfncipalk; 2tlrtrpari : J !'lIneA tn cons ala ; " - antretoaza; ;; - beton .de pantEL: U - longtill~: 7eraversa : ~ - P'lrapsL.

Suprastructure unui pod pe grinzi este alcatuita dintr-o retca de grinxi principals si transversale (antretoaze), din placa carosabila :;;i p.aca trotuarului (ng. 4.2). La podurile de cale ferata cu cuva de balast (rig. 4.3, a) se prevad timpane Iatcrala ~i placi de trotuar in console, iar la podurile eu calea rezemata direct (fig. 4.3, b), placa superioara este scoasa in consola pentru circulatia parsonalului de lntretinere. Antretoazele, placa carosablla !;-i p:aca trotuarului Iorrneaza impreuna pZatelajul ciiii. Acesta are rolul de a s~stine calea, de a Imbunatati .repartizarea transversala a Incarcarilor mobile
.<,;i

I

jJ!1-[-=1~1
d

A-A

h

&<::

,
I

;>"E

a asigura conlucrarea spatiala a intregH retele, Podurile pe grinzi pot fi clasificate dupa rnai rnulte criterit-;
• D1Lpa

astfel :

-

schema staiicii se pot rsaiiza : poduri pe grinzi simplu rezernate ; poduri pe grinzi can tinue ; poduri pe grlnzi simplu rezemate, eu console;
Fig. 4.4. Sectiunile transversale ale, podurilor pe grinzi.

,T
i

- poduri pe grinzi en console 9i articulatti (Gerber) ; - poduri pe grinzi incastrate in culee, solutie ce 'reprezinta 0 "\<1:rianta de tranzitie catre podurile pe eadre 9i este tot mai putin adoptat2 in prezent.

I J

• ALE PODURILOR PE GRINZI _ Dupli.10sire a unor rnetode moderne de constructie. 4. in care parametrii fundamentali sint : deschiderea ~i latimea podului.5..iunii transversale: .poduri pe grinzi late (eu sectiune dreptunghiulara.6. . poduri pe grinzi cu sectiuni speciale (fi~. Aceste tipuri se refera atit la podurlle de sosea..anul1972). pina la descltideri foarte • • _ Sectiunile transversale ale pcdurilor pe grinzi se pot grupa in doua mad categorii : .retele de grinzi formate din grinzi principale ~i grmzi transversale (fig. pod uti pe grinzi armate ell carcase sud ate . 4.. Ia care 0 parte din ele?1en~e sint pr~fabricate. 4.rete:e complexe de grinzi formate din grinzi principale. c). h l?i.. iar ee1elalte se executa monolit. imbinate cu procedee rapldc de execupe a unor luerari de eonstructii-montal. Dupa pozipia cwi .6.4.~nuita . cit si la unele poduri de cale fera tii.mai rar. f). De asemenea. Ia care distanta intre grinztle principale este mate (5..impune exacutia monolita a unor poduri. uneori ~e .4. obi. Pod pe grtnzi eli ealea (fig_ 4.pa modul de alc(Uuire a secf. utilizate . _ poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ._ :=====::==. in special Ia podurile ell calea [os.sectiuni eu profil deschis .>1 foarte marl. . e). A-A 8-8C-C r- 1::3"" ----. . pentru 0 garna Intinsa de deschideri. care utilizeaza armaturi de Inalta rezistenta. pod uri pe grinzi eu calea sus. fig. utiiizaie : poduri cu elemente care fo:osesc armature rnoale. latl-mea). 4.5). asa cum este cazui unor l~cran eli carueter de unicat aflate la distante mari de uzinele de prefabricate. modul de executie : poduri pe grinzi ex:ecutate monolit. pen~ care costul util~jelor de transport. cu avantaje tehnico-economice deoEebite. g). pe baza studiului mai multor variante. 'I'Ipur'i de retele pe grinzi. executarea unor poduri cu desohideri mart . _ poduri cu executie mixtii. ad0.4. Suprastructurile avind sectiuni eu profil deschis se alcatuiesc mai des cu urmatoarele doua tipuri de dispozitti ale grinzilcr : . . grinzi transversale (antretoaze) ~i grinzi longitudinale secundare (fig. sau avind suprastructuri daosebite este rnai avantajoasa in varlante monoUte.pod uri pe grinzi casetate : ClI 0 caseta (fig. eu 0 cas eta si perete median jos.50-6. montaj ~i a1 drumu:ilo~ de a. i). a si b) . de la deschider i mici §i medii (10-15 m). a) . poduri din beton precomprimat.2. Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate of era posibilitati de fO. ALCATUIREA SEqlUNILOR TRANSVERSALE _ poduri pe grinzi in dublu T (eu bulb. Inaltirnea d~ construetie Impusa.4.~ :===== ~I---B_~ 8f Tc Q Cl 121 E ig. proeedeu modern. eu casete avind pereti inclinati (fig.Mil • DtJ. (fig. Bealizarfle spectaculoase pe plan mondial si national dobindite prin procedeul de executie in consola a suprastructurir podurllor din beton precomprimat au contribuit in mod hotarit Ia largirea sl mai aecentuata a domeniuhri de utilizare a podurilor pe grinzi. ducind recordul mondial al deschiderii Ia 229 m (podul peste nul Potomac la Washington . _ poduri pe grinzi cu calea jos (fig. J. 4. c) . 4. materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton armat sau beton precomprimat) etc. 4. 4. . fig.__ '.i~e si de ordin eonst!~ct~Vj :Ie aceea a:u un domeniu extrem de vast de utflizare. cu ajutorul UnOI' esafndaje.. alegerea grosimli plaeilor se fae din considerente tehnice si economice. eu doua sau mai multe casete Fig. Tot~~i._ _ F-F . 4.sectiuni casetate. sau prin turnars tn eonsolii. 4. 120 . care urmaresc realizarea unor efeete estetice deosebite ale podurilor. modul de executie (monolit sau prefabricat).~ I- lF 1 F mari (80-100 m).4. b) . .poduri pe grinzi cu buzunar (figura 4.4. schema statica a grinzilor principale. Dupii tipurile de armiituri.1.poduri eu armatura rigida.00 m). Stabilirea numarului -de grinzl principale ~i a distantei intre ele. 4.pt~. d) .4.4.L.te in special l~ podurile de cale ferata.poduri pe grinzi in forma de T (fig. 4.4. pretensionate . j) . fara esafodaje .. prin turnare directa pe santier : _ poduri integral prefabricate !?i montate in amplasarnent. pe tronsoane. . Podurile pe grinzi executate din beton armat !?i beton 'preeomprimat prezinta importante avantaje eeonorr~. determinarea elementelor geometrice ale grinzilor (inaltimea. 4.ce~s ar fl ridicat. . urmarindu-se reducerea ini'iltlmu de constructie.6.

pentru a se asigu. Utilizarea grinzilor late la constructia podurilor cu -deschidert mai rnari est~ cor:ditionatii de redueerea greutatii proprii.In timp ce pentru acelasi pod realizat eli grinzi prefabricate. care recomanda 'un numar mai mare d~ grinz] ell dimensiuni mai reduse :.- {~ * .timea maxima b in zona reazemelor. Vanetatea de alcatuirs a podurflor pe grinzi este molt rnai mare. -. crnd se urmareste 0 reducers importanta a inii. de aceea grinzile se mai numesc §i grinzi ell pere_t-i. Fe baza aeestor moduri de a_c~tUire se pot face totusi. pentru a se reduce iualtime a de construe tie.Studiul tehnice-economtc stabileste numarul optim de grinzi. conducind 1a cresterea eonsumului de beton si de armatura si in plus.. La podurile pe grinzi eu console sau pe grinzi continue eu deschideri mari (30-50 m) se Ia10sesc seci. latimile grinzilor tn T sint cup rinse intre 40 sl 80 em.1).i e). Pentru deschideri rnai mari (peste 25 m Ia porlurilede sosea). unele precizari in Iegatura eu domeniul de acoperire a deschiderilor l1i recornandari privind schemele statics materialele de executie etc. podur..-tru deschiderile mal'i se folosese fie grinzi simplu rezemate eXecutate din beton precomprimat.>.7. atit datonta greutatll proprit importante. In aeests conditii sclieltarile date de . se poate trece ~i 1a cre~terea import an ti'i a liitimii talpilor inferioare sau la prevederea unei pliici illfel'ioare continue (fig. De aceea. ~ c 9 h d Fig.ra preluarea satisfacatoare a efor:turilor unitare principale de Intindere.. Pentru podurile de cale Ierata. armate eu carcase sudate.5-4). fie grinzi continue din beton armat sau Pentru alcatuiri ale seeflunrlor transversale ale podurrlor de sosea ca in Iigura 4.7. Tipuri de sectiuni transversale beton precomprimat.7. in COl1ditiile date.indircarile permanente si mobile se transmit simetrio celor doud grinzi. dispuse simetric cite doua sub axa fieCaTei sine. InterlO:~1 lor. cit !. de aoeea se prevad goluri in. 1a podurile de cale ferata: (fig. ~Qdura: eu 9rinzi T sau dublu T (eu bulb) se utilizeaza pentru deschid. Per. subtiri.' 4.ii relativei usurints de executare a cofrajelor si.7. In marea majoritate a cazurilor. pentru podurile de sosea executate monolit avtnd latimea partii carosabile de 7. in scopul redueerii greutatli proprfi a _grinzHol' manolite. De aceea se aleg de obicei sectiunl eu doua grinzi. Daca armatura este realizata din vergele separate. ~i trebuie sa permita asezarea vergelelor necesare pentru preluarea mornentelor lncovcietoare pe maximum trei rinduri.i 0 placa mal putin puternica. b :.~e eu grinzi continue. La suprastrueturile cu inaltimea de constructie Iimttata . in functie de marimea deschiderii. '. nurnaru] optim al grinzilor este de patru. calcul a aeesteia.zz e . in i:imp ce grinzile continue sau eu console se executa Se disting doua tendinte actuale In literatura de specialitate eu privire Ia rrumarul de grinzt principale in sectiune : una care recornanda un numar reclus de grinzi (de obicei doua) si 0 placa de grosime importanta. title egala. rnonolit. transversals hotaraste grosimea placii.cu pereti gro§i eu raportul hlb=3--5 (fig. Doar solicitartle produse de actiunea.7. pina la latimea bulbului (pe reazeme). creeaza incertitudini eu privire 1a repartitia tran. rezulta 0 solutis economics pen: tru condltiile tarii noastre ell doua grinzi principale in sectiune transvorsalEi. de dispunere a armaturilor. se reeurge Ia -cobortrea nivelului diU Ia mijloe sau jos. 4.1). 123 . pe lingii sporirea lii\imii peretilor (inimilor) grinzilor.iuni dubln T sau seetiuni casetute. deschiderile pot atinge 12-15 m (fig. Uneori. :A-s tiel. Aeeasta solutie nu este eoonomica.. vintului sau a fortei de serpuire pot modifica intr-o anumita masura aceasta repar . pe grinzi late se trtllizeaza in mod cur en t pen tru acopenrea unor desehrderi mid (6-12 ill).7. la podurile de sosea se folosesc destul de trecvent scheme statice eli grtnzi cu console. latimea grinzilor poate fi destul de midi (hlb=5-8). pilla la W. tipurile de sectiuni prezentate fiind doar orientative. d) realizindu-se grlnzi cu buzunar.erLe eupnnse intre 15-35 m 1a podurile de f?. De asemenea. in una sau doua trepte. recomandeterminarea numarului de grinzi au fiecare varianta are avantajele 51 dez. rnsa aeeste forte nu intervin decisiv in dirnensionarea grinzilor. alegerea numarului de grinzi in sectiune transversals este simplificata de iaptul di circulatia corrvoaielor se face pe 0 ca'e fIxe.lk. 4. De aceea. la solU~i. a). asigurindu-se distantele mtre vergele recornandate de prescriptiile in vigoare.4. In mod curent. .1timii de constructie pentru podurile de cale ferata. P_o~urile pe grinzi late se preteaza la exeeutie monolita. in cazul simpler rezemari . Pentru aceste desehideri se folosesc de obicei grinzi simplu rezemate din beton armat sau din beton precomprimat.. d si e. la'\imea grinzi Ior trebuie sa fie mai mare '(hlb= 2.. grinzi:e simptu rezemate se executa preiabricat. e ale suprastructurflor ell gririei. .versala a inearcarflor. Latimsa minima bo se mentine in zona centrala a deschiderii si se sporeste. 4. se adopta sectiuni ale podurilor de cale Ierata cu patru grinzi. Pentru podurile de eale Ieratii. 4.80 rn. Dispunerea simetrica a grinzilor in raport cu axa din ferate de pe pod conduce la admiterea ipotezet ca solieitarile din grinzi produss de inciirdirile fundamentale sint egal repartizate. se adopta 0 latirne variabila (fig. de la 18 em in zona centrale. care conluereaza eu grinzile principale si alta.osea !?i 10-30m. Dispunerea grinzilor ill sectiune in concordanta cu deschiderea de darile din Iiteratura referitaare la o rmpertanta orientativa deoateee avantajele ei. 1f. Aceeasi ingrosare a inimii se rsalizeaza ~i la grinzile din baton precomprimat (eu bulb).

1n mod obil'jlluit..inlea antretoazelor se alege .le :xecutate in ext riorul grinzilor. pentru podurile eu ealea rezemata direct. ~~al. Distanta dintre antretoaze nu poate fi stabEita numai dupa eriterii de ealcul Iji comportare a placii. distanta dintre grinzi:e principale nu depa~el?te 2. b- a b eu ealea jos . se reeomanda ca plaerle sa se realizeze cu 0 . la desehideri de 30 m. se admite ca antretoazele dispuse Ia distante intre 4.7. Podurile pe grinzi din baton armat.6.lerioara a tahlierului asigura accesul corned pe pod la nlvelul cau.3.7. La podurile d-e cale ferata care sustin un numar de doua san mai multe Imii este riecesar sa se adopte.5-2) h.80 Tro~ar.. Inalt. montate in console !1i asamblate prin postcomprirnare. mai putin 5-10 em pentru incruci~area armaturilol' din antretoaze eu cele din grinzi.me eu grinzile principale. unde r este distanta dintre grinzile principale. atingind uneori !iii v·alori de 40 em. La podurile de §osea. 4.4.o<:. placa (avirad grosimea de 20124 25 em) se poate considera rezematB.altf. la partea in. 0 sectiune transversals puternica (fig. g). pen~ cele de cale Ierata.7.~lStanta I?-tre a~e. Lattmea antretcazelor variaza 1a podurile de sosea Intre 15 ~i 30 em. Grosimea pli:l:Cllcarosabile vanaza mtre 18 9i 25 em. 80lutia are doua grinzi situate la 5. pe doua laturi. 1n aceste eonditii. Poduri de cale ferata a_ cu secliune dTeptungl1iuiari. fig. J?e. dispunerea armat~rll ill gnn~l.prU. ell val on irrtre 1/7 ~i 1/14 din dcschidere (~i ehiar 1116 la podurfle de sosea).20 01 sau b=(1.8. a l?i b).rezemare pe contur. este ega.0 m (uneori se ajunge §i la console de 2. Un alt avantaj al acestei variante 11 constitute includerea trotuarelor in sectiunea activa a grinzi1or. fara sii fie nevoie de 0 arm are . c suprastructura are ~ grinzi longitudinale secundare asttel ca desehiderea de caleul a placi.00-5. latimea uzuala este de 20 em 1a antretoazele precomprimate !?i de 25 em 1a antretoazele din beton armat. pe 100grine de beton annat. antretoazele de pe reazeme au aeeea!li inalp.0-6. h) cu mare rigiditate :a Incovoiere ~i torsiune.reazerne an Iatirni mal man (30-:-4-~ClD)~ iar 10 cazul unor poduri cu grmzi inalte. De aceea inaltiroea antretoaze~or nu poate Ii mai mica decit 2/3 din tualtimea grinzi10r principale.entruyu_? pod de sosea. este redusa ~i se po ate mentine grosimea .0 m se recomanda alegerea unei asernenea distante intre antretoaze incit placa sa poata fi eonsidsrata ca rezemata pe doua laturi.5~-4.1 'CU deschideri mtre 9 l?1 m. acestea transmltlinrlu-se direct la grlnzile . se pot adopta valori ~ mal delicate. La podurile de cale ferata cu caZea sus. a grinzile cu sectiuni dre"pt~ng~~are pr~zinta avantaje legate de cofrarea simpla.53. . Pentru realizarea pantei transversa:e necesara evaeuatii apelor spre borouri.00-2. au fost alcatuite tabliere pe grinzi eu calea lOS. asigurindu-se inserierea lor in tnaltimea de constructie disponibi:a. la podurfle de sosea (45-80 m) se Iolosesc grinzi casetaie cu pereti subtiri (fig. iar distanta intre antretoaze se alege relativ redusa (sub valoarea 2 r). 4.0-2. Inscnerea gabaritului de errculatie impune distante Intre grin~i de .la eu cea a grinzilor principale.6. urmiirind ob\inerea unei repartit. ci trebuie determinate !1i in functie de rigiditatea de ansamblu a retelei. distanta dintre antretoaze se alege de 5-6 m.0 si 6. sau rezematii pe contur.1. daca distanta dintre autretoaze nu depaseste 2 r (v. executate monolit. InaJtimea grinzilor late este h=-i2-15' tar Ia- 29 timea b=O 80-1. .8. aI_lcorar:ea arrnaturii pentru precornprimarea placii etc. dad distanta dintre grinzile principale la podurile de sosea nu depaseste 2. La varianta de alcatuire din figura 4. 4.0 m asigura a legatunl buna intre grinzile prin cipale. prezenta antretoazelor pe reazeme este absolut ob:igatorie. Fig. De foarte multe od.pliicii in Iimite obisnuite (12-15 em pentru convoaie usoare . Astfel. cu gnnzl C\'ilZole.G. b prin avazarea grinzflor s~ permite inscrierea gabaritului de circulatie in cOllo?it. La podurile de9osea. PODURl PE GRINZI SIMPLU REZEMATE 4. din modul de dispunere a grinzilor prmcipale. daca distanta dintre antretoaze este cuprinsa intre 2 ~i 41". Poduri executate monolit. In cazurile eurente. placa ~a podurile de cale ferata fara euva ~e balast n~ este soli~lta:a pr~ctI~ din iocardirile mobile.iile me~tiner:ii un~l desehideri relativ reduse a placii.3. . pentru podurile de sosea 8.15-25 em pentru convoaie grele). a) sirnplu rezemate au a Inal.ii transversale efi-ciente. n:. cit !?L din elemente prefabricate. p. astfel ca antretoazele se dispun la distante mai mici de 2 r.pe doua directii. pina. In iigura 4. LL time de eonstruetie redusa. Podurile de sosea pe grinzi late (fig. in figu~a 4.1. Antretoazele de pe . In mod eurent. . Sclutii asemanatoare au fast adoptate !iii \a unele poduri de cale ferata. pentru a se realiza 0 transmitere dt mai directa la grinzi a indireiirilor mdbi.0 m). avind un consum minim de beton armat !iii solieitari reduse din greutatea proprie.!1i .50 m . pentru podurile la care calea reazemii pe balast !li de 4-5 m.8. dar eel mai frecvent din beton precoroprimat.C1pale: La poduri1e de cale Ierata. de asemenea. In situatia cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3. 4. se fo:ose~c.1. a antretoazelor !1i eventual a grmzilor longitudinale secundare. Grinzile se executa cu inaltitne constanta.9 este prezentat modul de ~lcatuire a unei suprastructurt pe grinzi simplu rezemate exeeutate monolit.<.F. In figura 4. simplu 'rezemate. Podurile eu sectiuni casetate s-au executat din beton armat. latimea antr~t. 4. Desigur. pentru a se putea mentine grosimea placii in limite economice avantajoase.-ze_lor u tre?we sa seada ~ sub 25-cm. varianta deosebit de avantajoasa.50 rn).40 ill.pe eriterii de rigiditate. atit in varianta monolita.Pentru deschiderile marl ~i foarte mari. .le. 4. se adopta console de trctuar cu lungimi de 1. _l~gate cu antretoaze la 4-6 m distan~a. In scopul reducel'ii ta minimum a inaitimii de constructie la podu~lle de cale ferata in R. rezulta ca placa trebuie sa fie proiectata ca rezemata pe doua laturi.l. Astfel"in mod curent. plam se executa eu iniiltime variabila.

. h .ci scoase in consola. Fig. . Armiit. uI1ei grfn?. at unci cind arrnatura transversala se a!laza eorrstruotiv ~i 15 d cind aceasta armatura rezulta din calcul (d este diametrul vergelelor de rezisren\ii.10. Din armatura Iongitudinala se ridica vergele Ia 45" (uneori 60") fata de axa elementului.diametrul vergelelor de rezistenta) sau 50 em. 1a starea limita de rezistenta.11) se face ill coniorrmtate cu diagramele infa~Lm'itoare de momente incovoietoare si forte taietoare.ura.9.iri 0. Ridicarea aeestor vergele poate fl in~eputa chiar din sectiurrile In care armatura nu mai este necesara din calculul in sectiuni normale.. Arrnarea 1- .10 sint pre. Vergelele indinate se dispun. 4. . capabila sa mentina pozitia din proiect a armaturit de razistenta. impreuna ell vergelele longitudinale trebuie sa formeze 0 careasa rigida. Ia distants care sa nu depa~eascii 33 ern. La grinzi. lndoirea vergelelor se face dupa un arc de cere cu raza interioara de 10 d. Vergelels longituclinale de lezlstenta se prelungesc peste reazeme cel putin 25% din cantitatea neA-A ~1O' ]i'Lg. se rea'izeaza innadirea lor eu sudura electricii. 4. cesara din cimp ~i minimum doua vergele. iar la extremitatile eu reazeme mobile eel putin 30%. 127 126 . Distanta intre etrierii care cuprind vergele Intinse nu trebuie sa depii~easea 35 em sau 3/4 din inaltimea grinzii. eu cirlige ~i se ancoreaza dincolo de reazem cu 10 d. ~trierii §i vergelele longitudinale prevaz~t~ cons__truchv se confectioneaza din DB 37. ~i anurne : .aml'''3p1adi.da slmplu rezernata a unui pod de sosea (fig. se prevad etrleri dubl! (cu 4 brate). Daca se prevede innadirea prin suprapunere. Ancorarea vergelelor Inelinate se asigura in zone cornprimate ale betonului. Etrierii rezultati din ca'cul si cei prevazuti eonstructiv.vergelelc netede se prevad. Aldituirua to~.11.) . La grinzile cu inaltirni mai rnari. Pe restul inaltimii se prevad vergele longitudinale de 6-10 mm diametru.i 3- simplu rezr-mato pentru un poll de SOSQa . Pe zona intinsa (1/3 din Inaltirne) se recomanda sa se dispuna lateral eel putin 8% din seetiunea armaturii longitudinale de rezistenta. simetric fa~ de un plan vertical care trece prin axa longitudinala a grinzii. capetelor.a transuersaiii se realizeaza cu vergele inclinate i?i etrieri. intr-o gri_r. nu poate depast maW·mea h a grinzii. pe cit posibil. de _rezistenti'i longitudinali'i este alcatuita in totalitate din otel d: aceeasi marca: In mod obi~nuit. grln(lA {Hi. I? figura 4. 1- '/-. Sllprastructuri:i cu grlnzi pcntru podurlle d{' sosea. Japarate de reazern. prin topire intermediars . Distributia vergelelor Inclinate in lungul grinzilot se face in conformitate cu diagrama in:fa~uratoare a fortelor taietoare.inaltirnea griazii). Etrierii care cuprind vergele comprimate de rezistanta Se asaza la maximum 15 d (d .. zonele de suprapunere Val' £i plasate in zonele comprimate ale betonului.l _ grtndl!. Pe fetele laterale din zona Intinsa a inimilor grinzilor (circa 1/3 din Inaltime) se prevad vergele eu diametrul de 8-14mm. de 70 em Be recornanda ca aceste vergele sa fie cu profil periodic. cu calea sus.0025 bh (b ~ grosimea Inimii . antretoaza Cll~"t. Se recomanda sa se execute sudura cap la cap. intre doua ramuri ale aceluiasi etrier :pot fi cuprinse eel mult 5 vergele Intinse. 4. neadmitindu-se vergele f:otaote.plae--l 1!1 unul pod de cale fCrata:: consoia. . care au rolul de a reduce efectele contractiei betonului ~i ale momentelor de torsiune. . dar distanta dintre ele masurata pe axa Iongitudinala a grinzii.starea limita de oboseala.zent~te elementele principale privind alcatuirea unui pod de cale ferata sunpla pe grinzi executate rnonolit simplu rezemate. 4 . In fiecare colt al etrierului trebuie sa existe 0 vergea de rezistenta sau de montaj.I=:==~===d ~T Pig. lungimea de ancoraj fiind eel putin 15 d pentru vergele netede .nctpallf: 2 .· T. Restrictii deosebit de severese impun la podurile de cale feraia. ' Disp~uerea armiiturii.Sustinerea trotua:ului se face prin plii.0015 bh.iar la grinzile cu inimi sub1. Se recomanda ca sectiunea totala a acestai armaturi de pe fe~ele laterale ale unei grinzi sa lie de aproximativ 0.'}i 10 d pentru cele cu profil periodic. Cind Iatirnea grinzii depaseste 40 em. Armare. unde Ienomennl de oboseala a armaturilor (mai ales pe por'tluni sudate) este deosebit de intens. principal. Dad lungimea vergelelor nu este suficienta. care in ace~a~l tun!? completeaza zona comprhnata a betonului din grinzile principals ill forma de T. pentru podurile de cale ferata. ancorindu-se in mod corespunzator. Pe fete1e laterale ale grinzilor se prevad vergele longitudinale. asazata pe un singur rind si cel mul t 3 vergele comprimate.vergelele din PC 52 ~i PC 60 pot Ii prevazuto eu Indoiturj Ia 90" ale. sau la. asezate la distante de (8-12) d.

Segmentarea suprastructurii unui pod se poate face dupa directie Icngitudinala. I I t I I I I I Fig. I 1:] Fig.te suprastructuri real-izate din griTlZi I prefabricate cu pZaca §i antretoaulterior (fig.00 m lungime si 10.17). Solutta de a se realiza intregul tablier prefabricat nu este posibila deeit In cazul podetelor sau in cazuri cu totuI speciale.16). Podul a fost realizat eu travee simplu rezernate.00 rn Ia podurile de cale ferata. Tabliere1e prefabricate au fost transportate pe apa ~i montate eu ajutorul unei macarale plutitoare (v. in asa fel ca acestea sa poata fi transportate ~i montate cu vehiculele l1i dispozitivele existente in dotarea intreprinderilor specializate. In aeeasta solutie a fost exeeutat podul peste Iacul Pontehartrain.:J Oetol/II t~ mCLf~ 1~ . hnbinare umeda. 4.A. Acestea sint -previizute Ia partea superioara ell mustati din otel-beton c~re se ingl~bea~a in l?l~c~. in care iPatrllnd mustatile din grinzi !i'i cele din placile prefabricate. betonind portiuni din antretoaze.1.00 m. eu lungimea totala de 38. S. 4. 129 128 9- Podrui elin belon armal --------------------------- .i pentru a micsora greutatea proprie a elementelor prefabricate. 1mbinare uscata. Segmentarea longltudinala re:prezinta solutia cea mai simpla ~i este aplicata la -podel. se prevad -etrieri la 10 em. lurnatc monolit. Aeest mod de alcatuire a suprasrructurilor a fost adoptat in seopul reducerii numarului de grinzi :. Imbinarea antretoazelor se poate face prin sudarea vergelelor de rezistenta ale acestora (verge1e situate atit la lPartea inferioana. 4.00 km.13. t I I I I I t a .SSI({~I~· ~~tQI.ractie gener~zata in prezent in tara noastra. in care patrund mustati ale armaturilor sau inele din otel-beton (fig.14-. 1. In acest mod au fost realizate in strainatate poduri cu deschideri pilla la apreximativ 65. Monolitizarea se realizeaza fie prin Irnbinare uscata (fig. care eonsta in sudarea unor placute metalice fixate pe antretcazele grinzilor prefabricate. 4. Suprastructure eu grinzi T prefabricate ~i por tluni de placa turnate monolit. Prin aeeasta solutie s-a urmarit cresterea gradurui de prefabricare. asigurlndu-se astiel 0 buna eomportare la actrunea combmata a solicitarrlor de incovoiere :. ze~e tUT7U1.13).3. ell sectiuni in forma de dublu T sau casetate.K_'~fW:I' ~>-:T~. Suprastructuri realizate din grinz:i T juxtapuse (fig. 4.1.12).00 m l<ltiroe.U.e9i poduri ell deschideri medii. desehiderea maxima realizata este de 45.18). In alcatuirea podurilor cu elemente de rezistenta prefabricate este necesar ca intreaga structura sa fie segmentata 'in elemente de prefabricate..15). cit ~i Ia Fig.15. antretcaze Si:I ~ . Suprastructuri realizaie din grinzi T prefabricate $i CU portiuni de pZacii tumate ulterior (fig.greutati de 1 400 kN (pe bucata). Suprastructura cu p1aca "ii cu grjnzi prefabricate juxtapusc. Dupa ee grinzile se ~za una linga alta.3. 4. Aceasta solutie este p.\tSS'. transversala sau dupa ambele directii.12..Daca armatura de rezistenta a grinzilor se executa: din OB 37.7.. 4. 4. 4. 4. 4. In continuare sint prezentate tipurile de suprastructuri ale podurilor de sosea realizate eu grinzi prefabricate in diferite perioade.17).4 Oefr1liu B Fig. de 17.00 In ale viaductelor peste Dunare 1a Giurgeni-VaduJ Oii au ajuns la . 4. respectiv reducerea maxima a eantitatii de beton turn at pe loco Mono1itizarea se realizeaza prin betonarea unor zone de plaeii in dreptul grinzilor.1. 1" . 4.14). grinzile podurilor se arrneaza eu etrieri Inchisi.2. 4. ~ ~ I I I I I • Fig. fie prin lrnbinare umeda. J I I .1.i forfecare.2. Suprastructure cu gr inz] I prefabricate. Poduri de $osea din grinzi simpZu rezemate prefabricate monobloc. incepind de Ia capatul grinzii. se realizeaza monolitizarea lor in dreptul antretoazelor. Grinzile de 45. fig. I Ii ~ -E 'a . grinzile prerabricindu-se dintr-o singura bucata. cu diametrul de minimum 8 mm pe lungimea de ancora] a armaturii longitudinale. In tara noastra. De cele mal multe ori. (fig. Poduri de sosea realizate cu grinzi simplu rezemate prefabricate. SuprGStructuri eu grinzi I prefabricate si cu pliici prefabricate monolitizate dupii manta.00 ill Ia podurile de sosea si de 26. In placa elementelor prefabncate se preva:d arrnaturi care ies sub forma de mustati si se innadesc prin petrecere cu armaturile din zonele de placa monolite (fig.

ver1leJe montate In tonul n..J!J (i I I •. 3 . .. peJ:l1ru -P:l'eCOU1pridin 120 5 ia 35 em. Viaductele sint realizate eu grinzi prefabricate simplu rezemate din beton precompr:imat.00 m..70 .. I sau T eu bulb Ia partea Inferioara.. avtnd deschiderea de caleul de 45.:o. 1 . 4. 2 .80 m malti-me.~ii .JU podului ~ peste Dunare Ia 2 Fl. Plaea !ili antretoasele au foot precomprimate eu Iascicule postintinse .-efabdcata. I J I / J I .20). ~~ ~ L L. __ . •. 4.le de sosea cu grinti prefabricate : a . 4. Dintre lucrarile de poduri rernarcabile exeeutate in tara noastra cu elernente prefabricate din beton precomprimat sint de mentionat viaductele pddului de sosea peste Dusuire la Giurgen-i-VaduZ Ooii.:..vergele din placa eiernentetor orobe- Fig.!> . Precomprimarea grinzilor s-a realizat eli ajutorul unor fascicule formate din 4405 SBPT (R~ =16500 daN!emZ).. la partea superioara a grinzii 130 131 ... Solidai-Iznrea gr inzflor prefabricate traasversala.-. { . Armarea In zonele betonate monoht.. Tendinta aetuala este ea legatura transversale intre grinzi sa se realizeze prin preeomprimarea antretoazelor (fig."r-.-""""'.20 m. Jl 2 'T ~.-. sau chiar prin precomprimarea transversala a intr~gii suprastructuri (fig.22). reolizaie in tara noastru. iar 1a partea inferioarfi bulbul de lAtime 0...fabricate.. f . asezate la distants de 4.--- r~ --antretoazelor -- --. 4. 4. Fig. 4.m . ~ .23).19.. elementele prefabricate pentru realizarea podurilor se eonfeettoneaaaaproape exc1usiv din baton preeomprimat. . -- r'~ -M~?2 Wffi • --~ :.atit prln antretoazele a!?ezate la rnijlocul.-.19)..21. • Poduri de sosee din grinzi simplu rezemate prefabricate monobloc.an1:N!toaz1i rurriata monnlit. prin precornpr-imare n a 1 I ... Grinzi1e sint legate transversal .c1aule penrru precomprtrnaraa antretoazei din :l1i 121 5.. partea superioara) l'1i betonarea ulterioara a acestor zone ale antretoazelor odata eu betonarea placii superioare (fig. -~~ ---~-- .18. I r L LJ L f .. '-J ~ b . dat in exploatare la sfirsitul anului 1970 (fig.21). sfertul !?i pe reazemele deschiderii.___ . intre grinzi. . In sectrune transversala (fig. -4. iar cele centrale eu 13 fascieule.d1spunerea vergele1oc..fas.-"> I I 1 care din aeestea existind posibilltati de monolitizare specifice..20. III I ~ 4. "I I Y . pentru fie- Fig. In prezent.--"" .18 m. cit l'1i prin intermediul p:acii turn ate la partea superioara. . 4.g.!lrtndrt p. restul fiind aneorate forme de qrinzi cum ar fi II.24) tablierul este alcatuit din 4 grinzi de 2. I .. in afara de grinzile eu sectiuni in forma de T. de tipul INCERC 100. 1.nolit.--j -- i _j I .vedere : 0 . Grinzile margtnale au fast precomprimate cu 14 fascicule.. 2 . montate sub forma de vergele separate sau eu armatura grupata in earcase sudate [cunoscute sub denumirea de carcase Matarov). Precornprimarea 1- lransvarsala La viaduetele Giurgeni-Vadul OU : marea pl.. . 4. au fost realizate suprastructuri de poduri folosind !ii aite 8!""~rr ~~ l---1"".. prevazute Ia ambele capete eu ancoraje inel-con dublu. grosimea inimli este de 0.JD ...- . Grinzile au seetiunea in forma de T: la partea superioara talpa de latime 1. din care in sectiunea de capat stnt ancorate 8 fascicule.30 m.fascicuJ . Prirnele poduri cu elemente prefabricate au fast exeeutate din beton arm at. T sau seetiuni easetate (fig. I I I I • . eu armatura obisnuita. 4. Armarea placii earosabile Ia pcduri. ! ~-----~-------------. 4.<c.

.50 ." 1 ~ ~ ~ "'= ~ '21 p. Podul peste Dunare la Giurgeni-Vadul on.. +J. [0/01101 . .. p. I J. ~ -1.. .a pUlcH: 2 - raseteule 36 0:.~...' r~' -2ItfJ--2lfIt) ¢nienor88 furok fip Bl'nufu Fig. eu dlfertte Fig. ~ 'rM 1 -SZ=- ~~RJ~ mOJrlffll' ~ n I [ H WH J Iw iJ".9J JIJ ~ "''' -ur-- § ~ ~ «o~8. 4. R tSO I fJ.. l- Traseul fasciculelorgrinz!i prefabrleate precomprimate Dunare Ia Giurgcni-Vadol Oil: Ia podol peste LIIIlC1<:Ule lJ! 05 penuu pt'ecomprlmare._.23. ~ ~. 4._.UIL.. *d'l fd'l 7.~5 --.ll. 4.25.. J'fg..~'" . .tJ{) Nwel multn "...". pentru precompnmarea . Grinzt prefabricate forme ale secttunil transversale.L .. ~=t=: =r--.<>" .22.aO UBI I J.t1J I) I ~t I J .1fI ~jJ(j 1.." §! ..9lJ ~ I ~ ~ . f'~ .

iar in figura 4. Aceste faze depind de procesul tehnologie adoptat la realizarea grinzilor. reprezentind aproximativ 0. Solidarizarea transversala a grinzilor prefabricate se realizeaza eu 0 antretoaza in cimp ~i ell cite 0 antretoaza pe reazeme.85 0. Grinzile tip permit realizarea unor suprastrueturi cu latimea partii carosabile de 7./JQ/2 .30 -Num. 15. prevazute la un capat cu ancora] Inel-con. 18 si 21 m .in sectiunea de 1a rnijlocul desehiderii.30 32. sr dupa preeornprimarea transversala a p:acii §i a antretoazelor. Solidarizarea grinzilor este realizata cu 0 antretoaza in cimp ~i cite una pe reazerne. m 12 I 15 I 18 I 6 4 21 I 6 24 I 27 j ao 1 33 Descbiderea de ealeul. PG52 ~ DB 37 O\el: Beton: B 400 prefabricat precornprtmat ~ B 400 monellt.80 m ~i doua trotuare eu latimea de 1. .I de grin. ~i anume : . prin modificarea numarulul :.40 -.95 -1.75 R~ .30 23. eu armaturi postintinse. Fascieulele au un traseu curb care sa permita urmarirea diagramei infasuratoare de momente: in dreptul grinzilor. prin armarea diferita a placii superioare a grinzii. kN Mllte:riale f olosite 6 6 4. in general. monollt SBP I. aeeleasi dimensiuni ale grinzilor. In tabelul 4. 267 1. cit ~i in plan orizontal.30 !--- -0.-239 377 -443 1.suprastructuri eli sase grinzi in seetiune transversala.30 14. momentele din placa sint negative. Aeeasta etapa: s-a realizat dupa ce grinzi1e au fost montate I?i solid~zate prin ezecutarea portiunilor monolite din placa l?i a antretoazelor. In tabelul 4. armate en o~elbeton PC 52sau preeomprimate. Pretensionarea fasciculelor s-a executat in doua etape. . In faza Fse efectueaza pretensionarea unui singur fascicul.25 -.suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversals. ~ DB 37 A-A 8-B f¥/lJ/2 f5. ill Greutatea unei griczi. 1n . 134 Fig.50m. 4..--4" 26 30 J 29.1: c c-c l5. pentru suprastructurile eu lungimi de 18 ~i 21 m. Suprastruc:tura tip monobJoe cu Iungimca de 15. datorita dimenslunilor l?i greutatilor mati ale aeestora.30 17.in etapa a II-a au fast pretension ate celelalte fascicule.25 -1. Pentru suprastrueturi1e eu lungimi de 12---'21m proiectul tip cuprinde doua variante. e:xecutate din beton . pretensionarea fasciculelor reallzindu-se astfel de la un singur capat. asezate la distante de 35-40 em.aru.75 4 4 -2.00 m sau de 1.28. deci fascieulele slnt situate la partes suparioara a placii.i a alcatuirii faseieulelor de annatura pretensionata din grinzi.60 -. v Tal>elui 4. fig. proiectul tip prevede grinzi care sa fie realizate prm preturnare pe santier. P~eeomprimarea plaeii s-a realizat eu fascicule 1205 mm SBP I. proieetele tip adopta.1 ClnaeteristieUe eonsttudh-e ale 8Upastroctu:dlor en grluzl prdabrleate dill beten preeoroprl.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibrei superioare ~i inferioare 1a griuzile monobloc.-. eu Iungimea Beton: B 500 prefabricat preeomprtmat III B 400. in scopul eliberarti tntr-un timp cit mai scurt a spatiilor tehnologiee.InIigura 4. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi lntre 12 ~ 33 m. atit in plan vertical. Suprastrueturile eu lungimi de 12-21 m pot prelua solicitarile eorespunzind elasei E sau I de Incarcare. ~.00 ru.26 este indicat modul de alcatuire a unei suprastructuri eu grinz! prefabricate monobloe precomprimat. Suprastructurile eu Inngimile de 24-33 m sint proiectate pentru solicltarile produse de olasa E de incarcare. PC 52. • Proiecie tip de podurt de $osea pe grinzi simptu rezemate prefabricate monobloc. °te) : SBP I. pentru suprastructurile eu lungimile de 12. Pentru suprastructurile cu hmgimile de 24-33 m. In sectiune transversale se prevad patru grinzi. oj.. s-au pretensionat primele 10 fascicule (C13-C4) . iar la celalalt cu dorn.30 20.25 se prezintA traseul fasciculelor pentru grinda marginala.precomprimat. in solutia eu grinzi prefabricate din beton preeomprimat rnonobloc. variablla fiind inllltimea grtnzii ~i numarul fasclculelor pretensionate.05 f-- -104 135 -215 -188 -_. Traseul este curb.z! In-~ecUune tr ansv er ~ala Inallimea grio1:ilor. rezultind pe intreaga sectiune eforturi unitare de cornpresiune. m 11. Efortul unitar maxim de control s-a considerat CJJ1 = 12500 daN/cm2.1 sint prezentate caracteristiclle constructive ale suprastructurilor prefabricate din beton precornprimat monobloe ell lungimile de 12-33 m. iar in cimp momentele slnt pozitive.mat mnnobloe CDJUlIg1mile de 12 -33 m J. in diverse faze de Iucru.21).90 -525 599 de 15 rn.in etapa It pe standul de turnare.-1. deci Iasciculele slot situate la partea inferioara a placii (v.-1. eu valori relativ mici. §i an ume : .ungimea ~prnsl:rnc'l tunl.fNJ2 Pentru a se asigura executia uscara ~i unitorrnrzarea eofrajelor. 4.05 -1.

3 -114.-.4 -53. -12. g .1 +0>3 --.!. Ia milioeul desehiderii..00 14.0 -33.2 -8.0 -- a.• +36.2 ..e'W s«? . .-_ 5 421.0 -- +2. :Q -0 "'13 .. -$ 3..36)05 21.00 20.<11 -&I S =~ ]~ ~~e 01 "<! Paza a If-a . -15.0 -7.4 -5.5 -10.s 8 !ii>_ ~ii .)j 4 .-418.3 -16.'7 -1. 11. -.26 4·3605 2S.-- --- -63 +57. +186. E " ~ -- iil'l'l --QO ~> B .- +72.5.5 +21.. w- E . QQ -_.3 +161....5 +13. '" ~ ~g~o.3 +5D.-+14.6.7 -- +22..1 -15.0 -- 18.~:a~.4 +5.9 +32.6 +0.8 -33.0 +35.4 +5.1 +77.0 -.7 -6.5 -3.£- :0""' .19 5·3605 35.12+3 '24)05 16.i3 +179.5 - +21.7 +13.5 -- -.4 +55..s~ =0_ . -6..3 +87. 1 .+15.4 +14..12+ 4 ·24)05 21.13 (1.1 +33.6 -53.6.4 +32..9 +9.7 -71.: 0 1- - z 1 ~! 2 ..4 +91.0 -.8 +1.3 +22.4 +181.2 +23.9 -40. semnul negatlv 137 ..4.8 -11.5'" ~"E.1. " B iil<:.5 +:to.9 2 -6 15.6 +171..6 +23..5 +17." c.90 (3·24+1.9 +3.30 4 1.4 +13..00 17.0 +64.:=.4 -14. --6. w z. " .Oq.. -11. +67.05 centraJA Grlnda marginalll Grinda _.3 -25.6 +1.8 +42.-- -_ +4. .2 -4..E.7 -31.~ ...7 +:W.55 (1·24. -14.9 + 1-8..8 +134.2405 18.6 -11.8 -12.0 +53. _14 . - ~ ~ .0 +32.6 +2..8 +2. i..3 --..4 -43.2 +20.3 +187.9 +11.:>! ..9 -11.7 -41.8 +52. E .] .. --12 "!:lS.9 -10.E d"i: '" .s .5 +3.2 +57.3 +62.g~~:i .3 -.- +5.!:..3 +88.4Q centrals Grinda marginaJa -- +32..1 +32.9 -152 +120. ..0 +16..8 +148..3 -3.5 -13.6 Grinda centraUi a.9 _- +16. 'tl .-+15.3 +20~2 +49. fa <=.7 -79..2 +53.3 +90.@ 5 -= :::: .2 +18. :::: 1:= Co =Ei ~~ I E <0 Faza a V·a cO' -.4 +90.!9 t'E.+18.4 +2.2 +2. " '" '5 " :. e . 12<= ~7 ~~~ _0> "" Sa.8 -33.11 -- +53.2 +87..6 -31.".6 -33.5 -6.--.6 Grlnda lJ1arginaUi a.6 -89.3 -25..2 --- -11.0 -6..1 +11.8 -25.- t:.a-~ CJd<.7 -36.-+71..6 -7.6 +79. a.3 +80.2 a.01 ~ ~ +14..2 +124.1 +0.0 . =: '" !:: 5~ e" ~"" Ii! ~ jS! ('l .1-5.s"..8 +14-5.4 +1.1 +3.0 -5.6 -34.2 -_ -5.9 -32.9 +24.1 --3.7 +21.4 -3.5 -4. r:l.3 +197.8 +63.6 +150.6 " Hforturlle de I:ntindere au..-= .3 +28.3 +1.2 -68.--..0 cr.G ---------.!c e iil...» . a.6 +16.7 +128..84 4.. 8 s 0 .5 -7.. '" .9 +:lO)J ~5.:- ~":Qj "'d ~)ol~i'l ".B a..3 +14.§B o ..E i .4 +32..1 +3.30 1.8 +3...9 +13.-52.8 -22.5--. "'d 15<1 19 6 12.4 -22.5 +26.8 +71..83....9 +1.0 +74. -0..+3·36)05 25..3 +26..4 -21.3.2 +1.. +VI --4..8 ___!.6 +24.2 -<l.6 -13.30 0.6 +151. -63.5 +0.sf ~ .1 ~ +54.9 +2..l~ $~3" 00 <>0 _-" ~< =d:::: 15- 16 -.4 ~ -8..6 -6..5 -17.:--0 ::'3 ~ .·36(2)5 28.-3 18. .1 --+0..1 + 148.2 -14.00 1 11~30 0.7 +13.~ a2 li3 ~8ite <I d • "' ~ "'.2 +122... "§os -.33 4·3605 28.7 +36.9-:.7 +2.6.3 -22.c. cr.1 +0.5~ "d. Ii 3s' 1iU 'd .= cu.9 -_- +75.2 +10.2 Efortud in heron la llbra -snperloeri . U .4 +85..0 +0. .- +3. j2~gj ~ e . z.3 +22.-_ CJ.8 a. -0 t= .6 +2.-11 18 .4 -171 +156.___... I 1:.r.J:I ~§s= s .1 -34.00 17.3 I(1.4 -60.- r---- -4.+78" +3..9 +13.25 a.2 -15.8 +3.1..4.3 -32. -18.-10 11 j£~'.7 -11.0 +14.2 +19.25 21.55 ~ 0": 0".3 -- - +5.24 (2·24+2'36)(2)5 23..9 -5.4--0 --+3.4 +9.9 -- .1 -22.5~ "'. -1.2 -13." " a .I<= ..9 +2.. -""" .0 -.s~ ~'" .0 +150.7 +80.e .4 0".5 -35.6 +1.9 -+13..6 +37..7 +60.9 +1.8 f---'----'-- -12.'7 +16.1 -5.30 6 1.0 +63.4 --.3 +2.0 -36.1 -34.8 .-58.0 +139.6 -44.. +2.s e ~ 0 8 S -.9 + 171'.9 -7.3 +1.8 +37.7 +1... '!.:.2 +0...2 +23~6 +14.7 +.2 -41.4 0".1 +5.9 +124.a~ tli-.9 --+1.4 +1.1 -5..n +6.0 -37.0 +18.5 u .__ .. . 1ij1l.1 +14.6 -4..9 +22.2 +1.1 +7.6 -76.4 -13.9 +28.7 -.6 +78.9 +20.0 -4.9 -14.9 ~ -27.9 +223.0 +22.1 -15.e.6 +147.7 -76.2 +24.3 +39.0 -36.7 +35.-.7 ---5. Fum a III·a in d:h'erse flUe· Faza.0 -2·1.llnierloari la grlnzl_PMlabrleate Pa:r:a I I preeomprimate monohloe.!O -13 Ill..0 +74.9 +145..3 -31.-J:l LaE t:~ "<::..3 +10.0 +8.7 -14.8 +24.7 -3.00 centrala 0.2 +1. ""a:= ~I!iO 'd!:: ""3 .2 +32.2 -6.9 +157.0 -81. fJ.1 -+4.1 -6.1 -11.7 -- +186. a. " £~ ~ .7 +90.5 -11.4 +J7.3 +7.8 -32.7 -- --- -86 +198..2 Grinda 6 -6 20.6 -19.1 +3::1.4 -61.0 +23.1 -29...: 3 " I:) .7 -15.:e" .._'" 't:ll'l_1'lr.2 +1.7 -5.1 +&2.5 -20.g_ II .6 +9.7 -6..7 --6..7 -3.5 -2.3 +1.Ta/le/ul 4.3Q 1.a +146.5 -5.-- +2-4.4 -30.6 +21.3 +134.1 --5. -14.8 +19.0 -16. ~ .6 -9. +10.5 cr.95 0".5 +38.0 -15. +75.2 +151.4. .4.8 -38.l iJ c :.1 +200..19 4.5 +2.6 -15.. ..:.2 +70.6 +12.0 +13.85 Grlnda marginalii Grlnda centrala Gnuda marginalA Grinda centralii Grinda marginaJa Griuda (1..1l + 14:8.1 +2..4 -57. i~ <:.5 +0.0 +24.3 5~ .6 -24. _'"' .a ---26.48 (2 ·12+2 '24)05 14.9 -5.9 +5.0 -36.26 (2'24+2 '36)(2)5 23..3 -52.s 'eM "C~ til .8 +0.-+18.4 -7.4 -34.5 -85.0 +2. +37.5 +151.9 +1...= Ill---.1 +179.0 +1.7 +1.a IV·a .7 +16.-<'I Q1~ ~'" +-~ .8 +1.3 -22.5 +85.6 +32._ --16.

S nrp. 00 ....- '" M I t'- ~ "'I ~ '" e- -'0> 1 I ~ur'::l/NUP '[ooll.. In aceasta fazii se sehimba caracteristicile geometrice ale seetiunii.. ~ + I I I a3 + . 1 I I q . Se observa din coloana 5 eli 138 I:! .. ° I I . +I+I+ _..f N Ol .. • "'- ....~ c> ..""p C'Z1.... .. Dupa acumularea unei anumite ezperiente in dorneniul proiectaril '1i al executarii podurilor de sosea eu elemente prefabricate din beton precomprimat.... I + 00 . II ! I ....'I + ..Jdru.. contractia 9i curgerea lenta a betonului........ + I 0' I o· .Q_noofP F"P~"!d u ... Starea de eforturi obtinuta pe sectiune trebuie sa respecte conditiile prezentate la paragraful 3....1. °1° ~ ....... plus eforturile produse de contractia placil monolite.. ee ..: . La determinarea eforturilor unitare Ia fibreleerlreme ale sectiunii de beton se au in vedere pierderile de tensiune la transfer.. tratuarul.) "'UUO~Ol '101........ + .. T 0 on' I ~ 00 00 .. ....~ ee "" CO'> + I 1 I a...... In faza a II-a se pretensioneaza 9i celelalte fascicule....... ci + .to.t...luIDN ....... + + I 0 .... .. in care actioneaza toate indirdirile permanente.' C'I + t'- C...... 0:") L~ ~ ....l<IJllI ltSCO!J.. ......!liN'! nqudor.. + + + + "l I . + -.n 0> M.n... .. fig.. .... I ..... m + @f 1- I "".00 m). r-. parapetul....... Fig..... <'> + I N .i de madul de realizare a aeestuia (monolit sau prefabrieat). ill functie de marimea h'atuaru~ui :. 00 0 + r1 ..~ I [ .':><IS telL aueo. I I o' O"l + + + .....r.. + ... .... I w .. Alcatllirea suprasttucturii este coneeputii fara antretoaze in cimp sau pe reazem..' .tn. + I "" .. I ~ ... + I 1I~ N I <:> + I I '" S 'n-II c udCl" '. I gl~ I NI51 col~ "'co + .... I NI~ ..c.mJIJ:P~A lITl-uamow ap -wnaw.... + T ... ·Sun.. cu 8 grinzi in sectiune transversale (fig.11r-'''1 ttl lu<p. 4.. D. -..... I .. I + .. '''11:10 u!p !~nl~oE I= s C..... a-a trecut la 0 diversiftcare a tipurilor de prefabricate. I :..)JnXllI~..:<I .. I m "" ~ " Ii Illl'uJnl + al- .. Suprastructura pe grinz! prefabr-icate cu arrnaturfi pre:lntinsa...> 0 I 1 .".Ull H~l'rd u ~n''')1 a.IN loom" I oro..WOJIr L'l~ttt3 "'P 1l'wnu 1l-Ul'll-S Uj ua.. . De asemenea....L I ... N .." .. In calculul starilor de efarturi se au in veld... Este de observat ca... "'..m~/Ncl' PtQJom .. .. <C~ .l1tO/Nl'P .:za~ ::.um/NUI' '1 ImII "IBlO' ]:..(111~OlH al!qolIl·1 '. >Q '" <t) I+ o· CIt 0> 0> <0 C'l.. -N .- ....>:W!.... 0') .... C Qj~ 0 <'I .~ . N I I ..27.... 4..... includ :. " aceasta Iaza grinda este ridicata de pe standu1 de turnare. astfel ca asupra ei actioneaza forta de precomprimare si greutatea proprie.(.. "" I C'l 00' 00 . In faza a IV -e se executa: calea pe pod...mlI!~ aurno..... I I ....L...". + + I00 .. de placa cuprinde ~i portiunile de beton monolit..24.. '1 l!dma mU"1 ". <t) . se considera ea pinii 1:afaza de montaj se consurna aproximativ 35--40 % din pierderile de tensiune reologice. ~ ~ 'C-l1J !-ll:'O~!1On! UJP !....oons 3JU:)...1D'3/NUP 3{1ll0l !Jnvom I <0 - ..1II"/e-.. pentru diferite etape tehnologice !?i de lnearcare. If> I "" <:.. .. I I· C'l151~I~C'1151 ~I~' I '" 1_ . Ol ... "'l.28m 9i respectiv .rnmpdwo""" r urp pn¥oJ3: ....> rnlu..m. + ..'lj'iJn:> ·llll:>u. I o' + 0 I .. on .. Preeomprimarea sectiunii de beton se realizeaza cu armaturaaderenta preintinsaalcatuita din toroane TBP 112 ell 704 mm..m".:l 'c'll u nUll "IOtol . rD . ".ua ...... .. "" e-.i pierderile de tensiune din intinderea succestva a fasciculelor.... "..mS........ -f' .m~/NGr + "" to' .. I + I I I "" + "". . realizindu-se tncarcarea suprastructurii cu toata greutatea permanenta.27)... I 1 I + o· 0:> r:i ..)1 MIll' ...lUa/NUl' ·a.....7.>rl...27)... <>'l + .. <0 -~ " " 'n.... 4. 1n aeeasta etapa se iau in considerare diferentele de 60-65 % din pierderile de tensiune reologice.- + . ." I j + I+ <:> o· .-< I I 0 bi .. . in aceasta faza.)... I rC'l .. OC() . 1n tabelul 4.... o• + ll. I. In faza a IJI-a se toarna betonul monolit in placa carosabila dintre grinzi.erepierderile de eforturi produse de freearea fasciculelor pe peretii canalelor si eele produse de lunecari ~i deformatii locale din ancoraje.: ·. '" .. Astfel....I . .....iI "1' uscI::> I ".. 00 . I I I ~ ....r T !i<lll~1 O. ... ... .. 0' ......l1 "IB}Ol !Jnl-lOJ::I I ....' M .Qlbn:) !~....\lI1O:> "H' jJIlPJaj....m:poJ3: . I <LJ 0... "" N C'i .... . 00 -... + I '" I .......... SBP L Distantele dintre grinzi se aleg de 1.. r<'l nOll'lnaJ.~ lno["" "1' 'P!'losa(L ttl '""""". -..mllfNBJ'I 'l!{onom COUld utp Pn:PtlIH I I co ..:? 1:'1 I <LJ' . I I o· -< .. ..l')uo<> "I' l.'lU........ C<I I I .... pe toata sectiunea grinzii de Ia mijlocu1 deschiderfl se deavolta efarturi unitare de cornpresiune destul de marl... repartitia transversaHi a incarcarilor realizlndu-se prin intermediul pliicilor continuizate prin e.... "" a5 . a> +I . ... + . provocate de relaxarea a:tipaturii pretensionate.. .. intrueit zona active. I I .$ I I I .' ci r- 00 I I '" a eo o· + I I 0 "t 0> + I "" + .JI1~ !§ \)!1-~n. ~ 1.xecutarea UnoI' portiuni manolite de numai 34 em sau 38 cm latime (Y.. I t'-' "" '" ~ ill 'IJpupll op 11lcJ '::10100 :)pm -.m:lfNBP pn:pom: I"" .' "" <'> + "" N '!!"""i" C'I . .3 se prezintii starea de eforturi unitare in beton ~a nivelul fibrelor extreme ale unei secriuni din mijlocul descMderii grinzilor. -e- j I ".. care pe linga cele din frecare ~i blocare..-< \0 lri' .' 00 ...:! N N nrI + ........ \0 I .<D <D + ":... Aeestor eforturi li se suprapun cele date de indirearile utile..£ <'> . "'''' . I I I or$ .. suprastrueturile de 15 .n ...Al IJ WIJI .' .. C'l c> M + I ci !..' m' <'l 0 "" ... 18 9i 21 m lungime se pot realiza in prezent eu grinzi prefablicate din beton precornprimat de Inaltime redusa (hgr= = 1. "" °1 ..... I I °r~ q~ co .... r.. C\I ~Io .! .

.... • 4.... tJ 2 I 311 ('I tri' I I r..:I ....fara distmgerea aderente1.. ReaIizarea podu _ -.... ... zonete de dist!'ugere a "derentei 1" grinzlle cu lUDb- I II II .. Ia aproxirnatoare la :grinzl eu armarura pretnttnsa : tiv 1 rom. Grinzt prefabticate ell armatura preln- 0-0 c-c b tinsa : a- seettune ~da.2...:l: ""l !::: "'N ..29. + J I I M 0-> C'. + '" 00 + I 0 T 4> . realizarea 150durilor din elements prefabricate .1- ~ :: + It> . i-I ..........l e o· '" + 0 .. Iar nurnarul de . in faza de tr~fer..t 10 C'I~ CO + .. 1S5 ~ .2..' '" I '0\1 eD ~ 10 ::: + . 4.' C'. <CI +r '" '" I ~ .iagramei momentelor incovoietoare produse de forta .... Se e'Vita aeest neajuns prm scoaterea din lucru a unor toroane (2 ~ 3) in zonele de reazem prin distrugerea ederentei ell betonul.. 0>0 ... M M M . ::! 0 .. <0 <0 ." <0 <0 .' .iilor de dale en goluri execum. I I ~ I "t • .... gura 4..... "" .______. !nainte de inceperea asamblarii tronsoaneler.... a.. co <.... cN".. I .. + ....... + ' II """!.. existind pericolul fisunirii grinzll la partea supenoara..implica 0 serie de dificultati........\!>DUnerea torcanejor In seetluna transversata. o<i 00 .:::..fit :.. 00 II q 0> + .:. ""' I + I "" ... I "" .....". 0 + '" '" I Iii ~ N I <'I ci M .. ... in cazul executiei prin a .. de greutatea prQ_prie a grinzii. + M <0 ".. In aceste situatii au fast utilizate grinzi iPrefabricate realizate din tronsoane de lungime reiatiu mica ~i CU 0 greutate care sa permita transportul lor 18 loeul construetiei cu mijloace auto obtsnulte..oroane ljii pozitia acestora..29 se prez1nm schematic modifioarea d.. b . din gr~utatea proprie scad.cu adcrenla Iipire cu 1"B:!. Diagreme de momenta incovoicde iniiltfunea rostului. eiorturile unitare norm~e. In sectiunile situate in apropierea reazemelor.~~ ~ ~ rilar de deschidere mare din grimi ~ prefabricate conduce la elements o A-A Fig .. dar care slnt anulate de eforturile unltare de compresiune produss .. c... transversaia prtn e .lini epoxidice :.l I . Eventualelecorectari referitoare la lungimea totala a elernentului se !pot efectua prin variatia grosimii rosturilor.... 1:'-.. avtnd dimensiunile ~i greutatea Asamblarea tronsoanelor in grinzi se realizeaza cu ajutorul IaseicuIelor de arrnaturi postintlnse.30). 21 m.. .-! 0 .. .... 23 j gi:n:>ea de 15... fiira ca acestea sa depaseasea Iimitele prevazute in project.. T 0> I <0 .i de djstrusA. o<i <0 + M r- .de mario In cazul cind este necesar tranSiPOrtul lor la distante mari ~i in anl/Plasamente care nu permit accesul mijloaeelor speciale de transport..CI' o· + .te din beton precomprimat eu armaturi pretensionate ade~ rente..28..... a distantel dintre punctele de rezemare ~i a pozitiei canalelor pentru asigurarea unei bUneeoincidlmte l}i a continuitatii. M t-- I /+ <'II . care tree prin golurile Iasate In tronsoane (fig.~ '" destul .... + I + co "'1 ~ 0> 10 ~ 1- + <'I + ~ .. la una dintre ele aderenta fiind distrusa inzonele de reazem pentru unele toroane. <CI <t:J' I+ c.28." . IB $i.. Podur:i de §osea din grinzi simplu rezemate prefabriII II H cate tronsonate.28.. I I' + 0 0' I ! .. Aeesta zone sint indicate In figura 4. Grosimile rosturilor sint stabilite in Iunetie de proeedeul de executie ~i Fig.. in . a.. 0 . comparattv....... Acela~i procedeu este utllizat ~i in cazul fi::.Q) <II 1:1 1:: .' . ""/0.0 d h ~ :!: .d.... este obligatorie verificacea lungimii elernentelor. pentru doua grinzt. ..1 1 0 t'-t'.." I I . '" '" O\Ir~1 J~I <'II~I ... . oro OeQ I II . . j ~ - '" 140 ~-. I I I I+ I+ I+ 0> .. "" C'\I - I I I + I .. l"" 1:'• M + M - + . 0' I 00 C'\I forte ~e precomprimareproduce pe sectiuna ~i efarturl unitare normale de intindere in beton. ~ 0 ~ ~ ~ ..... 141 f . L-: ". . 4. Q~ 0> eD .3... .1.de IPrecoIlljprimare N». Nt'- . . <0 ". 4... In figura 4.

::.31. oj 6IJ b vtaductelor de pe DN 6 cu desehiderea 'l de 30. 6. • In tara noastrii. Tronsoanele aduse de la fabrica (fig. I)rln suprastructurli.00 m ~i greutate de maximum 50 kN. in cazul executiel prin injectare.31. <£.z2mzm e d A-A iaU?z.30. se executa eventuale sprijinlri pentru a im_piedica rasturnarea l1i a asigura forma elementului conform proiectului.J1Q f. matare ~i turnare de mortar. au fost executate multe poduri eu grinzi confectionate din tronsoane prefabricate.31._. - t" Pig. transversal!!. Pentru a impiedica aderenta Intre fascicule ~i mortarul din rosturi.-' B-8 f. 15-40 rom. e) . platforms.00 m deschidere (fig.32) folosite la construirea. ceea ce a permis transportullor eu autocamioane obisnuite pina la locul de executie a podului. se Introduc fasciculele in canale (fig. a) se 8!?aza pe reazerne (caIaje. Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folosit procedeul de matare a rosturilor eu mortar de maroa superioara.majoritatii viaductelor de pe noua varianta a drumului national nr. 4. .Fig.Suprastructura agctndil..f{J l4fJ . In continuare se mateaza rosturile.:(a'"aW222umzaaJV22?ZZaZZ2??2U0fnuza4 Q 1fJ. 4.. fundatii) netasabile. Procesul tehnologic de realizare a grinzilor tronsonate.. 4._ cc- · o t-- or• c• t-- Fig. Tl'onsoanele grinzilor prefabricate. varianta eonstruita ca urmare a lnerartlor hidroenergetice din zona POl' tile de F'ier au utilizat tronsoane ou Iungime de 3. e si d) ~i se executa pretensionarea acestora (fig. grinzlle de 30.31. 4. 142 143 . confectionat ell ciment cu tntartre rapids. pe sectorul Drobeta-Tr .§. Astfel. ~. fascicu1ele se protejeaza cu mansoane din tabla. b). I i~almzzzzm22mt. asamblate prtn postlntinderea fasciculelor. 4.. care trebuie sa permita scurtarea elementului Ia precomprimare (fig.32.31. unde s-a realizat asamblarea lor in grinzi. Severin=-Oreova.. La asezarea tronsoanelor ill pozitia de asamblarc se asigura eontinuitatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stuturt de tabla (nerecuperabile).00m : bsecf1une prerabctcatA p:recomprimata tolo$iia la !t'ealiza:rea suprastruceurncr . 4.

rezulta ca pentru incarcarea cu convoiul Aso si cu oameni pe trotuare. transport ~i montaj mai importante : .25 4 1.B(l 2/JJ --- 2. astfel inclt nu exista pericolul fisurarii grinzflot pentru inearcarile de exploatare. . Eforlurile totale in aceasta faza stnt foarte mari la fibra inferioara ~i aproape nule la fibra superioara a grinzii (tabelul 4.20 (}Q.N J 10. Ia fibra inferioara se obtin eforturi unitare normale de eompresiune de valori destul de mici.BO m.. Pentru aceasta suprastruetura eu desehiderea de 31. 4. 30 ~i 33 m. Tube/al Caraeterlsttetle eu gl'i1l'zi prefabricate constructive ale suprastmetm-ltor co lungtmUe de 24-3.4 din beton preeompr lmnt tronsonata ill Lnngimea suprastructurlr Dcschlderea de ealcul 24 23. De asemenea. pentru a aslgura preluarea solieital'i1or se stabileste III mod corespunzator nurnarul de fire din faseiculele de armatura pretensionata..inaltimea de constructie mare (1. se evidentiaza tendinta de reducers a manoperei Ia betoanele ee se toarna monolit. iar grinzile eu Iungimile de 30 ~i 33 m au. ca urmare a ridiceri! ei de pe platforms de montare.71 I UP -11 2..i carosabile de 7. ~el grinzile eu lungimile de 24 ~i 27 rn se realizeaza ell tronsoane identice. ~ / "- ~ . 4. • Proieeiele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate Ia poduri de sosea eu lungimi de 24. pe linga eforturile din preeomprimare. eu Inaltimea de 1. Precomprimarea g-a realizat cu fascicule 3605 SBP It in numar de B Ia grinzile margin ale ~i 71a cele centrale. ceea ee sporeste consumul de otel-beton in placa.4 se prezinta caractertsticke constructive ale suprastructuri. eu exceptia grinzflor margin ale ale suprastructurflor ell lungimea de 33.5).70 m distanta intre axele lor.In seetiune transversala stnt prevazute 4 grinzi de 1'. Dintre dezavantajele acestei alcatuiri sint de mentionat : .lor prefabricate din beton precomprimat tronsonate. 4. In ultima vrerne Ia suprastructurfle de poduri pe grinzi prefabricate se rernarca tendinta de eliminare a antretoazelor.1 ill .00 m. .1.1 de 30.25 27 26.greutatea grinzilor rnai mare.3.25 4 30 29. iar in fig.00 m sau de 1.60m. asezate 1a 2.35). respectiv pentru cele de 30 !iii 33 m. i. ~L---'- 111 ~ 2/19 J 2. Suprastructura tronsonata tip cu Iungirnea m Num:irul de grinzi ill sectiunc transversal a 4 1. In tabelul 4.33.80 33 32. trebuie avute in vedere lji cele din greutatea proprie a grmzll. in faza de transfer. 4.00m : Fig.tronsoane identiee.411 3 J 2. Ia nivelul fibrei inferioare ~i eforturi de Intindere.rii de eforturi din indirearile permanents eforturile produse de lncarcarrle utile.60 38 39 38 39 38 42 Greutatea unui tronson kN intermediar 1\Jnterialc folosite Beton: B 500 prcfabricat precomprlmat ~ B 400 monolit Otel : SBPT. prin inlocuirea eofrajelor elasice ell dale subtiri din beton armat care se inglobeaza in placa turnata ulterior (fig. rezulta solicitari importante in placa.34).BO m !?i doua trotuare de 1.80m Inaltime.60 In1i1tlmea grinzil m de capat 1.timi ale par-p. avind Inaltimea de 1. Suprastruetura eu doua grinzi prefabricate in sectiune transversala prezinta unele avantaje 1a executie prin manipularea unui numar mai mic de grinzi. 4. Suprastructurile au in sectiune transversals patru grinzi principale si se pot adopta pentru ls. urmind ca repartitia transversalii a inearcarilor mobile sa se faea prln placa carosabila (fig. de aceeasi inaltirne. dar. dec! dif'icultati de manipulate. La grinzile eu lungimi difeIlt~.2. 27.00 m lungime) . Pentru executarea grinzilor este necesar ca precomprimarea sa se efectueze numai dupa ee mortarul fnlosit la matarea rosturilor dintre tronsoane (mortar de ciment de mardi 500) a atins rezistenta neeesara.7fJ . PC 52 ~ OB37 .81 m pentru grinzi de 27. Poduri de ~osea din g1·inzi. 2.DfJ/2 j 2. simplu 1"ezemate prefabricate fura Gntretoaze. .50 m Hitime.33 este indieat modul de alcatuire a unei suprastructuri eu grinzi prefabricate tronsonate de 30 m lungime.25 4. iar pentru lncarcarea eu vehiculul Vso apar in grinzile marginale. Pretensionaraa arrnaturflor se executa intr-o singura etapa. Grinzile se sclidarizeaza transversal cu antretoaze din beton preeomprimat : una in cimp !?i cite una pe fiecare reazem.3. dar cu valori reduse (mai mid decit rezistenta la intindere a betonului Rt).00 m realizata cu doua 111Poduri din 144 1>"(Onarm"l 145 . Si~plificari importanteale luerarilor de cofrare se obtin in proiectele t~p prm adoptarea acelorasi dimensiuni ~i numar de fascicule pentru grinztle cu lungimile de 24 si 27 rn.distanta intre grinzi fiind mare (5.50 m). Suprapunind sta.30/2 I 2% 4.so 38 42 I.

.~ '~ . . ~r=. ""''' t-+ ++ . s-au adoptat elemente prefabricate de placa foarte usoare.___.20 n-t M 5... Se ulterior..36) peste care s-a turnat beton monolit de 18 em grinzi in sectiune transversals tronsonate.. PE" doua grin7. ~-Dt..:. i!- !\\ <t~' al~ 1111 ~I~ ~ ~f H'! grosime. ~ ~ ~ ~ <:i ~ ~ ~ '" '.:g .£g...::+ I fJ..~ <:.34. " . elementete prefabricate de placa pot aves dimensiuni mai mici fii nu mal apare necesara precomprimarea trausversala.. 8-au realizat suprastructuri cu placa prefabricata din beton armat de 7 em grosime (fig. ~ • ~~ '1' ~ I ~~ -+ ~ I ~--.37 se prezinta trei variante ce se pot aplica pentru deschiden ceva mai reduse.. +-- 1 ~. E!ementele de placa reazema pe grinzi ~i peste ele se roarna betanul monolit eu grosimea de 15-30 em. '" .._. fiind Inglobate in betonul turnat observa ca pentru echilibrarea solicitarilor din placa au fast ... £.41 ffi.9 Q <J Q.. =. .Uf n 7S ~ ~ . e ~ . 147 .necesare console de lungime mai mare.. Elementele prefabricate se aqar. ~ -+ + ~ I ~ ~CJ ~ ~·cJ~~CJ ~ ~CJ ~~D~ ..:: ~. + .! <.~ -~ ~~ s.. ell grinz] prefabricate fara antretoaze (pod peste Siret). ~ o <II 7. Iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pretensionate cu care sa se asigure continuitatea suprastructurii..... placa este precornprimata transversal. . ~r ~ 1-1:- I + ...i tronsonate si ~ ~"'<A~~A~' ~A~ ~>~~ ~l~ ~~ ~li ~~ ~~ ~I~~. C-C r.tr-o sunraetructura Seetiune transvcrsalli prrnFig.:: . I I ':t. ell grosimea de numai 5 em si cu nervuri 1a distante de 1.. 4.. La suprastructurtle cu mai multe grinzi... ~" ... ~ I... ScC\i line transversalii prrn ir-o suprastructura pluca prefabricata.....: ... . In figura 4.. 4. t. 4. deci nu mai este necesara realizarea unui cofraj. ~~ ss ~ ~ ._ "'- ~ ~ ~ ~ ~ l._. .. dupa intarlrea betonului monolit.35... ~~ .a joantiv.. Pentru 0 buna rapartitie transversala a Incarcarilor. ~~ '-"~ "" .12 b -= ::::: o ~ ....

-.buloane de solrdar-isare. In plus.36.. care ofera posibilitati Iargi pentru redueerea greutatii prefabricatelor. Inaltimea de constructie minima asociata celorlalte avantaje ee decurg din folosirea prefabricatelor. 4. Poduri de cale ferata realizate cu grinzi simplu rezemate prefabricate. de regula.3. Sectlunl transversale prtn suprastrueturt ell clemente Ingrobate In beton rnonolit. a permis 0 uti lizare ]arga a acestei so.38. Dintre aeeste rnasuri. Conditii optime pentru extinderea prefabrjcarii !?i in domeniul constructiei de poduri de cale ferata sint asigurate de folosirea betonului precomprim at.38) a permis realizarea unei inaltirrri mici de construetie ~i reducerea greutatit prefabricatelor. greutatile prefabricatelor. prism a de balast pe pod asigura continuitajea !?i elasticitatea cali ferate. 4. secpune 1t : Iprlsma de balast. adoptarea unor grinzi cu inima subtire.~ Fig. eltminarea de pe pod a prismei de balast (aproximativ 40 kN/m de pod).DIJ 2% ~ __ ~J. Introdueerea betorrului precomprirnat in constructia podurilor de cale ferata a rezolvat in mare miisura. tn concepti a specialtstilor. ca urmare a participarii intregii sectiuni de beton la preluarea 149 .39.1. renuntarea la prisma de balast a pus probleme deosebite constructorrlor de podurl tinrnd 500ma de efectele vibratiilor ~i soem-i'or produse de eirculatia vehiculelor.ea este rezemata pe grinzi prin intermediul unor traverse scurte din lernn. Segmentarea unei suprastructuri de pod de cale ferata in elemente prefabricate se face. Necesitatea reducerii greutstii prefabricatelor a eondus 1a 0 modificare importanta a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de Gale ferata mcnolite cunoscute. prin rosturi longitudinale. 148 La proiectara se are in vedere in principal reducerea la mmnnum a greut.ri. Pentru fiecare aituatie data. Iunctie de inaltimea de construetie disponibila.M_· ~~ __ r I 4.utii in reteaua noastra de cale ferata. Difieu!tati deosebite a creat podurilor de cale ferata fenomenul de oboseala.ii\ii prefabricatelor. mai intens 1a suprastructurile cu calea rezernata direct (fara ba'ast). este necesar sa se ~iniiseama ~i de stares de eforturi produ e in timpul transportului !1i montarii. Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grtnzt de deschideri mid au fast prefabLicate in intregime in unele ta. ~ ~I J~. evitindu-se tipurile de sactiuni eu directti diferite ale axelor principale in explcatare l>ii la transport sau montaj. pe mai multe gripzi ~ placa Fig. comportarii podurilor si materialului rulant in exploatare. ell efecte pozitive asupra gradului de contort.8 deosebesc eseritial ea alcatuire de suprastructurile monolite.16. solutia cu elemente prefabricate in forma de II (fig. 4. acast procedeu este limitat de greutatea ridicata a suprastrueturilor l1ide necesitatea respectarii gabaritului de circulatie. a rezolvare buna s-a gasH ill solutia prezentata in figura 4. Sectiune ~l J~. transversale pi-intr-o suprastructure. chiar ~i in cazurile cind se mentine asezarea caii pe balast. folosirea betenului precomprimat. acest inconvenient. pr-cJabricate joanttve 4.3. prefabricata. Suprastructurile podurilor de cale ferata realizate din grinzi prefabricate 1.:. suprastructure cu Sectiune printr-o de grinzi prefabricate . trebuie sa se stabiIeasca numarul de prefabricate in sectiuno.. Desigur. Iatimaa infrastructurilor etc.5~O_ ~ _ I' . 2 . De exemplu.& ~ " I __ -=J. realizata prin : Iolosirea unor materiale eu caracteristici meeanice superioare. iar ca. in care prefabricarea grinzilor gemene din beton annat este rnsotita de prefabricarce elementelor de trotuar. transversala Fig.

Wl 27..saxe compacta. Y.7/J 55$ II I.A 27. . Numeroase administratii de cale ferata au realizat poduri pe grinzi prefabricate din beton precomprimat in solutii variate.i . pentru acele deschideri care au 0 frecventa mai mare de utilizare pe reteaua Ieroviara.Wl tura eu grinzi prefabricate beton annat: gemene din 1_ 2- gr:illd.41) a fast realizat cu grinzi prefabricate de 26.J%. De remarcat este faptul ca sinele nu reazerna pe traversele prefabricate din beton armat. . aratata alcatuirea unui pod de 18.41.39. n " " . 5 . executate la I. . Grinzile se monolitizeaza prin betonarea placii Intre grlnz! 9i executarea antretoazelor la fata 10culut. - -J.24 rn3. 4.aparat de reazem fix.B.42. in Cehcslovacia au fost realizate poduri cusuprastructuri din grinzi casetate (grinzicheson) pentru deschideri cuprinse Intre 17.5 '7 Q/2 Fig. Suprastruc- ---t 27.astfel Incit abia recent s-au elaborat proiecte tip. Calea este rezernata pe traverse din Iemn..00m deschidere. ta. Marca 151 150 . m. -:~W 11 .!l prefabtielltii. 4. 4.I I II II . . element Pte:fablicat de trotuar.: :1: 'I ill !11:if' ' Ft! I -f.. Iar circulatia pietonilor se face pe dulapiprefabricati din beton armat care reazema pe traverse lungi din beton arrnat scoase in consola..af. I. Suprastructura podului este alcatuita cu 4 grinzi prefabricate. Astfel.70m: 1 .executate 0 serie de poduri de cale ferata pe grmzi din beton precomprtrnat prefabricate.!o: 3 .. ·~:I_J.00m (fig. 4.J.y Fig. suprastrueturile din beton annat sau beton precomprimat prezinta o mare diversi~te. :>:1- _.etti$ ¢11 bolnvaIli. I' I Ill. Traseele fascieulelor ii ordinea de pretensionare sint indicate in figura 4. lucrarile pe santier fiind exolusiv de constructiimontaj. Adoptarea unui nurnar de 4 grinzi in sectiune transversala corespunde atit cerintei de reducere a inEiltiruii de constructie.L_.. 1'1' II " I' II' :. 4.1 . Aceasta solutie valorifica Ia maximum avantajele prefabricarn._ ~WWW "I.. Betonul este de maroa B 400.hidroizolatia 9i prisma de balast.apan'. 2p. Podul peste Prahova Ia Cimpina (fig. . in figura 4.colcane iorate.00 9i 26... Pod ell grillZi prefa bricate precomprimate ell deschiderea de IS. \ . Datorita iDSa variatiei mari a deschiderilor podurilor de calc ferata. Astfel.P. ..· I .. .a realizat eu 8 fascicule alcatuite din 36 sirme SBP 105 rnm. Consumul de beton pentruo grinda este de 22.. . ..ITavers!\ 22XZ4-2"O' 2 _ tabla striatil. se executa .40 esto .~ fR. a iniiltimilor de constructie ~i a unei frecvente de utilizare relativ reduse.ClI tl'1t) l:~ M 59.40.15 nit) grlnz! prefabricate Cimpina-Telega realtzat pe lima : '. pentru a nu Ie distruge.42 slnt indicate principalele elemente geometrice ale unei grinzi prefabricate. " IIJtJ .4'& b.2P?'/ L .t de reaearn llIobl1. Armarea grinzii s-.. 6 _ plloti £01"2t1.Wl Fig.izolat!e hldrOftigii protejata ell "idArie de cliramida. >1 . : " I I •l __ ~J I·LL·_! . iar greutatea unei grinzi este de 580kN.70 rn deschidere avind grinzile solidarizate intre ele cu antretoaze rnetalice nituite. In figura 4. Pod de cale ferata ._ A-A II ". solicitartlor. Peste placa se toarna apoi betonul de panta.a noastra au fost . Mud 9i transportate pe ealea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. cit ¢ Iimitarii greutatii grinzilor prefabrtcate. 4 .:l. 3 .pr.I r-L_. inaltirnea acestora fiind mat mica decit a traverselor din leron. I I 1 . b.' J D .43)..

..element.inAl1imea grtnzii casetate.f-nl I ~ U4. 2 .n suprastructuri cu grinzi casetate : H. t----. f. L. inlll!:1me!l Sectiune trans". Sub fiecare cale (curba R=351!lm) au fost dispuse cite 3 grinzi I prefabricate (fig.e metalice. transversala printr-o suprastructura cu grinzi prefabricate I.-L. 4..45). Grinzi prefabr-icate pcntru realizarea suprastr-ucturflorcu patru grinzi in sectiune transversala : a . 4. Un viaduct pentru cale ferata dubla._'_ __J betonului este de 500 sau 600 daN/cm2. 4.~_~ __ 1--~~--+-=__il I' .' j Fig. iar armature postintinsa (faseieule 2407 nun) are rezistenta la rupere de 14 000 daN/cm2• Inilltimea grinzilor casetate este de 1. grind. Toate grinzile din sectiune realizate din beton marca B 600 sint identice."IS7/? -. vcrsalA pr-i.15 m pentru l=17.uprastrIJcturii.43.J~ ~~~ 2..44. b .I. 4.OO m ~i 1.J2 8-8 -. If5.i.45... 1 . 4. 4.OO m. ~ ~~ A 1lfb. 2plaC'llf..K. Prlnderea elernentelor prefabricate de trotuar de l:§l Aj ---laJ I +' I grinzile prefabricate: 1- prefabr1cat.. avind lungimea de 400 m a fost realizat eu grinzi prefabricate din beton precomprimat (13 deschideri) cu lungimea de 33 m... Consolele de trotuar sint prefabricate separat ~i se fixeaza ulterior pe santier.75 m pentru l=26..S AI I 6pS ~ . pentru a simplifica prefabricarea ~i a per152 Fig.eraseut fasclcule10r. R.l:::~ Jii Fig.ajutorul unor buloane (fig.\. printr-o lmbinare speciala cu . Sectiune .2 V 2IPJ/1 IN: l~ .buion. ==:: Fig.II.de trotnar : 3 .42.vedere . mantputarea 2 !Zl 30. I~ 2~ZY~----r----.44).ancore peiltril.

Consolele de trotuar si parapetul se realizeaza din elemente metalice. dubla sau multi pla. Grinzile prefabricate din beton precornprimat sint legate prin intermediul unei imbinari monolite care intervine intre cele doua serniantretoaze..60 16.8. prefabrt- mite refolosirea cofrajelor metalice.00 12.40 8..50 si 34."d l:l"" .60 11.S.R.S.00 ~i :13. Parapetul este metalic.S5 2. cale simpla. T'abelu! Caraetsetstle lie !lrluzilor tip izate ('II Hrmiituri p"'tensionate utfllzate in U. Fig. cu sectiuni casetate. 4.. (Hg. pentru deschideri cuprinse intre 12.70 80.7 sint prezentate elernentele caraeteristice pentru grinzile tip prefabricate in U. 4.50 '12.U 240 56 56 76 76 76 76 56 12 12 15 15 15 15 20 5+2=7 . o varianta imbunata\itii a acestei solutil este prezentata in figura 4.611 I 15. Modul de alcatuire a unor suprastructuri ale podurilor de cale ferata in Franta.50 39. 7 Carac(edstieile!lrinzilnr pentrn supraatructueIle lipizate in U. pentru Iinii situate in aliniament.48) Numii:r"l de {"sclcule 2405 Lunghnea 10ta1& [m) SJo. Dupa montarea grinzilor in amplas~ment .20 m realizate eu betoane de marci B 450-B 500 (fig.R.17) Lunglmea 1atala (m) Tobelut: s.6U 2 2 2 2 2 2 2 2 Desahlderea de calcul (rn) tniil\i:mea grinzii (m) Numfu-ul de grinzi bcton In supra- Volumul de struetura (In') Grentatca grlnzii (ltN) 16.. griu><ii (em) [. Rezolvarea data in aceste cazuri in U.S. din beton precomprimat.51 si 4.40 42.10 469 587 829 1076 In figura 4.5+3=8 5+5=10 7+5+2=14 7+7+2=16 7+7+5+1=20 7+7+5+3+ +1-J-1=24 3 2 2 2 2 2 5.S.00 27.S.00 33.46).S.6 sint prezentate principalele caraeteris tici ale acestor grinzi.S. 154 rezolvare Interesanta pentru aleatuirea unui tablier eu grlnzi IT din bcton precomprirnat este aratata in figura 4. Grrnzi tip prefubr-ieate utilizate in U.40 26.'-CIO B ~_g 9. Inaltimiie grinzilor slnt 1/11-1/13 din deschidere. 4.S.S.46.50. Grindii cam din beton precomprimat cu semiantretoaza. Sint folosite fascicule 2805 mm..) (pe supertoara 10 partea ~~ "" .00 si 27..70 2:1.00m. Gama grinzilor din beton precomprimat standardizate este foacte larga in U.48.R.S. se adopts solutia ell ealea jos.00 15.at:irn~" tliJ. cu rezistenta de rupere de 15000 daN/cmll. 4.·1-0 1.R. Fig.. Suprastructura cu grinzl I tiPizate in D.00 22.S.00 90 120 4.R. In tabelul 4.R.S.48 f?i tabelul 4.00 m .60 27.47.90 1. cu diferite distante Intre axele liniilor este indicata in figura 4.55 \. intervalele dintre tiilp1:e supenoare au fast betonate pentru obtinerea unei legaturi monol ite intre grinzi.50 18..90 26. 4. In sltuatiile etnd 1na1tirnea de constructie este sever Iirnitata.5.49.00 18. utilizindu-se in mod curent grinzi in forma de I cu deschideri cuprinse intre 16.pli b (c'l\) '-1 GraBmca pl5eil hp (em) la l1artea in- r.l?i modul de imbinare a placii CD grinzile principale este aratata in figurile 4..00 24.~ ::l lniHlimt" . fI 150 150 210 21.. De asernenea. cu lungimi cuprinse intre 9. circulatia personalului de tntretinere se asigura pe trotuare executate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console.62 (pentru L= 155 o .Fig.25 2 2 2 2 ::13. _!il 6il~ Volumul de beton (m") "":> W ".oar-a rtndu r .4{) 61. 4.80 18.R. podnr Ilor de eule terata (110..47.

iar betonul are marca B 500. Un alt mod de aleatuire a sectiunit transversale pentru uri pod de cale ferata pe grinzi prefabricate din beton preeomprimat este aratat in figura 4. Suprastructura precompr-imar cu grinzi din beton ell secpune n. Placa.52. Suprastructura I ~ prefabricate eu plaea ulterior. Suprastruetura ell gr[nzi prefabneate -de secjiune easetata utf lizate in Franta. Cea mai mare desehidere realizata in aceasta solutie este de 33. dispusa rectiliniu.54. din gdnzi turoatii r = 18. ~ ~~~%T1W'~ 1i17 .51. ~.49. In ultimii ani s-a realizat in tara noastra 0 larga actiune de introducere a betonului precomprimat in constructia podurilor de cale ferata.00m). armatura slldindu-se de arrnatura moale a grinzilor.U. iar cuva de balast este realizata prin turuare monolita (fig.e)... In felul acesta se reduce greutatea elementelor prefabricate si se inliltura unele dificultat! la executia cofrajului pentru turnarea placii monolite la partea supericara. Pe baza unor studii ~i cercetari amanuntite s-au a'catuit intr-o conceptie rnoderna proiecte tip pentru suprastructuri de poduri pe grinzi avind deschideri cup rinse Intre 15. 4. Suprastruc- ~ L-=: T x ..54). tura cu grIn7J prefabricate de sectiune T cu pladi in zona 111tinsa sl cuva de balast reahzata din beton monolit.00 si 33. realizata din beton B 400. . 4..00 m.. Suprastructura din elements prefabricate cu calea jos : 1- zonli de monolitizacc. 4. Pig. pentru deschideri de 21. Se mateaza rosturile ~i se realizeaza precomprimarea transversala eu fascicule 21 0 5 mm (3 m distanta intre Iasciculele transversa. Sohrtii Ioarte recente opteaza pentru grinzi de sectiune T eu plaea in zona intinsa.50.53.60 m consta in realizarea unei cnnlucrari a grinzilor prefabricate cu dala dispusa la partea superioara. 4.Fig. pref'abricata 1a dimensiuni 3 X 4 m este plasata intre talpile inferioare ale grinzilor.A. • Fig. care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de badast. Solutia Iclosita in S. 4. Modu] de imbinare a :pUicii ell grlnda. 29J 2$/ Fig.50 m. Fig. I Fig. . L . 4. Grinzile au armature preintinsa. 4.53. ~/.

In sectiune transversala (fig. 4.55) suprastructurUe sint alcatuite din doua grinzi eu armature. postlntinsa solidarizate t.ransversal prin precosnprimare. Trotuarele sint realizato din elemente prefabricate din beton arm at, asarnblats cu elementele principale de rezistenta prin inte!'mediul placutelor metaliee, inglobate in prefabricate !;Oi eelisate ell sudura. Aeeste elemente au mal mults functiuni : asigura inchiderea laterala a cuvai de balast, sustin circulatia personalului de e1tploaa tare, permit montarea paraFig. 4.55. S~iiLme lransversala piintr-o suprapetului, asigura posibilitatea structura ti~ ell dona grlnz! : pozarii cablurilor pentru tesecjauns in elmp ; l;> - ~ectlune PB reazern r 1 - grind a profaDricata p:r"<'OmprtmaU!! Z _ element Iecomunicatlt si semnalizare de trotuar din beton armat: 3 - fascl<,mle pernru bloc etc. precomprlmare tl;8I>SVersaljl; '/ semlan1Tetocza: 5 - mortar- ell cirnene HIM. Calea pe pod are aceleasi caracteristici ca S1 in Iinie eurenta, atit pentru a asigura elasticitatea dill, cit si pentru a 'permite functianarea in flux eontinuu a utilajelor grele pentru intretinerea caiL Domeniul de utilizare a proiectului tip: - linii Simple in aliniarnent ~i curbs eu raza minima 300 m ; ~ ~i~ du~le in aliniament si curbe (R:;;;,.300 Ill), pentru diverse situatii privind diatanta lntre axele Iiniilor : - Iinii multiple (triaje. statu ete.). Cell" doua grinzi tip prefabricate din beton precomprimat. sint asezate simetric in raport eu axa caii, 1a 2,00 m distanta interaxe. . Asa~blarea lor se realizeaza prln pl'eeomprimare tran versala, in dreptul ~enllantretoazelor, turnate odata ell grinzile principale. Aceasta solutie are lI?portante. avantaje practice, Ja executarea '!ucrarilor de montaj. Rostul dintre placlle grinzilor Eii dintre semiantretoaze se mateaza eu mortar de ciment cu intiirire rapida.
<1 -

Tabeiul F.lementele
De!icbideren grtn zU Lun.giI!:ea

Ie.8

gt'ometrlc~

ale gl'inzilol'

Lip
NIU1]Rr

.(rn)

L.

grrnzn
(m]

(em)

IT

(em)

hI'

h. (~rn)

i (ern)

Iascteule 4605=

15,.0.0

16,.0.0

15.0

25

4.0

(50) 40

3D

7+1

18,0.0

19,.0.0

18.0

25

3D

(5.0)

8+1

21.00 24,00
27,00 30,00 ,33.00

22,0.0
25,0.0

2to

25 2.5 2.5 3D 30

50

30

9+1
10+1 11+1 11+0 13+0

24.0 270 SOD 330

5.0

3D
30
3D

28,0.0
SI,OO

50 50
50

34,.00

30

rea bulbului ~i a plaei; superioare eu inirna grinzii se .men~ine a?ee~~i 1?entru toate deschiderile, fapt care reduce la miniDl,:m ~podimens~~rule tiparului metalic extensibil ~i pe aceasta cale se asigura un numar mare de ref'olosiri ale elementelor metalice componente, Trotuarele prefabricate din beton. armat ~a~ca. B ~50 si cu al'l11~tw::a PC 52 sint aceleasi atit pentru podunle pe grmza CIt 'iiI pentru cele I e~lizate cu dale tip prefabricate. La betonare. se. inglob e,az a placutele metalice, care servesc la montarea trotuarelor pe grmzi sau dale, In figura 4.56 se prezlnta dispoziiia. gener.ala ,,3 u,nui pod realizat cu grinzi prefabricate tip de 30,00 m deschidere, rar m tlgura 4.57 planul de cofraj al grmzti.
4.1.4. PODURI PE GRINZI CU CONSOLE

Grinzile prefabricate se executa din beton marea B 400 si cu armature p?stin~~s~ I'ealiz~ta .~in fasci~ule 480 5 rnm SBP I. IVIare~ majoritate a dlmensll:nilor sectlunu se rnentin acelea~i. inditerent de deschidere, pentru a crea IDlportante avantaje ale tipizari] lor. Asa cum rezulta din tabelul ~:~, :r~:i~~ia sec~~un.i.i e re~zeaza printr-un nurnar minim de paras etn . ma1tlmea grinzn, numarul fascieulelor :;;i dispuner'ea lor in sectlUne. etc. In tabelul prezentat se observa ea urmiitoare~e dimensiuni sint ~et1.tm':t~ consta~t.:: grcsimea inilnii in cimp - 18 em ~i pe reazem _ ::>0 ern, latunea placu supenoars a grinzilor - 196 ell, grosimea acesteia2~ .~au ~Oem, latimea bulbului - 85 em, iar ,rnaltimea bulbuluj se poate vema prin deplasarsa pe vertiea;a a Iundului tiparulu] metalic, Racorda-

n:

Podurile pe grinzi ell console pot .fi realizate i~ diverse variante, in functie de conditiile locale si de avantajele ee se urmaresc, 1~ figura 4.58 se prezinta schemele unor po~:ui pe gri!lz.i cu consol: spre rambleu, Caracteristica domin~ta a.. sOl:ztll1or consta m fap~ul c: de 0 parte f;i de alta a pilelor consolele asigura racordarea 'CU teras amen tele, iar culeele stnt eliminate. . .. . Din aeeasta razulta importante avantaje economice, co?tul inve~tltiel .reducindu-se in mod apreciabil. Din punct de vedere tehn:c, podurile pe grinzi cu conscle permit reducerea in~timii s~pra~truct.ul'llor, ca urmare a reglarii valorilor rnomentelor inCQVOletoare diri cimp ~l reazeme, Astfel, inclltimea grinzilor in clmp se ponte admite h=

C~-

/4) L pentru schema 159

15$

rn Ql "'0

-'.... -,.. " ~"" :e pp_ .g
<.l

tJ

.

,co;;

oj..,

::: <J

.f ,_.
'<t_T

Iii

'C

'" """ .. " Pol' ..
....
"'; °0 .."

+:r
I

..,

V
?
!

... 1 ~1 ..
~ .."

...

t;;

0

,_. '" 0. B
.D q :i:j
t!'

o

e

Po

ij~
.... '"
... OJ OJ ...

31

r::

~~s
<)0

np.

~

~;:;~
~
p

1::<:

e

l<J.~

"'~

~
et...

~

s ..,

E
u
ttl

I ,.f

, ..... l
R

~
r,.!il t'j

,

~ .... ....

~

L

T..._

~I
:r:.J ....

e .~~ ~ .. .. Z.I ... ~, or: e
.D

rEO) j!;l'O
I

~t .c
Po"'".

3~0

<:

T
~

~ ~

....

'H

Po Po

'" ....
<!J

...";;) -;; '0",'" 'On

",
\,

V

....
-

.;l
q

t:

~"'<> ;: o __

OlIO 0 ;:l o·

!:~

<.Ie»
oj

og,g
~ ~ ~
<lJ Q!

'C" .. .,j,..101l!l~
_Ii> J-.;_;''IU

.,._1Ii ~ ... ~ ... '" ."i

~~ ...~

....

.qltJ'O
~~G

,..,
cs<.,:,

ca u
"'0

;:;;
~

p,,,,oo

..jl!;

~

8~'"
Q,'_

,

Zl
"1Il

~~ -s ~ s:.~

!I

-t

I~

..,
1

~

-

'i::
"d
0

p

0.

_ 0 ~ B.~ qat-.
N'~'V <llO)J:E

"'13.E'1 I

g~
1-

.... ,.,
Ol>

::l

J~

j

~~
l'l ..,

rl

,'".. E '"
n.
Itt:

c

Bo/

E~'~ "'

eo
••

b

u P

>CO

'" go
LO

'" ....

n° .01:
'IDE

... ...

"' '" um
OJ

I ,~

""

~

.... _.,... ~

~

<0 ""~..., "0>'" <:-

CH..

"'0

'"'"

-,~;
~ ~------.------- 1;;;--fa!
~.-e--a---&

~

k;

6,

R.§

Is''"

...t:

,.9

.

11 -

Poduri

din beton armae

L

c

a

2,00
L /;

Fig. 4.58. Pod pe grim>;i eu console.

Z

Z. :13

,,, JO ~

din Iigura 4.58, a (in':iltimea grinzilor este constanta), jar in cazul grmzilor cu Inaltime variabj~a (fig. 4.58, b) inalt,imea in mijlocul deschiderii se poate reduce si rnai mult : hc=

C~-

lIS) L, Iar inaltimea

pe reazern ht= (/0

=

1~) L.

Domeniul de aplicare a acestui sistam de poduri se refera la des chideri cuprinse Intre 20 si 30 m, Marimea consolei se recornanda sa fie c= (0,3-0,4) L, in functie de raportul dintre incaTcarile utile ~i permanente, urmarindu-sa ca pentru incarcarea parmanenta momentul din mijlocul deschiderii centrale sa. fie zero. In functie de marimea consolclor, se pot modifica valorile diagramei Infa9ubHoare de momente. Adoptarea unor lungimi de console prea mari nu este mdieata, deoarece siigeata acestor console Ia trecerea vehiculelor grele este destul de mare, prcducindu-sa degradart ale punctelor de racordare dintre suprastructura si terasamente ~i implicit reducerea gradului de contort al cireulatiei, 'I'ocmai pentru a preinttmpinaaparitia unor asemenea sageti mari, prescrtptifla de proiectare prevad ca sageata maxima la extremitatea consolei, produsa de incarcarile utile, sa TIU depaseasca valoarea 1/250 din Iun-

b
Fig. 4.59. Placi de a :_ :Udi.luirea

raeordare cu terasamentele :

(!On&tJ"tU!tlvfl: .11 armare pentru placa 2,OOX1,10XO,18 m; 1 tieton ""flUtic. 2 _ stratUIi ruttere; J - .a,nttetaaza de _pM; 'I pl,acA de raeordare ; S --: ~Qrtllr· dB ciment t 6 - 1ea~a C!U diametrUl interior de .Zlimm ; 7 - chl.t biJtU~~S fieca;;; grind .. ·de rezernare pe terosamente; 9ancore din o~el-b"ton oa sr pent! pIac! 2 13 20 mm.

consolelor pot depasi valorile care definesc starea ltmWi de deformatie, domeniul de utilizare 'a podurilor pe grinzi ell console este practic limitat la podurile de ,~osea, deoarece CODv?aie!e de calcul pentru podurile de .cale ferata sint extrern de grele, tar circulatta lor produce socuri si vibratii importante. In zonele de racordare a consolelor cu terasamentele, sub partea carosabila a drumului, se executa placi de racordare al carer 1'01 este de a atenua denivelarile care apar din cauza tasarii pamintului din umplutura, LPlaci1ede racordare se executa, de obicei, din elemente prefabricate ase162

gimea consolei 9i maximum 3 ern, AVind in, vedere faptul ca sagetile

zate joantiv t1i care reazema eu u~ capat pe 0 ~consola :nidi., exec~ta:a 1?e ultima antretoaza a suprastructuruJ iar eu celalalt capat pe a gru:da. din beton arrnat inglobata in terasamente. Placile slnt ~~e~ate in pant.a ~L ,legate de consola antretoazei ou ajutorul unor .bolturi ~1I1 ot_el-be~o~ fIxate in antretoaze, cafe intra in mici locasuri circul~re 1asat: ill. placi. Unele detalil de realizare a acestor placi de racordare smt date III figura 4.59. La podurlle cu contragreutati (fig,. 4.60) se .urm~~ellt.e a:ceea~~ id€_:. ~ a reduce valorile momentelor tncovoictoere din mijlocu l deschIderu. J aceasta solutie consolele se executa sub forma unor cuve din b~ton arm at! umplute cu un beton de marea redusa. Aeestea s~t ylasate m .1oCaljiUfl special amenajate, care sa pe:r~ita c01:;nportarea efectiva a l~r. ca.lll9~e .consale neftind admise rezernari llltimplatoare ale eontragreutatilor. Marunea contragreutiitilor se alege In functie de scopul urmarit,. ~i .an1l:~e. d; a micsora cit mai mult rnomentul pozitiv din mijlocul deschiderii, pUhnd ajunge ehiar Ia va!oarea zero. Prin micsorarea momentelor pozitive se

163

pentru asigurarea stabilita1u. R~J-lizaI'~apodurilor 'p. Podul peste Mures la Tg. a solutie tehnica [udicioasa 0 asigura utilizarea betonului precomprimat la realizarea podurilor cu console.bioc de ancoraj tip Baur-Leonhandt.cerea 1a maximum a inii:timii de constructie in mijlocul deschiderll. Aceasta conditie este irnpusa de cele mai multe or! de asigurarea unei anumite Ynaltimi libere sub pod. pe eapetele carora .vedere. . De asemenea. Pe capete:e acestor console reazerna 0 travee independenta L b Fig. L 1- 164 165 .mari. care poate 1 ajunge la valoarea ho= 0 2~)L. lungimea grinzii independente se a. 4. in care stnt incastrate consolele de cite 25. In aceste conditii se pot executa structuri ell Inaltiml foarte recluse. spre a~bie. Fig. Poduri pe grrnzi ell console l)i cOJ1tragreutati baicatutro.00 ill Iungime fiecare (fig. care inglobeaza un velum mare de beton annat. Astfel. poate reduce in mod c~espunzator si inaltimea grinzilor. a .grinzi eli console tncastrate in culee.61). =(0. Mures : ancoraje fixe. 2 . Se reeomanda respectarea unor anumite valcri ale raportului dintre marimea consolelor ~i a deschiderii independente. 4. se justifica prin redu- Fig.ege L.62). In~ltlrnea pe reazem poate ajunge pinii '~ade 2 ori rnaltunea grinzilor din rnijlocul deschideril. Pod uri ell console ~i g:rinzi Jndependente.00 m ~i dona culee masive.reazema grmzi mdependente (fig.60.4-0. Podul are a singura travee eu lungimea de 68. {l Desavantajul acestui tip de struetura eonsta in faptul ea sint neeesare culee masive.va~abll~. 4. 'I'inind seama ca pe reazeme momentele - L ~e. Mure~. 4.e. 4.?a~ive sin! d~swtul~e . apare ca rationala utilizarea unor grinzl eu l~altime . se pot admite ~i aite valori ale raportului intre deschidere sl Iungimea consolelor declt eele indicate anterior. eeea ce permite realizarea unor grinzi cu 0 Inaltirne redusa h = L~ - 3~) L. In aeest mod s-a realizat in tara noastra podul peste Mure§ Za Tg. Iundatiile culeelor se dezvolta mult.6) L. De asemenea.62.61.

63 este prezentat podul din Bueuresti peste nul Colen tin a la Pante. In special.. la ampsasarea acestor reazeme trehuie sa ~e tJna. iar in cazul dnd rezulta 0 maltllne mal mare pe reazern. rar alt~~e mobile . ancoraje mobile de tip BaurLeonhardt.1ung din cauza variatiilor . aceea ob~inuta 1a grinzile continue.. d~n incardiriIe pennanente. Fig.~ grrnzHe ell inaltimea constanta 9i 1. care fac sa se mareasca actlUne~ dinamica a lI_1carc. datorita posihilitatii de a alege dupa Jlecesitati punctele in care 166 unneazi'i Sa se amplaseze _ articulatiile. Acest tip de structurs prezintas! unele dezavantaje. 4.00 m fiecare.lme~ m~l mare pe reazem..64. 4. j~ a_ I ~fl t I ~ -f I -!l ~e: Fig. fi 1.~rii constrU(~tive ~i economice.4-1. exeeutat din beton precomprimat.64. Ca arrnatura au fost utilizate fascicule pretensionate de tip Leonhardt ~i Freyssinnet.l suplimentare in.denl centrale. realizindu-se aderenta intre acestea ~i betonul din structura. . 4.rea _sup-r-ast'rucrl1. caz raporttrl dIUtr~ desch~?erea ~entrala .6 din daschiderea eentrala. iar la capatul dinspre culee. 4. Deschiderea grlnzii independente lo e:te . dar avind pozitiile punctelor de mnmente nule in dreptnl articulatiilor (fig.A fT1 8 c 0 q - ----. Daca dimensiunile gabaritului nu impun anumlta deschidere.onala i:l solicimrEor (momente incOVOleto!l:re}. rezultind 0 arrnare suplimentara ati] pentru pre1uarea mome-ntelor din zona art iculatiei. ~tro~D.i pe reazem. datorita schemei_s~atn.ee sollClta_.90 m si console de cite 11. Consolele au sectiuni casetate ell patru pere-p. In aeest.1 ~. Latimea partii carosabile este de 18.e. avind deschiderea de 18.~e !en:-p:ratnra. Dupa pretensionarea fasctculelor. _ .al?r~Xlmatr~ 0.athle int1_:oduc. .imon. apare pericolul de rasturnare a deschlderilor Iaterale ..64.50 m. a).Lrii. tasarile furtda-pilor se P0t pr~duce ~ara a s. cu desehiderea de 29.1.ur~ punctelor B 9i C (fig. Ioeasurile in care fasciculele sint asezate au fast umplute ell beton. In .enea.8 din ina11)mea din cimp. Podul este realizat din doua tabliere [uxtapuse. gl"m~a simplu rezemata.:e~e fixe. permit realizarea unor suprastructuri economice. ?a:re este stat~c.ln ].63. iar trotuareleau latimi de cite 3. In figul"a 4. m .6. cit ~i psntru preluarea presiunilor locale.~5 p2I!b.00 ill.64.plus. Cclentina la PanteHmon. In figura 4.0) . suprastructura. cu placa superioara.aparat Ill) rerule'm. ~ suprastructura cu grinzi Gerber are unele d~ntr: rea. Iar suprastructura independenta este alcatuit<1 din patru grinzi in 3eCtiune transversale. Din p'uu<:_t e ved dere constructiv.A-A .l.11 ~i cea marginala 1 variaza In medie intre 1. In cazul in care dimensiunile gabaritului impun 0 mari!"e a deschl.5-0. D_in p'UDctu1 de vedere a1 expleatazii. d13~ram~ ~age~ilo~ p~~cte de in inflexiune. arttcu.5-1.. deel Ia alegerea raportului intre deschideri ° 167 . terminate.. seama tie de_plasarile in . aoeasta va. 0 ~ist:ibutie rap. Pod uri pe grinzi Gerber: s<illema S'W:t1cll $i lnfai:lUr~to:a:rea ne l"llOmente."C. Consolele sint precomprimate eli fascieule exterioare.aleatuJ. a aparatele de reazern sint amplasata astfel Incit aceste deplasari sa fie minirne. Distribu-pa momentelor £ucovoietoare este asemaaatoare eu. astfel ca solutia este indicata in cazul paminturilor de fundatie mai fi":abe. dispuse numai 18 partea superioara a casetelor !1i avind Ia un eapat ancoraje fixe.8 Ia grinzile cu mal1... b . Podul peste 1 Iul. De a~em.35 $.ariloT.ute egaie l~ mijlocul des(~hlderllorl.. inglobate in betonul din placa superioara a consolei.. Se obti~e in fel~l aces~a. 4. 1a deschidsri mari. raportul dintre deschideri ~i lungimea coDSo-:elor rezulta pe crlt.[i. fun~ ~ 1.=at de reazem mobil: f .5. execu~ia articulatir~or este destul de complicata. PODt. indepeudenta trebuie sa alba un reazern fix 91"ull~l mO~l. Seetiunea transversals a fiecarei suprastructu:ri este aidltuita din trei casete. Se cauta sa se obtina mome. cu consumuri reduse de rnateriale.JRl PE GRINZI GERBER Padurile pe grinzi Gerber prezmta avantajuI ca.00 m.

65. r-.lab stabilitate I trebuie avuta in vedere asigurarea unui coeficient de stabl-.74 m).. 6 Craiova-Drobeta- Turnu Severin. 4. in raport cupunc- Mrau rnomentul de rastumare din incarcarile perrnanente l?l utile de pe deschiderea eentrala in raport cu acelasi punct. '2t.~ ~ "~ -. Avantajele po- L&E:~f~. in general. I de eel putm ~ in care: ~ NT. r-. in vecinatatea reazernelor. PODURJ PE GRINZI CONTINUE Proiectarea ~i exeeutarea unor poduri cu suprastructuri pe grinzi continue (fig. "\ ~ '" f'. eu respectarea prevederilor constructive prezentate anterior. 4.flIl2 s. 1. ['\. "'- ~ .. l.5 : -.i! B~8 M.1JQ/. Arrnarea consolelor scurte zrle Gerber. Pod peste lulomila la Sloboala : 1cotoane din betOJl armat (diametr-u. In plus. Iitate la rastu('nare in valoars 1. 4.W/2 fSlJf) In figura 4.. Pasaj pe D_~. W7. Severin reaIizat pe grinzi Gerber prefabricate din beton precomprimat.U9 25. executat cu grinzi Gerber. 168 169 . 4. I' I r-. Dispunerea armaturtlor la podurile pe grinzi Gerber se face in functie dediagramele so. I"r-. ~ a- Fig.-.ell In'iUUllle vartabua. iar in figura 4.66 sint prezentate elementele privind alcatuirea podului de sosea peste riul Ialomita Ia Slobozia. 1- ~ -. este momentul de produs de incarcarile perrnanente de pe dsschiderea marginala.. La acest tip de element apare uneori necesitatea ancorarii vergelelor intr-a zona de beton in tins.67. r-. II . Modul de arrnare a unei console scurte este prezentat in figura 4. Podurj pe grinz! continue: cu i:naltlme constanra . la moment in sectiunea inc1inatii.68. 4. I'\: I <. comportal'ea structurilor static nedeterminatc. 4. este necesara verificarea consolei pe care reazema grinda mdependenta. r1'\ h r-. Fig.. 1"'" 10Mil ZJ. _il. jX I~ ~ t-I ~ 1"\ .6a) prezinta avantajele l1i dezavantajele care caracterizeaza. Este indicat ca aceasta ancorare sa se faca in zonele de solicitare minima A-A to f5lJQ1j2 Fig. Fig. la grin- tul B. ~ "r-..1...65.66.icttarllor rnaxime.6. -.67 se prezinta un pasaj pe DN 6 Craiova=-Drobeta-T'r.

c.ta de grinzice simplu rezemate. ceea ce permite miesorarea inal(imii grinzilor fa..68. o alta situatie speciala apare atunci cind se impune ca una din desehideri sa aiba marimea necesara pentru asigurarea gabaritnlui de navlgatie. La asemenea grinzi cu iniiltime variabila in Iunctie de marimea vutelor Ili de valoarea raportului dintre lnaltirnea de pe reazezn '1?i din ciU1P. in zona centralii a suprastructurii lasindu-se un tronson de 4. astfel ca in zona din I'll 170 . = (0. rar lungimea deschiderilor se determine astfel incH valcrile maxime ale mornentelor din deschide-rile marginate si eele centrale sa fie oomparabile.. dar s-a Iasat in mijlacul ei un rost -in forma de V.69 este prezentat un pod de sosea pe grinzi continue iniUtime constanta. 1.O) h. fig. 4. se pot realiza poduri pe grinzl continue avind deschiderea l2 ={l t4---1 . a).69. Grtnzile continue prezinta avantaje $i din punctul de vedere al dimensiuniler infD8structurBol' . In aceste eazuri se pot face corectart ale solicitarflor prin deplasari de reazeme. dar acestea au fost impuse de conditii speciale..5-2. la care pe fiecare pila trebuie sa se aseze cite doua aparate de reazem.20 1z. Se obttne in acest fel o constructie mal rattonala din punctul de vedere al distributiei materialului. La podurile pe grinzi continue cu 3 deschideri raportul intre deschideri se adopta curent : l2=(1. b ~i seetiunea transversala din figura 4. deoarece fundatiile pilei or vechiului pod distrus erau in stare buna. ceea ce duce la simplificareaexeeutiei Iucrarii. pe Hecare pila se 3.pe grinzi continue decurg.fig.me'a de eonstructie a fost limitate 1a 0. in principal.nacelasi timp iniHtimea de construc~-e din centrul descbiderii s-a rnentinut Ioarte redusa. In practiea s-au realizat strueturi de poduri avtnd I?i a~te valeri ale rapeartelor dintre deschideri san Inaltimi. mentinerea . Censidezindu-se ':ungimea totala a podului.5l (fig. b) se pot alege astfel: h= 1 1) .77 rn.pentru podurile de cale ferata. a). 4. pe zonele Be ~i DE.. Inaltimaa grinzilor prineipale poatefi corrstenta (fig.25-1. In aceasta situatie. Racordarea inal. iar pe reazem : H=(l. cum ar ii. pentru podurile de sosea 1 h= (1 0 .§Iaza cite un singur aparat de reazem sub fiecare grinda. a fast executat in doua faze. In mod curent. deoarece momentele ope reazeme smt mai mati decit cele din cimp.infrastructutllor unor poduri rnai vechi distruse. b). In prima faza s-au execntat tronsoanele ABC . 4. In faza a doua s-a betonat zona CD.114)l.i DEF (fig. In schimb se creeaza unele eomplicatii la executia oofrajelor !1i a esafndajelor. =O. ( 16 . din posibilitatile de reglare a rapoartelor dintre valorile momentelor negative de pe reazemele intermediare !1i cele ale momentelor pozitive din cirnpurfie desehiderllcr.40) 11. pile lor 1a podurile pe grinzi simplu rezemate. fiecara comportindu-se ea 0 grinda cu console' s-a executat apoi calea. Astfel. 4.00 m care sa. avind lungimea : l. in grinztle continue existenta momentelor. a fast Impusa marimea deschiderii centrale. avlnd fiecare Cite 0 cons-ala. imUp.70. pentru a se asigura gabaritul de navigatie necesar. eeea ce a permis ea ~i penttu aceastu incarcare podul sa se eomporte ca doua grinzi. erescind din cimp spre reazeme.70. Pont des Arches. Fig. a).15-0. reprezentind 1/83 din deschlderea respectiva. d).20) l (fig. la podurile de cale ferata se adopta vute parabolice ell lungimea I. Iniliiimile unor asemenea grinzl (v. fie betenat ulterior. realizarea constructiei nu era posibilii fara a se adopta procedee specials.71. 4. 4. avind schema statiea l din figura 4.71. eu In figura 4. deci latimea pilei la partea superioara este mai mica deert in cazul.68. la podul: peste Meuse din Liege (Pont des Arches . L~ - 1 6) 2 pentru podurile de sosea 1 1 h= (! . Pod de sosea pa grinzi continue E:U inaltime constanta. t'4vfnd ca efect micsorarea volumului de betan armat pe metrul Iinlar de pod. de exernplu.71.2. avind valoarea : durile /r- La podurile eu deschideri mai mati se rccomanda adoptarea unor grinzi cu iniiltime vartabila. preeum qi reducerea consumului de otel-beton.timli din cimp ell cea de pe reazem seface cu vute drepte sau curbilrrrii. care sa permits reglarsa solioltartlor.8) Zt.negative pe reazeme eontribuie la reduce rea momentelor pozitive din eimpul deschiderilor.8 kN care au produs in punetele B l?i E momenta negative.1~) 12 pentru podurile de cale ferata. iar in puncteia C 11~ s-au aplicat dcua folie concentrate D de 28. 4. tehnologii speciale de executia etc. eu un consum de otel mai mic.71. Dupa ezeeutia acestor doua tronsoane s-a efectuat deseintrarea lor. numsrul de deschtderi se stabileste pe baza unui ealcul tehnlco-economie. Astfel.o. in asa fel inelt in sectiunea din mijlocul deschiderii valorile acestnra sa poata fi preluate de 0 suprastructura CR inal\iinea redusa. precum si din imposibilitatea de a se modifica Iinia ro~~e.

a a Fi. c l b .ell vure parabolice. mijlocul deschider il centrale sa nu se produca moments pozitive.prin Indepartarea celor doua forte concentrate de 28. 173 . un moment negativ. aeeasta faza. pod de cale wt"atll. de asemerrea. cit. schema de execuue. pentru Dupa asezarea !li verificarea armaturtlor dintre ce"~edoua console s-a ~eto~at I?i rostul in forma de V. ceea ce a avut ea efect producerea unui moment negativ in deschiderea centrala . compvortin~u-se ca at are numai pentru incardirile ce actioneaza dupa aceasta inchldere a rostului. in zona centrala a grinzii continue s-a dezvoltat. Poduri pe grinzi continue cuiniHtime b- variabmi : a- pnd de sosea ell vute drepte.8 kN aplicate in faza I.4.g.calea s-a exeeutat pe deschiderr'e margin ale dupa incbiderea constructiei.11.4 ~~ d r f Fig. . Realizarea podului dupa procesul tehnologic deserts a permis reducerea momentului in mijlocul deschiderii centrale eu aproximativ 75% COIDparetrv cu 0 executie monolita clasiea.70. structura devenind in final 0 grmda contmu?. c B - Podul peste Meuse la Liege: bschema. stan- vedere : a- secttune tmnsversaHi. 4. 172 Pentru reducerea momentelor rnaxime pozitive ce actioneaza in sectiunea din mijlocul deschiderii centrale s-au luat urmatoarele masur! : .

e .> lJ':!e:o. ellmintndu-se prisrna de 'balast. .reazrullu1.lqmen~c16r illcQvOieton.elorpiaml fuferjoara (fig.rea1!om.a (fig. innUe1)j:8ale fti'rf.i:etoare. reazemelor intermediate s-a mgro§at inima grinzilor pentru a Se asigura prelaarea mementalor inco~Diet¢are negative.Oat.72. se.ui In=~iBT.73.1lnli do. a asigura preluarea acestor momente negative ~i a riUCi!~b. c. In -zonele cerrtrale ale desGhiderilor. 4. Treeeerea de 1& momentele maxime positive la oele I118Ximenegative se face treptat.« Z2 d .pla-c..mtclor Jnca"o'te\.se¢~u.Fig.itne variabil1i ::. b).00+12~OO m). unde momentele PQ~tive sint preQ. In Iigura 4. talpa superfoara fiind constituita din place.a ad:. Daca zona cQmprimat<1 (inferioanlJ este insuficienta.'" il. tma~ului intel'lor sa petm:ita asemenea T~- g-Uiri ale solicltarllo}l in di- a .15 este prezentata a~aatuirea nnW: _pod de cale . 4.sllf(l!fune rr': e .. literatura tehmd ex.f~rllwarea m<m. .acenla .perioarafiinrl: simatA in zona iniin. plaea de Ia partea superioara fijnd cemprimeta.Wa~'UFd1O!l..c~ bin.inilueb. 1n geaer:aI eu 8e6tiune~T. b '.a unui pod. pam. c.74 este prezeniata aldituirea unui pod de cale ferata pe grip. a irtfa~uratoare Fig.Up:imentata prln preve_derea plaeii inferioare.ta pe baza Cat'ora.' D f&§url1toare ale mornente~ lorlncovoietoare ~ f6r~ h te'le ta. iar sectlunea eqmprimata a: ·iost s. particillirid f In Peplrll H"'~onlf.armatuTa se dispune Ia partea inf'erioaNi a . asti~l ca placa su..o. .72 se prezinm unele din0 tre Iiniile de influen1. C11.A firl'(ll\ipMB.a1ietate Qe mijl~e eare de pirstlie . 4. superioara.a pentru M ~i T.)c.oniinante.. 'In ~o.i pladi la partea inferioara in zona reazemelor intermediare.ui interior Z.ar~: a .itlfQare. se determi'na diagr~nele inA B . lor It.uenta ale znomante lor si $' II or si c ~ for~eloI'taietoare.fera1ia pe gtinzi continue cu 3 de$chidel'j (12"OO+19. mfluen~il. In zona :reazemelor intermediare rnomentela smt negative ~ au valori mai marl d~cit eele pozltive.73.<ltura necesara. Grinzlle continue dill betoa twma. in conforsnitate au alementele date ptin t~a de 19Fo1ecim. Pentrn. . ~ 4. fistlreae. ferite seetiun! ale constructiei. a).zi cnntlnue ell inal'1.elor HI1~oor~. C~~terM ExistS.ne T cu tntlJwm~ mal 1'f\'are. Galea reazema pe longrrae.ista tabele penr---__ tru calculul Ilniilor de in~ €I r. se poate recurga Ia cresterea maltimti grinzilor I1e 'reazeme (fig. a:stt'el ca 0 _p~ din armatura neeesara in cimp se tidma la parteI'! superteara.y Al7t b Z< i.40> A. <il"D.leuhtl solici:ta:l'ilpr grinziZO'lt cont~nue:se :filee en ajutorul Irniilo» lie.73.t se executa. In figura 4. Prln aeeste masurf s-a asrgurat ere§terea bra1ului ae p1rgbie a1 cu. ~~c ..'8.n. L1nii de lnfluen1.. 4S3.ra cantitatea de atn:J. dispune in zona reazeI!J. tnfigura ~ .l>cetlune 'I' cu pla{)'l Ia.grinzil6r. c). Pl'eoum l?i d dlag~ mele . in zona.pluJ. Q ftl-arte mare v..sa. UnIi de C'11 3 desehlderi.a ~i infii1?urMori ale 8011ale sQUcitarilor M I?i T dtarih)r j)entru grinda 'Continua: pentru 0 grinlCia continua ~ . d. 4.

iuni casetute care asigura Q buna repartitls a incardirilor utile intre diferitele grinzi.] . 2 .=::::.::.75.@~""' Fig.p:::::. Pod .k:::.t I~~~I~I~~I t8~ 0-0 Ii! ~ Q. §! ~ varlabtla de cale ferata pe grinzi continue ell lap-me in zona reazemului intermediar : 1pa~~pet din tevt mesance .50.77 este aratata armarea grinzii principale continue a podului de cale Ierata din figura 4. .76).75. 4. Pentru grinzi continue de deschideri mati se adopta secf..traverse din temn nXU-2... In clm.. n ~ -~ 176 din beton annat ..p: b -.rost umplut cu mastic bltummos. Ia preluarea momentelor negative din zona reazemelor intermediare (fig. 4.:: - e. Armatura de rezistenta este dispusa in concordanta cu infii!?uratorile momentelor Inccvoietoare !iii fortelor taietoare.p::~r=. =IH 4.sap!! dln beton armat CUlllas!! din strrna eu diaroetrul de "rrun !>i octuurt de 5 em: 4.pe l'cazem. Dispunerea a- armaturi! la un pod pe grtnzi continue : 12 - ~ t= l'odllrj t.ll. avind rigiditatea mare la torsiune. In figura 4.IL-.. 1= ~ = f= v:i ~ @c ~~ li'ig. . Sectiunile casetate prezinta distributia @l ~ ~I~"" 1 R 1m ~§ ~ j.E lI- ~ ~~ '" ...76..

se introduc prese hidraullce cu ajutorul carora s-a realizat pretensionarea armaturilor. In prima fazlf. pentru grlnzi en lnlil~lme vartabfl~. 4.eetih"nlu. In figura 4. trrueul. 179 178 . Aceste armaturi care prin pretensionare produc cornpresiunl Ia parte a superioara a sectiunli ~i Intinderi Ia partea inferioara. d .78. I. a2 (fig. plasate astfel incit sa realizeze excentricitati favorabile in cimpuri !li pe reazeme din variatia pozltiei eentrelor de greutate ale sectiunilor grinzilor. continuizate prin postintinderea fasciculelor 2 (fig. a). . pozarea aparatelor de reazem definitive sub aceste antretoaze fi-i betonarea antretoazelor -ii a unor portiuni de placa de lungime at si. (I. {. Rezemarea grinzilor se face pe dispozitive provizorii (fig. Aceste fascicule sint ancorate la una din extremitatile podului Intr-un bloc masiv de beton. care sa le protejeze contra coroziunii. Podul. In [aza a treia se pretensioneaza arrnatura din placa.I A I " b . dupa execu tare a infras tructurflor. Dupa pretensionare. 4.Htime variabila (fig.78.a g:r1llzUor pretabrjcate eu ta:. are dow! deschideri de cite 6§.78. de aceea sint econornice au 0 comportare corespunzatoare 1a incovoiere ~i torsiune.zllor Simplu ~e. constituind ancorajul fix. este necesara executarea UnOI' reazeme provizoril care sa Bustina grinzile prefabricate pe durata montarli -1i continuizarii lor .ll c 2 e 2 J I • .:!'asctCLllele gI"in. Fasciculele 1 se stabilesc astfel incit sa fie asigurata preluarea solicitarilor din . 4. d). Se evita aeeasta situatie prin dispunerea rostului in zonele de momenta minims (fig. In fiecare clintre cele trei casete ale suprastructurii sint dispuse cite patru faseicule.78. a) cu asigurarea masurilor impotriva perieolului de rasturnare.tarea unui pod pe grinzi continue folosind grinzi prefabricate se realizeaza in mai multe faze. Dintre podurile pe grinzi continue execntate din beton precomprimat in tara noastra este podul de §osea peste Mures.cu traseu 'l. dat in circulatte in anul 1959. d !iii e) au inconvanientul ca rostul dintre grinai este situat in zona de moment maxim negativ. Grinzi continue din beton precomprimat . avind 0 forma semicirculara . fasciculele s-au inglobat intr-un beton eu agregate fine. se transporta si se monteaza grinzile confection ate in fabrica sau pe santier. In acest caz. Za Cuci. e . care constitute ancorajul tip Baur-Laonhardt. bIdem. Aceste solutll prezinta dezavantajul producern unor pierderi marl de tensiune din frecare.78. d) ce se ancoreaza Ia partea superioara a grinzilor vecine. lnglobarea fasciculelor in beton nu restabileste insa conlucrarea acestora eu betonuL Execu. f!lSCiculelor penreu grtnzi cu intuUme 00illStain'tll. ancorate la parte a inferioara. f .eonnnutzare ne reazem . f?i extremitatea suprastructurii. cea mai buna dupa axels principale. 4. Precomprirnarea s-a realizat cu ajutorul a 12 fascicule tip Baur-Leonhardt ex terio are. din care doua au ancorajele mobile la un capat.I!asticuJe de contiriufzare . asigura preluarea momentelor negative de pe reazeme din incarcarfle cc actioneaaa asupra constructiei dupa realizarea acestei etape. 4 . La grinzi:e continue din beton precomprimat.cicule postlntinse. lntre blocul mobil.OO si seetiunea m transversala casetata en in. traseele fasciculelor urmaresc inf~unltorile de momente atit in cazul grinzilor cu inaltime constanta (fig.80. Ptiza a aoua se refera Ia armarea antretoazelor de deasupra reazemelor intermediare. cu trasee rectilinii ale fasciculelor pe toata lungimea grinzii continue. datorita Iungimii mari ~i traseelor curbJlinii a~e fascimaterlalujuj ~l eulelor. In figura 4. e se arata 0 alta posibilitate de continuizare a grlnzilor prin armstnrile postintinse 2. iar eelelalte doua la capatul opus..78.e-eaze'me provtzortt . deasupra reazemelor intermediate. 4.I . f).grinda prefabricata produse de greutatea proprie sau alte mcarcari din timpul transportului si montajului. 4. Solutiile de continuizare prezentate (fig. o alta solutie care prezinta avantaje deosebite tehnico-econornlce la realizarea podurilor pe grinzt continue consta tn adoptarea unor grinzi prefabricate precomprirnate simplu rezemate. blocul este asezat in prelungirea suprastructurn. 4. fiecare flind alcatuita din '256 sirrne SBP I 0 5 mm.continWzare ell dispunerea rosturnor in zone1e demomenLe mtntrne . . 2 . c se prezinta 0 vartanta mal avantajoasa.79). .reazeme d~tive.. 1 .con:tlnUizare. e .80. cit ~i pentru grinzile eu imil\ime variabila (fig.L I I r Fig.78. 4. iar la eelalalt capat sint ancorate cite doua intr-un bloc mobR din beton armat. b). 4.78.

Je schema statim de grinda continua ell moment de inertie var-iabi l (v. 4.. 10 reprezentind momentul de mertie pentru grnd-i.l:t IJ . in zona reazemulut g~. _ mornente dill pre. Astlel.1citarile produse de greutatea proprie a grinziiljii de greutatea betonu1ui turnat in placile adiacente reazemelor intermedlare se stabilesc pe schema statica de grinda simplu rezemata (fig.75 A-A Fig.mornentul de inortie al sectiunii complete (cu placa la partea superioara)._ 1--" I-- TA 1 2 ~ Fig.80. iar L. 4. Pentru sohcrtarile dirt mcarcarea produsa de cale ljii din iucp. Solfcitarilc suplimentare care apar in struetura din pratansionarea armaturi.lol' din zona reazemelor se determina considerind forte:e de pre- 180 181 . 50:. D1omett'tel:ncovoietOare dln '"11"" 31 T «i . I tr' A' :z::2S>_ ~ ~ A !IIIIIIIlIIID6illlllllllllllm~ll! 1I1IImmIlilII!llllllIlllijillllllllll. Podul peste Mures la Cuci . C . c). 1 .80.lalt) • Faza 0 patra cuprinde realizarea restului de placa (fig. ~r!!b J~~Ci\1ule lGXlG ~ 5. Solicitarile produse de pretension area armaturilor din placa superioara 9i de greutatea placii turriata in faza a patra se deto".Ior de ~ne· ie: d. a). greutatea gripy_i1or pre'fltb'rlca+e 01 f. Constructia suprastructurii conform acestei tehnalogii necesita efeetuarea calculelor statice in coneordanta ell Iazele de executie.80.79.i a betonuIUI rnnnort+ diD placlt.. Z . 4. execu tarea diii pe pod. e .alleoraj mobll tip BauI'-Le{}nhardt.momente <!ill nocuucsouta X=l.a .rcarlle utile structure statica este 0 grinda continua eu moment de inertie constant IT.~fto I 15.ancorat fix reu (1 s-au leIe pI:eteIL"ronatede la unut din eapete.l'1ir!. b mornerrte meovoretoarc din greutatea betonulul monottt drn reenu pliicll. .. ~ ~£1--. _ 4. - . Scheme statice ~ solicitari pentru caloulul grtnzilor' continuizate : -ti- ~ . 4.00 ~ f-. iar dupa intarirea betonului din placa. 0.\ i VQr. fig. Iar. b).A / 91 2Z / 9.varlatia momentt. t oornprlm!3J:'c.~ 10.ell b c"le preten:sionate de la capl!tul celll.80.

~ ~ CI..eteni:ICt~te (':~em defin. se terioara. Deoareee momentele negative din zona reazemelor descrese destul de repede.NZI 4. 'In ngura 4.se reeomanda sa fie Irrtrerupte in mairnu. 4JU. METO'DE OlE CAleUl PRIV.iare. datoriita reducerit lun.at\h1 lpt. ~. 0 '" ~ meareare ~X t .e.e e iacuvoietoare.).. Q " . ~i N2 se noteaza rezultanta eforturiler din armaturile pretensienate de marq.Ca.pretensionare ~i 0 mic~orar. iar cea alt eapat este prevazut ell ancora] mobil situat la extremitatea prieH turnate In Iaza a dOUEL eeea ee are ca e:feet 0 vari a tie' ill trepte a momentulul dat de fortele de...bt de reazem.i'~am~ t.te utile ee acti.armat ~i betan preeomprimat fill'ige ca la preluarea ·s. Pe baza diag.. 18.nh"Uc..rar ea neeunoscu tV.o: A-A 8-.COl po.. Prill N. '.u.:.e "a eantitiitii de a.rluatura pretensionata.v E1iM£~lse determina valoarea neeunoscutel X ~i diagrama de rnomente cerespunzatoare care: trebuie suprapusa diagramel de mernente din oelelalte Incircari."'cil"superinare aoestea fiio.!'t"tV.(~nte. situat la... @ s.diagr:amra tnonl.1 'in seetiunea ~ t" B~B.d· .$lnieat. $' - h ~t'ln.at.1.plrezen-tate.g-. arrnaturtle pretensionate .oUcitarHolf date de incarciiri.81.b. (2) din ~l"'1-nlZj:le pI"e. .i. u.1Za:f'e. au unul din capete cu ancora] fix.: Illrmt.2. 0:1.iNDR.turi pretcns10nQ1ie 1.:t:r:maturilm ~ ·b' . . J tensi lilT nsionare 2.. dlstahta bl fii .U momen- "!l1 . O::mtinll.::.~ pe.X de pe reazemele intermed. a t.EP:ARTlnA lRANSVERSALA A INCARCARILO'R UTilE :iN 'REJElElE DE GR1NZI Caraeterul rnnnolit al suprastrueturilor podurilor pe grinz! din beton .'~rb1zi ]l'l'ft3: .pi 4~2~ ElEME'NTE DE CALCUl PENTRU PROIECTARIEA SUPRASTRUCTURllOR PO'DURllORPE GRI.81 "~'e preiinta detaliul de realizare a grinzii in zona unui reazem intermediac Frio Q) s. (J) !?i.rim.ricale : df&punerea.zitie ..DnUri'U.tlViWrii~ . .gimii acesteia (fig...}o1' dim p ~co:mprim:ix:e.8 -8 ~ (}' 1 a- fabTIc..nctat armaturtle pretensionate din a zon·~ p'a. ~rmaturE~e de mares CD ~i 'C'Z).oneazQ asupra podului sa partieipe tnate elementele 182 . respectiv G). u.ramelor M.ile1' p:rma.. Fiig.te SE!ctiuni.imrea .a m.

VA A INf~snlucruR''lOR PODURI LOR PE .. Infraetructurfle seeompun.gate de ..e.nd de. .4.e podului.ta aparatele de reazem q}eAtuite CD dtstan\a ill~e penduJi . in general" din fundatie ~i eJ. SChBmi 1 pentrucalcu.ec= 2 r-SJD~· . Aeeste ..tala a sruprastrlJ(.Calculu.e sau sa apara.i pe pilot! sau eeloane.cooditii S6 pot acrie sub forma :' .ia capreshmfle efective sub aparatnl de reazem sa nu produe-i sJrivir.4. in ra Doastra sin! ti.4. in (fare ~ 1 este d.iste o distanlAmmimi.R. 2' ~O [.EJ\ CO.s.7.'2 daN''I.lul . In prezent. CI 2 doi penduli este necesar ea intre ac~tta sa ex.'148) : Fig..4.nca.taif. Funds tUle inn:as'ttuctu:riloI' podurller pot .iet iar dimens}uuile aeestora depi.orime.supra ..5. se ob\ine Ja$jmea blinlma a pendnlul1.GRI'NZI: lnfrastruet1Jlile 'rpadurilor au rolul de' a prelua lbcircarUe de' Ia .247 .a ~·.peeheseane eu aer eomprimat .. intermedinl apatatelor de reazem ~i a Ie transmite terenului de fundlatie. at11 181 pedurile de .a~catuirea.i.1. Preblemela le. Q(!.] 4. pe ehesnane d:esclU.&. Pentru d€ter:mil1(J: rea dnne-nsiunilo-r £nplan se ptme condit...1.. .431!l sau -~ <0.Cll1. p'osibi1itatea Id~ aluneeare intra aparatul de reazem ~i elementel. priD. (Jr.ii fundapj. a"b..1. (fig. ~ . ~8.din neopren. proiectarea Jj!i exacutarea fundatiUor :infra.NSlRUC1I..li : _CUnoscind unghiul .pizate aparate de reazem . AlcATUrI.. T G· Btraturilo-r fie neopreu rezulta defQ~matiUQt unghiulare fJ : d\n gondi\ialirnftarii T> 1.2'. '.op. truetnrtl.rC!irilor 'transmise Ide snprastruetura ~ de caracteristicile pamfntulul de fundafie.eiD~ de reazem din neapreD.14 :0.15).ul"ii.evat.j"m(n ~.eplasarea i oriz. 4..assa~ fit ~i la cere de cale lerata (tabelele 4.marimea .t aparat.N~ifl . .ex~ razac. rdiliecte.

151)..149.1. numite culee.. Elevatla unor pile ell ina1i:i. turnat odata eu betonul de eleva. 4.~ Awl Amonie 249 A . 4. elevatiila sint masive (fig.151).l bl~ ~ 1..4. 2 . 4..150. Culeele preiau pe Unga reaotiurdle . cu contur dreptun8-8 I I I ~-----------------~ -.e. Daca rnaltimile pilelor sint marl. 4.-----.15"0 l'?i 4.-' I ~--------~---------~ I I I F £g. Caracteristic este faptul ca fundatiile sint directe. amplasate pe maluri. Pile din beton simplu. valoarea fortelor verticale 91 orizentale ee se transmit infrastructnrii.' !ruet in sens longitudinal ~i transversal podulul.. \ ~ .149). tipurile de elevatii ale Infrastructurilor !?i calculul lor se prezinta separat. .152) au elevatil simple.r r ~tructurilor sint tratate in cursu! de geotehnica ~i fundatii. iar cuzinetii lit bancheta euzinetilor se executa din beton armat de maroa minima B 200.152). ele depinzind de marimea reactiunilor suprastructurtf.. Dimensiunile acestorpile.executate din beton simplu. 4. dad pila este situata in albia unui rtu. 4. Insituatil oblsnuite. --~--. Pe conturul elevatiei se toarna un strat de heton de fa¥i vazuta. rezulta din conditiile de amplasarea aparatelor de reazem. 4... asigurind in acest mod racordarea podului ell terasamentele. Elevatiile pilelor pot avea sectiunea transversala constanta sau pot avea . in funp ce pile Ie vlaductelor (fig.. Incastrate in pammtul bun de fun dare.--. Pila Fig. Alcatuirea pifelor.. 4. in eazul elevatiilor de inaltime mare li?i solicitate de incarcari orizontale importante (fig. fie cu sectiune casetata (fig. . numite pile ~i pentru infrastructurile de capat. Elevatiile mfrastructurllor podurilor se alcatuiese independent de modul de realizare a fundatiei.. 4... de 20 em grosime. cu marca minima B 150. -de caracteristicile mecanice ale materialului din care se executa elavatia :.p. Alcatuirea elevatiilor este diferita pentru infrastructurile intermediare.i.151.. fie cu sectiune plina.: .. 4. se adopta solutia cu avantbec '1i arierbec (fi:g. Ia partea superioara.1.. 221/2 2PV!t ==-I l 1 IU.. in tunctie de ~ Inaltimea st sectiunea transversals ale elevatiei. Intrucit modul dealcatuira a celor doua categorii de Infrastructuri este diferit. masrva ell Iundatie direct! pentru podurile de cale ierat. Forma ~i dimeusiunile elevatiei depind Iii de natura obstacolului traversat. rezistenta parointului de fundatie etc. annat.suprastructurii ~i impingerea pamintului din spatele lor. elevatiile sint executate din hewn.me mare.. Fig.150). - In mod freevent elevatiile pilelor podurilor de sosea ~i cele de cale Ierata sint alcatuite ca elemen te masive realizate din beton simplu sau ell parament din moloane (fig.i dimenslunile gaharitului ce trebuie asigurat.

. Pila unui pod de cale ferata I I ! I a elevatiei casetata.-- ~ ~ R: f . de cele mai multe ori numai eu fruct pe directia Iongitudlnala a podului. 5 5M S. 4.' _ "'1 c-c . eu scctiunea transversala ghiular. .153 se prezinta date Ie caracteristice pentru pila unui pod de cale ferata avind suprastructura aldituita ell 4 grinzi in seetiune transversala. ~ >:) -5.J i 5 ~ r-c3!J fIk ~~ I I I 5.0 C AD _.. 250 9-8 Fig.c ----I 0. Pilele eu elevatit rnasive (fig../2 10 IMS..27 . ell console (fig.$/2 5.. 251 . eu fundatia comuna ell cea a pilei...-2./IJ j-.. 4.. 6Ii2 S. \l 3. in special in cazurile unor viaducte care traverseaza viii adinci..65 .154).51/2 1i".1lI/2 . 4.JS 1 -fg/Xl 5.153) se recomanda sa se adopte 1a podurile amplasate pe CUTSUri de apa. Fila unui pod deealc ferata ell fundatie direeta mcastrata in sare. incinta de fundatie pentru a impiediea ctrculatlaapet prin straturile de sare ~ deei se elimina riscul dizolvarit acestui strat portanto Pe iniiItimea corespunzatoare nivelului maxim al apelor s-au prevazut avantbec 11iarierbee. Racordarea elevatiel cu fundatia se poate realiza uneori prin intermediul unui cuzinet din beton .151 ~i 4.-NP.. executata din beton arm at. Specific acestei solutil este modul in care se izoleazii.armat..35 .152. 4.!!:!-f&? F'ig. Fundatia pilei este directa !?i se Incastreaza intr-un strat de sare pe 0 adincime de minimum 3 m. alege elevatla Iarnelaca. In figura 4.5. ~ I I '~ ~ ""W""'~' 1 ill ~~--2---~--~-1 1t.21 fJ! E 1 "'" ~ -17..153...c. Pentru reducerea consumului de beton Ia viaducte se poate. Aeeasta rezolvare prezinta avantaje tehnice !ii economlce.S1J/2 ~.

In situatiile dnd pamtntul de fundare se afla la adincimi mari ~i este necesara striibaterea unor straturi neportante de pamtnturi."" I l lil! ~ ~.157 este alcatuit din celoane verticals !1i inclinate de diametru 1. Illtimea elevatiei de 5. --tL-----. inirastructurile podurilor se realizeaza ou fundati! indirecte.. ~ J . r"'---~-------------: II ------. pina la 2. Pila din beton armat de udiltime mare: . .92 m Ia rostul elevatie-Iundatie. baretele se dispun eli dirnensiunea mare pe directia Iongitudinala. '-------------~ IA I . I.. 11 1.. Elevatia este de tip Iamelar cu console Iaterale. iar la parte a superioara slnt prevazute doua console de cite 2. Este de subliniat ca.155 se prezinta modul de alcatuire ~i elementele geometrice pentru 0 pila.J L~ . Pe directie transversale. care asigura rezemarea grinzilor. I 1 t: .40 ill se rnentine constants.Pile cu elevatia lamelara -'Ii console din baton annat.15 m. t II .J r B-[J I. In scopul preluarti fortelor seismice transversale. II . cu doua nervuri laterale.' :1 d I. In figura 4.155. in conditiile seismice ale regiunii.. Aceasta solutie prezlnta avantajul reducerii volumului de beton in elevatie si. tar de Ia aceasta cota in sus elevatia este larnelara.L__ _. elevatia este masiva.elemente geometrice. Dispunerea in plan a baretelcr se stabileste in Iunctie de natura ~i rnarimea solicitarilor transmise fundatiei. Sistemul de fundare _pentru pila prezentata in figura 4. la nivelul superior a1 bancbetei ouzinetilor sint prevazutl doi "opritori diu beton annat.J Fig. _. avind dimensiuai variind de la 1.08 m. ca urmare a reducerii greutatll proprii a pilei.80 m la nivelul banchetei euzinetllor.00 ill deasupra rostului elevatie-fundatie. .. 4.156 se prezinta elementele de alcatuire ale unor pile avind sistemul de fundare realizat cu barete din beton armat.m o b Pig.1~!l. . Elevatia este realizata din beton arm at. Sapaturile executate in transee adinci se executa freevent in tara noastra en utilajele Kelly....di5punerea allaratelor de'l'eazem $1 a opritortlar. o 253 . 4.. in aeelasi timp. masurile stabilite due toto data la reducerea intensitati! solicitarilor produse de fortele seismice. pentru preluarea ef'icienta a mornentelor tneoveietoare produse de indircarile pe suprastructuri. ::: r"'--"- . eu 0 sectiune in forma de I. In cazul prezentat. de inaltime mare. Pina 1a 5. il I' :loW ~ . ~ 1 In figura 4. ESGH ~i ELSE. conduce Ia dimensiuni recluse ale furidatiei directe. Ca !1i Ia siste252 .

..----..-' -.~ 1:1 \ ~ _M _\.17 m. .. --- A-A ___.. ... condueind 1a cresterea consumului de otelbeton.. . In acelasl timp se realizeaza un aspect placut. cu doi stilpi ~i riglci din beton armat l(1ig.apile in cadru. __ I ." liL~!rc=r ..- ~t &it"" ._ .. Dlspuaerea in plan a eoloanelor ~i alegerea Inelinarl! ~i lungimti lor rezulta in funcp.ectiUl'le clreulaTIl. Asemenea elevatii se adopta Ia pasaje.r-a.• ~ F=~ "\ (. Elevatia lamelara cu console prezinta particularitatea ca lii1imea se mrcsoreaza catre baza. In aceste cazuri. . reducindu-se consumul de beton annat $ greutatea proptie a pilei.---=J ..- .. ·-u_ ~ -----l t---.. r' . r'.1 I----_--J -. de dimensiuntle . ~co~ alcll- I>U r'J r I I I 1 1 .158). a b . Sti1pii pot avea seetiunea transversale de forma circulara sau dreptunghtulara cu latura mare dupa directia so1icitarii eu momente incovoietoare importante .. I .---'"l . 4.. mut eu barete. reducers substantiala a consumului de beton in elevatie :'ii in fundatU.. ~ ~I . .~bl" ~ ~~ If fJIJ'# /liZ -t 1t::I J ~~ . ~ r ~! . ~{ n '11 I in.-' --I - \ f-. deoarece asigura 0 vizibilitate corespunzAtoare..mai mari ale suprastructurilot.II ~ . " cu stUQi de s. j~ ...eqi.. ~ -.pilei.~I r--::ti -----4 II I II I - ~_~ _- _---I ..J I I I I I 1.J.1.. o 254 255 .'b I . . La desehtderi . I I ' .-. solutil economice Ia pilale-cadru se obtin prin rna[orarea nurnarului de stilpi Ia trei sau patru (fig.t58._. Pilll ell elevatla din sti1Pi st righi din baton annat: sti4:rl doe .--. B-IJ A-a - -... '. este realizata Ia elev.__.-~. I . datorita scaderii greutii'tii ce se transmite la fundatii. $ .~ I ~ f--"" =-~ 5 __ .. 1l.une dreptungbiula. natura !}i cota pamlntului de fundatie etc... . . ~l ~ / s . Ia 4.J A 1 .. la pactea superioara se executa un radier care distribuie reactiunile transmise de Infrastructure 1a toate coloanele.e de naturasi marimea reactiunllor transmise..Fig.: c tui!r'e.. ...: b- ~ ~ . 4..50 m pina.159-).-1.... . soltcitarfle riglei produse de reac~unl devin importante.~ ~ ~4 S!. .J - .. de la 5.

Pentru a compensa diferenta de ina......-l~.__ L.. ~ ---=.8IJ o ...10 unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de elevatii ale pilelor. la care.L.. a fost necesara precomprimarea acestcr console. Pilii cu elevatia ~ din trei sau patru stilpi eirculari si riglil.( ' :. l.J 7. Pentru cazurile curente de poduri eu gabarit obisnuit se indica in anexele 4..r~' ::. fie Inclusa in inii11iroea suprastructurii 256 Oii (pila lamelara (fig.A.~l 13 A-A I 8-8 ! A-A If/II) n :~ . Astfel.T... referHoare la rezclvarea unor detalii.. t..tl Ia nivelul cuzinetilor pentru aparatele de reazem fixe. I . se adopta 0 solutie en patru stilpi inclinati ~i rigHi unica (fig.. Pentru ~ ~rea un aspect estetic placut. La unele suprastructuri realizate din grinzi simplu rezemate.. .. de dimensiuni reduse.. In afara acestor alcatuir. este necesar carigla superioara a elevatiei pilei sa.ul Oii. 8-8 ~ I"alii2/l1l "I I~ 'Q a b Fig. 4.. ~ lUI I _ !. <I lUI Elevatia pilei podului peste Dunare la Gturgcni=-Vadul FIg. in cazul in care conditiile de gabarit impun reducerea inaltimii de eonstructie.N. __ ' ~ ~ r' I : j L J I. pe Ietele laterale ale -riglei se executa mar. 4. Pentru realizarea unei Iundatii unice..L __ II !I' ~. ale pilelor.Pooun din bernn annal 257 . solutie care are !li avantajul unui aspect estetic. .....50 ~~ Fig.. b).. Pile ell elevatia din slilpi lnclinati din beton arrnat. 4.. realizarea unor tipuri speciale de alevatli pentru pile . din baton annat. reazemul fix si reazemul mobil sint amp lasate pe aeeaasi pila._L. a). 17. 1. I I ~ r ~I . La a~catuirea elevatiilor pilelor se pun ~i unele probleme specifice.. ~ "t . La latimi mai mari ale piirtii carosabile..162._-. en console din bcton precornprlmat)...A...pentru lucrari deoseb-ite sa poate recurge Ia.l~ill1edintre cele doua tipuri de aparate de rea~ zem este necesar sa se execute cuzinerul aparatului de reazem fix mal sus dceit suprsfata riglei superioare a pilei (fig..160..7-4. I _. . pentru a nu mari inclinarea stllpilor.. in conforrnitate cu prevederile proiectelor directive LP..i . j)! __ II : II II I . In figura 4... datoritii 'reactiunilor mari transmise de grinzile suprastructurii pe consolele pilelor. . J. b). I ~ .162.· 4. ...159. a).160.. elevatia pilei se poate aloatui sub forma unui cadru din beton arma t cu stilpi inelinap (fig. 4.160.~.161 se prezinta elevatia pilei podului peste Dunare la GiurgeniVad. 4.

P~ntr~ pasajele Inferioare.redtrce'rea rniiltirnlj: de (Jonsrructta . Illdituirea culeelor. Acestea constau din dai stllpi prefabricati din beton annat. Lat..rl<telOr de reazem fix ~ mObil cu inaltilJle diferitii.55 I.dispurierea "p". bordurile slnt prevazuts la 85 em fata de pile.!J I ((J I! MUlE I tL~_~.7!/Z g7112 _Mill! M ~ I 1. formind astfel a pfla-cadru. care sint Iegati prin zona cen~r!'llaexecutata monolIt. de cat a rostului elevatie-fundatie etc. "'"' ~ " II II I I 2.IH3.. Pile prefabricate : element prc. 4.. se ian masuri de plaeare eu rnoIoane .[11/2 I / I 1 ~.podurilo: care traverseaza cursurt de apa se alcatuiesc cu e1evat~ masrve..50/.. '" 'II . acestea se dispun la minimum 40 em distanta de elevatiile pilelor 9i au inaltimea de 40 em." I" i!J !>:-=~. iar trotuarele culeei sint scoase in consola.! II II 1 / Iho . -1.. in vederea asigurarii stabiHtatii umpluturii de pamint Intre zidurile intoarse. ~ ""I£i5 110 . b • A---t 1Fig.JI II 11 I' ~ i~ ~ l- JfJfl/l • l. In care stnt Incastrate zidurile Intoarse §i zidul de garda. Elevatiile euleelor podurilor de sosea sl de cale ferata se realizeaza. Iflf2 ~ (150/2 ~~ 1. III iI' I' ' / '11 'II '~ . Dimensiunile culeelor masive se stabilesc pe criterii constructive sau de rezistenta. ~ilele .2:5$ 1. IJ .UD I" &ll! ill !IJ . Astfel... In figura 4.P25 "'" J ~ .163).-' JI .1.fJ_:__ I . Daca riul trans-porta gheturi sau plutitori marl.A.162...l monout: 3rundaue. 4. I" II.imea culeei este. Alciituiri deosebita ale banchetei cuzinetilor : ". In figura 4... De asemene~. se impune adoptaroa unor rnasuri eonstru~tlve.55 1.4.. pentru evitarea lovirii pilelor pasajulnl.rigola arnplasatii la un nivel superior nivelului apelor marl.1.. Latimea euleei se alege in 259 258 . depinzind de caracteristicile suprastructurit.JO/2 I I ! ~ ~ I. a .166 se prezinta alcatuirea !iii principalele dimensluni ale unei culee de cale ferata eu fundatie directa.A .6f/i I \ ~ VI ~ ~- -"'" ~ .in tar~ noastra..' tll75 (075 ~ " .... La al~atuirea pilelo7 pentru pasaje. . 4.I fj-B 1 .. la realizarea unor pasaje au fast utilizate pile prefabricate (fIg..2. pilele pasajelor superioare au blccurile fundatiilor pl"el~nglt~.I/f} 7.~ I !': ~ II' "I Ii' III I l. 2 .95 - 7.Dzi 9: ~ Fig.I. care asigura racordarea cu terasamentele (fig.1J5 - :. in general.fabrlcat. .ea se" adopts parapete de ghidaj. prevazuti ~cu rigleIa partea superioara. .vehiculelor m eaz de deraiere.M _SI ~: I [J b I I I 2. alciituir_:a caii ferate e~te obligatorie cu contrasine de ghidare. Liitimea banchetei de rezernare rezulta din conditiile amplasarii cuzinetilor pentru sustinerea aparatelor de reazem 111 ale asigurarii ancorarn armaturii Iongitudinale a suprastructurii peste reazeme. de inilltimea terasamentelor.. Se evrta degradaraa avantbecutilor prin inglobarea unor profiluri metaliee tn parte a din fata. se prevede intre zidurile intoarse 0 umplutura drenanta care sa conduca apele la 0._ l.164 se .OD12 :'1 I . Pentru evacuarea apei ce se acumuleaza in spatele elevatiei culeei.t. egala cu latimea piirtli carosabile l?i respectiv en Hitimea platformei ciiii terate. Stilpii slnt Incastrati In blooul de fundatie executat anterior.. Capetele zidurilor intoarse patrunu in terasarnente ell 50-75 em. iar e~evatllie sint retrase ell eel putin 40 em in raport cu aceste blocuri.. Da. Caracteristicile mecanice ale materialului din care se executa asemenea culee rezulta din criterii de rezistenta ~i de durabilitate.9.. unde socul produs de sheturt sau plutitori este maxim. ... 4.. prevazu~e en avanibeeuri ~i arierbecurl pina la un nivel ee depage~te cu eel puttu 1.. / ....11 I" til I FI. ell l?uDlmum 85 em deasupra nrvelulut superior al traverselor.tL~~ f . J.. !!.165). in general.zonl1 execut.indiea modul de armare a stilpilor prefabricati.00 m nivelul apelor extraordinare. sub forma unor blocuri masive din beton simplu.

.T ~ ~ .. ~ ~ .... ~ . ~ ~ '. .ffll ~ ~ ~ '.iii ~ . ~ ~ . ZI ~ ~ t:() '" suJ· H'@Z#-Ii'IlO .7 I' (i) llo'-I..~ !!>.. ~...1 In. ... ~... rq ~ ~ ® ~ e::: ~ • .. ~ ~ ~ ~ ~ . ....... 8....!... . . ~ III ~ ~ . ~ . " ~ ... ~ ~ ... . 0-0 @ " "" ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ l1U.:J ~ . ~.... ft' 260 261 ....... e ~ ..7 'Co... ~ ~~ ~~ ~ . 1i.... 'II.- '" IllllJlil~/lfl~1 ... ::...iU9:t~i I"-r ~ 1<-> 1 :J -J [ .... ..."" ~ T""I: ~ 9-EJ 1/h·7 P' @IN-4:m oq..... ~ ~ t:::l . ~ ~ ~ ~ ~ .<:1:)1 J 0::::. @ ~ ~ ~ "'" 11 @ @@ ~ ~ @l @ I ( ~.

.6J I[ ."l .~ J -- 4-=t--. Dimensiunile elevatiei la nivelul rostului elevatiefundatie si ale talpi! fundatiei se stabilesc in functie de solicltarile produse de reactiunile snprastructurii.-1 - ~6 - .ztdul.167 se prezinta alcatuirea unei culee pentru un pod de 70sea.. reducindu-se astfel valoarea momentului incovoietor produs de impingerea terasamentelor.. Cnlee masiva l1i iunda-\ia din barete : 1 .2}Q 'I 2WJ f.bareta : 6 . . Fig. Terasamentele se executa cu un taluz pereat in fata culeei. Zidurile intoarse au Iungirni stabilite in functie de racordarea eu aripi sau eu sferturi de con.168). S . 1 .50 m. iar sistemul de fundare este realizat cu barete dispuse in plan dupa directiile solicitarilor care se transmit la radier..lIlaca trotuarutui. o. 7. <DlU 000 Vl mod curent de 5.BfJ/2 t(Q - J_______ I -'7 1 o 1 ~ 2/ . de impingerea pamintului ~ greutatea culeei.-----. Aceasta dispozitie se poate adopta in orice situatie in care prezenta terasamentelor in fata 263 . III .-j. ... ~ ttl .. _1. ~5 r§g N ...§~ ~ 1U~ QJ .NJ Ii i if vJ ~ I' 1 5 .. ~ 262 ~ 0.elevatie: 3 .radicruJ..f' 1 I I I 1 A-A lfl} 7Bfl/2-r 8-8 Ci 0 E-£ OTI I-- . I '~I f..-... 0 centrare a indircarilor se obtine prin dispunerea drenului din spatele culeei pe 0 consola.bancneta euztneruor : 2 .:j-' §:c ~ 0:::I 0 <1/ . Elevatia este masiva. tntors .j-' .~II ~ II . In figura 4.~ . 4... o importanta reducere a solicitarilor produse de 'impingerea terasamentelor se obtine daca se adopta culei inecate (fig.:j~ <J .dgola drenulul . 4 ...0"0 :0 ~ {l)b ~~ 0 0.167.--. 4..

deoarece permit sa se reducii.--'--'-_ 1 ~--------'i l ~- . pe un pat de balast.j ill .il __ i ". deci la un consum important de beton. in umplutura rambleului. suprastructure se prelungeste peste taluzul umpluturn. ttl >o..... Din aceste motive s-a trecut Ia adoptarea unor alcatuiri constructive Ia care impingerea pammtului sa nu se transmita integral culeei.~ I ~ ~ ""~ IflC. () <J) cO I r. volumul betonului ant in elevatie. In prezent. ~ "" .. a).J >ttl :> "en ttl ttl ~ lSI ---. '. 4. deoarece la culeele inecate se reduce substantial impiogerea .. DispoziUve speciale de preluare a Impingerti piim1ntului.. () I: i ""' <lJ <Il 'i Cj ~f "0 "0 0 Co .. Din compararea celor doua solutii la care terasamentele au aceeasi inaltime.. 0 dimensionare judicioasa a culeei. In figura 4. I> 'alcMuiJ:e. fapt care conduce Ia dimensiuni considerabile.170).Fig. . rezulta urmatoarele economii : 60% ciment.. intrucit nu exista pericolul de afuiere a umpluturii de catre ape. Pig.. 4_169). greutatea culeei sa 265 ~--~~~--~------~~------------~-------------- . dar tre. Chiar ~i in aceste conditi! • solutia conduce la 0 economic apreciabila.solutii sint economice.171. --~--' 264 culeelor nu creeaza inconveniente in exploatare (de exemplu.. in comparatie cu rezolvarea curenta (fig. Aatfe].. ..:. 'cC ttl .buie remarcat ca pentru asiguraraa gabaritului necesar unei em de comunlcatie...--J ~. 4. -.170. (. sollcitarile culeelor sint importante. J:: ~ Culee in€Cak'\ eu elevatia din dol pereti din beton annat aveder a . se adopta in mod frecveat. eu elevatii alcatuite din doi sau trei pereti din beton armat (fig.. : . Asemenea . 4. solutia se poate admite Ia pasaje. la viaducte ~i pasaje).piimintului asupra culeei datorita micsorarti Uitimii suprafetei pe care se exercita impingerea. 4. Aceste tipurl de culee se adopta ori de Cite ori exista posibilitatea ca umplurura sa se execute cu unghiul taluzului natural. cit *i in fun datie...-. I I 5 S o <c . la inaltimi mai rnari ale terasamentelor......: 6 ~IT~ ">- '" I!ii I ~- I I '-. b este prezentata 0 solutia foarte avantajoasa pentru a culee fundata Ia 0 cota superioara.169. Este de mentionat 0 reducere a excentricitatd cu care actioneaza fortele la nivelul rostului elevatie-fundatie i1 pe aeeasta baza. ~ __ . In general. ci unor dispozitive speciale (fig. 80 % otel-beton. eulee Inecate.171.

a) sau cu eoloane v erti cale 9i inclinate (fig.174. Aldituire a- b avantajoasa de culei : en J'Undare 13 0 cots.racordare.S.173. supertoara. Fig..a Fig. iar elevatia este alcatuita din coloane san stilpi din beton armat..!!!.17-3)9i eu fundatii pe piloti prefabricati din beton armat. iar cu eeHHalt ca- In general.lcat1 din beton acmat: 3radier : >( banellel. en pereii din beton armae. Solutii eficiente Be pot adopta si pentru executarea culeeior cu elemente prefabricate. asigure transmiterea pe 0 suprafata cit mal mare a presiunilor date de culee. jar volumul de manopsra scade cu aproxima tiv 17 %. 4. Asttel.a cuztnettlor :. numai cii fundarea se realizeaza pe coloane de diametru mare.fi512 'A I ~ l-----fr''fI ~ ~-l----=i'?iI~ ~i+----.R. Culee executata bricate: din eleroente prefa- 1 .172. 4. pentru alcatuirea euleelor cu fundatti indirecte se prezinta in figura 4_172.1rt. d sint legati Intre ei printr-o rigUi transversala din beton armat.170. -t cu elevatia din dOi pcreti din beton annat ~i fUDdatia din coloane eu diametrul de 80 em. Incastrarea elementelor prefabricate ale elevatiei in radier se asigura prin patrunderea acestora in Iacaeuri special amenajate J?1 turnarea unui mortar de ciment. iar deschiderile marginale sin1l de marlmi relativ reduse. In functie de conditrile locale. Ineastrarea peretilor nu se realizeaza intr-un radier comun.1 zrdu rlle Intoarse. 4.171. Pereul sfertului de eon are o fundatie de suprafata. zidul de garda Iii zi utile intoarse. elevatia este formata din doi pereti din beton annat. sferturile de con se pereaza. 8-8 ~ 4. s-au realizat culee cu elevatii din stilpi prefabricati din beton armat (fig. corespunzator greutatii masei de pamint ce ar fi fost sustinuta de radier.4. coborita sub adincimea de inghel. b). cind nu existi'i jiertcclul de afuiere. pe care se executa Ia partea superioara bancheta cuzinetilor.tfi~R:1UDl B -I Fig .174. In figura 4. fara radier.PilOU . Se obtin astfel importante avantaje prin reducerea eonsumului de beton ~i otel.i in cazul solutiei dill figura 4.174 culeele sint aleatnite dupa aceleasi principii. Be folosesc placi de.1lpi prei'lIb-. Asernenea culee fundate in rambleu se pot adopta la pasaje ljli pcduri provizorn. daca nu exista pericol de afuiere. asezate intre zidurile intoarse. o solutle eficienta. la podurile de 8 1/.prefal>rleati <lin baton armat. b - A-A B-8 reduce cu 60 %. La podurile cure traverseaza cursuri de apa sau in cazul unor ini'il1imi mari de terasamente. 2 . 266 267 . Pentru asigurarea unei treceri line a autovehieulelor de pe pod pe terasamente. Culae inecata I sosea Iii de cale ferata racerdarea podurilor eu teras amentele se realizeaza ell sferturi de can. Ca :. dar in acelasi timp se micsoreaza tncarcare vertieala ce se transmite coloanelor.S. prin eliminarea radierului. care reazema cu un capat pe 0 eonsola a zidului de garda. se pot adopta culee numai eu coloane verticals (figura 4. Radierul este turnat la Iata looului impreuna eu baneheta cuzinetilor. in U. Se imp un 0 compactare riguroasa a pamfntului din rambleu 9i realizaraa unui strat de balast de c grosime care sa..

- oancaeta cuzmetnor . Fundatiile masive Olin beton simplu.175) pentru preluarea Impingerii piimintului. Siret sau peste Iacurile de acurnulare au infrastructurfle situate permanent sub nivelul unor ape cu mare adincime. tnrcrs : !I. precum !if armatura cliS[pusa partea interioara a zidului (marca pe (2) pe fig. starea limitii de deformatie .este placi de racordare se aseamana cu cele folosite la podunle pe grmzi eu console. se iau masuri de asigurare impotriva degradarii !$i aetiunii de inghet-dezgbet prin utilizarea tipurilor de eiment. 4. lunecare) .4. Podurile peste fluviul Dunarea l1i peste rturile Mures. I> ell eoioane verttcate ~i mclJnate. . Zidul de garda se considera incastrat in zldurile Intoarse l1iin bancheta cuzinetilor (fig.batOn de monoltnzare : {bBlIleh~ euztIte~lor si zidUl d·" gaIda. pentru eele trei grupar! de actiuni : . armatura se dispune constructiv. fundarnentala-suplimentata .sau stilPl din beton 'lIrmat. Astfel. speciala. Pe fata exterioara a zidului inters. 2 .gruparea a II-a. prin realizarea unui grad de impermeabi1itate a betonului care se iropune etc.13 unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de elevatii ale culeelor.2. sau combinate include unele elemente comune.2. Olt. 4. In functie de modul de alcatuire a unei eulee ~ de transmitere a incarcarilor. situate in teren fara ape subterane. daca sint in teren eu apa subterana.a.stenta.a. Se dimensioneaza armatura ce trebuie dispusa Is partea superioara a zidulul Inters (marca CD pe fig. se executa cu betoane de mardi minima 100 daN/cm2.gruparea I. 4. mare . Starile limita la care se calculeaza infrastrueturile sint urmatcarele : . se efectueaza ca sl pentru suprastrueturi (STAS 10111/2-77). Somes.f l~r~2 ¢ 8-8 c . eoloane. 4. Pentru cazurile curente de poduri de sosea se dau in anexele 4.d de ga~d. . cale ferata sa 268 269 .zld. o 0 Z- pat pe 0 grinda de beton armat sub forma unei tiilpi asezate pe teras?IDente ".174. fundamentala .4. rnarca minima prescrisa este de 150 daN/c'll12• Elevatiile rnasive din beton simplu se executa cu betoane de marca minima 150 daN/cm2. beton sau beton annat pentru podurile de sosea. Atmatura zidului de garda se deterrnina pentru preluarea irupingerli piinllntului din spatele elevatiei culeei. a agregatelor !?i a pietrei naturale (in zidarfi) corespunzator agresivitatii respective.. la proiectarea infrastructurilor trebuie sa fie respeetate prevederile standardelor !?i ale prescriptiflor tebniee eli privire 1a gabarite.175) pentru preluarea inciirciirilor din greutatea propria ~i a eelor ce pot aetiona pe zidul intors.ca !l:l'otuarulu:l.gruparea a III-a. rotiri). 1 . Prciectarea infrastructurilor din zidari]. Astfel. Daca betoanele se afla in medii agrcsive.1. Infrastructurile se calculeaza Ia difelitele stari Iimita.rasturnare. Dlspunerea armaturllor in zidurile futoarse Iii in zidul de gardi'i : 1.A 8-8 --1-- castrate in corpul culeei.stiiri limita ultlme (stare a Iimrta de rezistenta !?i starea limita de stabilitate a pozitiei . Elementele de constructia ale infrastructurflor se executa ell materiale care trebuie lndeplineasca condltia de maroa minima a betoanelor !1i rezisterrta minima tie rupere Ia eompresiune a pietrei Iolosita in zi'darii. 4. 3 . Infrastructurile TIU se verifica la oboseala . este necesara dimensionarea armaturii zidurilor intoarss. Culee prefabricate fundate pe coloana de diametru mare: cu ootoane verti~e.cuZul infrastructurilor la starea limitii de rezi.L_-L I I I I J_ :1: I 1 r' aFig.Ac.Jr J Fig.pI.175).zi. CONSIDERATIl PRIVIND PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR . . iar pendulii din beton armat cu betoane B 300. 4.coloana de diarnetrtl.stari limita ale explcatarii normale (starea Iirnita de fisurare..i in calculul sclicitarllor nu se ia in considerate coeficientul de impact. de aceea se realizeaza eu betoane pentro construetii hidrotehnice (STAS 6102-69). Principii generals de proieetare.175. 3 . iar dad! aeestea sint supuse actiunii permanente a apelor..11-4. considerate in- c-c J I-- C . marca minima necesara este de 2·00daNlcm2• Elevatiile din beton armat se pot executa eu betoaue de mares minima 200 daN/cm2• Cuzlnetii din beton armat se executa cu betoane B 250. rezulta necesara dimensionarea elementelor components. Cai. 4.tasari.

care trebuie sa indice : sistemul de fundare.tt.fi._ Nt a L-_--' 1 I ___J _ Fig.Nj male. forma 9i marime etc. d cmd nu se iau masuri pentru stabilizarea fundului albiei se recomanda ca talpa Iundatiei sa fie astfel mcastrata in teren. In terenurile afuiabile.:l!. . In caz contrar. " inldlca in standard.conditiile geologice ~i hidrotehnice . __ H. - : componente matie a infrastructurilor se varifica prin determinarea tasarilor produse de incarca- • Starea Umitii de deior- rile normate permanents si temporare de Iunga durata ~i 1imitarea valorilor lor astfel : . in Calcuiele Ia stari 1imita se etectueaza eel putin in dreptul rosturilor dintre elevatie si fundatie !]i dintre Iundatie f}i teren. daca nu se iau masuri de protejare (radiere. . cu suprastructuri alcatuite din grinzi sau dale din beton annat.1 nun.176) : (~)2+ ( a~ ey)2 at! ~ tn.adineirca albiei datorita eventualelor lucrarl de regularizare ~i de imbuniitatiri funciare . in functie de forma rostului verificat nului de fundatie. tY.adincimea stratului de Iundare nealterat in care trebuie sa fie incastrata Iundatia .75 . Adincimea de fundare a infrastructurilor (STAS 1242/1-73) se stabileste 1inind seama de : .cu apa. avind excentricitatea de calcul eo.e componente normale pe sectiunea considerata . se indica prln proiect ca betonarea fundatiei sa se execute l1l1ediat dupa terminarea sapaturilor. presiunea de baza pe teren si sporurile ei de adincime. . Pentru rosturile intermediare ale infrastructuri1or. se prevad reazeme care sa poata transmite la suprastructura solicitarile produse de Iortele care aetioneaza asupra culeelor. Pentru culeele cu stilpi izolati sau cu elemente de liitime. stratul in care se fundeaza.deplasarea orizontala a pfu1:ii superioare a infrastructurii. in rosturile elementelor de zidATiesau din beton simplu ~i Ia nivelul talpi! fundatiei este asignrata daca punctul de aplicare a rezultantei incardirilor in rostul respectiv.177. I#7 t ~ • Starea Umitli de fisut r--. fisurile elementelor din beton armat nu trebuie sa aiba deschideri rnai mari de 0. La terenurile stincoase adlncimea minima de Inenstrare a fundatiei in stratul nealterat este de em. tmpingerea pamintului se ia pentru Intreaga liitime a culeei.x )( Fig. Schema de calcul pentru verifiearea la nor- Iunecare a tnfrastructurilor HI components ta<"l~ent1a1e. a carui valoare se si de natura tere' • Starea limitii de stabilitate La lunecare in rosturrle elamentelor din zldarle sau din beton simplu !1i la nivelul talpii fundatiei. 4. e.de 25 m. saltele de Iascine etc.influenta reciproca a Iundatiilor existente ~i a celor noi. precum !1i in dreptul schirnbarilor de sectiuni.adincimea de inghet (STAS 6054-64) . daea distanta dintre stilpi sau elemente este mal mare deeH de trei ori grosimea stilpului sau a elernentului. Iorte. coloane etc.5.177) : in care: H.5. .Jf. produsa de tasarea neunlforma si de defnrmatia elastica a elementelor infrastructurii sii nu depaseasca valoarea 0. ~ diferenta tasarilor totale uniforme (in em) ale Infrastrucrurilcr alaturate sa nu depaseasca valoarea 0.: se gase!1te pe suprafata limitata de curbele stabilite cu relatia (fig. dar nu mai mica .). 4. de 80-120 em).i verificarile in legfrtura eu terenul de fundatie ~i sistemul de fundara adoptat (fundatii dlrecte. Solatia de fundare se stabileste pe baza studiilor geotehnice. 4.adtncimea de afuiere. . La podurile de cale terata cu 0 singura deschidere (de maximum 10 m) 17i la podurils de sosea (de maximum 20 m).60. se ia f=0. Impingerea pamtntului se considera pentru fiecare stiip san element.redusa. se veritica eu relatia (fig. 4.. fundatii pe piloti.) ./f. • Starea limitli de stabiliiaie la rastumare. ill care m este un coeficient al conditiilor de lucru. .tasarea tota:a (in em) a unei Infrastructnri sa nu depaseasca vaIoarea 1. coeficientul de :frecare.---..J[ Prin l s-a notat deschiderea minima aliiturata infrastructurii calculate. FundaJlil~ infrastructurilor trebuie sa fie cu eel putin 50 em rnai [os declt a:_:l1neunea e Inghet (considerate.176.'"Primata metri. In zona nivelului variabil al apelor ~i sub nivelul apelor. Schema de eatcul pentru verlficarea Ja rastnrnare Ii infrastructurflor. inclt n1\:e101acesteia sa 50 270 271 . La rostul dintre fundatie ~i teren se fae s. adincimea de fundare. In acest scop.--r-Vi'll'. slit fortele eomponente tangentiale care actioneaza pe sectiunea - (J - considerata . culeele pot fi calculate in ipoteza ca suprastructura constituie un element de legatura Intra culee. pe 0 latime dubla.~~ rare la elementele din beton simplu sau din zidarie de piatra este asigurata prin limit area excentricitatii 'rezultantei fortelor. iar Ia elementele din beton annat prin limitarea deschiderii fisurilor. intre Iete'le exterioare ale stilpilor (elementelor) marginali . ' La proiectarea tnfrastructurilor fundate in terenuri care se altereaza in ~ont~ct.

0 parte din forta de inundere. 4. se recornanda sa se alcatuiasca eu radiere eu arm atun pretensionate. coloane. In figura4. 4. precum si modul de distribuire a armaturilor in radier. Pentru radiarele pe care reazerna elevatii sub forma unui perete (fig. 4. tn cazul stilpilor prefabrteati. Infrastrneturi1e unor poduri de . se constituie mai multe zone cat centric si rezemat pe comprimate prin care fortele se transmit la pi patru pilo1i. in eazurile dnd e<2d. pentru a se permite montarea cofrajelor. elevatii masive etc. In nici un caz nu este irrdicat sa se distribuie armature pe Iatimea de radier cuprinsa intre piloti.50 m. si fortele Z de intindere preluate de arrnaturile din radier. declt sa se puna 0 parte din armatura in afara Ui\imii pilotului.lzute ale elevatiilor se executa cu un strat de beton de lata vazuta de eel putin 20 ern grosirne.178.deschideri mari. La un radier cu piloti situati la distante mari (dl>3d) este necesar sa se prevada 0 arrnatura pc tot conturul radlerului. Studiile ex:perimentale au aratat en In cazul cind s-a1' prevedea arrnatura l)i mtre pilo~i. Fig. dupa diractia eea mai scurta dintre piloti (fig.2 h.2. ba.182). b). perete) Ia piloti are traseul eel mai scurt. Proiectarea fundatiilor pahar. in situatiile clnd numarul vergelelor rezultate din calcul trebuie ~e~ zate 1a distante mid. sub fnndul albiei din talveg . se stabilesc in Iunctie de distanta dintre plloti (coloane) astfel Incit sistemul de forte care se tJ:ansmiteelementelor sa fie in echilibru : cornpresiunile D produse in radier de elementele de constructie de deasupra sa formeze Impreuna cu reactiunile din pilotii D. alcatuit eu agregate sortate special.Ia culee. In cazul unor radiere care transmit incarcaFig.la viaducte §i pasaje.) se efeetueazaIn Iunetie de distants dintre piloti l1ide modul de alcatuire a elevatiilor acestor iufrastructuri : stilpi izolati. in special 'lnaltimea acestuia.2. 4. cu eel putin 50 em sub nivelul terenului. care nu se poate transmite Ia piloti (v. este ancorata eu ajutorul unor vergele transversale inehise. se recomanda asezarea armaturii . asimilrnd elementul eu 0 grinda-perete. generale Adincimea de fundare sub nivelul afuierilor maxima posfbile se admite de 2.3. astfel incit nu mai este neeesar sa se prevada cirlige pentro armaturile de rezistenta. Fig.00 m daca adindmea de fundare sub cota fundului albiei este mai mare de 10 m. loti.. este mai indicata asezarea vergelelor pe doua rinduri. 4. Armature dispusa in radier S-a demonstrat ea. Fetele v. de exemplu. 4. care depinde de elementele geometriee ~i de armarea elementelor. un sistern de forte in echilibrn (fig. SCbema de transmiterea reactiunllor de Ia elevatte prin radier la piloti sau coloane. Calculul 9i armarea r adieralor infrastructurilor fundate indirect (cu piloti. 4. In zona reazemelor (ded deasupra pilotilor) se prevad etrieri Inehisi pentru asigurarea ancorarii armaturii. Dispunerea armarile Ia trei sau mai multi piloti dispusi pe mal turiIor Intr-un radler incarrnulte directii. pe directia pllotilor. Se prevad in aceasta situatie etrieri speciali. lPereti.17&. se mobilizeaza in aceste zane dintre ptloti 0 parte din Iorta de compresiune l1i in mod eorespunzator. Proiectarea .la pile. Rostul elevatie-fundatia trebuie prevazut Ia urmatoarrsle nivehiri : . eel putln en 50 em sub nivelu'l fundului albiei.181 este aratat modul in care se produce fisurarea radierului in mornentul care precede ruperea. dat fiind Iaptul ca zona cornprimata prin care se transmite forta de la infrastructure. iar sub perete . fig. . actionat de un stilp izolat. a).. armatura de rezistenta se dispune deasupra pilotilor. Conturul fundati.4. Este necesar ca suprafetele in contact sa fie plane l?i rugoase pentru a asigura aderenta betonului turnatpentru fixare. Elementele geometries ale radierului.179 se prezinia modul de action are a fortelor asupra unui radier situat deasupra a doi piloti.lprafatii redusa. ln figura 4. Dispunerea armaturilor intr-un ramer incarcat pe 0 s\. Betonul de fata vazuta se toarna odata eli betonul din elevatie. 4. b se gaseasca mai jos dedt nivelul afuierilor maxime posibile. 1m IHI o sau locale. rete etc. reeornandarile din prescriptiile germane indica modul de transmitere a resctiunilor si momentel or Ia blocul de fundatie.radierelor fundatlilor indirecte.178.ei se reeomanda sa fie cu5 em in afara conturului elevatiei.la partea tnferioara a radierului . .184. a caror Incastrare este asigurata ca in figura 4.4. in cazul in care armatura situatii deasupra pilotilor (~i in apropierea acestora) este insulicienta. care sa asigure transmitsrea fortelor la piloti (fig. III PodUri din peton annat 272 213 . Acestor zone de compresiune Ie corespund zone de intindere situate deasupra fiecarui pilot.. daca adinclmea 'de fundare sub cota fundului albiei nu depatie~te io m 9i de 5. iar calitatea acestui beton sa fie aceeasi eu a betonului din care au fost eonfectionatl stllpii. 18 care se transmit reactiuni importante.Ov 4.2.180.183). considerat in fata culeelor .179. 4. Ca ~i in cazul grinzilor-perete.l!?i 0. (stilp.se prevede 0 cantitate de armatura deterrninata.rezultate din ealeul pe 0 inAltime cuprinsa intre O.180). Hotarttoare pentru comportarea buna a radterului este asezarea armaturilor cit mai concentrate deasupra pilotilor.

. . :..183.182. Pig.. Dispunerea armiturilQr in radlere fete extinse..c~~ .. ::! "". . . 4.'" . <Ii}.... ~ f0J "-' .. . r- ...a rn~... "3 I~ . !L." -:~ . . C'lSo~ .. Incarcate pe supra- 274 275 .:I . I: ". .l .A .:1"" ~::! eo I .~:: 'b . ~a ~~.s .. I~ ...-..i~ ~..'tI a I I .: """... Il 0 w p. Schema de Iisurare a unut radier in carol armarl] Insufictente.. "01"" ~ ~ :§. i ... ~ "f .c: E.. . 4..~ 17'7" vr- - . .. ~I.~ L-:-: .20 k..s: ·-iVCI:f o"tj~ '" -g :J "ijj..:..:1'" :...-" ~ .181. . d .. oJ ~"'" ~j...:og Ot.i:: '3.0 E- A-A r------I-t~ c::. .::l .4 .....o ~u: ~. _0 ~ m i o..9 "'''' ~'O ed. ~ Fig." c~.....c'dtt ~~ ..- 4... l. d d. Dispunerea armaturrlor in radierele Incarcate pe suprafete red use. .....!...... ~ "'*" ~ .. Jiig.. u a·-'D Ol<~i'l :=I ~!. . ~ t??:l. '" C!> 5 !~: 6.. t:.SP.

cient sa se prevada 0 armatura inchlsa pe partea exterioara a peretilor (fig.2. 4. paharu- componenta verticala 5 tilpului planul A-A.M este momentul N d - de incasirare derat Ia nivelul A-A. mid ( M . Armatura longitudinala a coloanei se ancoreaza in radier cu mustati de 100 em lungime. in treimea inferioara.1 .184.. se prevad 18 vergele de 22mm diametru. pina la 14025 mm PC 52. de actiune Se considera distributia presiunilor si a fortelor ca in figura Armaiura orizorrtala CD situata la partea superloara a peretilor lui trebuie Sa preia Iorta H«. fiecarui perete revenlndu-I forta .184.186 sint prezentate detaliile de armare ale unei barete de 2.. asupra carora actioneaza sistemul de forte din figura 4. pentru 0 buna .-e~tricitati B __.-. ce se transmite a reactlunii 1a fundatie. iar Pentru 'ex.2 d pentru cazul l\I -N·d -~ O. calculata in a momentului 4. d).184. Plaea fundattet se calculeaza 1a incovoiere in sectiunea 1-1 (fig. a. Ioane sau barete Iii deterrninarea variatiai rnomentelnr lncovoietoare pe iniUtimea aces tara constitute un dorneniu in care intervin foarte multi parametri.4. 0 mai mare rigiditate transversala a careaselor se asigura prin prevederea din loc in loc a unor trieri.184. asa cum se indica in figura 4.a).ie se face asa cum se arata in figura 4. dar eel putin 10 ern. ealculul In proiectarea infrastructurilor distributiei sclicttarilor la co- 276 277 .184-. Fig.00 .. d1:.Pen- .pot Ii considerati ca doua console incastrate in fundatie. Adincimea de incastrare a stilpului in pahar t trebuie sa indeplmeasca urrnatoarele conditli : Grosimea dl a peretelui trebuie sa fie: t:::> 1 . b. N·d . de 1..184.0.?i H .ui incovoietor pe inaWmea coloanel din figura 4.. Armarea coloanelor ~i baretelor.15) si dirnensiuni reduse este sufi.4. diagrama de variatie a momentu. In figura 4.185 este direct . w. La realizarea carcaselor stnt folosite plase sudate tip.185. de 6 m lungime.016 mrn. de la care transmiterea eforturilor la armatura din fundal.este ') Z= ~ 3 -t. 4. . lntr-o coloanji in rnomentc incovoiotoare : (in functic de sclicitarea cu sudura cu tm sfilgU.!:_Hn..4 on fata de cazul anterior." este preluata de arrnatura (2) . dimensiunea stilpului pe directia in covoietor.2 d pentru unde.J:J N ·rl =2. Rezultanta H" poate fi transmisa 1a fundatie iara a se prevedea 0 a1'matura suplirnentara. 2 tru excen tricitat! rnari. ancorata pina la In peretii situati pe directie pecpendiculara in raport cu rezultanta Ho se prevede aceeasi arrnatura CD 1a partea superioara. a caror evaluare exacta in calcule comporta unele difieultati. Furta de smulgere Z.. In cazul cind suprafetele in contact ale stilpului cu peretii paharului nu stnt rugoase ci netede (fig.60 m lattme si 80 em grosime. b.r cordon extertor) . 4. Dispunerea 1- armaturii talpa furrdatiei. jar In partea infertoara 18. consi. De exemplu. ciaza distributia grarna de momente. In functie de diadispunerea armaturii longitudinale de rezistenta" si anume : 1a parte a superioara a coloanei.. cu sistema de fund are indirecta. Peretti situati pe directia rezultantei eforturilor de compresiune Ho .incastrare este necesar ca adincimea de patrundere a stilpului in pahar sa fie majorata. deoarece in aceasta interactiune stilp-fundatie nu se dezvolta rriei 0 forta concentrata.184. unde w este rea mal 2 midi dimensiune a gaur ii. a. c). 4. este necesara arrnarea peretilor cu plase situate la interior si exterior eu vergele pe directia Iongitudinala ~i transversala a peretilor. in zona rnoastrarh in radier.dependenta de rnodul Iri care se apreactive ~i pasive pe eoloana..1\-1_ t:.. Arrnatura Iongitudinala de rezistenta variaza ps inaltime de la 40025 rnm (la partea superioarti). Armarea stilpilor se realizeaza au vergele Iongitudiaale. Coloana este armata ~i eu 0 freta de Bmm diametru ~i pasul de 15 em.. rezulta presiunilor bratul de pirghie al fortelor Ho :. . 4. De data aceasta dtstributia presiunilor de contact este modlfieata.

i neteda.pe cele obisnuite ..: 0.suprafata ce vine in contact cu betonul sa fie plana :.187. Executarea elevatiilor infrastructurilcr de poduri din beton sau beton annat se realizeaza prin turnarea betonului in cofraje din lemn san metaliee.sa fie rezistente ~ rigide . b ...4. Un asemenea panou poate fi folosit de 25 de ori. . 1n ideea reduceril consumului de material lemnos._. '-~f-- . I_'~t tn' . .3.. ~ 0 . In figura 4. In figura 4. . cele metalice permitind un numar de 100 refolosiri. scindurile cofrajului se dispun vertical..-f-: it ~ .sa se monteze :. Astfel. Pentru reducerea eonsumului de material lernnos :. 278 279 .i sa se decofreze usor.i dulapi....4. Prin analiza posfbllitatilor de tipizare a cofrajelor pentru diferite elemente se preeonizeaza folosirea panourilor de coiraje.:T . generatoare. consumind un material ce se cere valorificat superior.i a cresterii productivitatu muneil au foot studiate sisteme de cofraje care sa 1e inlocuiasca . ~f-'-' is ~ ... Cofrajele folosite !a executarea podurilor trebuie sa mdeplineasca o serie de conditii. au fast realizate panouri de cofraj cu rama din tabla ambutisata 91 placa din placaj tego sau eu placa din tabla.. se pot folosi tipuri de panouri de eofraj ell elemente combinate ell metal san numai din metal. a se prezinta un asemenea cofraj pentru elevatia unei pile. Cofrajele oblsnuite din scinduri :. dupe. :.. Panourile de cofraj sint realizate dintr-o Tamil de lemn pe care este aplieat un placaj de tip F (tego) rezultind elemente usor de manevrat si modulat.sa foloseasca in cantitati reduse materialele deficitare ~i sa perrnita un numar mare de refolosiri.t: B ><"S Q E ~ c '"' [... "'" . . au devenit neeconomice.. pentru eliminarea unor lucrari de finis-aj . pe zonele CUI"be.sa se execute simplu.-9----I1 ~ ~ 1J Q t: 1::: oq.4{ilopns proIa o:i . .sa fie etanse. Se observa ca.. ~ " ~ ~ . EXECUTAREA ELEVATIILOR INFRASTRUCTURILOR DE PODURI :1 ~ !I --~--.area podurilor.::. rPentru a nu penlite .pierderea partilor fine din beton . 1----1 --fKJ"""-'g -~----i. l U it -+: fL t <.: _111_111111111111I1111111111111111111111111~~ e 9'lC tJ91Z tl. fara degradarea elementului de beton ..pentl'U eutee.... Execu-tia elevatlilor a- infr-astructurljor eli cofraje obisnulte : pentru pili.b se arata alcatuirea unui cofra] pentru elevatia unei culee inecate. a elementelor tip de asamblare ~i montaj pentru panourile de cofra] 9i a elementelor de sustinere a panourilor de cofraj.. . folosite pina nu de mult la execut..l87.....i anume : . <:::::t ~ a b Fig.4.187.. .

alcalUire.aJ. care se sprijina pe stilpil executati intr-a etapa anterioara. se folosesc cofraje metalice circulare la cofrarea stilpllor. 1 . Pentru re-alizarea elevatiilor tnfrastructurilor viaductelnr cle la Pertile de Fier au fost folosite cofraje catanitoare sau autoportante.catulrea de princip1ul 1 . a. Cofraje glisante : avedere .188. . se observa cofrajul in timpul executiei. Z- vedere 3- : b .ril.. pentru executarea elevatiilcr pilelor ell sectiunea transversalA plina sau casetate de inaltime mare se pot folosi eofraje glisante (fig. ~ ~ vergele de armat1J. b .tforme de tucru. 4. De asemenea.aic:ltllil'ea de prtneiptu .pla:tfonne de Iucru.prose d-e rtdtcare a co-traJului. Inainte de betonare se face 0 verificare a cofrajului.vedere. iar pentru rig1a se foloseste un cofraj de tipul celui reprezentat in Iigura 4. 5 - sprljlnirlle COfrajU111i. butoane de ancoraj ..de principiu a unui astfe 1 de cofraj este aratatii in figura 4. speciale (iniiltime mare). b se arata madul de aleatuire acofrajului.189.188. Pentru executarea consolelor la pilele lamelare din beton arm at.190.c" 3 . Schema ~OI'. a). pentru elemente tip eu aceeasi sectiune transversala sau eu caracterlsti~. iar in figura 4. J 4 pru'l-Ollri de S - _prOfiluri iUl\'Uri: parapet. 4..j .lleton turnat in eleVl<t. Cofra]e ciWiratoare sau autoportante {I.panoude c01raj: be-ton turnar anterior: §. 4. care au dus la cresterea productivitatii muncu si Ia Imbunatatiraa ealitati! lucrarilor. La unele poduri rea lizate in ultimii ani s-au folosit sisteme de eofraje -~ -b A . care consta in verificarea dimensiunilor ~i formei.190. a se prezinta modul de alcatuire a cofrajului pentru consolelc pi1elor lamelare ale podului peste Duni'ire la Giurgeni-Vadul OiL Pentru executarea elevatiilor pilelor din betoa armat ell stilpi circuIari ~i rigHl. - a . Asemenea cofraje permit realizarea !ji a elevatulor de pile eu sectiunea transversala variabila.panli de lemn. - h : Fig.188 b. ._ 280 281 . in figura 4. b . Acestea permit realizarea unui grad ridieat de refolosire. -4. iar in figum 4. _ Cofrajul consolelor pilelnr Inmelare : cofraj. 2 . pl:8._ 1 m etnUC(t.189.pamru de cOfraj: 2 .190. . a modului de asiguraro a rezistentei a Fig.191. a Fig.

283 . 4. repararea zidurilor de garda !iii a cuzinetilor la unele culee. 4._J_.8-8 r I . de asemenea. Aceste tipuri de lucrarl se executa sub circulatie. CU un numar minim de inchideri de linie ~i cu respectarea duratei maxime acordate pen'tru inchiderile de circulatie. 282 Fig. create de degradarea locale a terasamentelor. I I I I 8: ~L I __ • ___ I '"I i.. sau de necesitatea executarii unor lucrari care impun dislocarea pe anumite zone a terasamentelor ~i exeeutarea unor siipaturi.. se executa la adapostul unor IPorleteprovizorli.Jll II - din beton arrnat : panourt 1- strlpl tunnatt 1n c.91 JJi} . Nu se admit joante pe podul provizoriu. Un asemenea pod provizorru este alcatuit dintr-un tablier metalic cu calea sus sau cucalea 1a mijloe. pentru a nu fi absorbita apa din beton si pentru mariraa etan~eitatli lor prin umflare.J?!a. ' In functia de modul de executie a saJpaturilor in gropi.7J 2QQiJ/Kl ftj}Q 5.14:» f2~I$9J 1'h1) . metauce : 11- pana 8-8 2.e ~i stabilitiitii pe timpul betonarii. .t Zde I L_____ I .191.r t I I • I I I .4.-.JU 2.192). I j I . cum ar fi. se stabilesc limitele maxima ale la:pmilor gropilor ce se pot sapa la taluz 2 : 3 sau cu sprijiniri. sau chiar executarea uncr Infrastrueturi noi. asamblate cu buloane.0m se inlocuiesc ell 0 saltea din piatte. primele convoaie v~r circula cu viteza Iirnitata (5 km/onl) dupa care se aidmite circulatia eli v:teza de maximum 30 km/ore.4. neeesara umezirea cofraje1or.r Z[lfI. Suprastructura podurilor provizorii este alciituitii din grinzi metalice de inventer. umplutura din terasamente se compaeteaza.. Este.JJ t. cu asigurarea neconditionata -a slgurantei circulatiei.2. . de exemplu. I I . A-A . SJi) !lJ . La scoaterea podului provizoriu..D1'rajc. pentru a se interveni daca exista perieolul de tasare sau de pierdere a stabilitaw blocurilor de Iundatie.} . .. Dupa introducerea podului provizoriu in cale.192.tf. Pod provizoriu cu profiluri metal ice pentru traversarea unei siipaturi. sparta. sau daca acest lueru nu este posibil. t I I I I . In aeeste Imprejurari se recurge la executarea unor poduri provizorii (fi'g.. . tinindu-se podul provizoriu sub observatie psrmanenta.~i infrastructurf alcatuits din biocuri de beton de mardi B 100.» 571 6/0 6. fundate in terasamente.'':. Ouleele se execirta in inchiderl de circulatie. ~~ 2(£2+} I 2(L2+J I p"' r-. ~-. iar ultimele straturi.rnetanee crrculare : dlln Iernn : ~ - Pl'ofiluri cofraj. EXECUTAREA FUN'DATlllOR CU AJUTORUl PODURllOR PROVIZORII In exploatarea cailor ferate pot aparea situatii speciale.50 c.ie din stilpl clreulart ~i rigla 0 .a 5.w I. in functie de inaltimea de eonstructie disponibila. Se curata cofrajul de aschiile ¢ romegusul de Iemn rezul'tat la confection are.J. pe 0 grosime de aproximativ 1. . 4.. r-L_J_. Acestea vor fi dispuse Ia disiante de minimum 3 rn de capetele podului. 4.JI I H Q Fig. Cofrajul riglelor la pilele cu elevat.~---. repararea unor podete. Se prevad in acest seep ferestre Ia parte a infertoara a elevatiei si care se astupa la mceperea operatiei de betonare.

I rij/i / " J F~g.cablu de :an. Rezemaraa grtnzilor pe vagoane tl"ebuie Sa fie eonforma eu schema de i.emarc sitnplll pe ealea fe'rata : sau Clil v~vM.di('~ tez. 443 . g!e~ tat! e grinzUOlr.e)or portB!l: bl.. Grinzile trebute rSa 'fi.OO."I> aju o.<Uear@.n.4.nf'~1 ~are a vagoanelor respective. A G. aeestea depin-zin.6.dde' oondi~ii1elocale in care se executa pnduzile.t.co:r. 1..P'REfABRICAfE Procedeele.26 se prezinta doua proeedee simple de deseareare din vagoane a grlnxilor din beton arrnat. 7.cntelor prefabricate J! ~ IdispozHtv .CQnm~c1ie din 1emn ecar:i.e.II -- tI .'P:5.erata : 6 ar mat: 2- ajutOnll eadnl cadl'.2.gr. poslbilltatile de acces ale dispozi tlvelor de transport §I ndicat.a elementelor 11 o["U_ pre. c In figura 7. Tran:sportul elem.ll gr:m~U de :rtdicPTej 1: grlndA din 'beton Pbt"'L3l. iniltimea Ia care trebuie ridicate prefabricatele etc. 15 .Pig.ru. 3 .!Cdc ~ 6 .di: de rl.al: i . alate ~i ancorate.rcru-~'. '1.RINZllO'R .De~ea. de montare a elementelor prefabricate ale podurllor sint variate.l. ~ C1.fabricate din vaeoane de eale f. PRO'CEDEE DE MO'NTARE..

se monteaza fie cu ajutorul unei singure macarale eu dona stationari.29. Fig. eu .I'otirea.grinzile de greutiiti mai mari.31 se arata modul de suspendare a unei grinzi prefabricate din beton preeomprimat de 46.Fig.I macara dJspusa in IlX8 podulUi~ care se rotelite ~: se deplaseazA. Din aeeasta pozrtie grinzile sint deplasate pe bancheta la pozttfa lor din proiect. Pentru ca in timpul montajului sa nu apara solieitari supfunentare fata de ce1e care se dezvolta in exploatare. 7. astfel inctt prinderea sa se realizeze in axele de rezemare ale grinzii in exploatare. 7. 7.grinzile usoare se monteaza in mod curent cu 0 singura macara. - pozitie paraie1li cu axa podUlui.axa 10ngitudlnp. In figura 7. la 0 dlstanta care sa permita luarea grtnzilor de pe platformasi asezarea lor pe infrastructuri.27. C . d . In figura 7. Grinda metalicii eu zabrele pentru manipulare ~i grinda prefa. a). 7. 7.cu dou. Pentru aceasta.11 macaraie. MONTAREA CU AJUTORUL MACARALELOR cu BRAT MOSll Montarea grinzilor in deschidere se poate face fie eu ajutorul unci rnacarale amplasate la nivelul ciiii pe pod (fig. In raPOE! axut de rollie. traversa metalica de care se suspenda grinda prefabricata). 7.1. Aceasta metoda se £010seste cind terenul perrnite accesul maearalei paralel eu axa longitudinala a podului.60 m deschidere (1 900 kN greutate) ~i mentarea pe infrastrueturi eu ajutorul unei hidromacarale de tip Ajax.30). Pozitia rnacaralei va fi paralela eu podul. valoarea componentei orizontale H este de 645 kN.e.29.CU 0 macara statiOllJlt'R rntr-o c ridicare. intre platforms ~i pod (fig. fanl modifiearea deschiderii macaralei.29.. avind. fie cu doua maearale. 0 445 444 . 2 .cu. prin ripare cu ajutorul unor carucioare speciale (fig. Asemenea conditii se mai intilnesc la pasaje !ili 1a poduri peste albii plate ~i uscate.Ui.macara : :I .uneta 101 roti. Valoarea ~i excentrtcitatea acestei forte introduc in grincUi stari de eforturi ~i de deformatie import ante. care pot fi reglate prin dispozitive de prindere (fig. eu t:'Gtire ta 180·.tnrrastructura poduluj . (2500 kN capacitate).28. 4. Scheme de montara a elementelor prefabricate cu macaraIe ~ _ • CU 0 macara staUonaJ:ii In axa l>0duJ. Montarea grinzilor in desehidere se poate realiza in mai multe moduri l?i anume (fig. insa este necesar ca deschiderea macaralei Sa fie suficient de mare pentru a se putea amplasa grinzile pe reazeme.. Platforma de asamblare sau de depozitare a . 7. fie cu macaraua la nivelul terenului (fig. (.1. .00 m deschidere eu 0 greutate de 520 kN ~i Ia care cablul face cu orizontala un unghi de 22°. q).27. In timpul rididirii ~i daplasarti grinzilor eu ajutorul a doua maearale. rotirea lor ~i asezarea pe bancheta Infrastructuri lor. una din rnacarale care are deschiderea mai mare trebuie sa se deplaseze ineet pe orizontala. Pozitla macaralel la mOQtarea grinzilor prefabricate in deschidere : ell Ie ijl kJ . c). cu 0 singura stationara 1a nivel superior sau Ia nivelul terenului . in dreptul deschiderii. 1 .ll'i a 1'o(\Ull11:: I $i II etape de montare. 7. $1 dl!plasal'ea oei1elde ~ doll'a. iar fortele orizontale sint preluate de grind a metalica cu ziibrele.element prefabricat. 0 capacitate de ridicare redusa. care permit aplicarea fortei H eu excentricitatea dnrita. tensiunea din eablul de prindere a grinzii produce asupra talpii superioare 0 solicitare de compresiune H (fig. palanele lor trebuie sa fie in pozitie verticala. In al doilea caz macaraua lucreaza eu desehidere orizontala minima si deci are 0 capacitate mare de 2 J f 2 f d J <I. Operatia de montare ell macaraua consta in ridicarea grinzilor de pe plattorma.deschiderna macarajei.4.prefabricatelor se executa paralel eu podul. De exemplu. . 7.29 se prezinta unele detalii ale procesului de montara a grinzilor eu ajutorul unci rnacarale care se deplaseaza pe teren. b .27. 7. pentru 0 grinda de 33. b). bncata au practic aceeasi deschidere.28) : . b) san pe pontoane.. datorita imposibilitatii de retire a macaralei 1a 180 sub Incareare. in eonsecinta. se adopta dispozitive metalice (de exemplu. In primul caz macaraua lucreaza eu desehidere orizontala mare. La aeest tip de rnontaj.

7. 7. 11 Dl'ItJlivI 8 Fig. 7.29. 7.33 . ia podul peste golful Maracaibo. 1n dotarea Intreprinderilor noastre constructoare de poduri se giisesc macarale de mare capacitate de tip Gottwald (fig.30. Montarea grinziJor pre:fabricate eu 0 sJ.32) qi Coles (fig. In prezent.31.34). Manipularea grinziIor prefabricate eu traverss metaliea.ngura maeara.prtndere grtnzllor prefabricate.Fig. 7.ii 7. care pot fi folosite la montarea suprastructurilor podurtlor prefabricate.'. Folosirea prefabricatelor Intr-o masura tot mai mare In executal'ea unor constructii de eele mai diverse tipuri impulsioneaza in permanenta 447 446 . Dispozitiv de . c Fig.

_i-.33.M f---iz~? 1370 ".ige--aiG' o!> ~/.Jt.pu ~_.7"9 IIOt) -9 .t? s.J() ...:.('....UoO 21/7./2 ' ?~5 "lI? ~..:w ~7Itl :..&.&"pl71ea fa cl'rh'..c~ .i'{.f-4tJ .Ii 2 - '{/$..2 - J <M...6i __.('..1'fJ . t:? F!7rI<l de .9..?:":.g.i!'J! ..V }>C's .9$0 ISV .$Q 27/lO . R co/rllj! m M Sti!jl!aliJ de 6"?do . /.J 74" 275 .8 3Wig 167 /S9" r 1 1l?.:TJ (J. 7. 1'.nwwvll.20 .oro. Macara "JM Coles-Gargantua_ 2./940 .:('10 '-''..>6' 11.N +c: .. ~7 - ~:'I'" ~JC .rIU'C<i're /'.7$ ..le u laler-i'l 1&.l1(( ~C.0 ."'6 27. ."'_·F..- - - I ~0! ~. .. ~~ ali ..>frll.2.] 1lP. 1-2.2t' 16'7S /55[_ I?m _../(l .412 ---'.?..67 I?2/) tI.(17 -fS'J .1lJ 2t{.}' (ISO 7PQ 7SP ?2S f2S S7S 47S 7.- as? .fl) .9l1fJ SifgeilTa de sesa m 7QO 26' sa /.'10 - .!} J??O I <tQ... :J!II!) 4Or.ir~ c"'/'fjc.G.7 i?£ 2f) !II...O A. /075 ./I.? ~f)fJ I ~.r:~TS ".Jed-.p SimoN A U..J'1l - .:'75 ?2I 17S: 1'2~2 /QSP $(}f) ./f7S" 1100 75<7 .(-?.JiU - 2J.7 iflr/.>D'()}? 1'87S 1#'0 f'.t2t:_'7 . in m Capaettatea de rtdlcare a macaralei Coles-Gargantua /}f!..1.> "" - - -- - nUl) S#gt?dla de - m - II{S S'N 7/2 - - sQ2lJ "~M 4O.J .!> 7/- - - 200 ~.}'(J J I .r ~$'Q 7PO o9OQ $7 .JqstJ m 737 "~7 .¥ '~'''L .ridlcIN! iar~.J" sf.3 s ea -I.8() - S.~~ ~ ~ ~ t !! I i~ *~7!) - :?1I• .-::.7Q ".t'll?k.vo $...5 - I j . Ug Z?P.. 4.:. 2il.. 1'.20m .&19 1.7 t.#.1.J. 7tltJ SJ7 #i.. Si .71EJ 1!PaJ :1'. w.'. tltJ 20/0 1720 /--'.fO :rt. - - 7.§O MoO 35.?.i l/f!'J1tnCri're Cu t"J/<!Ie /JA /all: 2~-(iO Iia ~ II 8.4'0 2Uiq 2/Y.._/q !!!£ 87.3iZi _'. I.::::'~ 7mea('e i? /oJI/li..~ f--. ti...!I(} m .:l 2... t:.2.fi'.?/J 21.?JoP 1752 (/50 Sa-geala de m ~i6 ~&".:9 f.O(! 2S!J 312 ~ S!..:10 ?QQO . CUC<iI'fjtl' de .:.: I.1&.'/) gM" L'17IJ .J<9 2S.vtJ /.r .?t) 71i2 cP.6lJ F<5 I"'''.& H!117 F1. e: 2Z~ .Z9 1.f Z/l."..t/."'..'0 :J~ T 1 rz. ?290 22..JSfI - ~ 1'. clfl- E'l?re<J nJ .<'I .(57) sso #25 Js_.>9.J...igeda - - - U5" - -00 7Stl - "_"'J.!:l .... ..

'r I . ..s ~~ ~~ is I II . ~. ~.f§ ~ iii I " ~~~ ~ti ~~ Vi~~ ".Qr 1?6~ . . ."-"......~ ~~ ~~ ~~ ~~ ~~ ~i!ll ::::~ ~~ ~ ~' ~ s'~ ~' "'~~~ ~ ~~ e::::.. t..... ~ ~ "'. . ru. J.. ... 11> ~J I I~ '''<I~ :So ... I §<..":>-i'\!-.. '}5~ t...:. q...J..1('1" Fig. n 0 ... J I I I I I I ~~ ~~ illl15~ .. . :.1mtJr m lnur.j e :3. 't l!~ r.~ !l{ ~I''. ~.~~ '" '" ilt~ ~'N ~iS~ ~ c. .... .t w I M ~~ ~ ~..."j ~ ~ "I..' ~~'~i~~~ ~ . .::..'" {315 iljl:i "'' ' .: ~ ~l. .~ ~ ~I~ c. I I q.O'''S ~~ ~~ ~:: :s '%i~ <S . ~ ~ go n II> '"I II> I I .::...I I ~ ~ . ~:'~ . ~~ii-'t '" ... f'Ii."~~ ~<l:! ~~I ~ It I .~.""". \. ~'" ~./ ~ I I I I ~L. !S~ :...j ~!'1 ~ . 1../ / 3 s fi'6N oil twhr ..~ (j_ " ~ .l: (j.. 'b "" It: ..... ~I~«~ ~1j ~I~hl ~ I~ . -'" -~ ~~ """.. -'1" . e :0 tr '" ~ ~ c '~ ~Lt.~ ~~~~ ~ <:: ~~~~. ~t ~\' II .. ~~.. .~I~ \j'~ ~~ ~j~ I I I :'YI. I~l~l~ . .')j' !l: c. '" !..~~~ 1 ~ eF=i= . 1----..'" ..~. !:i' It l~ ~ - ~S! """" ~~ ~~ -r ' ~.I~ ~~::l<.\€'I> ~ ~ -~ ~ 'l:I I -~ ~ . "'~ '" '~ '~ ~~ '" " ~~ -. ...::: IS'I~~ i~ ~ ~ '" ~ ~ q.. ~~ ~ $:l ~ s: ..!II ~ ~I}~~ ?' . ~~ ~ ~~ ~~ w~ ~i!l ~ i!j~ "".. ~.~ .. S» . <:0' \j ~~ ~~~ .. ...l~ %~ ~ lS~ I I t::~ "" "'" "'~ ~~I '" tS '1l 'it ~~ 'b .32.~ ~I til ~ ~ "rt !ij-- ~ ii...'.....:......ttJ ~ "'..~IO::. ~'" ... Y ~ I I I I I I . ~"~. ... "" "'~rt: '" <%' fa ....~ !~ ~~ ~ ~~ r. <»ti ~'!~ ~ i:~i~ .:..~....: ~~ ~'" ~~ ..:..... <::~ ~~ ~~ ~~ ">"..~ il: 1111:l r--. t.. ~ 'b -.I~ . ft.~ 'Il I>/j.'" "''' '" i. E :- F~ ... ~~ i:. .".>. "'i'< .-. I c:. Q)- ~<.> • I I t I I I I ....:. ~~ ~ ~I.f~~ ~f ~.-:... ~~ ~~ it' 1:. . ~~ c >. Macara Gottwold ...'!B ->oJ U>j ' ~.. '''' .: "''<:0 ~H. r5!. q_. '" ~ ~[.-- '" "'. ".~. 'l.'- ~ !:!.l3 I I ~ .. ~.. "'i . I I I I ~ .....t '~I~ ~ ~~ . II I " ""W~ FrFt~f .. '" 0- . I I j I I I I J I . -i'.~~~~ ""~ ~~~ ~ .... ~ ~ ~... . >::> t:..:.. .~~ <..-!:.\' ~ 0:..'i 'E~" ~-:J~ "..~ v. ~~F g ~ ~ I I~ '(). I ~ ~ ..:..j ~ ~~ ~ '" ~. I::~ \:1~ .<:> . "'" . 7.I~ ....:.::... __ t--K~ y.~ X'. ~ ~. " ~ ~ ~ ~ ~ m: II> t::I go o ~ ."0 ~ .....s13 ILl:: 'S ."'" ' I J t it" II I I I ~~} ~~ " ..:..

a 1'$j7' - - (fig..loaf) 2/O-iJ 160.v 70kN'ltlkN'/U/(1! IJIJkNtUSkH ffJIJIiHf_f¥)tll Capacitatea de rtdicare a macaralei Coles~Centurion .<~e I la/eral /a/eral $~.M :17. In figura 7.9.K.. din panouri metalice en zabrele.14_ Il.:. f?2f) rs ?'& ?J?JO - .?Q$7 :12(.t.Jd& e z« func\1e de Ift-p.w ~'!..Wm 1'177S Sagedl .35..7t).~<» e reF.a..:40 .J >ye) CI.}} /473 1200 8c-./N.'77 ~62 ..JlIL'\) "lre'iJ .:.57 lifO 7..i'&t) [J /.erata.r4tJ lOCO .51) 7.-ror_l'07ae t:'tf..j5f} ".1.114 ~aE" '.38).. existent§.34.(} f?¥ :!it? liSp . 1n figura 7.'i :>50 20j! tl4f 7?v S7" 4{tJ «co ..J2 3..fa Not //25 - ik' .I 2~i'P 2.6. avind 0 mare raza de actiune."so .. in func- .3q.NsC ?.i .-. 451 .. 6'75 7&... de obieei.y IzN - kif - ~v - St?gE'ala de I~ZJm HP-JO S if !leilla de 4CJ:J(J i'fi• .4<7 sa a ?S<7 :Ii! -"7:.ff 0 .2S "".:l 475 J7.O t'~'75 /f 50 a .f1J :J2!}O o 82'S Ii' 75' S. J'agC'.'(..7S 4.Fd~aCii'1i:ft' c.9/4 re 2{j ~2:J .6 #.. iar iniiltimea maxima de ridicare de 121 m. De asernenea.:5 nit) .fiffllill H l dezvoltarea mijloacelor de ridi- 111m 5~J A ~ l: l.?.tlimi .2JS 575 - - - if ?p sa.zeaza in mod eurent la introducerea si scoaterea din cale a unor suprastructuri de poduri de cale fel'uta.0 zootl . avind o capacitate de ridicare cale ferain tip ~.7.7tJ 7.. - - l .?.775 27" 20() sea (ealare) a macaralei. ttJ Fll .. MONTA.W <'d&ye .2.O{}PI 7. prinse eli buloane. Pe talpa inferioara a riglei ruleaza caruciorul./)(pc/J}'rIere~ co R m .5.90 a ?50 6'00 SO o a . .4..?2S ""SO 6'$ - GR1NZltOR CU AJUTORUL MACARALElOR PORTAL :l8{)0 05/l_ 1'9517 /7i'~ F!i{}.?3d' !ii'S - - ·.mea podului este un cadru metalie avind dest:hlderea variabila in care se construi este. 4- Macara Coles-Centurion.$Otl 5'{}()tJ 70~& I I 451(lt1 gSl}'? 70019 42(1 (J :lJ2S /s s» 2.'.!I$O 7?~ S7S I'C!JO 1'77S 97S 7&'d £'(1/7 475 ':. <S C7S ..J'2S .?St1 1'0.750 <'f .l)m . StUpiise alcatuiese." .1'~-. Montarea grinzdlor Pl'erdbl'i<.. Se mal poate folosi si rnaE.v3'1i (CII c. tJ)iI f1J4! 1.i!.aa /r7E.9.Z7 l ~fi{T1l'11 O~f'" ~~rltJ.'ll.I.la . in dotarea administratiei romane de cale f.!d ae r. 7.N '/.15& de4!.J'25tJ NEe JI2S i.aIE' IclfrM/ s..te a~(> unui pasa] superior ell macara de cale Icrala Ar-del].?S S .iiF<.O . spOl:ita de 1 250 kN Fig. 7. 1000.f'".'/JCO {SiflJ El2S 850 (jmo ?Of) tJ '12 GO 2(75.0 !l59 BtJO 700 i.62 ". cirligului ac~oMacaraua portal Fis.7517 2/0() ISs. Durata de exeeutie a pasajuluieste redusa.<3 s ss ""Q 30 ?$O 7-"0 - tie de luclinarea bratului macade sprijinire /om 71}/I ralei ~i de modul caraua pentru (fJ'>O N." £Il oapaeitate de rtdicare de 1650kN. 7l3'6..REA 1iH7() 1'2<10. poe .W 1r.JOtJ.35 sint prezentate ca:raeteristicile unei macarale de 1650 kN capacitate de [jil7ltT'. de 'O()O S~&(!m . 'e Mleral le W este minim.care.#5Y6' ..?~ ". Un procedeu eficient de montare a -elementelor prefabricate ale unui pasaj superior este indicat in figura 7. iar rigla este Un profil 1.Fdd c.75 CARE SE DEPLASEAZA SAU PODURI PE ESTACADE PROV1ZORil 1'83& IflltJ 875' 21M 2~ .!.:J..j(/'i"tl 3?S:1 SaSeo. precum 91 elemente referitoare Ia gabaritul macaraleiin timpul functiolJ~rii.D.:19.. tn tabelul 7.87 ~/JO q ¥.:ge.37 sint date Indicaljii cu privira la pozitiile bratulul macaralei Ardelt si capacitatea de ridieare corespunzatoarea:cestor pozitii.3& in care se folose~te macaraua de cale ferata tip Ardelt (capacitate maxima de ridicare de 650 kN).J2(J F"..0 {S2? .'J'OG /£.i5 {T1 I ridicare.1 se dau greutatile elementelor ce pot fi ridicate la cirligul rnic. macaraua I I 6. Maew.."dGa "'~i1 fl'/.0 '!lS!} /-ISO 28(}'O 1900 1:.ig6'a/a de .S 775 0.J J(J(J :16'.zJ( k# 'k/.7S s se sao 375 8.25 $(. . iar timpul de mtrerupere a circulatiei pe calea ferata Ardelt se utili.11 FISC Hg.

la en eontrag-!'eUL1te CjrHg.60 452 . 280 elfin 470 5iO 6.1.0 10.00 1. Sllcijinitlt Cir\ignl G".Grell tatca (iu'\l) "Moe".00 8.50 lie $.10 16.00 8. Macara Ardelt.t~ 118.lui 1.00 - - 28!l 150 ~.60-17.d ode .50 13...t15 9..5Q .'.1~"''':.11 reazerue toth.511 9.1 1>la".00 : 80 90 lLO 130 1?.'""'"~'~'-"'~~~ ~t~1.50 150 - 2.50 1 12..)0 U.00 150 8.00 7.1'3 sprljln."tatra (k):\) mare lJ ell eontragrentate PI.J3G IV ~JI~!b'l/!'lIJ - - ~~~~~""!i.1 I Hratul (m) I Bestul (m) I Brnjul (m) I • :roO 2:.00 - - 110 In 16.50 90 16.! f rcazcmc tota11i extreme rnic BraWl [rn) Clrligul mare Grput311m.Fig. Tabl!.00 11.'iU 150 10.00 ~ I:l - 17.OU 14. 14. 7.~U//~~Jf1Y ~1 ~ :.00 7. C'lrllgul Greut<ttca (kN) 0<·1'..37.illl 1n..

a Fig. 7. :r. . avind consum mare de material Iemnos. 7. dar prezlnta dezavantajul unei durate suplimeritare pentru e:&ecutarea podurilor provizorii.asbructunle grind! prefabrteatB: podu1ui provtzortu. !I. Pentru montaj se fclosesc doua asemenea macarale porta1~ iar pentru deplasarea lor in lungul podului . 3 care de rutare .39).nat de un troliu mecanic l1i care serveste la deplasarea gritlZii in directie transversaHi pedului. Monturea grinzilor prefabricate ell ajutorul Dlacaralelor portal: 12- macara portal. 7. b- pod provizorlu.40. Montarea elementelor prefabr-icate ell un pod provizoriu : CI- vedere. Se fblosese.tontajul ell ajutorul macaralelor portal este un proeedeu sigur l1iexperimentat. 434 455 . ell ajutorul canlCi-barelor.JO Fig. Podurile provizorii au suprastructura alcatuiUl din grinzi metalice.eM de rulare eu ¢De de cale ferata mont ate pe poduri provlzorii (fig. de obicei. Exeeutarea podurilor provizorii din lemn nu este indicate. a). MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE CU AJUTORUL UNUI POD PROVIZORIU ~-A 1n aceasta metoda.39. Grinzile prefabricate asezate pe carucioare sint deplasate in lungul: podului pe acest pod pina in dreptul deschlderli.4. carucloare care asigura deplasarea 10ngitud:inala ~i transversala (carucioare eu dubla directfe). 7.. de-a lungul infr astructurilor podului se eonstruieste un pod provizoriu prevazut cu Cal de iulare (fig.inft". r 15. iar inirastructura din elemente metalice de inventar.40. 1. tot pe cai de rulare. de unde sint ripate (deplasate transversal) pina in dreptul pozitiei lor deifinitive.3.

Pentru avitarea acestui pericol este aecesar ca lansarea sa se faca eu grinda prefabricata asezata pe caruciorul de lansare Ia capatul grinzii. In aceasta sttuatie. . Se lanseaza pe aceste cal de rulars grinda rnetalica pina cind reazemul din fata ajunge pe pila urrnatoare.lNZ1 METAUCE DE LANSARE Grinda metalica de Iansare este alcatuita ca 0 grinda continua ell doua deschideri II sl l2 din elemente metaliee de inventar tip U. Intrucit aceasta grinda rru are contragreutate si raportul lutrt' desehiderrle Ll :. 7. folosind pentru aceasta operatie carucioarele care ruleaza pe grinda metalicii. Se pot de asernenea.50 m la care barele sint imbinate Ia nodllri cu sudura. acestea se rigidizeaza pe reazerne eu [uguri. Montarea grinzilor prefabricate alei'it\litii a b l c Fig. MONTAREA ElEMENTElOR PREFABRICATE CU AJUTORUl UNEI GR..41: Montarea gl'inzilor prefabricate ell Iungimea de 24-30 grinz\ metalice de lansare : a $i b vederi. 7. 7. zidul de garda al culeei se executa dupa montarea elementelor suprastructurh. 7. Dupa aducerea grinzii metalice in pozitia de lucru. Operatia propriu-zisa de montara a grtnzilor se face in mai rnulte etape (fig. apai S-€ face calarea acestui reazern.. Se Ianseaza in consola grinda metalica pina cu ajutorul unei grin:t:i metalice din panouri.M.lare la nivelul banehetei euztnetttor. peril2 colul de rasturnara 13 Iansarea In consola este evident.LKM.41). :- eorrtrugreutata.00 m (fig.40. transformlndu-se astfel griada diner-o grinda cu consola Intr-o grinda continua eu doua deschideri II :. In capatul podului se amenajeaza 0 platforma pentru asarnblarea g~inzii metaliee de lansare i}i a grinzilor precomprimate.4. Deplasarea grinzilor din axa gr.ku'e.l"tWte din tronsoane. metalica de lansare.K.inzii metalice de lansare ~i asezarea lor in pozitia definitiva prevazuta in project se realizeaza prin ripare. Doua dintre aeeste cadre sint asezate pe carueioare de rulare. - "lor de tansare . iar al treilea (eel din fatAl este prevazut cu un papue de rezernare.!! preranricata. astfel se inloeuic9te efectul contragreu taW. fclosi grtnzt metalice de lansare aleatuite din panouri de inventar de 5. se Ianseaza grinzile' prefabricate in deschidere. Dupa lansarea grinzilOl" prefabricate din desehiderea prima ~i asezarea lor in pozitie definitiva. Aceste panouri se asambleaza pe santiere eu buloane realizind grinzi de Iansare ell lungimea de 55. 7. e scherna. rezemata pe cadre metalice rtgide. dupa care se monteaza caile de Tulare ale grinzii metalice. eu ajutorul unor carucioare. Fig. . 7. cind acestea sint alc.i 12• Pentrn a se evita pericolul de rasturnare a grinzii rnetalice in limpul lansarh.4. r-ind reaaemul din iata (prevazut ell papucul de rezemare) ajunge in dreptul pilei. 457 <'156 .1 este mare. Dupa rezemarea grinzii metalice ?e lansare pe infrastructure montajul grinzilor prefabricate se face ca In cazul precedent. dupa care operatiile se repeta.I. I- ! --'~" ill I cu ajutoru: unei ~caru- grind(\. in dreptul primului reazem se prevede 0 contragreutate. metalice . csrucioare care ruleaza pe grinds D. b) se executa la fel ca eel pentru deplasarea macaralelor portal. iar deplasarea grinzi] metaliee si 8 celei prefabricate se realizeaza concornitent.. cale de ru.42). Acest dispozitiv de Iansareeste prevazut de asemenea eu doua carucioare pentru deplasarea longitudinal a a grinzii prefabricate.I - grind.42..Podul proviacriu (fig. eu ealea de ru.

sub forma de palee triunghiulanl cu 0 talpa de rezemare.43.~_-:=:' . de 5 b -_ -_ obicei.ametru de 20 mill pentru J~" re . 7. c). 7.~ Metoda nu este Indicate cind inaltimea la care trebwe Sa fie ndicate grinzile este mare. o schema a rnontaril grinzilor eu ajutorul bigilor este prezentata in figJ1t'a 7.6. 1 .45. I'!.UJ ern.44.cabrut de ancorare &1 bigil. Montarea grinzilor cu biga : ell 0 bigll. . Numarull?i pozitia fasciculelor postintinse. MONTAREA SUPRASTRUCTURllOR DE PODURI ?RIN lMPINGERE 1- caruoior Fig.!l. 7. dirroauza consumului exagerat de material metalic rrecesar pentru realizarea planurtlor inclinate.>la'n eu douA a ocmru ancorare. LS " .. 1 bi~lI en d1runetrul de . 1. metaticc.~ " I. 3 eill" de 150kN. respeetre pentru faza finala (fig.46. o alta solutie care perrnite reducerea mm:nentelor incovoietoar€ in gpjnzi pe durata lansarii !?i care evita necesitatea construirii unor palee cazul 459 .5.lor inchnate -~. care serve$te ~i la deplasarea lor transversalaLa ambele capete ale higii sint prevazute palane pentru cablutile care servese Ia manevrarea grinzilor ce se monteaza. 2 carueto r de ~O{LkN.". in suprastructurilor de poduri realizate din tronsoane prefabricate. 6 . . 7.eablU ell d1. iar in figura 7.. ~ .call! de rutare cu ecarlament de 1 m 51 . Montarea unei gr lnz] prefabricate cu ajutorul bigilor : d. de IUlllSIlCI!: 5 .J ':::-~-_-:':II l~ .45 se dau caracteristicile elementelor folosrte la iansarea eu 0 biga a unor grinzi de 14 m. amplasate astfel inelt solicitarne care apar in suprastructure pe durata Iansarti sa fie limitate. Fig.ml'blate pe 0 platforma special amenajata pe terasamentele de Ia un capat al podulul ~i trase in deschideri.1111 Up 24.~~ '" m .cablut de aneorere a grtnzii. b). big!. Un asemenea procedeu de executie prezinta avanfajul elimlnarri consumului de lemn sau metal in esafodaje.44.r: ::.-_.4. 7. 7. *- enblul In figura 7.. Pentru faza' de Iansaro se executa palee provizorti. 8 cabiu au mametru d" 16mm D.46.N . 4- rpre Iroliv JIlkll a- ~ Fig.palan eLI trei role de 15:0 k.46 este prezentat un mod de executie utilizat. eare se a~aza in }Jozitie vsrticala (sau eu 0 mica tnchnare) i}i sint sustinute de un sistem de tit-anti Iegati la capatul superior. MONTAREA GR1NZ1LORCU AJUTORUl UNOR PLANURI INCLINATE METALICE cu Aceasta metoda consta in aducerea gl inzilor in deschiderea respectiva pe 0 cale de rulare par~ela eu po(h~l. 1.4_7. de obicei..e' tansere : Z palan montcllt pe big. as::. Montarea grinzilcr prefabricate ell ajutorul planuri. folosmd doua plan uri rnclinate (fig.: b dQua.. amp~asata la pivelul t~r~nul:ui si ridicarea grinzilor pe mfrastruetun.4. Bigile se construiesc. precum si valoarsa fortelor de precomprimare sint precizate pentru faza de montaj (fig. MONTAREA SUPRASIRUCTURILOR CU AJUTORUL MACARALElOR CATARG (BIGI) Bigile sint catarge de montaj exeeutate din lemn sau din metal. A . ~~!".(HgJ' 11 J~lrclhJJk!l 7.43). 3 palau aJ'lcorat de teren. • _ • •• eat'll" role de JOOkN: :. respectiv la lansarea cu doua big'] :J un or grinzi de 20 m deschidere.

c ..Iucrarile se pot executa la adapost pe durate intinse ale anului caJen\daristic. manopera .ClJ :)$.montata prm 'irnpingere : ". A3 A.. timpul necesar pentru turn are a unui tronson de suprastructure nu depaseste _0 saptamtn." -Pem/mIUN Ji. corespunzind lungimii unui tronson. care se refoloseste de tin numar mare de ori : de realizare a unui tronson. b A-A --:.:.ci.distanta de transport pentru armatur] I?i beton este redusa . armatura se poate prefabrica .se foloseste un cofraj fix $i scurt. . 7. apoi se asambleaaa prin precomprimare...F " .f .-.pale! proVizoru. • ~CJ AJ.. Suprastructura .47.i cimenturi cu intarire rapida sau se aplica tratamente termice pentru grabirea :intalirii betonului." 4.1 A. . durata de montara ~i de demontaro a cof'rajului este redusa .4.8. mai ales in cazul unor vai adinci..Prll~Dln"'.4T..i putin costisitor : . Daca se folosesc: un cofraj metalic dernontabil s. "'4 P. A2 A. e IlVIII1MCflrlr"r: .ii in acelasi timp a importantei deosebite a supr imarii paleelor provizoril. acest procedeu a condus la economii de 5 p-ina In 10 % din valoarea suprastructurh podului. p. unele in continuarea celorlalte. . Mrmiajul prin Impi rigere Iolosind hobane. situate.se repeta eicluri de operatii identice . Cu toate progresele considarabile realizate in metodele conventionabe de constructie.Z.supt-asbruetur-a exeeutata CIl pozi!ia de!illitiva a :fascicu!. - a 3~ ~ •.' ~tJI) . avind in mod obisnuit lungimea 10 pilla la 30 rn.f)!J ~ .Jicihjf"{ . Prezentarea unor faze caracteristice din timpul lansarii tablierului poate asigura intelegerea rolului hobanelor !.i cofrajele . Ps - .echipamentul necesar este simplu s. fJ . costul cofrajelor (ji al cintrelor sau esafodajelor se ridiciJ intotdeauna 1a 2-0-30 % din eostul total al suprastructur ii. pe poligoane special amenajate.h/..As a .17 d~lMdo".o..montarea tronsoanelor pe prartorma de asambtare ~l reallzarea precornprtmartl tehnolo~ice' blrnlnngel"!!a in d.. al eofrajalor 9i cintrelor se poate reduce deoarece : ... oricare ar fi lungimea lui. A-D . Fig.. Asemenea dispozitive au fost fn10Slte Ja montarea grinzilor de bet on precornprimat ale viaduetelor podulu] peste Dunare Ia Giurgeni=-Vadul OiL GIinzile au fost executate pe I?anile:r. 7$ •••• ' •• ~'1 .. l'ata de metodele clasice de executie.chidere.y_ As t: 0.. Tronsoanele se toarna in cofraje metalice fixe.(I}orf: "el'illiliw' c Iftorlll'. DISPOZITIVE SPECIALE DE MONTARE Tn Iunctie de conditiile locale ~i de organizare generala a executiei lucrarilor se pot imagina i?i realrza $i alte dispozitive pentru rnontarea ele:nl'lltelor prefabricate ale pod uril or.. este posibil sa se reduca timpul Pentru rnicsorarea lungimii consolelor de tablier se mai pot folosi grinzi metalice cu avanbec.0 fJJJ7 ISm fiJll1t:.k. Acest procedeu s-a dovedit a fi eficient la construirea unor poduri Iungi sau care rraverseaza vai adinci. 7. In mod obisnuit. 7A(j.~tJll q .. Fig.dm de pr ecornprtrnare .. Se stie ca trei slot Iactorii principali care deterrnina costul podurilor executate din beton precomprirnat : materialele. in spatele euleelor. ~ Ij ~ provlzorii este prezentata in figura 7. c f -' ~ 7 :If:~u.. In procesul prezentat. . costul manoperei. o varianta a acestui procedeu de executare a podurilor eonsta in fo-losirea unor tronsoane mali preturnate.114 'tJ.. care permiteau exacutarea de- *i 460 .K~flfrll .!'eOl1!m~ ole ~:JOfodOjullll tn"f1sfl'tJcfvrt1~ f10tlului unci suprastructuri r' I ~~. Impingerea suprastrueturii in deschidere se face in etape succesive.{-r-~ '~.

E~AFODAJE UNOR DE PODURI REAlIZATE in situatia cind podurile traverseaza ape adinci. in amplasarnent. In acest caz se adopta solutii deosebite pentru a evita rezemarea in consola a tablierulul. rip area acesteia in 462 TRONSOANE CU AlUTORUL La executarea unei suprastructuri continue (72. Elementele prefabricate au fost asezate in pozitie definitiva.49..Fig. Numarul mare de suprastructuri identiee a creat avantaje importante pentru prefabdcarea grinzilor.U. Procedee1e de transportare ~i asezare a suprastructurilor >prin plutire se recornanda dnd acestea au greutflti foarte rnari. 7.azape calaje pe infrastructuri.17).· de . Montarea unei suprastructuri Intregt eli ajutorul unei macarale plutitoare de mare capacitate s-a utilizat la executarea podului Pontchartrain din S. au fost turnate tronsoanele monolite de 50 em Iungime liIi plaeile inferioare situate in dreptul reazemelor intermediare.50). Grmzile au Iost ridicate plna deasupra nivelului cuzinetilcr.51. e (%»~/j[F=~~~~~~~~~Af'Z~ II Ii I oscnanr.prindere speclale de montarea a grimdi: bdtsnoztuv gr-lnztlor prefabricate: de r+drcare eu brat pozitarea mai multor grinzi. 7.90 m+35. 7. $lepul lestateste adus la mal. 7. T. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR PRIN PLUTIRE PODURllOR pozrtia care permite celor doua slepuri sa a preia ~i transportarea ei prin plutire (in contraeurent) pina. 7. amenajate pe riglele pilelor. Adoptarea acestei solutti este oondrtio463 . rara a se introduce sollcitart suplimentare (v. Dispozitive a . Grinzile sau chiar suprastructura in intregime sint morrtate pe 0 platforma amenajata pe cheu.48). iar riurile sint suficient de adinci. Ridicarea tablieru1ui la nrvelul aparatelor de reazem se realizeaza prin seoaterea lestului din slepuri.4. 1.49).9. 7.-Hi.diSpoziti. E~afodajele s-au demontat dupa intarirea betonu1ui turnat la fata locuhti si precomprimarea suprastructur'ii. Exista posibilitatea de a se simplifica mult operatiunils de manevrare pentru montarea unei suprastructuri prefabricate daca aeeasta este incarcam pe un singur slep. a fost conceput un dispozitiv-catarg. i. prev. eu ajutorul carora s-au transportat pe cai de ripare !}i lansarc pina In amplasamentul de menta]. Dupa innadirea armaturilor.10.lzuta eli cai §i carucioare de lansare.prin plutire consta in executarea suprastructurii pe 0 platforms (fig.rezemata 1a capat pe slep. Cu aceste carucioare au fast deplasate In pozltia lor definitrva. In vederea preluarii mornentelor negative care apar in faza do Iansare.prin inclinarea bratului acestor dispozitive de montaj . unde se ru:. grinzile au fast preluate pe doua carucioare. care a permls suspendarea suprastructurii in maeara.grinzile au fost asezate pe carucioare de ripare. pentru montare. In continuare se trage ~1fprastructura in desehidere. Montarea grinzilor prefabricate prin plutire. de exemplu prin utilizarea unor grinzi metaliee (fig.90 m+ +84. se poate adopta metoda de montare prm plutire (fig. Fig. supraStructura podului este lansata ~i apoi .RILOR PREFABRICATE. o alta varianta a rnontajului unei deschideri Irrtregi . Din aceste poligoane. MONTAREA DIN SUPRASTRUCTU. rezemlnd pe ~afodajele realizate din piese meialice de inventar.A.i apoi pe aparate de reazem. b ~i c).4.50. se a~aza in amplasament pe calaje ::. Din aceasta pozitie au fast ridicate cu ajutorul unor dispozi tive eu brat oscilarit fixate pe rigla pilelor ell ajutorul unor buloane (fig.60m+84.80 m) realizata din tronsoane rnari prefabricate s-a folosit procedeul prezentat in figura 7. de urrde . Se poate observa ea Ia montaj s-a Iolosib un cadru rnetalic. Capacitatea de ridicara a fiecarui dispozitiv a fost de 800 kN (greutatea unei grlnzi fiind de aproximativ 1 400 kN). fig.

50.'. la care armatura de rozistenta se inni1. In partea superioara a suprastructurii deja lNg. PODURI EXECUTATE IN CONSOlA u Utilizarea pe scars larga a procedeului de executie in consol€i a podurilor din beton armat :.O:::X'''''1l1iatrtiIl"onuluL 1 ~i II tiranU. 4. Execu\-ia in consolA a unui pod din baton armat : II execu. 7..dea cu ajutorul unor mansoane filetate san prin sudura (fi. Montarea suprastructurllor prtn J')_lutll'C : a "i .c(U. 7.eu un "Iep ~I !1:rinda mBt1)li<l{': t> .-.e exeeutte a ~npra5t1'"t. 4- c 8-B Fig.·"utl)..J. 1Ylonlarea suprastructur-ilor en ajutorul eljaflJdajp\or. c ..eLl <inUn ~1''''Purl..a amorsei prrn turIlare pe e.) ~i de dotarea intreprinderii cu materiale de inventar..5. si anume .'.:1. Fig . Primele poduri construite in consola au fost exeeutate din beton annat.Sonului 1'.·1I.52).Ia podurile eu infrastructuri inalte. . bexeeutta trOll." Eliminarea esafodajelor la podurile executate in eonsola reeomanda ea acest procedeu sa fie indicat in dteva situatii caracteristice. 7.51.ca sau medie a vaii etc.Ia podurile care traverseaza viii adffnci l1i de lungime mare . j)latlmrrna de T. 3D Podur! din heron arrnat. precum !ii de reducere a timpului de axecutie a constructiei prin Iolosirea de elemente prefabricate..7. adlncime mi. 1"platfo rrna J.a:fod. 3- CfIntrag.aj..g. a A-A . 7. . .64 465 .i beton precomprimat se explicit prin tendinta generaHi de economisire a maserialelor de construetie neeesare Ia executia dasidi pe e!1afodaje.nata de poslbilitati!e de executare a paleelor (nivel scazut al apelor.pentru pcdurile la care se impune respectarea pe tot timpul constructi~i a unui gabarit de navigatie de dimensiuni aprecrabile .52.e . lUCTU.te.

faza a II-a: ridicarea tronsonului A eu ajutorul unei rnacarale (fig.. dupe.55. executia incepe din zona reazemelor intermediate. Descintrarea se realizeaza cu 0 presa hldraulica. La inceput.tronu. stilpii acestora pot prelua unele sclicitart din incarearea. 7. precomprimarea acestor tronsoane (fig.5 5 2 '~~. 7. .. dupa care se realizeaza pretensionarea armaturilor.00).. In toate aceste faze de lucru trebuie asigurata stabilitatea constructiei. b) . se deplaseaza profilurile metalice 'intr-o noua pozitie. 7.: rasctcut de preeomprtmare 1- :4- reazern 'Prov1z{}r. in zona deja executata a grinzii. . turnindu-~e betonul in consola sau montindu-se elementele prefabricate in cele doua desehideri. Pentru celelalte tronsoane operatnle se repeta. 7. . operatiile executlndu-se simetric. 3- I"ezem.. . 6 . 7. repenndu-se operatiile de introducere a grInzii-ziivor etc. dupa care esafodajul se lanseaza 'in pozitia ~rma!oar: cu ajutorul carucloarelor mobile.ll 1 -~J[---~-------.ioza a [II-a: introducerea grinzfi-zavor..W:. care ca ~i la padurile din beton armat. s-a utilizat metoda turna. Esafodajul consta din doua ferrr:e ver:bcale. 7. In prezent. 7.~ ~_J . - ~-~ I" ~7~W~ ~.I -. 7.52) este agatata platforma care foloseste la cofrare~ s':lpras:_ructurii pe lungimea k Se armeaza aeest tronson TI. Se dau in continuare unele detalii privind rrrodul in care s-au executat la noi in taro citeva poduri din acest tip. grinda tubulara 2 de tronsonul ee urrneaza a fi montat (fig. 5cabllJri perus-u manevrnre . prin intermediul tirantilor 1 ~l 2 (fig. de 0 Iarga raspindlre se bucura metoda executarii in consola IoIosind elemente tronsonate prefabricate. 7.~ en ajutorul caruciorului care se deplaseaza pe sinele mont ate.ar~: . fie se executa la mceput deschiderile marginale tolosindu-se esafodajele.. sustinut de tiran. Fig. dupa care se continua exeeutia in consola a desehiderii centrale (fig. Executia in eonsola a podurilor s-a extins considerabil prin Iolosirea betonului' precomprimat.1 . cit ~i 1a cele pe grinzi continue sau eu articulatii.'j4. In interiorul acestor grinzi tubulare culiseaza Procedeul tehnologic se desfi'i~oara pe faze.55. Se monteaza scheIa de lueru la tronsonul A ~i se ridica tr~nsonul B cu aceeasi rnacara. 7.53) consta dintr-un esafodaj in console. Tehnologiile de realizare a podurilor prin prccedeul de executie In consola prezinta 0 mare varietate. eu aJutorul a doua vinciuri hidrauliee. :f~e.faza I: montarea dispozltivelor de sustinere-grinda tubulara 1 de tronsonul precomprimat anterior. matarea rosturilor cu mortar sau lipirea lor cu rasini epoxidice si. 7.54.n\1~egla3grtnda transversal1\: 4.ce be.• Uri dispozitiv Ide constructie simpla pentru betonarea struetu~ll In consola (fig. Podul peste Cerna la Orsoua (v.---~'--1 L ___ _ -__ . In faza a III-a de executie grinzile tubulare 9i grinzile-zavor asigura apropierea ii departarea tronsonului de virful consolei precomprimate.em b Fig. exeeutata se monteaza profiluri metalice fixate de suprastructura eli ajutorul unor ancore pentru asigurarea stabilitii.l. ca dupa turnarea necarui tronson trebuie asteptat pina cind betonul ajunge la marca prevazuta. in ve467 . Dispozltivul de sustinere are aproximativ 50 kN greutate si este alcatuit din doua grinzi-zavor si 4 grinzi tubulare montate in dreptul peretilor tronsoanelor sl anume : doua sint prinse de tronsonul montat anterior ~i altele doua de tronsonul ce urrneaza sa se monteze.. pentru executfa tronsonului T2. b).. sau se executa un cadru rigid in zona infrastructurilor (fig.lU fji avin~ 0 ~ona ?in iUll?"imea lor in conaola.55. la partea inferioara. ferma m consQl!t. 752. 5. d~r Ia grinzile cu rezemari simple. Partea din spate a fermelar se fixeaza cu 0 centura de grinda executata. contra~ vintuite transversal. . prezinta dezavantaJul. cu implicatii deoseblte asupra reducerh duratei de executie a podului. precum si unele tehnologii speciale folosite Ia luerarile din strainatate. se betoneaza ~1 d~pa. Reglarile mici de ordinul a 2-4 em pe Verticalii ~i pe orizontala a tronsonului sustinut de catre dispozitiv.terrnedtare : "lnC>l>SlXare provizorte : 11 detlniti\'.ale Gottwald de 800 kN capacitate ~i doua dispozitive metalice de sustinere.55. fig. e). cadru rigid. Z- ~ 1hili. e pc cadt-ce rigid.32) a fast executat prin mentarea in consola a tronsoanelor prefabricate cu ajutorul unei macar. De aeeasta consola.54.rii f~ can: sola. ~i la tronsonul B (fig.. a). cum urrneaza (fig.55.faza a IV-a: introducerea fasciculelor pentru precomprimarea tronSoanelor A ~i B. pentru faza de constructie se recurge fie 466 grinzile-zavor. tonul a ajuns la marea prevazuta in project. La podurile pe cadre. 7. Ia realizarea uner incastrari provizorii in -dreptul pilelor {fig. Atit Ia podurile pe cadre. c).53. d) . a) . fixate pe tronsoanele precomprimate anterior.~~. nesimetricii. Dispozitiv ell ierme pentru betonarea in consola : pres~ h1drauJica pentru reglarea pozltiei £enue1 $'i desctntr. Deplasarea fermelor Ia partea infenoara a grinzii executate se asigura ell ajutorul unor role.55) : .tira. a dispozitivului de sustinere tn grinda tubulara 2 si eliberarea macaralei de greutatea trensonului A (fig.'j " If ~J n"'". pentru a nu se produce dezechilibrarea constructiei prin incarcarea nesimetrica. in final. Reallxarea rezcrnarf pe infrastr-ucturi le in.u.

utilajele de pretensionare !1-'i alte dispozitive de Iueru. platforma este deplasata eu ajutorul caruciorului de sarcina care ruleaza pe grinda consola a caruciorului de Iansare pin a cind 4 469 . Platformele stnt ridicate eu ajutorul unor palane ale car-uciorului de sarcina.intradosului tronsonului To.56).lor executate in cansola 0 reprezinta viaductul Catu$a.in dreptul . o alta realizarc In tara noastra in domeniul poduri. pentru a se crea spatiul ne-cesar montarii carucioarelor folosite 1a execnjia in consola (fig. simetric fat'i de axa sfilpilor. In continuare. cu ajutorul unor trailere doua tronsoane sim-etrice rnontate fiecare pe cite 0 platforma. La baza stllpului se due. Procedaul de montara a tronsoanelor deserts rnai sus se Ioloseste daca exista posibilitati de acces pentru macarale fli dadi inaltirnea de Ia teren pina Ia suprastructura podului este mai midi decit inaltirrrea maxima la care poate ridica macaraua tronsoanele respective. pina . pina In dreptul ultimului tronson montat anterior. In aceasta pozitie caruciorul de Iansare este ancorat in spate de suprastructura poduhri eu ajutorul unor dispozitive speciale.30 m). dupa care s-a continuat eu executarea monolita a unei parti din rigla (10.55. Fig. In prima etapa au fost executati stilpii cadrelor. Pe aceste platforme se gasesc instalata tamburele eu fasciculele de preeomprimare. de unde sint deplasate in lungul viaductului eu ajutorul carllcioarelor de Iansare. 7". 7.Procesul tchnologtc de executlo in consola cu ajutorul derea asigurarii unei vasamblari corecte s-au fiicut cu ajutorul unor suruburf.a 2 1 2 2 1 c 2 d e gr"inzij-ziivor.

element pre. 2 - grtnd. Fig. s-a realizat ultimu1 tronson (1l:!. fclosindu-se in mod judicios datele locale. sustinure pe cadre dublu articulate avind 56 m desehidere.00 m lungime fiecare. inca doua tronsoane de 36.58). se executa injeetarea si betana1 ea blocurilor de ancorare ale Iasciculelor pretensionate. Podul peste Somes la Satu Fig.00 m lungime din deschide-rea centrala. t-.61). Se continua operatia de ridieare a tronsonului pina la pozltia definitiva din protect.59 se prezinta schematic tipurile si greuta. In icza a IV-a. Podul are cinci travei de cite 60 m Iungime. fundatiitor pe chesoane !?i turnarea stllpilor vertieali ai cadrului.cite 18. cu ajutorul unui esafodaj agatat de capetele celor doua console. 470 471 . atit ale infrastructurilor. 7. dupa intatirea betonului din amorse ~i pretensionarea Iascieulelor necesare in aceasta Iaza. 7. dupa executarea Somes la Satu Mare. prin betonarea succesiva a unor zone de 3. '== I tronsonul a ajuns in pvzJiJa necosara de montaj. calea ~i parapetul.ronsoane.59. 7. s-au realizat consolele de trotuar. r-.aO sint indicate Iazele de execu1. Tipurile de prefabricate fulosita : 1- coroana .00 ill Iungime. 7.t peAtru A~D . In taza a II-a. faza a III-a. executat peste Rhone (fig.I. cit ~i ale suprastructurii. se introdue fasciculele de preeomprimare .~ 11 =~ " ~ 'i I i~ . Dintre podurile mai reprezentative exeeutate in strainatate trebuie rnentionat podul construii in Olanda (fig. Pod In Olanda executat Mam a fost realizat prin procedoul de executie in consola (fig.falnilk'1. s-a realizat eu ajutorul unor esafodaje 0 amorsa rnonolita ce cuprinde consolele cadrului si tronsoane de.elemente pre!abrjC<j.li de <lO.58.'onarnent. In figura 7. 'IIor. reprezinta una dintre cele mai remarcabile realizari in domeniul podurtlor pe cadre din beton precomprimat. 7. Podul de cole ferata La Voulte. s-an blocat tirantii ~i s-au Indepartat reazemele provizorii intermediare pe care s-au turnat amorsele. Fazele de executie a poduIui peste In [aza I. 7. . 3 . s-au realizat in continuare prin turnare in consola spre axa deschiderii. In acelasi mod se procedeaza pentru montarea tronsoanelor 11r- matoare. Dupa intarirea acestui mortar se intind fascicu1e1e de precomprimare conIorrn prevederilor din proiect.ie pentru riglele cadrelor.OO m) pentru inchiderea structurii. elevatla pilei. Aceste dimensiuni au fast admise a priori pentru in consold. In faza a V -e. dupa intarirea ultirnului tronson turnat si pretensionarea ultirnelor Iascicule necesare in aceasta faza.in golurile prevazute de tronsoane dupa care se toarna mortar in rostul dintre t. folosindu-se in acest scop 0 g 'inda metalieii cu zabrele. Executia aeestui pod s-a facut in CO]1ditii eu totul particulare. iar in figura 7.\ile elementelor prefabricate transportate pe apa eu vase special amen ajate.te pentru sU!Wa$l:rudurA.57. in special pentru gradul ina It de prefabricare a elementelor podului.57). In. Fig.

J::!i una· T .L:A. 7..IJO C B A U--=" + U!_ -2. "":!. l .+t7. a) si stmetrice.e*o ~.. i.- podului La Voulte : t- ex.00m desehidere... J':':':!:. A-A B-B ~ Fig.~ 'E:'t=~j:if. 3.425 m. a _ :::::2Z2!E ~ -= Ii!Zd h __ .9/!f)K# I. de forma triunghiulara. prin precornprimarea provizorte a grinzilor independente de 8. a se putea folosi fundatiile podului pe arce din fonta distrus in timpul razboiului. eu iniiltimea variabila .()J ~7. pentru definirea cu precizie a efor473 472 . Procesul tehnologic de executie a podului La Voulte a conti nut in principal urmatcarele faze de executie : . 7. • • Fig. kZD .75 m lungirne) eu ajutorul unor cofraje glisante sustinute pe grinzi metalioe de inventar (tip Bailey).. .1lf l2.**nIt..tJ!} /.t!!I *. de 5. Stilpii au. Fazele de sxecutie ale riglei suprastrur-turii.:a ~7J 12.tndi'i de rezemare : 6 .50 m In dreptul articulatiflor. Fasciculele au lost pretensionate pe masura executarii tronscanelor in consola .. c • FuM Y-(J -_.5(J _I ~f .mst.00 m deschidere situate Ia partea superioara (fig.63.Jf M III W!J5.JJ f2. asigurlnd continuitatea tablierului. seetiune casetata.reglarea eforturilor in cadrele triplu articulate (tnainte de blocarea articulatiilor din mijlocul desehiderilor) pentru actiunea ineiirdirilor perrnanents (in special produse de balast). -JijJl/ ! . 7. Iansate din pilei in pila. turnate in consola (2. .60. Podul este vizitabU pe intreaga sa lungime prm interiorul casetelor.21 --~1JjJfJ ==-- kZd . • FflZQ N(J ---• . .50 m Iatime ~i cu Inaltimea constanta de 2. Fig. Podul de cale ferata La VouUe.. gr..U£.fI FUZl! Ell-11 ___ •• • ••• • ..Ie '!. . .':'*':'::::'::':":'*!~ mttt • T T U h!iIB j lr i 5 'm h h J7l.JlJ ==-=z::.51.7. Sectiunea transversals a riglei este alcatuita dintr-un meson cu trei goluri.iiQ:. 2 .. In dreptul pilelor sint prevazute grinzi Independente care reazema pe cadrele din traversele adiacente.clar: ~.co!r:lj cal'U. 7. Executia stllpilor cadrulul 1OOfraj mrericr .executarea riglelor cadrelor pe tronsoane succesive (fig.50 m la incastrarea in riglii !?i 1. de asernenea.A metalici'i tip Bailey.62..i-10m u.t¢or.1.62) .. Ph .construirea in prealabil a stilpilor eu ajutorul unor esafodaje verticale executate pe pile -'1i realizarea unor cadre stabile.. 0 • 0 I i c. de 8. 1. ttl 1.grtnd..:. ---------• • 11 COO CO A BCD 2731A:#2$1) .&! T I I un. • !!¥t'' '~hU''ij''U'H'i¥B!' ti.' T~T j •• 111m J!-fI __ .

fi transformate in cadre static nedeteTmin.ga deschidere a bollii .ate.0 01. n:tnd 0 mare parte' din efectele eontractiei '~i curgerd lente a.0. . odata coneepute ~i tneadrate in procese tehnologica' precise.g. a fascieulelor pretensionate pentru Intregul ansamhlu al Ineraril §i injectarea mortarulut in..i" in special. elimi.Dr .11).. Execupa riglelor curih'ulUi porlulur La 1ruUe:... . 1 -·ctdl-a:j: turtlor inainte de a. 7. eanale . --"\{erifi~rea ~efinitiv. raeaza ei (fig~ 7.fJrT de p. Preblemele de executie.63.tdtspWl. 01" care 'rea'1"· '" eontm uizarea rtg'1 .carile cintrului slut transmise Ia fundatiile -provizorii prin rntsrmsdiul unor elernente comprtmate verricale sau inelfnate.iiprovizoriill numlte cin.'lnd.a.raL ~l pretensionarea arms' tu I~.grin dl de rezenaxc.sau a arcului. modul de alcatuire . - bet~ Fi..t'~e eapablle 'sa preia m-car:carHe din greutatea betonului proaspat. . 0.pe bolti ~i arce se pot incadra in deua marl eategerii : cintre rigide Eji cintre elastiee.e\aUea 'm:pB. tn OOiilSo]b ~ . avind puncta de rezemare pe intrea. t ~ glf.. . .. PRO€EDEE DE EXECUliE A PODURILOR ·PE BOLTr ~~ AR'eE Pentru ezeeutia podurilor pe bolti ~i arce este neeesara de cele rnai multe ori:realizarea unor coostruct.exerut are a. betonnlui ~ .j(l. dupa modul de rezemare. cintrele podurilor .ey...bloearea al'ticulatie:i provizorii prin completarea fii matarea rostului 11 U 4:' een .ar .a m.. mcaf. au rldieat doua aspeete esen~iale ': ·calitatea materlalelor pus in opera slcontrolul precomprtmarti realizate efeetlv.adl.6'3.. Dupa. Ia grinzile in~e:pendente situate' deasupra pllelor.Iucrarilcr auxiliare. .!compnma:J!"'e.' 7..'ft"'ea fasmctilel.Cint1'lde rigid-e se aleatuiesc ea ~i esafodajele.52fQgii:ul~ 'I /. u tilajelcr ~i materialelor folosite la betnnare..