P. 1
SR-1846-2-2006

SR-1846-2-2006

|Views: 1,547|Likes:

More info:

Published by: Christina Alexandra Rotaru on Feb 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

SR 1846/2 - 2006 DETERMINAREA DEBITELOR DE APA METEORICA EVACUATA PRIN CANALIZARE

1. Generalitatl ,
1.1 Prezentul standard se refera la metodele de determinare a debitului de apa
meteorica (precipitatii lichide) cazuta pe tentoriul unei localitati ~i evacuata prin reteaua de canalizare. Apa poate f evacuata prin retea in sistem separativ, unitar sau mixt.

1.2 Domeniu de aplicare
Prevederile prezentului standard se aplica: • 1a determinarea debitelor de dimensionare pentru reabilitarea §i exrindezea retelelor de canalizare existente, care transports ~i apa uzata menajera sau numai apa meteorica; la determinarea debitelor de ape meteorice pentru dimensionarea retelelor noi de canalizare (dimensionarea colectoarelor, deversoarelor, gurilor de varsare, statiilor de pomp are, etc.);

1.3 Perspectiva de dezvo/tare
La determinarea debitelor pentru retele noi de ape meteorice evacuate prin reteaua de canalizare se va tine seama de 0 perspectiva de dezvoltare extensiva §i intensiva a spatiului construit pentru urmatorii 20 - 25 ani. in cazuri speciale (localirati mari, centre istorice si culturale, platforme importante), dezvoltarea va fi considerta intr-o perspectiva mai larga adoptand 0 frecventa mai rara a ploilor de calcul. La determinarea debitelor vor f aplicate solutii de retinere a apelor meteorice Ia locul de cadere prin amenajari specifice: infiltrarea apei in subteran prin lucrari penneabile de infiltrare (alei, trotuare, parcari, curti ale caselor etc.), amenajarea de spatii adecvate pentru retentia temporara a apei, folosirea apei meteorice in gospodarii (apa pentru udat spatii verzi, spalare etc.). Evacuarea apelor canalizate in receptorii natural: se va face eu respectarea prescriptiilor legislative in vigoare si a prevederilor privind amenajarea bazinului hidrografic.

1

1.4
• •

Terminoloqie
ploaie de calcul: ploaia definita prin intensitate, durata $i frecventa dimensioneaza lucrarile de canalizare 'in secriunea data: $i care

timp de concentrare - tc; durata de timp in care apa cazuta pe cea mai indepartata suprafata a bazinului se scurge 'in canalizare si ajunge in sectiunea de calcul; durata totala a ploii de calcul, D, se considera egala cu timpul de concentrare r, pentru ultima sectiune de ca1cul din bazin, pe colectorul analizat; ploaie efectiva; ploaia echivalenta care produce canalizare (dupa infiltrare si evaporare); cantitatea de apa ajunsa 'in durata si pe

• • • • • •

timp mediu de revenire; durata de timp in care 0 ploaie de intensitate, frecventa data, este egalata sau depasita pe bazinul respectiv;

curbe IDF; curbe rezultate din prelucrarea staristica a datelor inregistrate minim 30 de ani asupra ploilor prod use pe bazinul respectiv; probabilitate de depasire; probabilitatea ca 0 ploaie de aceeasi intensitate $i frecventa sa fie egalata sau depasita in bazinul respectiv;

durata, si

bazin de canalizare; suprafata de pe care apa din precipitatii este colectata ajunge in sectiunea de calcul a colectoruIui de canalizare precizat;

frecventa ploii; exprimare a tirnpului mediu de revenire sub forma numarului de ani la care 0 ploaie de 0 anumita intensitate ;;i durata este egala sau depasita.

1.5 Standarde si normative conexe
SR 3051 - 91 SR 10110 - 06 proiectare. SR 9470 - 73 Sisteme de canalizare. Alimentari Hidrotehnica. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. de pornpare. Prescriptii generale de

cu apa. Statii Ploi maxime

Intensitati, durate, frecvente.

SR 10898 - 2005 Alimentari cu apa si canalizari. Tehnologie. SR EN 752 - 1-6/99 Retele de canalizare In exteriorul cladirilor.

NfP A 001/05 ]\lPA 002/05
de canalizare

Normativul privind stabilirea limitelcr de incarcare eli poluanti a
Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele ale localitatilor $i direct in statiile de epurare Legea apelor completata cu modificarile ulterioare.

apelor uzate evacuate in resursele de apa.

Legea 107 - 95

2

Tabelut t. Curbele IDF pot :fi determinate conform SR 9470/73.Durata .1. Intrucat procedura statistica de esantionare a ploilor se aplica la valorile individuale maxime anuale.Retatia lntre fr ecven ta PIOI!~I pro b abilitatea de dep:a· a eu eiaua m e I Perioada ! medie de 1 10 2 5 20 repetare sau depasire. Disrribujia temporal a are efect direct asupra valorilor debitelor de varf ale hidrografului de viitura. I sue. III 00.Durata . probabilitatea de depasire se poate exprima sub forma timpului mediu de egalare sau depasire a unei valori date.1440 min. 112. pentru durate de ploaie de 5 .. Acest concept se bazeaza pe utilizarea curbelor IDF (Intensitate . n i i Frecventa ! 1/1 112 115 1/10 1120 (1/n) P roba b ifita tea 50% 20% 10 % 5% de depasire - I I I I II I 50 100 1/50 i i 1/100 1% f 2% I 2. Aceasta ploaie are 0 distributie in timp stabilita pe baza de ipoteze cu valoare euristica si genereaza un debit maxim in sectiune. Localitatea va fi inclusa in una dintre cele 19 regiuni de pe suprafata tani. regiuni in care se presupune ca ploaia este identica.. Valoarea inversa a timpului de revenire reprezinta frecventa medie de producere sau depasire a valorii de calcul a intensitatii medii a ploii.1 Determinarea canalizare intensitatii ploii de calcul a retelei de Dimensionarea lucrarilor de drenaj si evacuare a apelor pluviale din zonele urbane impune cuno asrerea "ploii de calcur'. sub 10 lrn/. Determinarea debitelor de apa de canalizare 2. 1/5. Se presupune ca tot bazinul participa la fonnarea debitului maxim in sectiunea de calcul.1 Utilizarea curbelor JOF (intensitate .. i I . .. Nota 1) intrucat clima a inregistrat znodificari importante este raponal sa se fad reactualizarea curbelor IDY 3 . Relatia intre frecventa ploii si probabilitatea de depasire este data in tabelu11. Ploaia de calcul are durata egala Cll timpul de concentrare si intensitarea medie corespunzatoare unei probabilitati de depasire (frecventa) data. Valorile specifice ale unei ploi de calcul se refera atat la intensitatea medie a ploii de calcul (stratul de apa ~i durata) cat ~i la distribuna temporal a.2.Precventa) pentru detenninarea intensita1ii medii pe bazine urbane Ide colectare a apei meteorice din Jocalitati]cu suprafete sub 10 km2 In bazine mici. folosind frecventele standard de 111..Frecventa]. intensitatea medie a ploii de calcul i se po ate detennina pentru 0 durata egala eu timpul de concentrate.

temporals a ploilor maxime anuale eu durata de 24 de ore.3 94.2 49.9 49.8 56.3 90.5 93.5 48.8 59.9 73.3 4 .2 61.2 91.6 90.6 58.3 58.8 48.3 58.0 51.8 56.0 69..2 73.7 70.1 60.3 71.5 51. Pentru valori eurente ale suprafetei S se poate reeurge la interpol are Iiniara.3 70. ploile maxime zilnice se adopts conform zonari din figura 1.2 Utilizarea analizei spatio • temporale a ploilor maxime anuale pentru detenninarea stratului mediu de precipitatil pentru bazine urbane cu supratete mal marl de 10 km2 Se plead de la analiza spatio . eu ajutorul valorilor date in tabelul 2 Figura 1. Valori ale precipitatlitor de 24 de ore (mmfzi) cu diferite probabilitaf de depasire fie care diIn cele 5 zone d e 1"' itate In fi irn noura 1 ) Frecventa ploii (1/n) Zona SupraEa~a km pentru I I 1110 ! .2.0 88. $erban P. 1994).7 68.0 72.7 I I i i r I.1 \ I I j ! I I I f I I 112 52.9 58.1 50.2 92.5 67.5 89.4 59.8 52.0 89. utilizand datele din tabelul 2 se determina inaltimea ploii eu durata de 24 ore. Pentru fieeare zona. I I i i 50A 50.6 I \ i I I ! 1/5 75.6 86.0 57.6 \ I I 1/3 62. 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 150 200 ! 96.9 85. Tabelul2.7 49.7 712 70.1. Zonarea precipitathlor maxime (Diaconu C.

.8 145.6 111. I i i I '.2 62.3 95.5 60.4 110.1 60.7 84.6 98.4 111.7 88.5 109.4 151.2 77.0 87.9 154.9 115.0 98.8 115. .5 85.0 66.6 84.4 132.3 146. .6 129.3 92.6 78.2 105. I I 3 I I I ! 90 \ ! I .4 152.8 121. I 4 5 100 150 200 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 150 200 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 150 200 \ .5 88.3 62.7 89.4 75.8 75.5 81.2 143.8 1022 100.0 75. 5 .5 85.5 169.9 110.4 155.1 113..7 110.2 72.4 J 112 65.2 81.0 96.6 108.8 75.9 76.0 140.0 79.9 61.5 88.9 99.8 60.7 87. I i i : i. I : .8 78.0 59. .5 65.9 57.2 116.2 61.4 65.0 80.4 121.9 87.5 80.6 103.3 I '.3 125.2 133.7 63.6 153.7 59.4 60.5 61.7 118.5 81.8 100.4 112.5 63. I 124.7 138.1 103.4 94. I I I 1 I .9 76. Continuare.4 61.4 91.1 58.6 78.7 67.1 117.5 115.3 75.0 85.1 77.0 76.2 92.Tabelul2.0 79.0 73.0 119.0 82..5 59.2 88.7 119.0 96. Zona Suprafata km2 .4 59.0 114.9 112.5 122.6 74. Frecventa ploii (1/n) 1110 I I I .2 84.9 114. i . " ! 1/3 82.2 79.6 97.4 71.0 93.2 108.9 60.7 115.3 117..0 83.8 74. I I I! .8 64.8 912 90.9 108.1 88.2 135.7 95.3 90.5 69.6 67. I .6 81. / ! .7 89.3 79.4 74.3 97.6 113.8 121. i 2 " .3 116.2 74.5 159.2 76.6 90.1 160.7 72.9 78.9 57.5 147. I .5 76.4 89.8 64. i I i I I I I I f ! I I I.4 77.9 99.6 78.8 68.9 74.9 65.0 62.4 58.5 i .2 .0 87.6 161.0 94.6 73.3 92.9 89.4 91.3 157.1 72.9 137. I I I .1 64.7 93.8 114.2 63.2 134.5 118. " .7 127.8 91.3 74.4 76.5 136..6 76.8 92. . I.5 94.1 164.6 63. i 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 150 200 10 20 30 40 50 60 70 80 I I ! 115 96.

00 0.67 0.551 0.3 Hietograme ale ploii de calcul Chiar si in cazuI in care conditiile de aplicare a metodei (formulei) rationale sunt indeplinite.64 I 0..45 E 020 0.15 1.85 1 1.58 0.Jtl i wi j r:> A ~. $erban P.48 A B 0.37 D 0.23 1.1.89 1.30 0.79 0. Pasii de calcul pentru obtinerea hietogramei sunt urmatorii: 6 .70 0.25 1 1.46 I 0.15 1.53 I 0..00 0.13 1. adoptarea ipotezei unei p loi eu distriburie uniforms in timp conduce la subevaluarea debiteIor maxirne. Tabelul 3VI a orile raportu IUI. Cunoasterea distributiei in timp a intensitatii ploii este obiectiv necesara 2.29 I 1.56 zone Ie 2 ore 0.36 0.70 0.64 j 0.23 1.18 1.29 0.52 0.78 0.70 0.47 F pentru 60' 0.38 0. constiruie. 1994).23 1 0.15 0.45 C 0.82 1.00 0.1. rezultatul medierii unor intensitari variabile definite pe intervale de rimp At < D: sirul acestor valori constituie hietograma ploii de calcul.Pentru a obtine ploaia curenta pentru alte durate (cuprinse intre 5 minute si 72 ore) se utilizeaza relatia: [1] unde valoarea parametruIui k se determina din tabeIuI 3 pe baza zonarii din figura 2.71 0.29 0.3.29 0.34 0.00 J I J J i J I 48 ore 72 ore 1.79 I ( - J I [ 12 ore 24 ore 0.25 1.68 0.29 0.23 1 I I 2. k S' 15' 30' 10' Zona 10.84 i 1.60 0.73 0.15 i 0.55 0.--. 0. "\~~ '0 • ..1 Distribu!ia pJoii de calcul Ipoteza de baza a hietogramei compuse este aeeea ca intensitatea obtinuta din curbeIe IDF pentru durata D.20 0. Harta cu valorile parametrului I< tn cele 6 regiuni ale tarii (Diaconu C.89 1.34 0.36 0.56 0.59 \ 0. de fapt.27 0. -'" • 0 Figura 2.13 I 1.65 AF 3 ore 6 ore 0.00 0.13 1. j ~.22 0.88 1.18 0.00 .21 I 0.45 0.

... se noteaza durata maxima a ploii D.. ---_ ---.... se determine inrensitatea ploii din curbele IDF sau dininregistrarile pluviografice prelucrate statistic: (3) Durata ploii de caleul D se imparte in intervale discrete de timp (ts=O.. __ ourba IOF pentru peri oada de reveni re T .. ....11 sirului de valori: celelalte valori ale inteusitatii se aseaza...... alrernativ pe 0 parte ~l pe alta in ordrne descrecaroare 7 ...j---... al ploii de (2) Pentru 0 probabilitate de depasire asumata si pentru durata ploii de calcul.. t Figura 3. Modul de constituire al distributiei ploii in timp.../ lmedi ..D): pentru fiecare valoare de timp se determina din curbele IDF vaIoarea intensitarii pIoii iti (mm/min).-.. ..... . ' . ti+. cu relatia: pentru fiecare interval de timp stratul cumulat de ploaie pana in [2] (5) Grosimea stratului de ploaie pentru fiecare interval de timp ~t se determina diferente intre doua valori succesive ale stratelor cumulate... 1+1 '1+1 -ht j' (mm) ~ti [3 ] (6) Intensitatea relatia: medie a ploii pe fiecare din intervalele = ti+l-tj... n+I rezulta un grafic ca in figura 3.....(l ) Se determina durata totala a ploii... tn= tn-l+~t:. t:. egala cu rimpul de concentrare cal cuI pentru bazinul respectiv. rezulta din [4] Cu valorile (tj.. ..._/___ --D ---..... frecventa ploii se pasrreaza aceeasi penrru toate intervalele: (4) Se calculeaza momentul t. -... 1.... tl=~t...d si i(j""j I(i....). ca h+t = h. (/) Se rearanjeaza graficul astfel in cat valo area maxima sa fie plasata la 1111j10c1.:= tr+-~t..

ploile au caracteristici apropiate in ce priveste durata ~i cantitatea totala de apa. orice valoare a stratului precipitat pe 0 durata data. este de dorit sa se determine structura medie a aversei: pentru durata D a ploii de calcul (egala cu timpul de concentrare al bazinului) stratul acestei ploi se obtine cu relatia: 8 . se alege un pas de timp Llt ~i se exprirna valoarea lui procentual total a a ploii. • pentru ca frecvenja debitului maxim in reteaua de canalizare sa fie aproximativ egala eu frecventa ploii de calcul adoptata la proiectare. fata de durata fata de ele vorputea fi folosite pentru hk(t) se exprima procentual considerate se calculeaza media procentuala h(t) a pluviogramelor pentru fiecare moment t.2 Metoda derivatei stratului cumulativ adimensional mediu (metoda curbei integrale) Daca se dispune de masuratori pluviometrice asupra a eel putin 20 de ploi maxime se poate aplica metoda curbei integrale pentru calculul distributiei temporale a ploii de calcuI. conform relatiei: hk(t) [5 ] unde n este numarul ploilor considerate. o T(min) 2. Hietograma flnala a ploii de cal cuI. pentru fiecare ploaie (k) pluviograma stratul total de apa cazuta.3. Pasii de cal cul sunt urmatorii: • • • • se selecteaza ploile importante masurate la statia meteo din zona. Intrucat curbele integrale se exprima adimensional.i (mmlmin) 0/2 Figura 4.1.

sau se poate determina 9 . carora Ii se atribuie 0 anumita probabilitate. se poate construi 0 familie de pluviograme adimensionale. m = 0. functie de frecventa ploii de calcul $i timpul de concentrare. obtinuta din relatia [5] obtinand [5 '] astfel distributia intensitatilor ploii de calcul pe fiecare din intervalele succesive At rezulta din derivarea pluviogramei medii. §i pentru deterrninarea volumlui Obrineres mai multor distributii temporale este importanrs bazinului de retentie. ip% de pe care se colecteaza apa care trece prin sectiunea de cal cuI . se considers ca apa de ploaie din bazin ajunge ill acelasi timp in sectiunea de calcul. pentru aceasta la fiecare pas de timp se calculeaza valoarea medie si abaterea medie patranca a piuviogramelor pentru toate ploile Iuate in considerare. diferita de cea rnedie.8 1a rimp de ploaie sub 40 min si eu un model hidraulic. ha. pot fi adoptate valorile: m = 0. ip% (lis) [6] in care: S .intensitatea medie a ploii exprimata in lis. 90 %). valoarea se adopts din curbele IDF (STAS 9470). 20 %. Metoda se bazeaza pe teoria izocronelor. datorat efectului de acumulare a apei in reteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si mornentul in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea de ealcul. pe baza acestora se calculeaza cuantilele de probabilitate standard (10 %.suprafata bazinului [hal. m . 80 %. iar intensitatea medie a ploii de calcul este constanta ill timp. Relatia de calcul pentru debitul maxim este: QmaxP% = rn S· <D. sub 10 km2 Metoda cea mai folosita este metoda rationals. 2. 50 %.1 Debite de calcul pe bazine mici.coeficient de reducere a debitului. debitul ajunge Ia valoarea maxima dupa umplerea coIectoarelor si stabilirea unui regim permanent de curgere pima in sectiunea de calcul.9 Ia timp de ploaie peste 40 min.2.2 Determinarea debitu/ui de ca/cul pe sectiuni ale retelei de canalizare 2. pentru a obtine un hidrograf de debite mai dezavantajos din punct de vedere al inundabilitatii zonelor urbane. de timp daca se doreste alta distributie. pentru fiecare pas de timp se adopta 0 distributie normala cu parametrii mediei si abaterii medii patratice stabilite anterior.h = i-D rezultatul distributia • • este muitiplicat cu valoarea medie a pluviogramei.

valorile medii ale coeficientuIui de scurgere sunt date in tabelul 4 entru coeficientul de scur ere utilizate in Romania. La ploi de intensitate ridicata sau durara mare valoarea coeficientului de scurgere este variabila in timp.85 . functie de natura suprafetelor S....80 5 6 7 I i I 0.35 0.95 0. La ploi eu intensitate redusa. 0 .. pe masura ce ploaia continua.50 0.40 . coeficientul de scurge poate f calculat ca valoare medie ponderata: [7] Pe traseul unui colector. 1 %).10 I in anexa 4 sunt date ~i alte valori pentru coeficientul de scurgere.... 0.20 0.0. cand solul este uscat. man (> 1 %)..85 ..25 . 0.05 . mid (::: 1 %).reprezinta raportul intre volumul de apa ajuns in sectiunea de calcul (evacuata prin canalizare) ~i volumul ploii cazute pe acelasi bazin. tigla ~i carton asfaltat [Pavaje din asfalt ~i din beton Pavaje din piatra l?ialte materiale.30 J I J I 8 I I 9 10 11 12 I I 0. 0 cantitate irnportanta de apa se infiltreaza sau daca temperatura este ridicata se evapora. 0.05 . i Coeficientul de scurgere Natura suprafetei \ III crt.15 0.70 . coeficientul <P creste datorita saturarii solului. coeficientul <P are valori mici. 0.10 0 . • in zone eu pante mari (> 1 %). 0.05 .15 .<D . !lnvelitori metalice ~i de ardezie 2 3 4 0. cu rosturi umplute cu mastic Ipavaje din piatra cu rosturi umplute cu nisip Drurnun din piatra sparta (macadam): • in zone cu pante • in zone eu pante Drumuri impietruite: • in zone eu pante • in zone cu pante Terenuri de sport.0..0.. toata apa se poate infiltra sau evapora Valoarea luata in caleul reprezinta 0 valoare medie pe durata ploii cu ajutoruI careia se determina debitul maxim in sectiune Pentru suprafere neomogene Sj.90 0.00 .60 0.05 0. mari (> 1 %). la inceputul pIoii.15 1 0.90 0.coeficientul de scurgere .. coeficientul de scurgere poate avea valori diferite 0 10 .. mari (> 1 %)..55 .90 Invelitori de sticla.0. mici (::. mici (::> 1 %)..20 0..10 . 0.0. neinierbate 1Terenuri agricole (cultivate) Parcuri l?isuprafete lrnpadurtte: • In zone cu pante mici ($ 1 %).0.. i 0.25 . 0. gradini: • in zone cu pante • Tnzone cu pante Incinte l?i curti nepavate. 0.

12 min . sa fie efectuat in prealabil un studiu tehnicoeconomic prin care sa se stabileasca frecventa ploii de calcul. pentru primul tronson t = tcs + J:_ [min] va [8] iar pentru tronsoanele urmatoare.3 min .pentru zonele de ses (panta medie < 1%). mls.pentru zonele eu pante mai mari de 5 % 3 . tcs.lungimea tronsonului L j. produse pentru ploaia data. pante de I .5 % 15 minute in zona de ses. .000 locuitori. cu peste 100. ell Durata ploii de calcul pentru relatia [8]: 0 sectiune data se stabileste. Prin amenajari adecvate se va urmari superficiala in vederea reducerii debitului maxim cresterea timpului de concentrare Durata minima a ploii de calcul nu poate :fi mai mica decat valorile urmatcare: 5 minute in zona de munte.5 %) 5 . panta > 5 % 10 minute in zona de deal.5 min . m i-l-Iungimea tronsonului sectiune calculata v. superficiala poate fi adoptata astfel: Valoarea timpului de concentrare 1 .Frecventa ploii de calcul (f) se stabileste. eu relaria [9]: [9J unde: L .0/99.timpul de concentrare superficiala. Pentru bazine importante frecventa ploii de calcul se stabileste calcule tehnico-economice in care sunt luate in considerare: • • valoarea pagubelor costul lucrarilor limita data. Valoarea obtinuta va fi aprobata de carre autoritatea locala. in mod simplificat. tabelul 5. minute. prin care pot fi atenuate pagubele parra la 0 pe baza unor de canalizare adoptate Dad in bazin sunt obiective importante care cer masuri sporite de protectie pot fi valori diferite pentru frecvente pe sub-bazine.pentru zonele de deal (pante medii I . Se considers necesar ca pentru toate localitatile importante (sau sectoare din acestea). de la prima gura de scurgere la prima sectiune dintre sectiunea de calcul si precedenta de calcul.viteza de curgere a apei in canal. panta < 1 %. 11 . tabelul4 si dupa valorile date de STAS 752 . dupa valorile date in STAS 4273-83.

(2) Dad intr-o sectiune aval. Efectul de atenuare (propagare sector) dat de reteaua de canalizare pe sectorul cuprins intre 2 sectiuni succesive se poate calcula eu 0 relarie liniara de tipul: [11] unde: qk qk+J - sunt debitele care pleaca din sectiunea de calcul. lj . dad intre valoarea apreciata si valoarea rezultata diferenta este mai mare de 20 % se stabileste 0 noua valoare a vitezei si se reface calculul.2.2 CalcuJul debitelor pe bazine cu suprafete intre 10 .intensitatea medie a ploii de calcul Ia pasul j.7 m/s.3). pentru un calcul initial se apreciaza valoarea v. in cazul in care sectiunea aval este amplasata dupa un bazin de retentie. valoarea din sectiunea imediat amonte este cea care dimensioneaza tronsonul de canalizare. i j=l k J• <D [rn /s]. dimensionarea va fi facuta tara a tine seama de aceasta regula.viteza de curgere prin colector trebuie sa fie mai mare de 0. si se calculeaza debitul.. <D .50 kru2 Pentru aceste bazine sunt necesare date mai complete. Qk+l - acumularea 12 .NOTA 2: (1) in cazul intersectiei a doua colectoare pentru secriunile aval va fi luat in considerare timpul de concentrare cu valoare mai mare. (5) in lungul eolectorului diametrul zsectiunea aval va fi egall egala sau mai mare decat diametrul zsectiunea din amonte. la rnomentul k este: OkJ = 16. se dimensioneaza colectorul si se verifies viteza de curgere. Astfel in locul debitului maxim trebuie cunoscut hidrograful undei de viirura. etc. 2. Hidrograful se determina pe baza ploii de calcul a carei distributie temp oral a este cunoscuta (vezi punctuI2.7 este un coeficient de transformare a intensitatii din mm1min in m3/m2·s ~i a suprafetei din knr' in m'. Relatia de calcul pentru debitul din sectiunea curenta. (3) Valoarea v. [krn ]. S .1.0. deversor. 3 [10] in care: 16.suprafala bazinului de canalizare de pe care apa colectata ajunge in sectiunea de calcul. [rom/min].coeficientul mediu de scurgere in bazin. (4) Gradul de umplere ill sectiune va fi apropiat de 1.7· I Sk-J+] . sunt debitele care intra (alimenteaza) tronsonul de calcul in care se face Qk. . valoarea debitului este mai mica decat debitul in sectiunea amonte.

pnn calare (calibrare) de reducere pe baza debitelor Pentru retele noi se poate admite un coeficient a debitului maxim egal kru 2 2.Parametrii a. alegerea sol utiei se va justifica prin calcuI comparativ inrre reducerea debitului evacuat ~l costul lucrarilor de protectie pe receptor. valori etc. b. debitul (12] de 13 .3 Calculul debitelor pe bazine urbane eu suprafete mai mari de 50 :in cazul unor localitati importante (4 . Rezolvarea acestor cazuri presupune un studiu detaliat al ploilor. institutie specializata (A. in acest model de calcul. • 2. eu 0.2.500. udarea spatiilor verzi. utilizarea unui soft specializat de hidrologie plan de urbanism coerent si definitiv.NM). :in reducerea • sitautia modelarii hidrografului debitului evacuat prin: de caleul vor fi analizate ~i solutii sporirea capacitarii de infiltrare in bazin. marimea acestor bazine va constitui obiectul unui studiu specializat. c vor fi determinati masurate in retelele existente. frecvente ale ploii.000 recornanda sa se fad pe bazinele colectoarelor componente maxim 50 km2 loc) calculul debitelor se ale carer suprafete sunt de Valorile debitelor de pe subbazine vor constitui baza unui model topologic al retelei majore de canalizare. debitele din fiecare sub-bazin se determina pe baza unor diferite pentru coeficientul de scurgere. In fiecare nod se va proceda la compunerea hidrografelor atluente calculate anterior. de concentrare superficiala prin amenajarea specifics a • • realizarea de bazine de retenjie integrate ecologic si peisagistic in noua amenajare urbana.9. realizarea de 1uciuri de apa in zona urbanizata. in cazul retelelor cal cui in sectiune va fi: de canalizare realizate in sistem mixt sau unitar. prin infiltrare a debitului rezultat prin impermeabilizarea suprafetei din zonele urbane. distributie temporal a hidrografelor va conduce la determinarea debitelor pe realizat de 0 urbana ~i un pentru Compunerea si propagarea tronsoanele aval ale canalizarii. acumularea apei in vederea folosirii la spalat ~i stropit strazile. cresrerea duratei suprafetei.3 Calculul debitelor in sectiunile de canalizare in sistem unitar {mixt) . astfel incat sa se ajunga chiar la retinerea total a..

• 2. I [13] volumul bazinului de retentie [m"]. concentrajia de poluanji in apa depaseste limita admisa. debitul produs de precipitatiile lichide conform punctului 2.1 Detenninarea volumelor bazinelor de retentie pentru cazul bazinelor de canalizare urbane cu suprafete mici (sub 10 km2) bazinului se obtine functie de durata ploii $i scopul pentru care se Marimea prevede bazinul. Pentru apa de suprafata va fi adoptata orice masura care conduce la reducerea debitului transportat Debitele maxime evacuate se adauga la debitul bazinului propriu al localitatii si in aceasta ipoteza se dimensioneaza colectorul. 2.1 Bazinul pentru re!inerea ape/or murdare (po/uate) din conditia de timp de retinere $i functie de Volumul bazinului se determina hidrograful ploii de calcul (t. se recomarida 20 min. secriunea de colector va fi verificata pe timp uscat atat la debitul maxim de ape uzate cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846/1). _B_. Q 2t 1 t= c rrax .). k. . trebuie sa fie protejate contra inundsrii. apa pluviala din primele minute ale ploii san a ploilor cu intensitate sau durata mica. depaseste capacitatea de transport a canalizarii sau receptorului. Bazinul se amplaseaza si se echipeaza astfel incat sa poata fi pastrat in conditii sanitare adecvate prin mijloace specifice de curatire. retinerea poluannlor se face prin sedimentare sau dilutie.4.. in ambele cazuri trebuie realizata 0 valoare minima a vitezei de 0.• • debitul ap elor menaj ere se calculeaza conform SR 184611. solutia trebuie insa justificata. in zona de maxim. V unde: VBR tR - BR = .7 m/s. Pentru colectorul functionand in sistem unitar. debitele de ape meteorice de pe versantii care limiteaza localitatea vor fi evacuate prin alte mijloace decat reteaua de canalizare. = t. Ori de cite ori este posibil. timpul de retentie.4 Bazine de retentie Bazinul (bazinele • de retentie) se adopta cand: debitul de evacuat. prin retinere temporara a unui volum de apa si evacuarea pe 0 durata mai mare de timp se reduce pericolul de inundatie. inc1usiv reteaua de canalizare. in cazuri speciale se poate asigura $i transportul unei parp din debitul apelor de suprafata pe tronsoane din reteaua de canalizare.1. 14 .6 . 2.0.4. in cazuri speciale. poate fi retinuta integral $i trimisa la statia de epurare. Localitatea.2.

.-71~~>< r.- -~ '-..-1- ::r- '_ -. minute. Situatia reaia a repnerii volume/or de apa Tn sistemul de canalizare. Schema de calcul pentru bazinul de retentie a apei poluate.max k. -timpul de concentrare (durata ploii de calcul)in secjiune.2 Bazinul de retenti« pentru reducerea varfului de debit cand durata p/oii este egala cu timpul de concentrare (tp tc) = Bazinul se prevede pentru evitarea punerii sub presiune a retelei de canalizare.. -/1. 15 .... -" Velum de apa evacuat . I Q I / I I ~_Velum acumulat in reteaua de canalizar e Valum retinut pe strada mal! .v.. in vederea asigurarii umplerii si golirii controlate... tc Q..debitul maxim al ploii de calcul in sectiune.. te Figura Ga. 2..4.._Hidrografui real Qm8l.' .~... .1.'._ . normal / .~ Hidrograf __ simplificat I vOlum_l rezervor I "---_ I tR 2tc 3tt Figura 5.' L .- qma. ...~.coeficient de transformare a unitatilor de masura Legarea bazinului la reteaua de canalizare se face funcjie de pozijia relariva $i de modul de dotare cu echipamentele de manevra..._ '". pentru evitarea inundarii strazilor sau pentru controlul debitului evacuat in raul receptor.- . lis.

(L .. rezulta din combinarea solutiilor prezentate la punctele 2.Qmax Volum de apa retinut in bazin qmax <. 16 .4.2.1.debitul maxim ce poate fi evacuat rara aparitia apei pe strada sau debitul maxim suportat de receptor.1.4.3 Bazinul de reten!ie cu efect combinat Bazinul de retentie a apei de ploaie sau din topirea zapezii si reducerea debitului maxim evacuat in aval. 2' T.4. Solutia constructiva trebuie sa aiba dotarea necesara pentru realizarea corecta a celor doua functionalitati. raport supraunitar dintre durata ramurii descendente pentru durata ramurii ascendente a hidrografului debitului in sectiunea de calcul. Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retentie. 2. T. 4L------------r---------------~~-----'---~ te It Figura 6b. I .durata total a a hidrografului de debit.2 Determinarea volumului bazinului de retentie cand durata ploii este mai mare ca durata ploii de calcul (tp > tc) De regula este cazul eel mai frecvent in rete aua de canalizare a bazinelor mici. (Qmax - qmax )2 Q max [14] unde: qmax . 2.1 ~i 2.4. Volurnul bazinului de retenjie rezulta din relatia: V J = _!_.

ealculat dupa [15].t Figura 7a. = V\ + V'\ si reprezinta volumul bazinului.qrnax) . eare volumul V2 nu este coreet apreeiat volumul suplimentar de apa se va aeumula pe strada.. . Volumul V2 se calculeaza eu relatia: V2 Q (nr') [15J = (tp - t. eeea ce reprezinta un grad de siguranta suplimentar. Volumul real al bazinului de retentie va fi: In cazul in 17 .- Hidroaraful real Tt tp . Hidrograful real al ploU in bazinul de canalizare. ~ I Qn1axL I I __ / c q~0X I ! l I /}" /'1 i lVi" I -i- I i-- _ ! .. Schema de calcul pentru bazinul de retentie. Pentru ealeul se considers ca volumul de apa aeumulat de canalizare este nul. )(QrnaJ< ._ _ Volum retinut in reteaua de canalizare Qn13X -----+--- ( ~----- / / / .. k:.{ / llO Figura 7b. ' (m") [16] unde to este un coeficient de transformare a unirarilor de masura. Volumul VI se calculeaza: v..

<. pericolul aparitiei apei pe strada se 2. Hidrograful real <. etc.:J ! I' Volum de apa din bazinul de retentie ~ II ./!11111Il~ll\ ' I "i I - 7fT'I' qmax -+-1.._. Calitatea apei de ploaie evacuate Localitatea trebuie gospodarita astfel incat apele meteorice evacuate nu contina sub stante periculoase (toxice. acestor substante trebuie facuta cu mijloace specifice (mecanice in mod special se va insista pe colectarea cu mijloace specifice la locul sa Cand totusi calitatea apei meteorice de pe suprafetele murdare (poluate) depasesre valorea parametrilor de control prevazuta in NTPA 00 l...L.. Schema de cal cui pentru bazinul de retentie.[17] Volumul bazinului corespunde magnitudine mai mare decat ploaia mentine.) existente in bazinul de canalizare. < <...... volumele de bazin vor fi importante la fel ca si pagubele produse in lipsa acestora. in i QmaxL / 'i.. de producere. Colectarea mecano-chimice).. debitele care intra in calcul sunt mari.. Calculele vor fi conduse dupa schema din figura 8. incadrat in peisaj..: ..! ~ tR " -------- Figura 8... Epurarea partials poate consta in tratarea primei parti.3 Detenninarea volumului bazinului de retentie in cazul bazinelor de canalizare urbane de dimensiuni mari (S > 10 km2) acest caz.4.- il_ Volum ~e apa retinutY~~ in retea~a de canalizare Volum dJ apa retinut ca apa p luata te i.1fl-! . unei ploi egala eu ploaia de calcul. separativ in 3. Pentru ploi de de calcul. apele vor fi tratate total sau partial.. patogene.. /(( iii.. ..... a apei colectate sau a intregii cantitati de apa pentru unele ploi mici.. cazul unor volume mari ale bazinului de retentie si pentru retele in sistem va fi luata in calcul si posibilitatea realizarii unui bazin de retentie deschis. de regula mai poluata. Aceasta presupune 18 ..... iHidrograful I modificat ~ ~ .

pana la limite la care calitatea apei n u depaseste conditiile prevazute in NIP A 001. fiind astfel alcatuita Incat sa se asigure un amestec rapid si complet cu apa receptorului.diluata cu apa meteorica . . Tratarea apei se poate face separat sau in comun cu alte ape. 5.4 Pomparea ape/or meteorice Functie de rezultatul analizei amanuntite a conditilor de evacuare (debit ~i nivel apa in raul receptor) apa poate fi evacuara gravitational (solutie de dorit) sau prin pompare.3 Reteaua de canalizare in sistem mixt Evacuarea apelor se va face dupa regulile stabilite la punctul 5. 5. Statiile de pompare vor fi amp Iasate In zone neinundabile neinundabil. 19 . in varianta cea mai convenabila. . Gum de viasere va fi stabila construcriv. cu depozit la retelele amplasate pe suprafete ce pot produce suspensii. Evacuarea apei meteorice in receptor 5. . Numarul si pozitia gurilor de varsare vor fi stabilite printr-o analiza economics.1 Reteaua de canalizare in sistem separativ Apa ajunsa in canalizare va fi evacuata in receptor cat mai repede po sibil atunci cand nu sunt probleme legate de calitate. Retinerea apei meteorice $i a poluanjilor biodegradabili la locul de provenienta trebuie sa fie strategia de baza in alcaruirea sistemului.realizarea de bazine de retentie. sau vor avea acces Echiparea cu pompe $i alimentarea eu energie va fi astfel facuta incat siguranta in funcrionare sa fie maxima. iar fluxul de apa sosit lateral in albie sa nu provoace erodarea malului opus in ipoteza unor debite extreme pe rau (maxime lminime). in cazul In care alimentarea cu energie nu este suficien't de sigura vor fi prevazute surse de siguranta (generatoare sau motopornpe). Se poate evacua un debit de apa uzata . 4.2 cand colectoarele functioneaza in sistem unitar.2 Reteaua de canalizare iunctionend in sistem unitar Evacuarea apelor de canalizare se va face In raul receptor. respectiv rara depozit si sifon la suprafetele curate cu retele de canalizare in sistem separativ. 5. Gurile de scurgere vor fi cu depozit si sifon la retelele de canalizare In sistem unitar. 5. I pentru colectoarele functionand in sistem separativ si dupa regulile de la punctul 5. Masuri constructive pentru intrarea apei in canalizare Accesul apei in reteaua de canalizare se face numai prin guri de scurgere sau prin sisteme speciale prevazute cu gratare dese.

AI.dr.ing.Durrans SUA 2003. A. Manescu Astst. 1994. . Frecventei ploii la care se asigura aceste mijlcace se adopts de autoritatea locala pe baza unor studii prin care se evalueaza costurile si pagubele pentru fieeare varianta. Cojocaru 6. cand consecintele inundarii zonelor urbane sunt mari.. P. 20 . Ed.Prof. ELABORAT Catedra CH .Prof.Sinteze §i regionalizsri hidrologice.inq.ord. . Serban. Ed. . Modeling and Design. Hasted . Lavoisier. Tehnica. R. Serban.ing. vor fi adoptate $i solutii de pompare suplirnentara eu motopompe fixe sau mobile.1991.. [3] Drobot.Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor. Diaconu. Bibliografie [1] [2] Bourrier.in cazuri speciale. [4] Stonnwater Conveaynce. R. HGA 1999. 1st Edition. dr. Drobot Catedra ISPA . R.Tee & D . P.Les reseaux d'assainissement. C.

Mouse Trap. InfoWater. H20Net IStormCAO i iBOSS IMWHSOft fHAESTEO METOOS 6 21 . Mike Urban Collection Systems. I IFirma I Compania IOHI i IOenumire program iMike Urban. InfoSWMM vA.crt. H20MapWater. WasteWater \lnfoSewer Pro.ANEXA 1 Lista orientativa de programe de calcul pentru dimensionarea re til e or de cana r e izare pen t ru ape me teori eonce i Nr. iMouse. H20MapSewer jPro. Mouse Gis IpCSWMM I I 1 2 i I i3 4 5 r lcompulation iEPA I ISWMM iStormNET. StormWater.

N g.) -c (") 3 .) g. _ '"tJ @ g.::.d~_z --'=l~ ~ N N . >< g. @ _.» m z >< N » N o ::3 o..) 3 -c . >< Q.=: CD 0" . ~ :r _.) _.) 3 CT> 3 t- .

3 c l r.-Z N W ... ::I "0 $)J $)J ..l ~:..... CD ..~~. ....w >< » m » z o $)J N CD $)J .t.1l?._..

70 ! Zone urbane I Zone comerciale .60 0.0.95 0.10 0. Zone rezidentiale: • • • [ case unifamiliale case comune (condominum) case cu a artamente 0.0.95 0.10 .ANEXA4 Valori specifice ale coeficientului j de scurgere C utilizat in SUA.20 I i /13 I I 0.70 .20 .10-0. cimitire Drumuri In parcuri Spatii verzi Pavaje cu asfalt si beton Pavaje din piatra cubica Acoperisuri de cladirl larba pe soluri nisipoase: • cu panta • cu panta • cu nanta larba pe sol uri argiloase: • cu panta • cu panta • cu panta <2 % 2.0.70 .36 24 .50 .8% >8% <2 % 2.0.0.80 0.25 0.90 Parcuri.040 :' \ I • • industrie usoara industrie grea 0.60 .50 .80 0.70 .95 0.0.0.0.0.17 .0.26 .40 0.16 0.05 .10-0. centuri verzi.10 .8% >8% ! 0.0.50 OAO . Coeficientul de scurgere i Nr.0. i crt.30 0.80 025 I 5 6 7 8 9 10 11 12 I Zone industriale: i [ Zone s ubu r ba ne d e ocu inte .16 0.0.30 0.0.0. I I Natura supratetei C 0.16 .0.60 .0.30 .80 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->