UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare

ATELIER PROIECTARE DE ARHITECTURĂ ANUL IV

Anul universitar 2011 – 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare CATEDRA DE PROIECTARE AN IV Anul universitar 2011 – 2012

CUPRINS
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

SEMESTRUL 7
GRAFICUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢILOR DE PROIECTARE DOMENIUL DE STUDIU

SPAŢIU PUBLIC / SPAŢIU PRIVAT – MODELARE URBANĂ
TEMA CADRU – TEME DE ATELIER OBIECTVE DIDACTICE ALE SEMESTRULUI – COMPETENŢE PROFESIONALE TEMA DE SEMESTRU: ILUSTRARE MODUL TEMATIC 1 - ADĂPOSTIREA TEMA : LOCUINŢE COLECTIVE ÎN ZONE PROTEJATE DIN CENTRUL ORAŞULUI

SEMESTRUL 8
GRAFICUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢILOR DE PROIECTARE DOMENIUL DE STUDIU

ARHITECTURA SI MEDIUL - ECOTEHNOLOGIE
TEMA CADRU – TEME DE ATELIER OBIECTVE DIDACTICE ALE SEMESTRULUI – COMPETENŢE PROFESIONALE TEMA DE SEMESTRU: ILUSTRARE MODUL TEMATIC 2 - TIMPUL LIBER TEMA : HOTEL 3 - 4 STELE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare CATEDRA DE PROIECTARE AN IV Anul universitar 2011 – 2012

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Organizarea activităţii didactice a departamentului Sinteza Proiectarii are ca scop pregătirea unor specialişti inventivi, bazaţi pe o bună cunoaştere tehnică şi economică a fenomenului de arhitectură în evoluţia sa istorică, care să conducă activităţi de proiectare şi să asigure coordonarea managerială a unor zone conexe cu domeniul, într-o relaţie coerentă de colaborare cu toate entităţile interesate în realizarea unui produs de calitate, reprezentativ pentru arealul urban unde a fost amplasat.

OBIECTIVE GENERALE - Structurarea şi integrarea disciplinei de proiectare în ansamblul procesului formativ, cu obiective de complexitate graduală definite pe tipurile de învăţământ din cele două cicluri (analitic în nivelul 1 şi cel bazat pe o gândire de sinteză şi de mare complexitate în ciclul 2); Conceperea procesului formativ ca un învăţământ teoretic şi practic în care programele analitice ale disciplînelor teoretice să urmărească acelaşi scop, şi anume acela de a pregăti profesionişti cu o formaţie complexă. Centrarea activităţii didactice pe atelierul de proiectare care beneficiază de analizele de specialitate şi sintezele teoretice. - Complexitatea actului de proiectare prin implicarea unei echipe pluridisciplinare şi în elaborarea detaliilor de execuţie , a tehnologiilor de furnizor, a evidenţierii componentelor structurale şi de instalaţii cât şi a componentelor de amenajări interioare , de urbanism, istorie – restaurare. - Flexibilitatea actului de proiectare raportat la evoluţia programelor, a comenzii sociale. Căutarea unor teme adaptate cerinţelor pieţei, cantonarea actului educaţional în contemporaneitate. - Caracterul etic al actului de proiectare ca operaţiune modelatoare de mediu, aptă să modifice, să corecteze comportamentul de grup al beneficiarilor. Caracterul estetic al actului de proiectare prin codificarea unui mesaj emoţional, afectiv, potenţial generator de frumos. - Lărgirera suportului teoretic al proiectului prin cursul de proiect: - Explicitarea abordării proiectului; - Teoria programului.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Activitatea la disciplina „Proiectare de arhitectură” din cadrul Departamentului SINTEZA DE PROIECTARE se desfăşoară în anii 4 şi 5, după următorul program: - 2 semestre x 14 săptămâni fiecare (pentru activitatea didactică propriu-zisă) + 1 săptămână (a 15 –zecea/fiecare) pentru activitatea de evaluare finală/semestru; - în fiecare semestru, activitatea didactică constă în realizarea, pe baza unei tematici generale semestriale, a câte 2 proiecte;

. în ziua predării. prezentare.expoziţie.predare etapa 1 (notare.prelegere/prezentare temă/atelier. studii. tematica fiecărui modul se va afişa la avizierul departamentului la începutul anului universitar. juriere. discuţii şi comunicare notă/atelier în ziua predării). Refacerea proiectului/etapei pe parcursul semestrului următor/an – în condiţiile în care a obţinut promovarea (cu credite restante).predare finală. . discuţii. opţiuni depuse la catedră/department. constând în discuţii + juriere + notare/atelier – comunicare notă (în ziua jurierii ş ziua predării finale). conform regulamentului general de promovare UAUIM. . Proiectul lung se va desfăşura în două faze (etape). corecturi) pe parcursul elaborării acesteia. Înscrierea efectivă în grupă se va realize în ordinea calendaristică a opţiunilor exprimate. Responsabilitatea privind paternitatea lucrărilor elaborate cade în sarcina atelierului îndrumător. Înscrierea studentului în anul IV – se face pe baza opţiunilor acestora exprimate până la încheierea activităţii didactice a anului III. Pe parcursul semestrului. în paralel cu proiectele de arhitectură se desfăşoară proiecte de specialitate.prezenţa la atelier conform programului orar este obligatore. proiect.prelegere atelier. - . . . . Pe parcursul proiectului lung au loc următoarele evenimente (conform grafic): . juriere/atelier. conform grafic . .predare etapa 2 (finală).- semestrul se defineşte astfel printr-un proiect scurt şi un proiect lung (proiect ce se desfăşoară în două faze/etape). Studenţii bursieri (prin programele europene) au dreptul la prima opţiune. în limita locurilor/grupă. GENERALITĂŢI A.corectură la panou (ca predare pe parcurs). Studenţii au obligaţia: .prezentare publică/temă a atelierului întocmitor. caiet. Subiectele alese pentru a ilustra tematica generală semestrială şi modulii tematici. în limita locurilor (între 25 – 30 locuri/grupă).întocmirea unui caiet de proiect pentru fiecare temă care va ilustra participarea sa (documentaţie. Pe parcursul proiectului scurt/de atelier/au loc următoarele evenimente (conform grafic): .desfăşurător. discuţii – colectiv catedră/an studii.prezenţa activă la corecturi / corecturi la panou va reprezenta un parametru esenţial în notarea finală. – cu excepţia anului V. se vor baza pe situri reale. . . .evaluare finală (juriere) – conform regulament. semestrul II. - B.corectură la panou (ca predare pe parcurs). Predarea finală/pe parcurs/etape – nu se poate amâna: Studentul care nu a reuşit să se încadreze programului (graficului) are următoarele opţiuni: Notarea pe baza activităţii desfăşurate pe parcurs (corectură la panou. prezenţă) pentru studenţii cu probleme medicale atestate de documente şi aprobate de conducerea Departamentului – în cazul absentării motivate la maxim 50 % din ore. a acceptului îndrumătorului de atelier.

Mutarea în alte grupe.Va fi editat annual un caiet conţînând lucrările deosebite elaborate de studenţii an IV – V din Departamentul Sinteza de Proiectare.- Studenţii care repetă anul vor fi repartizaţi în grupă fără drept de opţiune. cu acordul cadrului didactic îndrumător şi a şefului de catedră. se face până la începutul anului universitar. Precizări regulament: Predarea se face la data anunţată în intervalul a maximum 2 ore. conform orarului şi reprezintă un parametru în aprecierea finală. . La juriere se pot prezenta numai studenţii care îndeplinesc cerinţele impuse de atelierul îndrumător. Notele tuturor lucrărilor/proiectelor de arhitectură vor fi acordate de un juriu. Juriul va acorda note de la 1 la 10 (cu o zecimală). . Lucrările/proiectele nepredate în termen se consideră absente şi nu vor fi notate. REGULAMENT DE JURIERE A. la înscriere. Pentru lucrările/proiectele nepredate (dar cu scutire medicală admisă. regulament (prezenţe+corecturi) şi temă. Principii generale: Toate lucrările/proiectele de arhitectură sunt obligatorii. conform normei didactice. . . - B. în cazuri excepţionale. Nerespectarea conţinutului şi cerinţelor temei pentru lucrările/proiectele de arhitectură predate se sancţionează prin pealizarea acestora.Cadrele didactice au obligaţia pregătirii conţînutului modulilor tematici. respective a temelor illustrative din modulul abordat.Prezenţa cadrelor didactice normă de bază şi plată cu ora este obligatorie conform normei didactice. Lucrările de o zi (schiţe) se predau şi se juriază conform regulamentului. .Responsabilitatea prezenţei la atelier a cadrelor didactice este a şefului de atelier. teoretic şi practice privind metodologia proiectului şi prelegerile de curs. . în termen.Cadrele didactice/atelier au obligaţia elaborării anuale a unui caiet ilustrat conţînând demersul didactic. . Juriul va fi fi format astfel: • pentru proiectul scurt: membrii ai atelierului. (invitaţi) • proiectul lung în două faze se juriază astfel: - . Toate lucrările /proiectele de arhitectură (teme de atelier sau de semestru) se predau la data şi la ora fixată în atelierul grupei iar listele de predare se depun la catedră în aceeşi zi (responsabili fiînd conducătorii de ateliere).Toate temele/semestru/an vor fi cuprinse într-un caiet ce va fi transmis studentului anului respective. Prezenţa pe parcursul elaborării proiectelor de arhitectură este obligatorie – conform graficului de proiectare. Notele şi mediile acordate de juriu nu pot fi contestate. C.conform regulamentului general) vor fi notate mapele de corectură pe parcurs (caietul de proiect). prin cerere. Desfăşurătorul întregii activităţi de proiectare se va afişa la începutul anului universitar.Prezenţa la activitatea de atelier este obligatorie. Lista repartizării studenţilor/grupe se va afişa la începutul anului universitar. Studenţii vor prezenta propria lucrare în faţa juriului.

Identificare lucrări 10. faza 2: juriu de catedră format din membrii ai Departamentului Sinteză + invitaţi.Expoziţie + discuţii (responsabil atelier întocmitor + juriu). Nota finală a lucrărilor se va afişa în termenul stabilit de regulament după ce. Nota finală se va calcula ca medie a tuturor notelor acordate de juriu şi va avea 2 zecimale (fără rotunjire). Exemplelor considerate de remarcat li se vor acorda premii de excelenţă semestriale.fara taxa -pentru anul anterior-cu taxa Regulament schiţă: .30. C. Lucrările/proiectele vor fi afişate pe panouri iar studenţii vor întra în juriu în ordinea stabilită a atelierelor sau alfabetică.30 – 12.Schiţa este o lucrare individuală. S3 are statut de restanta: . . Orice încercare de colaborare se consideră fraudă şi se sancţionează cu eliminarea din lucrare. • NOTĂ: la începutul anului universitar studenţii vor semna de luare la cunoştiinţă pentru toate regulamentele şcolii. . .30 – 10.30 – 18. atât pentru proiectul de atelier cât şi pentru proiectul de semestru.30.Răspunderea privind paternitatea lucrărilor elaborate cade în sarcina responsabilului cu supravegherea lucrării respective.Durată: 10 ore . în urma jurierii.Notarea se realizează de un colectiv format din 3 persoane care îl va include pe întocmitorul temei (reprezentant atelier responsabil schiţă). Schiţa În fiecare semestru au loc lucrări scurte de o zi (schiţe) cu subiecte din domenii diverse/în corelare cu cel în studiu.ora 8. se vor definitiva toate notele.pentru semestrul 1.30. .Predare individuală – maximum ora 18. . A treia schita. • pentru proiectele de semestru (faza II) sunt 2 etape: . Jurierea se va realiza astfel: • pentru proiectul scurt şi faza I – proiecte de semestru se realizează în ziua predării acestora sau în ziua stabilită de şefii de atelier. Proiectele refăcute în anul universitar următor vor fi notate de juriu.etapa a II-a: jurierea de către juriul Departamentului Sinteză + invitaţi (minim 3 persoane).prima: evaluarea de atelier (discuţii).- - - faza 1: de către atelierul de proiectare (invitaţi). . Studenţii absenţi în zilele şi ordinea de juriere vor primi notă fără drept de susţinere din partea juriului. Studenţii vor susţine proiectele. semnături cadre didactice. Numărul schiţelor/semestru ş 2+1R Pentru acordarea creditelor este necesară obţînerea mediei 5 din primele 2 schite. Exemplele considerate de remarcat vor fi expuse pentru discuţii cu studenţii şi profesorii catedrelor. Fiecare membru al juriului poate acorda o notă cu o zecimală.30. vor răspunde întrebărilor şi comentariilor juriului. . . Jurierea se va realiza în unul din atelierele catedrei.Perioada de obţinere temă/semnătură personală de participare : 8. Exemplele considerate de remarcat vor fi expuse pe site-ul Universităţii şi se vor realiza cataloage cu acestea. .

Temele “de concurs” organizate prin programe ale UAUIM vor fi realizate de studenţi individual/în colectiv. 1:1000 – 1:500 § Propunere regulament (PUD) . semestrul 1 Predare proiect atelier . Schiţa se va prezenta prin desen (fără computer). pe hârtie sau calc. An V. 1:500 . 1:500 – 1:200 § Machetă studiu (inserţie sit) . faţade) § Imagini § Machetă de studiu – obiect inserată în macheta . 1:200 . secţiuni) .sc. Predare proiect semestru: o Etapa I: § Încadrare în oraş/sit/PUG (PUZ) . . 1:500 § Imagini (încădrare sit) § Detaliere temă program funcţie de analize urbane de amplasament o Etapa II: § Plan situaţie – amenajări – conform etapa I § Partiuri (planuri.sc.sc.sc. Toate proiectele de semestru – lungi (faza 1+2) pot fi prezentate prin desen. la secretariatul catedrei. Forma şi formatul de prezentare sunt obligatorii.sc. tema din semestrul 2/an V se va desfăşura în colective de 2 persoane. - CONŢINUTUL MINIM AL PIESELOR ELABORATE/TEMĂ An IV. Planşele vor fi desenate pe hârtie sau calc format A3/A2. faţade) .sc.tiff. semestrul 1 şi semestrul 2/ An V. selectaţi la propunerea îndrumătorului de atelier.sc.jpg.pdf/ rezoluţie 150 dpi). format A”/A1. 1:200 . 1:500 . 1:500 § Ilustrare scheme partiu (planuri. 1:2000 (1:10000) § Situaţie existentă/analiză . secţiuni. secţiuni.sc. pe hârtie format 50x70 cm. . Toate temele vor fi realizate îndividual.conform cerinţe îndrumător/atelier.MODALITĂŢI DE REDACTARE/TEMĂ Toate proiectele de atelier – scurte – vor fi prezentate printr-o tehnică la alegere conform cu cerinţele atelierului îndrumător.sc. semestrul 2 Predare proiect de semestru/colectiv 2 persoane: o Etapa I (format A3): § PUD – conform cerinţe legislaţie § Concept – schemă partiu – imagini § machetă de sit o Etapa II (format A3): § Propunere temă proiect § Partiuri (planuri. Proiectele selectate pentru a apărea pe site-ul Universităţii vor fi predate de către responsabilii fiecărui atelier în săptămâna de după juriere.1:100 § Imagini § Detaliere tehnică (conform cerinţe proiect) § Machetă sit cu înserţia propunerii (machetă obiect) § Date tehnice (memoriu) Este obligatoriu ca toate piesele desenate să fie predate şi în format electronic pe un CD (.

Dr. 1:500 – 1:200 .jpg. faţade § Imagini perspective § Date tehnice – memoriu § Machetă finală obiect § Detaliere tehnică (conform cerinţe proiect) .de sit etapa I o Etapa III (format A1 – A2): § Plan situaţie/amenajări § Planuri.sc.pdf/ rezoluţie 150 dpi). Mihai COCHECI . DIRECTOR DEPARTAMENT. • Temele de semestru au fost realizate pe baza temelor întocmite de cadrele didactice ale Departamentului Sinteza de Proiectare. la secretariatul catedrei. • Pentru fiecare temă de semestru (din cele 3) se propune un sit – amplasament pentru ilustrarea subiectului. NOTĂ: • Temele de atelier reprezintă exclusiv opţiunea atelierului de proiectare care le elaborează funcţie de obiectivele didactice din domeniul propus pentru fiecare semestru.tiff. 1:500 .sc. 1:100 – 1:200 Este obligatoriu ca toate piesele desenate să fie predate şi în format electronic pe un CD (. • Pentru temele de semestru sunt prezentate câte 3 subiecte din modulul ilustrativ al domeniului de studiu din fiecare semestru ce vor fi alese în concordanţă cu obiectivele didactice propuse atelierelor de proiectare. secţiuni. • Temele prezintă principalele date minimale pentru înţelegerea funcţională şi spaţial dimensională a subiectului şi vor fi completate de studenţi în urma studiului de sit de pe parcursul fazei 1 a proiectului de semestru. . Prof. Proiectele selectate pentru a apărea pe şite-ul Univerşităţii vor fi predate de către responsabilii fiecărui atelier în săptămâna de după juriere. .sc.Arh.

SEMESTRUL 7 .

.

prin întrepătrunderea noţiunilor sau elementelor legate de memoria locului. Atât “SPAŢIUL PUBLIC” cât şi “SPAŢIUL PRIVAT” şi-au pierdut atributele spaţiilor de comunicare – cea a comunităţii (în cazul “SPAŢIULUI PUBLIC” şi cea a familiei (în cazul “SPAŢIULUI PRIVAT”). peisajul natural. SIGURANŢEI. un simplu refugiu.DIRECŢIE • INSERŢIE – INTEGRARE • SEMNAL – SIMBOL DOMENII TEMATICE ALE ATELIERULUI DE PROIECTARE MODULI TEMATICI AI PROIECTĂRII MODUL 1: ADĂPOSTIREA: SPAŢIU DESTINAT RELAXĂRII. pe arhitectura ca obiect. SĂNĂTĂŢII – ELEMENT DEFINITORIU ÎN EVOLUŢIA OMENIRII Programe incluse: o locuinţa individuală o locuinţa colectivă o social/sănătate o programe conexe ARGUMENT Programul sugerează conturarea unui model de peisaj urban cu multiple valenţe semantice şi estetice rezultate din interferenţa mediilor natural şi artificial.TEME DE ATELIER CUVINTE CHEIE • TRASEU . . Mai mult.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare CATEDRA DE PROIECTARE AN IV Anul universitar 2011 – 2012 SEMESTRUL 7 DOMENIUL DE STUDIU SPAŢIU PUBLIC / SPAŢIU PRIVAT – MODELARE URBANĂ (MODELAREA SPAŢIULUI URBAN) TEMA CADRU . “SPAŢIUL PUBLIC” a devenit impersonal şi aseptic. o protecţie faţă de un mediu toxic. Această sinteză ridică pe o treaptă superioară studiul ambientului în totalitatea sa. spaţiu/forma urbană şi metafora arhitecturii imaginate. au dispărut spaţiile intermediare despre care se putea spune cu greu în ce proporţii sunt “SPAŢII PUBLICE” şi “SPAŢII PRIVATE”. Accentul nu mai cade pe formă sau funcţiune. Se declară ca fiind al tuturor (sau al oricui) dar se dovedeşte tot mai mult al nimănui. “SPAŢIUL PRIVAT” a devenit unul al însingurării. ci pe acest complex sistem de relaţii.

într-un context urban existent. 2. ci. Metropola modernă nu mai oferă repere celor care o populează. oferindu-le totodată posibilitatea exprimării libere a propriei personalităţi. ci se poate vorbi despre un mozaic de sisteme de valori care adună grupuri mici. Capacitatea de a crea proiecte de arhitectură ce îndeplinesc cerinţele de expresivitate estetică arhitecturală. 5. Înţelegerea valenţelor formative ale sistemului de proiect întegrat. preocupat mai degrabă să-şi flateze vizitatorii şi să ofere o “marcă” uşor reconoscibilă şi cu beneficii turistice. a necesităţilor funcţionale şi a adecvării structurale şi tehnice. 7. experimentează un model de pregătire integrat între arhitectură. formate din indivizi risipiţi pe suprafaţa amorfă a aşezării. Această situaţie este favorizată şi de faptul că locuitorii săi nu împărtăşesc acelaşi sistem de valori. Explorarea relaţiilor dintre spaţiul public şi spaţiul privat. 3. Experimentarea unui model de pregătire INTEGRAT între arhitectură. OBIECTVE DIDACTICE PROFESIONALE ALE SEMESTRULUI – COMPETENŢE OBIECTIVE: 1.“SPAŢIUL PRIVAT”. Pentru însuşirea competenţelor profesionale impuse prin planul strategic de învăţământ şi pentru atingerea obiectivelor didactice enunţate. cu variantele temelor de atelier şi a temei de semestru. domeniul de studiu “SPAŢIUL PUBLIC” . mai degrabă se va insista asupra relaţiei între un spaţiu deschis publicului şi unul cu un grad de intimitate. În ansamblu. . 8. 4. tema cadru propune un model de instruire mai flexibil în activitatea de proiectare. Însuşirea metodologiei de elaborare a unui PUD. COMPETENŢE PROFESIONALE a. Înţelegerea conceptului de dezvoltare durabilă. Este un spaţiu omogen. Studiul de sit – locul – factor determinant pentru configurarea spaţial funcţională şi volumetrică. a problemelor de mediu şi ecologie. dar fără să poată mulţumi îndeajuns o populaţie eterogenă. într-un context urban la care participă clădiri cu funcţiuni complexe. Cunoaşterea adecvată a proiectării şi planificării urbane şi a abilităţilor implicate în procesul de planificare. urbanism şi ştiinţe tehnice. Atelierele vor avea astfel libertatea de a-şi stabili un scenariu diferit pentru abordarea programului. urbanism şi ştiinţe tehnice. Punerea studenţilor în contact cu problematica unor amplasamente reale. 6. Această temă propune stabilirea relaţiei dintre cele două tipuri de spaţii. “SPAŢIUL PUBLIC” şi “SPAŢIUL PRIVAT” nu trebuie să fie abordate neapărat în ipostazele lor extreme.Tema cadru a acestui semestru urmăreşte explorarea relaţiei dintre “SPAŢIUL PUBLIC” şi “SPAŢIUL PRIVAT”. Înţelegerea valorilor spaţiului architectural în dialog cu aspectele funcţionale şi problemele tehnice. b. evidenţiind suita spaţiilor intermediare ce le leagă. Siturile de lucru ale fiecărei echipe de îndrumare vor preciza un amplasament precum şi capacitatea edificiilor publice specifice acelui sit.

e.c. d. la scara şi necesităţile umane. tehnologice şi de funcţionare a clădirilor. Arh. pentru asigurarea confortului interior şi a protecţiei climaterice. Înţelegerea relaţiei dintre oameni. Dr. Prof. Înţelegerea proiectării structurale. Cunoaşterea adecvată a problemelor fizice. a problemelor de inginerie şi construcţie pentru utilizarea lor în proiectarea clădirilor. în perspectiva dezvoltării durabile şi necesitatea de a relaţiona clădirile şi spaţiile dintre ele. clădiri şi mediul lor. INTOCMIT. Daniela RĂDULESCU-ANDRONIC .

iar pe de altă parte datorită eforturilor de îmbunătăţire a cadrului de viaţă al indivizilor. Arhitectura. igienisti etc. un domeniu important al activităţii lor profesionale iar pentru arhitecţi. în general. nivelul de trai al unei populaţii este reflectat în primul rând de fondul de locuinţe. pe de o parte din cauza importanţei pe care o au problemele ecologice la nivel planetar. De câtva timp se pune un accent deosebit pe aspecte ale “mediului”. domeniul principal şi deosebit de fertil pentru “experimente”. în particular. sunt influenţate de factori sociali.Pârcălab. constructori. tehnici. extrem de sensibilă la shimbările mediului social şi de aceea tema locuinţei revine constant în actualitate ( pe lângă motivaţia noilor nevoi de locuire apare şi fenomenul deteriorării fizice a fondului construit existent). culturali şi figurativ-estetici care îşi lasă amprenta specifică perioadei de execuţie.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare CATEDRA DE PROIECTARE AN IV Anul universitar 2011 – 2012 Semestrul 7 TEMA : LOCUINŢE COLECTIVE ÎN ZONE PROTEJATE DIN CENTRUL ORAŞULUI Amplasamentul propus este o porţiune din zona circumscrisă triunghiului delimitat de străzile Berzei. Regimul de înalţime al construcţiilor se va situa între P+4 şi P+8 cu posibilitatea unor înălţimi mai mari sau mai mici în funcţie de soluţia urbanistică propusă. Dinicu Golescu şi B. În domeniul locuinţelor. Se poate face afirmaţia că modul în care locuim reflectă fidel felul în care trăim. relaţiile mai îndepărtate fiind cele cu locul de muncă şi factorii de interes urban. La acest nivel pot fi stabilite legături sociale deosebit de importante pentru . Referitor la locuinţa în sine. Locuinţele reprezintă pentru specialişti (ingineri.). Locuirea este o activitate permanentă. Problema locuinţei priveşte locuinţa în sine dar şi relaţiile complexe ale acesteia cu exteriorul prin acele prelungiri funcţionale imediate sau mai îndepărtate. serviciilor şi spaţiilor pentru parcare. una din lecţiile importante este aceea că nu trebuie să ignorăm tradiţia de locuire atunci când concepem o asemenea construcţie. se studiază distribuţia interioară a spaţiilor. iar modul de rezolvare a problemei locuirii trebuie diversificat în funcţie de nevoile foarte diferite ale grupurilor de populaţie. al dotărilor comerciale . nu întâmplător. fiecare încăpere în parte odată cu relaţia dintre acestea şi modul de grupare a apartamentelor în unităţi de locuit. al spaţiilor verzi. Prima treaptă de legătură a locuinţei colective cu exteriorul reprezintă de fapt trecerea de la spaţiul privat (celula de locuit sau aprtamentul) la spaţiul public (unitatea de locuit sau blocul). Relaţia locuinţei cu elementele de vecinătate imediată cuprinde studiul locurilor de joacă. şi construcţiile de locuinţe. ce fac legătura cu oraşul.

faţă de cele periferice. vecinătăţi B1 poziţia pe verticală (etajul la care este dispus apartamentul) B2 situarea pe orizontală (apartament de capăt. modul de soluţionare a raporturilor de expresie plastică stabilite între vechi(existent) şi nou(propus). Referindu-ne la tipul de locuinţă posibil a fi edificată pe amplasamentele propuse. prestigiul oferit de amplasarea în centrul oraşului. ar trebui să ţină seama de acele prelungiri ale habitatului în exteriorul domeniului său strict privat. II. adaptat necesităţilor familiei şi relativ elastic pentru a face faţă unei creşteri moderate a numărului de ocupanţi. relaţii. în sine. El trebuie să fie calm. Confortul locuirii este influenţat de o mare varietate de factori ce pot fi grupaţi în două categorii: I. IIB Relaţia unităţii de locuit cu dotările publice din imediata vecinătate. FACTORI EXTERNI IIA Coerenţa compoziţiei urbane. în sensul larg al cuvîntului. un nivel mai ridicat al civilizaţiei urbane în zonele rezidenţiale centrale. sediile organizaţiilor politice sau apolitice etc.. FACTORI INTERNI – influenţează calitatea locuirii la nivelul unităţii de locuit FACTORI EXTERNI(URBANISTICI) – determină calitatea locuirii la nivelul ansamblului I. o orientare favorabilă faţă de punctele cardinale. instituţii ale administraţiei publice centrale sau locale. universităţi. flexibilitate. El presupune o compunere judicioasă a spaţiului. liniştit. bine individualizate) II. FACTORI INTERNI IA– calitatea intrinsecă a apartamentului depinde de: A1 suprafaţa apartamentului tradusă de cele mai multe ori în numărul de camere A2 gradul de echipare tehnică A3 modul de realizare constructivă A4 soluţiile de partiu adoptate (decomandare/comandare. de colţ sau de cîmp) B3 numărul de apartamente pe o scară de bloc (în cazul în care nu luăm în considerare rezolvari ale tip “cursivă“ sau chiar soluţii cu accese separate.indivizi. Apartamentul urban modern. IIC Relaţia unităţii de locuit cu oraşul. iar modul de rezolvare a locuirii poate înlesni mai mult sau mai puţin această viaţă comunitară la nivelul ansamblului creat. apropierea faţă de instituţii din zona loisirului cultural. - .…) IB – poziţia apartamentului în cadrul blocului de locuit. într-o zonă cu un cadru arhitectural încarcat de istorie. Motivele unei persoane pentru alegerea acestui tip de locuinţă sunt urmatoarele: apropierea faţă de locul de muncă (sedii de banci. putem spune că amplasarea în zona centrala a oraşului este. evitarea zgomotelor produse de traficul urban cît şi o echipare tehnică adecvată. un element de confort. la nivelul comunităţii de proprietari de apartamente.

către locuinţele joase. artificialitate pe care omul o resimte acut şi cu care nu se poate acomoda. urban sau sociocultural. astăzi a apărut o schimbare de curent: populaţia eliberată de constrângerile ideologice ale partidului unic optează liber şi se îndreaptă cu un curaj ponderat doar de posibilităţile materiale. nimeni nu doreşte să devină sclavul unei grădini care reprezintă o povară în plus. în ţesutul urban tradiţional. indivizi cu profesii liberale. Din aceste motive soluţia “blocului de locuit” privit ca expresie a primelor încercări de a adăposti cât mai multe persoane pe unitatea de suprafaţă trebuie depăşită prin oferirea unor soluţii de locuire de mare densitate care să păstreze cât mai mult din confortul oferit de locuirea tradiţională reprezentată de locuinţa individuală pe lot.- posibilitatea locuitorilor (comercinanţi de articole de lux. dar. Cursa pentru obţinerea apartamentelor ieftine s-a soldat deseori cu rezultate precum gigantismul sau uniformizarea. Amplasamentul propus studiului. cu mentalităţi. Dacă avem în vedere şi faptul că de milenii omul a trăit în construcţii strâns legate de teren şi natură. adiacent controversatei “străpungeri Buzeşti-Berzei”. ale susţinătorilor şi respectiv. Dacă în deceniile dinaintea lui ’89 singura modalitate eficientă de rezolvare a problemei locuinţelor era blocul cu apartamente tip. cel puţin în aparenţă divergente. un teren de aproximativ 15 000 mp. A apărut astfel un mediu artificial. Locuinţa individuală sau “casa pe pământ”. rupt de cadrul natural sau de ţesutul urban tradiţional. de ruperea legăturilor cu locul de rezidenţă de care s-a ataşat. Este minunat să ai o curte. dintre care pe primul loc se află locuinţa individuală. blocul de locuit reprezintă o trecere prea bruscă la un mod de viaţă diferit care aduce cu sine un sentiment de înstrăinare. Cele mai multe dintre construcţiile de acest gen manifestă indiferenţă faţă de contextul urban sau peri-urban în care se inserează. A generaliza o anumită concepţie privind locuirea colectivă este desigur o greşeală. oamenii se tem de povara financiară a proprietăţii. în care oamenii încearcă de secole să-şi menajeze nervii cât se poate de mult. Nu putem nega totuşi utilitatea construcţiilor înalte construite într-un anumit context istoric.) de a-şi găsi un spaţiu adecvat desfăşurării propriilor afaceri sau activităţi în sfera comerţului şi serviciilor în imediata vecinătate a locuinţei. gusturi. cum foarte sugestiv este numită de omul simplu. Mai mult. Între “casa pe pamânt” şi apartamentul de bloc se află totuşi o formă intermediară de locuire: locuinţa “semicolectivă“. pentru mulţi. Insatisfacţia apartamentelor Defectele clădirilor înalte destinate locuirii sunt multiple. cu toate acestea. de costurile de întreţinere. Avantajul amplasării în centrul oraşului. obiceiuri şi posibilităţi financiare diferite. ne putem explica uşor de ce. aproape de Piaţa Victoriei şi de Gara de Nord aduce cu sine dezavantajele poluării specifice arterelor intens circulate. a fost ales în ideea că şcoala de arhitectură poate oferi un răspuns la acţiunile. de cele mai multe ori brutale. Este adevărat că nu acelaşi lucru se poate spune despre mediul social românesc în care una din cele mai răspândite strategii de supravieţuire este mitocănia agresivă dar chiar şi în aceste condiţii locuinţa semicolectivă poate fi cel puţin un soluţie care merită să fie încercată. Necesitatea izolării faţă de stradă pentru a asigura un mediu propice . mai intim legate de teren. ale oponenţilor amintitului proiect. de dificultăţile legate de construirea unei case. Aceasta pare soluţia cea mai potrivită în zone cu o lungă tradiţie de locuire urbană. este un ideal de locuire care are însă şi unele dezavantaje în raport cu apartamentul de bloc. oamenii fiind diferiţi. de problemele de trafic. etc. cel mai important fiind poate modul de concepere a apartamentelor din cadrul cărora lipseşte o parte din spaţiile necesare pentru desfăşurarea diverselor activităţi în cadrul familiei. Tema acestui proiect de şcoală doreşte totuşi orientarea studentului către un alt tip de locuire colectivă decât cel promovat de statul socialist prin construcţia marilor cartiere dormitor de la periferia oraşelor sau prin acele inserţii.

suprafaţa desfaşurată. clădiri sau spaţii cu valoare arhitecturală sau ambientală. circulaţii carosabile şi staţionare autovehicule. fronturi. . schiţe de volum cu ilustrarea vecinătăţilor ) desenele ce compun ilustrarea de temă vor fi redactate la scara 1/200 FAZA a II-a şase săptămâni In a doua fază studiul se va restrînge la un obiect arhitectural al cărui program. detalii semnificative de elemente decorative sau spatialvolumetrice etc.ilustrare de temă ( tema de proiectare care va specifica destinaţia construcţiilor propuse.secţiuni scara 1/100. relaţia cu vecinătăţile. secţiuni. spaţii libere etc. suprafaţa construită. Construcţia propusă va avea o suprafaţă desfăşurată maximă de aproximativ 5000mp. modul de respectare a reglementărilor impuse etc. analiza multicriterială a amplasamentului: istoric al locului. Planşele obligatorii la finalul celei de-a doua faze a studiului: -plansa cu ilustrarea conceptiei generale asupra construcţiei propuse. Posibilele străpungeri pietonale nu se pot susţine prin argumentul legăturii dintre două centre de interes urban şi de aceea trebuie să constituie prin ele însele trasee urbane interesante. Pe scurt... înalţimea maximă. în funcţie de criteriile analizei.planşă de reglementări (PUD/PUZ) scara 1/500 . puncte de interes şi perspective importante. faţade. -plan de situaţie scara 1/500. funcţionalitate. morfologie spaţial-volumetrică şi suprafaţă construită desfaşurată să fie o rezultantă a fazei I de studiu. Planşe obligatorii la finalul primei faze de studiu: . -planul unui apartament scara 1/50.prezentarea concluziilor analizei sub formă de text şi/sau scheme grafice B. circulaţii pietonale. -planurile tuturor nivelurilor diferite scara 1/200 – 1/100.plan de situaţie. Desfăşurarea studiului : FAZA I patru săptămâni A. numărul de niveluri şi destinaţia generală a spaţiilor care compun fiecare nivel. planurile tuturor nivelurilor diferite.machetă de studiu (în funcţie de organizarea studiului la nivel de atelier. fotografii ale fronturilor strazilor adiacente. concepţia generală privind organizarea spaţială şi funcţională a clădirilor. principala abilitate a acestui proiect pare a fi calitatea înrepătrunderii dintre mediul domestic şi cel public-urban. Aducerea trecătorilor în miezul unui ansamblu destinat cu preponderenţă locuirii ne aruncă în faţa altei situaţii care necesită abilităţi profesionale remarcabile. .desfăşurării activităţilor domestice poate veni în contradicţie cu posibilele încercări de a crea un front la stradă care să amintească de animaţia tradiţională a străzilor comerciale de la sfârşitul secolului al XIX lea.planşă de analiză care va cuprinde: planuri topografice pe care se vor marca grafic categoriile de construcţii. morfologie spaţial – volumetrică. Un plan de reglementări (PUD/PUZ) cu ilustrare de temă care va reflecta concluziile analizei sitului. . se poate confecţiona o singură machetă pentru un atelier) scara 1/500 sau 1/200 .

4. în urma unei analize amănunţite a problematicii complexe oferite de locuirea urbană.17 CASABELLA 738/ ABITAZIONI COLLETTIVE/P. Arh. EDIFICIO DI APPARTAMENTI CITTA DEL MESSICO/P.Arh. Dr.114 EL CROQUIS 136-137/ APARTMENT BUILDING IN CEUTA/P.alte schiţe propuse de îndrumătorii de atelier. BIBLIOGRAFIE 1. Prof.38. MIHAI COCHECI/ ORGANIZAREA IN TERITORIU SI CALITATEA VIETII IN ANSAMBLURILE DE LOCUINTE CU PUTINE NIVELE/ TEZA DE DOCTORAT/ BUCURESTI 1986 ARH. Arh.116 EL CROQUIS 127/ LANSDOWNE APARTMENTS/P. 5.. .faţade scara 1/100 cu ilustrarea vecinătăţilor. a unei “idei arhitecturale” a unei “luări de atitudine” pe un sit dat. Constantin DOBRE Lect. 6. Ioan MILOŞ DIRECTOR DEPARTAMENT.39 CASABELLA 744/ THE PORTER HOUSE/P. Dr. INTOCMIT. Prof. ANA MARIA ZAHARIADE/ ASPECTE ALE EFICIENTEI SOCIALE A UNOR TIPURI DE LOCUINTE URBANE DE JOASA INALTIME SI MARE DENSITATE/ TEZA DE DOCTORAT/ BUCURESTI 1989 ARH. Mihai COCHECI . 2.perspectivă de la nivelul ochiului şi perspectivă aeriană cu integrarea construcţiei detaliate în ansamblul propus prin PUD/PUZ. . 8.286 CASABELLA 755/ RINOVO URBANO E ALLOGGI/P.77 LEWIS MUMFORD/ THE CITY IN HISTORY/ PENGUIN BOOKS/ HARMONDSWORTH 1966 ARH. TRE PROGETTI A FIRENZE-NOVOLI. CONSTANTIN DOBRE/ LOCUINTE JOASE/ BUCURESTI/ EDITURA UNIVERSITARA “ION MINCU” 2002 11. Dr. III 3089/ RENOVATION URBAINE/ JEAN BARTHELEMY/ FACULTE POLYTECHNIQUE DU MONS/ UNITE D’ARCHITECTURE EL CROQUIS 128/ TOWN PLANNING FOR BUILDINGS AROUND PLAZA DE SANT AGUSTI VELL/ P. 10. 9. 7. 3. Prin acest exerciţiu se urmăreşte în primul rînd găsirea unei logici a gestului arhitectural.

1 – amplasament proiect. .Fig.

SEMESTRUL 8 .

.

prin care să se realizeze o sinteza între loc – expresie şi tehnologie. precizează în esenţa 14 obiective care pot influenţa calitatea mediului ambiant : -3 obiective ale ecoconstrucţiei -relaţia clădirilor cu mediul înconjurător -procedee şi materiale de construcţii -spaţiul verde . TURISMUL. realizate în ţările Europene.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare CATEDRA DE PROIECTARE AN IV Anul universitar 2011 – 2012 SEMESTRUL 8 DOMENIUL DE STUDIU ARHITECTURA ŞI MEDIUL – ECOTEHNOLOGIE (TEHNOLOGII ALE ARHITECTURII DURABILE) TEMA CADRU .TEME DE ATELIER CUVINTE CHEIE • CONSTRUCŢII INTELIGENTE • ADAPTABILITATE – FLEXIBILITATE • SUSTENABILITATE – DURABILITATE DOMENII TEMATICE ALE ATELIERULUI DE PROIECTARE MODULI TEMATICI AI PROIECTĂRII MODUL 2: TIMPUL LIBER: CA ACTIVITATE SPORTIVĂ SAU DE AGREMENT. COMERŢUL ŞI SERVICIILE ş SPAŢII ÎN MIŞCARE Programe incluse: o turism o sport/agrement o comerţ/servicii o programe conexe ARGUMENT Tematica generală a semestrului 8 propune studiul modalităţilor de regenerare urbană/ arhitecturală prin abordarea arhitecturii ecologice şi a conceptului de sustenabilitate pe diverse programe funcţionale. Problemele de mediu solicită profesioniştilor propunerea unor concepţii durabile pentru modelarea spaţiilor arhitecturale. la alegerea atelierelor. Studii şi proiecte interesante de cercetare din acest domeniu.

afectate de intervenţii efectuate în timp sau situri destructurate. urbanism şi ştiinţe tehnice. Aprofundarea conceptelor de deyvoltare durabila si ecotehnologie. Intelegerea relatiilor dintre arhitectura si mediu. dimensionarea şi complexitatea spaţiilor vor fi precizate funcţie de posibilităţile de integrare în situl existent. Dezvoltarea capacităţii de a identifica şi stăpâni complexitatea parametrilor care influenţează procesul de elaborare a proiectului de arhitectură. . Sensibilizarea studenţilor faţă de o percepţie raţională a sistemului urban existent. Studiul impactului produs prin apariţia. Pentru însuşirea competenţelor profesionale impuse prin planul strategic de învăţământ şi pentru atingerea obiectivelor didactice enunţate. OBIECTVE DIDACTICE PROFESIONALE OBIECTIVE: ALE SEMESTRULUI – COMPETENŢE 1. după efectuarea analizei multicriteriale a zonei. vizual şi olfactiv -3obiective de sănătate: -condiţii de sănătate. 6. calitatea aerului şi calitatea apei. -gestiunea apei. în situri vechi. Realizarea racordului la spaţiul proxim şi încadrarea în contextul studiat. 8. 2. 3. a unei noi funcţiuni. Atelierele vor avea astfel libertatea de a-şi stabili un scenariu diferit pentru abordarea programului.-4obiective de ecogestiune: -gestiunea energiei. de constrângerile urbanistice din proximitate şi vor avea la bază o argumentare teoretică şi stilistică. 7. 5. studiul se va concentra pe stabilirea unor programe. într-un context urban existent. Definirea. În principal. 4. considerate ca necesare pentru revitalizarea amplasamentului respectiv. tema cadru propune un model de instruire mai flexibil în activitatea de proiectare. Experimentarea valenţelor formative ale sistemului de proiectare – INTEGRAT – între arhitectură. Tema cadru propune un exerciţiu de ecotehnologie pe diferite programe funcţionale sau variate modele de imobile experimentale. Investigarea modalităţilor de operare în situri cu personalitate. -a deşeurilor din diverse activitţi -întretinerea -4 obiective de confort: -confort higrotermic. Siturile de lucru ale fiecărei echipe de îndrumare vor preciza un amplasament precum şi capacitatea edificiilor publice specifice acelui sit. acustic.

b. Înţelegerea proiectării structurale. la scara şi necesităţile umane. h. clădiri şi mediul lor. COMPETENŢE PROFESIONALE a. în perspective dezvoltării durabile şi necesitatea de a relaţiona clădirile şi spaţiile dintre ele. tehnologice şi de funcţionare a clădirilor. c. Cunoaşterea adecvată a problemelor fizice. pentru asigurarea confortului interior şi a protecţiei climaterice.În esenţă. d. se doreşte sensibilizarea studenţilor faţă de o percepţie raţională a particularătăţilor contextului urban existent şi conturarea unor concluzii modelatoare de spaţii şi funcţiuni. a tehnologiilor şi a ştiinţelor umaniste în proiectarea de arhitectură. Prof. Capacitatea aplicării abilităţiilor specific artelor plastic ca factor de influenţă majoră în proiectarea de arhitectură. g. INTOCMIT. a necesităţilor funcţionale şi a adecvării structural şi tehnice. Arh. e. Cunoaşterea adecvată a proiectării şi planificării urbane şi a abilităţilor implicate în procesul de planificare. Dr. Înţelegerea relaţiei dintre oameni. Daniela RĂDULESCU-ANDRONIC . Capacitatea de a crea proiecte de arhitectură ce îndeplinesc cerinţele de expresivitate estetică arhitecturală. a problemelor de inginerie şi construcţie pentru utilizarea lor în proiectarea clădirilor. Aplicarea cunoştiinţelor de istorie şi teorie ale arhitecturii şi artelor.

6 H max = P+4+5retras 2. Braşov . POT şi CUT. 80% camere duble. Funcţiuni • • înălţime recomandată.4 STELE cu o capacitate de 100-300 camere (in funcţie de posibilităţile de ocupare a terenului). zonă de aşteptare.la munte în Poiana BRASOV_Hotel TURISTIC Bucuresti cca7000 mp În planul anexat este indicat edificabilul.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI FACULTATEA DE ARHITECTURĂ Departamentul Sinteza de Proiectare CATEDRA DE PROIECTARE AN IV Anul universitar 2011 – 2012 Semestrul 8 TEMA : HOTEL 3 . 5% apartamente.2 H max = S+P+3+M Constanţa . spaţiu seif. cameră de supraveghere. agenţie de turism. cabine telefonice.se va dimensiona conform normativului şi va cuprinde: spaţiu şi birouri de recepţie. cât şi o clădirea veche se păstrează.zona centrală a Bucureştiului _Hotel URBAN .pe litoralul Mării Negre în vecinătatea ariei Constanţa Năvodari _APART Hotel .Năvodari indici tehnici: S teren = 7500 mp POT = 28% CUT = 1. mici spaţii comerciale. Amplasamentele propuse se află în: .unităţile de cazare vor fi structurate astfel (cifrele au caracter orientativ):15% camere cu un pat. . birou schimb valutar. Cazare . cameră de bagaje. 1.Poiana Braşov indici tehnici: S teren = 4600 mp POT = 35% CUT = 1. Holul de acces .

sală şedinţe. amplasate în apropierea sălii multifuncţionale. mic spaţiu comercial cu articole sportive. depozit aparatură audio-video. regie audio-lumini. depozit mobilier. foaier. cu recepţie şi punct de informare şi un birou dotat cu echipamente IT (internet. salon mic-dejun. Spaţii anexe: birouri administrative (hol primire zonă administraţie cu birou infirmare. utilizând aceleaşi accese. va cuprinde: hol recepţie. În distribuţia spaţiilor se va urmări ca din zona holului să existe accese facile către celelalte zone funcţionale (bar. piscină. contabilitate. Spaţiile destinate alimentatiei publice vor cuprinde: un bar hol central (in legătura directă cu zona bucătăriei-băuturi. centrul de conferinţe.cu acces din spaţiile comune ale hotelului şi direct din exterior. Mic centru de afaceri: 2-3 birouri posibil a fi inchiriate temporar clienţilor hotelului. coafură. Accent al hotelului TURISTIC • Piscina: acoperită. hotelul va include: • • Servicii: salon cosmetică. birou director comercial. birou director adjunct. În plus faţă de aceste componente funcţionale. birou director. cofetărie (cu acces direct din exterior). birou organizare evenimente. cabine masaj. sală fitness 100mp. spaţiu de primire şi înregistrare participanţi. aparatura de imprimare si multiplicare) • • Accent al APART hotelului • Fitness: accesibil atât din circulaţiile comune ale hotelului cât şi din exterior. • - - Accent al hotelului URBAN • Sala multifunctională . cu acces din holul hotelului. centru fitness). sală aerobic 150mp. astfel încât să poată fi utilizate toate anexele acesteia. Săli de întâlniri: vor fi prevăzute 3-5 săli de reuniuni de aproximativ 50mp fiecare. urmând să funcţioneze împreună cu centrul de fitness. precum şi sălile de reuniune şi serviciul în cameră. Pe terasă va putea fi amplasat un bar în aer liber. birou rezervări. bucătărie (dimensionată conform normelor pentru a servi toate spaţiile de alimentaţie publică enumerate mai sus. Este preferabil ca sala multifunctională să fie amplasată la parter şi să fie aprovizionată printr-o curte de serviciu la parter sau subsol). va avea o capacitate de maxim 500 persoane şi va cuprinde: sala principală. restaurant. Se va asigura un acces direct din zona de parcare subterană. bar. o terasă amenajată cu platforme pentru plajă. zonă SPA. Pentru persoanele cu handicap locomotor se vor prevedea dotări corespunzatoare. va avea adiacent un spaţiu degajat. garderobă.• Spaţiile pentru administrarea hotelului se vor amplasa în legatură cu holul. grupuri sanitare. cu garderobă şi grupuri sanitare proprii). vestiare etc. vestiare. secretariat. club. oficiu în legatură cu bucătăria. fax. camera . frizerie etc. cabine de traduceri simultane). restaurant.

de pompieri. DIE GESTALTEN VERLAG 2011 www.ARCHITECTURE AND TOURISM: PERCEPTION. BERG PUBLISHERS. norme. Arh. BRAUN VERLAG BERLIN 2010 LĂZĂRESCU. centrală termică. 7. grup electrogen. Prof.EDIŢIA A 37-A. 1001 EUROPEAN HOTELS. PUZ-ul zonei. ORO EDITIONS 2011 KRETSCHMAR-JOEHNK.) şi va fi facută de către studenţi în condiţii asemănătoare cu cele din practica curentă de arhitectură.SUSTAINABLE DESIGN AND PERCEPTION OF AUSTRALIAN ECO-TOURISM FACILITIES: ECOLOGICAL ARCHITECTURE AND ENVIRONMENTAL PSYCHOLOGY. LASANSKY. Dr. BUCUREŞTI 1971 NEUFERT . sală mese personal). 5. vor cuprinde: post transformare. CORINNA / JOENNK. cabinet medical).CONSTRUCŢII HOTELIERE. MIERCUREA CIUC 2004 THE DESIGN HOTELS BOOK’ 2011. Arh. depozit aparatură tehnică). • Documentarea de urbanism şi de obiect va fi un element esenţial al proiectului (PUG. Mihai COCHECI . 2. camera securitate.STANDARD HOTELS. INTOCMIT. spaţii tehnice de întreţinere (ateliere de intreţinere.Arh. BIBLIOGRAFIE 1. mediu etc. VERLAGSHAUS BRAUN 2007 ALESSI. ADĂUGITĂ ŞI PRELUCRATĂ EDITURA ALUTUS. Prof. normative şi legi în vigoare . Francoise PAMFIL DIRECTOR DEPARTAMENT. BRIAN . rezervă de apă.calculate conform normelor (autoturisme şi autobuze). Apărare Civilă. arhive şi depozite. camera ascensoare) Parcare: hotelul va beneficia de parcări şi accese auto pentru clienţi şi de serviciu supra şi subterane . lăsându-se de asemenea o mare libertate acestora în finalizarea temei. ANGELA . EDITURA TEHNICĂ. camera operator telefonic.designhotels. 8. PETER . birou director personal. CEZAR . ELEMENTE DE PROIECTARE ŞI DE CONSTRUCŢIE . Dr. 4. norme sanitare. 6. Dr.com 3. ENGLISH ED EDITION 2004 ENNEAD ARCHITECTS – ENNEAD PROFILE SERIES 4 . LAP LAMBERT ACADEMIC PUBLISHING 2009 DR. 9. spaţii pentru personalul hotelului (camera control acces şi pază.101 HOTEL ROOMS. Dan ŞERBAN Lect.Neufert. • Spatii tehnice: amplasate preponderent in subsol. spălătorie.calculatoare. staţie de pompe. MEDINA / MCLAHREN. birou asistenţă tehnică. PERFORMANCE AND PLACE. centrală ventilaţie şi climatizare. normativul de servicii hoteliere. vestiare şi grupuri sanitare.MANUALUL ARHITECTULUI.

Fig. 2 – amplasament Bucureşti. .

.Fig. 3 – amplasament Braşov – Poiana Braşov.

.4 – amplasament Constanţa .Năvodari.Fig.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful