MUZEUL NATIONAL AL SATULUI ‘DIMITRIE GUSTI’

PETRACHE ALEXANDRA AMS ANUL I

...................................................................................................................................................................................................................1 Fond documentar.............................................................................................................4 1......................................................................................................................................................8 4.................................................... 8 ............................Muzeul National al Satului Cuprins Cuprins.......................10 Bibliografie......................... 8 4...... 3 1.... Colaborare și sprijin...8 5........................................................................................................................ 10 7.......................... 2 Introducere...........1 Oglindirea vieții de țăran ................................................... acces și performanțe............................................................................7 4........6 3........................ Rezultate................2 Descrierea exponatelor..................................................................3 URSS și Gheorghe Focșa...............................................................Exponate.......................9 6..........................................................................................Alte obiecte..................................1 Primele semne...... 9 6....... 11 2 ..............Istoria muzeului.......................................1 Venituri...........6 3............. 9 6...................2 Deschiderea oficială a muzeului...............................3 1...................................................................................................................................................4 1............ Principii de organizare................................................................ 6 3..................................................................................................4 Din 1950 până în prezent..................5 2.................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3 1..Localizare.............................................2 Vânzări.............................................2 Vizitatori.....................

1932 Drăguș-Făgăraș. înființat de el în 1906. Ceva mai târziu. a unor monumente de arhitectură populară. în prezența regelui Carol al II-lea al României. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936. 1931 Cornova-Basarabia. cele provenite din zonele unde invadau dușmanii des fiind jumătate îngropate în pământ. Comunitățile rurale erau organizate în așa fel încât să satisfacă toate nevoile zilnice. și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. instituției ce purta numele de Muzeul Satului. 1. 1929. Artă Decorativă și Artă Industrială din București.Muzeul National al Satului Introducere Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este denumirea atribuită prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003. Hainele erau făcute manual. XX. Catedra de sociologie. o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti. prof. într-un pavilion special amenajat. între anii 1925-1935. ideea creării unui muzeu în aer liber se înfiripă încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. cu caracter național. în acest muzeu. 1926Rușețu-Brăila. bucată cu bucată. eminent om de cultură. căruța sau cu barca până la București unde au fost asamblate la loc pe suprafața muzeului de astăzi aflată pe malul lacului Herăstrău. Viața în mediul rural și obiceiurile rurale au o însemnătate majoră în istoria României. Casele din regiunile de deal și din regiunile de munte sunt deosebite de cele din zona de câmpie prin fundația înaltă. dramaturgul. cu specific regional. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea. de la Cluj. 18 lit. încheiate de fiecare dată cu o expoziție temporară: 1925 Goicea-Dolj. În primele secole ale acestei ere. regizorul și scenograful Victor Ion Popa.Istoria muzeului Istoria Muzeului Național al Satului este o istorie a satelor răspândite pe teritoriul României care s-au format și s-au dezvoltat până în prezent. iar pentru public. transportate cu trenul. a casei „Ceauru”. 1928 Fundu Moldovei. a organizat o serie de cercetări monografice interdisciplinare în sate din diferite regiuni ale țării. Ducând mai departe această idee. iar fondurile financiare necesare au fost puse la dispoziție de Fundația Culturală Regală. Pe măsura obținerii de noi rezultate în cercetare. de Artă Națională. În 1867. adevărata bijuterie arhitectonică în lemn. cele de la șes fiind majoritatea cu fundații joase. Planurile de amplasament au fost executate de scriitorul. 1. în 1909. Alexandru Odobescu. Universitatea din București. din zona Gorj. mare parte din populația României trăia la sat. colonizarea romană a trebuit să aibă un caracter rural. art. 1927 Nereju-Vrancea. fiind în prezent una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului. Proiectul său se va concretiza prin expunerea. propune prezentarea. 1930 Runcu-Gorj.1 Primele semne În România. Dimitrie Gusti și-a dat seama că expozițiile temporare organizate la seminarul de sociologie 3 . pe 17 mai 1936. savantul Alexandru Tzigara-Samurcaș avea să preconizeze aducerea în Muzeul Etnografic. iar înainte de prima jumătate a secolului trecut. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obișnuia să îl numească „sunetul trist al clopotelor istoriei României”. Toate aceste inițiative au constituit premisele întemeierii celor dintâi muzee etnografice în aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia. iar cea mai recentă aparține secolului al XIX-lea. în cadrul Expoziției Universale de la Paris. casele au fost dezasamblate. a unor „gospodării autentice și complete din toate regiunile mai însemnate locuite de români”.

Stahl. prea romantice și etnografice. fiind dornic ca deschiderea Muzeului să aibă loc la data stabilită când se sărbătorea și împlinirea a 70 de ani de la întemeierea dinastiei de Hohenzollern în România. iar pentru public. Mihai Pop. arta și tehnica românească de la brazdă își dau mâna. „un sat-muzeu”. în viziunea sa „un muzeu sociologic al satului românesc de azi”. Odată cu materialele de construcție.Muzeul Satului a fost conceput ca un muzeu social și nu ca unul etnografic. Bigdo. pe o suprafață de 4. Pe parcursul lucrărilor. în prezența regelui Carol al II-lea. este numit director Gheorghe Focșa. de acțiune al pedagogiei sociale”.. Fundația Culturală Regală „Principele Carol” a susținut moral și material proiectul. participant la cercetările monografice.Muzeul National al Satului aveau un caracter de improvizație care nu serveau la demonstrarea ideilor sale. Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936. fost asistent al profesorului Dimitrie Gusti. ca urmare a înglobării Basarabiei.. regele vizitează de patru ori șantierul. ci și să înfățișeze lucruri adevarate”. cunoscători ai tehnicilor tradiționale de lucru. sinteză a tuturor satelor din întreaga Românie. la marginea Lacului Băneasa. Lucrările pentru amenajarea terenului au început în luna martie a anului 1936. originalitatea în împodobire și siguranța instinctivă sau chibzuită a folosirii spațiului mai larg pentru oameni. de stil arhitectonic țărănesc. Mac Constantinescu. După terminarea războiului. marea știință a adaptării la mediu și a prelucrării mediului. municipalitatea Bucureștiului a hotărât ca în unele gospodării din muzeu să fie găzduite familii de refugiați bucovineni și basarăbeni. el fiind. profesorul Dimitrie Gusti și colaboratorii săi apropiați au acceptat propunerea primăriei Municipiului București de a-l organiza în Parcul Național Carol al II-lea (Parcul Herăstrău). Dimitrie Gusti a declarat: „El [muzeul] este în stare să oglindească mai bine decât orice altceva bogăția și varietatea de viață țărănească. Lillehammer erau. Traian Herseni etc. au fost demontate și aduse la București în 56 de vagoane de tren. Stahl. Numirea lui marchează 4 . Muzeele din Skansen. și a propus organizarea Muzeului Satului Românesc din București.500 de metri pătrați. Construcțiile selectate în timpul cercetărilor după criteriul reprezentativității. pe 17 mai 1936.. ceea ce a determinat solicitarea eliberarării construcțiilor în 1942. Preocupat de găsirea unui teren potrivit pentru organizarea viitorului muzeu. cu o săptămână mai târziu. Adăpostirea refugiaților în muzeu a avut un impact negativ asupra patrimoniului și a scopurilor pentru care a fost creat. Totodată. Dimitrie Gusti precizează că nu i-au fost sursă de inspirație muzeele în aer liber din țările nordice. muzeul urma să-și exercite și funcția de principal mijloc „. după părerea sa. au sosit și 130 de meșteri. de mediul și faptele acestuia Noul muzeu trebuia „să placă nu numai ochiului. ideile de atâtea ori adânci.2 Deschiderea oficială a muzeului La înfăptuirea și concretizarea acestei idei și-a adus contribuția un grup de mari specialiști care au coordonat cercetările monografice: Henri H. 1. Bucovinei și a unei părți a Ținutului Herței și Bucovinei în Uniunea Sovietică. după cum preciza Henry H.3 URSS și Gheorghe Focșa În 1940. Victor Ion Popa. care urmau să refacă monumentele într-un timp record. în anul 1948. 1.” În discursul inaugural. preocupate mai mult de piesele muzeale și mai puțin de problemele omului contemporan. vite și lucruri.

a devenit una din cel mai importante și reprezentative instituții culturale din București și din țară. un Director de Cercetare număr însemnat de oameni de cultură. Se poate afirma că după ani de activitate.. afectând obiective etnografice de mare valoare din zona de nord a muzeului. Au fost organizate campanii de cercetare în cele mai importante zone etnografice ale țării. ȘurdeștiMaramureș. Muzeul Satului a fost luat ca model de multe țări care începeau să organizeze după război muzee în aer liber. publicarea de studii etc.. muzeul s-a dezvoltat considerabil. Prin eforturile întregului colectiv al muzeului. completarea patrimoniului cu noi monumente valoroase. s-a început organizarea evidenței științifice. din cauza vântului puternic și a lemnului uscat. care a durat până în Director de Vivian Dragomir anul 1990 când. iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare. Director General Paul Popoiu A urmat o perioadă dificilă.Din anul 1948.4 Din 1950 până în prezent Perioada cuprinsă între anii 1950-1970 a fost benefică: s-a constituit un corp de specialiști.S. la limita dintre sectoarele dedicate zonelor etnografice Moldova și Dobrogea. pompierii au reușit să stingă incendiul după mai bine de o oră. Peste 70 de pompieri militari din cadrul Brigăzii „Dealul Spirii” au intervenit. Muzeul Național al Satului Conducere actuala „Dimitrie Gusti” fuzionează cu Muzeul de Artă Populară al R. în vederea completării expoziției cu monumente reprezentative. Pe 20 februarie 2002. au fost publicate ghiduri și lucrări de specialitate etc. Anul 1990 marchează o nouă etapă în dezvoltarea Muzeului Satului caracterizată prin extinderea teritoriului. prin sprijinul unor muzee din țară și prin susținerea financiară a Ministerului Culturii și Cultelor precum și a unor sponsori.. după amiaza. s-au efectuat campanii ample de cercetare pe teren soldate cu identificarea de noi monumente și cresterea patrimoniului. specialiști din diferite domenii și chiar politicieni. efectuarea de restaurări masive. sub titulatura de Muzeul Tipul de director Numele Național al Satului „Dimitrie Gusti” și de Artă Populară. au reînceput cercetările de teren pentru refacerea și realizarea muzeului etnografic în aer liber pe principii științifice. au fost finalizate într-un termen relativ scurt. Muzeul Satului s-a aflat din nou Patrimoniu în dificultate. că satul reprezintă un stadiu de înapoiere și. în jurul orei 15:30.Muzeul National al Satului începerea unei noi etape în dezvoltarea muzeului și transformarea definitivă a acestuia dintr-un muzeu sociologic într-unul etnografic. organizarea de expoziții. efectuate la construcțiile care au avut de suferit de pe urma dezastrului. la Muzeul Satului din București a izbucnit un incendiu devastator. Mai mult. 1. Deși au acționat cu 15 mașini de luptă. Muzeul trebuie desființat.R. ca Corina Mhaescu atare. În anul 1978. El va funcționa ca atare până în martie 1990. care s-a extins rapid din cauza vântului extrem de puternic și a secetei. lucrările de restaurare. a recompunerii interioarelor deteriorate și a creșterii patrimoniului. Atunci au ars gospodării din secolele XVI-XVIII din satele Berbești-Maramureș (secolul XVIII). Din fericire. datorită ideii conducerii României.Campaniile de cercetare și achiziții din 5 .Într-un incendiu care a avut loc pe 5 septembrie 1997 au fost distruse gospodării din totalul de 42 ale muzeului. au făcut tot ceea ce le-a stat în putere pentru a tergiversa desființarea. precum și Director Enocomic Virginia Goean personalul muzeului. fiind alertați în jurul orei 15:40.

dar și numeroase tipuri de insecte cum ar fi coleopterele pentru lemn și moliile pentru textile și blănuri. Fotografierea și filmările profesionale în Muzeul Satului se realizează pe bază de programare prealabilă cu cel puțin o săptămână înaintea termenului solicitat. acces și performanțe Ceea ce este suprinzător este că Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” se află în București. Astfel. cu totul originale. În prezent. colonizarea romană a trebuit să aibă un caracter rural. pe malul lacului Herăstrău. 2. cuprins în expoziția în aer liber de arhitectură populară și în colecții. iar înainte de prima jumătate a secolului trecut. mare parte din 6 . Interioarele construcțiilor au fost reconstituite și dotate cu obiecte autentice. ceea ce conferă patrimoniului său.1 Oglindirea vieții de țăran Monumentele. care l-au luat ca punct de reper. un plus de siguranță și securitate. Muzeul Satului este amplasat într-o admirabilă zonă verde. sector 1. care au implementat noul și modernul sistem de supraveghere video. expoziția permanentă cuprinde peste 300 de monumente. În primele secole ale acestei ere. Muzeul Satului este una din principalele atracții ale capitalei României. bogate și variate. sunt interzise filmările în interiorul monumentelor din expoziția permanentă în aer liber de arhitectură vernacular. București. 8. înscriindu-se în fruntea muzeelor în aer liber din țară.Muzeul National al Satului ultimii ani au dus la creșterea patrimoniului din expoziția in aer liber și din colecții. cunoscută fiind chiar și peste hotare. 3. 28-30. Conform art. Poarta Miorița. Muzeul își anunță o nouă performanță. Din Parcul Herăstrău există o poartă de acces în muzeu. drum presărat cu încă 18 muzee. Atmosfera se aseamănă mai mult cu cea a unui parc natural decât cu cea a unui muzeu.Localizare. constituind și concepția muzeologică și de prezervare a patrimoniului construit. Aici au fost aduse din locurile de origine construcții țărănești. pe baza unui contract pus la dispoziție de muzeu. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și-a obișnuit publicul vizitator cu noutăți în diferite segmente ale activității sale complexe. specifice fiecărei zone etnografice și epoci de proveniență a monumentelor. cel mai periculos fiind constituit de Merulius Lacrymans pentru monumentele din lemn. În muzeu există o umiditate ridicată de peste 80% și o temperatură care variază. în pofida specificului său. ele ilustrează traseul parcurs de la primele cercetări coordonate de Dimitrie Gusti până în prezent. din Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil. XX. Pe de altă parte există și riscul permanent al atacului biologic.Exponate 3. adresa sa fiind: Șoseaua Kiseleff nr. Viața în mediul rural și obiceiurile rurale au o însemnătate majoră în istoria României. fiind reconstruite aproximativ toate elementele ce puteau aduce aminte de vremurile de demult și de atmosfera pitorească. oglindesc fidel viața tradițională românească.

Din Oltenia au fost aduse două locuințe arhaice (bordeiele din Drăghiceni și Castranova. Arhitectura populară din Muntenia este ilustrată. au achiziționat din satele cercetate construcții țărănești (case. Comunitățile rurale erau organizate în așa fel încât să satisfacă toate nevoile zilnice. Transilvania ne oferă o mare diversitate de construcții: casa din Sălciua (Țara Moților) cu un acoperiș enorm din paie. Banat. sec. unelte etc. pive și vâltori acționate de apă.H. ambianța intimă a fiecărei locuințe și reușește acest lucru aducând. hambarele. țesături. instalații tehnice) și obiecte de interior (mobilier. Muntenia. de frumoasa gospodărie din Chiojdu. modesta casă din nuiele lipite cu lut din Dumitra. nuiele sau chirpici. la acest muzeu se gasesc cele mai frumoase. grajdurile și celelalte acareturi. Pe aproximativ 20% din suprafața muzeului sunt amplasate anexe gospodărești. icoanele (pictate pe lemn în Țara Românească și Moldova și pe sticlă în Transilvania). anexe gospodărești. se poate să o găsim pe toate laturile casei. cu un exterior extrem de bogat in ornamente. etc. uneltele de munca. Tulcea).). cele mai deosebite si spectaculoase case. 3. 7 . Organizarea expoziției în aer liber conferă prin gruparea monumentelor după principiul geografic al provinciilor istorice (Transilvania. Muzeul are în colecțiile sale și locuințe ale minorităților etnice ceea ce aduce o mai bună înțelegere a diferențelor etnice dar și a interferenței acestora cu cultura populară românească (gospodăria secuilor din Bancu. XIX-lea). biserici. cu realizarile dragilor nostri stramosi. instalații tehnice. a spiritului lor de inventivitate. Dintre instalațiile tehnice aflate în muzeu menționăm moara de vânt din Dobrogea.Muzeul National al Satului populația României trăia la sat.. Hainele erau făcute manual. covoarele. vasele din lut. Gusti și H. interioarele cu mobilierul specific. construită din bolovani și având un foișor cu stâlpi ciopliți și balustrada din scândura traforată. mori. un scrânciob precum și multe alte ustensile tradiționale adunate din gospodării provenind din diverse provincii ale României. Dintre gospodăriile dobrogene atrag atenția casa din Ostrov cu prispa susținută de stâlpi frumos ornamentați. într-un cadru natural generos. dar pe lângă alte gospodării din această parte a țării se impune casa din Curtișoara (inc. ateliere. considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine. nemaivazandu-se asa ceva in nici o tara. Casele din regiunile de deal și din regiunile de munte sunt deosebite de cele din zona de câmpie prin fundația înaltă. În timpurile moderne casei țărănești i-a fost adăugată o cameră de oaspeți unde țăranul își ținea toate lucrurile de preț: carpetele. Muzeul Satului încearcă să reconstituie. Dobrogea și Moldova). Oltenia. Putem san e mandrim cu realitatea noastra. o foarte bună analiză comparativă a arhitecturii tradiționale românești.2 Descrierea exponatelor Echipele de specialiști și studenți. casa din Drăguș. cuferele de zestre. gardurile lucrate din lemn. cele de la șes fiind majoritatea cu fundații joase. fântâni. atelierul de olărie din Horezu. ea fiind o terasă susținută de stâlpi. Harghita și gospodăria lipovenilor din Jurilovca. remarcabilului lor simț artistic. conduse de profesorii D. ambele din Jurilovca. vasele. Urmărind să ofere o imagine cât mai concludentă a vieții țăranilor. porțile modeste sau impunătoare. în jurul fiecărei gospodării. biserici. tipică pentru așezările zonei de deal. Prispa este un element specific arhitecturii românești. gospodăria lipovenească (1898) și cherhanaua. Aici. printre altele. covoarele și alte țesături etc. Stahl. cele provenite din zonele unde invadau dușmanii des fiind jumătate îngropate în pământ. ceramică.

filme.2 Vânzări Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” dincolo de patrimoniul de excepție cuprins în expoziția permanentă de arhitectură vernaculară.ceramică. demonstrează modul de devenire al obiectelor de altădată. filme. muzeul deține și un bogat fond documentar de o inestimabilă valoare istoricoetnografică alcătuit din colecții de manuscrise. textile.Alte obiecte 4.1 Fond documentar Pe lângă patrimoniul din expoziția în aer liber și din colecții. meșteri populari. care prin tehnica tradițională și cu unelte specifice genului creației pe care îl reprezintă. negative alb-negru și color. împletituri. planșe. clișee pe sticlă. schițe. negative alb-negru și color. Obiectele prezente ilustrează bogăția genurilor creației populare . ilustrate cu ajutorul unor țărani anonimi.Muzeul National al Satului 4. ce provin atât din cercetările pe teren ale echipelor de monografiști care au contribuit la fondarea Muzeului Satului cât și din investigațiile ulterioare. de mici societăți profilate pe domeniul artei populare. relevee. ce provin atât din cercetările pe teren ale echipelor de monografiști care au contribuit la fondarea muzeului. 4. Acest fond este alcătuit din colecții de manuscrise. de artiști plastici. fotografii.Muzeul mai are și o galerie de artă populară contemporană care reunește în expoziția permanentă cu vânzare. planșe. desene. clișee pe sticlă. 8 . obiecte realizate de creatori populari contemporani. desene. relevee. cât și din investigațiile ulterioare. studii. studii. aduce mereu în actualitate mărturii ale creației populare. schițe. fotografii.

Rezultate 6. instituție publică cu finanțare de la Bugetul de Stat și din venituri proprii. al XX-lea. între sec. comercializarea produselor de factură țărănească prin Galeria de Artă Țărănească. comercializarea de suveniruri privind Muzeul sau alte obiective culturale în cadrul Galeriei de Artă Țărănească etc. Muzeul Național al Satului a rămas singura instituție rezultată din strădaniile Școlii Sociologice de la București.474 lei venituri proprii.000 €.474 lei (100 %) structura în lei și procente a fost:  din taxe intrare 6. Veniturile proprii se realizează din: tarife intrare muzeu.74 % adică 20.. papusilor si hainelor traditionale  din vanzarea diferitelor produse alimentare  diferitele taxe de filmare si fotografiere 9 . taxe fotografiere/filmare. a înregistrat încasări totale de 748. al XVII-lea și începutul sec.1 Venituri Cheltuielile de funcționare și de capital ale muzeului sunt finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Toate construcțiile sunt originale. specifică secolului al XIX-lea. Emoțiile stârnite în toată țara în urma ultimului incendiu. dovedesc că ideea înființării unui muzeu în aer liber a fost inspirată și continuă să fie viabilă.000 lei subvenție de la ordonatorul principal de credite Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Principii de organizare Principiile care au stat la baza organizării expoziției în aer liber au fost următoarele:  Principiul istoric.În prezent. Aceste evenimente au o frecvență mare și includ expoziții de obiecte artizanale. În prima decadă a anului 2010 Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Pentru anul 2010.  2. desfăcute piesă cu piesă. manifestările de simpatie. o viziune de sinteză.  Principiul autenticității. 6. În acest scop. ajutoarele materiale venite de la instituții sau de la persoane anonime.474 lei din care:  97. Reconstrucția interioarelor respectă.  Principiul geografic. se organizează evenimente ce se pliază perfect pe acest specific. expoziții de fotografie și tot ce ar putea avea legătură cu prezervarea patrimoniului și reconstituirea unei lumi rurale.750 lei adică 32. care se bucură de apreciere și succes.26 % adică 728. Traseul pentru vizitarea muzeului permite cunoașterea comparativă a arhitecturii tradiționale. fără a cuprinde diferite sponsorizări. bugetul este de 17. În totalul veniturilor proprii încasate de 20.96 %  din vanzarea artizanatelor. monumentele sunt grupate pe provincii istorice. în cadrul muzeului. transportate în condiții deosebite și remontate în muzeu. în general.Muzeul National al Satului 5. Se reprezintă habitatul tradițional în dezvoltarea sa spațială.

Nu mai spun de Laura Bush. Colaborare și sprijin Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a reușit să fie un partener activ în relația cu diferite instituții cu vocație similară cu a sa.300 străini). Bush. Reprezentanții instituției au declarat că estimează ca numărul vizitatorilor Muzeului Satului să ajungă la 300. din Europa și din alte colțuri ale lumii. Spre uimirea mea. ca și colaborările pe linie de cercetare cu diferiți parteneri europeni. de la începutul anului.2 Vizitatori Până în 2009. muzeul era vizitat anual de aproximativ 350. 7. rusă.000 de vizitatori. Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.296 de vizitatori 180. vârful fiind de 350. am avut bucuria ca un șef de stat să ceară el însuși să viziteze muzeul nostru. fara de el nu putem exista. este un prilej. de neatins. Dovada o constituie atât prezența specialiștilor străini la colocviile cu caracter internațional organizate de muzeu sub genericul „Satul european azi”. de diferite probleme. a adunat 284. o ocazie reala in realizarea obiectivelor propuse. George W. un fel de ambasador al României. Deci sa nu ne negam trecutul. O viata reala plina de satisfactii.000 până la sfârșitul anului. 246. germană. dat fiind faptul că în luna decembrie muzeul organizează o serie de evenimente dedicate sărbătorilor de iarnă. De curând. Dar nu este prima dată. americani și spanioli) și restul români.000 străini (cei mai mulți. ca să spun așa. a Muzeului Unirii din Alba Iulia etc. regina Belgiei. în anul de criză care a trecut am depășit numărul de 300.600 vizitatori. el de fapt este dovada vie a trecutului nostru.El a avut în 2010 303. Muzeul Satului este.” Până la 1 noiembrie 2011. Paula Popoiu a declarat: „Stăm bine. analizabile si palpapile. e ca si cum nu am avea trecut si neavand trecut nu avem nici prezent si nici viitor. 10 .Muzeul National al Satului 6. iar acum. În 2010.000. el reprezentand faptul ca am trait.). dacă veniți în muzeu o să auziți vorbindu-se italiană. Gurbangulî Berdimuhamedov. la noi au fost regele Qatarului. cât și participarea cercetătorilor și muzeografilor instituției la manifestările științifice realizate de instituțiile de profil din alte țări. la sesiunile Asociației Muzeelor în Aer Liber . altețele imperiale japoneze. este vorba de președintele Turkmenistanului.În 2009.372 de persoane au vizitat muzeul (dintre care 120. germani. Peste 180. a folclorului romanesc.000 au fost turiști străini. soția fostului președinte al Statelor Unite ale Amercii. Nun e putem lasa indepartati de originile noastra. ca ne-am avut parintii. de satisfacerea propriilor interese ne ajuta in afirmarea identitatii. de radacinile stramosesti. ca am trecut prin diferite situatii.000 de persoane. De-a lungul anilor. familia aproape si pe care o vom avea toata viata. instituția a acordat sprijin pentru organizarea unor noi muzee și sectii de etnografie din țară (Secția de etnografie a Muzeului din Alexandria. Ea a avut un rol fundamental și în dezvoltarea rețelei muzeelor în aer liber din România precum și in realizarea primului muzeu de același profil din Republica Moldova (Chișinău). Acest muzeu mereu va ramane pentru ca un lucru de nepretuit.

crestinortodox. Antepenultimul paragraf. Dimitrie Gusti și Muzeul Național al Satului.Muzeul National al Satului Bibliografie • • • • • • Muzeul Satului .ro.ro Muzeul Satului — ISTORIC.ro 11 . management. Penultimul paragraf.ro. Muzeul Satului — ISTORIC. muzeulsatului. Paula Popoiu: „Muzeul Satului a depășit Peleșul și Branul” ziarultimpul.Dimitrie Gusti.ase. muzeulsatului. Dr.ro.ro „Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti — IANUARIE 2010 cultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful