IMAGINEA ŞI PREIMAGINEA UNEI MULŢIMI PRINTR-O FUNCŢIE

Fie funcţia f : D →C şi mulţimile A şi B, A ⊂ D şi B ⊂ C . Definiţii Numim imaginea mulţimii A prin funcţia f mulţimea Numim
Im f = f ( D ) = { f ( x ) x ∈ D} .

f ( A) = { y ∈C ∃ x ∈ A a .î . y = f ( x )} = { f ( x ) x ∈ A} . imaginea funcţiei f sau mulţimea valorilor funcţiei f, notată Im f

, mulţimea

Numim preimaginea mulţimii B prin funcţia f sau imaginea reciprocă a mulţimii B prin f, mulţimea f −1 ( B ) = { x x ∈ D ∧ f ( x ) ∈ B} . Exemple 1. Fie f : R → R , f ( x ) = −2 x + 1 . a) Să se determine imaginea prin funcţia f a fiecărei dintre mulţimile: ∞ A = { − 1,0,1} ; B = [ − 1,3] ; C = [2,+ ) ; D = ( − ∞,0 ) ; E = [ − 2,2] ∪ ( 3,5 ) . b) Să se determine preimaginea prin funcţia f a fiecărei dintre mulţimile: ∞ H = ( −∞ 3] . ,− F = [ − 2,2] ; G = [−1,+ ) ; a)

f ( − 1) = 3 f ( 0) = 1 ⇒ f ( A) = { − 1,1, 3} . f ( 1) = − 1

Fie y ∈ f (B ) ⇒ ∃x ∈[−1,3] a.î. y = f (x )
y = − x +1 2

f ( B ) ={ y ∃x ∈ −1,3] a.î . y = f ( x )} [

⇒ x=

Punând condiţia x ∈[ −1,3] rezultă −1 ≤

− 2 ≤1 − y ≤ 6 − 3 ≤ −y ≤ 5 −5 ≤ y ≤ 3 ⇒
f (C ) ={y ∃ ∈ 2,+ ) a.î . y = f ( x )} x [ ∞

1− y ≤3 2

1− y 2

y ∈[−5, 3]

⇒ f ( B ) = f ( [ −1,3] ) = [ − 5,3] .
1− y ≥2 2

Fie y ∈ f (C )
y ∈ −∞ 3] ; ( ,−

∃x ∈ 2, ∞ [ )

a.î. y = f (x)

x=

y ≤− 3

f (C ) = f ( [2,+ ) ) = ( − ∞ −3] . ∞ ,

( f ( D ) ={y ∃x ∈ −∞0 ) a.î . y = f ( x )} ,
, Fie y ∈ f (D ) ⇒ ∃x ∈( −∞ 0 ) a.î. y = f (x) ⇒ x =

f ( D ) = f ( ( − ,0) ) = (1,+ ) . ∞ ∞
f ( E ) ={ y ∃x ∈[−2,2] ∪(3,5) a.î . y = f ( x )}

1− y <0 2

y >1

y ∈(1,+ ) ; ∞

1

+ )} = {x x ∈R ∧ − 2 x +1 ≥ − } ∞ 1 ( H ) = {x x ∈R ∧ f ( x) ∈( −∞ − ]} = {x x ∈R ∧ − 2 x +1 ≤ − } .+ ) . y = f (x) ⇒ −2 ≤ ⇒ b) f 1− y 1− y ≤ 2 sau 3 < <5 2 2 y ∈( − 9.−5) ∪[ − 3. c} . Să se determine imaginea funcţiei f : R → R .2] ∪( 3. . Fie funcţia f : {−1. a b c d f −1 ({b.−5) ∪[ − 3. RESTRICŢII ALE UNEI FUNCŢII. c} .Fie y ∈ f (E ) ⇒ ∃x ∈[ − 2. 3 3 ⇒ f −1 ( F ) = − .  .1.î. ∞ − 1 f − 1 2. 3. d } reprezentată prin diagrama următoare. având graficul reprezentat în figura de mai jos. Precizaţi imaginea funcţiei şi preimaginea mulţimii {b. b. c}) = {−1. c . ( F ) = {x x ∈R ∧ f ( x ) ∈[ − 2. Rezultă Im f = {3} .5] . 1.5] −1 ⇒ f ( E ) = ( − 9.5) a. 0. 2} . b. -1 0 1 2 Im f ={a. 3 -6 -4 Im f = [ − 4. Observăm că pentru orice x ∈ R avem f ( x) = 3 .8] → R .3] 8 4. 2} →{a . Fie funcţia f : [ − 6. ( H ) = [2.  2 2   1 3 f f − 1 ⇒ ⇒ f − 1 (G ) = ( −∞1] .2]} = {x x ∈R ∧ − 2 ≤ −2 x +1 ≤ 2} (G ) = {x x ∈R ∧ f ( x ) ∈[−1. Determinaţi imaginea funcţiei. PRELUNGIREA UNEI FUNCŢII 2 . f ( x ) = 3 .

c} reprezentate prin diagramele următoare. 3} →{a. Exemplu Fie funcţiile f1 .  O funcţie poate avea mai multe restricţii. ∞ ∞ Restricţia funcţiei la mulţimea [1. b. 2 } →{ a. ∀x ∈ A se numeşte restricţia funcţiei f la mulţimea A şi se notează g = f A . f ( x) = x −1 . f 2 : {1. Exemplu Funcţia f : R → R .+ ) →R .. iar funcţia f se numeşte prelungirea funcţiei g de la mulţimea A la mulţimea D.Fie funcţia f : D →C şi o mulţime A ⊂ D .+ ) este funcţia h : [1. a 1 b 2 c 3 . Definiţii Funcţia g : A → C cu proprietatea g( x ) = f ( x ) . 1 2 3 f1 a b c 1 2 3 f2 a b c Funcţia g : { 1. 2 } . . h( x) = x −1 . g ( x) = x −1 .  O funcţie poate fi restricţie pentru mai multe funcţii. b. Restricţia funcţiei la mulţimea ( −∞0 ) este funcţia g : ( − ∞.0) → R . 2. c } reprezentată prin diagrama de mai jos este o restricţie a funcţiilor f1 şi f 2 la mulţimea { 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful