Multimedia © Georgeta Drulă

1

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

MULTIMEDIA

Titular: Conf. dr. Georgeta DRULĂ
TUTORAT 1: Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia. Etape în realizarea documentului multimedia Echipa de realizatori Interfeţe pentru documentul multimedia online şi offline TUTORAT 2: Componente multimedia: Imaginea fixă. Componente multimedia: Animaţia Componente multimedia: Sunetul Componente multimedia: Video TUTORAT 3: Asamblarea unui document multimedia offline cu Director Realizarea unui document multimedia online Obiective curs: - Cunoaşterea etapelor de numerizare şi a caracteristicilor componentelor multimedia digitale ce participă la realizarea documentelor multimedia;

Multimedia © Georgeta Drulă

2

- Cunoaşterea caracteristicilor şi modalităţilor de lucru cu documentul multimedia online şi offline, cu suport de difuzare reţeaua Internet şi suportul optic de distribuţie CD-ROM.

TUTORAT 2 2.1 Componente multimedia: Imaginea Fixă
Imaginile din documentele multimedia se regăsesc ca animaţii, backgrounduri, imagini texturate, imagini 3D sau grafice. După modul în care sunt create, imaginile fixe sunt de două categorii: Imagini bitmap (matriceale) şi Imagini vectoriale. 2.1.1 Imaginea bitmap (matriceală)

Imaginea bitmap sau matriceală este forma în care se obţine o imagine digitală de la o anumită sursă, prin operaţii de scanare sau de captare. Această imagine este descrisă ca o matrice informaţională, reprezentată prin puncte imagine (denumite pixeli) şi culorile asociate lor. Reprezentarea bitmap se foloseşte, în principal, pentru fotografii cu multe detalii, culori, emise de către periferice care lucrează în mod linie (raster), cum ar fi scannerul, camera foto sau camera video.

dimensiunea imaginii şi influenţa rezoluţiei (definiţiei). Imaginile bitmap sau matriceale. orice modificare simplă a dimensiunii imaginii. reprezentarea matriceală cere. în sensul că obiectele care compun imaginea nu se pot distinge în mod individual. Astfel. regăsite de obicei în fişiere de tip GIFşi JPEG pot deveni pixelate sau distorsionate dacă li se schimbă dimensiunea. Orice metodă de compresie a acestui tip de imagine duce la o degradare a acesteia proporţională cu rata de compresie. Dimensiunea imaginilor este foarte importantă pentru a asigura un timp mic de descărcare şi afişare. Compunerea din puncte a imaginii face ca aceasta să nu se poată adapta unei scări variabile de vizualizare. adică rezoluţia. Ca urmare a acestui proces. aplicarea unei metode de comprimare. Caracteristici ale imaginii bitmap În codajul bitmap semantica imaginii nu este luată în considerare.Multimedia © Georgeta Drulă 3 Fig. Reprezentarea imaginii sub formă de matrice are numeroase dezavantaje datorită păstrării tuturor punctelor imaginii. Datorită dimensiunilor mari obţinute pentru aceste imagini. mod de afişare a imaginii. prin lăţirea sau - - . tipurile de ecrane. s-a constatat că spaţiul ocupat de o imagine necomprimată se poate reduce până la 1:200. de cele mai multe ori. astfel imaginea este săracă în informaţie. numărul de culori. Matrice de pixeli Crearea şi includerea de imagini bitmap în scenele unui document multimedia ţine de mai mulţi factori: caracteristicile ecranului.

anumite palete de culoare conţin culori care nu sunt din imagine. pentru a-i reda calitatea dorită. Paleta de culori este o listă de mai multe culori disponibile într-un fişier. PaintShopPro. Pentru a menţine proporţia şi calitatea necesară acestora. Macromedia Fireworks şi altele. O imagine bitmap are rezoluţia ei fixă. adică treptat de la o rezoluţie slabă la una maximă. Preluarea prin scanare de pe o foaie de hârtie sau imprimarea imaginii presupune folosirea modelului de culoare CYMN. cu afişarea întregii imagini pe ecran sau imaginea se poate afişa secvenţial.Multimedia © Georgeta Drulă 4 lungirea sa. Ea poate fi redată şi cu niveluri de gri. - Culoarea în imaginile bitmap Fiecare imagine bitmap are asociată o paletă de culori. Totuşi. care va determina şi o reducere a fişierului odată cu reducerea dimensiunilor. Trecerea de la un model culoare la altul se produce cu alterarea imaginii şi sunt necesare operaţii de retuş electronic care să redea calitatea dorită. Câteva palete de culori des întâlnite sunt: Paleta de culoare Adaptive Web 216 Descriere Este o paletă de culori derivată din culorile folosite în imagine. Corel Photo. Numai culorile definite în paleta de culoare apar într-o imagine. de sus în jos. Este o paletă de 216 culori commune atât calculatoarelor . cu o calitate maximă. Ea produce de cele mai multe ori imagini de calitate înaltă. care impune un periferic de ieşire corespunzător. cum ar fi: Adobe PhotoShop. Cele trei culori de bază se combină pentru a da o anumită nuanţă unui punct din imagine. până când este redată integral. Fiecare culoare dintr-o paletă este o valoare hexazecimală. ataşată fiecărei imagini. O imagine se poate afişa în mod progresiv. pe părţi. este însoţită de o degradare vizuală a detaliilor acesteia. Imaginea în culori numerizată şi afişată pe ecran este descompusă după modelul de culoare RGB (Red Blue Green). prin repartizarea aceluiaşi număr de puncte imagine pe o suprafaţă mai mare sau mai mică decât cea pentru care a fost creată imaginea. trebuie să se folosească un program special de editare a imaginii. Ajustarea paletei de culori prin optimizare afectează culorile din imaginea exportată.

Saturation şi Brightness au valori marcate de la 0 la 100%. unde fiecare componentă are o valoare hexazecimală de la 00 la FF. Green şi Blue. Culoarea este redată în valori de Cyan. Conţine numărul exact de culori conţinute într-o imagine. Culoarea este redată în valori de Hue. Valorile componentelor culoare se modifică cu fiecare nou model. unde fiecare componentă are valori de la 0 la 255.Multimedia © Georgeta Drulă 5 Windows cât şi Macintosh. unde Hue are o valoare de la 0 la 360 de grade. 0-0-0 este alb şi 255-255-255 este negru. afişând valorile componentelor Red. Paletă din două culori ce conţine doar negru şi alb. HSB sau Grayscale. Green şi Blue. Paleta este folosită doar de imaginile în 256 de culori sau mai puţin. Este o paletă matematică bazată pe valorile pixel RGB. Saturation şi Brightness. culorile RGB sunt identificate în hexazecimal. Este o paletă adaptivă în care culorile care nu sunt Websafe sunt convertite la culori apropiate de culorile Websafe. Green şi Blue. modelul: hexazecimal. Dacă imaginea conţine mai mult de 256 de culori. Magenta şi Yellow. Web Adaptive Exact System (Windows) şi System (Macintosh) Grayscale Black and White Uniform Custom Culorile din paleta de culori se obţin prin folosirea unor modele de culoare. Modelul culoare RGB Modalitatea de a exprima componentele Culoarea este redată în valori de Red. paleta se va comuta la Adaptive. Este o paletă ce a fost modificată sau încărcată dintr-o paletă externă sau un fişier GIF. Orice culoare poate fi vizualizată şi exprimată în fiecare dintre aceste modele culoare. Culoarea este redată cu un procent de negru. CMY. Alegerea acestei palete va converti imaginea în nuanţe de gri. În general. unde fiecare componentă are o valoare de la 0 la 255. 0-0-0 este negru şi 255-255-255 este alb. Componenta Hexazecimal HSB CMY Grayscale . 00-00-00 este negru şi FF-FF-FF este alb. cum ar fi. Fiecare conţine 256 de culori definite de platformele standard Windows sau Macintosh. Culoarea este redată în valori de Red. Această paletă denumită şi Websafe produce rezultate consistente în diferiţii browseri. RGB. Este o paletă de 256 sau mai puţin de nuanţe de gri.

prin culoare şi intensitate. Filtrele se regăsesc în programele de editare a imaginii. pentru imaginile cu zone mari de o anumită culoare sau pentru imagini ce au culori şi tonuri uniforme. Pentru acest format trebuie ţinut echilibrul între calitatea imaginii şi dimensiunea fişierului obţinută prin comprimare. cum ar fi: bări de navigare. Acest format tinde să fie mai mare decât formatele GIF şi PNG. Formatul GIF este un format compresat. Întrucât folosesc o paletă mică de culori. Exemplele cele mai bune sunt fotografiile scanate sau transparente. cunoscut pentru timpul de transmisie redus şi care permite tratarea imaginii în culori sau în nivele de gri. butoane.Multimedia © Georgeta Drulă 6 unică. Imaginile interlaced se afişează în reprize repetate. O imagine GIF este limitată la o paletă de maximum 256 de culori sau mai puţin pe un punct imagine (pixel). Imaginea este analizată linie cu linie. negrul (K) are o valoare de la 0 la 100%. • Formatul GIF (Graphics Interchange Format) este creat de Compuserve. Formate de fişiere ce stochează imaginea bitmap Există numeroase formate de fişiere care păstrează imaginea sub forma unei matrici de puncte şi pot fi incluse în documentele multimedia. dimensiunea şi timpul de descărcare a acestor fişiere este mai mare. dar şi calitatea. unde 0 este alb şi 100 este negru. • Formatul JPEG (Joint Photographics Expert Group) conţine o metodă de comprimare cu pierdere şi este avantajos pentru imaginile cu un număr mare de culori şi cu nuanţe diferite. adică permite tratarea diferită . conţine o metodă de compresie fără pierderi. Culorile unei imagini se pot ajusta prin aplicarea de filtre de contrast. O imagine în format GIF se poate salva cu afişare întreţesută sau nu. vizualizându-se din ce în ce mai puternic detaliile imaginii. Acest format are caracteristici care îl fac foarte bun pentru imaginile de tip interlacing (cu afişare interţesută) şi pentru background-uri transparente. adică fiecare parte de imagine este păstrată în mod identic cu originalul. luminanţă. icon-uri. obţinute ca imagini în tonuri continue cu milioane de culori. saturaţia culorii sau domenii tonale. cum ar fi Adobe Photoshop. logo-uri. Între aceste valori există nuanţe de gri. Reducerea informaţiilor în formatul JPEG se bazează pe compresia tranziţiilor de culoare şi a gradientelor. Compresia care este selectivă. Fişierele JPEG sunt întotdeauna salvate în culori pe 24 de biţi. fişierele GIF sunt bune pentru afişarea imaginilor în tonuri necontinue. Un background transparent salvat ca GIF permite vizualizarea prin el şi suprapunerea cu alte elemente.

poate fi monocromă sau în culori pe 24 sau 32 de biţi. Formatul JPEG are avantajul că deţine rate de compresie diferite. Imaginea stocată poate fi comprimată RLE (Run Length Encoding). Aceste rate de compresie pot fi foarte mari fără a pierde din calitatea imaginii. În .Multimedia © Georgeta Drulă 7 a părţilor imagine la diferite niveluri. grafice. pentru imagini de dimensiune mică şi este folosit de Windows pentru reprezentarea icon-urilor program. de dimensiune maximă 64000 * 64000 pixeli. Astfel. Acest format este foarte puternic în ceea ce priveşte codificarea imaginilor şi foloseşte mai mulţi algoritmi de compresie. Compresia / decompresia imaginilor matriceale Reducerea volumului de date pentru stocare şi transfer se datorează tehnicilor de comprimare şi decomprimare. Formatul JPEG s-a dorit a fi în acelaşi timp un standard al unui tip de compresie şi a unui format de fişier. în mod direct. Acest tip de fişier acceptă definiţia unei imagini în numeroase rezoluţii şi în culori diferite. Majoritatea programelor pot gestiona acest tip de format de fişier nu şi browserii. • Formatul BMP (Microsoft Windows Bitmap) este formatul tradiţional care stocheză imaginea bitmap. în funcţie de calitatea imaginii ce se doreşte a fi obţinută. • Formatul PCX (PC PaintBrush File Format) este recunoscut pe platforma Windows şi el poate trata imaginea codificată pe 8 biţi (256 de culori). imagini bitmap. cum ar fi backgroundurile. Compresia se aplică tuturor tipurilor de date: textuale. zonele de interes deosebit pot fi compresate la un nivel mai mare. Formatul TIFF deţine avantajul de a fi recunoscut pe toate tipurile de platforme. definit de Microsoft pentru interfaţa sa grafică. ceea ce face posibil transferul lui fără dificultăţi precum şi citirea lui. zonele de importanţă mai mică. vectoriale. Acest format este recunoscut şi în mediul OS/2. • Formatul ICO (Icon Resource File) este un format bitmap. • Formatul TIFF (Tag Image File Format) este cunoscut pentru stocarea şi transferul imaginilor scanate. definite chiar de utilizator. reducând dimensiunea totală a imaginii. pot fi compresate la un nivel mai scăzut. imagini fixe sau animate şi sunet.

algoritmi simetrici. imaginea RGB este codificată într-un semnal de chrominanţă şi de luminanţă. În acest sens. Principiul sub care funcţionează JPEG este stabilirea de relaţii între pixelii unei imagini şi codificarea lor. creat la iniţiativa ISO a CCITT. . timpul necesar comprimării este mult superior timpului de decompresie. informaţia recuperată nu este în totalitate identică cu cea iniţială. determinate de procesele de codaj a imaginii. Această operaţie duce la micşorarea dimensiunii fişierului care stochează imaginea. Comprimarea imaginilor este o codificare a acestora prin eliminarea din formatul iniţial a datelor redundante sau repetitive. este şi cel mai simplu. iar prin aplicarea sa se poate obţine o imagine comprimată într-un raport de până la 75:1. Compresia JPEG poate funcţiona în mai multe moduri. în care blocurile de pixeli sunt codificate unul după altul. a imaginii finale pe ecran. Metodele folosite la comprimarea imaginilor pot fi grupate după următoarele criterii: a) volumul de informaţii obţinute în procesul de comprimare / decomprimare: .metode cu pierderi. Reducerea cantităţii de date se bazează pe eliminarea acelor aspecte din imagine care nu afectează percepţia vizuală a acesteia. de la stânga la dreapta şi rând de blocuri după rând de blocuri. Apoi. O tehnică recunoscută şi un standard în compresia imaginii fixe bitmap este JPEG (Joint Photographic Experts Group).Multimedia © Georgeta Drulă 8 conformitate cu specificul fiecărui tip de dată. cărora li se aplică diferiţi algoritmi. 64 pixeli. fără o degradare vizibilă a calităţii acesteia. Acesta este şi un format foarte recunoscut pe Web. b) după raportul timp de compresie – timp pentru decompresia datelor: . . Acest mod de codificare are ca rezultat construirea definitivă şi pe porţiuni. Standardul se încadrează în clasa metodelor de comprimare cu pierdere de informaţie. ea este descompusă în blocuri de câte 8 * 8 pixeli. specifici sau normaţi. Standardul poartă în clar denumirea de “compresie numerică a imaginilor fixe de natură fotografică”.codificarea secvenţială. se aleg algoritmi potriviţi.algoritmi asimetrici.metode fără pierderi de informaţie la comprimare. la afişare. de sus în jos. . timpii de comprimare şi de decomprimare sunt egali. moduri care influenţează şi modul său de afişare: .

în special. dar prin mai multe baleieri ale imaginii. Afişarea imaginii se face prin adăugarea repetitivă de detalii şi culori.1.codaj progresiv ierarhic în care imaginea este codificată ca într-o urzeală. Rata de comprimare obţinută în fiecare din aceste moduri de codificare depinde şi de caracteristicile imaginii tratate.Multimedia © Georgeta Drulă 9 . Acest codaj se foloseşte. în care blocurile de informaţie supuse codificării sunt tratate în mod egal. până când se obţine imaginea finală. după care se face o predicţie asupra liniilor de urzeală următoare. 2.codificarea progresivă. Diferenţa constatată între urzelile sursă şi urzelile reconstruite se codifică printr-un algoritm de tip diferenţial. . Grafica vectorială interpretează imaginea ca o succesiune de puncte şi funcţii matematice care descriu geometric componentele acesteia şi caracteristicile lor. Se porneşte cu o linie de urzeală de referinţă. în aceeaşi ordine. pentru imaginile de calitate fotografică.2 Imaginea vectorială Imaginile vectoriale sunt obţinute prin compunerea de primitive grafice în cadrul unui program de desenare. Imaginea rezultată din acest tip de codaj se construieşte şi se afişează prin adăugarea de noi detalii de culoare cu fiecare nou bloc codificat.codaj progresiv fără pierdere în care se face o predicţie a unei valori pornind de la alte trei eşantioane vecine. . Formatele de tip vectorial sunt foarte bine adaptate reprezentării obiectelor grafice (descrierea geometrică a obiectelor şi cu descrierea atributelor lor). .

imaginile vectoriale presupun procese de tratare complexe realizate numai în programe de editare specializate. Dimensiunea fişierelor ce conţin imagini vectoriale este foarte mică în comparaţie cu cele matriceale. 2. iar din punct de vedere informaţional. Linie vectorială anti-aliasing Fig. - - Spre deosebire de imaginea matriceală. Imagine vectorială construită dintr-o curbă Caracteristicile imaginii vectoriale Codificarea vectorială a imaginilor ţine seama de semantica lor. reprezentarea imaginilor vectoriale este mult mai bogată în comparaţie cu reprezentarea în format matriceal. Structura vectorială este mult mai compactă decât cea matriceală. Acest format devine foarte complex atunci când conţine un număr mare de obiecte de dimensiune mică. Corel Draw etc. cum ar fi: AutoCAD.2 Componente multimedia: ANIMAŢIA Animaţia şi video-ul digital crează impresia de mişcare printr-o succesiune de imagini fixe derulate la o anumită viteză. . stocarea imaginilor vectoriale este independentă de scara de afişaj.Multimedia © Georgeta Drulă 10 Fig. ceea ce permite o modificare a dimensiunii acesteia fără a-i deteriora calitatea. Datorită bogăţiei lor semantice. ea reţinând doar punctele caracteristice fiecărui obiect.

Tehnici de animaţie 1. adică de seria celorlalte cadre intermediare care se derulează între aceste două cadre cheie. adică modificarea rapidă a locului unui obiect sau a formei şi dimensiunilor sale. Exploatând un fenomen biologic cunoscut sub denumirea de “persistenţa viziunii”. Cadre cheie sunt considerate cadrele cu care se începe şi se încheie acţiunea. Viteza de deplasare a unui obiect pe ecran este influenţată de dimensiunea acestuia. timp de transfer. volum de date transferate). prin procesul de tweening. una dupa alta. Viteza cu care fiecare cadru este înlocuit cu următorul este ceea ce crează senzaţia de mişcare. calculatorul poate reda animaţia folosind conceptele procedurale şi logice aplicate în animaţia pe celuloid. prin care un obiect văzut de ochiul uman rămâne lipit pe retină pentru încă un timp scurt după vizualizarea sa. care constă în modificarea rapidă a imaginii vizualizate.Multimedia © Georgeta Drulă 11 Viteza de derulare a imaginilor fixe succesive trebuie să fie suficient de mare atunci când mişcarea este realizată pe ecranul calculatorului şi pentru animaţie trebuie să fie de 12-15 cadre/secundă. precum şi stabilirea căii pe care acţiunea o urmează. dar foarte rapid astfel. Aceasta este tehnica de animaţie care foloseşte în redarea mişcării cadrele cheie. În plus. în fapt. Cadrele cheie Încercând să copieze cât mai bine lumea reală. . Acesta ar fi principiul animaţiei. în sensul că un obiect de dimensiune mică lasă impresia unei mişcării mai rapide. În schimb. Construcţia animaţiei se face pornind de la formatele grafice fixe. încât să pară legate într-o iluzie vizuală a mişcării. se permite ca o serie de imagini care se modifică uşor. Stocarea numerică a acestei mişcări impune reţinerea elementelor independente ce compun mişcarea în conformitate cu un parametru fixat. timpul. încât pentru o viteză apropiată de mişcarea reală se preferă un număr mai mic de paşi intermediari. obiectele de dimensiuni mari nu pot fi animate cu viteze mari datorită consumului mare de timp astfel. datorită consumului mai mic de resurse (memorie citită şi scrisă. animarea unei acţiuni cere calcularea numărului de cadre dintre cadrele cheie. Mişcarea este sugerată.

Inking O altă tehnică prin care se poate reda mişcarea cu ajutorul calculatorului. Ea provine de la animaţia tradiţională. Tehnica onion skinning crează animaţii simple. 3.SWF. GIFurile animate dau cele mai bune rezultate pentru clip art şi grafică de tip desen animat. ca fişiere multiple sau ca un fişier Flash cu extensie . Fig.Multimedia © Georgeta Drulă 12 Fig. Furnizarea traseului de animaţie se bazează pe metode de calcul a valorilor pixelilor RGB. vizuale şi de translaţie. . este legată de procesul de inking. pe metode de determinare a limitelor obiectelor dintr-o scenă şi de combinare a culorilor lor astfel. în care se folosesc foiţe transparente pentru a vedea secvenţele succesive. precedente sau următoare cadrului curent. Această tehnică obţine mişcarea ca urmare a determinării acestor efecte speciale. Animaţie onion skin Animaţia creată prin una din tehnicile amintite poate fi exportată ca un fişier în format GIF animat. încât să se producă anumite efecte speciale. ce se deplasează lin. Animaţie pe cadre cheie 2. Tehnica foiţei de celuloid (onion skinning) Această tehnică vizualizează conţinutul cadrelor precedente şi urmăreşte cadrul curent selectat.

după algoritmul JPEG şi nu integrează tehnici de codificare a predicţiei şi de interpolare interlinii imagine. Principiul M-JPEG constă în comprimarea individuală a imaginilor succesive captate în timp real. în general. deplasarea acestora pe direcţii şi trasee stabilite.modificarea formei sau dimensiunilor obiectelor care redau mişcarea. Astfel. .Multimedia © Georgeta Drulă 13 Există numeroase softuri specializate în realizarea de animaţii ce vor fi incluse în documentele multimedia Macromedia Flash sau Fireworks. . . de la un element format din puncte imagine. • GIF animat . . el furnizând un raport de compresie cuprins între 15:1 şi 80:1.compresia unor imagini de rezoluţii foarte mari. Fiecare foloseşte pentru crearea animaţiei diferite tehnici. Designer. una câte una. . Printre avantajele acestui standard se pot enumera: .crearea de efecte speciale. realizarea animaţiei implică procese de tipul: .modificarea poziţiei obiectelor. aplicaţii reprezentative pentru imaginile vectoriale. CorelDraw!. ştiind că se porneşte.secvenţiere şi trasare de cadre intermediare care redau senzaţia de mişcare.modificarea scării de afişare a obiectelor în cadre. orientate asupra cadrelor sau asupra obiectelor din cadre.posibilitatea de a ajunge la o imagine şi prin acces aleator. Principalul său dezavantaj este acela că permite rate scăzute de comprimare în comparaţie cu alte metode şi fişierele de date rămân la o dimensiune suficient de mare. De aceea. . aplica efecte speciale sau diferiţi algoritmi. Diferenţa esenţială dintre acest standard şi standardul de compresie aplicat imaginilor video MPEG priveşte principiul de codificare. . în general.obţinerea imaginilor de calitate foarte bună.estomparea efectului de anti-aliasing. se impune micşorarea cantităţii de informaţie transmisă în procesul de animaţie care se realizează printr-un procedeu de codificare şi care este o extensie a normei JPEG. ca la MPEG. Elementele de la care se porneşte în crearea animaţiei pot fi şi fişiere importate. vizuale şi de translaţie. Formate de fişiere animaţie • M-JPEG (Motion-JPEG) Includerea animaţiei într-un document multimedia pune problema spaţiului şi a resurselor ocupate. Algoritmul aplicat de M-JPEG ajunge la o rată de compresie de aproximativ 24:1 pentru o bună calitate a imaginii. asupra lor putându-se apoi. Painter şi PhotoShop (Adobe) destinate imaginilor bitmap. Procedeul se numeşte M-JPEG (Motion JPEG) şi el crează un format de fişier cu acelaşi nume. FreeHand sau Illustrator. linie după linie.

sunet.Multimedia © Georgeta Drulă 14 Programele Adobe Photoshop sau Macromedia Fireworks permit crearea de fişiere animate GIF. GIF-urile animate stochează un număr de imagini GIF salvate într-un singur fişier. GIF. Conţinutul acestui fişier poate fi redat când primul frame este descărcat. despre culoare sau efecte speciale aplicate imaginii.swf) este o versiune comprimată a fişierului Flash (. • Formatul Shockwave (. . Un fişier Shockwave nu poate fi direct editat. el fiind redat într-un browser sau ca aplicaţie independentă. Obiectele pe care le manevrează Flash sunt în principal.Fişierul film animat Flash (. Acest format este des folosit în documentele multimedia pentru stocarea de animaţii simple. pe un număr mic de cadre. Acest tip de fişier poate fi deschis doar în programul Flash. . • Animaţie şi formate de fişiere Flash (. nu şi în alte programe. Fişierele animate Flash se regăsesc în trei tipuri de formate: .FLA trebuie exportat ca format . într-un player. despre modul de apariţie a acesteia. Pentru a putea fi folosit în browseri. optimizat pentru vizualizarea pe Web. PICT.SWF) Tehnologia Flash impusă de Macromedia permite transmiterea de grafică şi de animaţie vectorială atât în pagini Web cât şi în documente multimedia pe CD.SWT. Flash. Structura fişierului GIF animat reţine date despre dimensiunea în pixeli a imaginii bitmap stocate. Playerul Shockwave suportă cele mai multe dintre caracteristicile şi tipurile media: text. interactive.Fişierul Flash (. BMP. Fişierele Shockwave sunt disponibile pe Web dar şi în documentele multimedia de pe CD. obţinute din primitive grafice.SWF sau .fla). Shockwave Audio. Obiectul Flash este caracterizat de o serie de proprietăţi. despre numărul de repetiţii sau de redări continue a secvenţei. Acest tip de fişier poate fi redat într-un browser şi previzualizat într-un editor HTML. Într-un astfel de fişier sunt stocate obiecte text sau butoane animate Flash. fişierul . butoanele şi textele vectoriale. Această operaţie se numeşte streaming.fla) este fişierul sursă pentru orice tip de document şi este creat direct în programul Flash. forme vectoriale. dar nu poate fi editat de programul Flash. JPEG.DCR) Formatul Shockwave este standardul Macromedia pentru prezentări multimedia animate comprimate.

Numărul de eşantioane obţinute pe orizontală. calitatea sunetului.1 Componente multimedia: Sunetul Diferite fişiere şi formate sunet se pot include în documentele multimedia. După modul în care sunt captate şi stocate. sunetul poate fi captat de la diferite surse. Pentru a stoca şi a prelucra această undă prin intermediul calculatorului este necesară captarea şi digitizarea ei. sunetele sunt de două tipuri: • • Sunete digitizate (wave) şi Sunete MIDI (sunete create cu programe de aplicaţie conform standardului MIDI). Acest număr de eşantioane se numeşte frecvenţă pe orizontală a sunetului digital şi este una dintre principalele sale caracteristici. diferenţele redării pe diferite platforme. Captează o imagine şi stochează-o în format bitmap ca fişier de tip TIFF. iar pentru sunetul de calitatea vocii umane sunt necesare 11025 eşantioane. Sunetul captat de la o sursă analogă este o undă mecanică propagată în mediu elastic cu o frecvenţă între 16 Hz şi 20. numărul de eşantioane în unitatea de timp este de 44100. timp de 1 secundă este corelat cu frecvenţa de percepţie a sunetului.000 Hz şi cu lungimi diferite. De exemplu. Care sunt deosebirile observate la cele 3 tipuri de fişiere ce stochează aceeaşi imagine? 2. digitizat şi stocat într-un anumit format de fişier sau poate fi generat direct de către calculator prin intermediul unui software specializat. Acest proces constă în segmentarea pe intervalul unei secunde a undei continue în eşantioane. cum ar fi: scopul folosirii sunetului. alături  . 2. Pentru sunetul de calitate radio este suficient un număr de 22050 eşantioane. apoi GIF. corespunzătoare frecvenţei de 44. cu Macromedia Flash construiţi un buton special ce poate fi folosit într-un document multimedia. Testaţi câteva filtre (efecte speciale) aplicate asupra unei imagini bitmap. Realizaţi un fişier ce conţine un element animat. JPG.1 Khz. pentru un sunet de calitatea CD-Audio. Cum se numesc acestea şi cum se manifestă ele? 3. Digitizare – caracteristici ale sunetului digital Ca şi imaginea fixă. Anumiţi factori sunt decisivi în alegerea unui format şi a unei metode de adăugare a unui sunet în cadrul documentului multimedia. Astfel. dimensiunea fişierului.Multimedia © Georgeta Drulă 15 Temă: 1.

un sunet care să copieze cât mai fidel sunetul continuu este necesar un număr mare de eşantioane şi de asemenea un număr mare de biţi. MPEG Layer-3 a dovedit o rată de reducere de 1:12 (aproximativ 64 kbit/s per canal audio) cu menţinerea calităţii originale a sunetului. În toate testările internaţionale. Cel mai adesea sunt folosite două sisteme de cuantificare a eşantioanelor. Raportul dintre calitatea sunetului MPEG Layer-3 şi cantitatea de informaţii transmisă Calitate sunet Lăţime de bandă Mod Rata bit Rata de compresie .. pentru a obţine un sunet digital. Cele mai cunoscute standarde de compresie audio sunt MPEG-3 (Motion Picture Expert Group). Nivelul corespunde unui debit de 256 … 192 kbps pentru un semnal stereo. cantitatea de date iniţiale se va reduce de 12 ori sau mai mult. Prin exploatarea efectelor stereo şi prin limitarea lăţimii de bandă audio. astfel:  Layer-1 Layer-2 Layer-3 1:4 1:6 …. De exemplu. Reducerea ratei bit se obţine prin exploatarea irelevanţelor şi redundanţelor stereofonice. de reducere a informaţiilor repetitive sau redundante. Cunoscută ca MPEG Audio Layer-3. Prin codificarea MPEG Audio. pe 8. Sunetul digitizat MPEG Audio Layer-3 (MP3) Procesul de compresie este foarte important pentru transmiterea şi recepţionarea corespunzătoare a şirurilor de date audio şi video mai ales pe reţeaua Internet. schemele de codificare pot realiza o calitate acceptabilă a sunetului şi chiar rate biţi reduse. pentru un CD. rata de eşantionare este de 44.1 kHz. Este normal.Multimedia © Georgeta Drulă 16 de numărul de biţi pe care sunt cuantificate eşantioanele. 1:8 1:10……1:12 Nivelul corespunde unui debit de 384 kbps pentru un semnal stereo. Reducerea ratei de eşantionare şi a rezoluţiei eşantioanelor se realizează prin tehnici de codificare perceptuală. Nivelul corespunde unui debit de 128 … 112 kbps pentru un semnal stereo. la o rată de eşantionare mai mare de 2 ori decât lăţimea de bandă audio actuală. Aceste caracteristici ale sunetului digital duc la dimensiuni mari de informaţie audio stocată. adică pe baza percepţiei undelor sonore de către urechea umană. Sunetul numerizat conţine eşantioane codificate pe 16 biţi. adică mai mult de 1400 Mbiţi pentru a reprezenta numai o secundă de muzică stereo. de calitate foarte bună. 10 sau 16 biţi. În consecinţă. Folosind MPEG Audio se obţine reducerea cantităţii de date cu păstrarea calităţii CD a sunetului. metoda standard (IS 11172-3 şi IS 13818-3) conţine un algoritm foarte puternic de compresie/decompresie audio. fără a pierde din calitatea sunetului. şi acest mediu impune după procesul de digitizare. procese de compresie.

prin intermediul tastaturii. sunetul MIDI se realizează prin instrucţiunii date unui soft care permite alegerea notelor.5 kHz 7.mid este destinat stocării muzicii instrumentale. După criteriul modul în care se crează se poate face o comparaţie între sunetul digitizat . cu ajutorul unui soft specializat care simulează diferite instrumente şi note muzicale. Secvenţa sonoră MIDI este compusă din mesaje. Programele de generare a sunetului MIDI deţin comenzi şi funcţii asemănătoare programelor de editare video. Ca şi în cazul imaginii vectoriale. denumit General MIDI.midi sau .Multimedia © Georgeta Drulă 17 2. Deşi calitatea sonoră pe care o redau aceste fişiere este foarte bună. Există un tabel standard. numerotate de la 0 la 127. spunem că se produce un eveniment. Fiecare eveniment este precedat la rândul său de un timp care măsoară diferenţa faţă de evenimentul precedent. • Formate de fişiere audio folosite în documentele multimedia Cele mai întâlnite formate de fişiere audio întâlnite în documentele multimedia pe CD. care specifică un număr de 128 de instrumente. folosind hardware şi software special. Avantajul acestui fişier este acela de a avea o dimensiune mică şi stochează un clip sonor de lungă durată. Cu ajutorul acestei interfeţe hardware comune se permite controlul unei colecţii de instrumente. care este folosit la alegerea acestora în concordanţă cu valorile utilizate de către mesaje. Acest sunet nu trebuie digitizat pentru că el este deja produs în modul digital. Când un mesaj MIDI este interpretat. cum ar fi mai multe trackuri corespunzătoare la diferite instrumente.5 kHz 4. obţinute prin sintetizare pe un calculator. aceasta poate varia în funcţie de performanţele plăcii de sunet. cu avantajele şi dezavantajele lor sunt următoarele: .sunetul MIDI şi imaginea bitmap – imaginea vectorială. a instrumentelor şi aranjamentelor muzicale.5 kHz 11 kHz 15 kHz > 15 kHz Mono Mono Mono Stereo Stereo Stereo 8 kbps 16 kbps 32 kbps 56 … 64 kbps 96 kbps 112 … 128 kbps 96:1 48:1 24:1 26…24:1 16:1 14…12:1 Sunet vocal Unde scurte radio AM Radio FM Aproape CD CD  Sunetul MIDI Sunetul MIDI (Musical Instruments Device Interface) este generat direct de către calculator. Standardul MIDI este definit ca un protocol comun capabil să permită comunicarea între instrumentele electronice. Formatul de fişier . care sunt instrucţiuni capabile să controleze modul de redarea a unui sunet de către un instrument. Aceasta se datorează faptului că fişierul nu conţine date audio şi astfel este mai compact. În cadrul unui fişier MIDI este necesar să se înregistreze timpul fiecărui eveniment.

Shockwave Audio (. ca şi formatul WAV.midi sau . Fişierele audio de format .wav (Waveform Extension) redau un sunet de bună calitate şi se obţin prin înregistrarea secvenţelor sonore de pe un CD-Audio. tipul filmului şi natura secvenţei sonore. începutul sunetului se va derula. Sunetul compresat trebuie să îndeplinească criteriile de balans între calitate şi performanţă. rata bit va fi mai mare pentru o secvenţă muzicală decât pentru una vocală. De obicei. Secvenţele în mişcare şi sunetele Shockwave Audio streaming (. adică redarea nu este condiţionată de încărcarea în întregime a sunetului în memoria RAM. fişierele se pot salva la diferite rate bit. Astfel. aceasta poate varia în funcţie de performanţele plăcii de sunet a utilizatorului. Formatul . CD-ROM. Deşi calitatea sonoră pe care o redau aceste fişiere este foarte bună. Fişierele MIDI sunt suportate de programele author. Ele pot fi redate corespunzător dacă se îndeplinesc condiţiile unor conexiuni relativ rapide. Fişierele MIDI nu sunt înregistrate. . Compresia şi caracteristicile de streaming ale sunetului Shockwave permit redarea rapidă şi de înaltă calitate a secvenţelor audio.aiff (Audio Interchange File Format). Formatul Shockwave Audio poate compresa dimensiunea unui sunet într-un raport de până la 176:1 şi este transmis sub formă de şiruri (streaming). de la un microfon sau casetă şi este de dimensiune foarte mare ceea ce limitează sever lungimea clipurilor sonore. Un fişier MIDI de dimensiune mică poate reda un clip sonor de lungă durată. casetă audio sau alte periferice.mid (Musical Instrument Digital Interface) este destinat stocării muzicii instrumentale. Cu toate că tehnologia de compresie Shockwave modifică sunetul original cât de puţin posibil. ci ele se obţin prin sintetizare pe un calculator. rata bit se apreciază după sistemul de difuzare (modem. stochează un sunet de calitate bună şi el este creat prin înregistrarea unei secvenţe sonore de pe un CD-Audio. timp în care restul şirurilor de date vor sosi de la sursă. ISDN. Astfel. folosind hardware şi software special. chiar pe conexiuni de viteză redusă.swa) este o tehnologie care face sunetele mai mici şi le redă mai repede de pe disc sau de pe reţea. hard-disc). sunetul va fi alterat. de la un microfon. care măsoară cantitatea de compresie.SWA) concură pentru difuzarea pe reţea. cu cât acesta va fi supus unor rate de compresie mai mari cu atât. Înainte de a transfera un sunet în acest format. folosirea acestui tip de fişier este limitată datorită dimensiunii sale considerabile pentru înregistrarea unui clip sonor de mică durată.Multimedia © Georgeta Drulă 18 Formatul . Radipitatea şirului este dependentă de compresia şi calitatea sunetului.aif sau . Totuşi.

cu păstrarea calităţii foarte bune a secvenţei sonore. stocate pe benzi şi care apoi sunt afişate pe ecranul televizorului. cu o bună calitate. 44. .1 KHz şi 16 biţi. transformate în informaţii digitizate şi apoi mixate cu informaţiile digitale ale calculatorului. aşa cum sunt ele întâlnite astăzi în televiziune.1 Componenta multimedia: Video Video-ul reprezintă elementul cel mai spectaculos al multimediei. 22. care apoi. cât şi pentru unificarea celor două elemente printr-o numerizare de calitate. pot fi salvate ca imagini fixe digitizate. sunt reglementate prin standarde internaţionale pentru difuzare şi afişare. full-motion. imaginile video digitizate pot fi afişate full-screen. full-color şi în plus. Imaginile video digitale sau analoge.Multimedia © Georgeta Drulă 19 Shockwave Audio poate compresa orice sunet intern dintr-un film Director. apoi MP3. O melodie pe care o ascultaţi de pe un CD-Audio stocaţi-o într-un fişier sunet de format . 3. ceea ce duce la reducerea consistentă a dimensiunii datelor sunet. Temă: 1. dar există şi posibilitatea ca achiziţia şi stocarea video să se facă în întregime sub formă digitală.mp3 sau MPEG-Audio Layer-3 (Motion Picture Experts Group Audio) este un format compresat ce face fişierele considerabil mai mici. încât utilizatorul nu trebuie să aştepte descărcarea întregului fişier pentru a asculta secvenţa sonoră. Tehnologia digitală şi analogă a imaginii în mişcare urmează a se îmbina în televiziunea digitală de înaltă definiţie HDTV (High Definition Television). Formatul .05 KHz şi 16 biţi. Cele două tipuri de fişiere vor conţine sunet cu următoarele caracteristici: 44. Analizaţi calitatea sunetului cu caracteristicile cerute şi dimensiunea fişierelor în care sunt stocate. Noua tehnologie permite transmiterea şirurilor de date astfel. Componenta de digitizare hardware sau software specializată. la micşorarea timpului de descărcare de pe Internet şi la salvarea spaţiului pe disc. Un fişier MP3 înregistrat şi comprimat în raportul potrivit cu păstrarea calităţii este un competitor deosebit pentru CD-Audio.WAV.1 KHz şi 8 biţi. Datorită sprijinului dat de hardware. dar care impune calităţi şi performanţe deosebite ale maşinii. pot fi captate cadre video analogice. Legătura dintre calculator şi secvenţele video are loc atât pentru controlul imaginilor video analogice. împreună cu o componentă de compresie/decompresie permit ca imaginile video de televiziune să fie preluate.

iar cele cu număr impar în pasul al doilea. Tehnologia digitală a semnalului video se bazează pe principiul eliminării zgomotelor. procesele de transformare a unui tip de semnal în celălalt.7 fps pentru monitorul calculatorului Macintosh). semnalele video şi audio sincronizate. liniile cu număr de ordine par sunt trasate în primul pas. intercalânduse. cu o rată a cadrelor mai mare decât în tehnologia analogă (de exemplu 66. posibilităţile deosebite de prelucrare şi editare a lor. împreună cu informaţiile de sincronizare sunt combinate într-un singur semnal. O diferenţă uşor constatată între cele două sisteme este rezoluţia ecranului. algoritmii eficienţi de comprimare. pentru aceeaşi dimensiune a acestuia. Pentru orice proiect multimedia sau site Web trebuie să se ştie încă de la început tipul de monitor pe care se va derula. O caracteristică a redării imaginii video este legată rezoluţia ecranului. fără o pâlpâire sesizabilă ochiului. de obicei. Astfel. în timp ce pe calculator aceste informaţii sunt percepute în formă digitală. adică două seturi de linii alternate formează banda. imaginea este obţinută prin baleiaj întreţesut 2/1. în care luminozitatea (strălucirea) şi chrominanţa (culoarea). iar rezoluţia lui • • . Pe ecranele calculatoarelor. Trecerea unei imagini în mişcare color de pe un tip de monitor pe altul poate duce la deformarea culorilor şi la apariţia acestora cu umbre de roşu. • Modul de afişare şi de redare a culorilor pe ecranele calculatoarelor şi a unor sisteme video utilizează un semnal video alcătuit din trei culori de bază: roşu. captate de la o sursă analogă trebuie să fie convertite în semnale digitale. Reprezentarea digitală a imaginilor în mişcare şi a sunetelor asociate lor are numeroase avantaje: înalta fidelitate. Pentru a putea fi înţelese de către calculator. ce solicită folosirea de filtre hardware şi software corespunzătoare. adică de numărul de puncte imagine (pixeli) din care se compune imaginea în sistemele de afişare. Pentru ecranul calculatorului scanarea se face. rezoluţia video diferă pentru sistemul analog în funcţie de standardul TV: 625 linii în cazul standardului NTSC sau 525 linii pentru standardele PAL şi SECAM. liniile video sunt prezentate secvenţial. Pe ecranul TV. una după cealaltă. în mod progresiv. condiţiile de stocare. Caracteristici pentru video digital în comparaţie cu video analog Semnalele audio şi video de televiziune se regăsesc în formă analogică. verde. sub 25-30 fps (frame per secundă). Modul de baleiaj al ecranului în afişarea semnalului video digital este cunoscut sub numele de baleiaj progresiv. la numai 480 de linii. Acest mod permite ca o imagine video să fie difuzată la o rată redusă a cadrelor. albastru (RGB).Multimedia © Georgeta Drulă 20 Pentru a realiza o producţie multimedia sau un site Web este necesar deci să cunoaştem aceste două tehnologii. Imaginea de video TV utilizează un semnal compus. care sunt controlabile individual. care devin în acest caz insesizabile în raport cu semnalul util.

asigură redarea în continuitate a secvenţelor sincrone audio-video. . Obţinerea unui rezultat bun pentru video numeric este condiţionată în principal de următorii factori: . determinată de numărul de culori folosite simultan şi de modul de codificare a lor. Comutarea între cele două zone.fluxul de imagini. • Procedeul prin care se descarcă şi afişează simultan o secvenţă video digitală se numeşte double-buffering. Acesta presupune folosirea a două zone de memorie tampon. va fi necesar şi un hardware pentru sincronizarea semnalelor video şi VGA. care să asigure această operaţie în timp real. cu care acesta este numerizat. codificat fie pe componente. cu un număr rezonabil de culori. fie ca semnal compus. . calculatorul trebuie dotat cu plăci de decompresie. Obţinerea video-ului numeric presupune digitizarea semnalului video analog.rezoluţia de chrominanţă. Pornind de la diferenţele amintite mai înainte. . Numerizate. secvenţele video pot fi integrate uşor în orice prezentare multimedia. imaginea obţinută putând fi înregistrată fără dificultăţi pe o bandă video. În plus. una care se umple şi alta care se descarcă de informaţie.Multimedia © Georgeta Drulă 21 este limitată în mod obişnuit la rezoluţia unui monitor VGA. conversia din forma analogică în forma digitală a semnalului video este asistată de diferite componente hardware care transformă semnalul video compus într-un semnal RGB şi care asigură accelerarea semnalului video întreţesut pentru ecranul calculatorului.rezoluţia spaţială. Digitizarea video Transpunerea video-ului pe calculator este condiţionată într-o primă fază. de existenţa unor resurse hardware specifice. Pentru a reda însă aceste secvenţe. Există o gamă largă de plăci ce asigură captarea secvenţelor full-screen. Digitizarea secvenţei video se produce prin procese de eşantionare şi de cuantificare a semnalului video analog. de 640*480 pixeli. cu o paletă de 256 culori.calitatea imaginii. . dacă semnalul video digitizat va fi combinat cu grafică pe calculator. una care preia datele de pe reţea şi alta care afişează datele. determinată de modul de baleiaj al liniilor din care se construieşte imaginea. care poate fi de la 25 la aproape 30 de cadre pe secundă.

Acestea se bazează fie pe eliminarea detaliilor nesemnificative. ca şi cea a sunetelor este posibilă datorită existenţei unei redundanţe sau prin specularea unei repetabilităţi. în schimb rata de compresie este în acest caz destul de scăzută. în mod individual. cu rate cuprinse de la 50:1 până la 200:1. O compresie cu pierdere de informaţie neesenţială este deci “transparentă” ochiului şi urechii. reţinând numai informaţiile absolut necesare pentru reconstituirea imaginii sau sunetului.Multimedia © Georgeta Drulă 22 Standarde pentru compresia video Compresia imaginilor. Ea sacrifică precizia în favoarea obţinerii unui fişier mult mai redus. atât spaţială. deoarece ochiul şi urechea umană filtrând o bună parte a informaţiei primite. compresia şi decompresia imaginilor sunt operaţii extrem de costisitoare în ce priveşte resursele calculator necesare. Redundanţa spaţială este exploatată de tehnicile de compresie intra-cadre. transmite creierului numai trăsăturile esenţiale. El poartă numele grupului de lucru desemnat în 1988 să dezvolte standarde pentru reprezentarea codificată a imaginii în mişcare. adică a diferenţelor constatate între cadrele succesive. care tratează imaginile una după alta. deşi de multe ori este posibilă o compresie mult mai mare. Acest grup numit MPEG (Motion Picture Experts Group) lucrează . Din punct de vedere al decompresiei. cât şi fără pierdere de informaţie. o compresie cu pierdere de informaţii (lossy compression) este însă de cele mai multe ori acceptabilă. Algoritmii de compresie video real-time cunoscuţi sunt: MPEG. Pentru audio şi video. transparenţa nu se pierde la o compresie chiar de 20 de ori. ceea ce garantează reproducerea calităţii imaginii originale. ne interesează o soluţie fără pierdere de informaţii. pentru compresia datelor. În general. a sunetului asociat şi a combinaţiei lor. Micşorarea debitului informaţional precum şi a volumului de stocare se poate face atât cu pierdere de informaţie. la compresia bazată pe redundanţă temporală. Întrucât pentru video se înregistrează o redundanţă mare. În schimb. adică a detaliilor de conţinut a cadrelor. Din acest motiv. Datorită complexităţii lor ridicate. astfel diferenţa dintre informaţia originală şi informaţia prelucrată este uneori insesizabilă. sunt luate în considerare numai aspectele care ţin de diferenţele semnalate într-o imagine în raport cu precedenta. cât şi temporală. se constată o relaţie de inversă proporţionalitate între factorul de compresie obţinut şi calitatea imaginilor (respectiv a sunetului). Compresia asigură eliminarea acestei redundanţe. între reducerea fluxului de date şi calitatea imaginilor se fac deseori compromisuri. fie pe codificarea culorilor pe mai puţini biţi sau pe considerarea culorilor vecine ca fiind identice. inter-cadre. Dintre aceştia s-a impus ca normă oficială de compresie a imaginilor video MPEG. DVI sau MJPEG. ei se bazează pe aceste două tipuri de redundanţă şi sunt disponibili pentru a comprima informaţia video digitală.

Semnalul video şi audio comprimat prin această operaţie trebuie să-şi .“Generic Coding of Moving Pictures and Associated Audio”. MPEG2 s-a dovedit eficient şi pentru TV de înaltă definiţie şi s-a dezvoltat în ideea de a suporta formate de afişaj progresiv şi intercalat. existând deja numeroase specificaţii ale acestuia: . Similar MPEG1. una la componenta video.5 Mbits/s.MPEG2 .“Coding for Moving Pictures and Associated Audio for Digital Storage Media at up to about 1.specificaţie care nu există de sine stătător. un debit cuprins între 4 şi 9 Mbits/s. MPEG2 cere pentru video numerizat.MPEG4 . videofonia pe linii telefonice analogice. Este un standard internaţional (IS-1172 / octombrie 1992) ce priveşte numerizarea video cu sunet sincron.5 Mbps”. grupul MPEG şi-a orientat lucrările pe mai multe direcţii. cu debite de până la 1. Acest standard este destinat codificării video-ului numeric la debite joase. precum şi procedurile pentru testarea conformităţii cu cerinţele specificate în primele trei părţi.Multimedia © Georgeta Drulă 23 sub coordonarea ISO (International Standards Organization) şi a IEC (International Electro-Technical Commission). În plus. pentru aplicaţii pe CD-ROM. . descriind procedurile pentru determinarea caracteristicilor fluxurilor de date şi a procesului de decodare. MPEG2 s-a dezvoltat pentru a suporta şi transmisii video. acest standard international (IS-13818 / noiembrie 1994) include extensii. În forma omologată la mijlocul anului 1994. enciclopedii multimedia. cuprinse între 4800 şi 64000 bits/s pentru imagini de 170*144*10 Hz. bazele de date. una la componenta audio.denumită şi “Very Low Bit Rate Audio-Visual Coding”. prin descrierea sincronizării şi multiplexării semnalelor video şi audio. insistând pe compresia semnalelor audio şi o alta privind testele de conformitate a operaţiilor. poşta electronică multimedia. pentru imagini de 724*480 pixeli (NTSC) şi de 720*576 pixeli (PAL) la debite de transfer mergând până la 40 Mbits/s. ziare interactive. Obiectivele acestui standard vizează comunicaţiile multimedia interactive. pentru publicul larg: bănci de imagini. de înaltă calitate. Compresia video MPEG este una de tip asimetric. cuprinzând compresia semnalelor video. etc.MPEG1 . ce pot acoperi cerinţele unei game largi de aplicaţii video numerizat. la o rată de transfer de 2-15 Mbits/s prin cablu. Având ca obiectiv iniţial aplicaţiile televiziunii de înaltă definiţie (TVHD). . de calitatea emisiunii TV. prin satelit sau prin alte canale de comunicaţie. .MPEG3 . în sensul că operaţia de codificare este mult mai complexă şi cu timpi de desfăşurare mai mari decât cea de decodificare. ce se referă una la întregul sistem. ea fuzionând cu MPEG2 pe măsura evoluţiei acesteia. în principal prin satelit. Ulterior. Pentru a face faţă nevoilor crescânde de standarde pentru multimedia. MPEG1 şi MPEG2 au o structură constituită din 4 părţi principale. standardul MPEG2 este definit ca un standard destinat televiziunii.

exploatarea redundanţei intra-cadre sau inter-cadre. raportul de compresie de 200:1 se poate corela cu o bună calitate a imaginii. în ceea ce priveşte fluiditatea normală a numerizării la 24 de imagini pe secundă. care exploatează redundanţa din fişierele de date.video.comprimare. .compresie cu sau fără pierdere de informaţie. Prin luarea în considerare a compromisului reducere cantitate de date . secvenţele audio . Calitatea imaginii în această situaţie rămâne nealterată.video se pot stoca şi reda fie pe CD-ROM. . a unor secvenţe de televiziune sau video. placa Reel Magic preia şirul de date codificat MPEG şi îl converteşte în semnal video şi audio. recunoscute de platformele . Video for Windows şi QuicKTime – aplicaţii player pentru redarea video în aplicaţiile multimedia Conversia semnalului video analog într-un semnal digital şi-a găsit rezolvarea folosind ca mijloace hardware specifice. Noţiunea de timp real este implicit legată de video. Video Master. fără a se folosi multe resurse informatice. pe monitorul unui calculator. Obţinerea unei reduceri fără pierdere de informaţie este specifică algoritmilor de compactare.comprimarea la o viteză insuficientă a cadrelor este imediat sesizabilă neplăcut ochiului. Există deja câteva plăci de compresie/decompresie MPEG. MPEG Player (VideoLogic). De exemplu cu MPEG.raportul dintre viteza şi timpul la codificarea şi la decodificarea datelor. . plăcile de achiziţie şi numerizare. Video Blaster. Pe lângă acestea. fie aproximarea unora pornind de la cele existente şi care sunt deja stocate. Soluţia Reel Magic este în fapt primul produs care a implementat compresia MPEG în aşa fel încât a permis vizualizarea unui film. pe când la M-JPEG numai până la un raport de compresie de maximum 20:1 se poate îndeplini şi condiţia de calitate. .menţinere calitate imagine. Formatul MPG (MPEG) este formatul specific unei secvenţe video comprimate conform standardului MPEG. exprimă cantitatea de date reduse faţă de volumul necomprimat şi trebuie stâns corelat cu calitatea imaginii. Numerizarea . sincronizat pentru redare. procesul de comprimare devine condiţionat de anumiţi factori. foarte cunoscute: Reel Magic (Sigma Design). fie pe reţea.Multimedia © Georgeta Drulă 24 păstreze sincronizarea iniţială.raportul de compresie. La decompresie. Prin tehnologia şi algoritmul de compresie MPEG1. se pot adopta şi soluţii software de codificare.timpul de numerizare . cum ar fi: . Toţi algoritmii folosiţi de acest standard au ca scop fie reducerea informaţiilor redundante sau care se repetă. . folosindu-se un driver CD-ROM.asigurarea sincronizării audio .

. pe formate ca BMP. Ea acceptă secvenţe video de dimensiune 160 * 120 pixeli ce se derulează cu o viteză de 30 fps. Fişierul recunoscut de acest standard este formatul AVI. . Video for Windows este o componentă software folosită pentru redarea secvenţei video conform standardelor Windows. mecanismul folosit este unul de tip CUT / PASTE şi este inclus în modulul VidEdit. AIFF (Apple QuickTime) sau sunet separat dintr-un fişier video de tip AVI.editarea secvenţelor video sau a fişierelor video. .Multimedia © Georgeta Drulă 25 multimedia. Aceasta se poate face în timp real sau imagine cu imagine. Consultarea acestui tip de fişier nu necesită un echipament hardware suplimentar. EPS sau TIFF. la nivel de bit.editarea cadrelor ca imagini fixe.comprimarea fişierelor video după metodele amintite. . .vizualizarea secvenţelor video de pe hard disc sau de pe CD-ROM. PCX. Video for Windows permite crearea fişierelor AVI ţinând cont de suportul lor de stocare. Cele mai cunoscute forme sub care se poate regăsi video digital sunt filmele QuickTime şi AVI (Audio Video Interleaved). Formatul AVI (Audio Video Interleaved) al fişierelor video de pe PC. cum ar fi: . adică hard discul sau CD-ROM. Video for Windows permite operaţii asupra secvenţelor video. Acest format conţine documentul Video for Windows cu secvenţe audio-video de dimensiune şi rezoluţie variabile. o placă de numerizare a semnalului analog video. . care provine de la o sursă video externă. În plus. Un modulul destinat este folosit pentru această operaţie. constituie standardul Windows de integrare a imaginilor şi sunetelor sincronizate.captarea imaginii şi a sunetului de la diferite surse externe. secvenţele video Microsoft beneficiază şi de un difuzor simplificat în versiune run-time. Crearea secvenţelor audio-video AVI necesită în schimb. Această responsabilitate este preluată de modului BitEdit.editarea fişierelor audio de format WAV (format audio pentru Windows). . Pentru a asigura o anumită performanţă a redării secvenţelor. Informaţia obţinută în fişiere în urma acestei operaţii nu este compresată.montajul secvenţelor. denumit VidCap.

Metoda se bazează pe algoritmul şi standardul JPEG. full-motion. . dar calitatea imaginii obţinute este deosebită. cu diminuarea specifică a calităţii. ratele de compresie pot atinge o valoare de 180:1 pentru un video full. de înaltă rezoluţie şi cu un număr mare de culori. astfel încât comprimarea cu pierdere de informaţie este ocazională.screen. depinzând în principal de conţinutul imaginii. care este destinat în principal imaginilor în mişcare. Ratele de compresie dau o reducere de la 5:1 până la 25:1. de aproximativ trei ori în comparaţie cu compresia. având viteze mai mari la decomprimare. În aceste condiţii rata de compresie este de aproximativ 2:1. Algoritmul aplicat este unul din categoria fără pierdere de informaţii. iar calitatea imaginii este foarte bună în raport cu rata de compresie înaltă. denumite codec-uri: . prin aplicarea unei scheme potrivite.Multimedia © Georgeta Drulă 26 QuickTime este un software ce acceptă redarea unei secvenţe video digitale conform standardelor Apple.codec pentru animaţie Apple. se derulează la 15 fps şi estze stocat într-un fişier cu extensie MOV (movie) sau QTM (Quick Time). Se aplică metode de compresie asimetrice. în funcţie de tipul de dată ales.codec video Apple este folosit la comprimarea şi decomprimarea secvenţelor video. . fie fără pierdere de informaţie iar decomprimarea unei imagini full-screen ia aproape de două ori mai mult decât comprimarea acesteia. Prin acţionarea acestui modul se înregistează rate înalte de compresie mai ales atunci când între imagini există variaţii mari de culoare.codec pentru grafică Apple este destinat în principal imaginilor grafice. sau pentru fotografii numerice. însă cu timpi de decompresie foarte mari. dar într-un mediu Windows. Acest modul este considerat principal şi foloseşte un algoritm de compresie specific Apple. Datele audio digitale sunt sincronizate cu informaţia video din fişier. . Compresia şi decompresia se fac în mod specific. Raportul de comprimare variază. . . Formatul MOV (Movie) sau QTM (QuickTime) este un format de fişier video ce conţine însă secvenţe de film QuickTime caracteristice sistemului Macintosh. Operaţia de comprimare poate fi făcută fie cu pierdere de informaţie. Formatul video QuickTime este de 320 * 240 de pixeli. Dacă acest modul este asistat în plus şi de o placă de compresie.codec-ul YUV reprezintă o soluţie pentru anumite intrări sau prelucrări video. Aceste clip-uri video sunt asemănătoare celor Video for Windows. Există o vesiune QuickTime şi pentru Windows.codec Photo JPEG Apple se foloseşte pentru imaginile fixe.