FLORI PENTRU VENUS PRIM VARA

Profesor Ioan Laslo

Hancu Justiniana Parascheva Clasa a VI-a A

BOTTICELLI I OPERA SA ,,PRIM VARA´

Via a lui Sandro Botticelli, pictor rafinat, intelectual, mistic i chinuit totodat , se încadreaz în atmosfera Floren ei din secolul al XV-lea . În aceast atmosfer se na te în 1445 Alessandro Filipepi ultimul din cei patru copii al unei familii de me te ugari. Porecla celui mai mare dintre fra ii Filipepi este ,,Botticello´ (butoia ) datorit pseudonimul de mai târziu al pictorului. Temperamentul vioi al copilului Sandro îl convinge pe tat l s u c i s-ar potrivii ocupa ia fratelui s u, Antonio, de aurar i gravor. Astfel, Antonio îl ea al turi de el în atelierul s u, un atelier de art , un loc de întâlnire pentru arti tii de tot felul. Sandro frecventeaz asiduu atelierele de pictur i de prelucrare a aurului unde î i descoper cea mai profund înclina ie. La începutul anilor 1460 devine ucenic în atelierul pictorului Filippo Lippi unul dintre dcei mai mari arti ti din acea vreme aflat sub protec ia familiei de Medici. În perioada de tranzi ie, între sfâr itul uceniciei i anul 1470, Sandro creeaz numeroase opere din care reiese în mod clar influen a crea iilor maestrului. Perioada cuprins între 1478-1481 reprezint în via a lui Sandro Botticelli momentul în care ajunge la maturitate. Atelerul pictorului era bine organizat i se bucura înc din 1472 de prezen a unor ajutoare, dar i de comisioane valoroase. Datorit leg turii cu familia de Medici, Botticelli se orienteaz c tre filozofia neoplatonist . În vara anului 1481, Sandro Botticelli a fost chemat de Papa Sixtus al IV-lea la Roma pentru a realiza frescele ,,marii capele´ de la Vatican, cunoscut ast zi sub numele de Capela Sixtin . Se tie c Botticelli a pictat trei povestiri, iar cel pu in unsprezece portrete ale papilor, poart amprenta stilului s u. În 1482, dup ce termin frescele de la Capela Sixtin , Botticelli se întoarce la Floren a, unde, într-o atmosfer în care arta, a devenit cheia de acces c tre un nivel superior al cunoa terii, apar picturi alegorice cu subiecte mitologice, precum cele dou capodopere, ,,Prim vara´ i ,,Na terea Venerei´. corpolen ei sale, de unde i

FLORI PENTRU VENUS PRIM VARA

Prim vara (aproximativ 1482), Floren a, Galeria Uffizi În tabloul Prim vara apar personaje umane care, prin îmbr c minte i însu irile lor, definesc personaje mitologice, asemenea unui estrade. În centrul picturii se afl Venus în fa a unui mirt, plant sacr , f când trimitere la Edenul zei ei iubirii. În planul din dreapta se afl Zefir, zeul vânturilor, suflând cu putere, în încercarea de a o prinde pe nimfa Cloris. Lâng nimf se afl Flora, zei a prim verii, ce împr tie flori i boboci de trandafiri. Venus apare în centrul picturii, a ezat pu in mai în spate decât celelalte personaje, îmbr cat în ve minte antice. Cupidon o inte te cu o s geat a iubirii pe una dintre cele Trei Gra ii, ce danseaz elegant un rondel. Purtând numai v luri str vezii, cele Trei Gra ii,

înso itoarele lui Venus, se in de mân , iar în planul din stânga, Mercur agit caduceul pentru a îndep rta norii. Dac în procesul de idetificare a divinit ilor nu au existat probleme de nedep it, atribuirea unei semnifica ii specifice fiec rei divinit i, a implicat un efort mai mare. Criticii au c utat îndelung originile literare ale alegoiei, dar au c zut de acord asupra inten iei de reprezentare a lui Venus în pictur , zei a p gân a frumuse ii i iubirii, i asupra individualiz rii regatului s u în gr din . În acel loc, pe care Botticelli îl descrie folosind sugestii din ,, Strofele pentru Turnir´ ( Giuliano de Medici) are loc o poveste de dragoste. Grupul din partea dreapt , format din Zefir, Cloris i Flora, transpune povestea de dragoste a zeului vânturilor, Zefir, care o urm re te pe nimfa Cloris, o r pe te i o ia de so ie dându-i dreptul de-a domni peste natura înflorit , transformând-o în Flora. Sursa literar a povestirii este lucrarea ,, Metamorfozele´ lui Ovidiu. Tema iubirii apare din nou prin figurile legendare ale celor Trei Gra ii, care danseaz un rondel. Arhetipuri ale frumuse ii, cele Trei Gra ii erau înso itoarele lui Venus, dar i personific ri ale conceptelor morale ale iubirii, conform umani tilor. Castitatea înconjuat de celelalte Gra ii, Frumuse ea i Pl cerea, în dansul rondel cade prad s ge ii lui Cupidon care se afl deasupra lui Venus. Prezen a continu a temei iubirii în cadrul operei, i-a f cut pe critici s cread c Prim vara s-a n scut din încercarea de a celebra nunta lui Lorenzo cel Mic cu Semiramide Apiani, care a avut loc în mai 1482. Mai exist o a doua posibil interpretare a operei, conform c reia Venus eviden i celelalte divinit i ies în în scenariul abstract al filozofiei neoplatoniste,

ale c rei teme erau dezb tute de membrii Academiei Careggi, de care artistul era atât de apropiat. Venus, zei a

frumuse ii

i-a

iubirii,

reprezint

principiul univoc, c ci pentru Platon existau dou tipuri diferite de iubire, personalizate de dou divinit i iubire Venus asem n toare, dar în acela i timp diferite. Una era a a-numit vulgar , personalizat de

Pandemia, principiu generator de iubire legat de sfera uman ; cealalt era iubirea divin , personalizat de Venus Urania, care apar ine unei dimensiuni superioare. Pico della Mirandola adaug iubirea animalic . O astfel de precizare semnifivativ sugereaz faptul c ambele forme de iubire con in sentimentul de iubire. Dar care din cele dou pictorul a vrut s o umanizeze pe Venus, ca principiu generator de via . Conform umani tilor, oamenii nu sunt condu i de instincte animalice, ci mai degrab de înzestr ri spirituale, iar principiul generator de via indic traiectoria cunoa teii, care prin intermediul celui mai nobil sentiment ne poart c tre o dimensiune superioar . În opera lui Botticelli, asupra iubirii vegheaz Mercur, care, aparent distrat, încearc s îndep rteze cu caduceul s u mici nori ori. Mesager divin, Mercur era prin excelen violen ei, restabilind mediatorul pacea i dintre oameni i zei. Simbolul drept ii umane, zeul p gân îndep rteaz norii pasiunii i ai echilibrul, aducând iubirea peste regatul lui Venus. Într-o scrisoare timis de Ficino lui Lorenzo cel Mic, Venus era identificat cu Nimfa Humanitas, reper al unei humanit i superioare din punct de vedere moral, al unei civiliza ii evoluate. O astfel de identificare indic faptul c tabloul mitologic celebreaz evenimente istorice sau ale unor dinastii. Este adev rat c Botticelli voia s Venus era protagonista Prim verii? Faptul c zei a apare îmbr cat i-a f cut pe critici s presupun c

reprezinte

întoarcerea

prim verii

în

Floren a, anotimp de pace, imediat dup ce Lorenzo Magnificul i Papa Sixtus al IV-lea au încetat conflictele. Botticelli face aluzie i la familia de Medici prin prezen a unor plante simbolice, ca de exemplu laurul, care aminte te de numele latin al lui Lorenzo, Laurentius, i portocalii, care în latin se numesc mala medica, f cându-se în mod clar referire la numele Medici. În acest context, Flora, în consonan gr dina lui Venus Humanitas. Multitudinea de flori i mi carea necontenit a personajelor redau o atmosfer de s rb toare, subliniind eternul farmec al ciclicit ii naturii. Botticelli exprim prin aceastea analogia cu traiectoria sufletului uman, care, conform doctrinei neoplatoniste, nu moare împreun cu trupul, ci porne te într-o a doua c l torie spre lumin . Aceea i analogie se aplic in cazul lui Lorenzo, al c rui trup format din lauri pe reni, nu numai c face aluzie la numele s u latin, ci este i un simbol al nemuririi. Mottoul francez ,, le temps revient´ - ,, timpul se înnoie te´ ± înt re te aceast ipotez i indic întoacerea anotimpurilor. cu corespondentul din limba latin Florentia, reprezint ora ul Floren a, care, r spândindu- i florile, înainteaz cu pa i siguri în

Bibliografie Silvia Malaguzzi, ,,Via a i Opera lui Botticelli´ Ed. Adev rul Holding, Bucure ti, 2009, pg. 7-83. http://www.google.ro/search?tbm=isch&hl=ro&source=hp&biw=1024&bih=629&q=bott icelli+primavara&gbv=2&oq=botticelli+&aq=3&aqi=g4gS6&aql=&gs_sm=c&gs_upl=1868l8833l0l10543l11l11l0l2l2l1l210l1277l1.7.1l9l0