1

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR

CUPRINS
Pag

Partea I-a ................................................................................................................... 5 PREVEDERI GENERALE ......................................................................................... 5 1. Obiect. Domenii de aplicare ....................................................................................5 2. Condiţii tehnice generale de realizare instalaţiilor de stingere a incendiilor .....................6 3. Cerinţe de calitate ..................................................................................12 Partea a II-a ............................................................................................................ 14 PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR ........................................................................................................ 14 4. Instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori..........................................................................14 5. Coloane uscate ..................................................................................20 6. Instalaţii cu hidranţi de incendiu exteriori .........................................................................22 7. Instalaţii cu sprinklere ..................................................................................28 8. Instalaţii cu drencere ..................................................................................35 9. Instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată ......................................................39 10. Instalaţii de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă............................................................41 11. Branşamentele instalaţiilor interioare de stingere cu apă a incendiilor la reţelele exterioare ..................................................................................48 12. Reţele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor ................................49 13. Rezervoare şi bazine pentru rezerva de apă necesară stingerii incendiilor.....................50 14. Staţii de pompare a apei pentru stingerea incendiilor ......................................................52 15. Compresoare de aer ..................................................................................55 Partea a III-a ........................................................................................................... 56 PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE ......................................................... 56 16. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon ..............................................56 17. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu azot (IG – 100)................................................79 18. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor, cu substanţe de tip FM 200 (HFC – 227ea) ..................................................................................83 19. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu inergen (IG – 541) .........................................90 20. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu argon (IG – 01)................................................96 21. Instalaţii de stingere a incendiilor cu substanţe tip naf SIII (HCFC/A).........................102 22. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu substanţe tip ECARO (HFC – 125) ................................................................................108 23. Instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli .................................................................113 24. Instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă....................................................................118 25. Instalaţii fixe de stingere cu pulberi a incendiilor............................................................122 26. Instalaţii de stingere cu abur a incendiilor.......................................................................129
1

2

Partea a IV-a.......................................................................................................... 134 EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR ................ 134 27. Organizarea exploatării instalaţiilor de stingere a incendiilor .......................................134 28. Exploatarea instalaţiilor de stingere cu apă a incendiilor..............................................139 Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori şi hidranţi exteriori ......139 Exploatarea coloanelor uscate ...............................................................................................141 Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu sprinklere, drencere şi pulverizatoare........141 Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă ...........................................143 29. Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe speciale.................144 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon ..............................144 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu azot (IG – 100).................................147 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe de tip FM200...................149 (HFC – 227ea).........................................................................................................................149 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN (IG-541) .........................150 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon (IG – 01)................................151 Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe tip NAF (HCFC/A) .................152 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe tip ECARO .......................153 (HFC - 125) .............................................................................................................................153 Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu aerosoli ..................................................154 Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă ...................................................156 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor .............................................158 Exploatarea instalaţiilor de stingere cu abur a incendiilor .......................................................159 ANEXA NR.1 Standarde de referinţă specifice şi conexe domeniului siguranţei la foc şi instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor ................................................. 161 ANEXA NR.2 Valori recomandate pentru intensităţi de stingere, i s , protecţie şi răcire, i pr .................164 ANEXA NR.3 Numărul jeturilor în funcţiune simultană pentru instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori......................................................................................................................167 ANEXA NR.4 Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori, echipaţi cu furtunuri semirigide (STAS SR EN 671-1/2002) ............................................169

2

3

ANEXA NR.5 Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori echipaţi cu furtunuri plate (STAS SR EN 674-2/2002) ....................................................169 ANEXA NR.6 Debitul pentru un incendiu exterior qie [ l/s] şi numărul de incendii simultane pentru centre populate.................................................................................................170 ANEXA NR.7 Nomogramă pentru calculul debitului hidranţilor de incendiu exteriori fără furtun, în funcţie de presiunea din reţeaua de alimentare cu apă................................................170 ANEXA NR.8 Debitul de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor qie la clădirile civile, izolate, cu excepţia locuinţelor.................................................................................................171 ANEXA NR.9 Debitul de apă pentru stingerea din exterior a unui incendiu qie la clădiri de producţie obişnuite ....................................................................................................................171 ANEXA NR.10 Debitul de apă pentru stingerea din exterior a unui incendiu qie la clădiri monobloc.........172 ANEXA NR.11 Debitul de apă pentru stingerea unui incendiu qie la depozitele deschise de cherestea în funcţie de volumul stivelor........................................................................................172 ANEXA NR.12 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie la depozitele de buşteni, traverse de cale ferată, lemn de foc...............................................................................172 ANEXA NR.13 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie , la depozitele de rumeguş şi tocătură de lemn................................................................173 ANEXA NR.14 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie , la depozitele de talaj .............173 ANEXA NR.15 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie , la depozitele de cărbuni .........173 ANEXA NR.16 Debitul de calcul, Qis , al instalaţiei cu sprinklere pentru clădiri monobloc......................173 ANEXA NR.17 Proprietăţile dioxidului de carbon................................................................................174 ANEXA NR.18 Proprietăţile azotului (IG – 100) ..................................................................................178
3

4

ANEXA NR.19 Proprietăţile substanţei de stingere HFC – 227ea.........................................................179 ANEXA NR.20 Proprietăţile substanţei de stingere INERGEN (IG – 541) ............................................181 ANEXA NR.21 Proprietăţile substanţei de stingere argon (IG – 01)......................................................184 ANEXA NR. 22 Proprietăţile substanţelor tip NAF SIII (HCFC/A) de stingere a incendiilor ....................187 ANEXA NR. 23 Proprietăţile substanţelor tip ECARO (HFC-125) de stingere a incendiilor..................189

ANEXA NR.24 Proprietăţile generatoarelor de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor.............191 ANEXA NR.25 Proprietăţile spumanţilor concentraţi si ale spumei folosite la stingerea incendiilor..........195 ANEXA NR. 26 Proprietăţile pulberilor stingătoare de incendiu.............................................................201 ANEXA NR.27 Proprietăţile aburului ca substanţă de stingere a incendiului..........................................204 ANEXA NR.28 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND ECHIPAREA ŞI DOTAREA CONSTRUCŢIILOR, INSTALAŢIILOR TEHNOLOGICE ŞI PLATFORMELOR AMENAJATE CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR – D.G.S.P.I. – 003,.................................................................. 206 ANEXA NR.29 REGISTRU DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢILOR DE CONTROL, VERIFICĂRI ŞI REVIZII TEHNICE ALE SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE ................................................... 216 ANEXA NR.30 REGISTRU DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR DE REPARAŢII EFECTUATE LA INSTALAŢIA DE STINGERE A INCENDIILOR................................................ 217 ANEXA NR.31 PERMIS DE LUCRU CU FOC ........................................................................ 218 ANEXA NR.32 PROCES VERBAL DE PREDARE – PRIMIRE ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIEI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR ........................................................... 219

4

1. 1. Pentru construcţiile destinate fabricării. emise în condiţiile legii. Proiectarea şi executarea de noi tipuri de instalaţii de stingere a incendiilor cu apă sau substanţe speciale este admisă numai dacă sunt.2.5. precum şi la extinderea. în mod justificat tehnic. prevederile normativului se aplică în măsura în care nu contravin altor reglementări specifice. executarea şi exploatarea instalaţiilor noi de stingere a incendiilor cu apă sau substanţe speciale. Atunci când. nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului. agregate.4. în proiectare. certificate şi agrementate tehnic. 1. produse în ţară sau importate. conform legii. utilaje. 1. urmând a fi aplicate de la caz la caz. de către organele abilitate. potrivit legii. Elaborat de : UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI Aprobat de: MINISTERUL TRANSPORTURILOR. Pentru construcţiile monumente istorice sau de arhitectură. NP 072 – 02 Partea I-a PREVEDERI GENERALE 1. după caz. indiferent de specific. 1. NP052 – 01. FACULTATEA DE INSTALAŢII CATEDRA DE INSTALAŢII HIDRAULICE. 1. forma de proprietate şi destinaţia acestora. substanţelor nucleare. a criteriilor şi nivelelor de performanţă prevăzute în normativ. CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI Cu ordinul nr.). Normativul cuprinde şi prevederi referitoare la proiectarea. prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare. DOMENII DE APLICARE 1.8 din I9/1. OBIECT. instalaţiilor subterane hidroenergetice. Materialele şi elementele noi (produsele) utilizate în instalaţiile tratate de normativ. se vor asigura prin proiect măsuri compensatorii de securitate la incendiu. modernizarea sau refacerea celor existente.6.). Pentru asigurarea îndeplinirii măsurilor de securitate la incendiu. la construcţiile şi instalaţiile existente. schimbarea de destinaţie.05 Înlocuieşte: Cap.96. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la proiectarea. dispozitive etc.14 din I9/94.5 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR INDICATIV : NP 086 . TERMICE ŞI DE PROTECŢIA ATMOSFEREI 5 .3. rezistenţă la foc etc.1. Cap. ale metroului. Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. sau înlocuite cu măsuri de îmbunătăţire a securităţii la incendiu posibil de realizat şi care să nu afecteze caracterul monumentului. se utilizează numai pe bază de agremente tehnice şi certificate de conformitate. executarea şi exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă pentru intervenţii în caz de incendiu la ansambluri de clădiri şi incinte de producţie şi depozitare. execuţie şi exploatare se vor utiliza produse de construcţii şi instalaţii pentru care sunt efectuate determinări funcţionale de comportare la foc (reacţie la foc. manipulării şi depozitării explozivilor. specifice organizării de şantier precum şi instalaţiile şi echipamentele tehnologice de producţie (sisteme. în construcţii şi instalaţii.7. Prevederile prezentului normativ au caracter informativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă sau substanţe speciale din construcţiile nominalizate prin ordine ale Ministerului Apărării Naţionale.

sănătăţii şi a vieţii utilizatorilor de către substanţa de stingere şi produşii rezultaţi în urma acţiunii de stingere. în condiţiile în care nu este afectată cerinţa de securitate la incendiu referitor la condiţiile. protecţie şi răcire.6.7. Investitorul poate solicita echiparea şi dotarea suplimentară a construcţiilor şi instalaţiilor şi cu alte sisteme şi instalaţii sau elemente de instalaţii de stingere a incendiului. trebuie să corespundă naturii produselor combustibile din spaţiul protejat.. 2. caracteristici dielectrice. penetrabilitatea în siguranţă a oamenilor în spaţiul protejat. 2. agrementele tehnice şi certificatele emise de organisme de notorietate internaţională şi/sau admise în Uniunea Europeană pentru produsele utilizate în instalaţiile de stingere a incendiilor care fac obiectul prezentului normativ.C. 2. trebuie să corespundă prezentului normativ şi reglementărilor specifice. eficienţa de stingere a substanţelor utilizate. importanţei şi valorii produselor protejate. după caz. se are în vedere compatibilitatea dintre substanţele de stingere utilizate şi mediul combustibil. mecanismul stingerii şi proprietăţile substanţelor de stingere tratate în normativ sunt menţionate în anexe. 2. 2. tipului de construcţie etc. 2. instrucţiuni de funcţionare şi verificare periodică. Aceste instrucţiuni trebuie să cuprindă schemele de principiu.I. se recomandă folosirea valorilor intensităţilor de stingere. avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.R. Principalele proprietăţi specifice ale substanţelor utilizate în instalaţiile de stingere. Componentele specifice instalaţiilor de stingere a incendiilor. consecinţe nesemnificative asupra mediului. indicativ C5. CONDIŢII TEHNICE GENERALE DE REALIZARE INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR Echiparea şi dotarea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor 2.6 Sunt acceptate. criteriile şi nivelele de performanţă specifice.3. îndeplinind principiile şi cerinţele din normele şi dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor. Proiectul instalaţiilor de stingere a incendiilor trebuie să cuprindă piese scrise şi desenate. Proiectare 2. nedeteriorarea calitativă a substanţei de stingere în timpul stocării. trebuie să asigure în principal: eficienţa stingerii. vor respecta prescripţiile tehnice I.2. Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe speciale care în mod normal lucrează sub presiune. a substanţei de stingere utilizată şi valorile intensităţilor de stingere. 2.1.5.4. precum şi siguranţa utilizatorilor spaţiului protejat. condiţiilor specifice concrete ale incintei respective. trebuie să fie de tipul celor certificate şi. procurate din ţară sau din import. afectarea într-o cât mai mică măsură a obiectelor şi a materialelor din spaţiul incendiat. Echiparea şi dotarea tehnică minimă obligatorie a construcţiilor şi instalaţiilor cu sisteme şi instalaţii de stingere a incendiilor. Domeniile recomandate.S. protecţie şi răcire redate în anexa nr. La proiectarea instalaţiilor de stingere cu apă sau substanţe speciale a incendiilor. În lipsa unor valori normate. după caz. Alegerea tipului de instalaţie de stingere a incendiului. parametrii 6 .

reparaţii şi întreţinere. În funcţie de condiţiile specifice şi de natura substanţei de stingere. 2. 7 .). precum şi cerinţele şi condiţiile producătorilor acestora.11. În funcţie de natura substanţei de stingere utilizate. 2. pot fi prevăzute instalaţii mecanice de ventilare capabile să asigure evacuarea degajărilor rezultate în urma incendiului (fum.17. În toate situaţiile se recomandă asigurarea ventilării natural-organizate a staţiilor de distribuţie a substanţelor speciale de stingere.15. vor fi acţionate cu butoane manuale amplasate centralizat în apropierea uşilor de acces în spaţiile protejate. asigurând un debit echivalent cu minimum 10 schimburi orare. gaze de ardere). Tubulatura de evacuare va avea trasee cât mai scurte şi dacă este posibil. 2. precum şi condiţiile şi specificaţiile producătorilor de echipamente. Staţiile de distribuţie trebuie să aibă acces din exterior pe căi de circulaţie funcţionale.16. manevră (operare). La dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor şi a componentelor acestora se respectă prevederile specifice substanţelor de stingere utilizate. 2.9. precum şi din zona de amplasare a acesteia se prevăd cu iluminat de siguranţă corespunzător prevederilor normativului I 7. 2. în anumite cazuri inclusiv pentru situaţia de avarie. Corespunzător condiţiilor concrete ale spaţiilor protejate cu instalaţii fixe de stins incendiu cu substanţe speciale. Dimensionare 2. Amplasare 2. Instalaţiile mecanice de ventilare. Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor se amplasează cu respectarea prevederile reglementărilor tehnice şi ale prezentului normativ. Ventilarea va asigura un debit echivalent cu minimum 5 schimburi orare.13.12. se realizează conform prevederilor normativului I 5 şi specificaţiilor producătorilor de echipamente.14. conform terminologiei adoptate în reglementările tehnice ale Uniunii Europene.8. presiuni etc. se recomandă dispunerea staţiilor de distribuţie şi a rezervelor în apropierea incintei la care asigură stingerea incendiilor. În prezentul normativ se utilizează termeni definiţi prin standardele de referinţă SR EN ISO 13943 şi STAS 8373. Aceste instalaţii se dimensionează corespunzător evacuării sigure a degajărilor. Căile de acces în staţia de distribuţie. STAS 4369.7 proiectaţi (debite. descrierea. 2. dimensionate corespunzător reglementărilor tehnice şi necesităţii executării operaţiunilor de montaj. atunci când se prevăd.10. până la un nivel nenociv pentru oameni. fără a traversa alte spaţii neprotejate. Instalaţia de ventilare mecanică a staţiei de distribuţie va asigura evacuarea scăpărilor de substanţe de stingere direct în exterior. se prevăd instalaţii de ventilare mecanică a staţiilor de distribuţie. precum şi cei intraţi în reglementările tehnice specifice ori în uzul curent. 2. 2. Dimensionarea şi executarea sistemelor de ventilare aferente incintelor protejate la incendiu cu instalaţii fixe de stingere cu substanţe speciale. Evacuarea eventualelor scăpări de gaze se face numai direct în exterior. modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situaţia normală şi în caz de incendiu.

28. 2. 2. precum şi proiectanţii şi executanţii instalaţiilor de stingere. deformeze etc. de viteza de evoluţie a acestuia şi de consecinţele posibile.25. 2.300. Acţionare 2. Reţelele de distribuţie pe care se montează duzele de refulare se fixează rigid cu bride care să preia efortul produs la refularea substanţei de stingere. Pe durata executării instalaţiilor de stingere a incendiilor. îndepărtându-se eventualele corpuri străine pătrunse accidental. În toate cazurile.18. a prevederilor prezentului normativ şi a condiţiilor şi specificaţiilor producătorilor de instalaţii. Este interzisă montarea în instalaţie a recipienţilor (buteliilor) cu scăpări de substanţă de stingere.19. urme de lovire ori fisuri vizibile.21.8 Executarea şi montarea instalaţiilor de stingere a incendiilor 2. 2. se verifică starea lor. instalaţiile de stingere se acţionează automat sau manual. 2. După montare.24.20. În raport de natura incendiului. Recipienţii cu defecţiuni se înlocuiesc şi se trimit la verificat.26. după caz.de calitatea lucrărilor executate şi de asigurarea condiţiilor de siguranţă a utilizatorilor. echipamente şi substanţe de stingere. 2. conductele se curăţă. Pe timpul montării instalaţiei de stingere a incendiului.potrivit competenţelor legale ce le revin . furnizorii de butelii şi echipamente vor livra odată cu acestea şi piesele de rezervă necesare. indicativ C. 2. 2. 8 . Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiilor de stingere a incendiilor. La montarea duzelor de refulare se urmăreşte ca acestea să nu se înfunde. furnizorii acestora.27. Duzele de refulare se fixează bine. astfel încât să nu fie posibilă desprinderea lor la acţiunile rezultate din funcţionare. răspund . bridele de fixare vor permite dilatările şi contracţiile funcţionale. La executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea întocmai a proiectului.23. aparatură. iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer sau alt gaz sub presiune. Producătorii şi. 2. La conductele de transport. 2. păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă. se iau măsuri speciale pentru ca în interiorul conductelor să nu pătrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul sau refularea substanţei de stingere. Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere a incendiului se transportă ambalate. precum şi de eficienţa stingerii incendiilor în spaţiile protejate. 2. Producătorii instalaţiilor de stingere a incendiilor şi. Conductele pentru comenzi pneumatice se montează astfel încât să nu stânjenească intervenţia personalului de exploatare şi verificare. executantul este obligat să respecte prevederile “Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora“.30. după caz. neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări.29.22.

Comisia de recepţie este obligată să verifice dacă au fost: respectate condiţiile privind sistemele de detectare. consemnându-se acest lucru în procesul verbal. 2. În cadrul probei de funcţionare se verifică acţionarea instalaţiei atât local. Rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate în prezenţa comisiei de recepţie se consemnează într-un proces verbal de recepţie. Recepţia lucrărilor constă din verificarea respectării legislaţiei în vigoare şi reglementărilor tehnice privind: funcţionarea instalaţiei de detectare. sub conducerea executantului lucrării şi în prezenţa beneficiarului. a dispozitivelor de alarmă. 2. agrementele tehnice. imediat sau cu termen stabilit. funcţionarea sistemului de distribuţie a substanţei de stingere.32.33. corelat cu 9 . 2. iar rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate se consemnează într-un proces verbal. Pe timpul probei de stingere se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor şi a pagubelor materiale. executantul acesteia va prezenta procesul verbal de recepţie internă. La recepţia instalaţiei de stingere. Probele de funcţionare au ca obiectiv principal controlul funcţionării armăturilor de comandă şi după caz. Recepţia instalaţiilor de stingere a incendiilor 2. predate beneficiarului instrucţiunile de folosire a tuturor aparatelor şi echipamentelor instalaţiei şi s-a instruit personalul de servire a acestora. precum şi în reglementările tehnice în vigoare. existenţa panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor. La instalaţiile cu funcţionare automată. Recepţia instalaţiei de stingere a incendiilor se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare. După executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor se verifică rigiditatea îmbinărilor prin proba hidraulică de rezistenţă la presiune şi proba de etanşeitate cu aer comprimat. 2.9 acţionările automate vor fi dublate de acţionari manuale pentru comanda punerii în funcţiune a instalaţiei. a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu. Probarea instalaţiilor de stingere a incendiilor 2. 2.37. certificatul de garanţie şi certificatul de calitate al furnizorilor de instalaţii. Odată cu încheierea probelor trebuie definitivată şi instruirea personalului care va asigura exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere. semnalizare şi comandă. aparatura şi echipamentele din sistemele de semnalizare şi stingere a incendiului. după caz. echipamente. semnalizare şi stingere prevăzute în proiectele de execuţie şi în documentaţiile tehnice ale producătorului. sistemul de semnalizare a incendiului şi de acţionare automată a comenzii de funcţionare a instalaţiei va asigura detectarea incendiului în faza incipientă. 2.34. cât şi de la distanţă (când este astfel proiectată). Orice neconcordanţă între proiect şi execuţie se remediază în funcţie de importanţă (pe loc.38. Probele se realizează coordonat.31.36. aparatură. montate şi puse în funcţiune toate instalaţiile.35.

pe perioada de timp cât în spaţiile respective există oameni. data verificării. 2. În caz de incendiu se va asigura evacuarea rapidă şi în condiţii de siguranţă a oamenilor din spaţiile supuse inundării cu substanţe de stingere.45. se menţine în stare de funcţionare. data încărcării şi punerii instalaţiei în stare de intervenţie. Iluminatul de siguranţă al căilor de acces la staţiile de distribuţie. 2. echipamente. 2. pe căi de circulaţie funcţionale. defecţiuni apărute.41. 2. Pentru buna exploatare a sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea întocmai a proiectului. Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor 2. 2. În spaţiile echipate cu sisteme automate de inundare cu substanţe speciale de stingere nocive. Staţiile de distribuţie a substanţelor speciale de stingere a incendiului vor avea menţinut permanent accesul liber din exterior.42. accesul oamenilor în spaţiile inundate cu substanţe speciale. 10 .43. 2. numele şi prenumele persoanei care a efectuat verificarea instalaţiei. Se va asigura controlul şi verificarea permanentă a recipienţilor (buteliilor) montate în staţiile de distribuţie pentru depistarea oricăror scăpări de substanţe de stingere.40. pe căi de acces marcate şi păstrate libere. data punerii în funcţiune. Instalaţiile de stingere care utilizează substanţe de stingere nocive pentru oameni vor fi prevăzute cu sisteme de temporizare a declanşării astfel încât să existe condiţii de evacuare în siguranţă.10 darea în exploatare a instalaţiei). în care se vor consemna datele principale privind exploatarea. Acţionările. astfel încât să permită executarea operativă a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere. va fi permis numai după ce aceste spaţii au fost bine ventilate. utilaje şi substanţe speciale de stingere. precum şi comenzile automat şi/sau manual de punere în funcţiune ale instalaţiilor de stingere a incendiilor vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare. După stingerea incendiului. precum şi a zonelor unde sunt amplasate acestea. astfel încât să fie asigurate condiţiile de siguranţă în caz de incendiu pentru spaţiul protejat. Odată cu recepţia instalaţiei de stingere a incendiului. Recipienţii (buteliile) cu defecţiuni se înlocuiesc şi se trimit la verificat. beneficiarul are obligaţia de a înfiinţa un registru de evidenţă (numerotat şi sigilat).39. Registrul va conţine: caracteristicile principale ale instalaţiei. comanda declanşării instalaţiei de stingere va fi obligatoriu în poziţia „manual“. 2.44. a prevederilor prezentului normativ şi a instrucţiunilor şi regulilor cuprinse în fişele şi specificaţiile tehnice ale producătorilor de aparate. elementele verificate.46. verificarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere. În registrul de evidenţă se precizează şi operaţiunile ce trebuie să se execute în concordanţă cu instrucţiunile de exploatare şi cu prevederile cărţii tehnice.

potrivit legislaţiei în construcţii. Responsabilii cu exploatarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor vor afişa la loc vizibil şi în vecinătatea incintelor protejate panouri conţinând: schemele de funcţionare ale instalaţiilor de stingere a incendiilor. Pentru salvarea oamenilor din spaţiile inundate cu substanţe speciale de stingere nocive. protejată faţă de spaţiul ce se inundă cu substanţa specială de stingere şi la care accesul să fie uşor.48.56.52. instrucţiunile de exploatare ale instalaţiilor de stingere. se iau măsuri de evacuare imediată şi de evitare a accesului în aceste spaţii.55. PERICOL DE MOARTE !“.51. luându-se toate măsurile necesare de protecţie împotriva contaminării şi intoxicării cu substanţe periculoase precum şi împotriva electrocutărilor. va fi instruit asupra practicilor de salvare şi intervenţie în caz de necesitate. instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi a măsurilor pentru prevenirea accidentelor umane în timpul şi după inundarea cu substanţă de stingere. se va afişa următoarea inscripţie: „ATENŢIE ! STRICT INTERZIS ACCESUL PERSOANELOR NEAUTORIZATE. În toate locurile unde sunt amplasate baterii de recipienţi (butelii) cu substanţe speciale de stingere a incendiilor şi în special pe feţele exterioare ale uşilor staţiilor de stocare şi distribuţie.47.50. Este obligatorie efectuarea reviziilor şi reparaţiilor prevăzute în documentaţia de execuţie şi specificaţiile producătorului.11 2. 2. 2. 2. 11 . Personalul de exploatare a sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. În toate locurile unde se folosesc substanţe speciale de stingere a incendiilor nocive pentru oameni. se prevăd prin proiectare indicatoare corespunzătoare de avertizare şi se asigură menţinerea în exploatare a stării corespunzătoare a acestora. Pentru atenţionarea personalului din interiorul spaţiilor supuse inundării cu substanţe speciale de stingere vor fi afişate la loc vizibil panouri de avertizare inscripţionate cu următorul text (standard de referinţă STAS 297/2): „ÎN CAZ DE ALARMĂ SAU INCENDIU. se menţin în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi şi se recomandă a se păstra într–o încăpere apropiată. 2. va fi instruit şi va lua cunoştinţă de prevederile prezentului normativ şi celorlalte reglementări specifice. 2.49. Este interzisă modificarea instalaţiilor de stingere a incendiilor fără acordul factorilor în drept. 2. Personalul de exploatare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. Se va acorda primul ajutor persoanelor afectate de substanţele speciale de stingere nocive.53. 2.54. Mijloacele şi echipamentele de protecţie necesare intervenţiei la incintele. PĂRĂSIŢI IMEDIAT INCINTA – PERICOL DE MOARTE“ 2. Măsuri de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor 2.57. Se va asigura funcţionarea la parametrii proiectaţi a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare natural–organizată sau mecanică a staţiilor de distribuţie a substanţelor speciale de stingere a incendiilor. 2. sistemele şi instalaţiile de stingere a incendiilor.

corespunzătoare de protecţie. electrocutări. În documentaţiile de proiectare se vor evidenţia influenţele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe speciale asupra utilizatorilor şi construcţiei. nr. construcţia va fi corespunzător dimensionată încărcărilor statice şi dinamice ale instalaţiei de stingere. igiena.6.3. nu trebuie să influenţeze negativ parametrii şi nivelele de performanţă ale construcţiei. Îndeplinirea cerinţei de calitate. CERINŢE DE CALITATE 3. 3. instalaţia trebuie conformată şi dimensionată în funcţie de spaţiul protejat şi de caracteristicile incendiului.2. precizate prin studii geotehnice. care să elimine posibilitatea producerii unor riscuri pentru utilizatori (răniri. 3.1. se vor stabili măsuri. 3. Pentru asigurarea eficienţei stingerii incendiilor. în colaborare cu specialistul structurist al construcţiei. 3. referitoare la cerinţele de calitate prevăzute de lege. explozii etc. La proiectarea.12 3. asfixieri. în funcţionare normală şi în stare de avarie. arsuri.9. La proiectarea şi executarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă a instalaţiilor de stingere a incendiilor. Elementele componente ale instalaţiilor de stingere a incendiilor vor fi fixate de structura de rezistenţă a construcţiei prin dispozitive corespunzător dimensionate. Pentru aceasta este necesară amplasarea şi montarea corespunzătoare a instalaţiilor de stingere a incendiilor în construcţie faţă de spaţiul protejat. de regulă. Staţiile de distribuţie aferente instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe speciale se amplasează. protecţia la zgomot. 3. Sunt exceptate instalaţiile fixe de stingere a incendiilor care utilizează substanţe speciale pentru care producătorii nu solicită restricţii de păstrare şi de utilizare.5. condiţii şi nivele de performanţă potrivit prevederilor prezentului normativ şi reglementărilor specifice care să asigure îndeplinirea cerinţelor din “Legea privind calitatea în construcţii”.4.8. avându-se în vedere şi protecţia acestor instalaţii împotriva radiaţiilor termice generate de surse de încălzire învecinate. Pentru realizarea siguranţei în exploatare a instalaţiilor de stingere a incendiilor trebuie îndeplinite condiţiile necesare funcţionării în deplină siguranţă. Cerinţa de calitate siguranţa la foc are în vedere asigurare condiţiilor sigure de funcţionare a instalaţiilor de stingere a incendiilor. 12 . în încăperi proprii. contaminări.). executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor. izolarea termică şi hidrofugă. în corelare cu sistemul constructiv al clădirii în care sunt amplasate. referitoare la: rezistenţa şi stabilitatea instalaţiilor de stingere a incendiilor. protecţia şi refacerea mediului. se va ţine seama de tipul şi caracteristicile terenului. 3. Pentru funcţionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor în condiţii de siguranţă în exploatare sunt necesare măsuri. utilizând tipul corespunzător de instalaţie şi de substanţă de stingere. dispozitive. siguranţa la foc. vor fi situate la nivelurile inferioare ale construcţiei sau. siguranţa în exploatare a instalaţiilor de stingere a incendiilor. rezistenţă şi stabilitate se realizează prin dimensionarea şi executarea corespunzătoare a structurii de rezistenţă a instalaţiilor de stingere a incendiilor. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu substanţe speciale. 3. 10/1995. echipamente etc. 3. Aceste încăperi. sănătatea oamenilor. atunci când acest lucru nu este posibil.7.

3. 3. în funcţie de condiţiile specifice în care se folosesc instalaţiile.13. 13 . Protecţia împotriva zgomotului se asigură prin măsuri corespunzătoare astfel realizate încât prin funcţionare să nu afecteze confortul acustic al utilizatorilor şi al zonelor învecinate. izolate cu materiale din clasa de combustibilitate CO (incombustibile). Cerinţa izolaţii termice.13 3.vor fi. La proiectarea. hidrofuge şi economia de energie se asigură prin analize şi soluţii de caz. 3.14. Pentru asigurarea protecţiei şi refacerii mediului se utilizează numai substanţe speciale de stingere a incendiului care nu au influenţe majore asupra mediului. 3.10. protecţia şi refacerea mediului necesită tratarea cu deosebită atenţie a fiecărui caz în parte. În toate situaţiile în care utilizarea substanţelor speciale de stingere a incendiilor determină riscuri pentru utilizatori.11. 1. sănătatea oamenilor.12. Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor. este obligatorie realizarea tuturor măsurilor de protecţie a vieţii şi a sănătăţii acestora. executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor se vor avea în vedere şi prevederile reglementărilor tehnice conexe şi documentele normative de referinţă. de cerinţele acestora şi caracteristicile substanţelor utilizate la stingerea incendiilor. care necesită izolări termice potrivit cerinţelor producătorului . având în vedere riscul pe care-l prezintă substanţa de stingere utilizată. nominalizate în anexa nr. de regulă. Igiena.

cu furtun având lungimea de maximum 40 m. cu hidranţi de incendiu interiori. spaţiilor. pulberi. În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu. în următoarea ordine: lângă intrări în clădiri. cu aria construită de peste 600 m2 şi mai mult de 4 niveluri supraterane. la: construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B). Enumerarea de la art. modul de echipare cu hidranţi de incendiu interiori se stabileşte pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. Nu se prevăd hidranţi de incendiu interiori atunci când apa nu este indicată ca substanţă de stingere şi când stingerea incendiului se asigură cu substanţe speciale (gaze inerte.2. construcţii sau spaţii publice (cu excepţia locuinţelor) şi de producţie sau depozitare subterane. precum şi construcţii cu săli aglomerate.5.6. INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU INTERIORI Echiparea tehnică a clădirilor cu hidranţi de incendiu interiori 4. spumă. B sau C de pericol de incendiu. atunci când reţeaua interioară de alimentare cu apă a clădirii permite. în funcţie de raza lor de acţiune şi de necesităţi. înlocuitori de haloni etc. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. încadrate conform legislaţiei în vigoare. 4. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori 4. precum şi la construcţiile având numai parter. cu excepţia imobilelor de locuit. depozite cu stive înalte. în holuri sau în vestibuluri. la care intervenţia în caz de incendiu se realizează de la hidranţii de incendiu exteriori. Echiparea tehnică a clădirilor. 4. 4. construcţii civile (publice). indiferent de aria construită. de ariile construite şi numărul de niveluri.). iar gospodăria de apă se dimensionează pentru compartimentul de incendiu cel mai defavorabil din punct de vedere hidraulic (cel mai depărtat pe orizontală de punctul de alimentare cu apă şi situat la cota geodezică cea mai mare). clădiri înalte şi foarte înalte. compartimentelor de incendiu. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de 2 niveluri.14 Partea a II-a PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR 4. abur. 4. pentru produse combustibile (peste 6 m înălţime) şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m2. indiferent de destinaţie. definite conform normelor în vigoare.1. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m2. se realizează. cu arii construite de minimum 750 m2 şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m2.3.1. în case de scări. investitorii putând stabili necesitatea echipării cu hidranţi interiori de incendiu şi pentru alte tipuri de clădiri. lângă intrarea în încăperi şi în interiorul acestora. Hidranţii de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz de incendiu. nu este limitativă. 4. În sălile aglomerate. pe coridoare. indiferent de aria construită sau desfăşurată şi număr de niveluri. se amplasează în sală un număr suficient de hidranţi de incendiu pentru 14 .4.

80m.. în cutii speciale. pe cei care despart încăperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimitează căi de evacuare. 4. în condiţiile art. 4. conductele se leagă în inel şi se prevăd cu robinete de închidere. care să funcţioneze în condiţiile prevăzute pentru hidranţii de incendiu exteriori.7. 4. marcându-se corespunzător. 4. sau în încăperile tampon de acces în casele scării.11. 4. Debitul se va stabili conform anexei nr. se admite ca hidranţii de incendiu interiori. La clădirile monobloc. lângă uşi. împreună cu echipamentul de serviciu format din furtun. hidranţii de incendiu interiori se prevăd pentru a proteja numai zonele în care există materiale.10. 4. se montează într-o cutie specială.14.13. amplasată în nişă sau firidă în zidărie. Pe timp de noapte sau în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumina artificială.12. corespunzătoare.9. În clădirile închise ale depozitelor cu stive înalte (cu înălţime mai mare de 6 m). Nişele hidranţilor de incendiu interiori nu trebuie să străpungă pereţii antifoc. pentru alimentarea cu apă a instalaţiei interioare cu hidranţi de incendiu. În cazul în care se montează în nişă. din 5 în 5 niveluri.40m de la nivelul trotuarului clădirii.15. se respectă următoarele: hidranţii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de acces în casele de scări. garaje mari. ventil de reţinere şi două racorduri fixe tip B. 3) se amplasează în exteriorul sălii. gări. 4. marcarea hidranţilor se face prin iluminat de siguranţă.1. Robinetul hidrantului de incendiu. sigilate în poziţia „normal deschis”. 4. racordată la conducta principală a reţelei de alimentare cu apă. elemente sau utilaje combustibile. hidranţii de incendiu interiori se amplasează numai pe coridoare. Standardele de referinţă sunt STAS 297/2 şi SR ISO 6309. la înălţimea de 0. 4. clădiri monobloc. definite conform reglementărilor specifice. astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel. În clădirile civile (publice) foarte înalte definite conform reglementărilor specifice.9.50m de la pardoseală. 15 . 4. în nişe cu geam. marcate cu indicatoare la înălţimea de maximum 1. rezistenţa la foc a peretelui. amplasate pe peretele exterior al clădirii. la care nu se poate asigura protecţia întregii suprafeţe de la hidranţii de incendiu exteriori. necesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montaţi pe pereţi sau pe stâlpi. tamburul cu suportul său şi dispozitivele de refulare a apei. Hidranţii de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat. Standardul de referinţă este STAS 3081. să fie amplasaţi la nivelul pardoselii sau îngropaţi în pardoseală. direct de la pompele mobile de incendiu. se prevede o conductă cu Dn100mm. iar restul hidranţilor (necesari conform datelor din anexa nr. se prevăd hidranţi de incendiu interiori pe tunelurile speciale de evacuare..8. metrou etc. În clădirile civile (publice) înalte. după montarea nişei. aerogări. trebuie să rămână neschimbată. În clădirile de producţie în care sunt încăperi cu pericol de incendiu diferit. cu robinet de închidere.15 a putea acţiona în fiecare punct al sălii cu cel puţin două jeturi. se prevăd robinete şi pe coloane.1.

16

4.16. Hidranţii de incendiu interiori se echipează cu furtunuri semirigide (standard de referinţă STAS SR EN 671-1/2002) sau cu furtunuri plate (standard de referinţă STAS SR EN 671-2/2002) şi cu ţevi de refulare universale montate la extremităţile furtunurilor pentru a forma, dirija şi controla jetul de apă. 4.17. Furtunurile semirigide trebuie să aibă unul din următoarele diametre interioare: 19 mm; 25 mm; 33 mm. Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie să depăşească 52 mm. 4.18. Lungimea maximă a furtunului semirigid trebuie să fie de 30m (standard de referinţă STAS SR EN 671-1/2002). Lungimea nominală a furtului plat nu trebuie să depăşească 20m, excepţie făcând aplicaţiile specifice care permit acest lucru (standard de referinţă STAS SR EN 6712/2002). 4.19. Ţeava de refulare universală trebuie să permită următoarele poziţii de reglare: închidere şi jet pulverizat şi/sau jet compact (standarde de referinţă STAS SR EN 671-1/2002 şi STAS SR EN 671-2/2002). Când jetul pulverizat şi jetul compact sunt condiţionate, se recomandă să se poziţioneze jetul pulverizat între poziţia de închidere şi poziţia jetului compact. 4.20. Ţeava de refulare universală trebuie prevăzută cu un robinet de închidere a alimentării cu apă. Robinetul de închidere trebuie să fie cu supapă sau de alt tip cu deschidere lentă. Robinetul trebuie să se închidă prin acţionarea unei roţi de manevră în sens orar, iar sensul de deschidere trebuie marcat. 4.21. Pentru hidrantul interior de incendiu echipat cu furtun semirigid, tamburul trebuie dotat cu două flanşe circulare cu diametrul maxim de 800mm şi cu sectoare interioare sau cu o bobină cu diametrul minim de 200mm pentru furtunurile de 19mm şi 25mm şi cu diametrul minim de 280mm pentru furtunurile de 33mm. Tamburul trebuie să se rotească în jurul axei sale. 4.22. Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, cu furtun pliat de două ori cu furtun bobinat. Tamburul trebuie să se rotească în jurul axei sale în aşa fel încât să permită desfăşurarea liberă a furtunului. Tamburul interior trebuie să aibă diametrul minim de 70mm, cu o fantă largă de cel puţin 20mm în care se aşează cuta mediană din lungul furtunului. 4.23. Cutiile trebuie prevăzute cu o uşă şi pot fi echipate cu o încuietoare. Cutiile care pot fi zăvorâte, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de deschidere în caz de urgenţă care să fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care să poată fi spart cu uşurinţă. Robinetul de închidere cu supapă înşurubat până la refuz, trebuie în aşa fel poziţionat ca să permită rămânerea a cel puţin 35mm spaţiu liber în jurul diametrului exterior a roţii de manevră. Dacă dispozitivul de deschidere în caz de urgenţă este protejat printr-un geam frontal, acesta trebuie să poată fi spart cu uşurinţă, fără a exista riscul de a lăsa bucăţi sau corpuri ascuţite care să poată provoca rănirea celor care acţionează dispozitivul de deschidere în caz de urgenţă. Uşile cutiilor trebuie să se deschidă cu minimum 1700 pentru a permite furtunului să fie mişcat liber în toate direcţiile. Pentru anumite condiţii climatice este necesar să se prevadă cutia cu găuri cu ventilare corespunzătoare. 4.24. Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, din construcţiile prevăzute cu instalaţii de apă potabilă sau industrială se face, de regulă, prin reţele comune, inelare sau ramificate.
16

17

4.25.

Se prevăd reţele de distribuţie separate în următoarele situaţii: la clădirile echipate cu instalaţii interioare cu sprinklere, drencere, apă pulverizată sau ceaţă de apă; la clădirile în care pentru apa potabilă sau industrială s-au utilizat reţelele de distribuţie din materiale plastice ; in cazurile în care presiunea necesară în instalaţiile pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar; când, potrivit avizului societăţii de distribuţie a apei, nu se poate asigura debitul de apă pentru stins incendiul de către conductele publice şi este necesar a se prevedea o gospodărie de apă proprie (rezervor cuplat cu staţie de pompare a apei) pentru debitul de incendiu; in cazul reţelelor interioare cu hidranţi de incendiu pentru care este prevăzut timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mult.

4.26. În reţelele instalaţiilor interioare de apă pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice). 4.27. Reţelele interioare care alimentează cu apă mai mult de 8 hidranţi de incendiu pe nivel, se proiectează inelare. În distribuitorul reţelei de alimentare cu apă se prevede o conductă cu Dn100mm cu robinet de închidere, ventil de reţinere şi două racorduri fixe tip B, pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu. 4.28. Reţelele inelare de conducte se prevăd cu robinete astfel încât, în caz de avarii, să nu se intrerupă funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi pe un nivel al clădirii. 4.29. Robinetele de pe reţelele inelare se prevăd sigilate în poziţie „normal deschis“ dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de acţionare de la distanţă. 4.30. În cazul clădirilor cu două zone de presiune, alimentarea cu apă a hidranţilor interiori se face, în funcţie de presiunea necesară, prin una din cele două zone de presiune, fără a depăşi la capetele de debitare (ajutaj - ţeava de refulare) presiunea de 4 bar. 4.31. Pentru reducerea presiunii din instalaţie la valoarea de 4 bar, se admite prevederea de regulatoare de presiune locale sau de diafragme, amplasate înaintea hidranţilor respectivi. 4.32. Instalaţiile cu hidranţi de incendiu interiori se proiectează şi execută astfel încât să poată fi acţionate operativ la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor şi robinetelor cu acţionare electrică de la distanţă, prin butoane. 4.33. Toate reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor cu hidranţi interiori se proiectează şi se execută astfel încât să fie ferite de îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă. 4.34. Instalaţiile cu hidranţi de incendiu, amplasate în spaţii cu pericol de îngheţ se echipează cu armături de golire, dispuse în imediata apropiere a robinetului de secţionare (electrovanei).

Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori
4.35. Numărul de hidranţi de incendiu interiori, se determină ţinând seama de numărul de jeturi în funcţiune simultană care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din interiorul clădirii (fiecare produs care poate să ardă) şi de raza de acţiune a hidrantului.
17

18

Numărul de jeturi în funcţiune simultană ai hidranţilor de incendiu interiori, în funcţie de destinaţiile şi caracteristicile clădirilor, este dat în anexa nr. 3. Jeturile simultane, trebuie obţinute de la hidranţii de incendiu situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu al clădirii. Se asigură protejarea fiecărui punct cu cel puţin două jeturi în funcţiune simultană în: încăperi sau grupuri de încăperi cu risc mare şi foarte mare (categoriile A, B sau C de pericol de incendiu) şi la depozitele cu stive înalte (peste 6m înălţime), care au un volum mai mare de 5 000 m3; în clădiri civile (publice) înalte şi foarte înalte; clădiri pentru comerţ cu volum mai mare de 5 000 m3; săli aglomerate (numai sala, scena, depozitele şi atelierele anexe); Pentru clădirile (încăperile şi în general spaţiile) echipate cu instalaţii automate de stingere se asigură protejarea cu un singur jet. 4.37. Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat în funcţie de diametrele duzelor de refulare sau diametrele echivalente, la diferite presiuni disponibile ale apei în secţiunile de ieşire din orificiile acestora, pentru hidranţii de incendiu interiori, echipaţi cu furtunuri semirigide, sunt date în anexa nr. 4 (standard de referinţă STAS SR EN 671-1/2002), iar pentru hidranţii de incendiu interiori echipaţi cu furtunuri plate, în anexa nr.5 (standard de referinţă STAS SR EN 671-2/2002). 4.38. Presiunea minimă necesară la robinetul hidrantului de incendiu interior, trebuie să acopere pierderile totale de sarcină în furtun şi să asigure formarea unor jeturi de apă compacte sau pulverizate, cu debitele din anexele nr.4, respectiv nr.5, în funcţie de diametrele duzelor de refulare sau diametrelor echivalente. 4.39. Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, se determină astfel: când alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori se face printr-o reţea comună cu alimentarea cu apă potabilă sau industrială, debitul de calcul se determină adăugând la debitul de incendiu al hidranţilor (stabilit conform datelor din anexele nr.4 şi nr.5) debitul de calcul de apă potabilă sau industrială stabilit conform reglementărilor specifice sau prescripţiilor tehnologice, cu excepţia a 85% din debitul de calcul necesar duşurilor şi a debitului pentru spălări tehnologice şi a pardoselilor, care nu se iau în calcul; când alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori se face printr–o reţea separată, debitul de calcul şi numărul de jeturi în funcţiune simultană, se determină conform datelor din anexele nr.3 nr.4 şi nr.5. 4.40. Coloana de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 ţoli pe întreaga înălţime şi se racordează la partea superioară la un punct de utilizare curentă a apei, pentru a se asigura circulaţia permanentă a apei în coloană. 4.41. Dimensionarea conductelor reţelei ramificate de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori şi calculul pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) se efectuează mai întâi pe traseul principal de alimentare cu apă al reţelei, de la hidrantul de incendiu cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie (amplasat cel mai depărtat pe orizontală de punctul de alimentare cu apă al reţelei şi având cota geodezică cea mai mare) spre punctul de alimentare cu apă al reţelei. 4.42. Ramificaţiile reţelei se dimensionează la presiunile disponibile ale apei din nodurile traseului principal.
18

4.36.

19

4.43. În cazul în care rezultă necesitatea funcţionării simultane a două sau mai multe jeturi, se efectuează calculul hidraulic de echilibrare a reţelei, astfel încât să se asigure la hidranţii de incendiu în funcţiune simultană, debitele şi presiunile necesare pentru formarea jeturilor compacte sau pulverizate. 4.44. La calculul hidraulic al reţelei inelare de conducte de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, se aplică metoda compensării pierderilor totale de sarcină pe inelul respectiv. 4.45. La dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori, pentru clădirile civile foarte înalte, se respectă următoarele: se prevăd minimum două coloane de alimentare, dimensionate astfel încât fiecare să asigure un debit de apă pentru incendiu de minim 15 l/s pentru clădirile cu volum de până la 50000 m3 şi de minim 20 l/s pentru clădirile cu un volum mai mare de 50000 m3; pe fiecare nivel se prevăd cel puţin 3 sau 4 hidranţi având fiecare un debit minim de 5 l/s, în funcţie de volumul construcţiei, amplasaţi, de regulă, unul faţă de altul, la distanţe astfel încât fiecare punct al clădirii să fie atins de două jeturi având fiecare debitul minim de 5 l/s, conform precizărilor din anexa nr.3, alimentate de la coloane diferite.

19

Se instalează coloană uscată independentă pentru fiecare compartiment de incendiu al clădirii.5 m faţă de sol şi o înclinare de 45° faţă de verticală. Coloanele uscate au diametrul de 75mm şi racordurile pentru furtun de tip C. în casa scării sau în ghene adiacente acesteia.4. Coloana uscată poate fi aparentă sau îngropată. fără a traversa tuneluri de cabluri electrice. Această conductă trebuie să treacă prin locuri accesibile în subsol sau parter. COLOANE USCATE 5. în funcţie de construcţie. 5. 5. Traseul coloanei uscate este vertical. pe fiecare nivel al clădirii. Coloanele uscate sunt instalaţii fixe. se prevede un robinet. rigide.5. Pentru alimentarea cu apă. Racordul de tip B pentru alimentarea cu apă a coloanei uscate. Când se montează mascat în grosimea peretelui. înaintea racordului pentru furtun. 5. Coloana uscată propriu-zisă se montează în zona de acces a scării.2. Pentru recunoaştere. distanţa de la calea de acces cea mai apropiată până la racordul de alimentare cu apă nu trebuie să depăşească 40 m.1. ghene ale instalaţiilor sanitare sau golul liftului.10. 5. trebuie să fie cât mai scurtă şi astfel proiectată încât să asigure golirea întregii cantităţi de apă. Conducta de legătură (orizontală) cu coloană uscată. 5. Construcţiile echipate cu coloane uscate se echipează şi cu instalaţii de stingere cu apă a incendiilor.14.13. separat de orice alt racord. utilizate numai de serviciile de pompieri. Se prevăd coloane uscate la toate construcţiile civile (publice) înalte şi foarte înalte. astfel încât să poată servi fiecare nivel. deviaţii locale.11. la baza coloanei prevăzându-se un ventil de reţinere şi un robinet de golire. 5.20 5. montate în interiorul construcţiilor. conform prevederilor din prezentul normativ. Înălţimea maximă de montaj a racordurilor pentru furtun este de 1. 5. acesta trebuie să aibă o rezistenţă la foc conform reglementărilor specifice.12. Standardul de referinţă este STAS 297/1.3.8. 20 .6.5 m faţă de pardoseală. 5. la o înălţime de maximum 1. Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se montează la loc vizibil. 5. Racordurile pentru furtun se amplasează pe casa scării sau în zonele de acces la scări. punctele de alimentare şi racordul se marchează corespunzător. 5.7. în situaţii justificate tehnic. se amplasează pe peretele exterior al clădirii şi se obturează cu un racord înfundat. se asigură accesul maşinilor de pompieri în orice anotimp. Pentru recunoaştere. racordul de alimentare se marchează prin indicator „COLOANĂ USCATĂ“. Pe fiecare nivel. 5. 5.9. 5. admiţându-se.

Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau îngropat.16. Se menţionează în proiect că presiunea de încercare a coloanelor uscate este de 25 Coloanele uscate se execută din ţevi metalice protejate anticorosiv.18. 5.15. 5.21 5. 21 . bar. 5. Este necesar să existe spaţiu suficient pentru racordarea furtunurilor şi manevrarea robinetelor. Ele se marchează cu inscripţia: „RACORD INCENDIU“.17.

6.2. categoria A. Hidranţii de incendiu exteriori nu sunt obligatorii pentru protecţia construcţiilor amplasate izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) şi care nu sunt echipate cu instalaţii de alimentare cu apă. Conductele pe care se amplasează hidranţii de incendiu exteriori au următoarele diametre minime: 100mm pentru hidranţii Dn 65mm sau Dn 80mm.. B sau C de pericol de incendiu. se realizează la: construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B). lacuri.I.22 6. intervenţie la nivelul cel mai înalt etc. accesoriile şi materialul de intervenţie pentru reţele a căror presiune nu poate asigura intervenţia directă. Utilajul. sau din gospodării proprii de apă şi reţele de distribuţie . potrivit concluziilor desprinse din evaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor. construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri supraterane şi volum construit mai mare de 5000 m3. construcţii subterane civile.5. se păstrează la serviciul de pompieri sau la pichete P. 250mm pentru hidranţii Dn 150mm. depozitare. indiferent de volum. cu aria mai mare de 2000 m2. astfel încât să poată fi utilizate în caz de incendiu. fântâni) sau din bazine.3. Asigurarea posibilităţilor de stingere a incendiilor cu hidranţi exteriori. adoptate în proiect şi menţionate în instrucţiuni (la clădirea sau compartimentul de incendiu cu debitul cel mai mare. 150mm pentru hidranţii Dn 100mm. prin alimentarea acestora din reţelele de distribuţie ale localităţilor.).ori din sisteme combinate. construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 m3.S. clădiri înalte. de producţie. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu exteriori 6. Hidranţii de incendiu exteriori pot fi: hidranţi subterani (standard de referinţă STAS 695). INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU EXTERIORI Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu exteriori 6. precum şi la construcţii izolate de producţie sau depozitare cu arii construite sub 2000 m2 şi maximum două niveluri. investitorii pot asigura posibilitatea stingerii incendiului cu hidranţi exteriori şi în alte situaţii. de producţie şi depozitare.4. cu excepţia locuinţelor. 6. Enumerarea de mai sus fiind minimală. 6. hidranţi de suprafaţă (standard de referinţă STAS 3479). construcţii civile. depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile. Hidranţii de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcţie de scenariile de siguranţă la incendiu întocmite pentru situaţiile cele mai defavorabile. În asemenea situaţii se recomandă asigurarea posibilităţilor de alimentare cu apă a pompelor mobile de intervenţie din surse naturale învecinate (râuri. atunci când sunt asigurate permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei.1. amplasate în localităţi echipate cu reţele exterioare de hidranţi de incendiu. 6.corespunzător alcătuite şi dimensionate . parcaje sau garaje. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate. depozite cu stive înalte (peste 6m înălţime).6. 22 .

precum şi în cazul când nu se dispune de suficient personal şi de utilaje mobile de intervenţie.14. se fixează în blocuri de beton. 6. Reţelele exterioare de alimentare cu apă la care debitele şi presiunile disponibile asigură posibilitatea intervenţiei directe în caz de incendiu. Se admite alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu exteriori. 6. cu linii de furtun racordate direct de la hidranţi. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor.10. pot fi amplasaţi la o distanţă de maximum 6m de la marginea căii de circulaţie. Acest sistem se recomandă să se prevadă atunci când incendiul poate evolua rapid datorită combustibilităţii elementelor de construcţie şi a materialelor utilizate sau depozitate (depozite de cherestea. Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele la care presiunea apei se asigură cu ajutorul pompelor mobile. se amplasează la cel mult 2m de marginea căilor de circulaţie. se dotează cu accesorii în conformitate cu normele de dotare.13. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/s.12. rezervoare şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (AUTOPOMPE sau MOTOPOMPE) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C. care nu sunt montaţi sub carosabilul străzilor sau sub trotuare pavate. se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le protejează şi la 15m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu. Hidranţii de incendiu subterani.7. Standardul de referinţă este STAS 297. Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă care au presiune suficientă pentru asigurarea intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile) se montează şi la distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie. trebuie să atingă toate punctele combustibile ale clădirilor (obiectivelor) protejate. Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori. 6.8. lichide combustibile etc. considerând raza de acţiune a hidranţilor în funcţie cu lungimea furtunului de: maximum 120m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. În toate cazurile în care este posibil se recomandă montarea hidranţilor de incendiu supraterani. stuf. ce se montează în spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe (reţele de serviciu). Aceste accesorii pot fi păstrate în cutii fixate pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite în încăperile serviciului de pompieri. D şi E de pericol de incendiu.).11. Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă. La aceste reţele presiunea apei nu trebuie să fie mai mică de 0.9. 6. 6. 6. paie. din reţele la care presiunea apei la hidranţii de incendiu exteriori (măsurată la suprafaţa terenului) nu permite stingerea incendiului fără pompe mobile de intervenţie.23 6. Hidranţii de incendiu exteriori. 6.7 bar. de la hidranţii de incendiu exteriori. direct din bazine. Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu exteriori se poate face prin unul din următoarele sisteme: din reţele la care presiunea apei permite intervenţia la stingerea incendiului.. Poziţia hidranţilor de incendiu exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii de incendiu se marchează prin indicatoare. 23 .

pentru centrele populate cu mai puţin de 25 000 locuitori şi o zonă industrială având suprafaţa peste 150 ha. colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri.16. care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de maximum 35 l/s. 6. Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu exteriori 6. Numărul hidranţilor exteriori se determină astfel încât fiecare punct al clădirilor să fie atins de numărul de jeturi în funcţiune simultană. 24 .. se consideră un singur incendiu. pentru zone industriale cu suprafaţa mai mare de 300 ha. traverse. lemne de foc şi depozite de cărbuni. considerând două sectoare diferite care necesită debitele cele mai mari. având o suprafaţă mai mare de 20 ha. Numărul de incendii simultane care pot avea loc pe teritoriile agenţilor economici se stabileşte astfel: dacă suprafaţa teritoriului este mai mică de 150 ha. sau amândouă la centrul populat. unde debitul de incendiu este cel mai mare. 6. Numărul de incendii simultane pentru centre populate şi zone industriale. se poate adopta un sistem combinat de reţele sau reţele şi bazine (rezervoare). se consideră două incendii simultane. alimentate cu apă prin reţele comune.18.24 depozite de material lemnos situate în afara incintelor de producţie sau a centrelor populate. să fie asigurat pentru fiecare compartiment de incendiu. unul la centrul populat şi unul la zona industrială sau ambele la centrul populat sau zona industrială.15. se află mai mulţi agenţi economici. tipul. 6. se vor lua în calcul două incendii simultane. dacă rezultă în ultimul caz un debit mai mare. se vor considera două incendii simultane. numărul de incendii simultane se va stabili de comun acord cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. iar reţelele comune pentru două incendii simultane care necesită cele mai mari debite de apă. Numărul. grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. debitul de calcul al conductei de distribuţie a apei pentru stingerea din exterior a incendiului. pentru depozite sau grupe de depozite de cherestea. buşteni. fiecare cu incinta mai mică de 150 ha. un incendiu. debitul însumat al acestora trebuind să asigure debitul de apă de incendiu prescris pentru fiecare tip de clădire. 6. dacă în zona sau platforma industrială având o suprafaţă mai mare de 150 ha. corespunzătoare debitului de incendiu cel mai mare. în cazul în care se asigură alimentarea cu apă rece prin reţele comune. unul la centrul populat şi unul la zona industrială. se vor lua în calcul două incendii simultane. se stabileşte astfel: pentru centrele populate cu mai puţin de 10 000 locuitori şi o zonă industrială cu suprafaţa până la 150 ha.17.19. Qie [l/s]. ţinând seama de schema adoptată pentru stingerea incendiilor (cu pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidranţii exteriori). Atunci când este indicat din punct de vedere tehnico-economic şi al protecţiei împotriva incendiilor. dacă suprafaţa teritoriului este mai mare de 150 ha. la centrul populat sau la zona industrială. reţelele din fiecare incintă se vor calcula considerând un singur incendiu. distanţele de amplasare şi debitul specific al hidranţilor exteriori pentru stingerea incendiilor se stabilesc astfel încât. pentru centrele populate cu populaţia cuprinsă între 10 000 şi 25 000 locuitori având şi o zonă industrială cu suprafaţa până la 150 ha. alegând două clădiri sau instalaţii care necesită cele mai mari debite de apă de incendiu.

se pot alimenta trei linii la un hidrant portabil cu un cot şi patru linii la un hidrant portabil cu două coturi. şi 25 . Repartizarea incendiilor simultane se face astfel încât un incendiu să revină unei suprafeţe locuite de cel mult 10 000 locuitori.20. 6.24.7 bar (7 mH2O). Amplasarea hidranţilor de incendiu exteriori pentru localităţi din mediul rural cu populaţie până la 10 000 de locuitori. 6.29. La stabilirea distanţelor de amplasare a hidranţilor exteriori pentru incendiu se va ţine seama şi de faptul că înălţimile clădirilor care pot fi protejate nu vor depăşi 45 m. 6. de (100…150) m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor.6 şi separat pentru zona industrială.25. Debitul specific al unui hidrant exterior pentru incendiu se consideră de 5 l/s. după care se însumează debitele de apă pentru incendiu.. se asigură conform Normativului P66. Presiunea minimă la hidranţii de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere. 6. având o zonă industrială cu suprafaţa mai mare de 150 ha. La hidranţii portabili cu cot dublu. 6. 10 l/s.7. 6.23.26. hidranţii de incendiu sunt alimentaţi cu apă din reţelele exterioare având sarcina hidrodinamică în punctul de racord al hidrantului.21. 6. Distanţele de amplasare a hidranţilor de incendiu exteriori se stabilesc în funcţie de raza de acţiune a hidranţilor care se consideră de 120 m când presiunea apei necesară la hidranţi este asigurată de reţeaua exterioară. În lipsa unor măsurători asupra variaţiei debitului hidranţilor de incendiu exterior fără furtun. Dacă. Presiune minimă (măsurată la suprafaţa terenului) la hidranţii exteriori de la care intervenţia pentru stingere se asigură folosind pompe mobile. se pot lua în considerare datele prezentate în nomograma din anexa nr. dacă reţeaua exterioară de alimentare cu apă este amplasată într-o zonă verde. Hdisp ≥ 7 mH2O. pe baza datelor din anexa nr..25 pentru centrele populate cu populaţia egală sau mai mare de 25 000 locuitori.27. Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor şi numărul de incendii simultane pentru centre populate se determină pe baza datelor din anexa nr. asigurându-se astfel alimentarea cu apă pe două linii de furtun. Din reţelele cu Hdisp < 7 mH2O (reţele de joasă presiune) intervenţia se poate face cu motopompe sau autopompe racordate la hidranţi. intervenţia se poate face direct de la hidrant. trebuie să fie de minimum 0. ţeava de refulare acţionând în punctele cele mai înalte şi depărtate ale acoperişului (stivelor) cu un debit de 5 . 6.28. 6. cu diametrul de 70 mm se poate obţine un debit de 10 l/s la o presiune disponibilă de 5 mH2O.22. 6. Hidranţii exteriori de incendiu ai reţelelor de joasă presiune se amplasează la 2 m de bordura părţii carosabile a drumului. În cazul folosirii unui distribuitor cu trei căi. numărul incendiilor simultane şi debitele de calcul se stabilesc separat pentru centrul populat. trebuie să asigure realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime. În terenurile sensibile la umezire pe lângă distanţele impuse de condiţiile de siguranţă se va ţine seama ca distanţa faţă de clădiri să fie de o dată şi jumătate înălţimea stratului de pământ sensibil la umezire.6. în funcţie de presiunea din reţeaua de alimentare cu apă. distanţa de la bordura părţii carosabile a drumurilor până la hidranţi va fi de maximum 6 m.

Debitul de calcul pentru un incendiu.31 se poate obţine un debit de calcul mai mic decât cel necesar şi pentru evitarea subdimensionării reţelei exterioare se verifică debitul de calcul cu relaţia: / q c = K p ⎛ ∑ q / + ∑ q ce ⎞ + q / + q ii [l/s] ⎜ ⎟ ci ie ⎝ ⎠ / în care qie este debitul de calcul al hidranţilor exteriori calculat pentru numărul de incendii simultane mai puţin un incendiu.31. În cazul în care agenţii economici sau zonele industriale au instalaţii comune cu centrele populate.32.este debitul de calcul al instalaţiei interioare pentru fiecare clădire sau grup de clădiri de acelaşi fel. la depozitele deschise de cherestea în anexa nr. la depozitele de rumeguş şi tocătură de lemn în anexa nr. după caz. se determină cu relaţia: n ⎛n / / ⎞ q c = K p ⎜ ∑ q ci + ∑ q ce ⎟ + qie ⎜ ⎟ i=1 ⎝ i=1 ⎠ [l/s] în care: / qci . se consideră – la construcţiile obişnuite (civile.13.33.30. La stabilirea simultaneităţilor şi duratelor de funcţionare ale diferitelor sisteme de protecţie împotriva incendiilor se au în vedere următoarele: dacă instalaţia are hidranţi interiori şi hidranţi exteriori de incendiu. q ce şi Kp au semnificaţiile din relaţia de ci la art. la clădirile monobloc în anexa nr. în l/s. 6. Debitul de calcul al reţelelor exterioare de alimentare cu apă pentru nevoi menajere. cu excepţia locuinţelor sunt date în anexa nr.14 şi la depozitele de cărbuni în anexa nr. industriale şi pentru stingerea incendiilor.11.8. de producţie sau depozitare. prin aplicarea relaţiei de la art.26 Normativului pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediu rural. la clădiri civile (publice) izolate.31. traverse de cale ferată şi lemne de foc în anexa nr.debitul de calcul al consumatorilor din exteriorul clădirilor mai puţin debitul de apă necesar pentru stropit străzile şi spaţiile verzi. al conductelor de distribuţie care alimentează cu apă două sau mai multe sisteme de stingere (protecţie) a incendiilor. se determină. P66. la depozitele de talaş în anexa nr. 6. .12. 6. qie . la depozitele de buşteni. în l/s.10 .coeficient pentru acoperirea pierderilor de apă. în l/s. 6. 6. la determinarea numărului de calcul al incendiilor simultane se iau în considerare şi prevederile din STAS 1343/1. 6. la care nu s-a luat în calcul 85% din debitul de apă necesar duşurilor sau băilor şi debitul pentru spălarea utilajului tehnologic şi pardoselilor.15. Dacă debitul de calcul pentru alimentarea cu apă a instalaţiilor interioare pentru stingerea incendiilor este mai mare decât debitul de calcul pentru hidranţii exteriori de incendiu.34. prin însumarea debitelor de calcul ale instalaţiilor prevăzute să funcţioneze simultan.debitul hidranţilor exteriori pentru toate incendiile simultane. categoria de importanţă normală) – funcţionarea hidranţilor de incendiu 26 . q ii este cel mai mare debit de calcul al / instalaţiilor interioare de stingere a incendiilor iar q / . Kp = 1. 6.9. la clădirile de producţie obişnuite în anexa nr.10. qie. Debitele de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor.

cu excepţia clădirilor cu săli aglomerate. determinându-se sarcina hidrodinamică necesară a apei reci în punctul de racord al reţelei exterioare la conducta de serviciu a sistemului de alimentare cu apă a localităţii. se efectuează mai întâi pentru traseul principal (cel mai defavorabil). în conductele reţelelor ramificate. funcţionarea instalaţiilor cu hidranţi exteriori se asigură timp de 2 h. cu excepţia clădirilor cu săli aglomerate. Hnec [mH2O]. în prima oră se asigură funcţionarea. clădirile monobloc şi clădirile înalte şi foarte înalte. iar a celor exteriori în următoarele 3h. Sarcinile în exces se pot prelua prin robinete de reglaj sau prin diafragme calibrate. este mai mică de 210MJ/m2. iar în următoarele două ore. timpul teoretic de funcţionare al hidranţilor exteriori este de 2h. funcţionarea numai a hidranţilor de incendiu exteriori. precum şi cele echipate cu instalaţii automate de stingere. 27 . pentru construcţiile civile. Calculul hidraulic de dimensionare şi de determinare a pierderilor totale de sarcină ale apei. gradul I sau II de rezistenţă la foc. dimensionate corespunzător. iar ramificaţiile se dimensionează în limitele sarcinilor disponibile din nodurile respective ale traseului principal şi a vitezelor maxime ale apei (până la 3 m/s) admise în conducte. înalte şi foarte înalte.35. fie a hidranţilor de incendiu interiori. în care densitatea sarcinii termice. determinată prin calcul. fie a celor exteriori.36. instalaţia dimensionându-se la debitul cel mai mare. IV şi V de rezistenţă la foc.27 interiori timp de 10 min. La clădirile cu săli aglomerate. se efectuează prin metoda compensării pierderilor totale de sarcină pe fiecare inel al reţelei. de producţie şi depozitare obişnuite. 6. pentru construcţiile civile de gradul III. 6. Calculul hidraulic al reţelelor exterioare inelare.

construcţii (încăperi) destinate depozitării materialelor combustibile cu aria construită mai mare de 750 m2 şi densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m2. Temperatura nominală de declanşare a sprinklerelor trebuie să fie mai mare decât temperatura maximă a mediului în care sunt montate. depozitele şi atelierele anexă ale acestora. B sau C de pericol de incendiu cu aria construită de peste 2000 m2 şi totodată cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2. inclusiv buzunarele.5. 7. 7. 7.28 7. Încăperile protejate de instalaţii cu sprinklere. Nu se prevăd instalaţii automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care apa nu este indicată ca substanţă de stingere. în funcţie de riscul sau pericolul de incendiu. de regulă.. garaje şi parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme. Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza în următoarele sisteme: cu apă-apă şi apă-aer. clădiri publice cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m2. contribuţia la foc. şi stingerea incendiului se asigură cu substanţe speciale (gaze inerte. cu excepţia locuinţelor. amplasare. 7. conform precizărilor producătorului. depozitele cu stive înalte (peste 6 m înălţime) şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2. precum şi la cele supraterane închise cu mai mult de 3 niveluri. trebuie să fie separate de spaţiile învecinate. se asigură.7. Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii astfel de instalaţii. Sistemul cu apă-apă se utilizează numai în cazul în care temperatura încăperilor nu scade sub 4°C şi nu creşte peste 100°C. spumă.6.2. ţinându-se seama şi de precizările producătorului. încadrate conform legislaţiei în vigoare. 28 .1. 7. construcţii de producţie încadrate în categoriile A. cu excepţia locuinţelor. compartimentelor de incendiu şi încăperilor.). studiouri de televiziune şi scene amenajate. clădiri înalte şi foarte înalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2. de regulă la : construcţii închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B). platourile de filmare amenajate şi închise. Enumerarea echipării cu instalaţii automate de stingere precizate la pct. Se recomandă ca pe fiecare ramură să se monteze maximum 6 sprinklere. prin elemente de construcţie fără contribuţie la foc (incombustibile) sau prin alte dispozitive corespunzătoare (ecrane. valoarea clădirii şi a bunurilor protejate etc. este minimală. cortine cu acţionare automată etc. 7. Echiparea tehnică a clădirilor. INSTALAŢII CU SPRINKLERE Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere 7. cu instalaţii automate de stingere a incendiilor. tip sprinkler. Sprinklerele se montează pe conductele de distribuţie şi pe ramificaţiile (ramurile) acestora.3.4. cu arii mai mari de 150 m2.1.8. cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2 . abur înlocuitori de haloni etc.). Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor 7. 7.

25% din totalul sprinklerelor. 7. în funcţie de tipul acestora.). Distanţa dintre deflector şi tavanul continuu. sau. măsurată în plan vertical. însă nu mai puţin de 30 bucăţi (procentul mare se aplică instalaţiilor cu număr mic de sprinklere).18.9.20.11. ale diferitelor instalaţii. distribuirea cât mai uniformă a apei pe suprafaţă protejată. dacă instalaţia are peste 30 de sprinklere. de regulă.10. 7. se impune montarea unor sprinklere suplimentare. care declanşează la temperaturi mai mari de 900C. Pentru înlocuirea capetelor sprinklerelor deteriorate sau declanşate în caz de incendiu.14.29 7. din materiale rezistente la coroziune). 7. 7. În cazul în care există obstacole aflate sub sprinklere. 7. perpendicular pe suprafaţa protejată. de regulă. protecţia elementelor portante ale construcţiei cu limita de rezistenţă la foc redusă. acesta se montează pe ramură (ramificaţie) prin legarea laterală sau superioară a racordului sprinklerului. este de minimum 8cm şi de maximum 40cm. prin măsuri de protecţie. Prin dispunere (amplasare). la nivele intermediare (de exemplu sub pasarele. 7. a efectelor termice şi a influenţărilor reciproce asupra declanşării lor. care pot influenţa dispersarea apei. introduse în cutii sau depozitate pe etajere (exceptând cazul depozitelor cu stive înalte).13. se asigură o rezervă de 5 . Sprinklerele se montează. Pentru mediile corosive se utilizează sprinklere de construcţie specială (de regulă. şi specificaţiile producătorului. 29 . dacă instrucţiunile de utilizare ale fabricantului nu prevăd alte distanţe. în spaţiul dintre tavanul fals şi planşeu. de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei. spaţiul liber în jurul deflectoarelor trebuie să fie de 0. rezerva trebuie să fie egală cu numărul de sprinklere montate în sectorul cel mai mare. calculată separat pentru fiecare tip din cele montate.15.12. 0.21. astfel încât să se asigure: condiţiile de declanşare a sprinklerelor. rezerva este egală cu numărul celor montate.90 m sub deflector). rafturi etc. intensitatea de stingere minimă normată.16. după caz. 7. 7. Sprinklerele se montează sub plafon şi. astfel: dacă instalaţia are până la 30 de sprinklere. se vor avea în vedere. Sprinklerele se amplasează în funcţie de riscul sau pericolul de incendiu. sprinklerele se protejează împotriva deteriorărilor mecanice.19. utilaje sau stive de materiale.60 m. 7. 7.17. de poziţiile şi dimensiunile grinzilor. 7. Pentru a se evita colmatarea orificiului sprinklerului. 7.90 m (emisferă cu raza de 0. Dacă obiectele existente în încăpere sunt stivuite. după caz. Distanţa minimă între deflectorul sprinklerului şi suprafaţa protejată este. Distanţa dintre sprinklere şi pereţi nu trebuie să fie mai mare decât jumătatea distanţei dintre sprinklere în câmp curent. se prevede o rezervă de sprinklere. precum şi de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor. La instalaţiile echipate cu sprinklere rezistente la coroziune.

se prevăd racorduri fixe tip B. Numai în cazuri excepţionale şi cu măsuri corespunzătoare.27. considerând 15 l/s pentru fiecare racord. numărul sprinklerelor dintr-un sector poate fi mărit la 1200 buc. cu dopuri care permit curăţarea periodică.22. în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi cu tipul instalaţiei (apă – apă sau aer – apă). 600 buc. se prevede un robinet de închidere şi port-furtun pentru spălarea conductelor şi un ştuţ cu robinet şi mufă pentru montarea unui manometru. Sectoarele trebuie să grupeze numai sprinklerele montate în acelaşi compartiment de incendiu al clădirii. Acest lucru se poate realiza prin montarea unor indicatoare de trecere a apei instalate pe fiecare ramură a reţelei. la cele cu accelerator.25. sau într-o încăpere cu altă destinaţie. care nu prezintă pericol de incendiu. pantele mai mari luându-se pentru conductele cu diametre mai mici. 7. Pentru a putea controla în permanenţă presiunea apei sau a aerului se montează manometre în diferite puncte ale instalaţiei. precum şi în punctul cel mai depărtat şi mai înalt (cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic) al fiecărui sector cu sprinklere. Reţelele de distribuţie care pornesc de la aparatele de control şi semnalizare (ACS). Numărul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei. În cazul în care mai multe încăperi. Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei cu sprinklere de la pompele mobile.30 7. pentru instalaţiile fără accelerator şi de 3 m3. cu dispozitivele anexe. Pentru eliminarea aerului sau a apei din reţelele de conducte cu sprinklere. Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos. amplasate în exterior. în acest caz volumul reţelei cu sprinklere al unui sector nu trebuie să fie mai mare de 2m3. pot fi inelare sau ramificate. Încăperea trebuie să asigure 30 . şi se prevăd cu robinete de aerisire. trebuie să se poată localiza intrarea în funcţiune a sprinklerelor de pe fiecare ramură a instalaţiei. în cazul instalaţiei apă-aer . iar pe cadran se însemnează domeniul presiunilor de lucru ale instalaţiei. 7. 7. 7.23. 7. situate pe acelaşi nivel sau pe diverse niveluri.28. 7. acestea se montează cu pante de 2‰ .31. De regulă. sectoarele pot grupa sprinklere din compartimente de incendiu diferite. separată cu pereţi şi planşee rezistente la foc.30. Aparatele de control şi semnalizare (ACS). 7.24. în locuri uşor accesibile utilajelor de intervenţie. 7. La stabilirea numărului de sprinklere şi de aparate de control şi semnalizare se va ţine seama şi de instrucţiunile producătorului. fiecare sector al instalaţiei cu sprinklere se echipează cu supapă (un aparat) de control şi semnalizare pentru un număr de sprinklere de maximum: 800 buc. în cazul în care sprinklerele sunt montate în mai multe încăperi separate între ele prin pereţi şi uşi incombustibile. 7. Ramificaţiile (ramurile) reţelei se prevăd. în cazul instalaţiei apă-apă. la capete.29. sub robinetul principal de închidere (pe conducta de alimentare cu apă). 7.5‰. corespunzător fiecărui sector cu sprinklere. Supapele de control şi semnalizare trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice specifice. Manometrele se montează astfel încât să se poată asigura citirea uşoară a indicaţiilor..32. sunt protejate de aceeaşi instalaţie. se montează într-o încăpere proprie. Standardul de referinţă este SR EN 12259-2. Pe fiecare racord se montează câte o clapetă de reţinere.26. În punctele cele mai ridicate ale reţelei. cum sunt: deasupra aparatului de control şi semnalizare.

aria suprafeţei protejate care revine unui sprinkler. reprezintă aria în care sunt acţionate. cu uşiţă şi geam.40. distanţa pe orizontală dintre staţie şi turbina hidraulică nu trebuie să fie mai mare de 25 m. să fie încălzită şi cu acces direct din spaţiile de circulaţie comună.5 ori presiunea de regim.33. Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor 7. aparatele de control şi semnalizare se montează într-un dulap închis. se determină ca aria proiecţiei pe un plan orizontal a secţiunii transversale pe axa jetului de apă dispersată sub formă de picături. Întrucât sprinklerele se montează. n ≤ N 31 . 7. Clopotele sistemelor de semnalizare se montează pe elementele de construcţie verticale. asigurat cu încuietoare şi iluminat de siguranţă corespunzător. în rânduri paralele.31 spaţiul necesar exploatării şi reparării aparatelor de control şi semnalizare. 7. Dacă încăperea are şi altă destinaţie. fie la teren. Aparatul de control şi semnalizare trebuie montat în poziţie verticală. qis (l/s). În lipsa indicaţiilor producătorului. 7. în caz de incendiu. 7. 7. 7.37. n sprinklere din totalul de N sprinklere montate într-un compartiment de incendiu al clădirii şi este dată de relaţia : A s = nA p [m2] . la distanţe egale între ele. As (m2). is (l/sm2). de regulă spre exterior sau astfel încât semnalul să fie recepţionat cu uşurinţă de ocupanţii clădirii. aflat pe conducta de alimentare cu apă a staţiei. intensitatea de stropire cu apă. trebuie să fie la înălţimea de 0. diametrul orificiului de refulare al sprinklerului.34. se recomandă să se asigure posibilităţi de evacuare a apei provenite de la instalaţia cu sprinklere din clădire.38. i i (l/sm2) şi intensitatea de stingere. sunt: debitul specific. forma geometrică şi structura (spectrul) jetului de apă dispersat sub formă de picături pe suprafaţa protejată. realizat la o anumită presiune disponibilă a apei în secţiunea orificiului de refulare al sprinklerului. geometrice şi funcţionale ale sprinklerelor sunt precizate de producător. Ap (m2) şi aria de declanşare simultană a sprinklerelor. Pentru reducerea pagubelor.6 m faţă de pardoseală. di (mm). 7.36.35. As (m2). fie la reţeaua de canalizare. iar pe verticală mai mare de 6 m (deasupra nivelului supapei staţiei). de regulă. Hi (mH2O).39. temperatura de declanşare a sprinklerelor (0C). pentru fiecare tip de sprinkler. Aria suprafeţei protejate cu sprinklere. asigurându-se şi semnalizarea electrică (optică şi acustică) la încăperea serviciului de pompieri sau la un punct de supraveghere permanent. Caracteristicile hidraulice. ţinând seama şi de indicaţiile producătorului. aria protejată. Caracteristicile hidraulice. se determină prin intersecţia jeturilor care acţionează simultan şi are forma pătrată sau dreptunghiulară. se efectuează la presiunea de 1. Probele hidraulice ale instalaţiei de alimentare cu apă a sprinklerelor. Flanşa robinetului principal. Ap (m2). Aria de declanşare simultană a sprinklerelor. geometrice şi funcţionale ale sprinklerelor de care se ţine seama la alegerea tipurilor şi numărului acestora.

46. [l/sm2] Intensitatea de stingere a incendiului. Q is (l/s). debitul de calcul.47. amplasate în aria de declanşare. i s (l/sm2). amplasat în poziţia cea mai dezavantajoasă din punct de vedere hidraulic (în punctul cel mai înalt şi mai îndepărtat de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei). se determină considerând funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria de declanşare. n – numărul sprinklerelor de acelaşi tip. acest debit poate fi de 27. în cazul particular când se utilizează pompe mobile (motopompe) şi presiunea din conducta de aspiraţie a apei este sub 7 mH2O. Q is = ∑ qis j [l/s] j=1 n în care : q is este debitul specific al unei sprinkler de tip i. Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu sprinklere. AS. i. As.32 7. 7. pentru construcţii de producţie sau civile obişnuite. se determină cu relaţia: n= As Ap 7. cu relaţia: 7.45. în l/s. Numărul n de sprinklere care funcţionează simultan. dintr-un compartiment de incendiu al clădirii. trebuie îndeplinită condiţia: ii ≥ i s [l/sm2] respectiv: ii ≥ iimin [l/sm2] 7. 32 . astfel încât valorile intensităţilor de stropire cu apă sub formă de jet de picături să fie mai mari sau cel puţin egale cu valorile intensităţilor de stingere a incendiului. este o caracteristică specifică a materialelor care sunt protejate şi reprezintă intensitatea minimă de stropire cu apă.42. În funcţie de natura materialelor combustibile. respectiv de valorile intensităţilor de stingere ale acestora se recomandă ca aria de declanşare simultană a sprinklerelor. i i (l/sm2).5 l/s. să nu depăşească 200 m2. AS. din numărul total N de sprinklere care se montează în instalaţie. debit care poate fi limitat la valorile următoare: – 30 l/s. 7. al instalaţiei cu sprinklere. prevăzute să funcţioneze simultan aria de declanşare. în În lipsa unor valori determinate ale ariei de declanşare.41. este dată de raportul între debitul specific qis (l/s) şi aria protejată Ap (m2): q ii = is Ap 7. Intensitatea de stropire cu apă pe suprafaţa protejată. Q is . reprezintă debitul specific al sprinklerului.43. AS. se stabileşte considerându-se funcţionarea simultană a sprinklerelor montate în compartimentul de incendiu al clădirii. ii (l/sm2).44. Tipul sprinklerelor se alege din catalogul producătorului în funcţie de tipul instalaţiei (apă – apă sau apă – aer) şi de modul de declanşare. Pentru stingerea incendiului cu sprinklere. la care arderea încetează : is = qismin Ap [l/sm2] în care qismin (l/s). dintr-un compartiment de incendiu al clădirii.

pentru care debitul se determină în raport cu numărul de sprinklere montate în aceste zone. 7. pe conducte (distribuitoare) ale reţelei. În acest mod. având diametre constante.50. pentru a determina debitul la fiecare sprinkler se va calcula în prealabil presiunea disponibilă la sprinklerul respectiv. în funcţie de presiunea efectivă a apei. în funcţie de mărimea ariei minime de declanşare şi a intensităţii de stingere indicate în reglementările specifice. conform datelor din anexa nr. 7. Pentru calculul preliminar de alegere a diametrelor constante ale distribuitoarelor cu sprinklere se aplică modelul de calcul al conductelor cu debite evacuate uniform concentrate. ceea ce revine la limitarea pierderii totale de sarcină pe ramura respectivă.51. considerând că acestea au aceeaşi înălţime geodezică .53. Tronsoanele traseului principal. în situaţia cea mai favorabilă (cel mai apropiat de punctul de intrare a apei în conducta respectivă). se determină sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentarea cu apă a instalaţiei. se identifică pe schema de calcul. Se determină debitul efectiv al fiecărui sprinkler. traseul principal de alimentare cu apă al reţelei. 7. Calculul hidraulic se efectuează mai întâi. în funcţie de specificul acestora. în cazurile în care echilibrarea hidraulică a reţelei nu se poate realiza numai prin dimensionarea la vitezele maxime admise ale apei (până la 5m/s). 7.16. folosind metoda rezistenţelor hidraulice unitare. 7. de regulă. În final. cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie. sau.52.33 – – – – 30 … 50 l/s pentru spaţiile sălilor aglomerate în funcţie de destinaţia. se delimitează pe schema izometrică de calcul a reţelei. pe traseul principal al reţelei. sectorul cu n sprinklere aflate în funcţiune simultană (în aria de declanşare). cu relaţia : Hnec = Hg + Hi + hr [mH2O] 33 . nu va depăşi cu 15% debitul sprinklerului din situaţia cea mai defavorabilă (cel mai depărtat de punctul de intrare a apei în conductă). debitul sprinklerului montat pe o conductă (ramură) a reţelei. 75 … 100 l/s pentru studiouri de filme sau televiziune. pentru încăperile de depozitare cu stive înalte. în funcţie de volumul construit.49. care va cuprinde distribuitorul cu sprinklerul cel mai depărtat pe orizontală şi pe verticală de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei. pentru clădirile monobloc. între sprinklerele extreme. se prevăd diafragme pe ramurile cu presiune în exces. de la punctul de alimentare cu apă al reţelei. în cazul instalaţiilor cu stingere rapidă. se dimensionează la debitul de calcul rezultat pentru acest sector. până la punctul de alimentare a sectorului cu n sprinklere în funcţiune simultană. la distanţe egale între ele. ţinând seama de pierderile totale de sarcină calculate pe tronsoanele anterioare ale distribuitorului de diametru constant. La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor instalaţiei cu sprinklere se ţine seama de următoarele particularităţi: pentru a se asigura funcţionarea normală a instalaţiei cu sprinklere. Pentru efectuarea calculului hidraulic al reţelei ramificate de alimentare cu apă a instalaţiei de stingere a incendiilor cu sprinklere. valoarea bunurilor şi aria încăperilor separate prin pereţi rezistenţi la foc – cu excepţia scenelor teatrelor şi buzunarelor scenei. Sprinklerele se amplasează. 7.48.

34 . aceeaşi înălţime geodezică. pierderile totale de sarcină să fie practic egale (se admite o diferenţă de ±5 %). în mH2O.54.înălţimea geodezică a sprinklerului. de regulă. În cazul reţelelor inelare. până în punctul de convergenţă considerat. amplasat cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie. 7. 7. Dimensionarea ramificaţiilor care pornesc din nodurile traseului principal al reţelei. La calculul reţelelor inelare se determină punctul de convergenţă. mărind astfel gradul de siguranţă în alimentarea cu apă.presiunea de refulare a apei în secţiunea orificiului sprinklerului amplasat cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie.55. punând condiţia ca. 7. hr . adică punctul în care se întâlnesc curenţii ce pleacă în sensuri contrare din punctul de alimentare cu apă al inelului. calculată pe traseul principal de alimentare cu apă al reţelei. Hi . diametrele conductelor pe care sunt montate sprinklerele. pe traseele parcurse de cei doi curenţi din punctul de alimentare cu apă. sarcina hidrodinamică a apei are o valoare unic determinată. în m.34 în care: Hg .suma pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) ale apei. se aleg constante.56. având în vedere că toate punctele inelului au. În punctul de convergenţă. se efectuează la presiunile disponibile din nodurile respective.

acoperişuri) în exterior. nu pot fi utilizate cu destulă eficienţă alte mijloace de stingere. de ambele părţi ale cortinei de siguranţă.7.35 8. când acesta este executat din materiale combustibile. protecţia clădirilor (faţade. utilizate pentru stingerea incendiilor.) din pereţii despărţitori. în care publicul se află în prezenţa unor cantităţi mari de materiale combustibile.).5. 8. scenele teatrelor. drencerele. care au scenă amenajată drencerele se prevăd: sub plafonul scenei. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu drencere 8.2. când nu sunt amplasate la distanţe corespunzătoare. La sălile de spectacole. se face similar sprinklerelor. unde. de stingere etc. protecţia cortinelor. 35 .. pentru protecţia acesteia. buzunarele scenei se prevăd cu sprinklere. garaje mari etc. reţelele de distribuţie. 8. sub pasarele şi în buzunarele scenei.). 8. ferestre etc. expoziţii şi alte săli aglomerate. din cauza propagării rapide a focului sau din alte considerente. protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu. care au conducte de alimentare cu vane de acţionare separate pentru fiecare grupă.1. grupe de maximum 72 de drencere. Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevăd la: încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare. se montează. INSTALAŢII CU DRENCERE Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii cu drencere pentru limitarea şi stingerea incendiilor 8. neseparate de acestea prin cortine de siguranţă. faţă de spaţiul protejat. În funcţie de cerinţele de stingere. Perdele de apă pentru protecţia împotriva propagării incendiilor folosind drencere se pot prevedea pentru: protejarea elementelor de închidere a golurilor (uşi. protecţia golurilor scărilor rulante. Amplasarea drencerelor. deasupra golurilor protejate care leagă scena sau buzunarele scenei de încăperile vecine. Instalaţiile cu drencere pot fi utilizate pentru: protecţia împotriva propagării incendiilor. Distanţele faţă de plafoane se stabilesc în funcţie de rolul drencerelor faţă de acestea (de protecţie. depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldură (cauciuc. de regulă. utilizând perdele de apă. pentru a evita propagarea focului de la o încăpere la alta.4. 8. hangare pentru avioane. sub grătare. 8. alcooli etc.3. celuloid. uşilor sau obloanelor din pereţii antifoc. Atunci când sunt separate prin cortine. stingerea incendiilor. Instalaţia de drencere are în componenţă: vanele (robinetele) de acţionare (manuale sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu apă de la o sursă (care trebuie să asigure parametrii de debit şi presiune necesari funcţionării).6.

Alegerea tipului de drencer. după caz. însă nu mai mică de 10 buc. (procentul mare se aplică la instalaţiile cu un număr redus de drencere). se stabilesc conform indicaţiilor producătorului. 8. a unor porţiuni din încăperile cu pericol de incendiu sau golurile din pereţii despărţitori. având în vedere scopul urmărit.11. de 2 .10. mai mare şi anume de 0.. ferite de acţiunea focului. utilajelor sau materialelor protejate.2 l/s pentru fiecare metru liniar al perdelei de apă sau peliculei de protecţie pentru elementele verticale. precum şi modul de montare. pentru determinarea debitului 36 ..1 . calculată separat pentru fiecare tip din cele montate.2 .2 l/s pentru fiecare metru pătrat al elementelor orizontale sau înclinate. 8.15. intensitatea de stropire este. modul şi distanţele de amplasare a drencerelor utilizate la protecţia prin răcire a elementelor de construcţii şi a utilajelor se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos o intensitate de răcire. Dimensionarea instalaţiilor cu drencere 8. retrase faţă de circulaţia de evacuare. dacă există. automat.9. 0. 0..12. Deasupra robinetelor de acţionare se montează robinete de golire. în cazul în care drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi industriale şi pentru protejarea prin perdele de apă. personal. i r . dacă aceasta există. 8. forma deflectorului pentru dispersarea apei. precum şi de caracteristicile hidraulice ale drencerelor utilizate. uşor accesibile pentru personalul de exploatare.se asigură o rezervă de drencere. poziţia şi dimensiunile instalaţiilor. cât şi drencere pentru perdele de protecţie . iar operaţiile de acţionare manuale pot fi efectuate în timpul normat de la semnalarea incendiului.15 l/s pentru fiecare metru pătrat al rezervoarelor orizontale sau sferice. Instalaţiile cu drencere cu acţionare automată trebuie să aibă asigurată şi posibilitatea acţionării manuale.. 8. 8. Pentru alimentarea instalaţiei cu drencere de la pompele mobile de stins incendiu se prevăd aceleaşi echipări ca şi la instalaţia cu sprinklere.14. în funcţie de natura. 8.. se recomandă în toate cazurile.5 l/s m2. Tipul.13.36 Acţionarea robinetelor de alimentare a instalaţiilor cu drencere se face: manual. se semnalizează optic şi acustic la serviciul de pompieri şi la camera de comandă a instalaţiei tehnologice de supraveghere permanentă.5%. Intrarea automată în funcţiune a instalaţiilor cu drencere.. iar dedesubt manometre de control. 8. Pentru fiecare instalaţie cu drencere . în permanenţă. 0.8. pentru instalaţii tehnologice vulnerabile la incendii din secţii cu pericol deosebit. Amplasarea robinetelor de acţionare (manuală sau automată) a instalaţiei cu drencere se face în locuri încălzite.10 . 0. Robinetele de acţionare a instalaţiei se marchează cu indicatoare. incendiate sau expuse radiaţiei termice. de : 0.atât drencere pentru stingere. iar în mod obligatoriu în cazul în care drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi sau pentru creearea unor perdele de apă pentru protecţia golurilor din pereţii antifoc. în locurile în care nu se lucrează permanent sau dacă operaţiunile de acţionare manuală nu se pot efectua în timp util. 0.

37

de apă necesar pentru răcirea rezervoarelor cilindrice învecinate se ia în considerare un sfert din suprafeţele lor laterale totale; 0,5 l/s pentru fiecare metru al circumferinţei rezervorului incendiat şi 0,25 l/s pentru fiecare metru al semisumei circumferinţei rezervoarelor expuse radiaţiei termice, protejate cu instalaţii mobile.
8.16. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale învecinate neizolate termic, ce conţin lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 550C, depozitate la o temperatură inferioară celei de inflamabilitate, intensităţile de răcire se reduc cu 50%. 8.17. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale izolate termic cu izolaţii incombustibile, nu se prevăd instalaţii de răcire. 8.18. În cazurile când se prevede răcirea elementelor orizontale, înclinate sau verticale prin instalaţii mobile, debitul se majorează, după caz, cu 30 ... 50%. 8.19. Prin „rezervoare învecinate expuse radiaţiei“ se înţeleg rezervoarele situate la o distanţă de rezervorul incendiat mai mică decât 1,5 x diametrul rezervorului incendiat. 8.20. Drencerele utilizate pentru stingerea incendiilor se amplasează la fel ca sprinklerele, fără a se impune o distanţă maximă faţă de plafon, dacă nu trebuie să asigure protecţia elementelor de construcţie ale tavanului. 8.21. Drencerele pentru protecţia cu peliculă de apă a elementelor de construcţie şi a utilajelor se amplasează cu paleta orizontal sau înclinat la 450. 8.22. Distanţa dintre două drencere se recomandă să fie de (1,5…2,5) m; distanţa între rândul de drencere şi golul de protejat (0,25…1,20) m. Dacă distanţa între două drencere este mai mică de 1 m, acestea se amplasează alternativ, unele cu orificiul de stropire în sus, altele în jos. 8.23. Drencerele pentru protecţia golurilor se amplasează cu cel puţin 40 cm deasupra golurilor protejate şi cu orificiul de stropire orientat în jos. Pentru protecţia golurilor mici se recomandă utilizarea drencerelor având diametrul orificiului de stropire (6…8) mm, iar la cele mari, drencere cu diametrul orificiului mai mare de 8 mm. 8.24. Numărul, tipul şi amplasarea drencerelor utilizate pentru formarea perdelelor de apă se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos, intensitatea de stropire de minimum: 0,5 l/s m, în cazul în care golul sau elementul de compartimentare protejat are o înălţime până la 3 m inclusiv; 1 l/s m, în cazul în care suprafaţa protejată are o înălţime mai mare de 3 m; aceeaşi intensitate se adoptă indiferent de înălţime la construcţiile la care propagarea incendiului prezintă pericol deosebit pentru aglomerări de oameni sau bunuri de mare valoare. 8.25. Drencerele pentru perdele de apă se amplasează astfel încât să formeze o pânză continuă de apă pe toată suprafaţa perdelei. 8.26.

Debitele specifice, q is , (l/s) şi presiunile normale de utilizare, Hi , (mH2O) ale apei

în secţiunile orificiilor de refulare ale drencerelor, sunt date de producător.

37

38

Numărul de drencere (de un anumit tip, i), Ni , se stabileşte în funcţie de debitul specific minim, q is min , mărimea zonei protejate, A i , sau L i , şi intensitatea minimă de
8.27.

debitare a apei, i i , cu relaţiile:

Ni =
în care:

A i ⋅ ii qis min

sau

Ni =

L i ⋅ ii qis min

prescripţiilor legale în vigoare cu privire la gradul de dotare a obiectivelor, în m2 respectiv, m; ii – intensitatea minimă de debitare a apei (după caz: intensitatea de stingere, intensitatea de răcire, intensitatea de protecţie), în l/s m2, respectiv l/s m ; q is min – debitul specific minim al unui drencer, în l/s.
8.28. Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu drencere, Q ir , utilizate la protecţia prin răcire a elementelor de construcţii şi utilajelor, se stabileşte cu relaţia: n Q ir = ∑ qirj [l/s] j =1 în care: n este numărul drencerelor prevăzute să funcţioneze simultan, situate într-un compartiment de incendiu al construcţiei; q irj – debitul specific al drencerului. 8.29. Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu drencere utilizate la formarea perdelelor de apă, Q ip , pentru limitarea propagării incendiilor, se

A i , L i reprezintă aria, respectiv lungimea zonei care trebuie protejată, conform

stabileşte cu relaţia:

Qip = ∑ qipj
j =1 în care:

n

[l/s]

n este numărul drencerelor prevăzute să funcţioneze simultan situate într-un compartiment de incendiu al construcţiei; q ipj – debitul specific al unui drencer.
8.30. Calculul hidraulic al conductelor instalaţiei cu drencere se efectuează după aceeaşi metodologie ca la instalaţia cu sprinklere, pentru dimensionarea conductelor pe care sunt montate drencerele folosindu–se metoda rezistenţelor hidraulice unitare.

38

39

9.

INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU APĂ PULVERIZATĂ

Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
9.1.

Instalaţiile cu apă pulverizată se prevăd pentru: stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice etc.); protejarea obiectelor (structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice, recipiente pentru lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60°C şi gaze inflamabile, motoare cu ardere internă, gospodării mari de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă), împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limita absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile; prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise (reducerea evaporării prin răcirea suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile) sau în spaţii deschise (prin diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive).

9.2. Pulverizarea apei se realizează în scopul creşterii raportului între suprafaţa exterioară a picăturilor şi masa lor pentru a se obţine un contact mai bun între apă şi mediul ambiant în zona focarului, intensificarea transferului de căldură şi în consecinţă stingerea rapidă a incendiului.

Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
9.3. Atunci când sunt asigurate debitele şi presiunile necesare, alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere se face din: reţeaua de apă potabilă; reţeaua de apă pentru incendiu; reţeaua de apă industrială.

Reţeaua de conducte principale de alimentare cu apă se execută, de regulă, de 9.4. formă inelară iar cea de conducte secundare cu pulverizatoare (duze), urmăreşte pe cât posibil, forma obiectului protejat.
9.5. Conductele de alimentare cu apă şi armăturile aferente, până la distribuitoare, se protejează împotriva îngheţului. 9.6. 9.7.

Distribuitorul instalaţiei se prevede cu manometru. Conductele de distribuţie de la distributor până la obiectul protejat sunt uscate.

9.8. Distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii lor hidraulici indicaţi de producător, dar se recomandă să nu fie mai mare de 1,5 m şi de intensitatea minimă de stropire (numeric egală cu intensitatea de stingere). 9.9.

Instalaţiile cu apă pulverizată se prevăd cu comandă automată şi/sau manuală.

9.10. Acţionarea manuală a robinetelor pentru punerea în funcţiune a instalaţiei se admite cu condiţia ca manevrarea acestora să se facă în timp util. 9.11. Pentru alimentarea instalaţiei de la pompe mobile de stins incendiu se prevăd aceleaşi echipări ca la instalaţia cu sprinklere.
39

40

9.12. Intrarea în funcţiune a instalaţiei fixe de apă pulverizată se semnalizează la serviciul de pompieri şi la camera de comandă a obiectivelor protejate. 9.13. Instalaţia se proiectează cu ţevi din oţel. Armăturile şi fitingurile sunt din oţel sau din fontă maleabilă.

Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
9.14. Debitele specifice, qis (l/s) şi presiunile nominale de pulverizare a apei, Hi (mH2O), sunt date de producător pentru fiecare tip de pulverizator (duză). Comparativ cu instalaţiile cu sprinklere sau drencere, instalaţiile de pulverizare necesită presiuni mari ale apei (5…7) bar cu excepţia unor tipuri perfecţionate de pulverizatoare care pot produce o pulverizare acceptabilă a apei pentru numeroase utilizări, la presiunea de (3…5) bar. 9.15. Numărul Ni de pulverizatoare se determină ca şi în cazul instalaţiei cu drencere (art. 8.27.). 9.16. Tipul şi dimensiunile de amplasare a pulverizatoarelor (duzelor) se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos intensitatea de răcire ir (l/s) ca şi în cazul instalaţiei cu drencere. Distanţa dintre pulverizatoare se determină în funcţie de raza lor de stropire, astfel încât să se asigure o intensitate de stingere sau răcire cât mai uniformă pe întreaga suprafaţă protejată. 9.17. Se prevede o rezervă de 4 – 10% din numărul total de pulverizatoare (duze) montate, pentru înlocuirea celor aflate în revizie (înfundate sau deteriorate). 9.18. Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor reţelei ramificate sau inelare, de alimentare cu apă a pulverizatoarelor (duzelor) se efectuează după aceeaşi metodologie ca şi în cazul instalaţiei cu sprinklere.

40

10. conductele de distribuţie pentru aer (sau azot) comprimat. protecţia echipamentelor instalaţiilor tehnologice a recipientelor pentru lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 600C şi gaze inflamabile. formează amestecuri explozibile sau toxice Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă 10. siguranţă şi control. După modul de formare a ceţii de apă necesară stingerii incendiului. prin diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive.6. protecţia împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. pentru a limita absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile. armături.). se disting: instalaţii cu pulverizare directă a apei reci. hârtie. materiale plastice etc. nu sunt recomandate în cazurile în care apa în contact cu substanţele combustibile care ard.). 10. În cazul instalaţiilor de stingere funcţionând cu apă şi aer (sau azot) comprimat pentru formarea ceţii de apă. aparate şi dispozitive de comandă. de regulă. aerul comprimat sau azotul sub presiune. 41 . Instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă se prevăd pentru: protecţia elementelor de structură ale clădirii (grinzi.1.3.5. INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU CEAŢĂ DE APĂ Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă 10. Instalaţiile cu ceaţă de apă se recomandă pentru limitarea şi stingerea incendiilor de clasele A.10. 10. prin reţeaua de conducte. duze de pulverizare a apei. 10.7. prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise. instalaţia proprie de detectare. 10. B şi C. rezervoare (sau recipiente) pentru stocarea rezervei de apă necesară stingerii incendiilor cu ceaţă de apă. staţia de pompare a apei (din rezervoarele de stocare. sau în spaţii deschise. la duzele de pulverizare).41 10. Instalaţiile de limitare şi stingere a incendiilor cu ceaţă de apă. semnalizare şi comandă în caz de incendiu. reţeaua de conducte de alimentare cu apă a duzelor de pulverizare. a motoarelor cu ardere internă. pe lângă componentele de la art.4. stâlpi etc. Se recomandă adoptarea instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor cu ceaţă de apă în situaţiile în care rezervele de apă sunt limitate sau când alimentarea cu apă se face cu restricţii.5 mai intervin: bateria cu butelii de aer (sau azot) comprimat. textile. la presiunea apei din conductă. Componentele principale ale instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă sunt următoarele: sursa de alimentare cu apă.2. stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn. instalaţii cu pulverizarea apei reci folosind un gaz de atomizare. sursele de alimentare cu energie electrică. dispozitivele de acţionare a bateriei cu butelii de aer (sau azot) comprimat. precum şi a gospodăriilor de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă.

comandă deschiderea supapei. În cazul al doilea. instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă sunt: instalaţii cu presiune înaltă : peste 34 bar. la presiunea apei din conductă.11) în caz de incendiu. formând ceaţa de apă. în instalaţii locale de stingere a incendiului cu ceaţă de apă. supapa de comandă şi control deschide admisia apei reci sub presiune din conducte. În funcţie de modul în care se asigură stingerea incendiului în spaţiul protejat. prevăzute cu dispozitive de activare termică (în funcţie de temperatura provocată de incendiu).11. În primul caz. Instalaţiile cu pulverizarea directă a apei reci.10.8) instalaţia este plină cu apă rece sub presiune până la o supapă de comandă şi control. 10.8. având orificiile de refulare în permanenţă deschise. la temperatura prestabilită şi aerul (sau azotul) comprimat antrenează curentul de apă rece sub presiune.42 armături de închidere. La primul sistem. detectoarele transmit semnalul la centrala de detecţie şi semnalizare. (art. sau duze de construcţie specială (automate). După valorile presiunilor de pulverizare a apei (de lucru). (art. Instalaţiile cu pulverizarea apei reci folosind un gaz de atomizare (aer comprimat sau azot comprimat) sunt echipate cu duze automate. 10.15.11) în caz de incendiu. acţionată de sistemul de detectare a incendiului. dispozitivele de activare termică deschid orificiile de refulare ale duzelor. prevăzute cu dispozitive de activare termică şi se pot realiza în următoarele sisteme: cu o reţea de conducte plină cu apă rece sub presiune până la supapa de comandă şi control şi cu aer (sau azot) comprimat. 10.10. când numărul duzelor este relativ mic. 10. instalaţii cu presiune joasă : între 6 bar şi 12 bar. de apă rece sub presiune. Datorită diferenţei de presiuni între presiunea apei şi respectiv.10. în special. prin fenomenul de ejecţie. formând ceaţa de apă. astfel încât apa rece sub presiune din conducte se descarcă direct prin toate duzele de pulverizare montate pe conductele respective. siguranţă şi control pentru aer (sau azot) comprimat. la temperatura prestabilită şi aerul (sau azotul) comprimat este evacuat prin duze. În caz de incendiu. (art.9. În caz de incendiu. care va fi pulverizată prin duzele activate. pot folosi duze de construcţie obişnuită (standard). 10. (art. la o temperatură prestabilită (de producătorul duzelor) şi apa rece sub presiune din conducte este pulverizată prin duze. de la supapa de comandă şi control până la duze. În instalaţiile locale. la fiecare duză activată.13. La al doilea sistem. formând ceaţa de apă. dispozitivele de activare termică deschid orificiile de refulare ale duzelor. de la care se alimentează.14. care verifică autenticitatea semnalului şi în caz afirmativ. Acest sistem are aplicaţii. fiecare duză.12. deschid automat orificiile de refulare a duzelor. respectiv de aer (sau azot) comprimat.10.10. instalaţiile de stingere cu ceaţă de apă pot fi: cu inundare totală.8) instalaţia este plină cu apă rece sub presiune până la duzele prevăzute cu dispozitive de activare termică. apa şi aerul (sau azotul) comprimat pot fi stocate în butelii amplasate în vecinătatea obiectului protejat împotriva incendiului. 10. 42 . a aerului (sau azotului) comprimat. cu reţele distincte de conducte. 10. instalaţii cu presiune medie : între 12 bar şi 34 bar. pulverizând apa sub formă de ceaţă. dispozitivele de activare termică. 10. prin conducte de racord.

diametrul orificiului de refulare şi protecţia anticorosivă. Temperatura nominală de declanşare a duzelor prevăzute cu sistem de activare termică. cantitatea de ceaţă de apă introdusă. Aceste instalaţii vor fi dimensionate corespunzător evacuării sigure şi complete a degajărilor. La sistemele cu inundare totală. pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşate de lichide inflamabile). Inundarea zonală cu ceaţă de apă. gaze de ardere şi abur). se pot folosi duze automate.al incintei protejate sau 10% din suprafaţa totală . 10. Suprafaţa totală . În sistemul cu inundare zonală. Tubulatura de evacuare se va realiza pe trasee cât mai scurte şi.în m3 . ferestrele.22.23. într-un compartiment de incendiu al clădirii. cu inundare locală. Pentru stingerea incendiilor din interiorul incintelor prin inundare totală. Procedeul se foloseşte la stingerea incendiilor de suprafaţă. sau printr-un sistem propriu de detectare. conform precizărilor producătorului.19. de regulă. se realizează. respectiv: tipul duzei. 10. sau printr-un sistem propriu de detectare. în timpul cel mai scurt posibil. vor fi prevăzute cu instalaţii mecanice de ventilare – exhaustare capabile să asigure evacuarea. în special de lichide combustibile sau suprafeţe solide şi în general.în m2 . La sistemele cu inundare locală.21. semnalizare şi comandă.20. prin duze automate. se activează în caz de incendiu. butoane amplasate centralizat în apropierea uşilor incintelor respective. Duzele de pulverizare vor avea marcate de producător. prin activarea unui anumit grup de duze. Instalaţiile vor fi acţionate cu butoane manuale. Toate incintele protejate cu instalaţii de stingere a incendiului cu ceaţă de apă. după incendiu. sub valoarea de menţinere a arderii. Inundarea totală cu ceaţă de apă se poate realiza numai la incinte închise. în caz de incendiu. 10. 10. Ventilaţia va asigura un debit echivalent cu minimum 10 schimburi orare. Inundarea totală cu ceaţă de apă a unei incinte. 10. amplasate în instalaţia aferentă incintei. a degajărilor rezultate în urma incendiului (fum. 43 .17. în spaţii unde nu sunt condiţii pentru inundare totală. 10. Sistemele cu inundare locală. semnalizare şi comandă.43 cu inundare zonală. se realizează. trebuie să acopere pierderile prin scurgere datorate neetanşeităţilor. trebuie să fie mai mare decât temperatura maximă a mediului ambiant în care sunt montate (pentru a se evita declanşarea falsă). se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării ceţii de apă. fără a se traversa alte spaţii neprotejate. la care uşile. de regulă.16. tubulaturile etc. activate termic. principalele lor caracteristici tehnice. dacă este posibil.în m2 . se asigură inundarea cu ceaţă de apă pe suprafeţe limitate sau în jurul obiectului protejat. prin activarea simultană a tuturor duzelor de pulverizare a apei. astfel încât procentul de oxigen să scadă.a golurilor ce nu pot fi închise nu va depăşi 3% din volumul . în caz de incendiu.18. 10. În situaţia în care din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza se va adopta sistemul de inundare locală. 10. amplasate. întreg spaţiul incintei trebuie să fie umplut cu ceaţă de apă.a suprafeţelor laterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei.

în funcţie de temperatura maximă a mediului ambiant în care sunt montate (după NFPA – 750). stâlpilor etc.30. Fiecărei temperaturi de declanşare i se asociază un cod de culoare a duzei. realizarea unei perdele de ceaţă de apă cât mai uniformă pe suprafaţa protejată. special sau standard. protecţia elementelor portante ale construcţiei cu limită de rezistenţă la foc redusă.1 sunt date valorile temperaturilor de declanşare a duzelor prevăzute cu sisteme de activare termică. astfel încât să se asigure: intrarea în funcţiune a duzelor în cel mai scurt timp. 10.26.31. 10. 10. zonală sau totală. duzele pot fi: cu răspuns termic rapid. combustibilitatea şi rezistenţa la foc a elementelor de construcţie. de regulă. intermediară. forma şi caracteristicile jetului) daţi de producător.1).. După timpul de răspuns termic al duzelor cu funcţionare automată prin sistem de activare termică. în funcţie de tipul instalaţiei de stingere a incendiului: cu inundare locală. la amplasarea duzelor se recomandă următoarele distanţe: 44 . precum şi de parametrii hidraulici (debit. 10. direcţia de pulverizare a apei fiind de sus în jos.25. utilaje sau stive de materiale. presiune.24.29. duzele se amplasează. Dacă prin instrucţiunile date de producător nu se specifică altfel. cât mai aproape de obiectul protejat. Temperatura maximă a mediului ambiant [ 0C ] 38 66 107 149 Temperatura de declanşare a duzelor [ 0C ] 57 … 77 79 … 107 121 … 149 163 … 191 Tipul duzei după valoarea temperaturii de declanşare Culoarea duzei obişnuită intermediară mare foarte mare incoloră sau neagră albă albastră roşie 10. 10.1 Temperaturile de declanşare a duzelor cu activare termică. În cazul instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă. mare sau foarte mare (tabelul 10. 10. Timpul de răspuns termic pentru fiecare tip de duze cu funcţionare automată este precizat de producător şi intervine în stabilirea timpului de operare pentru formarea perdelei de ceaţă de apă şi a timpului total de inundare a incintei protejate împotriva incendiului.27. Duzele se amplasează în funcţie de pericolul de incendiu. 10. cu inundare totală. Duzele se amplasează. în aşa fel încât să se realizeze o inundare rapidă şi uniformă. de regulă. În funcţie de valorile temperaturilor de declanşare. intensitatea de stingere minimă normată. Duzele de pulverizare se amplasează în încăperile şi spaţiile ce se protejează. în funcţie de temperatura maximă a mediului ambiant (după NFPA – 750). duzele pot fi: cu temperatura de declanşare obişnuită.28. Duzele se montează pe ramificaţiile (ramurile) conductelor reţelei. ale diferitelor instalaţii. TABEL 10.44 În tabelul 10. de la momentul declanşării incendiului. perpendicular pe suprafaţa protejată. de poziţia şi dimensiunile grinzilor. la plafonul încăperii.

Pentru a evita colmatarea orificiilor duzelor de pulverizare a apei. 10. pentru sisteme cu peste 1000 de duze. dar se recomandă să nu fie mai mare de 1. pentru sisteme cu 51 până la 300 de duze. a efectelor termice şi a influenţelor reciproce în timpul declanşării lor. 10.34. pentru sisteme cu 301 până la 1000 de duze. duzele se protejează împotriva deteriorărilor mecanice. pe ramificaţiile reţelei de conducte pe care acestea sunt montate. Pentru înlocuirea duzelor de pulverizare fină a apei. temperaturi. trebuie să fie prevăzute cu discuri de ruptură sau capace. distanţa nu trebuie să fie mai mare decât jumătatea distanţei dintre duze. Duzele de pulverizare a apei trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare utilizării în condiţii normale de funcţionare a instalaţiei de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă (presiuni. Dacă condiţiile de amplasare şi de funcţionare a duzelor pot conduce la înfundarea lor.35. minimum 8cm şi maximum 40cm .5m. 10.45 între duze şi tavanul continuu. atunci când sistemul de stingere intră în funcţiune. 45 . iar Hi (mH2O) este presiunea disponibilă a apei în secţiunea orificiului de refulare al duzei. Atât prin modul de amplasare şi montare în instalaţie. se prevăd filtre de apă. rezerva este de minimum 6 duze.37.38. minimum 60cm . introduse în cutii sau depozitate pe etajere (exceptând cazul depozitelor cu stive înalte). rezerva este de minimum 3 duze.36. fixarea duzelor trebuie să fie sigură. totală şi rapidă. Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă 10. 10.33. deteriorate sau declanşate în caz de incendiu. rezerva este de minimum 12 duze.32. pentru a nu permite desprinderea lor. rezerva este de minimum 24 de duze. 10. fără riscuri de accidente pentru personalul de intervenţie şi exploatare.39. între duze şi pereţii incintei. 10. în special la cele cu inundare locală sau zonală.90m (emisferă cu rază de 0. care depinde de coeficientul de debit µ al orificiului de refulare al duzei şi de diametrul acesteia. dacă obiectele existente în încăpere sunt stivuite. de determină cu relaţia: qis = ai Hi [l/s] în care a i este coeficientul caracteristic al tipului i de duză. distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii hidraulici ai duzelor indicaţi de producător şi de intensitatea minimă de pulverizare a apei. deteriorări mecanice).90m sub duze). di . duzele de pulverizare pentru obţinerea ceţei de apă. Aceste dispozitive de obturare trebuie să asigure o deschidere sigură. Debitul specific q is (l/s) al unui tip i de duză de pulverizare pentru formarea ceţii de apă. Se recomandă ca. între duze şi suprafaţa (obiectul) protejat. spaţiul liber în jurul duzelor trebuie să fie de 0. să fie executate din metale şi aliaje rezistente la coroziune. după cum urmează: pentru sisteme cu până la 50 de duze. 10. se prevede o rezervă de duze de acelaşi tip şi cu aceleaşi caracteristici. cât şi prin măsurile de protecţie. La sistemele de stingere cu ceaţă de apă.

trebuie îndeplinită condiţia: i i ≥ i s [l/sm2] respectiv: i i ≥ i i min [l/sm2] 10. i i (l/sm2). n duze din totalul de N duze existente într-un compartiment de incendiu al clădirii şi este dată de relaţia : A s = nAp [m2] . A s (m2). peste 34 bar medie. în funcţie de presiunile de pulverizare ale apei prin duze (după NFPA – 750). medie sau joasă presiune) şi de modul de declanşare. se determină cu relaţia: 46 . ii = 10. În tabelul 10. TABEL 10. n ≤ N raportul între debitul specific q is (l/s) şi aria protejată Ap (m2): Intensitatea de pulverizare a apei pe suprafaţa protejată.46 10.43. diametrele medii ale picăturilor rămân practic constante între limitele indicate în tabelul 10. la care arderea încetează : is = qis min Ap [l/sm2] în care qis (l/s). Tipul duzelor se alege din catalogul producătorului în funcţie de tipul instalaţiei (de înaltă. amplasată în min poziţia cea mai dezavantajoasă din punct de vedere hidraulic (în punctul cel mai înalt şi mai îndepărtat de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei). reprezintă aria în care sunt acţionate. A s .40. Numărul n de duze care funcţionează simultan. este dată de 10. 10. între 12 şi 34 bar joasă. în funcţie de presiunile de pulverizare ale apei prin duze (după NFPA – 750). să fie mai mari sau cel puţin egale cu valorile intensităţilor de stingere a incendiului. este o caracteristică specifică a materialelor care sunt protejate şi reprezintă intensitatea minimă de pulverizare a apei.2 se prezintă distribuţia statistică a diametrelor medii ale picăturilor în jetul de apă pulverizată şi calitatea ceţii de apă. amplasate în aria de declanşare. în caz de incendiu. qis Ap [l/sm2] Intensitatea de stingere a incendiului. reprezintă debitul specific al duzei de pulverizare a apei. Aria de declanşare simultană a duzelor.42. i i (l/sm2).2. i i (l/sm2).44. între 6 şi 12 bar 100 … 200 200 … 400 400 … 1000 I II III La presiuni de pulverizare a apei peste 34 bar. dintr-un compartiment de incendiu al clădirii. astfel încât valorile intensităţilor de pulverizare a apei sub formă de ceaţă. Pentru stingerea incendiului cu ceaţă de apă.41.2 Distribuţia statistică a diametrelor medii ale picăturilor în jetul de apă pulverizată şi calitatea ceţii de apă. din numărul total N de duze care se montează în instalaţie. Presiunea de pulverizare a apei [bar] Diametrele medii ale picăturilor din jetul de apă pulverizată prin duze [microni] [µm] Calitatea ceţii de apă înaltă.

prevăzute să funcţioneze simultan de declanşare. a duzelor dintr-un compartiment de incendiu al clădirii. în l/s. n – numărul duzelor de acelaşi tip. în aria 47 . să nu depăşească 200 m2. i. 10. A s . A s .17 l/sm2). Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor. cu relaţia: Qis = ∑ qis j [l/s] j =1 în care : n q is este debitul specific al unei duze de tip i. se recomandă ca aria de declanşare simultană a duzelor.47 n= As Ap În funcţie de natura materialelor combustibile. se determină considerând funcţionarea simultană a duzelor de pulverizare a apei amplasate în aria de declanşare. respectiv de valorile intensităţilor de stingere ale acestora (care variază între 0. A s .07 l/sm2 şi 0. Q is (l/s).45.

Alimentarea cu apă de la pompele de incendiu.48 11. Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă. 11. pe fiecare din ele se montează armături de închidere. Este obligatorie prevederea a două sau mai multe branşamente în cazul reţelelor de incendiu inelare. această reţea asigurând debitul. 11.1. BRANŞAMENTELE INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR LA REŢELELE EXTERIOARE 11. 48 . alimentate cu apă din reţeaua publică. prin contor. precum şi ventil de reţinere. se face prin două branşamente sau racorduri. printr-un singur branşament. pentru debite de incendiu mai mari de 20 l/s. presiunea şi continuitatea în alimentarea cu apă. se alimentează de regulă. 11. În cazul prevederii mai multor branşamente.4.3. astfel încât să poată fi scoase separat din funcţiune în caz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers.2. de la rezervorul de înălţime sau de la hidrofoare a reţelelor de conducte inelare. prevăzută cu instalaţii de stins incendiu.

porţiuni de maximum 300 m (standard de referinţă STAS 4163). în caz de avarie. la incinte industriale. mai mult de 10 hidranţi sau două tunuri de apă pentru stingerea incendiului. 12. La dimensionarea reţelei exterioare de alimentare cu apă se ţine seama de următoarele: dacă instalaţia are numai hidranţi interiori.3. dacă instalaţia alimentează hidranţi interiori şi instalaţii cu sprinklere sau drencere pentru construcţii obişnuite.4. funcţie de precizările producătorului de astfel de echipamente. precum şi prin canale de conducte.2. de regulă. subsoluri tehnice. Se recomandă ca aceste reţele să fie inelare. direct din bazine sau din rezervoare. Nu se admite trecerea reţelelor exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiului neprotejate corespunzător. 12. iar alimentarea cu apă pentru stingerea unui incendiu se face din exterior cu pompe mobile de incendiu. dacă instalaţia alimentează hidranţi interiori şi instalaţii de apă pulverizată.49 12. comune cu cele pentru apa menajeră sau industrială.). Reţelele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor. Vanele de sectorizare se sigilează în poziţia „normal deschis“. iar pentru instalaţiile de ceaţă de apă timp de 10 ÷ 30 de minute. în primele 10 minute se consideră funcţionarea simultană a jeturilor conform anexei 2. specificaţii tehnice etc. la debitul pentru hidranţii interiori se adaugă debitul necesar funcţionării sprinklerelor sau drencerelor timp de 1 h. prin clădiri. la debitul pentru hidranţi interiori se adaugă şi debitul necesar funcţionării instalaţiei de apă pulverizată în timpul normat. REŢELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ PENTRU STINGEREA INCENDIILOR 12. după cum urmează: la grupuri de clădiri. astfel încât să nu se scoată din funcţiune. 12. se împart în sectoare prin vane de sectorizare. 12. 49 . Reţelele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor aferente ansamblurilor de clădiri şi incinte industriale se fac. numai a unui jet. Realizarea unei reţele exterioare separate de alimentare cu apă pentru incendiu se admite numai atunci când este raţională din punct de vedere economic sau când este cerută de considerente speciale. în aşa fel încât să se poată izola. care prezintă pericol de incendiu sau explozie.1. în caz de avarie. cabluri etc. conform reglementărilor specifice (standarde. iar în următoarele 50 minute. normative.5.

13. La instalaţiile care au rezerva de incendiu mai mică de 1000 m3 şi sunt prevăzute 13. 13.10. Rezerva de apă pentru instalaţiile automate (sprinklere.). se face o legătură între conducta de aducţiune a apei şi cea de debitare (plecare).50 13. iazurile sau fântânile cu debit suficient şi cu adâncime corespunzătoare pot fi amenajate pentru a servi la alimentarea cu apă în caz de incendiu. cu un singur rezervor. apă pulverizată. luarea măsurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim de avarii. în caz de necesitate. prin ocolirea pompelor. vizibile de la nivelul solului şi cu sisteme pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de apă de incendiu în staţiile de pompare şi la serviciile de pompieri.IV de rezistenţă la foc sau de depozite deschise de materiale şi lichide combustibile. Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoare exterioare. 13. care să permită. 13. a unor pompe fixe.4.2. Rezervoarele şi castelele de apă se prevăd cu indicatoare de nivel locale.11.6. dacă procesul tehnologic permite acest lucru şi pentru utilizarea ei nu se manevrează mai mult de 2 vane din staţia de pompare sau din cămine exterioare accesibile în timpul incendiilor şi astfel amplasate sau telecomandate încât să poată fi acţionate în timp util. Când rezerva de incendiu este mai mare de 1000 m3.1. se admite să se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabilă sau industrială ori apa rece de alimentare a centralelor de apă caldă ale incintei respective. 50 . 13. Fac excepţie 3. Rezerva de apă necesară stingerii incendiilor se stabileşte conform prevederilor din normativ şi se păstrează în rezervoare independente sau în rezervoare comune. precum şi punctele de staţionare a pompelor sunt amplasate la minimum 10 m de clădirile de gradul I . rezervoarele interioare cu capacitate de maximum 10m 13. întărirea regimului de supraveghere etc. la debitul de calcul. În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor se prevăd instalaţii pentru semnalizare optică şi acustică a nivelului rezervei de incendiu. REZERVOARE ŞI BAZINE PENTRU REZERVA DE APĂ NECESARĂ STINGERII INCENDIILOR 13.II de rezistenţă la foc şi la 20 m de cele de gradul III . aceasta se păstrează în cel puţin două rezervoare sau compartimente ale rezervorului. La toate rezervoarele şi bazinele amplasate la o distanţă mai mică de 1000 m de construcţie. În mod excepţional. ceaţă de apă) de stingere a incendiilor este intangibilă. legate între ele. care să fie folosită pentru alimentarea cu apă direct de la sursă pe timpul când rezervorul este scos din funcţiune (pentru a fi spălat sau reparat).8. restrângerea sau suprimarea unor consumuri.3. 13. 13.9. după caz. Rezervoarele se pot amplasa în interiorul clădirilor sau în exteriorul acestora. Râurile.5. 13. lacurile. se prevede posibilitatea alimentării cu apă direct din acestea a pompelor mobile de intervenţie în caz de incendiu. proiectate astfel încât să poată fi scoase individual din funcţiune. stabilite prin instrucţiunile de exploatare (înlăturarea avariilor în timp util.7. drencere. inclusiv la cele interioare. care servesc şi alţi consumatori. asigurându-se accesul autovehiculelor de intervenţie şi posibilităţile de alimentare a autopompelor sau.

considerând lungimea maximă a furtunului (dispozitivului de intervenţie) de 150m în cazul motopompelor şi 200m în cazul autopompelor. Amplasarea rezervoarelor şi a bazinelor de apă pentru stingerea incendiilor se face astfel încât să fie asigurat accesul maşinilor de intervenţie pentru incendiu la punctele de alimentare. 13. 51 .13.12. alimentate direct din rezervoare (bazine).51 13. În sistemele de stingere a incendiilor cu pompe mobile. amplasarea se face astfel încât să se asigure intervenţia cu apă la clădiri şi depozite.

Instalaţiile automate de stingere a incendiilor (sprinklere. 14.4. egală cu cea mai mare pompă din grupul celor în funcţiune. 14. 14. folosirea în acest scop a pompelor cu abur (in cazul în care este asigurată alimentarea lor permanentă printr-o conductă separată. se prevăd şi cu dispozitive (butoane marcate corespunzător). 14. în caz de incendiu.52 14. Pompele de incendiu sunt acţionate automat şi/sau manual. se folosesc două jeturi simultane. Alimentarea cu energie electrică a pompelor şi a robinetelor de incendiu se face în conformitate cu Normativul I 7. cu pornire automată. de 5 minute. care să permită acţionarea lor cel mai târziu în 5 minute de la darea semnalului de alarmă. Pompele de incendiu care alimentează cu apă reţelele separate au asigurată pornirea automată sau prin comandă din staţia de pompare. apă pulverizată) au asigurate debitele şi presiunile de stingere pe tot timpul teoretic de intervenţie prin staţii de ridicare a presiunii. din staţia de pompare. Pentru acţionarea pompelor de incendiu. care lucrează independent de presiunea din hidrofor. de asemenea. de asemenea. în mod obligatoriu.9. cu alimentare din două surse de energie (normală şi de rezervă) şi rezerva necesară de apă. 14. de producţie şi depozitare la care. drencere sau pulverizatoare). 14. Oprirea pompelor.8. în toate cazurile se face manual. clădirile civile. Timpul admis pentru manevrarea a maximum două robinete. iar oprirea se face din staţiile de pompare prin acţionare manuală.2. se prevede. drencere. În cazurile în care este obligatorie şi nu se poate asigura a doua sursă de energie electrică (de rezervă). la terminarea incendiului. direct de la sursă). 52 . construcţii industriale sau civile care sunt prevăzute cu instalaţii automate de stingere (sprinklere. Pompele de incendiu cu pornire automată.10. Se admite. 14. 14.7.5. ce servesc numai reţelele cu hidranţi exteriori. pentru stingerea incendiilor din interior.11. 14. în următoarele situaţii: construcţii şi grupuri de construcţii la care debitul de apă pentru incendiu exterior depăşeşte 20 l/s. În cazul în care pompele sunt acţionate automat. În cazul în care se prevăd pompe fixe de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor este obligatorie montarea unei pompe de rezervă.6. 14. se montează pompe fixe cu motor cu ardere internă. se prevăd butoane de pornire din casa pompelor şi de la fiecare hidrant.1. serviciul de pompieri (dacă există) şi din diferite puncte ale clădirii. şi acţionare manuală. Se admite oprirea automată a pompelor în cazul lipsei de apă. STAŢII DE POMPARE A APEI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR 14.3. Oprirea pompelor la terminarea incendiului se face manual din staţia de pompare. ce permit utilizarea rezervei de apă de incendiu din rezervoarele de acumulare pentru funcţionarea hidranţilor este.

19. Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiu să fie mai sus decât partea superioară a corpului pompei (pompă înecată).12. se face la instalaţiile de stingere cu sprinklere. calculul şi execuţia reţelelor. fie prin amplasarea în încăperi uscate la temperatura indicată de producător.tip colector .21. 14. Este indicat ca fiecare pompă pentru stins incendiul să aibă conductă proprie de aspiraţie din rezervorul de apă. Fac excepţie pompele prevăzute cu sisteme de autoamorsare avizate de organele abilitate. 14. se prevede câte o conductă proprie de refulare. fiecare asigurând debitul maxim necesar. ceaţă de apă sau apă pulverizată se prevede un distribuitor propriu instalaţiei. Când se montează mai mult de două pompe. care să asigure acoperirea eventualelor pierderi din reţea şi menţinerea presiunii în instalaţie. Conductele de legătură între pompe şi rezervor nu se montează deasupra nivelului rezervei de apă pentru incendiu. 14. separat şi independent. hidrofoarelor. fie prin montarea în cutii (dulapuri) capsulate. în cazul unei avarii la elementele componente. precum şi tablourile electrice se protejează împotriva umidităţii. prevăzute cu pompe cu pornire automată. care acţionează şi electrovana care delimitează reţeaua de alimentare cu apă. Din distribuitor se pot alimenta şi autovehicule de intervenţie prin intermediul unui racord cu Dn100 şi a unui cămin tip A pentru alimentarea directă a pompelor mobile (standardul de referinţă STAS 9342). calculate fiecare pentru întregul debit teoretic în caz de incendiu şi astfel realizate încât. 14. în cazul unei avarii. rezervoarelor şi a conductelor din staţiile de pompare se fac astfel încât. Pentru încercarea periodică a pompelor de incendiu se recomandă asigurarea posibilităţii întoarcerii apei în rezervor.53 14. să se asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii proiectaţi. Instalaţiile de tip sprinkler. Din acest distribuitor se alimentează instalaţiile respective prin două conducte dimensionate fiecare pentru întreg debitul. Acţionarea pompelor destinate alimentării cu apă a reţelelor cu hidranţi se face prin butoane. 14.16. pentru una sau mai multe reţele.17. se echipează şi cu pompe pilot pentru debite mici. 14. amplasate la fiecare hidrant. Schema instalaţiei. care se montează conform indicaţiilor producătorului. se admite prevederea unei conducte de aspiraţie . astfel: Refularea. 14. drencere. Aparatele de automatizare şi comandă.13. respectiv legarea pompelor la reţelele de distribuţie aferente.18. în orice porţiune a acestor conducte şi ale elementelor acestora să se poată asigura condiţiile de debit şi de presiune pe durata teoretică a incendiului. 14.14. la instalaţiile de stingere cu hidranţi exteriori. 14. 14.prevăzută cu cel puţin două sorburi.22. alimentat prin minimum două conducte. 53 .20.15. Staţiile de pompare pentru apa de incendiu pot fi instalate în clădiri independente sau pot fi înglobate în clădiri civile sau industriale din categoriile C. D şi E de pericol de incendiu sau alipite de acestea. respectiv cu hidranţi interiori.

Echipamentul de rezervă (exclusiv pompa de rezervă) pentru ridicarea presiunii şi asigurarea debitului de apă se montează într-o încăpere separată de cea a echipamentului normal. atunci când debitul de incendiu interior şi exterior este mai mare de 20 l/s şi două surse de alimentare cu energie electrică (vezi Normativul I 7). printr-o uşă având rezistenţa la foc de 1 h şi 30 min.54 14.26.23. Clădirile independente ale staţiilor de pompare sunt de gradul I .24. Încăperile staţiilor de pompare. În pereţii de separare se pot prevedea uşi de comunicare rezistente la foc de 1 h şi 30 min.. Încăperile în care se găsesc pompele de incendiu se prevăd cu legătură telefonică cu serviciul propriu de pompieri. zidul de separare având o rezistenţă la foc de minimum 2 h. se separă de restul clădirii prin pereţi cu rezistenţa la foc de cel puţin 3 h şi planşee cu o rezistenţa la foc de 1 h şi 30min.27. 14. iar în cazul când există numai o pompă de incendiu.II de rezistenţă la foc. 14. 14. Similar se amplasează şi se separă şi grupurile electrogene. Se admite comunicarea şi cu coridorul comun. încăperea staţiei de pompare se prevede şi cu iluminat de siguranţă pentru intervenţii. 54 . Indiferent de debit. având acces direct din exterior.25. înglobate sau alipite clădirilor cu alte destinaţii. ele sunt de gradul III de rezistenţă la foc. conform Normativului I 7. 14.

La instalaţiile de pompare cu recipiente hidropneumatice de incendiu se prevăd două compresoare. COMPRESOARE DE AER 15.1.55 15. Se interzice acţionarea automată a compresoarelor. Compresoarele pentru instalaţia de incendiu se prevăd cu acţionare manuală şi cu semnalizarea scăderii presiunii aerului.2. 15. 15.3. 55 . Compresoarele pentru instalaţiile cu sprinklere din sistemele apă-aer trebuie să asigure umplerea cu aer a instalaţiei în maximum 20 minute.

sunt prezentate în anexa nr. tubulaturi etc. ferestre. 16. sau 10% din aria totală (m2) a suprafeţelor laterale şi a părţilor superioare şi inferioare ale incintei. 16. se adoptă sistemul de stingere locală.5. În funcţie de modul în care asigură stingerea incendiului în incinta protejată. muzee de artă sau clădiri care adăpostesc valori de patrimoniu etc.7. cantitatea (masa) de dioxid de carbon introdusă trebuie să acopere pierderile datorate neetanşeităţilor. 16. 16. 56 . în special de lichide combustibile sau materiale combustibile solide.17. instalaţiile cu dioxid de carbon sunt prevăzute cu un sistem de alimentare de rezervă (baterie activă de rezervă). Sistemul se foloseşte la stingerea incendiilor de suprafaţă. trape. instalaţiile de stingere cu dioxid de carbon pot fi realizate în sisteme de: inundare totală. Sistemul de stingere prin inundare totală cu dioxid de carbon se realizează numai la incinte închise la care golurile existente (uşi. în funcţie de riscul sau pericolul de incendiu. Pentru obiectivele încadrate în categoria de importanţă excepţională ori deosebită tezaure. La sistemele de stingere cu inundare totală a incendiilor instantanee şi de suprafaţă (de lichide inflamabile).). contribuţia la foc (combustibilitatea) construcţiei şi valoarea acesteia şi a bunurilor materiale.3. Pentru stingerea incendiilor prin inundare totală. Suprafaţa totală (m2) a golurilor ce nu pot fi închise nu trebuie să depăşească 3% din volumul incintei (m3) protejate. 16. mecanismul stingerii incendiului cu dioxid de carbon şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon.1 Proprietăţile dioxidului de carbon. 16.2. incendiile declanşate în masa de material combustibil solid sau incendiile produse la generatoare sau echipamente electrice.56 Partea a III-a PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE 16. transformatoarelor răcite cu ulei etc. Prin inundare totală se pot stinge incendiile de suprafaţă. pot fi închise înainte sau simultan cu începerea deversării dioxidului de carbon. întreg spaţiul incintei protejate trebuie să fie umplut cu dioxid de carbon astfel încât concentraţia de oxigen să scadă în timpul cel mai scurt posibil sub valoarea de menţinere a arderii. În situaţia în care din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza. stingere locală. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU DIOXID DE CARBON Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon Sisteme de stingere a incendiului 16.. La sistemul de stingere locală trebuie să se asigure inundarea cu dioxid de carbon pe suprafeţe limitate.4.6. Se recomandă acest sistem la protecţia şi stingerea bazinelor de călire. Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii sistemul de alimentare de rezervă. în incinte unde nu sunt asigurate condiţii pentru inundarea totală.

conducte principale de transport. reprize realizate prin sistemul de alimentare activ (prima repriză) şi prin sistemul de alimentare activ de rezervă (a doua repriza).13. conducte pentru transportul şi distribuţia dioxidului de carbon. În incintele închise în care instalaţiile de stins incendiu deversează cantităţi de dioxid de carbon ce depăşesc 50% din volumul incintei. colector de dioxid de carbon (sau conducte colectoare în cazul sistemelor cu mai multe baterii principale sau de rezervă). Într-o atmosferă care conţine (3…4)% dioxid de carbon utilizatorul începe să respire mai rapid iar la concentraţii mai mari de 9% îşi pierde cunoştinţa.57 16.8. Riscuri 16.12. ori atunci când investitorul solicită. constituie un pericol pentru sănătatea şi viaţa utilizatorilor. concentraţia de oxigen în incinta protejată trebuie redusă sub 8%. Se va ţine seama de neetanşeităţile incintei protejate şi de cerinţele producătorului substanţei de stingere. Instalaţiile fixe de stingere cu dioxid de carbon de joasă presiune se compun din: recipienţi (rezervoare) termoizolate pentru depozitarea dioxidului de carbon lichid. 16. Dioxidul de carbon prezintă riscuri mari pentru utilizatori. dispozitive şi echipamente electrice de detecţie.14. Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu dioxid de carbon de înaltă presiune se compun din: recipienţi (butelii) cu dioxid de carbon grupate în: – sistem de alimentare principal (baterie activă principală). Deversarea unor cantităţi mari de dioxid de carbon. de joasă presiune (cu presiunea de lucru sub 21 bar).9. Pentru realizarea stingerii incendiului cu dioxid de carbon. instalaţiile fixe cu dioxid de carbon trebuie să asigure cel puţin două reprize distincte de stingere.11. semnalizare şi comandă.15. prin lipsa de oxigen şi vizibilitatea redusă în incinta inundată (cauzată de ceaţa care se formează). 16. precum şi la cele care adăpostesc obiecte cu valori de patrimoniu. stabilite conform reglementărilor specifice. se asigură condiţii de evacuare a aerului (dispozitive de obturare automată care asigură etanşeitatea în poziţie normală sau supape care se deschid la o anumită presiune interioară numai în sensul evacuării aerului în exterior). instalaţiile fixe de stins incendii cu dioxid de carbon pot fi : de înaltă presiune (cu presiunea de lucru mai mare de 21 bar).10. duze pentru refularea dioxidului de carbon. conducte de comandă. – sistem de alimentare de rezervă (baterie activă de rezervă). 16. după caz. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon Componentele instalaţiilor fixe de stingere Generalități  16. aparatura pentru control. dispozitive de acţionare. În funcţie de presiunea de stocare a substanţei de stingere. La concentraţii de circa 20% moartea poate surveni în (20…30) minute. La construcţiile din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită. 16. 16. 57 .

semnalizare şi comandă automată a funcţionării instalaţiilor de stingere cuprind instalaţia de detectare şi semnalizare a izbucnirii incendiului în incinta protejată şi dispozitivele de comandă şi acţionare a instalaţiei fixe de stingere a incendiului cu dioxid de carbon.care detectează simultan doi sau trei parametri ai arderii. electrică combinată cu pneumatică (pentru sistemele de joasă presiune). Indiferent de tipul detectoarelor utilizate. – circuitele electrice aferente instalaţiei. – dispozitivele electromecanice de comandă a acţionărilor. conducte pentru transportul şi distribuţia dioxidului de carbon. Aceste sisteme trebuie să prezinte siguranţă în exploatare. agregate frigorifice pentru răcirea dioxidului de carbon. Principalele componente ale instalaţiei de detectare. electrică. flacără. temperatură). Detectoarele trebuie să asigure depistarea incipientă a izbucnirii incendiului. 16. precum şi efectuarea acţionărilor automate prestabilite. Detectoarele pot fi simple . – butoanele manuale de semnalizare. comandă şi acţionare. electrică combinată cu pneumo-mecanică (pentru sistemele de înaltă presiune) sau cu alte sisteme de acţionare. conducte de comandă şi instalaţie de pregătire a substanţei de stingere. să asigure posibilitatea verificării periodice a stării de funcţionare. semnalizare şi comandă. 16. 16.20. automat.22. Sistemul de detectare. pneumo-mecanică. Comanda şi punerea în funcțiune a instalațiilor   16. semnalizare şi comandă. 16. 58 . Sistemele de detectare. Punerea automată în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon poate fi cu acţionare pneumatică. mecanică. – aparatajul de semnalizare optică şi acustică. Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se poate face: manual.58 distribuitoare cu dispozitive de declanşare.18. în incinta protejată trebuie să se asigure minimum două detectoare.17. 16. semnalizare şi comanda  16.21.care detectează un singur parametru al arderii (fum. duze pentru refularea dioxidului de carbon. semnalizare şi comandă se proiectează şi realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice şi ale producătorilor de instalaţii şi echipamente. iar eventualele revizii şi reparaţii să se poată face cu uşurinţă.19. sau multiple . Sisteme de detectare. – centrala de detectare. inclusiv aparatura de măsurare. aparatura pentru control. dispozitive şi echipamente electrice de detecţie.16. Sistemele de detectare. semnalizare şi comandă a instalaţiei de stingere cu dioxid de carbon are scopul detectării sigure a izbucnirii incendiului încă din faza incipientă. semnalizare şi comandă sunt următoarele: – detectoarele.

a alarmării utilizatorilor şi a unor acţionări prestabilite cum sunt: întreruperea funcţionării instalaţiilor de ventilare-climatizare din incinta protejată. 16. numai după efectuarea acţionărilor prestabilite. când aceasta este amplasată în apropierea incintei protejate şi se poate interveni la ea în timp util. închiderea elementelor de protecţie a golurilor funcţionale (uşi. 16.32 Gruparea buteliilor cu dioxid de carbon în cadrul instalaţiilor fixe de stingere se face în baterii. Dispozitivele de comandă şi de acţionare trebuie să fie sigure în funcţionare. Circuitele aferente detectoarelor vor fi distincte de cele ale butoanelor manuale de semnalizare a incendiului. temporizarea declanşării instalaţiei de stingere corespunzător efectuării unor acţiuni şi măsuri de protecţie a utilizatorilor (de regulă sub 60 de secunde). Cantitatea (masa) înmagazinată este stabilită în funcţie de capacitatea buteliei. aşa cum se indică în anexa nr. trape etc.17. întreruperea funcţionării unor instalaţii care pot perturba stingerea etc. Circuitele de semnalizare care asigură transmiterea semnalelor de la detectoare la centrala de semnalizare şi comandă se realizează respectându-se reglementările tehnice de specialitate şi condiţiile impuse de producător. Instalaţiile fixe de stingere la care punerea în funcţiune este automată.27. iar dacă este posibil. pot fi prevăzute şi cu posibilitatea de blocaj a comenzii de declanşare a deversării automate. 16. Această blocare se poate asigura şi de la centrala de semnalizare şi comandă.1.29. cu trasee cât mai scurte şi sigure în funcţionare.31.23. 16. Nu se admite un timp de temporizare care să depăşească 120 de secunde.59 16. efectuarea automată. tabelul 16. Centralele de semnalizare şi comandă trebuie să realizeze alarmarea utilizatorilor şi punerea în funcţiune (declanşarea) instalaţiei de stingere cu temporizarea respectivă. 16. Toate acţionările automate vor fi dublate de acţionări manuale. 16. iar a pompierilor militari se face la cererea beneficiarului. Circuitele vor fi corespunzător dimensionate. 59 .25. funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei de stingere.26. Alertarea automată a serviciului de pompieri civili este obligatorie. Stocarea dioxidului de carbon la instalațiile fixe de înaltă presiune   16. Dioxidul de carbon utilizat pentru stingerea incendiilor în instalaţiile fixe de înaltă presiune se stochează în recipienţi (butelii) metalice. înainte de declanşare. ferestre. Instalaţiile de stingere cu acţionare automată se prevăd obligatoriu şi cu butoane manuale (declanşatoare manuale – standardul de referinţă SR EN 54 – 11). Recipienţii (buteliile) cu dioxid de carbon se protejează împotriva radiaţiilor termice directe sau indirecte.28. Se recomandă ca centralele de semnalizare şi comandă să se amplaseze în apropierea incintei protejate. vor fi amplasate îndepărtat şi izolate de surse de trepidaţii.24.). Temperatura camerei în care se amplasează recipienţii (buteliile) cu dioxid de carbon trebuie asigurată obligatoriu între -50C şi +350C. Locul de amplasare al centralei de semnalizare va fi fără risc mare de incendiu. Se va asigura totodată: eliminarea posibilităţilor de declanşare accidentală a instalaţiilor de stingere. separat cele active de cele de rezervă. 16. prevăzut cu iluminat de siguranţă corespunzător şi accesibil personalului autorizat. 16.30.

Dacă dioxidul de carbon utilizat pentru stingere este stocat în rezervoare utilizate şi în scopuri tehnologice. Recipienţii se racordează individual la colectorul instalaţiei.35. 16. 16. 16.34. Stocarea în rezervoare a dioxidului de carbon la instalații de joasă  presiune  16. astfel ca schimbarea buteliei să se facă fără a afecta funcţionarea celorlalte butelii din cadrul bateriei. Buteliile montate în baterii vor fi racordate la colector şi fixate pe stelaj. corespunzătoare unei temperaturi de aproximativ -180C.7 bar. astfel încât să permită înlocuirea lor individuală fără afectarea funcţionării instalaţiei. fiecare recipient de joasă presiune trebuie să fie echipat cu indicator de nivel al lichidului de CO2 şi manometru cu contacte electrice legat la un sistem de alarmă de supraveghere pentru presiunile maxime şi minime (de 22 şi respectiv 17. Recipienţii de stocare de joasă presiune trebuie să menţină alimentarea instalaţiei cu dioxid de carbon lichid la o presiune nominală de 20. atunci trebuie asigurată rezerva permanentă de dioxid de carbon lichid necesar pentru stingere.8 şi 0. Fiecare butelie se prevede cu dispozitivele necesare utilizării individuale. 16. Termoizolarea recipienţilor de stocare de joasă presiune trebuie astfel dimensionată şi realizată încât. semnalând automat golirea acestora. În recipienţii de stocare de joasă presiune. 16.33. Recipienţii de joasă presiune trebuie să fie izolaţi termic şi echipaţi cu mijloace de răcire sau încălzire (sau cu amândouă dacă este necesar).42. cu supape de sens.60 16. Încălzirea recipienţilor se prevede numai atunci când temperatura mediului ambiant poate avea valori sub -230C (creând presiuni în interior sub 17. Sistemul de răcire trebuie să menţină temperatura de -180C în recipientul izolat termic. 16. Recipienţii de stocare trebuie prevăzuţi cu dispozitive sau mijloace care să permită verificarea cantităţii (masei) de dioxid de carbon stocată.37. Conform prescripţiilor tehnice ISCIR. Presiunea de încercare pentru recipienţii de joasă presiune trebuie să fie de cel puţin 30 bar. gradul de umplere se poate lua între 0.39. În locul de amplasare a sistemelor de baterii se asigură iluminat de siguranţă corespunzător.2 bar). incendiu etc. recomandându-se ca serpentina evaporatorului agregatului frigorific să fie montată la partea superioară a recipientului (în spaţiul de vapori). Fiecare butelie va avea indicator de golire şi se racordează la colectorul bateriei prin racorduri flexibile.36. Pierderea în greutate a buteliilor aferente bateriilor de comandă se semnalizează la punctul de comandă sau acolo unde se consideră necesar de către proiectantul instalaţiei. să nu se deschidă supapele de siguranţă.41.9 kg/l. 16.43. 60 . corespunzător reglajului supapelor de siguranţă.2 bar).38. astfel încât sa aibă asigurată stabilitatea şi funcţionarea corespunzătoare în condiţii deosebite (seism. la un timp maxim de nefuncţionare al agregatului de răcire de 4 ore (pentru perioada cu temperatura exterioară cea mai ridicată).40. Sistemul de încălzire trebuie să menţină în recipientul izolat termic temperatura de -180C. Ei trebuie să fie siguri în funcţionare pentru temperaturi de până la -290C. 16. 16.). funcţionarea sistemului de încălzire trebuie reglată automat.

Presiunile de probă vor fi cel puţin de trei ori presiunea de lucru a acestora. în spaţii puţin nocive. Pentru evitarea producerii expansiunii dioxidului de carbon şi îngheţarea lui pe conducte.44. – ţevi şi fitinguri din cupru sau din alamă. iar deschiderea lor să se facă în scurt timp.46. fără a suferi deformări. la instalaţiile de stins incendiu cu dioxid de carbon se pot utiliza următoarele feluri de conducte: – ţevi şi fitinguri din oţel zincate la interior şi la exterior. conducte de comandă: – pentru dioxid de carbon.47. 16. conductele se protejează corespunzător (termic şi anticorosiv). 16. Rețele de conducte  16. Îmbinările ţevilor se execută. în spaţii extrem de corosive. La sistemele de stingere cu dioxid de carbon cu stocarea substanţei lichide în recipienţi de joasă presiune. iar în cazul în care nu este posibil se asigură posibilităţi de vizitare şi control. În situaţia în care conductele de transport străbat spaţii supuse condiţiilor atmosferice exterioare. corespunzătoare debitelor de dioxid de carbon transportate. în cazul creşterii presiunii la 30 bar trebuie să se deschidă supapele de siguranţă. 16.51.52. dispozitivele de siguranţă trebuie să funcţioneze la o creştere a presiunii între 165 şi 207 bar. Colectorul. Se va elimina posibilitatea blocării supapelor de siguranţă prin îngheţ. precum şi armăturile utilizate trebuie să reziste la presiunile şi temperaturile precizate de producător.49. la proiectarea şi realizarea sistemelor de stingere se adoptă soluţia cu secţiuni variabile ale conductelor.45. Presiunea de transport a dioxidului de carbon prin conducte trebuie să fie superioară presiunii punctului triplu. de regulă. – ţevi din materiale speciale (oţeluri inoxidabile) şi ţevi cu protecţii antiacide. conducte de distribuţie. – pentru aer comprimat. 16. cu excepţia celor necesare pentru dilatări şi contracţii. conductele de transport şi de distribuţie. Reţelele de conducte se compun din: conducte de transport.54. 16. Conductele utilizate trebuie să reziste la temperaturile scăzute (de regulă între –29oC şi +66OC) şi la presiunile de lucru ale dioxidului de carbon din instalaţiile de stingere.50. 16. conductele se pozează aparent. 16. 61 . Traseele conductelor pentru dioxid de carbon vor fi cât mai scurte posibil şi de regulă. în vederea evitării formării dopurilor de gheaţă (rezultate din transformarea dioxidului de carbon în zăpadă carbonică).53. Aceste supape trebuie să aibă o funcţionare sigură şi închidere etanşă. Este interzisă folosirea în instalaţiile de stins incendii cu dioxid de carbon a ţevilor şi fitingurilor din fontă. La sistemele de stingere cu dioxid de carbon cu stocarea substanţei în recipienţi de înaltă presiune. În funcţie de condiţiile specifice.61 Dispozitive de siguranță  16. cu fitinguri filetate sau cu flanşe. 16. 16.48. în spaţii puţin nocive.

2 13. pentru instalaţii de joasă presiune (presiunea de stocare de 20. diametrul şi protecţia anticorosivă.7 50.8 43.6 37.706 1.309 1.7 bar) Presiunea de refulare în secţiunea orificiului de debitare a duzei [bar] 51. Debitele specifice ale duzelor în funcţie de presiunea de refulare. Duze de refulare  16. spaţii.0 48.2 Debitele specifice ale duzelor de refulare pentru instalaţii de înaltă presiune (presiunea de stocare de 51.7 bar). principalele caracteristici tehnice.403 2.830 0. tabel 16.3 27.58.397 1. sunt cele din tabelul 16. respectiv tipul duzei.4 20. sunt cele din Anexa nr.3.590 1.0 29.62 16.174 1.995 1.224 1.1 22. de producător.488 1.549 0. Pentru protecţia anticorosivă a instalaţiei de aer comprimat din componenţa instalaţiilor cu dioxid de carbon de joasă presiune. se prevăd filtre uscătoare (cu silicagel) pentru reducerea umidităţii.56.840 1.908 0. La traversarea pereţilor şi planşeelor clădirilor de către conductele instalaţiilor de stingere cu dioxid de carbon.2.3 46.5 44.985 0. Suprafeţele secţiunilor orificiilor de debitare a duzelor de refulare corespunzătoare diametrelor acestora.9 36. se prevăd sisteme de etanşare adecvate.419 62 .7 bar) şi tabelul 16.760 0.7 17.2 34.55.258 2.5 32.140 1.17.4.59. 16.690 0. TABEL 16.1 41.57.6 25. pentru instalaţii de înaltă presiune (presiunea de stocare de 51.4 39. în aşa fel încât să realizeze o inundare rapidă şi uniformă.).706 4. Duzele de refulare vor avea marcate.063 0. echipamente etc. Se utilizează numai duze astfel dimensionate şi realizate încât să elimine posibilitatea îngheţării dioxidului de carbon în instalaţie.9 24.8 Debitul specific de refulare (rata de descărcare a duzei) [kg/min/mm2] 3.8 31. Duzele prin care se refulează dioxidul de carbon se dispun în incintele protejate (încăperi. 16. 16.

485 0. de declanşare a deversării dioxidului de carbon.165 1. 16. Amplasarea duzelor se stabileşte de către proiectant în funcţie de condiţiile specifice ale incintei.600 0.284 1. Duzele de refulare trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare utilizării în condiţii normale de lucru (presiuni.414 0.1 12.7 bar) Presiunea de refulare în secţiunea orificiului de debitare a duzei [bar] 20.9 Debitul specific de refulare (rata de descărcare a duzei) [kg/min/mm2] 2.62.0 8. totală şi rapidă a duzelor atunci când sistemul de stingere intră în funcţiune.3 9.9 15. 63 .521 0. Armăturile şi dispozitivele de control funcţional cuprind dispozitivele de închideredeschidere a recipienţilor (buteliilor). La sistemele de stingere locală.449 0.6 17.381 16. Aceste dispozitive de obturare trebuie să asigure o deschidere sigură.642 0. realizate şi întreţinute astfel încât să asigure buna funcţionare a instalaţiei şi să fie sigure în exploatare pentru temperaturi cuprinse între –290C şi +660C.2 16.60.7 9. temperaturi. Dacă condiţiile de amplasare a duzelor pot conduce la înfundarea lor. fixarea duzelor trebuie să fie sigură pentru a nu permite desprinderea lor.7 11.5 13. deteriorări mecanice).851 0.0 10.6 6.970 2.61.918 0.63. precum şi marcate cu limitele de temperaturi pentru care au fost proiectate.3 Debitele specifice ale duzelor de refulare pentru instalaţii de joasa presiune (presiunea de stocare de 20.041 1.792 0.5 15. 16.688 0.073 0.671 1.3 18.9 17.3 7.8 13.992 0.0 19.559 0. Se recomandă ca duzele de refulare să se execute din metale rezistente la coroziune.63 TABEL 16. Armături  şi dispozitive de control  16. de distribuţie a dioxidului de carbon. trebuie prevăzute cu discuri de ruptură sau capace.737 0.443 1. Acestea trebuie proiectate. de verificare a prezenţei dioxidului de carbon în recipienţi.7 20.2 14.4 11.

Pe conductele de transport se prevăd robinete „de linie”. Pentru controlul bunei funcţionări a instalaţiilor de stingere se prevăd: aparate locale pentru controlul parametrilor dioxidului de carbon stocat în rezervoare (manometre şi indicatoare de nivel). Robinetele folosite la instalaţiile de stocare de joasă presiune trebuie să reziste la presiunea de cel puţin 125 bar. 16. aparatura proprie de control a agregatelor frigorifice (manometre şi termometre pentru controlul parametrilor agentului frigorific şi a sistemului de ungere). 64 . Alte elemente ale instalațiilor fixe de stingere   16. aparate locale pentru controlul parametrilor instalaţiei de răcire (termometre montate unul la intrarea iar altul la ieşirea evaporatorului) la instalaţiile care folosesc recipienţi de joasă presiune pentru stocarea dioxidului de carbon în stare lichidă. Robinetele utilizate trebuie să satisfacă condiţiile de exploatare ale instalaţiilor cu dioxid de carbon în ceea ce priveşte temperatura şi debitul. iar acelea ce nu sunt menţinute permanent sub presiune (robinetele de linie) vor avea rezistenţa de cel puţin 150 bar. debite. 16. toate robinetele instalaţiilor de stingere cu dioxid de carbon – indiferent de tipul constructiv – se marchează şi sigilează în poziţia normală de utilizare şi se asigură neacţionarea lor de către persoane neautorizate. 16. Dacă dintr-un rezervor de joasă presiune sau dintr-o baterie de înaltă presiune se alimentează cu dioxid de carbon incinte de stingere separate. astfel încât dioxidul de carbon scăpat din butelii prin eventuale neetanşeităţi să fie evacuat în exterior. se montează robinete de linie pe fiecare conductă de dirijare a dioxidului de carbon spre incintele de inundare.66. cu rol de protecţie a incintelor protejate la eventualele declanşări accidentale. 16. separată de cele menţionate în aliniatul 2. diametre.71.65. Pentru eliminarea posibilităţilor de declanşare accidentală a instalaţiilor de stingere. puteri etc. pe colectorul bateriei se prevede supapa de golire care se menţine deschisă până la presiunea de 2 bar.64 16.).73. pe conductele de alimentare se prevăd obligatoriu armături de închideredeschidere dublate. La punerea în funcţiune. să închidă etanş iar deschiderea să fie totală şi rapidă (pentru a nu provoca blocarea lor prin îngheţ). robinetul de linie se montează în aval de colectorul bateriei. Dispozitivele care controlează eliberarea şi distribuţia dioxidului de carbon trebuie să poată fi comandate şi manual în caz de urgenţă. 16. sigure în funcţionare.64. Aceste dispozitive de comandă se amplasează în locuri uşor accesibile operatorilor. 16. tensiuni. 16. trebuie să reziste la presiuni de minimum 250 bar (robinetele de pe butelii). La instalaţiile de înaltă presiune.67. La instalaţiile cu recipienţi (butelii) de înaltă presiune.72.70.68. La instalaţiile ce folosesc pentru stocarea dioxidului de carbon recipienţi de joasă presiune. Armăturile şi dispozitivele de control funcţional trebuie marcate de producător cu principalele caracteristici tehnice (presiuni. 16.69. Robinetele folosite la instalaţiile cu stocare la înaltă presiune şi care sunt menţinute permanent sub presiune. robinetul de linie se montează în aval de robinetul manual de pe conducta principală de transport.

la distanţa de minimum 0.). pentru a permite efectuarea cu uşurinţă a operaţiilor de montaj. 16. În cazul în care încăperile în care se amplasează bateriile cu recipienţi cu dioxid de carbon au un perete exterior cu ferestre. iar comanda de acţionare se asigură manual din exterior. iar uşa de acces va fi incombustibilă (CO).78. 16. cu rezistenţa la foc de minimum 120 minute pentru pereţi şi de 60 minute pentru planşee. hol etc. sau cu ventilare mecanică.65 16. Structurile metalice ale bateriilor active şi de comandă se montează lângă pereţi. cu condiţia ca încăperile sa fie dotate cu instalaţii mecanice de ventilare generală. Încăperile staţiilor de distribuţie a dioxidului de carbon se prevăd cu ventilare natural-organizată (ferestre mobile şi goluri de admisie a aerului). 65 . ferite de pericol de foc sau de explozie. direct sau dintr-o circulaţie funcţională (coridor. În situaţia montării a câte două baterii spate în spate. Recipienţii (buteliile) de stocare şi accesoriile acestora trebuie dispuse astfel încât inspectarea.76. La stabilirea dispunerii elementelor componente din cadrul staţiei de distribuţie trebuie să se asigure accesul personalului de supraveghere la butelii.75. Amplasarea în construcţii a componentelor instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon Amplasarea bateriilor de butelii cu dioxid de carbon la instalațiile fixe de  înaltă presiune  16. ventile etc. dacă accesul nu este direct în exterior.15 m între ele şi 0. Rezistenţa la foc a uşii trebuie să fie minimum 30 minute.74. Elementele de separare vor fi CO (incombustibile).15 m de aceştia.80-1. protejata corespunzător. cu acces uşor din exterior.). coroziunilor chimice sau a altor degradări. verificare şi control a echipamentelor instalaţiei de stingere. Pentru comanda deschiderii robinetelor cu acţionare pneumatică se utilizează aerul comprimat stocat într-un recipient în care se menţine în permanenţă presiunea necesară acţionarii. În cazul instalaţiilor de stingere locale montate direct pe utilaje. Aspiraţia acestei instalaţii va fi de la partea inferioară a încăperii. Recipienţii de stocare se amplasează cât mai aproape posibil de incintele protejate. a deteriorărilor mecanice. iar întreruperile de funcţionare să fie minime.00 m. Pe partea de acţionare manuală a bateriilor (faţă de zidurile frontale) şi între baterii se asigură distanţe de 0. La staţia de distribuţie se prevede obligatoriu ventilare mecanică de avarie care să asigure un numar de (5…10) schimburi orare de aer. Amplasarea recipientelor cu dioxid de carbon la instalații fixe de joasă presiune  16. probarea. Se recomandă ca bateriile cu recipienţi (butelii) cu dioxid de carbon să fie amplasate într-o încăpere separată. 16. Recipienţii de stocare trebuie protejaţi împotriva fenomenelor meteorologice grele. cleme.77. se sigură distanţa de 0.79. Spaţiile în care se montează bateriile active şi de comandă aferente instalaţiei fixe de stins incendiu cu dioxid de carbon (staţiile de distribuţie). bateriile cu recipienţi cu dioxid de carbon se pot amplasa şi în secţiile de fabricaţie. precum şi la punctele de comandă ale acestora (cutii. reîncărcarea şi alte lucrări de întreţinere să se poată face uşor. acestea vor avea geamuri protejate împotriva radiaţiilor solare. Aerul comprimat va fi furnizat dintr-o sursă sigură (tehnologică sau proprie).80 m faţă de bateriile vecine. se separă de restul construcţiei.

85. montate şi protejate în mod corespunzător astfel încât să poată fi uşor acţionate. dispozitivelor şi echipamentelor  16.50 m de conductele calde.82. astfel încât acţionările manuale să se facă dintr-un singur loc sau din cât mai puţine locuri. termice şi chimice. pardoseală înaltă. 0. se grupează pe cât posibil. având acces pentru control. Gurile de aspiraţie ale instalaţiei de ventilare prevăzute pentru evacuarea dioxidului de carbon din staţia de distribuţie sau după caz. Duzele de refulare se dispun la partea superioară a incintei protejate (sub plafon.86.80. Conductele de transport. 0. să nu fie supuse la deteriorări mecanice. distribuţie şi comandă se pozează cu respectarea următoarelor distanţe minime de siguranţă: 0. Conductele de transport a dioxidului de carbon montate în canale împreună cu conducte de fluide calde sau pozate aerian la mai puţin de 0. Agregatele frigorifice aferente instalaţiilor de stingere de joasă presiune se amplasează în apropierea recipienţilor aferenţi.). Conductele instalaţiei interioare de distribuţie a dioxidului de carbon se montează aparent sau în canale. instalate sub un unghi de 450 până la 900 (pentru a asigura umplerea cu dioxid de carbon a spaţiilor inferioare). Amplasarea elementelor reţelei de transport şi distribuţie a dioxidului de carbon se face astfel încât sa nu afecteze gabaritul căilor de acces şi de evacuare. perpendicular pe suprafaţa de protejat şi la 1/3 din înălţimea incintei. 16. armăturile pentru eliberarea dioxidului de carbon şi dispozitivele de siguranţă trebuie să fie amplasate.35 m faţă de cabluri cu tensiuni de la 20 până la 35 kV.87.83. Pozarea conductelor de transport a dioxidului de carbon se face obligatoriu deasupra traseelor cablurilor electrice şi sub conductele calde. se amplasează cât mai aproape de pardoseală. Traseul se alege astfel încât să conducă la pierderi minime de sarcină. 16. 16. Amplasarea duzelor de refulare (deversare) a dioxidului de carbon  16. după stingere în incinta protejată. 16. inclusiv. se protejează termic. planşeu tehnologic etc.66 Amplasarea rețelei de conducte pentru transportul şi distribuția dioxidului de carbon  16.30 m faţă de cabluri cu tensiuni de 1 până la 20 kV (inclusiv).50 m faţă de conducte calde cu ts ≥ 500 C. Amplasarea armăturilor.84.81.30m faţă de conducte pentru fluide reci cu ts < 500C. permiţând circulaţia persoanelor în condiţii de siguranţă. 0. 16.20 m faţă de cabluri electrice de joasă tensiune. 0. Duzele trebuie dispuse astfel încât produsele care au luat foc să nu fie agitate sau împrăştiate de jetul de dioxid de carbon. coroziuni chimice sau alte deteriorări care le-ar scoate din funcţiune. 16. robineţii de linie). 66 . iar conductele vor fi bine fixate şi ferite de acţiuni mecanice.88. Toate dispozitivele de acţionare. Dispozitivele care controlează eliberarea şi distribuţia dioxidului de carbon şi sunt prevăzute cu declanşare manuală în caz de urgenţă (exemplu.

În interiorul incintelor protejate supuse inundării cu dioxid de carbon se afişează vizibil panouri inscripţionate (standard de referinţă STAS 297/2). Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere se transportă ambalate. 16. instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei. se inscripţionează: “ATENŢIE ! STRICT INTERZIS ACCESUL PERSOANELOR NEAUTORIZATE.67 Executarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon Condiții generale   16. după caz. păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă.89. Montarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon  16. Probarea instalațiilor fixe de stingere  16. În toate locurile unde se utilizează dioxidul de carbon ca substanţă de stingere şi există riscul ca oamenii să fie afectaţi. Producătorii şi. DEPOZIT DE DIOXID DE CARBON . Pe feţele exterioare ale uşilor incintelor în care sunt amplasate bateriile de recipienţi (butelii) cu dioxid de carbon.PERICOL DE MOARTE !”.90. Conductele de transport şi de distribuţie a dioxidului de carbon se montează conform prevederilor proiectului şi specificaţiilor producătorului şi se leagă la pământ corespunzător prevederilor normativului I. În apropierea bateriilor de comandă (pentru instalaţiile de înaltă presiune) sau în camera de comandă (pentru instalaţiile de joasă presiune). Montajul şi prima punere în funcţiune a agregatului frigorific. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi 6119. instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi măsurile pentru prevenirea accidentelor umane în timpul şi după inundarea cu dioxid de carbon Recepția instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon  16.95. PĂRĂSIŢI IMEDIAT INCINTA – PERICOL DE MOARTE”. Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente acestora.96. 16. la loc vizibil se afişează panouri conţinând: schemele de funcţionare ale instalaţiei.94. neadmiţându-se trecerea la montaj dacă au deformări sau urme de lovire.97. se prevăd indicatoare corespunzătoare de avertizare. 16.92. Recepţia instalaţiei se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare.93. dacă sunt: 67 . furnizorii de baterii şi echipamente vor livra odată cu acestea şi piesele de rezervă necesare. INCENDIU SAU DE DEGAJARE A DIOXIDULUI DE CARBON. 16. în afară de prevederile generale. 16.91. se verifică starea lor. Comisia este obligată să verifice. precum şi reglarea ventilului de laminare pentru asigurarea temperaturii în evaporator se realizează conform instrucţiunilor precizate în cărţile tehnice ale utilajelor.20. cu următorul text: “IN CAZ DE ALARMĂ.

6 68 .7 la 1. stabilită volumetric în procente de CO2 în aer.0 1450.00 1415.86 0. Concentraţia minimă de dioxid de carbon necesară stingerii incendiilor pentru diferite substanţe. debitul specific are valori de la 0.5 15.90 0.00 127. este precizată în tabelul 16.80 0.00 – 14. care să asigure funcţionarea corectă a instalaţiei.68 respectate prevederile privind sistemul de detectare.70 4.00 – 127. Debitul specific de dioxid de carbon folosit la stingerea incendiilor din spaţii închise utilizând sisteme cu inundare totală depinde de concentraţia minimă de dioxid de carbon necesară pentru fiecare substanţă. montate şi puse în funcţiune toate instalaţiile.00 – 1415.00 peste 2000 [m3/kg CO2] 0.1 1.01 0.11 1. în funcţie de volumul spaţiului protejat.07 1.25 1.4 113. Debitul specific se determină conform tabelului 16. concentraţie care se stabileşte volumetric în procente de dioxid de carbon şi aer.00 57.43 1.99 1. stabilite condiţiile şi programul de întreţinere şi verificări periodice.30 1.5. Pentru substanţe ce se pot stinge la o concentraţie de până la 34% (volum de CO2 în aer).77 0. TABEL 16.00 – 57. semnalizare şi stingere cu dioxid de carbon stabilite în proiectele de execuţie şi în documentaţiile tehnice. Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon Debite şi consumuri specifice pentru inundarea totală  16.34 45.60 Cantitatea (masa) minimă necesară [kg] - [m3] Până la 4.00 14.93 0.0 16.15 kg/m3.5 1135.00 – 2000. predate beneficiarului instrucţiunile de folosire a tuturor aparatelor şi echipamentelor instalaţiei şi s-a instruit personalul de servire a instalaţiei .15 Coeficient de volum Intensitatea iniţială de refulare a CO2 [kg CO2/m3] 1.99.98. aparatura şi echipamentele din sistemul de semnalizare şi stingere.00 4.5 Debite specifice şi cantităţi minime de CO2 necesare stingerii incendiilor (substanţe ce se pot stinge la o concentraţie volumică de până la 34% CO2 în aer) Volumul spaţiului protejat Debitul specific de dioxid de carbon [kg CO2/m3] 1.

102. ulei. propan. lubrifianţi Oxid de carbon Gaze naturale. 69 . sulfura de carbon Acetona. pentan Hidrogen Izobutan.75 16.100. debitul (consumul) specific de dioxid de carbon în condiţiile unei bune etanşări a spaţiului respectiv. gazolina. ciclopropan Etan Eter etilic Alcool etilic Etilena Diclorura de etilena Oxid de etilena Benzina Hexan.80 75 3.00 40 1. debitul specific de dioxid de carbon indicat în art. propilena Metan 28 53 31 33 38 36 41 21 44 28 29 62 30 25 34 64 37 40 46 43 49 25 53 34 35 74 36 30 * Pentru substanţe neindicate în tabel.8.7 Valorile coeficientului de corecţie „K” în funcţie de concentraţia de stingere Concentraţia de stingere cu dioxid de carbon [%] Coeficientul de corecţie [K] 34 1. 1% la fiecare 0. după cum este indicat în tabelul 16. în cazul în care se cunoaşte concentraţia de oxigen „O2” în procente. 16. Pentru spaţiile cu substanţe combustibile care ard mocnit.16.69 TABEL 16. TABEL 16.85 60 2. alcool metilic Benzen Butadiena Butan.60C sub temperatura de 180C.15 67 2.40 50 1.67 kg/m3 .7.60 55 1.6 Concentraţia volumică minimă de CO2 necesară stingerii incendiilor pentru diferite substanţe Denumirea substanţei combustibile* Concentraţia teoretica minimă de CO2 [%] 55 26 31 34 Concentraţia minimă de calcul de CO2 [%] 66 31 37 41 Acetilena. concentraţia de dioxid de carbon la care arderea încetează se poate calcula cu relaţia: %CO 2 = 100 ⋅ (21− O 2 ) / 21 16.98 se amplifică cu un coeficient de corecţie „K”. se alege. Pentru substanţele la care este necesară o concentraţie de CO2 în aer de peste 34%.70C peste 930C. a cărui valoare este dată în tabelul 16.101.45 70 2. cantitatea (masa) de dioxid de carbon se măreşte cu: 1% la fiecare 2.25 80 3. La stingerea incendiilor în spaţiile cu temperatură ridicată (peste 930C) sau cu temperatura joasă (sub 180C). după caz între 1. petrol lampant.20 45 1.33 şi 2.

8 56.0 130.70 3.8 29.6 59.2 11.6 45.0 235.9 Consumul de CO2 (kg) pentru stingerea incendiilor la generatoare electrice (pentru concentraţii volumice minime de 30% CO2 în aer) Consumul de CO2 [kg] Volumul spaţiului protejat (m3).10 Lungimea jetului de dioxid de carbon în funcţie de diametrul duzei (la presiune joasă) Diametrul duzei [mm] Lungimea jetului [m] 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 1. TABEL 16.2 17.7 22.0 262. colectoare de praf 1.6 175.5 5.6 46.0 14. TABEL 16.4 79.4 14.20 1.3 348.2 93.8 393.2 11.5 138.7 17.7 119.00 70 .0 102.60 1.2 127.3 269.6 89. Lungimea jetului de dioxid de carbon are valorile din tabelul 16.0 25.7 34.7 113.0 28.70 TABEL 16.80 2.8 229.6 308.3 21.7 141.3 62.7 138.2 45.3 87. La instalaţiile care utilizează sistemul stingerii locale se iau în calcul următoarele valori: minimum 8 kg CO2 pentru fiecare m2 de suprafaţă de lichid combustibil.3 279.00 2.10.0 107.60 2.8 172.3 315. corespunzător timpului de menţinere a concentraţiei de dioxid de carbon pentru stingere [min] 5 10 15 20 30 40 50 60 34.3 87.33 1.7 116.0 56.8 56.67 16.6 155.3 36.7 51.0 42.5 204.0 87.9.5 45. este dat în tabelul 16.40 1.4 172.9 70.3 63. izolaţia conductoarelor electrice Maşini electrice mici.2 70.6 46.4 436. 6 kg CO2 la fiecare m2 de suprafaţă a instalaţiilor sau a utilajelor.5 218.0 45 68 91 113 136 159 181 214 227 249 272 295 Debite şi consumuri specifice de dioxid de carbon pentru stingerea locală a incendiului  16.0 28.0 153. canale şi tuneluri de cable (volumul încăperii până la 60.0 209.8 66.6 46.104.00 2.7 136.3 19.1 84. is [kg/m3] Echipament electric fără ulei.1 348.3 56.7 36.0 55.8 28. în funcţie de volumul spaţiului protejat şi timpul necesar menţinerii unei concentraţii minime de stingere.0 147.20 2.103.0 192.000m3) Arhive Depozite de blănuri.5 34.4 69.40 2.3 22.7 18.4 93.8 73.8 28.7 17.60 2.3 24.4 110.6 110.5 172.7 36.8 Debitul (consumul) specific de CO2 pentru stingerea unui incendiu mocnit Denumirea materialului care arde Consumul specific de dioxid de carbon.3 8.0 14.0 170.3 34.0 199.7 243. Pentru stingerea incendiilor la generatoare electrice consumul de CO2 (kg).

montate în interior. După caz. Pentru cazuri deosebite.108. volumul total al recipienţilor şi masa specifică a dioxidului de carbon lichid. când importanţa obiectivului sau riscul de incendiu ori de explozie necesită măsuri de protecţie severe. Dimensionarea recipienților de stocare la instalațiile de joasă presiune  16. În cazul în care pentru protecţia unei incinte rezultă necesare mai multe baterii active principale. o baterie activă de rezervă. respectiv de debitul specific. se prevăd baterii active principale şi baterii active de rezervă independente pentru fiecare incintă. se admite prevederea de baterii active principale şi după caz.107.113. 16.111.106. 16. Dimensionarea conductelor pentru dioxidul de carbon  16. mobilierului etc. baterii active de rezervă comune. cu condiţia ca instalaţia să fie astfel dispusă şi comandată încât fiecare incintă de stingere să poată fi inundată cu dioxid de carbon fără să le afecteze pe celelalte. La dimensionarea conductelor pentru transportul dioxidului de carbon se au în vedere următoarele: evitarea formării dopurilor de zăpadă carbonică în conducte şi la deversare. dimensionate pentru a asigura stingerea incendiului la cea mai mare incintă protejată. Volumul de calcul al spaţiului protejat reprezintă diferenţa între volumul total al spaţiului respectiv şi volumul echipamentelor. Este permisă folosirea bateriilor active principale pentru protecţia mai multor incinte.105.109. La determinarea cantităţii (masei) totale de dioxid de carbon necesară stingerii incendiului se ţine seama de necesitatea realizării concentraţiei de dioxid de carbon.71 16. Pentru protecţia a maximum 5 incinte. Determinarea cantității (masei) totale de dioxid de carbon necesară stingerii incendiului   16. Bateriile active de rezervă vor conţine aceiaşi cantitate de dioxid de carbon ca şi bateriile active principale. între care este exclusă posibilitatea de propagare a focului. pentru fiecare recipient operativ se prevede câte un recipient de rezervă. iar timpul de menţinere a concentraţiei de stingere va fi de minimum 20 minute. Timpul de refulare a dioxidului de carbon nu va depăşi 60 secunde. Recipienţii pentru stocarea dioxidului de carbon se calculează ţinând cont de cantitatea (masa) de dioxid de carbon necesară pentru stingere. Dimensionarea agregatelor frigorifice şi a termoizolaţiei rezervoarelor de stocare a dioxidului de carbon se efectuează pe baza puterii frigorifice a instalaţiei respective. Dacă este exclusă posibilitatea de propagare a focului de la o incintă protejată la alta şi în această situaţie se admite folosirea în comun a bateriei active de rezervă pentru maximum două incinte protejate. 16. 71 . acestea pot fi grupate pe un colector comun.110. Fiecare incintă protejată. Dimensionarea agregatelor frigorifice şi a termoizolației rezervoarelor de stocare a dioxidului de carbon  16. de timpul în care substanţa de stingere trebuie refulată şi de volumul spaţiului protejat. va fi asigurată cu câte o baterie activă principală şi după caz. Determinarea numărului de butelii necesare instalațiilor fixe de înaltă presiune  16.112.

pentru diferite valori ale debitelor de CO2 (kg/min) şi lungimi ale conductelor (m) Diametrul interior (diametrul nominal) [mm] Lungimile conductelor [m] 60 90 120 150 Debite de dioxid de carbon [kg/min] 15 30 180 210 * Durata de deversare a substanţei de stingere.2. coeficientul de rezistenţă hidraulică specifică a conductei. debitul de curgere. Pentru instalaţii de joasă presiune debitul se determină luând în considerare presiunea medie de stocare de 20.3. 16.117. 16. Presiunea de calcul la duze trebuie să fie mai mare de 8. în care sunt date valorile debitelor de transport pentru diverse diametre şi lungimi de conducte.11.116.114.115.11 Diametrele conductelor principale de transport ale instalaţiilor de joasa presiune.8 bar.118. Pentru dimensionarea conductelor principale de transport ale instalaţiilor cu dioxid de carbon de joasă presiune se poate utiliza orientativ tabelul 16. de diametrul nominal al capului de debitare al buteliei şi de numărul buteliilor de lucru. Pentru instalaţii de înaltă presiune debitul se determină luând în considerare presiunea medie de stocare de 51. 16. Debitul de deversare pentru duze este indicat în tabelul 16. TABEL 16. lungimea conductei. La instalaţiile de înaltă presiune diametrul conductei de transport (conducta magistrală.72 starea bifazică (lichidă şi gazoasă) a dioxidului de carbon în recipiente şi pe conducte.7 bar (pentru depozitare normală la temperatura de 210C). colector) se poate determina cu aproximaţie. de regulă nu trebuie sa depăşească 60 secunde 15 20 25 32 40 50 70 80 100 125 150 150 36 75 136 76 400 703 1040 1720 3170 5220 7600 7600 28 61 113 231 340 612 930 1540 2900 4900 7260 7260 48 88 183 272 508 794 1340 2560 4350 6570 6570 75 156 234 444 694 1180 2315 3990 6070 6070 209 400 621 1078 2130 3690 5670 5670 363 575 1005 2000 3490 5390 5390 934 1855 3260 5040 5040 1755 3080 4800 72 . compactitatea dioxidului de carbon la capătul conductei. Presiunea de calcul la duze trebuie să fie mai mare de 13. 16. Diametrul conductelor de distribuţie se determină în funcţie de debitul de dioxid de carbon refulat prin distribuitor.6 bar. ţinând cont de diametrul conductei principale. Debitele de descărcare prin duze au valorile din tabelul 16.7 bar în timpul descărcării. presiunea dioxidului de carbon în conductă. de debitul de dioxid de carbon refulat în spaţiul protejat cu volumul cel mai mare şi de diametrul conductei principale (sau al distribuitorului). 16.

se determină cu relaţia: Q= în care: 3617D 5. pentru cazul stocării dioxidului de carbon la presiunea de 20. la curgerea bifazică în conducte. Y. debitul de deversare pentru partea de inundare totală trebuie să asigure concentraţia necesară într-un timp care să nu fie mai mare decât timpul de deversare folosit de partea sistemului de stingere locală.13. sunt date valorile lui D1 25 şi D 2 pentru diferite valori ale 73 .7 bar în instalaţii de înaltă presiune.73 16.08Z ⎛ Q ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ 2⎟ ⎝D ⎠ diametrelor (D) ale conductelor.3 din Anexa nr. [kg/min].120. Verificarea debitelor de  curgere  şi calculul pierderilor  de sarcină în  conductele instalațiilor  cu  dioxid  de  carbon  16. sunt date valorile factorilor Y şi Z în funcţie de presiune.08D1.7 bar în instalaţii de joasă presiune. Relaţia de mai sus scrisă sub forma : L D1. este transpusă grafic în nomogramele din figurile 16. [mm].17. dacă o parte din spaţiul protejat trebuie inundat total iar o parte prin stingere locală.2 şi 16. În tabelul 16. . D – diametrul interior al conductei. iar în tabelul 16. Pentru sistemele instalaţiilor cu dioxid de carbon de joasă presiune.25 Y L + 8.14.25 Z [kg/min] Q este debitul de CO2 la curgere bifazică în conductă. L = l + le – lungimea totală.25 = 3617Y − 8. Debitul de dioxid de carbon. Z – factorii care depind de presiunea din recipiente (butelii) şi conducte. egală cu suma între lungimea fizică (l ) a conductei şi lungimea echivalentă rezistenţelor locale (le).12. sunt precizate valorile factorilor Y şi Z în funcţie de presiune. În tabelul 16. [mm]. pentru cazul stocării dioxidului de carbon la presiunea de 51.119.

7 50.623 TABEL 16.4 39.0825 0. pentru cazul stocării la presiunea de 20.844 2.24 0.501 0.9 24.11 2.350 1.237 1.0 29.2 13.80 2.8 12.249 0.9 36.939 1.3 27.4 20.12 Valorile factorilor Y şi Z în funcţie de presiune.8 Y Z 0 1200 2300 3320 4280 5130 5960 6710 7370 7980 8530 9060 9530 9970 10400 10740 11020 11410 11560 11950 12150 0 0.13 Valorile factorilor Y şi Z în funcţie de presiune.7 6.41 74 .033 1.9 17.8 31.417 0.3 46.164 2.20 1.5 13.6 17.6 25.2 15.5 32.7 20.48 0.1 22.3 18.7 bar în instalaţii de joasa presiune Presiunea [bar] 20.90 1.0 19.7 bar.333 0.629 1.2 34.8 43.3 8.1 41.9 Y Z 0 603 1138 1613 2033 2406 3163 3723 4137 4443 4670 4837 0 0.50 1.479 1. pentru cazul stocării la presiunea de 51.5 44.585 0.7 17.760 0.165 0.0 10.0 48.12 0.132 1.74 TABEL 16.849 0.6 37. în instalaţii de înaltă presiune Presiunea [bar] 51.36 0.672 0.60 0.

3590 1.065 5.939 2.3 pentru instalaţii cu CO2 de joasă presiune (presiunea de depozitare 20.4750 2.469 2.622 D1.9158 1.0615 0.026 3.7850 1.8650 4.5400 7.15.2720 3.1600 36.4100 16.25 şi D2 pentru diferite valori ale diametrelor (D) conductelor Diametrul nominal [inch] ½ Diametrul interior [inch] 0.610 1.3960 9.17.380 1.824 1.6400 25.068 2.14 0.2500 4.8130 1.7900 5.323 3.0600 3.7800 33.4700 23.2880 3.049 0.9465 1. determinate pentru diferite rugozităţi ale acestora şi redate în tabelul 16.7 bar) şi respectiv figura 16.1000 0.1900 ¾ 1 1 1¼ 1¼ 1½ 1½ 2 2 2½ 2½ 3 3 4 4 5 5 6 6 0.5920 2.278 1.7600 6.1400 9.122.761 16.067 1.2 pentru instalaţii cu CO2 de înaltă presiune (presiunea de depozitare 51. 75 .3400 7. Pentru calculul pierderilor de sarcină liniare se folosesc valorile rezistenţelor specifice ale conductelor cu diametre diferite.121.25 D2 Tabel 16.5000 8.826 5.500 2.957 1.7 bar). Verificarea debitelor de curgere a dioxidului de carbon în conducte se efectuează cu ajutorul nomogramelor din Anexa nr.7100 5.047 4. Pierderile totale de sarcină la curgerea dioxidului de carbon în conducte se determină ca suma dintre pierderile de sarcină liniare şi locale. figura 16.0900 2.75 Valorile lui D1.2100 14.6330 2.813 6.900 4.5521 0.9200 0.6600 2.4960 1.4130 8.9040 1.6790 1.0960 5.3869 0. 16.

306 0.82 1. Pentru determinarea pierderilor locale de sarcină în fitinguri şi armături se folosesc lungimi echivalente de conducte de dimensiuni corespunzătoare.08 5.18 0.56 3.15 0.08 Teuri cu ramificaţie egala 0.04453 0.01108 0.40 0.09386 0.37 0.17.0008083 0.002893 0.24 0.0078 0.16 Lungimi echivalente rezistentelor locale pentru fitinguri şi armaturi de ţevi filetate (exprimate în metri) Diametrul ţevii [inch] 3/8 ½ ¾ 1 1½ 1½ 2 2½ 3 4 5 6 Cot din ţeavă la 450 Cot din ţeavă la 900 Cot de 900 cu teu de scurgere 0. determinate pentru diferite rugozităţi ale acestora Diametrul (mm) Nominal De calcul Rezistenta specifica (A) (106 s2/m6 ) Rugozitate Rugozitate Rugozitate maxima medie minima 1.000755 - 16.0000605 0.00003395 0.13 1.55 0.40 0.76 TABEL 16.55 0.01 2.0312 0.24 0.00202 0.0002874 0.16 şi 16.61 0.51 1.15 Valorile rezistenţelor specifice (A) ale conductelor de diametre diferite.0 Cuplaje sau robinete cu sertar 0.43 0.35 10.00 155.04 2.4367 0.00 0.059 0. robinetul.29 2.25 1.00082 0.31 1.41 4.261 0.04 1.00 130.25 26.18 0.52 0.643 1.94 76 .80 0.70 0.52 0.000187 0.68 2.0277 0.73 0.00 52.32 0.00187 0.55 2.82 1.43 0.27 0.94 1.00 79. care se adaugă lungimilor fizice ale conductelor.67 0.74 2.001168 0.15 0. Aceste lungimi echivalente au valorile din tabelele 16. capul de deversare şi legătura flexibilă de legare la colector.0000238 0.07 0.00 34.75 40.12 0.98 20 25 32 40 50 70 80 100 125 150 20.06 6. TABEL 16.92 2.09 0.50 105.0656 0.65 3.64 8.26 4.00698 0.00 67.10 4.123.30 0.37 1.85 1.07 1.91 1.30 0.50 3.24 0. Lungimea echivalentă a robinetului buteliei trebuie să includă tubul sifon.16 1.

ale căror valori sunt în tabelul 16.12 0.049 0.43 0.18 0.37 0.10 2.50 3.012 0.019 0.1 20.01 1.34 0.09 0.24 0.7 17.40 1.012 0.73 0.00 1.8 0.01 Teuri cu ramificaţie egala 0.04 2.024 0.034 0.028 0.7 19.9 16.4 11.124.3 17.55 0.078 0.2 13.3 6.080 0.4 37.016 0.9   0.5 31.49 0.8 41.82 1. TABEL 16.8 12.12 6.08 5. se ţine seama.009 77 . de coeficienţii de corecţie pentru diferenţa de înălţime. Pierderile totale de sarcină (liniare şi locale).46 0.11 4.6 24.6 8.67 0.52 0.019 0.21 0. cu sarcina disponibilă.65 2.015 0.0 9.09 0.3 44.7 48.24 0.037 0.65 2. pe traseul principal de alimentare cu dioxid de carbon trebuie să fie mai mici. La stabilirea sarcinii disponibile.21 0.46 0.61 0.0 27.06 0.85 1. după caz.30 0.21 0.85 1.43 0.060 0.25 1.040 0.9 34.24 0.18.27 0.16 Robinete cu sertar 0.68 2.068 0.34 1.058 0. cel mult egale.15 0.77 TABEL 16.5 15.55 0.2 13.47 0.37 0.12 0.34 0.17 Lungimi echivalente rezistentelor locale pentru fitinguri şi armaturi de ţevi sudate (exprimate în metri) Diametrul ţevii [inch] 3/8 ½ ¾ 1 1¼ 1½ 2 2½ 3 4 5 6 Cot din ţeavă la 450 Cot din ţeavă la 900 Cot de 900 cu teu de scurgere 0.76 0.047 0.18 Valorile coeficienţilor de corecţie pentru diferenţa de înălţime Sisteme de joasa presiune Presiunea medie în Corecţia de elevaţie conductă [bar] [bar/m] Sisteme de înaltă presiune Presiunea medie în Corecţia de elevaţie conductă [bar] [bar/m] 20.009 51.15 0.024 0.64 0.64 0.91 0.91 1.07 16.27 0. determinată pe baza căderii de presiune admisă.15 0.07 1.100 0.030 0.

16. pentru instalaţii de joasă presiune. 12 – 14 mm pentru încăperi cu volume peste 1000 m3. Se recomandă ca diametrul orificiului de debitare al duzei să fie: 7 – 9 mm pentru încăperi cu volum până la 500 m3.3.125.2.78 Dimensionarea duzelor de deversare a dioxidului de carbon  16. pentru instalaţii de înaltă presiune şi în tabelul 16.11 mm pentru încăperi cu volum de la 500 m3 la 1000 m3. 78 . Suprafaţa totală a orificiilor de debitare ale duzelor trebuie să fie egală cu minimum 90% din suprafaţa secţiunii utile a conductelor la lungimi de distribuţie până la 100 m şi minimum 80% pentru conducte de lungimi mai mari. 10 . Debitul duzei de deversare este precizat în tabelul 16.126.

pentru stingere locală (pe suprafeţe restrânse). Instalaţiile de inertizare şi/sau de stingere a incendiilor cu azot se diferenţiază după următoarele criterii principale: felul acţiunii de inertizare.6. prin reţele de distribuţie şi duze de refulare.18. introducerea discontinuă a unui debit variabil de azot pentru menţinerea unei presiuni superioare celei atmosferice. 17.la care azotul este introdus sub presiune în incinte sau echipamentul tehnologic. 17. Acţionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu azot poate fi automată şi/sau manuală. mecanice. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT (IG – 100) Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de inertizare şi stingere a incendiilor cu azot Sisteme de inertizare şi stingere a incendiilor cu azot 17. prin vacuumare .la care azotul este introdus în incinte sau echipamente tehnologice în care există lichide inflamabile şi în care amestecurile de vaporiaer se află la presiuni mai mici decât presiunea atmosferică. Stingerea în volum (inundare totală) sau pe suprafaţă restrânsă (stingere locală) se realizează prin refularea azotului în incintele protejate.4. instalaţiile cu azot pot fi: pentru stingere prin inundare totală. modul acţionării instalaţiilor. Riscuri 79 . la presiunea de (4…6) bar. Din punct de vedere al acţiunii de stingere. 17. 17. electrice. instalaţiile cu azot pot fi: prin sifonare . mixte. 17.5. Comenzile de acţionare automată ale instalaţiilor fixe de stingere a incendiului cu azot pot fi: pneumatice.la care azotul este introdus şi evacuat în flux continuu din incinta sau echipamentul tehnologic realizând circulaţia azotului în incinta şi/sau echipament. felul acţiunii de stingere.79 17. 17.7. Proprietăţile azotului. Inertizarea incintelor şi a echipamentelor tehnologice cu azot se poate realiza prin: introducerea continuă a unui debit constant de azot în incinta sau echipamentul respectiv. felul comenzii acţionării. mecanismul stingerii incendiului cu azot şi domeniile recomandate pentru instalaţiile cu azot sunt prezentate în anexa nr.3. în flux continuu .la care azotul este introdus în spaţiul de vapori al incintei sau al echipamentului tehnologic pe măsură ce se evacuează lichidul din incintă sau echipament. prin presiune .2. Din punctul de vedere al acţiunii de inertizare.8. 17.1.

Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu azot se compun. 17.9. Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu azot 17. este de 43. Volumul de azot.79968 şi k 2 = 0. 17. dispozitive de avertizare a oamenilor. dispozitive de acţionare. determinat la o concentraţie volumică minimă de oxigen de 12% iar indicele LOAEL (cel mai mic efect advers observabil) corespunde la o concentraţie volumică de azot în spaţiul protejat de 52%. necesară stingerii incendiului. din: sursa de alimentare cu azot.013 bar şi temperatura. t [0C]. [%]. Pentru concentraţii volumice uzuale de azot în aer necesare stingerii incendiului (43. [0C].. precum şi valorile raportului VS / V [m3 azot /m3] la diferite valori de proiectare ale concentraţiei volumice procentuale. Lungimea conductei de la rezervoarele sau buteliile de azot până la distribuitor nu trebuie să depăşească 200 m. la presiunea de 1. la temperatura din spaţiul protejat.15.11. [m3/kg]. Valorile volumului specific al azotului.00293 sunt constante specifice azotului.13. la starea de referinţă corespunzătoare temperaturii de 200C şi presiunii de 1.10. VS [m3].7%) nu există riscuri majore pentru persoane. t [0C] şi presiunea de 1. C – concentraţia volumică procentuală de azot necesar stingerii incendiului. Sursele de alimentare cu azot ale instalaţiilor fixe de stingere a incendiului sunt: rezervoare de înmagazinare la presiunea de (6…8) bar (pentru azotul provenit din fracţionarea aerului în instalaţii tehnologice). Indicele NOAEL (nici un efect advers observabil) corespunde unei concentraţii volumice de azot în spaţiul protejat de 43%. reţeaua de distribuţie cu duze de refulare a azotului în spaţiul protejat. v – volumul specific al azotului. v R – volumul specific al azotului la starea de referinţă. determinată pentru heptan. t [0C].013 bar. necesar pentru stingerea incendiului. respectiv la o concentraţie volumică minimă de oxigen de 10%. la diferite temperaturi. 17. 80 . Componentele instalaţiilor fixe de stingere cu azot 17. t – temperatura de calcul din spaţiul protejat.013 bar abs. în principal. recipienţi (butelii) de azot la presiuni de 135 şi 200 bar. se determină cu relaţia: VS = V în care: v R ⎛ 100 ⎞ ln⎜ ⎟ v ⎝ 100 − C ⎠ [m3] V este volumul net al spaţiului protejat [m3]. din spaţiul protejat. sunt date în tabelul 17.12. instalaţia de reducere a presiunii.7% (conform standardului ISO/FDIS 14520-13:2000 (E)).6% iar concentraţia volumică minimă de proiectare (de calcul) pentru stingerea incendiului.80 17. La concentraţii volumice ale azotului în aer mai mari de 78%. dispozitive de semnalizare a intrării în funcţiune a instalaţiei (intrarea în funcţiune a instalaţiei se face după avertizarea şi evacuarea oamenilor). Concentraţia volumică procentuală de azot necesar stingerii incendiului. C [%].1.14. v [m3/kg]. este de 33. 17. determinat cu relaţia: v = k1 + k 2 t unde: [m3/kg] k1 = 0. aerul devine toxic şi prezintă riscuri pentru persoane.

81 TABEL 17.068 1.985 0.091 1.799 0.397 0.099 1.0048 1.340 0.819 0.9901 1.446 0.610 0.710 0.951 0.906 0.639 0.0927 Volumul specific v 34% 0.434 0.326 62% 1.423 0.803 0.891 0.472 0. necesar stingerii incendiului.7997 0.674 0.386 0.739 0.917 0.0780 1.355 0.543 0.851 0.853 0.8583 0.484 0.350 0.760 -40 -35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 17.596 0.366 0.720 0.459 0.402 0.389 0.872 0.446 0.728 0.550 0.360 0.512 0.691 0.523 0.853 0.462 0.601 0.818 0. necesară stingerii incendiului C [%] 38% 42% 46% 50% 54% 58% 0.9315 0.7118 0.868 0.700 0.825 0.565 0.882 0.0194 1.408 0.936 0.743 0.663 0.7411 0.966 0.914 0.936 0.610 1. al spaţiului protejat VS / V [m3 azot/m3].022 1.568 0.371 0.948 0.592 0. iar timpul de menţinere a acestei concentraţii este de 20 minute.682 0.984 0.700 0.631 0.440 0.833 0.038 1. C [%].345 0.470 0.968 0.559 0.7704 0.564 0.391 0.8143 0.6825 0.046 1.790 0.494 0.7264 0.430 0.454 0.752 0.864 0.574 0.463 0.629 0.9022 0.8876 0.491 0.576 0.020 1.627 0.584 0.607 0.409 0.438 0.645 0.741 0.058 1.434 0.606 0.421 0.727 0.455 0.511 0.815 0.836 0.9608 0.661 0.143 1.878 0.649 0.685 0.839 0.495 0.533 0.526 0.545 0.427 0.763 0.0634 1.16.502 0.1 Valorile volumului specific al azotului.898 0.478 0.619 0.414 0.465 0.447 0.518 0.13: 2000 (E)) Temperatura Volumul de azot.5 la 3 minute.638 0.627 0.504 0.536 0.559 0.659 0.567 0. Concentraţia volumică procentuală de proiectare.078 1.481 0.654 0.9462 0.589 0.596 0.865 0.440 0.899 0.479 0.585 0.8436 0. necesară stingerea incendiului (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 .0341 1.7557 0.787 0.758 0.772 0.335 0.770 0.956 0.763 0.751 0.714 0.781 0.552 0.121 1.644 0.510 0.812 0.586 0.384 0.497 0.514 0.670 0.167 1.616 0. v [m3/kg].683 0.9755 0.375 0.977 0.452 0.804 0.575 0.8729 0.491 0.931 0. Timpul necesar pentru asigurarea concentraţiei minime de azot necesară stingerii incendiului este de 1.693 0.839 0.705 0.542 0.920 0.554 0.554 0.377 0.472 0.618 0.544 0.787 0.025 1.759 0.671 0.827 0.527 0.849 0.383 0.649 0.715 0. la diferite temperaturi t [0C ]. V [m3].002 0. raportat la unitatea de volum net.005 0.428 0.la diferite valori de proiectare ale concentraţiei volumice procentuale.487 0.730 0.7850 0.9169 0.402 0.775 0.6971 0.486 0.619 0.883 0.395 0.0487 1.792 0.331 0.8290 0.636 0. VS [m3].191 1.777 0.681 t 0C m3/kg 0.775 0.601 0.513 0.744 0.673 0.534 0.577 0.519 0.731 0. precum şi valorile raportului VS / V [m3 azot/m3].694 0.657 0.523 0.501 0.416 0. Executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu azot Condiții generale   81 .803 0.718 0.686 0.704 0.

Conductele de transport şi distribuţie se leagă la pământ. 82 . a aparatelor şi armăturilor montate pe reţeaua de conducte. Ele nu trebuie să prezinte deformări. Recepția instalațiilor de stingere  a incendiilor cu azot  17. se efectuează probele de rezistenţă la presiune şi de etanşeitate cu aer comprimat.18. conform prevederilor normativului I. conductele se protejează împotriva coroziunii. După montarea reţelei de distribuţie şi înainte de montarea duzelor.17. La montarea duzelor de refulare se va urmări ca acestea să nu se înfunde.26. Înainte de montarea echipamentelor.20. aplicând Testul de presurizare cu ventilare prin uşă pentru determinarea timpului probabil de retenţie a azotului. reţeaua de conducte şi armăturile instalaţiei cu azot. se va verifica starea lor de integritate. a dispozitivelor de alarmă.24. conform prescripţiilor tehnice. La încheierea probelor de recepţie se va efectua şi instruirea personalului de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu azot. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi 6119 Montarea instalațiilor de şi stingere a incendiilor cu azot   17.19. dispozitivele de acţionare. deformeze etc. Se iau măsuri de evitare a înfundării conductelor şi a duzelor cu impurităţi care ar bloca transportul şi distribuţia azotului.82 17. În cadrul probei de funcţionare se verifică acţionarea instalaţiei atât local. Echipamentele. 17. aparatele.28. Buteliile cu azot se avizează de către ISCIR. conductele se curăţă de impurităţi prin suflare cu aer comprimat. 17.27.25. Traseele conductelor cu azot trebuie să nu intersecteze traseele altor conducte prin care circulă fluide care pot contamina sistemul. În cazul montării în spaţii cu agenţi corosivi. Recipienţii (buteliile) sub presiune şi armăturile aferente trebuie să fie autorizate de către ISCIR. precum şi distribuitorul instalaţiei se amplasează în încăperi uşor accesibile. 17. Rezervoarele şi recipienţii (buteliile) cu azot. ferite de radiaţii termice. coroziunii sau altor acţiuni care le-ar putea scoate din funcţiune. 20. trebuie să fie amplasate. aparatelor. precum şi refularea acestuia în incinta protejată. Probele de funcţionare constau în controlul funcţionării dispozitivelor de comandă. Conductele cu azot se execută din ţevi din oţel care trebuie să aibă suprafaţa interioară netedă. 17. montate şi protejate astfel încât să fie uşor acţionate şi să nu fie supuse deteriorării mecanice.18. conductelor şi a accesoriilor acestora. 17. 17. După montarea instalaţiilor cu azot.22. 17.21. Se verifică etanşeitatea spaţiului protejat supus inundării totale cu azot pentru stingerea incendiului. cât şi de la distanţă (dacă este cazul). 17. Probarea instalațiilor de stingere a incendiilor cu azot  17. urme de loviri etc.

CU SUBSTANŢE DE TIP FM 200 (HFC – 227EA) 83 . 18.83 Recepţia lucrărilor se face de către comisia de recepţie constituită conform prevederilor legale. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR.

trebuie să poarte aparat autonom de respiraţie. 18.5% (anexa nr. nu are efecte adverse observabile asupra organismului uman. în funcţie de concentraţia volumică de substanţă de stingere tip FM200 (HFC – 227ea) din aceste incinte. 18.5). în principal.4. Acest miros constituie o alarmă preventivă pentru oameni de a nu intra în spaţiul protejat decât după ce acesta a fost ventilat. Pericolul asociat cu produşii de descompunere ai HFC – 227ea depinde de concentraţia de HF din incinta protejată şi care.6. produşii rezultaţi în urma arderii pot fi toxici şi de aceea personalul specializat care intră în spaţiul respectiv după incendiu. sunt prezentate în tabelul 18. în funcţie de concentraţia volumică a HFC – 227ea în aerul din aceste spaţii (standard european de referinţă ISO/FDIS – 1 – 2000(E)) 84 . Efectele adverse pot apare de la o concentraţie mai mare de 10. În plus. timpul de ardere (perioada cuprinsă între izbucnirea şi stingerea incendiului).1 Măsurile de siguranţă ce trebuie luate pentru evacuarea oamenilor din spaţiile protejate. 18. este funcţie de: raportul dintre mărimea incendiului şi volumul spaţiului protejat.5. iar atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile necesare se utilizează sistemul de stingere locală. pct. iar produsul de descompunere esenţial este HF (hidrogen fluorurat). La concentraţia necesară de stingere (8%). substanţa de stingere a incendiului HFC – 227ea nu este toxică pentru om. 18.19. Măsurile de siguranţă ce trebuie luate pentru evacuarea persoanelor din diferite tipuri de spaţii. Riscuri 18. 18.19.1 Proprietăţile substanţei de stingere HFC – 227ea. TABEL 18.84 Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea Sisteme de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea 18.2. stingere locală.8.1. mecanismul stingerii incendiilor cu această substanţă şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu HFC – 227ea. Sistemul de inundare totală este folosit pentru stingerea incendiilor în spaţii închise. 18.3. Emanaţia de HF are miros iritant chiar în cantităţi mici. Se asigură un interval de timp cât mai mic posibil între momentul detectării incendiului şi acţionarea sistemului de deversare a substanţei de stingere. În general. Prin mecanismul de stingere a incendiului cu HFC – 227ea are loc descompunea unor molecule. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC – 227ea se pot utiliza în sistem de : inundare totală. sunt prezentate în anexa nr.7.

2.9.0009 0.86 +2 +5.5% C > 10.0010 0.554 x 10-5 m Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea Componentele instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea 18. conform datelor prezentate în tabelul 18. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea se compun din: Recipienţi (butelii) cu HFC – 227ea grupate în baterie. 85 .0000 0.5% Evacuare recomandata Evacuare posibila sub 1 minut Evacuare posibila sub 30 s. fiecare mostră fiind expusă la 1000C timp de 166 ore.2 HFC – 227ea faza lichidă Variaţia în Variaţia în duritate volum -5 +7.1 0 +4.40C în prezenţa HFC–227ea.0000 0.3 Efectele de coroziune ale HFC – 227ea asupra metalelor Metalul Rata de coroziune [mil/an] 0.8 +3 +0.0 +2 +1.9 -3 +2. TABEL 18.1 +2 +1.0009 0.3.0008 0. Sursa: GREAT LAKES). Substanţa de stingere de HFC – 227ea nu are efect de coroziune asupra metalelor folosite în mod curent pentru conductele şi echipamentele instalaţiilor.0000 Aluminiu 1100 Aluminiu 2024 Otel inox 304 Otel carbon 1020 Bronz CDA 268 Cupru CDA 110 Nichel 200 Argint Notă : 1 mil = 2.5 +2 +1. (Testele au fost efectuate potrivit standardelor de referinţă ASTM G 31. Substanţa de stingere HFC – 227ea are un efect slab asupra majorităţii elastomerilor.2 Efectele HFC – 227ea asupra elastomerilor Elastomer HFC – 227ea faza gazoasă Variaţia în Variaţia în duritate volum 0 +4. fiecare mostră fiind expusă la o temperatura de 54.11.10. sau trebuie folosite aparate de respirat 18. TABEL 18.3 -5 +4. (Testele de compatibilitate asupra elastomerilor au fost efectuate potrivit standardelor de referinţă ASTM DA 71.85 Tip de spaţii Concentraţia volumică de substanţă tip HFC – 227ea în aer C (%) Măsuri de siguranţă Spaţii în mod normal ocupate Spaţii în mod normal neocupate C < 9% 9% < C < 10.7 Butyl EPDM Cauciuc Neopren G Silicon 18. Sursa: GREAT LAKES).0081 0. după cum rezultă din datele prezentate în tabelul 18.

14. alertarea serviciului de pompieri etc. 18. închiderea elementelor mobile de protecţie a golurilor funcţionale (uşi. Centrala de semnalizare a incendiului. Concentraţiile volumice.17. iar atunci când două detectoare (aparţinând fiecare unei bucle diferite de detecţie) semnalizează simultan sau este acţionat un buton de incendiu. 18. semnalizare şi comandă 18. La semnalizarea unui detector. Dispozitive şi echipamente de semnalizare şi comandă. centrala trebuie să dea comanda pentru declanşarea stingerii prin deschiderea vanei de sector corespunzătoare incintei în care a izbucnit incendiul şi apoi acţionează vana de pe recipient (butelie) pentru deversarea substanţei de stingere. Conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere.12. de stingere a incendiilor pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A) (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 9:2000(E)) 86 .86 Colector de substanţă de stingere HFC – 227ea (sau conducte colectoare în cazul sistemelor cu mai multe baterii). minime de proiectare şi respectiv. variind între câteva secunde şi două minute.). ferestre.4 TABEL 18. 18.4 Concentraţiile volumice. După o temporizare reglabilă. Instalaţia de stingere a incendiului cu HFC – 227ea se echipează cu detectoare de incendiu. Dispozitive de acţionare. oferă informaţii precise în cazul operării în regim de urgenţa şi permite iniţializarea comenzilor pentru oprirea funcţionării instalaţiilor de ventilare şi de aer condiţionat. Atunci când se prevede. centrala de semnalizare trebuie să declanşeze „prealarma”. Dimensionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea 18. centrala de semnalizare să declanşeze „comanda de stingere”. controlată de microprocesor. Comanda de stingere se poate declanşa şi numai în urma acţionării butonului de incendiu. necesare pentru stingerea incendiilor. trape etc.15.16. Deversarea substanţei de stingere în spaţiul protejat este semnalizată în centrala de semnalizare şi comandă. Evacuarea produselor rezultate în urma incendiului se face numai în exteriorul clădirii. este recomandată asigurarea unei instalaţii de exhaustare a produselor rezultate în urma incendiului. respectiv minime de proiectare. Alarmarea în caz de incendiu este asigurată acustic şi optic. Duze pentru refularea substanţei de stingere. pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A). În spaţiile închise protejate cu instalaţii fixe de stingere. C[%] de substanţă HFC – 227ea în aer. sunt date în tabelul 18. 18. Centrala de semnalizare şi comandă asigură monitorizarea activării vanelor. această instalaţie trebuie să fie diferită de instalaţia normală de ventilare a clădirii.13. C[%]. este o centrală autonomă care asigură comanda automată a sistemului de stingere a incendiilor. Instalaţii de detectare. de substanţă HFC–227ea. În interiorul staţiei cu recipiente (butelii) cu substanţă de stingere este obligatorie prevederea instalaţiei de exhaustare. Aparatură pentru control.

1-difluoretan (HCFC 1416) 1.19. se determină cu relaţia: m= în care: V⎛ C ⎞ ⎜ ⎟ v ⎝ 100 − C ⎠ [kg] m – masa de substanţă de stingere a incendiului HFC – 227ea.1 5. la presiunea de 1.1 12. necesară stingerii incendiului. de proiectare. Cantitatea (masa).0 8.5 18. [kg].heptan acetona ethanol etilen glicol metanol Toluen Incendii de suprafaţă (clasa A) Concentraţia volumică de HFC – 227ea în aer C[%] de stingere a minimă de proiectare incendiului 6. determinat cu relaţia: v = k1 + k 2 t [m3/kg] 87 . respectiv.8 12.6 8.8 8. Volumul net se determină scăzând din volumul brut volumul ocupat de obiectele solide nepermeabile şi nemutabile.5 9. minime de proiectare. C[%] de substanţă HFC – 227ea în aer. v – volumul specific de vapori de substanţă de stingere HFC – 227ea [m3/kg].5 3. de inertizare.3 12. V – volumul net al spaţiului protejat. au valorile din tabelul 18.5 13.).8 9. TABEL 18. deschizături care nu se închid automat etc.5 Concentraţiile volumice. pentru diferite substanţe combustibile.6 2.6 7. de inertizare. C – concentraţia volumică de substanţă HFC – 227ea în aer.1-difluoretan (HCFC 152a) difluoretan (HCFC 32) etilen oxid metan pentan propan 2.9 6.5 7.013 bar.6 7.9 15.8 12. pentru diferite substanţe combustibile (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 9:2000(E)) Substanţă combustibilă Concentraţia volumică de HFC – 227ea în aer C[%] de inertizare minimă de proiectare 11. respectiv minimă. [%].5.2 8.6 6.18.87 Substanţă combustibilă n . Volumele care au o deschizătură spre spaţiul protejat trebuie adăugat (de exemplu: ventilaţii fără trapă de închidere la alarma de incendiu.9 10. Concentraţiile volumice C [%] de substanţă HFC – 227ea în aer.0 11.6 8.4 izobutan 1-cloro-1.8 18.9 9. m[kg] de substanţă HFC – 227ea necesară stingerii incendiului. [m3].6 11.9 5.6 3.

5257 0.6196 0.6 Volumul specific.0985 1.8371 0.9934 0.2856 1.0684 1.1365 1.1502 0.5338 0.1704 0.8837 0.6217 0.9239 0.9750 0.9748 0.9623 0. v [m3/kg] de substanţă de stingere HFC – 227ea .6945 12% 1.2038 1.3587 7% 0.6072 0.6586 0.1654 0.1780 v Executarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu HFC – 227ea Condiții generale   18. trebuie să aibă asigurată calitatea corespunzătoare şi se verifică printr-o 88 .5012 0. TABEL 18.8093 0.7044 0.1096 1.6617 0.1183 1.7360 0.1316 1.0886 1.4482 0.1785 1.9402 0.0755 1.0490 1.9573 0.9178 0.6821 0.5557 10% 0.6243 11% 1. precum şi masa de substanţă de stingere raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat m/V [kg/m3] în funcţie de concentraţia volumică de stingere a incendiului C [%].8243 0.6929 0.7883 0.3105 1.4621 0.4180 0.4250 0.1555 1.6332 0.4550 0.4847 0.0057 0.4740 0.1476 0.4886 9% 0.8516 0.8251 0.21.9080 0.5027 0.9841 0.8676 0.2388 1.9957 0.8000 0.0668 1.2618 1.9950 0.3401 1.3801 0. 18.4416 0.4564 0.2579 1.1956 1.5803 0.3919 0.6943 0.8951 0.7960 0.9147 15% 1.9551 0.1225 1.4770 0.9004 0.9994 0.6064 0.7471 0.0327 1.8414 0.1373 0.9916 C -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 0 t m3/kg 0.1578 0.5816 0.7707 0.8504 0.5178 0.9694 0.9784 0. [0C]. sunt redate în tabelul 18.8142 0.1428 1.4834 0.6.5600 0.9411 0.6717 0.2301 1.7251 0.7944 0.5745 0.7041 0.9277 0.5790 0. la diferite temperaturi t [0C] şi masa de substanţă de stingere HFC – 227ea raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat m/V [kg/m3] în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 9:2000(E)) 3 Volumul specific al vaporilor de HFC-227ea Temperatur a Masa de substanţă de stingere HFC-227ea raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat m/V [kg/m3] Concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] 6% 0.6519 0.7005 0.7661 0.2089 1.7344 0.3859 0.0126 0.9469 0.1679 0.3638 0.6585 0. v [m /kg] al substanţei de stingere HFC – 227ea . k 2 = 0.6719 0.1294 0.7158 0.5054 0.1320 0.2168 1.1604 0. Valorile volumului specific.0537 1.6369 0.5996 0.4045 0.000513.9173 0.6267 0.1640 1.5510 0.8638 0. Echipamentul necesar instalaţiei fixe de stingere a incendiilor cu substanţă HFC-27ea.7205 0.7399 0.0484 1.1546 1.8120 0.8094 0.20.6104 0.9147 0.8374 0.2839 1.7490 0.7528 0.9033 0.1859 1.6335 0.5717 0.4351 0.3918 1.7662 13% 1.3636 1.7642 0.1399 0.9318 0.4229 8% 0.0202 1.1755 0.8782 0.1215 0.4932 0.4290 0.2328 1.1751 1.5891 0. t – temperatura în spaţiul protejat.4929 0.6819 0.5636 0.8763 0.7800 0.7832 0.1268 0.4481 0.7800 0.7145 0.1450 0.3364 1.8522 0.1629 0.1347 0.2224 1.8396 14% 1.8230 0.7156 0.5979 0.5694 0.3114 1.0354 1.0174 0.5190 0.0834 1.5034 0.6701 0. la diferite temperaturi t [0C].8767 0.4527 1.7588 0.0840 1.0124 0.1553 0.9360 0.1029 1.6457 0.0316 1.4401 0.8586 0.0303 1.7276 0.4111 0.4694 0.3690 0.5423 0.5382 0.9550 0.5102 0.7071 0.1005 1.4324 0.5099 0.6858 0.0152 0.0509 1.0660 1.6423 0.4956 0.5936 0.1527 0.8929 0.1730 0.5142 0.5700 0.6476 0.1241 0.1425 0.4216 1.5589 0.88 unde: k1 = 0.7771 0.1269.8898 0.5284 0.4650 0.7967 0.5890 0.8641 0.3980 0.6167 0.5483 0.

Pe timpul montajului se iau măsuri pentru ca în interiorul conductelor de orice fel să nu pătrundă corpuri străine. 18. După executarea instalaţiilor de stingere se verifică rigiditatea îmbinărilor prin probe de rezistenţă la şoc şi probe de etanşeitate cu aer comprimat. 18. 18. agrement tehnic etc). atât local. 18. păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător. pe durata de timp necesară stingerii incendiului.31. echipamentelor şi a materialelor până la terminarea montajului şi punerea în funcţiune a instalaţiei. se verifică starea lor. în mod obligatoriu.28. În acest scop.22. Probarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu HFC – 227ea  18. iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer sau alt gaz sub presiune îndepărtând eventualelor corpuri străine pătrunse accidental. conform prescripţiilor producătorului. Recepția instalațiilor fixe de stingere  a incendiilor cu HFC – 227ea  89 . Probele de funcţionare vor avea în vedere controlul funcţionării armăturilor şi al duzelor de deversare. 18. neadmiţându-se trecerea la montaj dacă prezintă turtiri sau alte urme de lovire care au modificat forma sau secţiunea acestora. respectându-se prevederile normativului I 20. instrucţiuni tehnice. se aplică Testul de presurizare cu ventilare în uşă pentru determinarea timpului probabil de retenţie.89 recepţie atentă pe baza documentelor însoţitoare (certificat de calitate. 18. Proba de funcţionare se poate face cu o singură butelie încărcată cu aer comprimat sau dioxid de carbon acţionată manual. 18.29. 18.24. care să stânjenească transportul sau refularea substanţei de stingere. În cadrul probei de funcţionare se verifică acţionarea instalaţiei. standard de referinţă ISO 14520 – 1: 2000(E). Producătorii şi furnizorii de baterii şi echipamente de stingere vor livra odată cu acestea şi piesele de rezervă necesare.25. După montare conductele se curăţă. Beneficiarul instalaţiei este obligat să asigure depozitarea în condiţii de siguranţă a subansamblurilor. răspunzând alături de unitatea de montaj de păstrarea lor.30. Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere se transportă în ambalajele originale. cât şi la distanţă (când instalaţia este astfel proiectată). respectiv capacitatea acestuia de a menţine concentraţia volumică proiectată de stingere.26.23. Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente acestora. Montarea instalațiilor fixe de stingere   a incendiilor cu HFC – 227ea   18. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi STAS 6119. Se verifică. etanşeitatea spaţiului protejat. anexa E. Conductele de transport şi distribuţie a substanţei de stingere se execută conform proiectului şi se leagă la instalaţiile de împământare.27.

19. dacă au fost realizate şi puse în funcţiune toate instalaţiile. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU INERGEN (IG – 541) Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN Sisteme de stingere a incendiilor cu INERGEN 90 . în principal: respectarea prevederilor reglementărilor tehnice privind sistemele de detectare. Recepţia constă din verificarea: funcţionării instalaţiei de detectare. 18. funcţionării sistemului mecanic de distribuţie a substanţei de stingere. respectarea reglementărilor tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiei de stingere a incendiului.27.90 18. semnalizare şi stingere prevăzute în proiectele de execuţie şi în documentaţiile tehnice. semnalizare şi comandă. existenţei panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor. Recepţia instalaţiei fixe de stingere a incendiilor cu HFC – 227ea se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare.32. semnalizare şi stingere prevăzute . a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu. Comisia este obligată sa verifice. aparatura şi echipamentele din sistemele de detectare. dacă au fost predate beneficiarului instrucţiunile de folosire a tuturor aparatelor şi echipamentelor instalaţiei şi s-a instruit personalul de exploatare a acestora.

Sistemul de inundare totală se poate realiza pentru spaţii închise la care uşile. întreg spaţiul trebuie să fie umplut cu substanţa de stingere INERGEN. se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării gazului.3. la temperatura de 500C. racorduri flexibile pentru conectare la colector. ferestrele. Riscuri 19. În situaţia în care. substanţa de stingere INERGEN nu pune viaţa oamenilor în pericol. dispozitive şi echipamente electrice de detectare. 19. sub valoarea de menţinere a arderii. stingere locală.20. La sistemele cu inundare totală pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşate de lichide inflamabile). 19. la temperatura de 150C. În tabelul 19. cantitatea (masa) de substanţă de stingere deversată trebuie să acopere pierderile datorate neetanşeităţilor. ferestre. mecanismul stingerii incendiului cu INERGEN şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere cu INERGEN.91 19.7. 19.2. astfel încât procentul de oxigen sa scadă (în timp scurt). 91 .. Gazul INERGEN este stocat în butelii la presiunea de 150 bar. La concentraţia volumică standard de stingere a incendiului. se adoptă sistemul de stingere locală. 19.). respectiv 200 bar.1. grupate în baterii. din: butelii cu INERGEN. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN se compun. colector. tubulaturile etc. Proprietăţile substanţei INERGEN (IG – 541). reţeaua de conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere.6. Instalaţiile de stingere a incendiului cu gaze tip INERGEN pot fi realizate în sistem de: inundare totală. de până la 43%.8. sau 10% din aria totala (m2) a suprafeţelor laterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei. duze pentru refularea substanţei de stingere în spaţiul protejat.5.4. aparatura de control. trape etc. dispozitive de acţionare electrică şi mecanică a buteliei pilot. sunt prezentate în anexa nr. Pentru stingerea incendiilor din interiorul spaţiilor prin inundare totală. din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza. 19.1 sunt date presiunile maxime de lucru ale substanţei gazoase de stingere a incendiului INERGEN. accesul persoanelor în încăperile respective este permis numai după evacuarea nocivităţilor prin ventilare natural – organizată sau instalaţie de ventilare mecanică. în principal. semnalizare (acustică şi optică) şi de comandă. elemente de monitorizare a stării elementelor de închidere a golurilor (uşi. Suprafaţa totală (m2) a golurilor ce nu pot fi închise va fi sub 3% din volumul (m3) incintei protejate. După stingerea incendiului. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN Componentele instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN 19.

Buteliile montate în baterii se racordează la colectorul comun şi se fixează pe stelaj sau direct pe perete (dacă acesta asigură rezistenţa necesară).9. îndepărtate şi izolate de surse de trepidaţii. respectiv minime de proiectare. Buteliile de stocare a substanţei de stingere INERGEN sunt supuse prescripţiilor tehnice ISCIR (la 5 ani se verifică de către producător sau furnizor).12. Fiecare butelie se racordează la colectorul bateriei prin racorduri flexibile cu supape de sens.2.14. 19.1 Presiunile maxime de lucru ale substanţei gazoase de stingere a incendiului INERGEN (IG – 541) la temperatura de 500C (standard de referinţă ISO/FDIS 14520 – 15:2000 (E)) Presiunea de stocare la temperatura de 150C [bar] 150 200 Presiunea maximă de lucru la temperatura de 500C [bar] 175 235 19. Dimensionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN 19. necesare pentru stingerea incendiilor.11. minime de proiectare pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A) (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 15:2000(E)) 92 . Fiecare butelie se prevede cu dispozitive necesare utilizării individuale.10. Buteliile de stocare a substanţei de stingere trebuie să fie protejate împotriva radiaţiilor termice directe sau indirecte. 19.2 Concentraţiile volumice de substanţă INERGEN în aerul din spaţiul protejat. Concentraţiile volumice de substanţă INERGEN în aerul din spaţiul protejat. astfel ca schimbarea unei butelii să nu afecteze funcţionarea celorlalte butelii din baterie. au valorile redate în tabelul 19. respectiv.92 TABEL 19. TABEL 19. 19. pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A). necesară stingerii incendiului. Fiecare butelie de stocare trebuie prevăzută cu dispozitiv de siguranţă la presiune.13. 19.

C – concentraţia volumică de substanţă gazoasă INERGEN în aerul din spaţiul protejat.16.93 Substanţă combustibilă n . de inertizare.15.8 46.1 37.3 49.8 30.9 metan propan 19. raportat la starea de referinţă corespunzătoare presiunii de 1.0 53.1 36.0044 sunt constante specifice substanţei gazoase INERGEN.5 35. de proiectare. Volumul de substanţă gazoasă INERGEN.013 bar şi temperaturii de 200C.1 54.2 48.4 32.8 46.5 37.7 35.5 29.0 35.4 20.5 15. necesară stingerii incendiului. la temperatura indicată şi la presiunea de 1. minime. 93 .1 37.3 Concentraţiile volumice.4 42.7 34.7 31. şi k 2 = 0. C[%] de INERGEN în aerul din spaţiul protejat. se determină cu relaţia: v ⎛ 100 ⎞ VS = V R ln⎜ ⎟ v ⎝ 100 − C ⎠ în care: [m3] V este volumul net al spaţiului protejat [m3].8 46.4 35.heptan acetona acetonitril butanol ciclopentan diesel (motorină) etan ethanol etilenă hexan metan metanol octan pentan propan benzină regular toluen Incendii de suprafaţă (clasa A) Concentraţia volumică de INERGEN în aer C[%] de stingere a minimă de proiectare incendiului 29.5 42. TABEL 19. au valorile date în tabelul 19. v R .5 38.volumul specific al gazului INERGEN la starea de referinţă.3 42.0 45. minime de proiectare (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 15:2000(E)) Substanţă combustibilă Concentraţia volumică de INERGEN în aer C[%] de inertizare minime de proiectare 43. determinat cu relaţia: v = k1 + k 2 t [m3/kg].5 19.3. VS [m3]. unde: k1 = 1683 .1 54.0 30.volumul specific al gazului INERGEN la temperatura de calcul din spaţiul protejat şi la presiunea de 1.0 28. respectiv.7 37. Concentraţiile volumice de INERGEN în aerul din spaţiul protejat.9 35. necesar pentru stingerea incendiului.013 bar. [m3/kg].3 26.0 47.2 57.0 44. respectiv.2 48. de inertizare. v . pentru substanţele combustibile metan şi propan.013 bar absolut [%].5 25.

870 0.975 0.705 0.600 0.434 0.415 0.463 0. La alegerea tipului şi numărului de butelii cu INERGEN. precum şi valorile raportului VS / V [m3 INERGEN /m3].906 0.802 0.596 0.584 0.327 38% 0.898 0. de gaz INERGEN la diferite temperaturi t [0C] şi ale raportului VS / V [m3 INERGEN /m3].336 0.471 0.660 0.564 0.18.371 0. Concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] t 0C v m3/kg 0.8372 0.587 0.595 0.564 0.914 0.699 0.584 0.8253 0. Valorile volumului specific.960 0.776 0.839 0.6819 0.764 0.553 0.545 0.727 0.480 0.17.882 0.486 0.446 0.527 0.649 0.430 0.742 0.510 0.834 0.377 0.077 1.878 0.577 0.721 0.165 1.545 54% 0.692 0.793 0.142 1.576 0.331 0.6341 0.543 0.826 0.429 46% 0.693 0.470 0.574 0.818 0.7297 0.670 0.214 1.643 0.744 0.397 0.686 0.983 62% 1.619 0.731 0.490 0.682 0.954 0.568 0.661 0.701 0.6221 0.355 0.772 0.757 0.568 0.787 0.003 0.434 0.554 0.350 0.361 0.366 0.606 0.485 50% 0.639 0.742 0.812 0. VS raportat la unitatea de volum.636 0. VS de substanţă gazoasă INERGEN la starea de referinţă (t = 200C şi p = 1.532 0.551 0.098 1.7894 0.611 58% 1.066 1.684 0.864 0.5863 0.627 0.618 0.898 0.119 1.481 0.440 0.504 0.023 1.586 0.951 0.8970 Volumul specific 34% 0.6102 0.852 0.8014 0.6938 0.5743 0.473 0.713 0.717 0.453 0. V.8850 0.454 0.553 0.057 1.7416 0.416 0.916 0.455 0.761 -40 -35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 19.441 0.804 0.645 0. între volumul.655 0.395 0. se ţine seama de prevederile şi instrucţiunile producătorului acestora.892 0.6699 0.542 0. al spaţiului protejat.730 0.448 0. v [m /kg].757 0.931 0.521 0.853 0.389 0.705 0.513 0.4 Valorile volumului specific.669 0. a echipamentelor şi dispozitivelor de acţionare precum şi a tipului şi numărului duzelor de refulare.840 0.8731 0.790 0. 19.968 0. v [m3/kg].001 0.777 0.6580 0.018 1.656 0.716 0.916 0.491 0.5624 0.487 0. [0C].848 0.512 0.751 0.6460 0.500 0.649 0.345 0.575 0.984 0.089 1. în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului cu INERGEN C [%] în spaţiul protejat 3 Temperatur a Volumul de substanţă de stingere INERGEN (IG – 541).4.522 0.462 0.519 0.536 0.628 0.044 1.664 0.559 0.478 0.189 1. Executarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN Condiții generale   94 .421 0.409 0.446 0.772 0. în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului cu INERGEN C[%] în spaţiul protejat.630 0.502 0.935 0.674 0.948 0.673 0.494 0.629 0.8611 0.535 0.403 0.827 0.786 0.764 0.865 0.386 0.409 0.498 0.868 0.560 0.711 0.402 0.7536 0.427 0.638 0.610 0.936 0. TABEL 19.684 0.7655 0.438 0.5982 0.616 0.782 0.376 42% 0.753 0.890 0.423 0.773 0.8133 0.727 0.818 0.601 0.7775 0.495 0.620 0.881 0.7177 0.341 0. sunt date în tabelul 19.8492 0. de substanţă gazoasă INERGEN. a spaţiului protejat VS / V [m3 INERGEN /m3]. V.694 0.505 0.94 t- temperatura de calcul din spaţiul protejat.984 0.383 0.739 0.804 0.459 0.7058 0.518 0.921 0.852 0.381 0.606 0.511 0.038 1.466 0.527 0.833 0.013 bar) şi volumul.593 0. la diferite temperaturi t [0C].392 0.

19.27. 19. Înainte de montarea buteliilor (recipienţilor). dispozitivelor de acţionare. neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări sau urme de lovire. 19.20. La montarea bateriilor de butelii. Proba de funcţionare se poate face cu o singură butelie sau cu bateria de butelii. Pe timpul probei se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor şi a pagubelor materiale. Probarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN   19.22. echipamentelor. În cadrul probei de funcţionare (prin simularea unui incendiu). conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiei de stingere se verifică starea lor. aparatele şi dispozitivele instalaţiei de stingere a incendiilor cu INERGEN se transportă ambalate. păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă. Montarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN  19. 19.21. se verifică acţionarea instalaţiei atât local cât şi de la distanţă (când este astfel proiectată). fără deversarea substanţei de stingere.26. Recepția instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN   19. echipamentelor şi materialelor aferente până la terminarea montajului şi a punerii în funcţiune a instalaţiei. aplicând Testul de presurizare cu ventilarea în uşă. pentru determinarea timpului probabil de retenţie.23. (standardul de referinţă ISO 14520 – 1:2000 (E). anexa E). echipamentele. 19. Reţelele de conducte de transport şi distribuţie. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi STAS 6119. Bridele de fixare a conductelor de transport vor permite dilatările şi contracţiile funcţionale. Recepţia instalaţiei se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare. răspunzând de păstrarea lor împreună cu unitatea de montaj. După executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor este obligatorie efectuarea probei de etanşeitate cu aer comprimat şi a probelor de funcţionare. precum şi conductele pe care se montează duzele de refulare se fixează rigid cu bride care să preia efortul produs la refularea substanţei de stingere.24.28. a echipamentelor şi a dispozitivelor de comandă şi acţionare se respectă instrucţiunile de montaj precizate în cărţile tehnice ale acestora (puse la dispoziţie de producători). 19. Comanda şi punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN 95 . 19.19. Subansamblurile. Se verifică în mod obligatoriu etanşeitatea spaţiului protejat.25.29. Conductele de transport şi distribuţie a substanţei de stingere INERGEN se execută conform proiectului şi se leagă la pământ conform prevederilor normativului I.95 19. în funcţie de complexitatea instalaţiei. Beneficiarul instalaţiei de stingere a incendiului cu INERGEN are obligaţia asigurării depozitării în condiţii de siguranţă a subansamblurilor.20.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN se poate face automat şi manual. realizând totodată acţionările prestabilite (întreruperea funcţionării sistemului de ventilare. alertarea serviciului de pompieri etc. 19. la semnalizarea uneia dintre cele două linii de detectare ale instalaţiei de stingere cu acţionare automată să declanşeze prealarma şi la semnalizarea şi a celei de a doua linii de detectare să declanşeze alarma. La punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu INERGEN. se vor avea în vedere următoarele: înainte de deversarea substanţei de stingere în incinta protejată. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU ARGON (IG – 01) Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu argon Sisteme de stingere a incendiilor cu argon 96 .31.96 19. 20. procesul de stingere să nu poată fi declanşat accidental. mecanică sau pneumatică. Dispozitivele de acţionare electrică pot fi utilizate în medii cu temperaturi cuprinse între 00C şi 540C. Punerea automată în funcţiune se poate realiza prin acţionare electrică.30.). acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi şi planşee.

semnalizare şi comandă. când arderea încetează.componente auxiliare de control. Presiunile de stocare a argonului în butelii şi presiunile maxime de lucru.cilindri pilot . . . 20. echipamente electrice de alimentare.4. Riscuri 20.21. Instalaţiile de stingere a incendiului cu argon pot fi realizate în sisteme cu: inundare totală. din: instalaţia de stocare a argonului: . Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu argon Componentele instalaţiei de stingere a incendiului cu argon 20.colector de descărcare.ajutaje (duze) de refulare a agentului stingător în spaţiul protejat. se compun.8. . După stingerea incendiului. . întregul volum al spaţiului protejat trebuie umplut cu argon. până la 48. în timp scurt.1 (standard de referinţă ISO / FDIS 14520-12:2000 (E)). în funcţie de temperatură Presiunea de stocare la Presiunea maximă de lucru la 97 . în funcţie de temperatură. 20.6. sunt în tabelul 20. Pentru stingerea incendiului prin inundare totală. sunt prezentate în anexa nr.8%.butelii cu argon.conducte şi ansambluri.97 20. detectare. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu argon. 20.butelii de oţel sau ansambluri de butelii grupate în baterie.5. La concentraţia volumică standard de stingere a incendiului.2. stingere locală. tubulaturile etc.7. ferestrele. Proprietăţile argonului ca substanţă de stingere. mecanismul stingerii incendiului cu argon şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiului cu argon.blocul colector.1 Presiunile de stocare a argonului în butelii şi presiunile maxime de lucru. astfel încât. concentraţia volumică procentuală a oxigenului din aer să scadă. se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării argonului.9%. în principal.3. la care uşile. instalaţia de declanşare: .supape de descărcare.supapa pilot instalaţia de distribuţie: . sisteme de susţinere pentru: . TABEL 20. Sistemul de inundare totală se realizează pentru spaţii închise. accesul persoanelor în încăperile respective este permis numai după evacuarea nocivităţilor prin ventilare natural-organizată sau instalaţie de ventilare mecanică.1. 20. la valoarea de 12%. .. 20. de la valoarea iniţială de 21. argonul ca substanţă de stingere a incendiului nu pune în pericol viaţa oamenilor.

8 45.98 temperatura de 150C [bar] 160 200 20.8 32. temperatura de 500C [bar] 180 225 Fiecare butelie cu argon este prevăzută cu dispozitiv de siguranţă la presiune. necesare pentru stingerea incendiilor.013 bar şi temperaturii t = 200C.1 52.10.5 48.2 40. Fiecare butelie se prevede cu dispozitive necesare utilizării individuale. astfel ca schimbarea unei butelii să nu afecteze funcţionarea celorlalte butelii din baterie.0 57.14.4%. pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A).13.2 Concentraţiile volumice de argon în aerul din spaţiul protejat. respectiv.7 36. 20. 20.8 n . minime de proiectare pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A) (standard internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 12:2000(E)) Substanţă combustibilă Concentraţia volumică de argon în aerul din spaţiul protejat C[%] de stingere a incendiului minima de proiectare 37. Concentraţia volumică a argonului pentru inertizarea metanului este de55. 20.heptan acetona acetonitril butanol ciclohexan diesel (motorină) etanol hexan metan metanol propan toluen Incendii de 29.1 35. minimă de proiectare de 61.8 35. 20. Dimensionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon 20.3 27.0 suprafaţă (clasa A) 20.15. respectiv minime de proiectare.4 47.2 44.11.9 42. Buteliile cu argon montate în baterie se fixează pe stelaj sau direct pe perete (dacă acesta asigură rezistenţa necesară).3 36.9 42.9 46.1 28.0 34. necesar pentru stingerea incendiului.8 32. se determină cu relaţia: v ⎛ 100 ⎞ VS = V R ln⎜ ⎟ v ⎝ 100 − C ⎠ [m3] 98 .2 38.6 36. au valorile date în tabelul 20.9 48. Se iau măsuri de protecţie a buteliilor cu argon împotriva radiaţiilor termice şi a vibraţiilor (trepidaţiilor). Concentraţiile volumice de argon în aerul din spaţiul protejat. TABEL 20. Volumul de argon VS [m3].9. Fiecare butelie cu argon se racordează la colectorul bateriei prin racorduri flexibile cu supape de sens.5 52. necesare stingerii incendiilor.2 40.8% respectiv.2. la raportat la starea de referinţă corespunzătoare presiunii p = 1.12.

precum şi valorile raportului VS / V [m3 argon/m3].013 bar absolut. v . Valorile volumului specific. în funcţie de valorile concentraţiei volumice de proiectare C [%]. [m3/kg]. la temperatura indicată şi la presiunea de 1.16. sunt date în tabelul 20. necesar stingerii incendiului. 20. unde: t- k1 = 0. determinat cu relaţia: v = k1 + k 2 t [m3/kg].0020545 sunt constante specifice argonului. în spaţiul protejat. TABEL 20.013 bar.56119 şi temperatura de calcul din spaţiul protejat. de argon. necesară stingerii incendiului.3. [0C]. C [%] pentru stingerea incendiului cu argon în spaţiul protejat (standard internaţional de referinţă ISO / FDIS 14520 – 12:2000 (E)) 99 . VS [m3] şi volumul net al spaţiului protejat. între volumul de argon la starea de referinţă. la diferite temperaturi t [0C] şi ale raportului VS / V [m3 argon/m3]. V [m3]. v [m3/kg]. v [m3/kg]. la diferite temperaturi t [0C]. în funcţie de valorile concentraţiei volumice de proiectare. k 2 = 0. [%].3 Valorile volumului specific. de stingere a incendiului cu argon.volumul specific al argonului la starea de referinţă. C – concentraţia volumică de argon. v R .volumul specific al argonului. de argon. din spaţiul protejat. la temperatura de calcul din spaţiul protejat şi la presiunea de 1.99 în care: V este volumul net al spaţiului protejat [m3].

din motive tehnice sau tehnologice.616 0.865 0.463 0.038 1.360 0.802 0.825 0. a tipului echipamentelor şi dispozitivelor de acţionare. Echipamentele.948 0.673 0.068 1.7256 0.682 0.968 0.751 0.744 0.649 0.100 Temperatura Volumul de substanţă de stingere argon.730 0. volumul de substanţă de stingere deversată.078 1. La sistemele cu inundare totală.644 0.839 0.659 0.601 0.864 0.331 0.931 0.416 0.803 0.758 0.6331 0.550 0. 20.545 0. Suprafaţa totală [m3] a golurilor nu poate fi peste 3% din volumul V [m3] al spaţiului protejat.510 0.815 0.683 0.058 1.584 0. sau 10% din aria totală [m2] a suprafeţelor laterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei.674 0.448 0.020 1.389 0.522 0.790 0.526 0.501 0.705 0.741 0.906 0.5612 0.504 0.434 0.459 0.799 0.478 0.812 0. aceste condiţii nu se pot realiza.6228 0.6126 0.700 0.335 0. Determinarea tipului. trebuie să acopere pierderile datorate neetanşeităţilor.645 0.6434 0.4996 0.120 1.657 0.440 0.816 0.366 0.497 0.575 0.606 0.421 0.6536 0.619 0.5817 0.663 0.576 0.046 1.455 0.536 0.481 0.403 0.377 0.654 0.619 0.728 0.758 0.607 0.438 0.5304 0.479 0.704 0.545 0.636 0.914 0.6845 0. a spaţiului protejat VS / V [m3 argon/m3] Concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] 34% 38% 42% 46% 50% 54% 58% 62% 0.685 0.472 0.518 0.7153 0.727 0.787 0.5406 0.495 0.502 0.710 0.777 0. (IG – 01) VS raportat la unitatea de volum.487 0.533 0.5920 0.686 0.714 0.878 0.091 1.340 0.391 0. se adoptă sistemul de stingere locală.472 0.567 0.618 0.386 0.827 0.217 1. Executarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon Condiții generale   20.700 0.731 0.898 0.7461 0.397 0.853 0.720 0. reductorului de presiune şi a duzelor de refulare.976 0.819 0.371 0.434 0.836 0.627 0.423 0.345 0.775 0.882 0.494 0.596 0.554 0.542 0.596 0.454 0.430 0.951 0.851 0.143 1.376 0.956 0.694 0.527 0. păstrându-se caracteristicile tehnice şi 100 Volumul specific v .025 1.601 0.5509 0.872 0.787 0.523 0.610 1.670 0.552 0.381 0.167 1.005 0.326 0.002 0.763 0.7050 0.649 0.406 0.355 0.565 0.772 0.718 0.917 0.568 0.7564 0.440 0.543 0.671 0.452 0.491 0.17.7666 -40 -35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 20.402 0.511 0.462 0. aparatele.839 0.781 0.484 0.592 0.770 0.743 0.4790 0. V.585 0.465 0.504 0.511 0.519 0.716 0.408 0.470 0. precum şi dimensionarea conductelor.537 0.4893 0.5715 0.383 0.6947 0.899 0.985 0.513 0.099 1.760 t 0C m3/kg 0.638 0. VS [m3].18.350 0.491 0. dispozitivele şi subansamblele instalaţiei de stingere a incendiilor cu argon se transportă ambalate.19.191 1.752 0. ţinând seama şi de prevederile şi instrucţiunile producătorului acestora.588 0.661 0.804 0. numărului şi capacităţii buteliilor de stocare a argonului.559 0.794 0.629 0.554 0. se efectuează în funcţie de valorile concentraţiei de stingere şi al volumului net al spaţiului protejat.574 0.577 0.792 0.395 0.849 0.5201 0.693 0. În situaţia în care.564 0.486 0.427 0.739 0.883 0.446 0.586 0.892 0.682 1.936 0.627 0.631 0.6639 0.833 0.775 0.560 0.936 0.610 0.984 0.920 0.6742 0.6023 0.639 0.5098 0.853 0.691 0.966 0.868 0.414 0.428 0. pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşate de lichide inflamabile).446 0.7358 0.

anexa E. Beneficiarul instalaţiei de stingere a incendiului cu argon are obligaţia asigurării depozitării în condiţii de siguranţă a subansamblurilor.23. a echipamentelor şi a dispozitivelor de comandă şi acţionare. 20.25. se verifică starea lor. Proba de funcţionare se poate face cu o singură butelie sau cu bateria de butelii. în conformitate cu prevederile legale. Comanda şi punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon 20. Reţelele de conducte de transport şi distribuţie. conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiei de stingere.101 constructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă.30. Probarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon   20. se verifică acţionarea instalaţiei atât local cât şi de la distanţă (când este astfel proiectată). răspunzând de păstrarea lor împreună cu unitatea de montaj.24. 20. neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări sau urme de lovire. După executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu argon este obligatorie efectuarea probei de etanşeitate cu aer comprimat şi a probelor de funcţionare. precum şi conductele pe care se montează duzele de refulare.21. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi STAS 6119. În cadrul probei de funcţionare (prin simularea unui incendiu). Recepția instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon   20. se respectă instrucţiunile de montaj precizate în cărţile tehnice ale acestora (puse la dispoziţie de producători). Conductele de distribuţie a argonului se execută conform proiectului şi se leagă la pământ conform prevederilor normativului I. 20.27. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu argon se recepţionează de către o comisie constituită în acest scop. Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon se face automat şi manual. Standardul de referinţă este ISO 14520 – 1:2000 (E).20. Înainte de montarea buteliilor cu argon. fără deversarea substanţei de stingere în spaţiul protejat. se fixează rigid cu bride. Bridele de fixare a conductelor vor permite dilatările şi contracţiile funcţionale. în funcţie de complexitatea instalaţiei. aplicând Testul de presurizare cu ventilarea în uşă. 20. care să preia efortul produs la refularea substanţei de stingere.22.26. Montarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon  20. Se verifică etanşeitatea spaţiului protejat. La montarea bateriilor de butelii cu argon. 20.28. 20.29. 20. 101 . 20. dispozitivelor de acţionare. pentru determinarea timpului probabil de retenţie. Pe timpul probei se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor şi a pagubelor materiale. echipamentelor şi materialelor aferente până la terminarea montajului şi a punerii în funcţiune a instalaţiei.

acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi şi planşee. se declanşează prealarma şi apoi alarma. Se iau măsuri ca procesul de stingere să nu poată fi declanşat accidental. acţionările prestabilite (întreruperea funcţionării sistemului de ventilare. INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE TIP NAF SIII (HCFC/A) Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu substanţe de tip NAF SIII (HCFC/A) 102 .32.). mecanică sau pneumatică. la semnalizarea instalaţiei de detectare ce comandă instalaţia de stingere cu acţionare automată. alertarea serviciului de pompieri etc.31. Punerea automată în funcţiune se realizează prin acţionare electrică. 20. 21. realizând.33. Dispozitivele de acţionare electrică pot fi utilizate în medii cu temperaturi cuprinse între 00C şi 540C.102 20. 20. Înainte de refularea substanţei de stingere în spaţiul protejat. totodată.

întreg volumul acestuia trebuie umplut cu substanţa gazoasă HCFC/A.3. 21. 21. ameţeli. HCFC/A are o toxicitate scăzută la inhalare. La sistemele de stingere locală. echipamente de detectare. simulatorului la recipienţi (butelii).7. palpitaţii şi decesul prin stop cardiac. recipienţi şi tabloul de comandă constă din conectarea: cablurilor electrice la tabloul de comandă. 21. Sistemul se foloseşte la stingerea incendiilor de suprafaţă. în timpul cel mai scurt posibil.2. recipienţi (butelii) cu gaze de stingere. mecanismul stingerii incendiului cu substanţa HCFC/A şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu substanţa HCFC/A. În condiţii normale de utilizare pentru stingere. concentraţia sa letală fiind peste limita atinsă în situaţii de urgenţă. la care golurile funcţionale (uşi. În concentraţii mai mari decât concentraţia de proiectare (standard) de 10. tablou de comandă. Aceste substanţe pot avea efect criogenic ce provoacă degerături. la concentraţii volumice de substanţă HCFC/A în aer de până la 10. Efectele expunerii la gazele de stingere HCFC/A pot fi iritaţii uşoare ale nasului şi căilor respiratorii. tubulaturi etc. pot fi realizate în sistem cu: inundare totală. duze de refulare. Riscuri 21. sunt prezentate în anexa nr. simulatorului la senzor. 21. 21.). semnalizare şi comandă. 103 . cabluri de legătură. substanţa de stingere HCFC/A poate produce asfixia. Pentru stingerea incendiilor din interiorul unui spaţiu prin inundare totală.5. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţa HCFC/A Componentele instalaţiei de stingere a incendiului cu substanţa HCFC/A 21. ferestre. din: Instalaţia de stingere a incendiului cu substanţa HCFC/A se compune. în special de lichide combustibile sau suprafeţe solide.5%.103 Sisteme de stingere a incendiilor cu substanţe de tip NAF SIII (HCFC/A) 21. în spaţii unde nu sunt condiţii pentru utilizarea sistemului cu inundare totală. stingere locală. dispozitive de acţionare. trebuie să se asigure deversarea substanţei HCFC/A pe suprafeţe limitate.6. se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării substanţei de stingere. Sistemul de inundare totală se poate utiliza numai în spaţii închise. Expunerile îndelungate pot provoca greaţa.4. voma.5% necesară stingerii incendiilor.9.8.1. este de 5 minute.22. Instalaţiile de stingere a incendiului cu substanţe HCFC/A. Asigurarea conexiunilor între detector. Contactul cu ochii poate provoca iritaţii. în principal. Proprietăţile substanţei HCFC/A de stingere a incendiilor. 21. Timpul maxim de expunere umană.

se verifică toate LED-urile (se apasă butonul de control). respectiv.0 14.0 9. C[%] de substanţă HCFC/A în aerul din spaţiul protejat.11. respectiv minime de proiectare.5 11. pentru inertizare.1 26. Concentraţiile volumice de HCFC/A în aerul din spaţiul protejat.2 15.4 7. se deconectează simulatorul recipientului (LED-ul trebuie să fie roşu). Concentraţiile volumice.9 14. au valorile date în tabelul 21.6 12.9 9.1 19.5 12. au valorile date în tabelul 21. respectiv.3 10.1 13.10.2 9. pentru inertizare. minime de proiectare.9 12. necesare pentru stingerea incendiului. pentru diferite substanţe combustibile.2 Concentraţiile volumice.2.104 sursei de tensiune.9 12. în aerul din spaţiul protejat. pentru diferite substanţe combustibile (standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 6:2000(E)) Substanţă combustibilă Concentraţia volumică de HCFC/A în aer C[%] 104 . TABEL 21. C[%] de substanţă HCFC/A în aerul din spaţiul protejat. respectiv minime de proiectare.8 15.2 20. minime de proiectare pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A) (standardul de referinţă ISO/FDIS 14520 – 6:2000(E)) Substanţă combustibilă Concentraţia volumică de HCFC/A în aerul din spaţiu protejat C[%] de stingere a incendiului minimă de proiectare 9. de substanţă HCFC/A. se verifică dacă toate LED-urile sunt stinse.4 7.6 16.1 Concentraţiile volumice.6 12. În plus.1 TABEL 21.4 21.1 heptan acetona acetonitril butanol ciclohexan diesel (motorină) etanol hexan hidrogen metan metanol propan toluen Incendii de suprafaţă (clasa A) 7. se simulează o greşeală la simulatorul recipientului (LED-ul trebuie să fie verde). se apasă butonul detectorului de incendiu (toate LED-urile recipienţilor trebuie să se aprindă). Dimensionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HCFC/A 21. necesare pentru stingerea incendiului.9 9. C[%].7 17.9 12. pentru diferite substanţe combustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A).9 9.0 10.

5 20. C – concentraţia volumică procentuală de substanţă HCFC/A în aerul din spaţiul protejat.5 20.3 13.4 minimă de proiectare 20.3. sunt date în tabelul 21. v [m /kg] de substanţă de stingere a incendiului HCFC/A. TABEL 21. la presiunea de 1. [%]. [0C]. 21.013 bar. v [m3/kg] de substanţă de stingere HCFC/A. [kg].6 8.3 Volumul specific.1 15.6 18.105 metan propan difluoretan (HCFC .00088 sunt constante specifice substanţei de stingere HCFC/A.32) izobutan de inertizare 18.2413. Valorile volumului specific. V – volumul net al spaţiului protejat. m[kg] de substanţă HCFC/A necesară stingerii incendiului.13. v – volumul specific al vaporilor substanţei de stingere HCFC/A [m3/kg]. se determină cu relaţia: m= în care: V⎛ C ⎞ ⎜ ⎟ v ⎝ 100 − C ⎠ [kg] m este masa de substanţă de stingere a incendiului HCFC/A.0 9. C [%]. necesară stingerii incendiului. în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] (standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 6:2000(E)) 3 105 .152a) difluoretan (HFC .6 18. precum şi masa de substanţă de stingere raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat m/V [kg/HCFC/A/m3] în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului. la diferite temperaturi t [0C]. la diferite temperaturi t [0C] şi ale raportului m/V [kg HCFC/A /m3]. t – temperatura în mediul spaţiului protejat.12.2 21. determinat cu relaţia: v = k1 + k 2 t [m3/kg] unde: k1 = 0. Cantitatea (masa). k 2 = 0. [m3].

619 0.839 0.647 0.397 0.437 0.264 0.591 0.440 0.587 0.238 0.543 16% 0.670 0.336 0.291 0.576 0.451 0.517 0.241 0.509 0.densitatea maximă de umplere: 900 kg/m3.500 0.210 0.477 0.790 0.396 0.469 0.369 0.586 t 0C v m3/kg 0. 0C: .760 0.906 0.348 0.723 0.367 0.774 0.296 0.700 0.486 0.553 0.228 0.308 0.268 0.361 0.358 0.252 0.693 0.562 0.508 0.310 0.515 0.728 0.516 0.609 0.598 0.600 0.540 0.507 0.687 0.281 0.444 0.545 0.235 0.622 0.493 0.570 0.425 0.259 0.748 0.305 0.224 0.330 0.232 0.342 0.553 0.290 0.804 0.279 0.758 0.486 0.326 0.389 0.678 0.594 0.568 0.263 0.643 0.682 0.215 0.518 0.434 0.457 0.631 0.420 0.250 0.700 0.372 0.331 0.360 0.260 0.663 0.651 0.822 0.558 0.312 0.313 0.267 9% 0.286 0. Executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţa HCFC/A Condiții generale   21.657 0.710 0.336 0.14.410 0.608 0.522 0.densitatea maximă de umplere: 900 kg/m3.532 0.16.389 0.610 0.312 0.452 0.287 0.789 0.762 0.503 0.415 0.381 0. Caracteristicile de stocare în butelii ale substanţei de stingere HCFC/A sunt următoarele: la presiunea de stocare de 25 bar: . substanţa de stingere HCFC/A se depozitează în butelii din oţel.582 0.277 0.380 12% 0.460 14% 0.281 0.555 0.501 0.558 0.743 0.306 0.640 0.299 0.414 0.565 0.325 -35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 21.472 0.432 0.536 0.447 0.275 0.512 0.294 0.638 0.106 Volumul specific al vaporilor de HCFC/A Temperatur a Masa de substanţă de stingere HCFC/A raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat m/V [kg/m3] Concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] 7% 0.675 0.271 0.618 0.272 0.805 0.542 0.655 0.659 0.869 0.577 0.819 0.354 0.593 0.422 0.731 0.300 0.454 0. 21.471 0.382 0.566 0. respectiv la presiunea de 42 bar.408 0.248 0.461 0.598 0.461 0.321 0.317 0.356 0.576 0.479 0.320 0.277 0.470 0.301 0.529 0.522 0.351 0.358 0.718 0.508 0.374 0.682 0.620 0.696 0.628 0.587 0.668 0. se efectuează în funcţie de valorile concentraţiilor de stingere a incendiului şi ţinând seama de prevederile şi instrucţiunile producătorului de echipamente pentru aceste instalaţii.524 0.337 0.598 0.419 13% 0.648 0.352 0.487 0.579 0.564 0.527 0.494 0.324 0.427 0.307 0.343 0.254 0.478 0.272 0.346 0.405 0.291 0.602 0.presiunea maximă de lucru la temperatura de 50 35 bar.367 0.852 0.426 0.442 0.611 0.589 0.550 0. 106 .408 0.532 0.418 0. Fiind un gaz lichefiat.588 0.325 0.232 8% 0.629 0.618 0.638 0.501 15% 0.341 0.667 0.537 0.391 0.389 0.15.573 0.318 0. Alegerea tipului şi determinarea numărului de butelii cu substanţa de stingere HCFC/A.363 0.283 0.322 0.246 0.545 0.549 0.463 0.317 0. precum şi alegerea celorlalte echipamente componente ale instalaţiei de stingere cu HCFC/A.608 0.304 10% 0.402 0.628 0.245 0.528 0.706 0.314 0.241 0. 25 bar .437 0.745 0.711 0.342 11% 0.395 0.347 0.887 0.376 0.635 0.775 0.714 0.466 0.413 0.485 0.429 0. la presiunea de 25 bar.774 0.835 0.383 0.444 0.219 0.433 0.378 0.352 0.303 0.237 0.285 0.402 0.403 0.330 0.736 0.497 0.648 0.462 0.689 0.296 0.450 0.268 0.256 0.396 0.suprapresiunea la temperatura de 200C: la presiunea de stocare de 42 bar: .385 0.478 0.469 0.

24.25. a probei de etanşeitate şi probei de funcţionare a instalaţiei de stingere. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HCFC/A se supun probei hidraulice de rezistenţă la presiunea egală cu 1. 21. Depozitarea buteliilor este admisă numai în locuri uscate. 21. Etanşeitatea spaţiului protejat se verifică aplicând Testul de presurizare pentru determinarea timpului probabil de retenţie. buteliile sa fie inscripţionate corespunzător.23.28. 21. anexa E. 21.19. 21. Şoferul autovehiculului trebuie avertizat şi instruit în legătură cu potenţialele riscuri pe care le comportă transportul buteliilor cu HCFC/A. evitând scăpările accidentale.17. luând măsuri speciale pe timpul transportului şi depozitării acestora. La montarea echipamentelor instalaţiei de stingere a incendiilor cu HCFC/A se vor respecta prevederile normativului şi instrucţiunile de montaj din documentaţia producătorului de echipamente. Probarea şi recepția instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu HCFC/A  21. pentru a se evita orice accident sau situaţie de urgenţă. 21.29. neadmiţându-se trecerea la montaj dacă prezintă defecţiuni. Se va evita transportul buteliilor în autovehicule care nu au spaţiul de depozitare al acestora separat de cabina şoferului. Standardul de referinţă este ISO/FDIS 14520–1:2000 (E). 21. se face numai cu duza de refulare închisă. Comisia este obligată să verifice: 107 .26.107 - presiunea maximă de lucru la temperatura de 500C: suprapresiunea la temperatura de 200C: 53 bar. Înainte de efectuarea transportului buteliilor cu HCFC/A se iau următoarele măsuri de siguranţă: toate valvele vor fi închise şi bine fixate.18. Buteliile cu HCFC/A sunt inscripţionate şi verificate de ISCIR. Încărcarea şi reîncărcarea buteliilor cu substanţa HCFC/A se face numai în butelii perfect etanşe. Întrucât buteliile descărcate pot conţine substanţe reziduale. Se acordă o atenţie deosebită montării corecte a cablurilor de legătură.22. Înainte de montarea echipamentelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiei de stingere a incendiului cu HCFC/A se verifică starea acestora.5 ori presiunea de regim. bine ventilate şi cu temperaturi moderate. se vor lua măsuri de siguranţă la depozitarea acestora.20.27. 21. 21. 21. se va evita orice fel de loviri sau manevre greşite ale buteliilor. a detectoarelor de incendiu şi a duzelor de refulare.21. se va asigura o ventilare corespunzătoare. Recepţia instalaţiilor fixe se face de către comisia de recepţie constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare. 42 bar 21. Montarea instalațiilor de stingere  a incendiilor cu HCFC/A  21. Depozitarea şi păstrarea buteliilor neutilizate.

existenta panourilor de avertizare privind evacuarea personalului. Alertarea automată a serviciului de pompieri civili este obligatorie. funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei de stingere. 22.125 108 . Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu HCFC/A se procedează astfel: se conectează detectoarele de incendiu. temporizarea declanşării instalaţiei de stingere. numai după efectuarea acţionărilor prestabilite. 21.32. se testează recipienţii. a alarmării utilizatorilor şi a unor acţionări prestabilite cum sunt: întreruperea funcţionării unor instalaţii care pot perturba stingerea incendiului (inclusiv a instalaţiei de ventilare din incinta protejată). respectarea prevederilor prezentului normativ şi a celorlalte reglementări tehnice privind executarea şi montarea instalaţiei de stingere. instalaţia intră automat în funcţiune şi stinge incendiul în faza incipientă într-un interval scurt de timp (de ordinul milisecundelor). corespunzător efectuării unor acţiuni şi măsuri de protecţie a utilizatorilor. Comanda şi punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu substanţa HCFC/A 21. trape etc). procesele verbale de recepţie internă. Centrala de semnalizare şi comandă trebuie să realizeze alarmarea utilizatorilor şi punerea în funcţiune (declanşarea) instalaţiei de stingere cu temporizarea respectivă. certificatele de calitate şi garanţie a echipamentelor şi materialelor precum şi agrementele tehnice ale acestora. înainte de declanşare. se verifică funcţionarea detectorului (prin apropierea unei flăcări la distanţa de 10 cm). închiderea elementelor de protecţie a golurilor funcţionale (uşi. Se va asigura totodată: eliminarea posibilităţilor de declanşare accidentală a instalaţiei de stingere.31.30. efectuarea automată. iar a pompierilor militari se face la cererea beneficiarului. se deconectează duza de refulare şi se conectează echipamentul de testare. a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu. se conectează cablurile la recipienţi. In caz de incendiu. ferestre. se testează circuitul electric al recipienţilor. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE TIP ECARO (HFC – 125) Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HCF .108 respectarea prevederilor proiectelor de execuţie şi a documentaţiilor tehnice.125 Sisteme de stingere a incendiilor cu substanţa HFC . 21.

Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC-125. Pentru concentraţiile volumice ale substanţei de stingere HFC-125 în aerul din spaţiul protejat. efecte cardiace (palpitaţii). Pentru spaţii închise protejate cu instalaţii fixe de stingere cu substanţa HFC-125 se recomandă asigurarea unei instalaţii de exhaustare a produselor rezultate în urma incendiului. cuprinse între 7. se compun. 22. În concentraţii volumice mai mari de 10%.9. în special de lichide combustibile sau suprafeţe solide. din: butelii de stocare a substanţei de stingere HFC-125. se formează gaze acide care provoacă iritaţii ale căilor respiratorii.6. în principal. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţa HFC-125 Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţa HFC-125 22.7. Sistemul cu inundare totală este folosit pentru stingerea incendiilor în spaţii închise. stingere locală. Evacuarea produselor rezultate în urma incendiului se face numai în exteriorul clădirii. această instalaţie trebuie să fie diferită de instalaţia normală de ventilare a clădirii. 22. În incinta staţiei cu butelii cu substanţă de stingere HFC-125 este obligatorie prevederea instalaţiei de exhaustare. Sistemul de stingere locală se foloseşte la stingerea incendiilor de suprafaţă.23. fiind peste limita atinsă în situaţii de urgenţă.8. greaţă. în spaţii unde nu sunt condiţii pentru inundare totală cu substanţa HFC-125. conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere. Riscuri 22. 22.5% şi 10%.3.2. iar atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile necesare se utilizează sistemul de stingere locală. ameţeli. semnalizare şi comandă 109 .109 22. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC-125 se pot utiliza în sisteme de: inundare totală. Atunci când se prevede.10. 22.1. sunt prezentate în anexa nr. 23. substanţa HFC-125 are o toxicitate scăzută la inhalare. 22.5. timpul maxim de expunere umană este de 5 minute. mecanismul stingerii incendiilor cu substanţa HFC-125 şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu HFC-125. La descompunerea substanţei HFC-125 rezultată în urma contactului cu flacăra şi la temperaturi înalte cauzate de incendiu. Detectarea rapidă a incendiului. dispozitive de acţionare. combinată cu timpul scurt de descărcare a substanţei de stingere HFC-125 în spaţiul protejat. 22. Instalaţia de detectare. concentraţia volumică letală a substanţei de stingere HFC-125 (peste 70%). reduce la minimum formarea produşilor acizi. duze pentru refularea substanţei de stingere. În condiţii normale de utilizare pentru stingere. dispozitive şi echipamente de semnalizare şi comandă. Proprietăţile substanţei HFC-125 de stingere a incendiilor.4. aparatură pentru control. substanţa de stingere HFC-125 poate produce asfixia.

La refularea prin duze în atmosfera spaţiului protejat. 22. 22. k 2 = 0. de substanţă HFC-125 necesară pentru stingerea incendiului. Comanda de stingere e poate declanşa şi numai în urma acţionării butonului de incendiu. variind între câteva secunde şi două minute. 22. [0C].0007 sunt constante specifice substanţei de stingere HFC-125. trape etc. Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţa HFC-125 22.12.). Deversarea substanţei de stingere HFC-125 în spaţiul protejat. lichidul se vaporizează şi devine gaz. la presiunea de 25 bar şi la temperatura de 200C. Valorile volumului specific. Centrala de semnalizare şi comandă trebuie să asigure monitorizarea activării vanelor. alertarea serviciului de pompieri etc. trebuie să fie o centrală autonomă.11. Stocarea substanţei de stingere HFC-125 în butelii 22. centrala trebuie să dea comanda pentru declanşarea stingerii prin deschiderea unei vane de pe recipient pentru deversarea substanţei de stingere. v [m3/kg] de substanţă de stingere HFC-125. [m3]. 22. în faza de lichid suprapresurizat cu nitrogen uscat. necesară stingerii incendiului.013 bar.19.5%.18.14. concentraţia volumică de stingere. centrala de semnalizare să declanşeze comanda de stingere. controlată de microprocesor. iar atunci când două detectoare (aparţinând fiecare unei bucle diferite de detecţie) semnalizează simultan sau este acţionat un buton de incendiu.1% iar concentraţia volumică minimă de proiectare pentru stingerea incendiului în acest caz este de 10.16. este de 8. 22. minimă de proiectare. determinat cu relaţia: v = k1 + k 2 t [m3/kg] t – temperatura de calcul în spaţiul protejat.15. Cantitatea (masa). După o temporizare reglabilă. Pentru stingerea incendiilor din clasele A şi C. se determină cu relaţia: m= în care: V⎛ C ⎞ ⎜ ⎟ v ⎝ 100 − C ⎠ [kg] unde: V – volumul net al spaţiului protejat. Concentraţia volumică procentuală de stingere a incendiului determinată pentru n-heptan este de 8. centrala de semnalizare trebuie să declanşeze prealarma. va fi semnalizată în centrala de semnalizare şi comandă.1825. 22. la presiunea de 1. m [kg].110 22. care asigură comanda automată a sistemului de stingere a incendiilor. Centrala de semnalizare a incendiului. La semnalizarea unui detector. Instalaţia de stingere cu HFC-125 se echipează cu detectoare de incendiu. închiderea elementelor mobile de protecţie a golurilor funcţionale (uşi. v – volumul specific al vaporilor substanţei de stingere HFC-125 [m3/kg]. la diferite temperaturi t [0C]. ferestre. precum şi masa de substanţă de stingere HFC-125 raportată la volumul 110 . Alarmarea în caz de incendiu trebuie asigurată acustic şi optic. C – concentraţia volumică procentuală de substanţă HFC-125 în aerul din spaţiul protejat. k1 = 0.13.7%. [%]. Substanţa de stingere cu HFC-125 este stocată în butelii. să ofere informaţii precise în cazul operării în regim de urgenţă şi să permită iniţializarea comenzilor pentru oprirea funcţionării instalaţiilor de ventilare.17.

7862 0.4576 0.5536 0.4681 0.5570 0.5059 0.6901 0.8078 0.1788 1.7960 0.2289 0.0612 1.2498 -45 -40 -35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 22.8675 0. v [m3/kg] de substanţă de stingere a incendiului HFC – 125.7445 0.4194 0.5483 0.8733 0.5536 0.4602 0.4712 0.7722 0.2149 0.4448 11% 0. se efectuează în funcţie de concentraţia de stingere.8321 0.7072 0.7770 0.3959 10% 0.4928 0.8080 0.2078 0.0728 1.7734 0.1608 0.4855 0.7042 0.3982 0.5347 0.4333 0.6910 0.1534 0.3481 9% 0.8111 0.4643 0.7513 0.6244 0.8259 0.2042 0.6562 0.4321 0.5849 0.8212 0.9109 0.8016 0.5410 0.0124 0.7191 0.9853 0.9654 0.2113 0.5961 0.0356 1.9982 0.5616 0.5522 0.1226 1.5948 0.7316 0.8905 0.5698 0.8793 0.7484 0.7348 0.1900 0.5286 0.6629 0.111 spaţiului protejat m/V [kg HFC-125/m3] în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului.4412 0.20.4930 0.5532 0.3799 0.3013 8% 0.4955 0.2184 0.0055 0.5170 0.7625 t 0C v m3/kg 0.5090 0.1935 0.7243 0.5028 0.6387 0.2254 0.4788 0.5753 0.7829 0.8953 0.4289 0.9089 0.1828 0.5400 0.4907 0.6050 0.1719 0.5783 0.0219 1.5242 0.5848 0.3742 0.1682 0.8889 0.7165 0.7710 0.8568 0.3288 0.6067 0.8863 0.9293 0.5408 0.7581 0.2417 1.7064 16% 1.6794 0.5459 13% 0.9741 0.3339 0. precum şi alegerea celorlalte echipamente componente ale instalaţiei de stingere a incendiului cu HFC-125.6291 0.0492 1.8451 0.3634 0.5957 0.5635 0.9896 0.6331 0.7834 0.7614 0.4185 0.4854 0.9844 0.9664 0.7336 0.6734 0.3688 0.3962 0.8514 0.3858 0.4665 0.5170 0.3503 0.4757 0.0635 1.5088 0.7686 0.2007 0.8256 0.9470 0.5165 0.6447 0.2724 1.3145 0.1572 0.4133 0.6464 0.6505 0.6012 0.1864 0.7933 0. în funcţie de concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] (standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 8:2000(E)) Temperatura Volumul specific al vaporilor Masa de substanţă de stingere HFC-125.4388 0.5809 0.2358 0.4203 0.7318 0.4843 0.0975 1.6154 0.2324 0.7454 0.7177 0.5742 0.6842 0.5205 0.2393 0.4577 0.6919 0.3750 0.6271 0.4073 0.5018 0.3562 0.6705 0.4457 0.6678 0.7268 0.5982 14% 1.5659 0.4576 0. Alegerea tipului şi determinarea numărului de butelii cu substanţa de stingere HFC–125.9158 0.9328 0..3100 0.5258 0.9276 0.5868 0.1791 0.6609 0.8492 0.5111 0.6607 0.1 Valorile volumului specific.1504 1.4258 0.8584 0.6430 0.4256 0.3056 0.2117 1.8642 0.3819 0.0266 1.1081 1.7190 0.6204 0.6345 0.4038 0.7864 0.3919 0.8693 0.1645 0.4759 0.3622 0.3686 0.4781 0.7047 0.9491 0.6754 0. masa de substanţă de stingere necesară şi ţinând seama de prevederile şi instrucţiunile producătorului de echipamente pentru aceste instalaţii. TABEL 22.4681 0.2219 0.0025 0.3192 0. la diferite temperaturi t [0C] şi ale raportului m/V [kg HFC-125/ m3].7112 0.9084 0.2428 0.8057 0.6337 0.1.7593 0.7704 0.5880 0.5018 0.9120 0.8290 0.6761 0.7575 0.4511 0.7005 0.7374 0.4918 12% 0.6053 0.1846 1.3581 0.8480 0.2463 0.8413 0.9467 0.4528 0.6517 15% 1.7422 0.7460 0.3890 0.9288 0.8721 0.6454 0.4494 0.3392 0.6606 0.8352 0.5318 0.0420 1.0874 1.4115 0.6953 0.6151 0.8174 0.4118 0.6078 0.8884 0.3446 0.6528 0.3531 0.7953 0.6244 0.6631 0.5751 0.4046 0. raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat m/V [kg HFC-125/m3] Concentraţia volumică de proiectare pentru stingerea incendiului C [%] 7% 0.7845 0. sunt date în tabelul 22.3239 0.4475 0. C [%].5306 0.1971 0.4379 0.8196 0.1324 1.8343 0.9678 0.7972 0.6145 0. 111 .7222 0.4051 0.9014 0.5669 0.1755 0.0853 1.1497 0.7068 0.9166 0.1579 1.5441 0.9505 0.8107 0.5007 0.5637 0.6803 0.6904 0.

instrucţiuni tehnice.28.25. Producătorii şi furnizorii de baterii şi echipamente de stingere a incendiilor cu HFC-125. Se recomandă ca amplasarea şi configuraţia sistemului de distribuţie să fie cât mai aproape de spaţiul (zona) protejat. se transportă în ambalajele originale.21. 22. O zonă poate fi protejată cu mai multe butelii având duze independente sau cu o singură butelie (recipient) de capacitate mare care se descarcă printr-un sistem de ţevi de distribuţie având 2. Probarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu HFC – 125  112 . După montare conductele se curăţă.22.26.23. La amplasarea şi montarea buteliilor cu substanţa de stingere a incendiului HFC-125. Se poate adopta soluţia împărţirii reţelei de distribuţie în tronsoane mai mici. echipamentelor şi a materialelor până la terminarea montajului şi punerea în funcţiune a instalaţiei. mărimea sistemului de distribuţie. păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător. iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer sau alt gaz sub presiune îndepărtând eventualelor corpuri străine pătrunse accidental. Conductele de distribuţie a substanţei de stingere se execută conform proiectului şi se leagă la instalaţiile de împământare. răspunzând alături de unitatea de montaj de păstrarea lor. Înainte de montarea buteliilor. Buteliile alese trebuie să asigure capacitatea de stocare pentru toată cantitatea de substanţă de stingere a incendiilor HFC-125 cerută de sistem. fiecare alimentat de la o butelie separată. 4 sau mai multe duze.112 Executarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu HFC-125 Condiții generale   22. 22. 22. vor livra odată cu acestea şi piesele de rezervă necesare. duzelor şi a celorlalte accesorii aferente acestora. agrement tehnic etc). 22. Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere a incendiilor cu HFC-125. se verifică starea lor. 22. Montarea instalațiilor fixe de stingere   a incendiilor cu HFC – 125   22. tipul sistemului şi al zonei de protecţie. 22. neadmiţându-se trecerea la montaj dacă prezintă turtiri sau alte urme de lovire care au modificat forma sau secţiunea acestora. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi STAS 6119. Beneficiarul instalaţiei este obligat să asigure depozitarea în condiţii de siguranţă a subansamblurilor. tipul de butelii şi posibilităţile de întreţinere a acestora. Pe timpul montajului se iau măsuri pentru ca în interiorul conductelor de orice fel să nu pătrundă corpuri străine.24. se ţine seama de: cantitatea (masa) de substanţă (agent) de stingere. Echipamentul necesar instalaţiei fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC-125 va avea asigurată calitatea corespunzătoare şi se verifică printr-o recepţie atentă pe baza documentelor însoţitoare (certificat de calitate. conductelor. respectându-se prevederile normativului I 20.27. care să stânjenească transportul sau refularea substanţei de stingere.

22. dacă au fost predate beneficiarului instrucţiunile de folosire a tuturor aparatelor şi echipamentelor instalaţiei şi s-a instruit personalul de exploatare a acestora. semnalizare şi stingere prevăzute . aparatura şi echipamentele din sistemele de detectare. diametrele conductelor. timp de 10 minute. După efectuarea probei. orientarea ramificaţiilor. timp de 2 minute. 23.30.32. 22. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC-125 prevăzute cu conducte de distribuţie cu mai mult de o schimbare de direcţie între butelie şi duzele de refulare.113 22. 22.6 bar). dacă sunt conforme proiectului: amplasarea şi orientarea duzelor de refulare a substanţei de stingere HFC-125. proba de etanşeitate a conductelor de transport a substanţei de stingere. în principal: dacă instalaţia este proiectată şi realizată conform prevederilor prezentului normativ şi instrucţiunilor în vigoare. Pentru verificarea continuităţii curgerii prin sistemul de ţevi de distribuţie. La sfârşitul celor 10 minute.31. a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu. Curgerea trebuie să fie evidentă prin toate duzele. dacă au fost realizate şi puse în funcţiune toate instalaţiile. căderea de presiune maximă nu poate depăşi 20% din presiunea de probă (respectiv. INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU AEROSOLI Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli 113 .5 ori presiunea maximă de regim.33. Comisia este obligată sa verifice. Standardul de referinţă este ISO 14520 –1:2000(E). Standardul de referinţă este ISO/FDIS 14520 – 8: 2000(E). Se verifică etanşeitatea spaţiului protejat. funcţionării sistemului mecanic de distribuţie a substanţei de stingere. se va efectua un test de curgere folosind azot sau altă substanţă convenabilă. lichidul se va îndepărta din ţevile probate. de la baterii la spaţiul protejat (când se aplică astfel de configuraţii). 0. Recepția instalațiilor fixe de stingere  a incendiilor cu HFC – 125  22. semnalizare şi comandă. Nu sunt admise pierderi de substanţă lichidă HFC-125. la presiunea egală cu 1. a tuturor conductelor (ţevilor). existenţei panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor. Recepţia instalaţiei fixe de stingere a incendiilor cu HFC – 125 se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare. respectarea prevederilor reglementărilor tehnice privind sistemele de detectare. anexa E. Recepţia constă din verificarea: funcţionării instalaţiei de detectare.29. aplicând Testul de presurizare pentru determinarea timpului probabil de retenţie. se supun la următoarele probe: proba de presiune cu aer comprimat la presiunea de 3 bar. semnalizare şi stingere prevăzute în proiectele de execuţie şi în documentaţiile tehnice.

23. 23. mecanică sau mecanică – pneumatică. masa de substanţă stingătoare. în spaţii protejate cu volum mic şi amplasate izolat.114 Sisteme de stingere a incendiilor cu aerosoli 23.3. 114 . bulb din sticlă etc). modul de punere în funcţiune. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor se clasifică după: formă. 23. se disting variantele: individuale. În varianta de utilizare independentă. Proprietăţile generatoarelor de aerosoli.semnalizare incendiu conduce la creşterea nivelului de protecţie (timpul de reacţie la stimul se reduce semnificativ) şi ca urmare se reduc pagubele. instalaţii automate acţionate de un sistem centralizat de detectaresemnalizare incendiu.24. Cantitatea (masa) de substanţă stingătoare (grame) din generator trebuie să fie proporţională cu volumul spaţiului închis protejat. ceea ce asigură declanşarea simultană a generatoarelor şi reacţia rapidă în caz de izbucnire a incendiului.5. generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor pot fi cu acţionare: electrică. 23. 23. generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor pot fi dispuse individual sau în grupuri de maximum 5 bucăţi. Generatoarele de aerosoli cu acţionare termică se bazează pe autoaprinderea unui fitil organic la o temperatură prestabilită (de regulă. de regulă.6. sau un element fuzibil (bimetal. 1700 C) iar pentru anumite situaţii se pot adopta şi alte praguri de temperatură. 23. Pentru o astfel de variantă se poate opta pentru spaţii care nu generează riscuri pentru vecinătăţi şi incinte izolate la care se asigură supravegherea de către personal.8.1.4. 23. constituite dintr-o reţea de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendiilor (fiecare generator cu acţionare proprie). 23. sunt date în anexa nr.7. prevăzute în spaţii protejate cu volum mare şi în care există posibilitatea izbucnirii rapide a incendiului. instalaţii independente. de regulă. Montarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor într-o instalaţie acţionată de un sistem centralizat de detectare .2. termică. posibilităţile utilizare. După modul de dispunere a generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor în spaţiile închise protejate.9. Generatoarele de aerosoli cu acţionare mecanică pot fi acţionate printr-un sistem mecanic (cablu de acţionare). După modul de punere în funcţiune. 23.10. mecanismul stingerii incendiilor şi domeniile recomandate pentru stingerea incendiilor cu aerosoli. iar cele cu acţionare mecanică – pneumatică prin declanşarea unui cartuş cu gaze sub presiune (azot). Generatoarele de aerosoli cu acţionare electrică pot fi acţionate prin comandă manuală sau printr-o comandă automată transmisă de detectori şi o centrală de semnalizare a incendiilor. portabile. variantă mai puţin utilizată.

pe această bază. Forma şi dimensiunile carcasei generatoarelor de aerosoli se realizează astfel încât să corespundă cerinţelor funcţionale.11. 23.2). 23. ferestre etc. Instalaţiile acţionate de un sistem de detectare . [g].12. dat de producător. Caracteristicile tehnice şi dimensionale ale unor tipuri de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendiilor sunt prezentate în Anexa nr.115 23. 23. orificii de refulare. k0 – coeficient pentru clasa de incendiu. funcţie de specificaţia tehnică a fiecărui producător. se determină cu relaţia: M = k0 k1 k2 k3 k4 Vq [g] în care : M este masa netă totală de substanţă stingătoare de incendiu. Cantitatea (masa) de substanţă necesară stingerii incendiului cu generatoare de aerosoli într-un spaţiu închis cu dimensiuni determinate. tabelul 23. uşi. Riscuri 23.24 (tabelul 23. Aerosolii în cantităţi reduse nu prezintă efecte nocive importante pentru persoane şi pentru mediul înconjurător (Anexa nr. Dimensionarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor 23. 115 . a tipului şi numărului corespunzător de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendiului.13.14.16. se stabileşte în funcţie de: clasa de incendiu. presiunea atmosferică (în cazul incintelor aflate la altitudine). ventilarea existentă. activator. k3 – coeficient de siguranţă. substanţă solidă stingătoare. volumul net al spaţiului protejat.17. k2 – coeficient de pierdere a aerosolului. temperatura mediului din spaţiul protejat. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor sunt constituite din următoarele elemente principale: carcasă. k1 – coeficient de uniformitate a dispersiei aerosolului. Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu aerosoli Componentele generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor 23. k4 – coeficient de inertizare. Cantitatea (masa) totală de substanţă necesară pentru stingerea incendiului cu generatoare de aerosoli. sau. în care există posibilitatea unei dezvoltări rapide a incendiilor. fitil sau fuzibil (pentru acţionarea activatorului).1).15.semnalizare incendiu sunt recomandate pentru protecţia incintelor cu valori mari.24.). 23. pierderile prin deschideri (goluri. răcitor.18. borne electrice. Dimensionarea generatoarelor de aerosoli constă în determinarea cantităţii (masei) de substanţă necesară pentru stingerea incendiului şi alegerea.

22. capacitatea de stingere şi zona de acoperire a generatorului de aerosoli prevăzut (la amplasarea instalaţiilor acţionate de sisteme de detectare şi semnalizare a incendiilor). se rotunjeşte la numărul întreg. m – masa netă a substanţei stingătoare a unui tip de generator de aerosoli. . 23. Executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli Condiții generale  23. V – volumul spaţiului protejat.3 pentru incendii la echipamente electrice cu tensiuni până la 24000 V (incendii clasa E. t = 30 min . [g/m3]. Pentru generatoarele de aerosoli tip FirePro. 116 . k4 = 1. La generatoarele de aerosoli cu declanşator electric.3 pentru t = 60 min 23. k0= 0. . La amplasarea şi montarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor se au în vedere următoarele: suporţii de fixare să asigure prinderea lor simplă. Numărul (n) de generatoare de aerosoli rezultat din calcul.2. urmărind integritatea şi starea lor funcţională. poziţia de montare să fie stabilită în funcţie de capacitatea generatorului de aerosoli şi de zona protejată.k2 = 1.19. k4 = 1.1.0 pentru incendii de clasă A. distanţele dintre grinzile transversale care pot realiza zone cu acumulări de căldură (la plafoanele înclinate).1. variaţia temperaturii şi atingerea valorii critice a temperaturii pentru detectoarele de temperatură sau de declanşare prin fitil a generatorului de aerosoli (în incintele cu plafoane casetate). k4 şi q se ţine seama de datele complete ale producătorului substanţei de stingere. k1. [g]. k0= 0. [m3]. traseul probabil al migrării fumului în caz de incendiu. . .0 pentru un timp de remanenţă a aerosolului în aerul din incintă.k0 = 1. k2. k3.20.21. necesare stingerii incendiilor. Numărul generatoarelor de aerosoli necesar pentru stingerea incendiului.k3 = 1. Înainte de montare se verifică şi inspectează vizual componentele instalaţiei pentru stingerea incendiilor. conform normelor americane). 23.k1 = 1. rapidă şi rigidă. poziţia de montare să ţină seama de posibilitatea stratificării termice (în cazul generatoarelor cu fitil).k4 = 1.75 pentru incendii de clasa C şi k0= 1.1 pentru t = 45 min. se verifică obligatoriu integritatea circuitului electric intern (cu tester). se dau următoarele valori: . se determină cu relaţia: n= în care: M m M este cantitatea (masa) netă totală de substanţă stingătoare.116 q – coeficient de eficienţă la stingerea incendiului (intensitatea de stingere. La stabilirea valorilor coeficienţilor k0. [g].5 pentru incendii de clasa B. respectiv cantitatea de substanţă stingătoare raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat.

23. Verificarea şi probarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor   117 .25. respectându-se distanţele prevăzute pentru cele montate pe pereţi. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor pot fi instalate pe pereţii şi/sau tavanele incintelor. Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul instalării generatoarelor pe tavane.117 Montarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor  23.23. 23. Se va evita instalarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor în dreptul uşilor. Această distanţă trebuie mărita pentru generatoare de aerosoli cu masa mai mare de 2 kg. se conectează firele la sursa de energie. 23.28.32. 23. 23. Generatoarele de aerosoli cu acţionare prin fitil termic sau element fuzibil pot avea aceste dispozitive asamblate la unitatea activă sau neasamblate. uleiurilor. distanţa poate fi mai mare). paravanelor etc. 23.33.00 m faţă de rafturi sau obiecte învecinate. inclusiv la fitilul termic sau fuzibil. Distanţa faţă de pardoseala incintei protejate de generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor va fi de circa 2. se conectează firele la componentele sistemului de stingere a incendiilor. respectând specificaţiile producătorului. a ventilatoarelor. trebuie dispuse în apropierea punctelor probabile de izbucnire a incendiului. 23. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor trebuie poziţionate în incintele protejate astfel încât dispersarea aerosolului să nu împiedice evacuarea oamenilor în caz de incendiu.34. 23. substanţelor corosive şi a altor substanţe în interiorul generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor. La instalarea pe pereţi a generatoarelor trebuie păstrată distanţa de cel puţin 1. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor se instalează pe console. 23. ori în interiorul echipamentelor protejate.24. 23.29. 23. Atunci când utilizează mai mult de o unitate de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendiilor este obligatorie conectarea acestora în paralel la sursa de energie. trapelor. Prin montaj se va evita infiltrarea noroiului.27.31. Acţionările manuale de activare trebuie instalate în locuri uşor accesibile personalului specializat şi abilitat.26.00 m (pentru generatoare cu masă peste 2 kg. Conectarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică a generatoarelor de aerosoli cu acţionare electrică se realizează obligatoriu în următoarea ordine: se conectează firele la terminalele generatorului de aerosoli.30. Detectoarele de incendiu aferente instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli şi respectiv fitilul termic sau fuzibilul pentru activarea generatoarelor de aerosoli. ferestrelor.

INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMĂ Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă 118 .37. existenţei generatoarelor de aerosoli. existenţei panourilor de avertizare pentru evacuarea oamenilor. a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul unei intervenţii în caz de incendiu. semnalizare şi stingere a incendiului prevăzute în proiect şi în documentaţiile tehnice ale producătorului. După terminarea lucrărilor se verifică dacă montarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor s-a efectuat corespunzător instrucţiunilor de montare şi a documentaţiei tehnice.39. întreţinere şi exploatare a instalaţiei de stingere cu generatoare de aerosoli şi instruirea personalului de servire a acesteia.36. Recepția instalațiilor de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli  23. 23. Recepţia instalaţiilor fixe se face de către o comisie constituită conform legislaţiei în vigoare. predarea către beneficiar a instrucţiunilor de funcţionare. Recepţia instalaţiei fixe de stingere consta din verificarea: funcţionării instalaţiei de detectare şi semnalizare a incendiului (dacă există).35. Verificările de recepţie se stabilesc şi se efectuează pe baza de contract. 23. Comisia este obligată sa verifice: respectarea prevederilor privind sistemul de detectare. modul de executare şi punere în funcţiune a instalaţiei de stingere cu generatoare de aerosoli. 23. sau prin sistemul calităţii proprii a producătorului. 24. în care se vor consemna datele principale privind verificarea.38.118 23. Odată cu recepţia instalaţiei de stingere a incendiului cu generatoare de aerosoli. beneficiarul are obligaţia înfiinţării unui registru de evidenţă (numerotat şi sigilat). exploatarea şi întreţinerea instalaţiei. de comun acord cu beneficiarul.

recipienţi pentru spumanţi. în amonte de dozator. Instalaţiile semifixe de stingere a incendiilor cu spumă au în compunerea lor rezervoare de spumant şi dozatoare mobile.12. din: instalaţii de alimentare cu apă. 24. Instalaţiile mobile se compun numai din elemente transportabile. generatoare de spumă cu insuflare de aer. răcirea straturilor de la suprafaţă în urma antrenării straturilor inferioare. Spuma se introduce în rezervoarele incendiate pe la partea superioară sau inferioară a acestora. mobile. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu spumă se compun. mecanismul stingerii cu spumă a incendiului şi domeniile recomandate pentru stingerea cu spumă a incendiilor. 24. în principal. spuma nu prezintă riscuri majore pentru oameni. 24. Introducerea spumei pe la partea inferioară a rezervorului se poate folosi numai la rezervoarele cilindrice. dozatoare. 119 . în care se depozitează hidrocarburi.10. Capetele deversoare de spumă şi conductele de spumă (sau de soluţie spumantă). Introducerea spumei pe la baza rezervorului nu are eficacitate pentru produse petroliere cu vâscozitate cinematică mai mare de 4. În general. 24. formând stratul de stingere.8.6. 24. 24. acestea pot fi: fixe. conducte pentru soluţie spumantă. cu capac fix. Se recomandă montarea de filtre pe conductele de alimentare cu apă. pe baza unei analize temeinice.25. sunt prezentate în anexa nr. 24.40 m2/s (la temperatura minimă de depozitare).5. se poate aplica şi la rezervoare cu capac plutitor.7. deversoare de spumă. Instalaţia de stingere cu spumă se prevede cu robinete de secţionare. 24. semifixe. Avantajele introducerii spumei pe la baza rezervorului sunt următoarele: toată cantitatea de spumă ajunge la suprafaţa lichidului. Din punctul de vedere al alcătuirii instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă.4.3. În anumite cazuri. pompe pentru spumant. Se recomandă ca spuma să fie introdusă deasupra stratului de apă ce s-ar putea acumula la baza rezervorului de lichid combustibil. membrane de rupere dimensionate corespunzător contrapresiunii din rezervor şi robinet cu clapetă de reţinere (care împiedică scurgerea combustibilului în instalaţia de producere a spumei).2.1. Proprietăţile spumanţilor concentraţi şi ale spumei folosite la stingerea incendiilor.11. rezistenţa mărită a sistemului de avarii produse la explozii şi incendii.119 24.9. 24. sunt fixe. 24. Riscuri 24.

5% sau 6%. trebuie prezentate de furnizor. Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă 24.50m şi fixat pe capac la distanţa de 0. Rezerva de spumant concentrat. A – aria secţiunii orizontale incendiate (m2). L – circumferinţa rezervorului (m). Pentru spumanţii concentraţi uzuali. 24. Spumantul concentrat.120 24. pentru spaţiul de etanşare cuprins între mantaua rezervorului şi peretele metalic de dirijare (cu înălţimea de 0. pompele. Timpul de operare necesar stingerii incendiului cu spumă variază între 30 şi 55 de minute. 24. Executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă 24. trebuie să nu prezinte nici un risc toxic pentru viaţă.22. Pentru stingerea incendiului în cuvele de retenţie.18. Valorile debitelor specifice necesare stingerii incendiilor cu spumă. debitul de spumă ( Q s ) se determină numai 24.14.17. se recomanda valorile debitelor specifice redate în tabelul 24.25. se stabilesc prin încercări de către producătorul spumantului concentrat respectiv. fie prin marcare pe recipientele de transport. Unele spume pot prezenta risc ecologic. Orice tendinţă a spumantului concentrat de a produce efecte fiziologice nocive.16.00m de manta).19. cu relaţia: Q s = q sL (l/min) în care: q s este debitul specific de spumă ((l/min)/m2). 3%. 24.15. valorile debitelor specifice necesare stingerii incendiilor cu spumă.21. Pentru rezervoare cu capac plutitor. Debitul minim de calcul pentru stingerea incendiului la rezervoare se determină pentru suprafaţa rezervorului care necesită consumul cel mai mare din cadrul cuvei respective. aparatele. debitul minim de calcul se determină pentru cuva cu suprafaţa cea mai mare. relativ la mediul ambiant. după diluarea cu apă la concentraţia recomandată pentru utilizare normală. Soluţiile spumante se realizează în concentraţii volumice de 1%. dozatoarele. fie în specificaţia tehnică ce însoţeşte produsul livrat.13.20.. Debitul de spumă ( Q s ) necesar stingerii unei zone incendiate. se determină cu relaţia: în care: Q s = q s A (l/min) q s este debitul specific de spumă ((l/min)/m2). 24.80 la 1. Pentru instalaţii de stingere mobile la rezervoare. în funcţie de tipul spumantului concentrat şi de utilajele dozatoare utilizate. anexa nr. 24. 24. 24. în funcţie de caracteristicile substanţei lichide sau solide combustibile. metodele necesare pentru a preveni aceste efecte şi primul ajutor care se poate acorda în acest caz. se majorează cu 30%.4.23. conductele şi armăturile instalaţiei de preparare centralizată a spumei se adăpostesc de intemperii şi de 120 .

Pe distribuitorul principal se montează ştuţuri cu robinete şi racorduri tip B pentru introducerea soluţiei spumante şi direct de la autospecialele de intervenţie (în cazul defectării pompelor fixe). abur etc. de la distribuitorul principal se prevăd conducte individuale spre fiecare obiect protejat sau o reţea inelară de conducte.28. de la detectoare speciale de incendiu. În cazul conductelor montate îngropat. 24. 24. Conductele exterioare şi interioare se montează cu pantă de 5‰ spre robinetele de golire amplasate în punctele cele mai joase.25. Pornirea automată şi de la distanţă trebuie dublată de o pornire manuală. corespunzător gradului II de rezistenţă la foc. Clădirea centralei de spumă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: să fie realizată din materiale incombustibile rezistente la foc. pereţii dinspre rezervoarele protejate să aibă numai fante (vizoare) cu deschidere liberă de 0. Alimentarea pompelor cu energie se asigură din două surse independente (două surse electrice. pneumatică. 24. Când o instalaţie de preparare a spumei serveşte câteva obiecte.121 acţiunea incendiului (căldură.32.24. robinetul de golire se montează în cămin. să fie prevăzută cu instalaţie electrică de iluminat pentru continuarea lucrului în caz de avarie. cu staţia de pompare a apei pentru incendiu. executate astfel încât prin ele să se poată supraveghea evoluţia incendiului la rezervoarele protejate. fie suprateran (pe estacade sau chituci.27. să aibă asigurate mijloacele sigure de comunicaţie cu serviciul de pompieri. Aceasta va fi amplasată într-un loc ferit în raport cu poziţia rezervoarelor. 24. 121 . pardoseala să fie cu pantă care să permită scurgerea apei în exterior. 24. în condiţiile specifice fiecărui produs. într-o clădire independentă numită centrala de spumă. 24. La toate distribuitoarele principale de soluţie spumantă se prevăd conducte cu robinete manuale de închidere şi cu racorduri tip B pentru alimentarea ţevilor portabile generatoare de spumă sau a tunurilor de spumă mecanică.) sau două surse termice. 24. precum şi automată. ori pe pereţii clădirilor). să asigure spaţiul de depozitare a rezervei de spumant concentrat. Conductele de la centrala de spumă până la obiectele protejate se montează fie îngropat.20 x 0. Pornirea pompei şi deschiderea robinetului de pe conducta de soluţie spumantă poate fi manuală. în afara cuvei de retenţie sau în alte spaţii protejate din clădiri închise. să permită accesul şi aprovizionarea cu spumant concentrat. locală sau de la distanţă. 24.31. 24.10 m.29. camera de comandă etc.30. 7. Instalaţiile fixe de stingere cu spumă se prevăd cu o pompă de rezervă. executată în conformitate cu prevederile normativului I. o sursă electrică şi o sursă de altă natură (termică. fum şi gaze nocive). Instalaţiile din centrala de preparare a soluţiei spumante şi reţelele de conducte trebuie să fie prevăzute cu legături şi robinete pentru spălare cu apă după utilizare.26.

36. Standardul de referinţă este STAS 8589.33. 24. precum şi a dispozitivelor de dispersare a spumei în spaţiile protejate împotriva incendiilor. Conductele amplasate în clădiri şi în exterior vor fi marcate în funcţie de mediul fluid transportat. existenţa panourilor de avertizare privind evacuarea personalului. 24. a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei de stingere. semnalizare şi comandă. conductele verticale de spumă trebuie să fie astfel realizate încât să nu permită smulgerea lor uşoară.39. 25. transport şi dispersare a spumei în incinta protejată.34. Probarea instalațiilor de stingere a incendiilor cu spumă  24. Recepţia instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă se face de către comisia constituită conform legislaţiei în vigoare. Conductele de spumă alimentate de la un distribuitor secundar amplasat în interiorul cuvei de retenţie a rezervoarelor nu se prevăd cu robinete de secţionare. 24. Probele de funcţionare constau în verificarea şi controlul funcţionării echipamentelor şi armăturilor de comandă.37. 24. Recepţia constă din verificarea: funcţionării instalaţiei de detectare.38. 24. Recepția instalațiilor de stingere a incendiilor cu spumă  24. Pentru limitarea posibilităţilor de deteriorare a instalaţiei în caz de explozie la rezervor. funcţionării sistemului de generare.35.122 24. INSTALAŢII FIXE DE STINGERE CU PULBERI A INCENDIILOR Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere cu pulberi a incendiilor Sisteme de stingere cu pulberi a incendiilor 122 . a vehiculării spumei în conductele de transport şi distribuţie. Conductele instalaţiilor cu spumă pentru stingerea incendiilor sunt supuse la proba hidraulică de rezistenţă la presiunea de probă egală cu 1.40.5 ori presiunea de regim şi la proba de etanşeitate cu aer comprimat. Deversoarele pentru introducerea spumei la rezervoare se amplasează la distanţe egale între ele.

8. Pulberile stingătoare şi produsele lor de descompunere nu sunt periculoase pentru sănătatea omului. Riscuri 25. 25.10.4. 25. 25. Comenzile de acţionare ale instalaţiilor de stingere cu pulberi pot fi: pneumatice. 25.1. Instalaţiile fixe de stingere cu pulberi a incendiilor se clasifică după următoarele criterii principale: după felul acţiunii de stingere. In general.3. Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu pulberi se compun. cât şi de cele de curgere ale pulberii folosite. ele protejează personalul care acţionează la stingerea incendiilor împotriva radiaţiei termice emisă de focarul de ardere.26. 123 . manuale.123 25. Proprietăţile pulberilor stingătoare de incendiu. După felul acţiunii de stingere instalaţiile sunt pentru: stingere locală (de suprafaţă).6. semnalizare şi comandă în caz de incendiu au aceleaşi componente ca şi la celelalte instalaţii de stingere cu substanţe speciale.5. distribuitoare. avertizare. 25.7. electrice. 25. pulberile nu au efecte corosive asupra metalelor.11. în principal. stingere în volum (inundare totală). sisteme de vehiculare a pulberii (butelii. mecanice. combinate.2. mecanismul stingerii cu pulberi a incendiilor şi domeniile recomandate pentru stingerea cu pulberi a incendiilor sunt prezentate în anexa nr. după modul de acţionare. instalaţii de semnalizare (detectare. conducte şi duze). Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor Componentele instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor 25. Din punct de vedere al acţionării.9. după felul comenzilor de acţionare. butelii de acţionare). Acţionările automate se prevăd obligatoriu şi cu acţionări manuale. sisteme de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei la izbucnirea incendiului (modul de comandă. Instalaţiile de detectare. 25. Intensităţile de stingere cu pulbere a incendiului se determină prin încercări în laboratoare autorizate şi se precizează de către producătorul pulberii. din următoarele: rezervoare pentru stocarea pulberii. Dimensionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi 25. La proiectarea instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor se ţine seama atât de caracteristicile de stingere. alarmare). instalaţiile de stingere cu pulberi pot fi: automate.

Cantitatea totală de pulbere. cu relaţia: Gpt = 2Gps sau Gpt = 2Gpv 124 .m2. I s – intensitatea de stingere (g/s. reprezintă maximum 15% din aria totală a acestuia. determinat conform art. 25. într-o singură repriză. ferestre. conform art.16. în care: 25. 25. 25. au valorile din tabelul 25. 25. luminatoare.124 25.19. în funcţie de clasa şi temperatura de inflamabilitate a lichidelor combustibile Clasa de inflamabilitate a lichidelor combustibile LI L II L III L IV Temperatura de inflamabilitate(ti) [0C] ti ≤ 28 28< ti ≤ 55 55< ti ≤ 100 tI>100 Intensitatea de stingere (IS) [g/s. Cantitatea de pulbere. I s – intensitatea de stingere (kg/s. Pentru stingerea în volum se poate adopta intensitatea de stingere de 20g/sm3.18. se calculează cu relaţia: în care: Gpv = V ⋅ I s ⋅ t [kg] V este volumul spaţiului protejat.m3). Gps . trape etc. cu care se echipează instalaţia. având valorile din tabelul 25. I s = 0. recomandate pentru lichide inflamabile. Cantitatea de pulbere necesară stingerii se calculează ţinând seama de faptul că ea trebuie să fie refulată în 30 de secunde. Soluţia de inundare totală a spaţiului protejat se adoptă în situaţii în care ariile însumate ale tuturor deschiderilor spaţiului protejat (uşi. 25.17 (m3). pentru o repriză de stingere de suprafaţă. Intensităţile de stingere a incendiilor de suprafaţă.1 se poate adopta intensitatea de stingere de 130 g/s. Gpv .15.12. 25.17.13.1 Valorile intensităţilor de stingere cu pulberi a incendiilor de suprafaţă. 25.1. t = 30 secunde (timpul de stingere). Cantitatea de pulbere. pentru o repriză de stingere în volum.). se determină pentru două reprize de intervenţie.14. care se scade din volumul total al spaţiului protejat.18.m2). 25.1. TABEL 25.m2] 130 70 60 50 25.020 kg/sm3. Pentru stingerea cu pulberi a incendiilor de suprafaţă la alte categorii de substanţe combustibile decât cele încadrate în tabelul 25. În calculul volumului spaţiului protejat împotriva incendiului se iau în considerare volumul mobilierului şi al utilajelor.20. obloane. Gpt . t = 30 secunde (timpul de stingere). se calculează cu relaţia: Gps = A ⋅ I s ⋅ t [g] A este aria protejată de instalaţia de stingere (m2).

[l] q g – cantitatea de gaz pentru vehicularea unui kilogram de pulbere (l/kg). 25. Vrez . Presiunea de calcul a vaselor de stocare a pulberii este de maximum 15 bar. Volumul pulberii nu trebuie să depăşească 90% din volumul vaselor pentru stocare. Cantitatea de gaz (la presiunea atmosferică) pentru vehicularea pulberii trebuie să fie de minimum: 15 l/kg pulbere. ρ p – densitatea în vrac a pulberii [kg/m3].21. 25. G g . Q p . 125 . în cazul azotului.26.28. Volumul rezervoarelor (vaselor) pentru stocarea pulberii.125 în care: Gps şi Gpv au semnificaţiile anterioare. 25 l/kg pulbere. Timpul pentru punerea în funcţiune a sistemului se consideră maximum 30 de secunde (durata de la începerea lansării gazului de vehiculare până la ieşirea pulberii).27.25. cu relaţia: Qp = în care: Gps t sau Qp = Gpv t Gps şi Gpv au semnificaţiile anterioare. la presiunea atmosferică. 25. 25.24. Cantitatea de gaz de vehiculare.25. Debitul de pulbere.23. se determină cu relaţia: în care: G g = G pt ⋅ q g Gpt are semnificaţia anterioară. Se recomandă ca întreaga cantitate de pulbere să fie stocată în vase de aceeaşi capacitate. se determină astfel încât cantitatea de pulbere pentru stingere ( Gps sau Gpv ) să fie dispersată asupra focarului într-o singură repriză de 30 secunde. în cazul dioxidului de carbon. având valorile indicate la art.22.26. 25. 25. 25. Capacitatea vaselor pentru stocarea pulberii se determină având în vedere funcţionarea instalaţiei timp de două reprize. iar presiunea de lucru este de maximum 10 bar. relaţia: Vrez = în care: Gpt ρp + Vl [m3] Gpt are semnificaţia anterioară. t = 30 secunde (timpul de stingere). se calculează cu 25. Vl – volumul liber din vasele de stocare [m3].

în funcţie de diametrul conductei). 25. figura 25.29. sau în rezervoare în care se asigură presiunea necesară vehiculării pulberii.33. Recipientele cu gaz sub presiune se echipează cu regulatoare de presiune.36. gb – cantitatea de gaz dintr-un recipient (butelie) .32. Aria secţiunii tuturor conductelor de distribuţie a pulberii ce pleacă din acelaşi distribuitor trebuie să fie egală cu aria secţiunii conductei principale. este de 35 g/s (valoarea optimă fiind de 500 la 2500 g/s.26. Aria totală a secţiunii duzelor (Ad) trebuie să reprezinte 0. Diametrul ştuţurilor pe care se montează duzele de refulare nu trebuie să fie mai mic decât diametrul duzelor.31. 25.(litri).37. în funcţie de debitul de pulbere. // nb numărul de butelii necesar pentru spălarea cu gaz a instalaţiei după funcţionare (în funcţie de mărimea instalaţiei). Numărul de recipienţi (butelii) cu gaz de vehiculare pentru stingere (nb).126 25.30. Diametrul interior al conductei principale care pleacă de la vasele de stocare a pulberii la distribuitor se alege folosind nomogramele din Anexa nr.38. Valoarea minimă a debitului de pulbere pentru asigurarea continuităţii curgerii.6 la 0.8 din aria secţiunii conductei la care se montează duzele. 25. Lungimea conductei de la vasul de stocare a pulberii până la distribuitor nu trebuie să depăşească 100 m. de concentraţia amestecului pubere-gaz în raport de masa (µ) şi de coeficientul de frecare al pulberii (λn). / // Nb = nb + nb + nb în care: nb are semnificaţia anterioară.34. Cantitatea de gaz necesară vehiculării pulberii se păstrează în recipienţi (butelii). 25. Numărul total de recipienţi (butelii) cu gaz de vehiculare ( Nb ) necesar într-o instalaţie de stingere a incendiului cu pulbere. 25. se determină cu relaţia: nb = în care: Gg gb G g are semnificaţia anterioară.35. Numărul duzelor se calculează în funcţie de intensitatea de stingere şi de forma jetului de pulbere. se determină cu relaţia: 25. / nb = 1 (numărul de butelii pentru acţionarea instalaţiei). 25. Amplasarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi 126 .1. 25. Qp . 25. la presiunea de 150 bar pentru dioxid de carbon şi 150 bar sau 200 bar pentru azot.

47. Pe timpul montajului se iau măsuri speciale pentru ca în interiorul conductelor să nu pătrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul sau refularea pulberii stingătoare de incendiu. Recipienţii (buteliile) cu gaz de vehiculare se avizează de către ISCIR. Executarea instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor Condiții generale  25.41.42. echipamentelor şi materialelor până la terminarea montajului şi punerea în funcţiune a instalaţiei. recipienţii (buteliile) cu gaz de vehiculare.00 m. 25. Raza de curbură a conductelor de pulbere trebuie să fie de cel puţin 10 x diametrul conductei (curbele se vor evita pe cât posibil). 25. prin cel puţin patru puncte.127 25. 25.50.49.40. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi STAS 6119. montate în spaţii cu mediu corosiv se protejează corespunzător. ferite de radiaţii termice. Conductele şi armăturile sistemului de distribuţie a pulberii nu trebuie să prezinte schimbări bruşte ale secţiunii de trecere.39. gazul de vehiculare se introduce prin partea inferioară a vasului de stocare a pulberii. În scopul asigurării fluidizării pulberii. 25.45.20. 25. Recipienţii (buteliile) sub presiune şi armăturile aferente acestora. 25. Conductele cu duze se amplasează astfel încât distanţa de la duze la focarul incendiului să nu depăşească 5.46. modulul de comandă al instalaţiei şi distribuitorul. Conductele de transport şi distribuţie a pulberii stingătoare de incendiu se leagă la pământ. răspunzând de păstrarea lor alături de unitatea de montaj Montarea instalațiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor  25. Subansamblurile şi echipamentele se transportă ambalate. 25.48. cu suprafeţele interioare netede. cu prize de pământ a căror rezistenţă este de maximum 4 Ω. trebuie să fie avizate de către ISCIR. Vasele de stocare a pulberii.51. Conductele pentru transportul pulberii trebuie realizate din oţel.43. păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de către producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă. respectându-se prevederile normativului I. Beneficiarul instalaţiei are obligaţia asigurării condiţiilor pentru depozitarea în siguranţă a subansamblurilor instalaţiei. 127 .44. Un punct de introducere a gazului de vehiculare se prevede şi pe conducta principală de pulbere (de la robinetul de linie la vasul de stocare). Conductele pentru pulbere. 25. 25. 25. Conductele pentru comanda pneumatică vor fi astfel montate încât să nu stânjenească intervenţia personalului de exploatare şi verificare. se amplasează în încăperi uşor accesibile.

a probei de etanşeitate cu aer comprimat şi a probei de funcţionare. 25. Rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate în prezenţa comisiei de recepţie se consemnează într-un proces verbal de recepţie. a proiectelor şi a documentaţiilor tehnice privind sistemul de detectare.58. a instrucţiunilor de exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu. existenta panourilor de avertizare privind evacuarea personalului. iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer sub presiune (sau alt gaz).57. La conductele de transport. debitarea pulberii se face prin duze omologate. a armăturilor de siguranţă şi a aparaturii de măsurare. funcţionarea instalaţiei de detectare. Recepţia instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare.53. pentru îndepărtarea eventualelor corpuri străine pătrunse accidental.56.54. 25. 128 . consemnânduse acest lucru în procesul verbal de recepţie. de alarmare. Recepția instalațiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor  25. Odată cu încheierea probelor de recepţie trebuie definitivată şi instruirea personalului care asigură exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere. După montare. 25.128 25. semnalizare şi comandă. Comanda şi punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor 25. certificatele de calitate şi de garanţie ale producătorilor de echipamente. semnalizare şi stingere cu pulbere a incendiului. conductele se curăţă.60. aparatele şi echipamentele instalate. precum şi după caz. bridele de fixare vor permite dilatările şi contracţiile funcţionale. Reţelele de distribuţie pe care se montează duzele de refulare. 25.59. 25. agrementele tehnice pentru materialele. vor fi fixate rigid cu bride care să preia efortul produs la refularea pulberii.55.61.52. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu pulberi.5 ori presiunea de regim. Comisia de recepţie este obligată sa verifice : respectarea prevederilor reglementărilor tehnice. procesele verbale de recepţie internă. În instalaţiile de stingere cu pulbere. iar la montajul lor se va urmări ca acestea să nu se înfunde. Instalaţiile fixe de stingere cu pulbere a incendiilor sunt supuse probei hidraulice de rezistenţa la presiune. funcţionarea sistemului de distribuţie a pulberii. Presiunea de probă hidraulică de rezistenţă este de 1. în principiu. Probarea instalațiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor  25. funcţionează astfel: ca urmare a detectării izbucnirii incendiului se declanşează modulul de comandă (în cazul instalaţiilor automate). Proba de funcţionare va include controlul funcţionării dispozitivelor de comandă. 25.

refulează pulberea.) din pereţii şi planşeele incintei protejate. opreşte funcţionarea instalaţiei de ventilarea şi închide golurile tehnologice şi funcţionale (uşi. obloane etc. Instalaţiile automate de stingere se prevăd obligatoriu şi cu sisteme de acţionare manuală 26.1.129 deschide robinetele de pe conductele de distribuţie a pulberii stingătoare.27. INSTALAŢII DE STINGERE CU ABUR A INCENDIILOR Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor Componentele instalaţiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor 26. Proprietăţile aburului ca substanţă de stingere a incendiului. deschide robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingătoare şi temporizează (unde este cazul) deschiderea lor. 25.62. sunt prezentate în anexa nr. 129 . mecanismul stingerii cu pulberi a incendiilor şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingerea cu abur a incendiilor. semnalizează acustic şi optic funcţionarea instalaţiei de stingere şi eventuale-le defecţiuni. ferestre.

Hidrantul de abur se compune dintr-un robinet montat pe o conducta cu diametrul de 25mm la care se racordează un furtun din cauciuc în lungime de cel mult 15. cu hidranţi de abur. Valorile intensităţii de stingere a incendiilor cu abur.6. pe suporţii prevăzuţi în acest scop. Instalaţiile semifixe. având la capătul liber o ţeavă de 2. Instalaţiile semifixe de stingere cu abur a incendiilor se compun dintr-o conductă de alimentare cu abur pe care se montează. conducta de alimentare cu abur a instalaţiei semifixe.00 m lungime.7. 26. 26. dispozitiv de semnalizare acustică locală (pentru avertizarea personalului aflat în incinta protejată.3. hidranţi de abur pentru intervenţie manuală de stingere a începuturilor de incendii izbucnite pe sol sau la diferite niveluri ale instalaţiilor tehnologice. Amplasarea lor se face astfel încât fiecare punct cu pericol de incendiu să poată fi servit de unul sau două jeturi simultane de abur. 26. 26.130 26. de regulă din 25. Debitul de calcul al instalaţiei de stingere cu abur a incendiilor (q) se determină cu relaţia: q = i sa V [kg/s] în care: V este volumul spaţiului protejat (m3).00 m.8. se folosesc atât în incinte închise cât şi la instalaţii tehnologice în aer liber. butoane de acţionare manuală. tabloul electric de comandă al instalaţiei. Dimensionarea instalaţiilor de stingere cu abur a incendiilor 26.00 în 25. TABEL 26. reţeaua de distribuţie a aburului (cu conducte perforate). detectoare de incendiu (amplasate în incinta protejată). în funcţie de destinaţia şi etanşeitatea spaţiului protejat 130 . sunt prevăzute cu mânere de prindere şi se păstrează cu furtunul asamblat la robinete. ventilul automat de acţionare.2. Instalaţiile fixe de stingere cu abur a incendiului pot fi cu acţionare automată şi/sau manuală. sunt cele din tabelul 26. Instalaţiile fixe de stingere cu abur a incendiilor se compun din : sursa de alimentare cu abur.intensitatea de stingere a incendiului cu abur (cantitatea de abur introdusă în unitatea de timp pentru fiecare metru cub din volumul încăperii) – [kg/sm3]. conducta principală de abur (legată la sursa de alimentare înaintea robinetului de închidere a consumatorilor tehnologici). 26.1 Valorile intensităţii de stingere a incendiului cu abur. i sa . Ţevile de refulare a aburului (izolate termic). determinate în funcţie de destinaţia şi etanşeitatea spaţiului protejat.5. 26. cu orificiul de refulare cu diametrul de 15mm.4. robinetul conductei principale de alimentare cu abur (normal deschis).1. cu linii de furtun.9.00 m.

9016 0. Cantitatea totală de abur necesară stingerii unui incendiu. golurilor pentru ventilare etc. luminatoarelor.131 Nr.2189 0. Viteza efectivă a aburului în conductă. luminatoarelor şi golurilor pentru ventilare).10.). TABEL 26.92 151. 26.12. w ef .Rezervoare neetanşe Intensitate de stingere (isa) [kg/s.Clădiri din materiale incombustibile . Q. se determină cu relaţia: w ef = 4qv 2 πd a [m/s] în care q.2 Valorile volumului specific al aburului în funcţie de presiune şi temperatură Presiunea aburului la sursă [bar] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Temperatura aburului [0C] 99. 1 Etanşeitatea spaţiului protejat Spaţii la care toate golurile se închid etanş Spaţii cu etanşeitate relativă Destinaţia spaţiului protejat .0025 2 0.26. se determină cu relaţia: Q = q ⋅ Tt [kg] în care: q – debitul de calcul al instalaţiei de stingere cu abur a incendiului.2448 0.Spaţii cu închidere etanşă (a uşilor.09 119.7250 0.Rezervoare şi conducte etanşe .m3] 0.4706 0.2.1981 26.6166 0.Spaţii la care se pot închide etanş toate golurile (cu excepţia ferestrelor.2778 0. w a = 30 la 50 m/s (viteza aburului în conductă).88 142. crt.8 (kg/s). d a . 131 . ferestrelor. determinat conform art. . v şi d a au semnificaţiile anterioare.62 132. Tt – durata teoretică de stingere a incendiului (care se consideră de 180 secunde pentru spaţii etanşe şi de 300 secunde pentru spaţii cu etanşeitate relativă).3213 0.11 158. având valorile din tabelul 26.17 169. v – volumul specific al aburului (m3/kg). Diametrul conductei de alimentare cu abur .3816 0.11.08 164.04 Volumul specific v [m3/kg] 1.61 174. în care: q⋅v wa [m] q – debitul de calcul al instalaţiei de stingere cu abur a incendiului (kg/s). .0050 26. se determină cu relaţia: d a = 1128 .53 179.

5 bar. n.5. iar la furtunurile pentru hidranţi presiunea aburului trebuie să fie maximum 3.are semnificaţia anterioară. q 0 . l= în care: L n [m] L este lungimea conductei de distribuţie a aburului (m).15. (bar). se determina cu relaţia: q 0 = 2.5 S f are semnificaţia anterioară.132 26.0. Repartiţia aburului la orificiile de distribuţie trebuie să fie cât mai uniformă pe toată lungimea conductei. v . relaţia de calcul fiind: α= în care: ∑f = 0. Presiunea aburului în conductele fixe de distribuţie se recomandă să fie de minimum 3 bar. iar pentru valori intermediare ale lui α numărul de orificii se determină prin interpolare. p . (m2). d d .05µf în care : p v [kg/s] µ = 0..3 (α este definit la art. 26. Numărul de orificii de ieşire a aburului se poate determina cu ajutorul nomogramei din Anexa nr.17.65.19.15). se determină cu relaţia: 26.27. 26. Distanţa dintre orificiile de ieşire a aburului. 26. Tr .3.3 …0. n= q q0 în care q şi q 0 au semnificaţiile anterioare. 4∑ f πα [m] Durata reală de stingere..14. 26. Debitul de abur la un orificiu de distribuţie. 26. figura 25.aria secţiunii orificiului. se determină cu relaţia: 132 . S – aria secţiunii transversale a conductei de distribuţie (exprimată în aceleaşi unităţi de măsură ca şi f).1. l . are valorile α = 0. se determină cu relaţia: dd = în care f şi α au semnificaţiile anterioare. valorile din nomogramă se înmulţesc cu 1.5. Pentru α = 0. Această condiţie este îndeplinită dacă coeficientul adimensional α. se determină cu relaţia: 26. Numărul orificiilor de ieşire a aburului.16.13. Diametrul interior al conductei de distribuţie a aburului.presiunea aburului. n – are semnificaţia anterioară. Valorile din nomogramă sunt valabile pentru coeficientul α = 0.18.6 (coeficientul compactităţii jetului de abur) f .

24. Instalaţiile de refulare a aburului pot fi alcătuite din conducte metalice perforate. 26. În cazul rezervoarelor cu lichide combustibile.26.133 Tr = în care: V ⋅ ρa ≤ Tt n ⋅ qo [m] V.20 ÷ 0. Executarea instalaţiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor Condiții generale  26.30 m de pardoseală. q 0 şi Tt au semnificaţiile anterioare. ρ aer – densitatea aerului ( ρ aer = 1. în jurul mantalei. Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei se transportă ambalate. Echipamentul necesar instalaţiei de stingere cu abur a incendiilor va avea asigurată calitatea corespunzătoare.00 m se prevăd cel puţin două racorduri la reţeaua de distribuţie. cu orificiile astfel dispuse încât jeturile de abur să fie dirijate spre interiorul incintei protejate.25. n. ρ a – densitatea aburului (se consideră ρ a = 0. d 0 – diametrul orificiului. neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări sau urme de lovire.27. Robinetele de acţionare ale instalaţiilor de stingere cu abur a incendiilor se amplasează în locuri uşor accesibile.23. La rezervoarele cu diametru (latura) mai mare de 15. cu orificiile având diametrul de 4 ÷ 5mm. Conductele interioare de distribuţie a aburului se montează la 0.22. produsele fiind recepţionate atent pe baza documentelor prezentate (certificate de calitate. L a – distanţa de la conducta de alimentare a perdelei de abur până la obiectivul protejat.00 ÷ 25.00 m de instalaţiile tehnologice protejate. Montarea instalațiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor  26.). Robinetele se prevăd cu indicatoare care să permită identificarea instalaţiilor pe care le servesc. la partea superioară a rezervorului. 26. Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente se verifică starea lor. păstrânduse caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător. conductele de distribuţie a aburului se montează în interior. agremente tehnice. wv – viteza vântului [m/s]. Se recomandă ca distanţa dintre 133 . h. h= în care: ρa wa 3 ⋅ ⋅ L a d 2 [m] 0 ρ aer w v ρ a şi w a au semnificaţiile anterioare. (ori prevăzute cu ştuţuri cu diametrul de maximum 38 mm) sau din furtunuri din cauciuc (denumite hidranţi de abur) racordate la o conducta de abur. se determină cu relaţia: 26. [m]. Înălţimea perdelelor exterioare de abur. Perdelele exterioare de protecţie sunt alcătuite din conducte de abur perforate la partea superioară şi inferioară (care se pot etaja). 26. instrucţiuni etc. montate distanţat între ele cu cel puţin un sfert de circumferinţă (perimetru).26 kg/m3).768 kg/m3).21. 26. în exteriorul incintei protejate şi la 15. [m].20. 26.

de etanşeitate şi de funcţionare. Fiecare furtun se prevede cu o ţeavă de refulare cu diametrul de 25 mm şi lungime de 2. Instalaţiile de stingere cu abur a incendiilor sunt supuse probelor hidraulice de rezistenţă la presiune.70 m. procesele verbale de recepţie internă.30. la care se racordează furtunuri flexibile pentru abur de maximum 15.00 m lungime. Recepţia lucrărilor se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare. certificatele de garanţie. Recepția instalațiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor   26. 26. respectarea prevederilor reglementărilor tehnice de executare a instalaţiilor cu abur. Pentru evitarea acumulării electricităţii statice. Partea a IV-a EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR 27. Probarea instalațiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor  26. agrementele tehnice ale materialelor şi echipamentelor. 26. 26. Proba hidraulică de rezistenţă se efectuează la presiunea de probă egala cu 1.32.5 ori presiunea de regim.134 două orificii succesive ale unei ţevi să fie de maximum 0. de calitate şi după caz. iar roţile de manevră ale robinetelor se izolează termic. iar distanţa între axele a două conducte etajate să fie de minimum 0. precum şi a reţelei de transport şi distribuţie a aburului necesar stingerii incendiului.15 m. 26. 26. Comisia de recepţie este obligată să verifice: respectarea prevederilor proiectelor de execuţie şi a documentaţiilor tehnice.28. Ţevile pentru abur se prevăd cu mânere de prindere izolate termic. Instalaţiile de stingere de tipul hidranţiilor de abur se alimentează dintr-un distribuitor cu robinete având diametrul de 25 mm. a aparatelor de control şi semnalizare.33. reţelele de abur şi suprafeţele metalice din spaţiile protejate trebuie să aibă asigurată continuitatea electrică şi să fie legate la pământ.00 m. Rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate în prezenţa comisiei de recepţie se consemnează într-un proces verbal de recepţie. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR Prevederi generale 134 . Proba de funcţionare constă în verificarea funcţionării armăturilor de comandă.31.29. având diametrul orificiului de refulare a aburului de 15 mm.34.

echipamentelor. verificarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. 27. verificării. reviziilor tehnice şi/sau preventiv. – 003 şi D.5. în conformitate cu prevederile contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale.S. consemnate în instrucţiunile de exploatare ale sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor.7. în vederea luării măsurilor care să asigure funcţionarea acestora în caz de incendiu.s. Reparaţiile curente se fac pe baza constatărilor rezultate în urma controlului. elaborate de proiectant. 135 .I. Controlul. 27.G. Exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor.I.S. 27. Exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. Având în vedere că.. cu respectarea reglementărilor specifice. materialelor şi substanţelor de stingere date de producător. Programul de control şi verificare se întocmeşte de către beneficiar. Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga instalaţie.I. repararea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. instrucţiunile de exploatare şi întreţinere prevăzute în proiect. trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a acestora. 27. când este certificată realizarea de către constructor a lucrărilor.2. pentru asigurarea funcţionării lor eficiente. conform specificaţiilor menţionate la fiecare element al instalaţiei şi are ca scop cunoaşterea stării tehnice a sistemelor şi instalaţiilor la un anumit moment. în caz de incendiu. pe baza programului stabilit. control şi verificări periodice.1. 003 şi 005/2001. începe după recepţia acestora. revizia tehnică.G. pe baza prevederilor proiectului şi a instrucţiunilor de exploatare ale sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. ale dispoziţiilor generale D. în caz de incendiu. este necesar să se întocmească şi să se execute un program strict de întreţinere.9. 27. pe categorii de elemente ale acesteia şi pe operaţiuni funcţionale. care să asigure funcţionarea corectă şi eficientă a instalaţiei în caz de incendiu. 27.P. se efectuează de către personalul de exploatare specializat şi instruit în acest scop. poate sta fără utilizare perioade de timp îndelungate. În anexa nr. Revizia sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor.4.135 27. utilajelor. la parametrii proiectaţi.G. 27. Exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. care pot afecta buna funcţionare a sistemului sau instalaţiei respective ori a unor componente ale acestora. verificarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor. un sistem sau o instalaţie de stingere a incendiilor. care atestă că instalaţiile respective pot fi date în folosinţă.i.10. 27.28 sunt prezentate prevederi conforme cu cele din D.8. precum şi prevederile din specificaţiile şi fişele tehnice ale aparatelor. La exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor se vor respecta prevederile prezentului normativ. la parametrii proiectaţi.6. precum şi prevederi generale şi specifice de siguranţa în exploatare a acestora.3. – 005 privind cerinţele şi condiţiile tehnice specifice care trebuie asigurare mijloacelor tehnice p.P.S. se face periodic. Reparaţiile curente se efectuează la unele elemente sau la o parte din acestea.P. cuprinde următoarele operaţii: controlul. pentru elementele susceptibile a se defecta într-o perioadă scurtă de timp. asigurându-se permanent intrarea în funcţiune şi funcţionarea lor la parametrii proiectaţi. 27.

va numi prin ordin scris un responsabil cu exploatarea instalaţiei. care are sarcina de a asigura efectuarea riguroasă şi la timp a controalelor. 27. având sarcini permanente în acest scop.13. se va ţine într-un registru special. se asigură funcţionarea acestora la parametrii din proiect. verificărilor şi reviziilor efectuate în timpul exploatării şi duratele de viaţă normate. urmărind şi remedierea ei în cel mai scurt timp. în faţa unei comisii numită de conducerea unităţii de execuţie a lucrărilor. verificărilor şi reviziilor tehnice ale instalaţiei şi de a consemna în REGISTRUL DE EVIDENŢĂ.15.31).16. Reparaţiile şi reviziile tehnice ale sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor se efectuează numai de către personal calificat şi bine instruit în privinţa cunoaşterii şi aplicării măsurilor de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor. 27. În cazul reabilitării tehnice a instalaţiilor şi sistemelor de stingere a incendiilor. Personalul propriu de exploatare ca şi cel al unităţilor SERVICE trebuie să fie calificat şi autorizat pentru activitatea pe care o desfăşoară. Exploatarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor se efectuează cu personal de exploatare propriu. orice defecţiune constatată.14. Pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente şi reparaţii capitale ce se execută cu foc deschis. întocmit după modelul din Anexa nr. 27. Responsabilii cu exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor şi obligaţiile acestora 27. unitatea executantă va elibera persoanelor care execută astfel de lucrări un PERMIS DE LUCRU CU FOC (după modelul redat în Anexa nr.12. În cazul modernizării sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. modul de punere în funcţiune al acesteia şi măsurile prestabilite ce trebuie 136 . respectiv să folosească sistemele şi instalaţiile de stingere în conformitate cu instrucţiunile de exploatare. întocmit conform modelului din Anexa nr. 27. Beneficiarii (proprietarii. pentru a asigura funcţionarea lor la parametrii prevăzuţi în proiect. Evidenţa lucrărilor de reparaţii curente şi a reparaţiilor capitale la instalaţiile de stingere a incendiilor.136 27. cheltuielile necesare remedierilor şi altele.18. La reabilitarea şi modernizarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor se au în vedere constatările făcute cu ocazia controalelor.30. Conducerea societăţii deţinătoare a instalaţiei de stingere a incendiilor. Persoanele examinate trebuie să facă dovada cunoaşterii măsurilor şi condiţiilor în care se efectuează lucrări de reparaţii cu foc deschis.19.20. 27.11. administratorii şi utilizatorii) sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor. frecvenţa apariţiei unor defecţiuni.17.29. sau cu personal aparţinând unor unităţi tip SERVICE. sunt obligaţi să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii. unele elemente componente ale acestora sunt înlocuite sau reparate. Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte în detaliu configuraţia instalaţiei. în urma susţinerii de către aceste persoane a unui examen. 27. 27. cu care s-au încheiat contracte sau înţelegeri. 27. precum şi gradele de uzură tehnică şi morală a elementelor instalaţiei şi influenţa lor în exploatare. sau utilizator) obiectivelor (clădirilor) protejate împotriva incendiului cu astfel de sisteme şi instalaţii. Responsabilitatea exploatării sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor revine beneficiarului (proprietar.

26. echipamentele care lucrează sub presiune. pentru siguranţa la foc şi aprobată de forurile competente. Personalul de exploatare şi întreţinere are obligaţia să remedieze imediat orice defecţiune îndată ce aceasta a fost sesizată. precum şi cu prevederile prezentului normativ. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie însoţite de certificatul de calitate şi de garanţie al producătorului. Materiale. Lucrările efectuate în timpul exploatării (reparaţii. echipamente.R. extinderi. modernizări etc. modificarea sau completarea unor instalaţii de stingere a incendiilor se poate face numai pe baza unei documentaţii tehnice avizată de proiectantul general ori pe baza unui raport de expertiză tehnică elaborat de expert autorizat M. În cazul schimbării temporare sau definitive a personalului de exploatare a instalaţiei de stingere a incendiului. În acest scop se foloseşte schema funcţională şi instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor. să fie autorizate I.32. conform legislaţiei în vigoare. aparate şi utilaje 27.I. 27. 27.24. să corespundă caracteristicilor dimensionale.22. 27. modernizări etc.25. poziţia şi rolul fiecărui element al sistemului. parametrii funcţionali prevăzuţi în documentaţia de proiectare şi urmările nerespectării acestora. 27.T.) se face numai cu acordul organelor în drept. exploatează şi întreţine instalaţiile de stingere a incendiilor va fi instruit şi va lua cunoştinţă de prevederile prezentului normativ precum şi de normele de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor.10/1995.137 luate în caz de incendiu.) se recepţionează în conformitate cu prevederile Normativului pentru recepţia lucrărilor de instalaţii.27. prevăzute în standardele de produs respective (dacă sunt standardizate).C. conform Legii calităţii nr.S. aparate sau utilaje ale instalaţiilor de stingere a incendiilor. după modelul redat în Anexa nr. să satisfacă condiţiile pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate. 27. modificări. Înlocuirea unor materiale. pentru a menţine instalaţia de stingere în permanentă stare de funcţionare. indicativ C 58 şi ale Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat prin H. aparatelor şi utilajelor date de producător.21. în caz de incendiu. să conducă la reducerea cheltuielilor de exploatare şi întreţinere ale instalaţiei de stingere a incendiului. aparatele şi utilajele folosite pentru înlocuirea celor necorespunzătoare din instalaţiile de stingere a incendiilor. după caz. în cadrul lucrărilor de reparaţii (modificări. echipamentele. nr.23. să fie însoţite.. de agrementul tehnic sau de certificatele de calitate. Noul responsabil cu exploatarea instalaţiei de stingere a incendiilor. se întocmeşte un PROCES VERBAL DE PREDAREPRIMIRE. şi omologare eliberate de organele abilitate. să aibă performanţe tehnice necesare stingerii incendiului. cauzele posibile care pot perturba buna funcţionare a sistemului şi modul de înlăturare a acestora. de calitate şi fiabilitate. Măsuri de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor 27. Materialele.T. 137 . echipamente. extinderi. are obligaţiile prevăzute în prezentul normativ. 273/1994. Personalul care pune în funcţiune. Extinderea.G.C.

se afişează la loc vizibil.35. 27. Pentru fiecare instalaţie cu substanţe gazoase de stingere se prevăd mijloace şi echipamente de protecţie a căilor respiratorii. potrivit reglementărilor legale. Standardul de referinţă este STAS 297/2.138 27. În interiorul spaţiilor protejate supuse inundării cu substanţe gazoase de stingere şi în care există riscul ca oamenii să fie afectaţi.34. instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi măsurile pentru prevenirea accidentelor umane în timpul şi după inundarea cu substanţe gazoase de stingere. se afişează la loc vizibil panouri conţinând: schemele de funcţionare ale instalaţiei.29. Căile de acces spre spaţiile supuse inundării cu substanţe gazoase de stingere se marchează şi păstrează libere pentru a asigura condiţii de evacuare rapidă şi în deplină siguranţă a oamenilor.30. în apropierea bateriilor de butelii cu substanţe de stingere. 27. Este interzisă intrarea oamenilor în spaţiile inundate cu substanţe gazoase de stingere. 27.36. cauciuc natural). se procedează la evacuarea urgentă a oamenilor din incintă. instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei.31. cunoaşterea semnalului caracteristic de alarmare. îmbrăcăminte de protecţie confecţionată din materiale rezistente (neopren. precum şi mijloacele necesare acordării primului ajutor oricăror persoane afectate. aparat autonom de respiraţie (la peste 1 000 ppm). închiderea uşilor de către ultimele persoane care se evacuează din incintă. În toate spaţiile unde se utilizează substanţe de stingere gazoase şi există riscul ca oamenii să fie afectaţi. 27. Personalul de exploatare şi întreţinere a instalaţiei de stingere va fi dotat cu echipamente de protecţie. adunarea în locul stabilit şi verificarea prezenţei oamenilor din incinta supusă inundării. se asigură instructaje periodice asupra modului de comportare în caz de incendiu. încălţăminte impermeabilă. indicatoare de avertizare inscripţionate.33. cunoaşterea căilor de evacuare şi parcurgerea lor rapidă. protejată faţă de incinta ce se inundă cu dioxid de carbon şi la care accesul este uşor. În staţiile de distribuţie. 27. 138 . 27. trebuie să se prevadă măsuri de siguranţă corespunzătoare pentru a se asigura evacuarea imediată a acestora şi preîntâmpinarea accesului în astfel de atmosferă. fără echipament de protecţie corespunzător (aparate autonome de respirat). Pentru personalul din spaţiile protejate cu instalaţii de stingerea incendiilor. fără panică.32. adunarea în locul stabilit şi verificarea prezenţei oamenilor din incinta supusă inundării. În caz de descărcare accidentală a gazelor de stingere. ochelari de protecţie (mască de protecţie). Se recomandă ca mijloacele şi echipamentele de protecţie să se păstreze într-o încăpere apropiată. Acestea vor urmări în principal: evacuarea zonei în timpul de temporizare prevăzut. iar accesul ulterior va fi permis numai cu aparat de protecţie a căilor respiratorii 27.28. ca de exemplu: mănuşi impermeabile. 27. PVC.

completează şi se remediază defecţiunile. respectiv închiderea să se facă uşor şi complet. astfel încât să nu cedeze la presiunea apei.38. starea furtunului să fie corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Numai după aceea se va permite accesul oamenilor în incintă.139 27.39. instalaţiile se verifică. 28.1. cu respectarea prevederilor normativului şi a specificaţiilor producătorului. Hidranţii de incendiu – interiori şi exteriori – vor fi menţinuţi permanent în stare de funcţionare. pentru a nu permite intrarea accidentală înainte ca acesta să fie ventilat. Este obligatoriu ca după terminarea acţiunii de stingere să se ia măsuri de eliminare prin ventilare a gazelor de ardere şi a gazelor de stingere.37. urmărindu-se ca deschiderea. Pentru spaţiile închise la care instalaţia de stingere a lucrat. 139 . Se afişează panouri inscripţionate standard de referinţă STAS 297/2) cu următorul text: “PERICOL DE MOARTE ! NU INTRAŢI !”. În acest scop se verifică periodic: modul de manevrare a robinetelor. 27. punându-se în funcţiune de personal autorizat. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori şi hidranţi exteriori 28. 27. După acţionarea la incendiu. operatorul de serviciu va lua măsuri de avertizare la uşile de acces în spaţiul inundat.

La hidranţii de incendiu exteriori se verifică în plus: starea tehnică a cutiilor de protecţie.1. 3.2. 4. blocarea hidranţilor. montare. reparare. Defectele frecvente ale hidranţilor de incendiu şi modul de remediere a acestora sunt prezentate în tabelul 28. racord defect. garnituri deteriorate sau lipsa acestora.5. Persoanele care lucrează în încăperi prevăzute cu hidranţi de incendiu interiori trebuie să cunoască modul de folosire a acestora. 2. 3.1 Defectele frecvente ale hidranţilor de incendiu şi modul de remediere a acestora Tipul de defecte 1. 4. 28. TABEL 28.) se urmăreşte permanent ca hidranţii subterani să nu fie acoperiţi cu beton. etc. 28. înlocuire. în acest scop nu se depozitează materiale în faţa hidranţilor sau pe hidranţi. capac robinet. Acţiuni de remediere înlocuire. De pe hidranţii amplasaţi în spaţiile verzi se înlătură pământul şi iarba. gradul de etanşeitate a garniturilor.3. 5. înlocuire sau reparare. înlăturarea materialelor depozitate pe hidranţi 140 . înlocuindu-se cele deteriorate datorită circulaţiei autovehiculelor sau a unor intervenţii necorespunzătoare. 6. absenţă roată de manevră. sau să fie blocaţi prin parcare.140 accesul la hidranţi să fie permanent liber. astfel încât poziţia lor să fie uşor de identificat în orice moment.4. racord furtun 1. pe timpul iernii după fiecare ninsoare. 2. Elemente componente robinet hidrant. se înlătură zăpada de pe cutiile hidranţilor. scurgeri ale robinetelor. asfalt. absenţă capac de manevră. etc. 6. În acelaşi scop. 28. existenţa indicatoarelor de marcare a hidranţilor. 28. săpături la diverse reţele. 28.6. 5. În cazul efectuării unor lucrări (modernizarea unor căi de acces.

În acest scop. Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu sprinklere. inclusiv echipamentele aferente. absenţa dispozitivului pentru spart geamuri în caz de intervenţie. deschidere) – operare necorespunzătoare. modul de manevrare uşoară a robinetelor (închidere. reparare sau înlocuire. precum şi accesul formaţiilor de pompieri la racordurile de alimentare cu apă din clădire. nefiind admisă depozitarea de materiale. lipsa ţevii de refulare. 28. reparare sau înlocuire a elementelor componente sau a întregii cutii. reparare. geamul de protecţie este de tipul geam tras conform STAS 835. 1. furtunuri şi ţevi de refulare. există zăvor de închidere şi dacă acesta funcţionează corespunzător. se verifică săptămânal de către un responsabil competent desemnat de 141 . drencere şi pulverizatoare. 2. 4. este inscripţionat conform STAS 297/2. blocarea accesului la hidranţi. crăpături.7. 4. garnitură lipsă sau deteriorată. înlocuire. 6. 1. 3. ţeava nu operează corespunzător. 1. garnituri defecte sau deteriorate. furtun neracordat la robinet. în vederea facilitării intervenţiilor.8. 1. 7. 2. stingătoare). întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor curente ale acestor instalaţii se încredinţează numai personalului calificat şi pregătit special pentru a cunoaşte bine instalaţiile şi modul lor de funcţionare. 28. reparaţii sau înlocuire.10. 4.). 2.141 7. 4. înlocuirea oricărui element defect şi echiparea cu cele care nu există. 5. grosime 4mm. 3. înlocuire. deteriorări (tăieturi. etc. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu acţionare automată şi manuală necesită o supraveghere specială şi permanentă pentru a putea fi menţinute în stare de funcţionare. 28. Supravegherea. care să blocheze accesul sau să mascheze racordul. racorduri deteriorate. 2. 5. înlăturarea obiectelor sau materialelor depozitate. 1. echipare cu dispozitiv. 3. înlocuire. ţeavă deteriorată. 3. drencere şi pulverizatoare 28. 4. verificarea tuturor elementelor componente (robinet hidrant interior. 4. La clădirile dotate cu coloane uscate se asigură în permanenţă accesul liber al maşinilor de pompieri la racordul de alimentare cu apă al clădirii. spaţiile de acces vor fi în permanenţă libere. racordare.11. 2. etc. 6. uşa cutiei nu se deschide complet. 2. furtun de refulare ţevi de refulare cutie hidrant 1. 7.9. geamul uşii este crăpat sau spart. 3. înlocuire. înlocuire sau reparare. verificarea tuturor condiţiilor referitoare la coroziunea ori deteriorarea elementelor componente. indiferent de anotimp. 7. 3. sau în faţa acestora. Periodic se verifică şi se asigură existenţa indicaţiei „RACORD INCENDIU” la fiecare racord de alimentare. reparare. Exploatarea coloanelor uscate 28. înlocuire. Instalaţiile cu sprinklere. înlocuire.

Operaţiile efectuate şi periodicitatea acestora la instalaţiile cu sprinklere se prezintă in tabelul 28. scame sau alte depuneri pe sprinklerele montate în instalaţie. se recomandă. pentru verificarea la un laborator autorizat. Curăţirea de praf. defecţiunile curente ce pot să apară. constatările respective şi măsurile luate se consemnează în registrul de control al instalaţiei. ca şi înainte de darea în exploatare a instalaţiei de stingere. folosind o perie cu păr lung şi moale. 28. drencerelor şi duzelor cu câte o pungă din material plastic.13. Eventualele defecţiuni sesizate cu ocazia verificărilor şi reviziilor se remediază imediat pentru a se repune instalaţia de stingere a incendiilor în stare de funcţionare.15. Pe timpul efectuării de reparaţii la construcţii sau instalaţii. accidentale Reparaţii capitale Control şi verificare Control şi verificare Control şi verificare Testări Testări Testări Testări Întreţinere trimestrial anual Conducte. dacă furnizorul nu face alte precizări în acest sens. Beneficiarul are obligaţia ca cel puţin odată la cinci ani.142 beneficiar. pentru sprinklerele existente în exploatare să trimită 3% din capetele de declanşare din instalaţia de stingere. Verificările săptămânale. când aceasta este fără presiune pentru o perioadă mai lungă de timp.2 Operaţiile efectuate şi periodicitatea acestora la instalaţiile cu sprinklere Elemente componente Dispozitivele de măsurare a diferiţilor parametri (manometre) Dispozitive de semnalizare optice şi acustice Operaţii (activităţi) Periodicitate (frecvenţă) săptămânal / lunar Control şi verificare Control şi verificare Revizii. pentru protejare. anual lunar săptămânal / lunar trimestrial cel puţin o dată la cinci ani anual sau ori de câte ori este nevoie. fitinguri Capete sprinklere Racord de alimentare a instalaţiei de la pompele mobile Robinete Dispozitive de alarmare optică şi acustică Dispozitive de măsurare Capete sprinklere Sprinklere fast response Robinete Etc. Instalaţiile cu drencere şi cele de apă pulverizată cu acţionare în grup se verifică în fiecare săptămână prin deschiderea robinetelor de acţionare manuală. precum şi măsurile de remediere ce se impun a fi luate. 28. planificate şi executate. 142 .16.14.2. în cel mai scurt timp. fără a deranja dispozitivul de declanşare. 28. care trebuie să cunoască întreg sistemul. 28. TABEL 28. acoperirea sprinklerelor.12. armături.17. reparaţii curente. 28. se face în funcţie de necesitate. cel puţin odată la trei luni. 28.

28. Poziţia robinetelor şi butoanelor de acţionare trebuie clar semnalizată prin indicatoare.23. garnituri. Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă 28. Pentru aceasta trebuie asigurată o rezervă suficientă de piese de schimb (manometre. care trebuie să aibă orificiile de refulare curate şi să nu prezinte nici un fel de deteriorări. Eventualele deficienţe. constatate cu această ocazie. 28. în lipsa măsurilor speciale de siguranţă.20. se vor remedia imediat.143 28. 28. pe fiecare vană se marchează sensul în care se deschide. Semestrial. prin prevederea unei scări de acces.18. astfel încât instalaţia să poată intra în funcţiune imediat.). se execută o probă de funcţionare a instalaţiei de stingere a incendiului cu ceaţă de apă.22. se asigură accesul permanent la fiecare vană. drencere sau pulverizatoare pe care o controlează. inclusiv la cele montate la înălţime. comanda declanşării instalaţiei va fi obligatoriu în poziţia „manual”. 28. în cazul când sistemul a fost proiectat să funcţioneze automat. indicând ramura cu sprinklere.27. la intervale de 7-10 zile. având totodată marcaje distincte. pentru a se asigura stingerea incendiului încă din faza incipientă a acestuia. etc.26. 28. a se umbla la dispozitivele de declanşare automată ale instalaţiei de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă.21. 28. Zilnic.19. Este interzis. iar căile de acces la ele trebuie să fie libere şi corespunzător luminate pe timpul nopţii. Fiecare vană se controlează prin manevrarea tijei de acţionare pentru a constata dacă este complet deschisă. materiale. robinete. Ori de câte ori se constată defecţiuni. Cel puţin o dată pe săptămână se verifică starea tehnică a duzelor de pulverizare a apei. 28. se verifică presiunea apei şi a aerului (sau azotului) comprimat la manometrele montate în punctele instalaţiei indicate prin proiect. Este interzisă folosirea conductelor instalaţiei de stingere a incendiului pentru suspendarea sau rezemarea unor obiecte. se verifică starea de funcţionare a supapelor şi a robinetelor automate de acţionare.25.24. se iau neîntârziat măsuri de reparare sau înlocuire a pieselor uzate sau cu defecţiuni. Periodic. Pentru a asigura o exploatare corectă a instalaţiei de stingere a incendiilor se vor lua următoarele măsuri: toate vanele se numerotează pentru identificare. 28. etc. 28. 143 . În perioadele de timp cât în spaţiile prevăzute a fi inundate de ceaţă de apă pentru stingerea incendiilor. cu ajutorul manometrului de control. 28. Cel puţin odată la trei luni se verifică şi corectează funcţionarea manometrelor. în caz de incendiu. există personal.

încât.1. deoarece degajarea de CO2 poate pune în pericol vieţi omeneşti. procesul de stingere comandat de o instalaţie automată de detectare. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon 29. semnalizare şi comandă trebuie astfel condus. se va ţine seama că: nu se admite ca instalaţia de stingere să fie acţionată accidental. La exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu CO2. până la declanşarea deversării dioxidului de carbon să se realizeze automat unele acţiuni prestabilite 144 .144 29.

folosind manometre. lunar. 29. care trebuie să prezinte siguranţă în funcţionare.7. 29. săptămânal. 29. Rezultatul controlului şi verificării. controlul parametrilor instalaţiei de răcire la instalaţiile care folosesc recipienţi de joasă presiune pentru stocarea dioxidului de carbon în stare lichidă. zilnic. Se verifică circuitele de semnalizare care asigură transmiterea semnalelor de la detectoare la centrala proprie de semnalizare şi comandă.6. La centralele de semnalizare şi comandă se verifică dacă alarmarea utilizatorilor şi punerea în funcţiune (declanşarea) instalaţiei de stingere are loc cu temporizarea respectivă şi numai după efectuarea acţionărilor prestabilite. indicatoare de nivel). trimestrial. precum şi propunerile de soluţii pentru remedierea defecţiunilor se menţionează într-un proces verbal de constatare (registru de evidenţă). În cadrul reviziei tehnice se verifică funcţionarea a minimum două detectoare de incendiu amplasate în aceeaşi incintă protejată. se efectuează: controlul parametrilor dioxidului de carbon stocat în rezervoare folosind aparate locale corespunzătoare (manometre. 29.8. 29.4. temperatură). acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi sau planşee. 29. acţionarea instalaţiei să fie posibilă numai după efectuarea măsurilor de siguranţă prestabilite. în caz de incendiu. 145 .145 (alarmarea persoanelor care se găsesc în incinta respectivă. anual). Revizia tehnică a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se efectuează cel puţin o dată pe an şi are drept scop stabilirea măsurilor tehnice necesare asigurării funcţionării la parametrii proiectaţi a instalaţiilor de stingere. Pentru asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon. 29. de asemenea. termometre (unul la intrarea iar altul la ieşirea evaporatorului) precum şi aparatura proprie de control a agregatelor frigorifice (manometre şi termometre pentru controlul presiunilor şi temperaturilor agentului frigorific şi a sistemului de ungere). semnalizare şi comandă a instalaţiei de stingere. pentru depistarea oricăror defecţiuni la elementele componente ale acestora. termometre. semnalizare şi comandă a instalaţiei de stingere cu CO2. 29.9. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se efectuează periodic (după caz. care detectează simultan doi sau trei parametri ai arderii. alertarea serviciului de pompieri etc). Aceste circuite sunt distincte şi independente de cele ale butoanelor manuale de semnalizare a incendiului. care trebuie să asigure detectarea începutului de incendiu şi efectuarea acţionărilor automate prestabilite. flacără. care detectează un singur parametru al arderii (fum. trebuie verificate. Controlul.3. controlul sistemului de detectare.5. Detectoarele de incendiu pot fi: simple. multiple. care.2. În cadrul reviziei tehnice se verifică funcţionarea sistemului de detectare. întreruperea funcţionării instalaţiilor de ventilare generală sau locală.

29. La bateriile de butelii se verifică etanşeitatea racordurilor flexibile şi funcţionarea supapelor de sens. Conform prescripţiilor tehnice I. fiind recomandat ca serpentina evaporatorului frigorific să fie montată la partea superioară a recipientului (în spaţiul de vapori). 29.2 bar). Dispozitivele de comandă şi de acţionare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare. pneumo .7 bar în recipientul izolat termic. 29. se verifică dacă la depăşirea presiunii de 30 bar se deschid supapele de siguranţă. care nu trebuie să prezinte deteriorări şi să aibă grosimea şi materialul prevăzute în proiect. Se iau măsuri de evitare a blocării supapelor de siguranţă datorită îngheţului. .20. de înlocuire a acestora cu altele noi. mecanică. electrică combinată cu pneumo . 29. Toate acţionările (automate şi-sau manuale). 146 .pentru aer comprimat.R.16.. 29.11. electrică combinată cu pneumatică (pentru sistemele de joasă presiune). 29. 29.14. fără coroziuni sau deteriorări cauzate de lovituri mecanice.mecanică. trebuie verificate periodic. În caz contrar se iau imediat măsuri de remediere a defecţiunilor sau după caz.19.17. care trebuie să menţină temperatura de –180C la presiunea de 20.146 29. să nu aibă urme de coroziuni. sau cu alte sisteme de acţionare. se referă la: conductele de transport.12. La instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon de înaltă presiune. iar deschiderea lor să se facă în timp scurt.C.10 Se verifică sistemul de punere automată în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon.15. 29.I.S. cu stocarea substanţei lichide în recipienţi de joasă presiune. se verifică dacă dispozitivele (supapele) de siguranţă funcţionează la o creştere a presiunii între 165 şi 207 bar. Revizia tehnică a reţelei de conducte. 29.pentru dioxid de carbon. 29. Se verifică termoizolaţia recipienţilor de stocare a dioxidului de carbon de joasă presiune. Acesta poate fi cu acţionare pneumatică. conductele de comandă: . La instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon.18. fiecare recipient de joasă presiune trebuie să fie echipat cu indicator de nivel al lichidului de CO2 şi manometru cu contacte electrice legat la un sistem de alarmă de supraveghere pentru presiunile maxime şi minime (de 22 şi respectiv 17. astfel încât buteliile defecte pot fi înlocuite fără să afecteze funcţionarea instalaţiei. să nu prezinte scăpări de gaze şi să aibă în perfectă stare indicatorul de golire.13. La recipienţii (buteliile) din oţel în care este stocat dioxidul de carbon se verifică integritatea acestora (să nu prezinte urme de loviri). Se verifică dispozitivele de măsurare a cantităţii (masei) de dioxid de carbon stocată şi sistemul de semnalizare automată a golirii rezervoarelor de stocare. conductele de distribuţie.mecanică (pentru sistemele de înaltă presiune). Aceste supape trebuie să aibă o funcţionare sigură şi închidere etanşă. Conductele şi fitingurile utilizate trebuie să fie în perfectă stare. electrică. Se verifică funcţionarea sistemului de răcire a recipienţilor cu dioxid de carbon de joasă presiune. Buteliile sunt racordate individual la colectorul instalaţiei.

) şi. debitmetre etc. La conductele de transport montate aerian şi care străbat spaţii supuse condiţiilor atmosferice. dispozitivele de acţionare a instalaţiei.28. Aceasta se menţine deschisă până la presiunea de 2 bar. diametrul etc. astfel încât dioxidul de carbon scăpat din butelii prin eventualele neetanşeităţi să fie evacuat în exterior. anual).26.8 bar (pentru azotul provenit din fracţionarea aerului lichid în instalaţii tehnologice).27.23. 29. dacă închid etanş şi dacă deschiderea lor este totală şi rapidă (pentru a nu provoca blocarea lor prin îngheţ). de stingere a incendiului cu dioxid de carbon. instalaţia de reducere a presiunii (reductoare de presiune. 29. trimestrial. La instalaţia de aer comprimat din componenţa instalaţiei de stingere cu dioxid de carbon de joasă presiune. La instalaţiile fixe. reţeaua de distribuţie cu duze de refulare a azotului.).25.21. urmărindu-se depistarea defecţiunilor ce trebuie remediate imediat la elementele componente ale acestora şi anume: sursele de alimentare cu azot. termometre. Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu azot (IG – 100) 29.).) a parametrilor dioxidului de carbon. . 29. se verifică izolaţia termică şi protecţia anticorosivă. constă în verificarea orificiilor (care trebuie să fie libere de orice impurităţi) iar duzele să aibă marcate de producător caracteristicile tehnice principale (tipul duzei. Revizia tehnică a duzelor de refulare a dioxidului de carbon în incinta protejată. de înaltă presiune. săptămânal. Se verifică sistemele de etanşare la traversarea pereţilor şi planşeelor clădirilor de către conductele instalaţiilor de stingere cu dioxid de carbon. conform prevederilor cărţilor tehnice ale acestora. zilnic. să fie prevăzute cu protecţie anticorosivă conform prevederilor din documentaţia de proiectare. Cu ocazia reviziei tehnice. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot. dispozitivele de semnalizare a intrării în funcţiune a instalaţiei. diametre etc. lunar. se verifică dacă filtrul uscător (pentru reducerea umidităţii) este în perfectă stare de funcţionare. robinete etc. dispozitivele de avertizare a oamenilor.147 29. care pot fi: . se verifică integritatea robinetelor şi dacă sunt marcate de producător. 147 . Controlul. 29. Armăturile şi dispozitivele de control funcţional se menţin marcate de producător cu principalele caracteristici tehnice (presiuni. a aerului comprimat şi agentului frigorific utilizat. 29. manometre de control.recipienţi (butelii) de azot la presiuni de 150 la 200 bar. după caz. se verifică metrologic.24. 29. 29. se verifică supapa de golire montată pe colectorul bateriei.22. se efectuează periodic (după caz.29. Se verifică dacă robinetele utilizate satisfac condiţiile de exploatare ale instalaţiilor cu dioxid de carbon în ceea ce priveşte temperatura şi debitul. Aparatele de măsură şi control (manometre.rezervoare de înmagazinare la presiunea de 0.

mecanice. urme de loviri etc.. se trec într-un proces verbal (registru de evidenţă) care cuprinde şi propunerile de soluţii pentru remedierea tuturor defectelor. ventile de siguranţă etc.). Revizia tehnică a instalaţiei de reducere a presiunii azotului. în caz de incendiu.37. Intrarea în funcţiune a instalaţiei de stingere se face numai după alertarea (avertizarea) şi evacuarea oamenilor din incinta protejată. la parametrii proiectaţi. 29. 29. La revizia tehnică a rezervoarelor de înmagazinare şi a buteliilor cu azot.30. Se verifică presiunile de stocare a azotului în rezervoare şi butelii indicate de manometrele respective. 29. 29.I. şi să nu fie înfundate cu diverse impurităţi. Se verifică funcţionarea dispozitivelor pneumatice. 29. Se controlează şi se verifică dispozitivele de acţionare şi de semnalizare a intrării în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu azot. astfel încât instalaţia să fie în perfectă stare de funcţionare. se repară şi se etalonează în cel mai scurt timp de către unităţile specializate şi autorizate. stabilindu-se în detaliu măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor. Se verifică starea tehnică a conductei de legătură de la rezervoarele sau buteliile cu azot. fără deteriorări). autorizarea la zi de către I. de acţionare a instalaţiei de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot.R.. constă în : verificarea şi reglarea reductoarelor de presiune de către unităţi specializate. 29. se verifică: starea lor de integritate: să nu prezinte deformări. Revizia tehnică a reţelei de conducte pentru distribuţia azotului constă în: verificarea stării de integritate a ţevilor din oţel.32. 148 . 29. Se verifică funcţionarea reductoarelor de presiune.148 29.S. supape de siguranţă etc.34. etanşeitatea armăturilor montate pe rezervoare (robinete de închidere.33.) şi manevrabilitatea acestora. electrice sau mixte.39. până la distribuitorul instalaţiei. care trebuie să nu prezinte deformări. 29. precum şi a dispozitivelor instalaţiei de semnalizare şi alarmare (avertizare) în caz de incendiu.31. 29. care trebuie să se afle în perfectă stare de funcţionare. clapete de reţinere.36. urme de loviri etc. se înlocuiesc cu manometre de rezervă în bună stare de funcţionare şi cu aceeaşi clasă de precizie. în caz de incendiu.38. etanşeitatea la îmbinările fixe (prin sudură) sau demontabile ale racordurilor la conducte sau aparate anexe de măsură şi control (manometre. să fie uşor accesibilă. bine fixată şi ferită de orice acţiuni care ar putea să ducă la scoaterea ei din funcţiune. Constatările rezultate în urma controlului şi verificării instalaţiei de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot.35. protecţia anticorosivă (să fie continuă. verificarea protecţiei anticorosive a conductelor din oţel. inclusiv a manometrelor de control care indică presiunile din amonte şi aval de reductoare.C. controlul şi verificarea metrologică a manometrelor de către unităţi autorizate conform legislaţiei tehnice în vigoare. Manometrele defecte se demontează din instalaţie. Această conductă să fie bine protejată anticorosiv. Revizia tehnică a instalaţiilor fixe de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot se face anual. Până la repararea lor.

operaţiile obligatorii înaintea declanşării funcţionării instalaţiei de stingere şi manevrele operaţiei de declanşare pentru inundarea incintei protejate cu substanţa HFC – 227ea. 29. aparatura de siguranţă şi control.40.44. modul de înlocuire a recipienţilor (buteliilor) şi de transport pentru reîncărcarea lor.43. zilnic. 29. echipamentelor şi aparatelor care intră în componenţa instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea. colectorul de substanţă de stingere. 29. regulile de exploatare şi întreţinere a agregatelor. 29. normal manuală.149 verificarea instalaţiei de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice prin legarea la pământ a ţevilor din oţel pentru transportul şi distribuţia azotului (standarde de referinţă STAS 6616 şi STAS 6119 şi Normativului I 20). dispozitivele şi echipamentele instalaţiei de semnalizare şi comandă.42. şi instruit în vederea cunoaşterii şi aplicării normelor de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor. dispozitivele de acţionare automată şi/sau manuală a instalaţiei de stingere. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea se efectuează numai de către personal calificat. anual) şi are drept scop depistarea defecţiunilor elementelor componente ale instalaţiilor în vederea remedierii lor imediate. verificarea duzelor de refulare a azotului. Controlul. trimestrial. şi anume la: recipienţii (buteliile) cu HFC – 227ea.41. Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe de tip FM200 (HFC – 227ea) 29. modul de evacuare a oamenilor din incintele inundate cu substanţa HFC – 227ea şi sarcinile personalului de exploatare în caz de incendiu. sistemele de acţionare ale instalaţiei (automat. săptămânal. măsuri specifice de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi pentru prevenirea accidentelor umane în timpul şi după inundarea cu substanţă de stingere. condiţiile iniţiale obligatorii în care trebuie să se găsească întotdeauna instalaţia de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea . manuală în caz de urgenţă. Rezultatul verificărilor făcute la revizia tehnică a instalaţiei de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot se consemnează într-un proces verbal care stă la baza efectuării reparaţiilor şi a recepţiei lucrărilor după efectuarea reparaţiilor. 149 . lunar. Personalul de exploatare trebuie să cunoască: modul de funcţionare a instalaţiei şi felul cum se ia hotărârea privind declanşarea stingerii incendiului. care trebuie să aibă orificiile libere şi să nu fie corodate. se au în vedere : schemele şi instrucţiunile de funcţionare ale instalaţiilor de stingere a incendiului. operaţiile specifice tehnico – administrative de restabilire a stării normale de funcţionare. verificarea şi întreţinerea instalaţiei fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea se efectuează periodic (după caz. La exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe HFC – 227ea.

în caz de incendiu.52.47.51. să nu prezinte coroziuni locale şi să aibă montate toate armăturile anexe. Se controlează duzele de refulare montate pe conductele din spaţiul protejat. să nu fie corodate şi să aibă marcate de producător caracteristicile tehnice principale (tipul duzei.R. Buteliile trebuie să fie autorizate de către I. duze pentru refularea substanţei de stingere în incita protejată. care trebuie să corespundă prevederilor Normativului I 20 şi STAS 6616 şi 6119. urme de loviri etc. 29. se trec într-un proces – verbal (registru de evidenţă). în scopul stabilirii măsurilor tehnice necesare asigurării funcţionării instalaţiilor în deplină siguranţă. 29. Rezultatele controlului şi verificării. la parametrii proiectaţi. Se verifică dispozitivele de acţionare automată şi/sau manuală ale instalaţiei de stingere precum şi aparatura de măsurare. Aparatele de măsurare a parametrilor substanţei de stingere se verifică metrologic în unităţi specializate şi autorizate. 29. se urmăreşte ca ţevile să nu prezinte turtiri sau alte urme de lovire care au modificat forma sau secţiunea acestora. siguranţă şi control. (să nu prezinte deformări. Revizia tehnică a instalaţiei de exhaustare din spaţiul protejat a produselor rezultate în urma incendiului ca şi a instalaţiei de exhaustare a eventualelor scăpări de gaze din staţia de butelii cuprinde verificarea ventilatoarelor. diametrul etc. La conductele reţelei de transport şi distribuţie a substanţei de stingere HFC–227ea.46. precum şi propunerile de soluţii tehnice pentru remedierea imediată a defecţiunilor constatate. 29.C. 29.49. a motoarelor electrice de acţionare a acestora şi a reţelelor de canale de evacuare. 29. 29. care trebuie să aibă orificiile libere de impurităţi. controlată de un microprocesor şi care trebuie să îndeplinească funcţiunile de semnalizare. Revizia tehnică a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC–227ea se efectuează anual.45. Se verifică instalaţia de protecţie contra descărcărilor electrice accidentale (instalaţia de împământare) a reţelei de conducte de transport şi distribuţie a substanţei de stingere HFC-227ea.53. care trebuie să fie etanşe. Revizia tehnică a buteliilor în care este stocată sub presiune substanţa de stingere HFC – 227ea. nefiind admise robinete cu grad avansat de uzură sau cu garnituri defecte. să nu fie corodate sau înfundate cu diverse impurităţi. se face numai în exteriorul clădirii. constă în verificarea stării de integritate a acestora.I. Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN (IG-541) 150 .150 reţeaua de conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere.S.). în zone lipsite de risc pentru oameni şi/sau pentru mediul înconjurător. 29. 29.50. 29. Se verifică centrala de semnalizare a incendiului. care este o centrală autonomă. Se verifică etanşeitatea şi manevrabilitatea armăturilor de închidere şi control.). alarmare şi comandă a punerii în funcţiune a bateriei cu butelii cu substanţa de stingere HFC – 227ea.48 Se verifică colectoarele bateriilor de butelii cu HFC – 227ea. Evacuarea produselor rezultate în urma incendiului şi respectiv a scăpărilor de gaze din staţiile de butelii. a protecţiei anticorosive şi a etanşeităţii racordurilor.54.

aparatura de control. Se verifică dispozitivele de siguranţă la presiune ale fiecărei butelii.65 La exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon. astfel că în timpul exploatării. precum şi duzele de refulare. în caz de incendiu. pentru constatarea eventualelor defecţiuni la elementele componente ale acestora şi anume: buteliile cu INERGEN . săptămânal. luându-se măsuri imediate de remediere a eventualelor defecţiuni. elementele de monitorizare a stării elementelor de închidere a golurilor ( uşi. Revizia tehnică generală a instalaţiei de stingere a incendiilor cu INERGEN se efectuează.62. în orice moment.I. Fiecare butelie se racordează la colectorul bateriei prin racorduri flexibile cu supape de sens. dispozitivele şi echipamentele electrice de detectare.55.59. Se verifică etanşeitatea racordurilor bateriilor cu butelii la colectorul comun precum şi dispozitivele necesare utilizării individuale. care trebuie să aibă orificiile libere de orice fel de impurităţi. 29. precum şi propunerile de soluţii pentru remedierea defectelor apărute. schimbarea unei butelii să nu afecteze continuitatea funcţionării celorlalte butelii din baterie.64. zilnic. se consemnează într-un proces verbal de constatare (registru de evidenţă). 29. reţeaua de conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere. mecanică sau pneumatică.60. 29.R. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN se efectuează periodic (după caz.S.).63. lunar. de regulă. 29. termometre etc. precum şi dispozitivele şi echipamentele electrice de detectare şi semnalizare a incendiului.58. 29. trimestrial. colector. Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon (IG – 01) 29. Controlul. Constatările rezultate în urma controlului şi verificării instalaţiei de stingere a incendiilor cu INERGEN. anual).56. 29. racordurile flexibile pentru conectarea buteliilor la colector. Se verifică etanşeitatea şi modul de fixare al reţelei de conducte de distribuţie a gazului INERGEN. Se verifică dispozitivele de acţionare electrică. 29. anual.C. semnalizare (acustică şi optică) şi de comandă. care poate fi pe stelaj sau direct pe perete. (la 5 ani se verifică de către producător sau furnizor). cu scopul de a stabili măsurile necesare asigurării bunei funcţionări a instalaţiei.61. 29. duze pentru refularea gazului INERGEN în incinta protejată. 29.151 29. dispozitivele de acţionare electrică şi mecanică a buteliei pilot. ferestre. se va ţine seama că: 151 .57. Se controlează dacă buteliile cu INERGEN au fost periodic verificate conform prescripţiilor tehnice I. trape etc. Se controlează sistemul de fixare a buteliilor cu gaze INERGEN. Se controlează aparatele pentru măsurarea parametrilor substanţei de stingere INERGEN stocată în butelii şi anume: manometre.

152 .). 29. 29. anual) şi are drept scop depistarea eventualelor defecţiuni la elementele componente ale acestora şi anume: echipamente de detectare. în funcţie de complexitatea instalaţiei. Se verifică dispozitivele şi echipamentele de acţionare automată şi manuală a instalaţiei de stingere. Se verifică acţionarea instalaţiei atât local.69. semnalizare şi comandă a instalaţiei în caz de incendiu. 29. tubulaturi etc. se procedează astfel: se conectează detectoarele de incendiu. Verificarea se poate face cu o singură butelie sau cu o baterie de butelii. a alarmării utilizatorilor şi a unor acţionări prestabilite cum sunt: întreruperea funcţionării unor instalaţii care pot perturba stingerea incendiului (inclusiv a instalaţiei de ventilare din spaţiul protejat). tablou de comandă. fără deversarea în spaţiul protejat a substanţei de stingere. care trebuie să fie omologate şi în perfectă stare de funcţionare. fiind un sistem ultrarapid de stingere a incendiului. 29.66. se închid înainte sau simultan cu începerea deversării substanţei de stingere. funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei de stingere. 29.67.71. duze de refulare.70.152 sistemul cu inundare totală se utilizează numai în spaţii închise. dispozitive de acţionare. se consemnează într-un proces verbal de constatare (registru de evidenţă). temporizarea declanşării instalaţiei de stingere. se testează recipienţii (buteliile) de stocare sub presiune a substanţei HCFC/A. corespunzător efectuării unor acţiuni şi măsuri de protecţie a utilizatorilor. ferestre. cât şi la distanţă. cabluri de legătură. prin simularea unui incendiu. se vor lua măsuri pentru: eliminarea posibilităţilor de declanşare accidentală a instalaţiei de stingere.68. În cadrul reviziei tehnice se verifică sistemul de detectare. la care golurile funcţionale (uşi. la sistemele cu inundare totală. zilnic. săptămânal. înainte de declanşare. întreg volumul spaţiului este umplut cu argon într-un interval de timp foarte scurt (de ordinul zecilor de scunde). 29. efectuarea automată. închiderea elementelor de protecţie a golurilor funcţionale (uşi. lunar. În timpul exploatării sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe tip NAF (HCFC/A). semnalizare şi comandă (detectoare de incendiu şi centrala de semnalizare şi comandă). Pentru verificarea funcţionării sistemului şi instalaţiei fără deversarea substanţei de stingere în incinta protejată. trape etc). Controlul. Rezultatele reviziei tehnice ca şi propunerile de soluţii pentru remedierea eventualelor defecţiuni. recipienţi (butelii) cu gaze de stingere tip NAF (HCFC/A). iar a pompierilor militari se face la cererea beneficiarului.72. ferestre. Se vor verifica duzele de refulare a argonului în spaţiul protejat. Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe tip NAF (HCFC/A) 29. verificarea stării tehnice şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe HCFC/A se efectuează periodic (după caz. trimestrial. Alertarea automată a serviciului de pompieri civili este obligatorie.

se testează circuitul electric al recipienţilor.. se consemnează într-un proces verbal de constatare (registru de evidenţă). se verifică dacă: sunt inscripţionaţe şi autorizaţi I. 29. Dispozitive similare vor fi prevăzute la aceleaşi intrări şi ieşiri şi în exteriorul spaţiului protejat. în general. în interiorul spaţiului protejat vor fi prevăzute dispozitive de alarmă optică şi acustică având funcţionare continuă. simulatorului la buteliile cu HCFC/A.153 se deconectează duza de refulare şi se conectează echipamentul de testare. 153 . Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe tip ECARO (HFC .S. se conectează cablurile la recipienţi.I. La buteliile cu substanţe tip NAF (HCFC/A) sub presiune. Rezultatele reviziei tehnice ca şi propunerile de soluţii pentru remedierea eventualelor defecţiuni. care trebuie să aibă orificiile curate.125) 29. ventilaţia mecanică.76.80. Aparatele de măsurare şi control sunt verificate metrologic în unităţi specializate şi autorizate.74. butelii cu substanţa HCFC/A şi tabloul de comandă. comutatoarele automat / manual ale instalaţiei de stingere vor fi în perfectă stare de funcţionare. vor fi prevăzute sisteme de ventilare naturală sau mecanică pentru evacuarea substanţei de stingere din spaţiul protejat. La exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu substanţe tip ECARO (HFC-125). sursei de tensiune. după stingerea incendiului. 29. care să permită evacuarea persoanelor din spaţiul protejat.panică funcţionând din interior. simulatorului la senzor.73. în sistem cu inundare totală a spaţiului protejat. 29.78. Revizia tehnică a centralei de semnalizare şi comandă se efectuează de personal specializat în unităţile service indicate de producător. chiar atunci când uşile sunt încuiate din exterior. uşile de evacuare vor fi deschise spre exterior. să fie bine montate şi să nu fie blocate de diferite obstacole. la toate intrările şi la ieşirile de evacuare. nu au deformaţii. 29.R. 29. au toate valvele închise şi bine fixate.C. Va fi preferată.77. se va ţine seama de următoarele: sistemul va asigura o pre-alarmă cu un timp de întârziere a descărcării substanţei de stingere. Conexiunile între detectoare. urme de loviri etc. căile de evacuare vor menţinute libere permanent şi semnalizate cu ajutorul indicatoarelor direcţionale adecvate şi a iluminatului de avarie. 29. se verifică funcţionarea detectorului (prin apropierea unei flăcări la distanţa de 10 cm).75. Se verifică starea tehnică a duzelor de refulare a substanţei de stingere . se realizează prin conectarea: cablurilor electrice la tabloul de comandă. prevăzute cu sisteme de închidere automată şi cu dispozitive de deschidere anti .

se verifică şi se inspectează vizual componentele instalaţiei pentru stingerea incendiilor cu generatoare de aerosoli urmărind integritatea şi starea lor funcţională. Controlul. generatoarele de aerosoli care au acţionat la stingerea incendiului trebuie înlocuite cu altele noi. Poziţia de montare trebuie să ţină seama de posibilitatea stratificării termice (în cazul generatoarelor de aerosoli acţionate cu fitil termic). 29. zilnic. pentru depistarea eventualelor defecţiuni ce pot să apară la elementele componente ale acestora şi anume: carcasa generatorului. La generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor. 29. substanţa solidă stingătoare. pentru a asigura reacţia corectă atunci când sistemul funcţionează. răcitor. 154 .154 se va efectua o instruire corespunzătoare a personalului din (sau de lângă) zonele protejate.81.85. săptămânal. distanţele dintre grinzile transversale care pot realiza zone cu acumulări de căldură (la plafoanele înclinate). Cu ocazia reviziei tehnice. în funcţie de capacitatea generatorului de aerosoli şi de zona protejată. sunt uşor de instalat în incintele protejate. La instruire vor participa şi persoanele de exploatare şi de întreţinere. jetul de aerosoli acţionând strict asupra focarului produs de incendiu. capacitatea de stingere şi de zona de acoperire a generatorului de aerosoli prevăzut (la amplasarea instalaţiilor acţionate de sisteme de detectare şi semnalizare a incendiilor). care trebuie să asigure prinderea lor simplă. de acelaşi tip. 29. lunar. borne electrice. sunt controlate şi verificate toate elementele componente ale instalaţiei de stingere a incendiilor cu substanţe tip ECARO (HCF-125) iar eventualele defecţiuni constatate şi soluţiile tehnice de remediere imediată a lor.84. Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu aerosoli 29. La exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli. de dimensiuni reduse. se vor consemna în registrul de evidenţă al instalaţiei. se verifică: suporţii de fixare. variaţia temperaturii şi atingerea valorii critice a temperaturii pentru detectoarele de temperatură sau de declanşare prin fitil a genera-torului de aerosoli (în incintele cu plafoane casetate). Săptămânal. fitil sau fuzibil (pentru acţionarea activatorului). generatoarele de aerosoli realizează viteze mari de stingere şi eficienţe superioare comparativ cu alte sisteme convenţionale. traseul probabil al migrării fumului în caz de incendiu. 29. orificii de refulare. anual).82. pagubele materiale sunt reduse considerabil. sunt ecologice şi netoxice. generatoarele de aerosoli sunt autonome şi automate. activator. trimestrial. rapidă şi rigidă. poziţia de montare. realizate în diferite forme şi mărimi. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli se efectuează periodic (după caz.83. se va ţine seama de următoarele: substanţa de stingere este stocată în recipiente fără presiune.

86. 29. 29.93. sunt necesare lucrări de reparaţii şi înlocuirea generatoarelor declanşate cu altele noi.95. La generatoarele de aerosoli cu declanşator electric. în caz de incendiu. Se verifică dacă detectoarele de incendiu aferente instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli şi respectiv fitilul termic sau fuzibilul pentru activarea generatoarelor de aerosoli.96.91. În cazul generatoarelor de aerosoli cu acţionare mecanică se verifică starea tehnică a cablului de acţionare iar la cele cu acţionare pneumatică se controlează cartuşul cu gaz (azot) sub presiune care asigură declanşarea generatorului de aerosoli. 29.97. în caz de incendiu. Pe durata exploatării se va evita infiltrarea noroiului.88. în orice moment. 29. Cel mult. depinde în mare măsură de respectarea condiţiilor de amplasare şi montaj a acestora. În cazul declanşării accidentale a generatoarelor de aerosoli. 29. filtrul termic defect trebuie înlocuit.98. se verifică obligatoriu integritatea circuitului electric intern (cu tester). 29. specializat şi autorizat. cu ocazia controlului se verifică dacă distanţele de montaj prevăzute în proiect sunt respectate şi dacă jetul de aerosoli nu este blocat de anumite obstacole.94.92. uleiurilor. 29. sunt dispuse în apropierea punctelor probabile de izbucnire a incendiului. din alte cauze decât datorită incendiului. Generatoarele de aerosoli cu acţionare electrică pot fi acţionate prin comandă manuală sau printr-o comandă automată transmisă de detectoarele de incendiu prin centrala de comandă şi semnalizare a incendiilor. respectând prevederile din specificaţiile tehnice ale producătorului. Reparaţiile curente pot fi necesare pentru remedierea eventualelor defecţiuni la sistemele electrice de acţionare a generatoarelor de aerosoli. substanţelor corosive şi a altor substanţe în interiorul generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor. La sistemele de acţionare termică.87. 29. 29.89. Se vor lua măsuri pentru evitarea declanşării generatoarelor de aerosoli din alte cauze decât cea provocată de incendiu. pot apare necesare unele reparaţii la sistemele de fixare a generatoarelor de aerosoli pe elementele de construcţie ale incintei protejate. Aceste lucrări trebuie efectuate în cel mai scurt timp pentru a nu afecta siguranţa în funcţionare a instalaţiei de stingere. inclusiv la fitilul termic sau fuzibil. Întrucât eficienţa generatoarelor de aerosoli la stingerea incendiilor. La generatoarele de aerosoli cu acţionare termică se verifică starea fitilului organic care trebuie să se autoaprindă la temperatura prestabilită (de regulă 1700C). 29. Se controlează dacă acţionările manuale de activare a generatoarelor de aerosoli sunt instalate în locuri uşor accesibile personalului de exploatare autorizat în acest scop.90. Generatoarele de aerosoli nu necesită reparaţii curente. 29. 155 . de regulă. 29. Revizia tehnică a sistemului şi instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli se efectuează de către personal calificat.155 29. Revizia tehnică a sistemului şi instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli se efectuează anual şi are drept scop stabilirea măsurilor tehnice necesare asigurării funcţionării instalaţiei.

Exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă 29. 29. controlul calităţii apei. semnalizare şi comandă trebuie remediate imediat pentru asigurarea funcţionării generatoarelor de aerosoli în caz de incendiu. care să asigure performanţele de stingere a incendiului prevăzute în proiect. verificarea dispozitivelor de deversare a spumei asupra obiectivelor supuse protecţiei împotriva incendiului. verificarea gradului de corodare sau depunere. armăturile se demontează şi se curăţă. Înlocuirea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor din instalaţiile existente este posibilă numai cu acordul producătorului şi al proiectantului instalaţiei. 29. Controlul.104. se consemnează într-un registru de constatare şi se iau măsuri pentru remedierea imediată a eventualelor defecţiuni.99. Până la remedierea defecţiunilor datorate neetanşeităţii instalaţiei. gradul de închidere şi deschidere.101. după caz. îmbinări. controlul modului de alimentare cu apă (presiune.156 29. izolându-se. lunar. se face periodic.100.).102. debit). de acelaşi tip. armături de închidere etc. iar pentru etanşare se folosesc garnituri noi. precum şi lucrările de remediere propuse. 29. şi constă în: controlul vizual al etanşeităţii instalaţiei (conducte. 29.103. îmbinări. prin demontarea unor armături de pe traseu şi controlarea capetelor conductelor. 29. Defecţiunile constatate la instalaţia de detectare.106. starea garniturilor). Generatoarele de aerosoli cu uzură avansată se înlocuiesc cu generatoare noi. Rezultatele controlului. conform legislaţiei în vigoare. reviziei tehnice. Revizia instalaţiei de stingere a incendiilor cu spumă. În cazul blocării sau reducerii secţiunii de trecere din cauza depunerilor. 156 . verificarea pompelor pentru spumant. se efectuează lucrări de reabilitare tehnică şi/sau de modernizare a acesteia. de regulă o dată pe an şi constă în: controlul etanşeităţii instalaţiei de alimentare cu apă şi al instalaţiei de alimentare cu spumă (conducte. 29.105. controlul calităţii şi cantităţii de spumant concentrat. verificării. săptămânal. Eventualele defecţiuni constatate cu ocazia controlului şi verificării instalaţiei de stingere a incendiilor cu spumă se remediază imediat. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă se face zilnic. Atunci când gradul de uzură al generatoarelor de aerosoli este avansat sau când durata normată de exploatare a instalaţiei de stingere cu generatoare de aerosoli este expirată. verificarea modului de funcţionare al armăturilor de închidere (uşurinţă în manevrare. verificarea modului de fixare al suporţilor conductelor şi armăturilor şi a gradului de uzură garniturilor aferente. verificarea funcţionării generatoarelor de spumă. armături de închidere şi de serviciu). trimestrial şi anual. verificarea recipienţilor pentru spumanţi. porţiunile de instalaţie defecte se scot din folosinţă.

115. la spălarea cu apă a conductelor de spumă etc. să asigure posibilitatea refulării spumei în exteriorul rezervorului în timpul încercărilor ce se efectuează la recepţia instalaţiei. cu robinetele normal deschise. 157 . Conductele trebuie să fie prevăzute cu pante de scurgere şi robinete de golire. Conductele de soluţie spumantă alimentate de la un distribuitor secundar amplasat în interiorul cuvei de retenţie a rezervoarelor nu se prevăd cu robinete de secţionare. 29. 29. în special în cazuri de avarii. Rezultatele constatărilor făcute cu ocazia reviziilor tehnice se trec într-un proces verbal (registru de evidenţă) pentru a se avea în vedere la efectuarea reparaţiilor curente şi capitale.157 verificarea funcţionării pompelor pentru spumanţi inclusiv a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a motoarelor pompelor respective. verificarea deversoarelor şi a celorlalte dispozitive de descărcare a spumei pe suprafeţele protejate împotriva incendiului.108. 29.112. să permită montarea şi verificarea periodică a dispozitivului de etanşare.113. Se verifică dacă conductele amplasate în clădiri sau în exteriorul acestora sunt marcate în funcţie de mediul fluid transportat (standard de referinţă STAS 8589-70). să fie executate din materiale care să reziste la solicitările din timpul incendiului. degradărilor mecanice şi îngheţului.. Instalaţiile din casa de preparare a soluţiei spumante şi reţelele de conducte trebuie să fie prevăzute cu legături şi robinete pentru spălare cu apă după utilizare. 29.109. 29. creând astfel condiţii prielnice pentru curgerea ei lină spre suprafaţa lichidului incendiat. care separă în mod normal reţeaua conductelor de spumă de spaţiul de vapori din rezervă.111.114. prin demontarea şi verificarea pieselor componente şi dacă este cazul. Generatoarele fiecărui obiect alimentate din distribuitorul principal prin linii independente trebuie prevăzute cu robinete de acţionare normal închise. trebuie să satisfacă următoarele condiţii: să permită măturarea spumei şi reducerea energiei cinetice a soluţiei de stingere. se iau măsuri de siguranţă (scoaterea din funcţiune a echipamentelor sau părţilor de instalaţie avariate) pentru evitarea oricăror accidente şi limitarea pagubelor materiale. 29. verificarea generatoarelor de spumă şi a dozatoarelor. Se verifică dacă conductele de soluţie spumantă şi de spumant sunt protejate contra radiaţiei termice. Camerele de înspumare montate pe conductele de spumă ale rezervoarelor cu capac fix.110. Pe durata efectuării reparaţiilor. din amonte de dozatoare.116. Pentru a evita defectarea armăturilor datorită depunerilor de impurităţi din apă . generatoarele unui obiect pot fi alimentate şi dintr-un distribuitor secundar amplasat în exteriorul cuvei de retenţie. Toate distribuitoarele principale de soluţie spumantă se prevăd cu conducte cu robinete manuale de închidere şi racorduri tip B pentru alimentarea ţevilor portabile generatoare de spumă sau a turnurilor de spumă mecanică. se recomandă curăţirea filtrelor montate pe conductele de alimentare cu apă. 29. la verificarea periodică a stării de funcţionare. 29. 29. 29.107. legat de distribuitorul principal printr-o conductă şi un robinet de acţionare normal închis. înlocuirea celor defecte.

se ia o probă cu masa de 5 g şi se usucă la temperatura de cel mult 600C. presiunea şi cantitatea de pulbere din interior.masa probei de pulbere după uscare. în g. se verifică starea tehnică a sistemului de vehiculare a pulberii: buteliile cu gaz de vehiculare. este refulată pulberea. 29. se opreşte funcţionarea instalaţiei de ventilare şi se închid golurile tehnologice şi funcţionale (uşi. se deschid robinetele de pe conductele de distribuţie a pulberii stingătoare. se semnalizează acustic şi optic funcţionarea instalaţiei de stingere şi eventualele defecţiuni. urmărindu-se să se încadreze în normele stabilite. prin cântărire. reţeaua de conducte şi duzele de refulare. m2 . 29. La scăderea presiunii azotului sub 120 bar. se determină cu relaţia: C= în care: m1 − m2 ⋅ 100 [%] m1 m1 este masa probei de pulbere înainte de uscare. zilnic.5%. 158 . semnalizare. anual).121. dintr-o butelie separată.119. în procente. instalaţiile de detectare. la rezervoarele de stocare a pulberii se verifică etanşeitatea.158 Exploatarea instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor 29.120.) din pereţii şi planşeele incintei protejate. sistemele de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei la izbucnirea incendiului: modulul de comandă. este purjată cu un curent de azot comprimat.123. ferestre. trimestrial. Controlul. se deschid robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingătoare şi să temporizează (unde este cazul) deschiderea lor. lunar. După fiecare acţionare a instalaţiei de stingere reţeaua de conducte prin care sa vehiculat pulberea.122. 29. Concomitent cu verificarea gradului de umplere a buteliilor cu azot. buteliile trebuie înlocuite. Pentru determinarea umidităţii pulberii stingătoare de incendiu.117. Masa gazului de vehiculare a pulberii (de regulă. De două ori pe an se verifică umiditatea pulberii din rezervoare şi eventuala formare a aglomerărilor. Concentraţia de umiditate. buteliile de acţionare. a etanşeităţii racordurilor şi a dispozitivelor de închidere a buteliilor. Umiditatea maximă admisă a pulberii stingătoare de incendiu este de 0. se procedează la examinarea reductorului de presiune. în g. 29. distribuitoare. săptămânal. Starea pulberii stingătoare stocată în rezervoare se supraveghează şi se verifică cu toată atenţia. prin intermediul unui reductor de presiune. avertizare şi alarmare în caz de incendiu. La punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu pulberi se va ţine seama că: prin detectarea izbucnirii incendiului se declanşează modulul de comandă (în cazul instalaţiilor automate).118. obloane etc. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi se efectuează periodic (după caz. 29. azotul) din butelii se verifică cel puţin o dată pe lună. 29. pentru depistarea oricăror defecţiuni la elementele componente ale acestora şi anume: cel puţin o dată la 6 luni.

Dacă instalaţia de stingere nu s-a folosit timp îndelungat. se face în conformitate cu instrucţiunile I. verificându-se toate elementele componente ale instalaţiei. 29. Cel puţin de două ori pe an trebuie verificate duzele de refulare a pulberii stingătoare de incendiu şi în caz de nevoie.135. 29.130. Întreaga instalaţie se va întreţine în perfectă stare pentru a intra imediat în funcţiune în caz de incendiu. Revizia tehnică a reţelei de conducte pentru vehicularea pulberii stingătoare de incendiu. Verificarea rezervoarelor de stocare a pulberii stingătoare de incendiu. Instalaţiile. verificarea protecţiei anticorosive a ţevilor din oţel. 29.C. de care se ţine seamă la efectuarea reparaţiilor curente sau reparaţiilor capitale. 29.S.C.132. 29.124. atunci anual se va purja cu aer comprimat.133.134. cu care sunt în legătură.128. sunt legate la prizele de pământ. în timpul funcţionării instalaţiilor tehnologice protejate împotriva incendiilor. semnalizare şi alarmare în caz de incendiu. Cu ocazia acestei revizii. se face trimestrial. 29. Recipienţii (buteliile) cu gaz (azot) de vehiculare a pulberii se verifică conform instrucţiunilor I. 29.127. Instalaţiile de 159 ..S. se face o probă de refulare a pulberii. constă în : verificarea etanşeităţii tuturor îmbinărilor. Verificarea sistemului de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu pulberi.R.R. trebuie să funcţioneze în permanenţă. se curăţă orificiile înfundate cu impurităţi. în mod normal. curăţarea conductelor la interior prin suflarea unui curent de aer sub presiune pentru îndepărtarea eventualelor impurităţi sau corpuri străine pătrunse accidental. Pentru asigurarea bunei funcţionări.I. 29. Defecţiunile constatate în urma controlului şi verificării instalaţiei de stingere a incendiilor cu pulberi sunt consemnate în procesele verbale de constatare. 29. temperatură etc.126. Exploatarea instalaţiilor de stingere cu abur a incendiilor 29. conform prevederilor Normativului I 20.131. pentru curăţirea conductelor. Se verifică dacă conductele de transport şi distribuţie a pulberii. fără introducerea pulberii stingătoare în reţeaua de conducte. cel puţin o dată pe an se efectuează revizia tehnică generală a instalaţiei de stingere a incendiilor cu pulberi. Se controlează duzele de refulare a pulberii care trebuie să fie omologate şi să nu fie înfundate cu impurităţi. Este interzisă scoaterea din funcţiune sau blocarea lor în timpul funcţionării instalaţiilor tehnologice protejate. Aceste dispozitive vor avea sisteme de control al funcţionării lor.125.159 29. 29. Se verifică etanşeitatea rezervoarelor de stocare a pulberii şi a racordurilor acestora la instalaţia de stingere. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi STAS 6119.129.I. Se verifică sistemul de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei de stingere la izbucnirea incendiului precum şi dispozitivele instalaţiei de detectare. aparatele şi dispozitivele de semnalizare optică sau acustică a depăşirii limitelor maxime sau minime de operare a diverşilor parametrii ca presiune.

La cazanele de abur se verifică: starea tehnică a elementelor componente ale cazanului. 29. aparatele de măsurare şi control a parametrilor aburului produs (manometre.138. detectoare de incendiu (amplasate în incinta protejată). Se verifică dacă robinetele de acţionare au roţile de manevră uşor accesibile. Orificiile de refulare a aburului de pe conductele pentru stingerea incendiului vor fi verificate săptămânal. instalaţia de ardere: funcţionarea arzătoarelor. iar ţevile de refulare a aburului vor fi prevăzute cu mânere izolate termic. starea tehnică a izolaţiei termice. instalaţia de automatizare a cazanului. siguranţă şi control. furtunurile flexibile vor fi racordate permanent la robinetele de acţionare şi menţinute în bună stare de funcţionare. 29. 29.136. ventilul automat de acţionare. cu hidranţi de abur. zilnic. tabloul electric de comandă al instalaţiei. conducta de alimentare cu abur a instalaţiei semifixe.140. conducta principală de abur(legată la sursa de alimentare înaintea robinetului de închidere a consumatorilor tehnologici). Conductele de abur pentru incendiu şi robinetele de pe acestea vor fi vopsite în roşu. tirajul. de ieşire a aburului şi a armăturilor de închidere. trimestrial. Robinetele prizelor de abur pentru incendiu vor fi verificate periodic şi reparate la nevoie pentru a asigura buna lor funcţionare. La conductele de abur care alimentează instalaţia de stingere.143. termometre etc. Robinetele de acţionare ale instalaţiilor de stingere a incendiului cu abur vor fi prevăzute cu tăbliţe pentru indicarea locului unde se distribuie aburul prin robinetele şi conductele respective. anual) şi are drept scop depistarea oricăror defecte la elementele componente ale instalaţiei şi anume: sursa de alimentare cu abur.160 semnalizare vor fi prevăzute cu alimentare cu energie electrică. lunar.137. 29. în caz de avarie. 29.142. de siguranţă. se verifică: etanşeitatea tuturor îmbinărilor.).141. dispozitiv de semnalizare acustică locală (pentru avertizarea personalului aflat în incinta protejată). 160 . 29. săptămânal. inclusiv a racordurilor de intrare a apei.139. trebuie să funcţioneze permanent şi să asigure debitul de abur necesar stingerii incendiului. Cazanele de abur care alimentează instalaţia de stingere a incendiului. robinetul conductei principale de alimentare cu abur (normal deschis). La instalaţiile de stingere a incendiului cu abur. dacă prezintă coroziuni locale. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu abur se efectuează periodic (după caz. 29. pentru a nu fi astupate sau blocate cu diferite materiale. butoane de acţionare manuală. 29. manevrabile şi izolate termic. reţeaua de distribuţie a aburului (cu conducte perforate). Controlul. modul de evacuare a gazelor de ardere.

Gaz petrolier lichefiat. La revizia tehnică a reţelei de conducte pentru distribuţia aburului necesar stingerii incendiului.I. Înainte de folosirea aburului pentru prevenirea sau stingerea incendiului se va proceda la scurgerea condensului din conductele de abur respective. Revizia tehnică a cazanelor de abur se face în conformitate cu instrucţiunile I. 161 . calitatea izolaţiei termice a conductelor.1 Standarde de referinţă specifice şi conexe domeniului SIGURANŢEI LA FOC şi INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 1. Definirea claselor de produse. echipamentelor şi aparatelor din componenţa sa şi de durata normată de exploatare a acestora. care stă la baza efectuării reparaţiilor curente sau a reparaţiilor capitale.150.Gaze combustibile. 29. Sistem de clasificare.161 29. STAS 13143-93 .147. Toate defecţiunile constatate cu ocazia controlului şi verificării instalaţiei de stingere a incendiilor cu abur se consemnează într-un proces verbal de constatare (registru de evidenţă). STAS 3317-67 . 29. în caz de incendiu. orificiile de refulare a aburului (să nu fie înfundate sau blocate de diferite obstacole).144. STAS 66-88 . 29. Ele vor fi păstrate pe suporturi. Se verifică starea tehnică a tabloului electric de comandă al instalaţiei precum şi toate elementele instalaţiei de detectare şi semnalizare a incendiului inclusiv legăturile acestora la tabloul central de comandă.Dicţionar de termeni relativi la foc şt definiţiile lor.148.R. revizia tehnică a instalaţiei de stingere cu abur se efectuează în timpul opririi instalaţiilor tehnologice protejate împotriva incendiilor. etanşeitatea tuturor îmbinărilor pe întreg traseul reţelei de conducte. 29. STAS ISO 8681-92 . Toate constatările rezultate în urma reviziei tehnice a instalaţiei de stingere a incendiului cu abur. dacă instalaţiile cu abur pentru prevenirea şi stingerea incendiilor sunt descompletate sau defecte.153. se consemnează într-un proces verbal (registru de evidenţă). În cadrul reviziei tehnice se verifică de către personalul de exploatare specializat toate elementele componente ale instalaţiei. în vederea efectuării reparaţiilor necesare. 29. 29. ANEXA NR. în vigoare. De regulă. Revizia tehnică a instalaţiei de stingere a incendiilor cu abur se efectuează cel puţin o dată pe an şi este determinată de gradul de uzură al utilajelor.152. 29. 29.Produse petroliere şi lubrifianţi. se verifică: dacă ţevile din oţel prezintă coroziuni locale. modul de fixare a conductelor şi suporţilor acestora.S.151. 2.C.145. Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiilor tehnologice protejate.149. 29.146. Furtunurile flexibile trebuie racordate la robinete pentru a asigura jeturi de abur la toate punctele vulnerabile.

SR CEI 598-2-22-92 . 6.Determinarea sarcinii termice în construcţii. 13. exprimare a performanţelor clădirii în ansamblu. Performanţe în construcţii. STAS 9072-72 – Măsuri de siguranţă contra incendiilor . 20.Uşi pe căi de evacuare.Măsuri de siguranţă contra incendiilor. STAS 6877/1 .Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. 17. 18.Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive.Construcţii civile şi industriale. Secţiunea 1 Generalităţi.Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clasificarea materialelor şi elementelor de construcţii din punct de vedere al combustibilităţii. 5. STAS 9637-87 .Măsuri constructive pentru sobe. Prescripţii generale. Terminologie. 14. 8. Condiţii tehnice generale. STAS 6877/10 .Instalaţii electrice ale clădirilor. Prescripţii de proiectare. STAS12400/1-85 . Condiţii tehnice generale. Partea 1: Prescripţii generale. SR CEI 839-1-1:1994 . Prescripţii de proiectare. STAS 11357-90 . Condiţii tehnice speciale. STAS 6647-88 .Măsuri de siguranţă contra incendiilor .Sisteme de alarmă. împotriva trecerii fumului. Mod de 12.162 3. Performanţe în construcţii. Prescripţii de proiectare şi montare. Partea 2. Măsuri 15.Corpuri de iluminat.Instalaţii de stingere a incendiilor.Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive.Scări de salvare în caz de incendiu. 10. STAS 11976-83 . STAS 9954/1-74 . Secţia 22: Corpuri de iluminat de siguranţă. materialelor şi elementelor de construcţii. Elemente rezistente la foc pentru protecţia golurilor din pereţi şi planşee. STAS 12400/1-85 -Construcţii civile şi industriale.Măsurii de siguranţă contra incendiilor . STAS 11097/1-87 . 11. STAS R 12245-84 . 9. Instalaţii de stingere cu abur. 4. Instalaţii de stingere cu spumă.Măsuri de siguranţă contra incendiilor . STAS 10903/2-79 .Comportarea la foc a 19. Prescripţii generale. STAS 7804-85 .Măsuri de protecţie contra incendiilor . 162 . 16. STAS 8844-86 . Terminologie. Încadrarea gazelor şi vaporilor în grupe de explozie. STAS 6168-90 . Noţiuni şi principii generale.Tablouri electrice de locuinţe. 7.Instalaţii de stingere a incendiilor.

SR 12294:1993 . 23. Instalaţii de stingere cu apă pulverizată. Conducte pentru fluide. 39. STAS 6724/1.Iluminatul artificial.Instalaţii de stingere a incendiilor. SR EN 54/1 .descriere.Alimentări cu apă . de ventilare şi de gaze naturale. Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit.2-1993 .Instalaţii de încălzire.Instalaţii de stingere a incendiilor.Alimentări cu apă .Determinarea cantităţilor de alimentare pentru unităţi zootehnice.Alimentări cu apă . 33.Stingătoare de incendiu portative . Sobe de teracotă şi coşuri. 163 . încercare de tasare.Determinarea cantităţilor de alimentare pentru unităţi 29. SR 1343/3-95 . dispoziţii speciale.Alimentări cu apă . STAS 3417-70 . STAS 3607-72 . 28. canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Instalaţii fixe cu azot. 34. STAS 185/1 – Instalaţii sanitare de încălzire centrală. 30.Clase de incendiu. 22. Prescripţii de proiectare. Ventilarea naturală. SR EN 2/1995 . SR 4163-1/95 .Stingătoare de incendiu portative . Prescripţii generale. Prescripţii de proiectare. STAS 1343/0-89 . SR EN 3-1 . Prescripţii de proiectare.etanşeitate. STAS 12057-86 . 36. 24. STAS 6793-86 . focare tip de clasele A şi B. STAS 1478/90 . Prescripţii generale. Instalaţii fixe cu pulbere. industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare. Terminologie. Semne şi culori convenţionale.Coşuri şi canale de fum pentru instalaţii de încălzire centrală.Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. 40. Prescripţii de proiectare. 35. 26.Coşuri. 38.Instalaţii de încălzire şi ventilare.Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru localităţi. încercare dielectrică. Ventilarea mecanica cu ventilator central de evacuare.Determinarea cantităţilor de alimentare.Alimentări cu apă . 25. durată de funcţionare. SR 1343/1-95 . 32. 27. 37.Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu.Reţele de distribuţie. Alimentarea cu apă la construcţiile civile şi industriale. Iluminatul de siguranţă în industrie.163 21. 31. STAS 4639-81 . STAS 12260-90 . Prescripţii de proiectare.Instalaţii sanitare. SR 1343/2-95 . Prescripţii fundamentale de proiectare. STAS 12523-87 – Instalaţii de stingere a incendiilor. SR EN 3-2 .

încercări mecanice. stingătoarelor portative.13-0.164 41. Hidranţi interiori cu furtun semirigid. SR ISO 6182-1/2001 . i pr A.Stingătoare de incendiu portative .Capete de dispersie ale instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă. SR 9576-99 . Intensităţi de stingere şi protecţie cu apă şi apă pulverizată pentru materiale cu Hc < 3m şi intensităţi pentru protecţia golurilor is i pr Materiale combustibile ce ard sau secţii [l/s⋅m2] 0. i s . Drencere şi pulverizatoare de apă. SR EN 671-1.mod de evaluare a conformităţii 45.07 164 de producţie în care s-a produs incendiul Acoperişuri mari combustibile .Sisteme automate de tip sprinkler. rezistenţă la presiune. 43. SR EN 671-2 .Sisteme echipate cu furtun.13-0. focare minime impuse. protecţie şi răcire.specificaţii şi încercări suplimentare. 48. Prescripţii şi metode de încercare a sprinklerelor. Reguli şi metode de verificare a caracteristicilor hidraulice de funcţionare. 46.Stingătoare de incendiu portative .15 [l/s⋅m2] 0.constructive.75 pulv[l/s⋅m2] 0. SR EN 3-3 . SR EN 3-6. SR EN 3-4 . SR EN 3-5 .65-0. 42. ANEXA NR.2 Valori recomandate pentru intensităţi de stingere.15 [l/s⋅m] 0.Stingătoare de incendiu portative – încărcături.Stingătoare de incendiu portative .Hidranţi de perete echipaţi cu furtunuri plate. 44. 47.

07 0. IV sau V de rezistenţă la foc Corpul avioanelor Diverse materiale în exteriorul carcasei navelor Diverse materiale în interiorul carcasei navelor Deşeuri de mase plastice Elemente orizontale combustibile sau materiale protejate prin proiect cu instalaţii fixe de stingere 0.1 - 0.75 0. paie.2-0.05 0.2 − 0.015 0. hârtie.03 0.3 0.03 0.8 1.5 0.8 0.1 0.6 0.06 - 0.).05 1.17 0.5 0.2 0.1 - 0.06-0.05 Garaje Instalaţii tehnologice vulnerabile la incendii din secţii cu pericol deosebit Instalaţii pe cheiuri şi în interiorul navelor Instalaţii pe cheiuri Lemn sub formă de grinzi şi mobilă Lemn rotund în stive (cu spaţii intermediare de 10m): peste 30% umiditate sub 30% umiditate 0.03 0.05 0.13 0. textile.13 0.5 0.04 0.08 0.1 0.2 0.2 0.4-1 - 0.08 0.5 - 0.2 0.05 0.17 0. nedepozitate în stive înalte şi nebalotate 165 .2 0.2 - 0.2 − 0.18 0. furaje etc.2 0.până la 40m Clădiri de producţie având gradul III.15 0.6 l/s⋅m 0.07 i pr [l/s⋅m2] 0.4 - 0.3 0.1 0.15 − 0.1 0.05 Materiale celulozice diverse (lemn.11 0.13 0.2 0.până la 10m .2 (continuare) Materiale combustibile ce ard sau secţii de producţie în care s-a produs incendiul is [l/s⋅m2] 0.04 - 0.1 0.25 0.165 Anvelope din cauciuc Baza metalică neizolată a unor coloane sau vase tehnologice Benzi rulante Bumbac afânat Cabluri electrice cu izolaţia combustibilă Carbolit Cărţi pe rafturi din lemn Celuloză afânată Cherestea în stive cu spaţii intermediare între acestea: .1 - 0.4-0.3 − 0.2 - 1.06 0.până la 25m .7 l/s⋅m − 0.4 l/s⋅m 0.1 0.1 [l/s⋅m] pulv[l/s⋅m2] 0.08 Lemn şi deşeuri din lemn ANEXA NR.

12 0.4-0.2 0.2 0. echipamente de siguranţă şi control. claviaturi de robinete. . depozite de materiale solide.25 0.mantaua transformatorului Turbă în stive lungi cu umiditate 40% Umectarea aerului pentru reducerea temperaturii în zona de ardere la incendiile produse la încăperi sau în vecinătatea utilajelor tehnologice mai mică de 30% 0.166 Materiale diverse în pivniţele clădirilor.02 - 0.1 0. având gradul I sau II de rezistenţă la foc Păcură Pereţi exteriori din lemn.08 0.2 0.12 0. estacade.03 0.15 0.pentru partea verticală.1-0.5 - 0.21 0.1 0.3 - 0.mai mare de 30%.2-0. Textolit Transformatoare: .pentru partea orizontală Stive de scânduri cu umiditate: .08 0. articolelor de cauciuc.2 (continuare) B.2 0.1 0. a lacurilor şi vopselelor Secţii de distilare a gudronului.07 0.08 0.2 0.m2] Hc [m] 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 166 .25 0.17 0. secţii de fabricarea negrului de fum. fabrici de chibrituri.1 0.1 0.3-1 0. şoproane.17 0.45 - - 0.04 0. secţii de fabricare sau prelucrare a spumei de materiale plastice (fără depozitare) Secţii de fabricare şi prelucrare a celuloidului Structuri metalice pentru diferite echipamente şi conducte: .05 0. la o intensitate medie a incendiului Polistiren Pompe de lichide combustibile.06 0.17 0.08-0.1 ANEXA NR. vase neizolate termic Produse carbolitice Plexiglas Săli de teatru – spectacole Scene amenajate Secţii de distribuţie a răşinii sau terebentinei.15 0.15 0.17 0. Intensităţi de stingere recomandate pentru depozitele cu stive înalte (iS) [l/s.2 - - 0. răcitoare cu aer.08 0.17 0.

lucernă.2 10.2 14.25 0. Intensităţi de stingere recomandate pentru materiale celulozice cu Hc ≥ 3m Textile.7 5.33 0.6 10.2 8.7 3 3.8 4. spumă de cauciuc sau materiale plastice altele decât cele de mai jos Bucăţi de spumă de cauciuc sau materiale plastice în vrac.3 Numărul jeturilor în funcţiune simultană pentru instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori Destinaţia şi caracteristicile clădirii protejate Numărul jeturilor în funcţiune simultană 167 .3 0.2 2.3 11 2.9 3. care nu prezintă un pericol similare celor de mai jos Butelii şi bidoane de alcool în cutii de carton.5 C.7 11.41 0.4 7.9 6. articole din lemn Paie.9 9.45 0. lemn.7 6.5 7.167 Materiale combustibile obişnuite în stive mai mari de 4m.7 13. coceni de porumb. rulouri de hârtie.21 0.7 10.6 6.3 7.1 5 5. articole din materiale plastice (fără spume).7 5.5 13.5 2 2.5 3.7 9.2 6.7 11. în şire compacte sau balotate 5.37 0.7 7.1 8.6 3.5 6. rulouri de foi de spumă de cauciuc sau materiale plastice Intensitatea minimă de protecţie ( i pr ) 5. orice materiale sau aparate ambalate în cutii de spumă plastică.2 7.1 4.6 8.5 8. aşezată pe verticală.7 1.3 3.7 ANEXA NR.17 0.5 7.7 9.9 6. carton sau carton asfaltat.2 5.1 0.3 2.3 6. fân.7 4.6 12.3 12.7 5.6 4.7 7. lemne şi articole din lemn Hârtie bituminată.1 4.12 0.4 14. rulouri de hârtie sau hârtie asfaltată în poziţie orizontală.5 4.3 4.

Spaţii accesibile publicului din staţiile de metrou.Clădiri de producţie şi/sau depozitare.000 m3 sau mai mare. .Teatre dramatice sau muzicale.Săli aglomerate cu scenă amenajată şi săli de competiţii sportive cu o capacitate de peste 600 locuri: a) situate în clădiri de gradul I şi II de rezistenţă la foc.Clădiri administrative. clădiri şi spaţii subterane. sănătate şi cele de învăţământ care adăpostesc copii de vârstă preşcolară. cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată: a) cu mai puţin de 1000 locuri b) cu 1000 locuri sau mai mult . . pentru turism. învăţământ.168 1 . parcaje subterane sau supraterane închise. . financiar bancare şi sport. cu excepţia sălii.000 m3 b) cu un volum de 25.000 m3 b) cu un volum de 5. . . . b) situate în clădiri de gradul III şi IV de rezistenţă la foc.Garaje. . a) cu un volum mai mic de 25. .Clădiri pentru comerţ. .000 m3 sau mai mare. a) cu un volum mai mic de 5.Clădiri foarte înalte a) cu un volum până la 50.Clădiri cu săli aglomerate. . cult.Clădiri înalte. cultură.Gări autogări şi aerogări.000m3 b) cu un volum peste 50.Clădiri cu funcţiuni mixte.000m3 2 1 2 1 2 2 2 3 3 4 3 4 168 .

în scara manometrică (1Mpa = 10 bar). echipaţi cu furtunuri semirigide (STAS SR EN 671-1/2002) Diametrul duzei de refulare sau diametrul echivalent.4 Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori.6 MPa 112 135 162 171 208 46 55 68 72 85 NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q = K ⋅ 10 ⋅ P . ANEXA NR.2MPa 66 78 93 100 120 Coeficientul K (a se vedea NOTA) P = 0. [mm] 9 10 11 12 13 Debit minim de curgere Q [l/min] P = 0.4 MPa 92 110 131 140 170 P = 0. în care debitul Q este exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali. 169 . [mm] 4 5 6 7 8 9 10 12 Debit minim de curgere Q [l/min] P = 0.4 MPa 18 26 34 44 56 66 84 128 P = 0.2MPa 12 18 24 31 39 48 59 90 Coeficientul K (a se vedea NOTA) P = 0.5 Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori. în care debitul Q este exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali. echipaţi cu furtunuri plate (STAS SR EN 674-2/2002) Diametrul duzei de refulare sau diametrul echivalent.169 ANEXA NR.6 MPa 22 31 41 53 68 80 102 156 9 13 17 22 28 33 42 64 NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q = K ⋅ 10 ⋅ P . în scara manometrică (1Mpa = 10 bar).

în funcţie de presiunea din reţeaua de alimentare cu apă 170 .000 de locuitori se determină pe bază de studii speciale. Debitul pentru un incendiu (qie) şi numărul de incendii simultane (n) pentru centrele populate cu peste 1. separate de centrul populat printr-o zonă neconstruită. 10000 10001 … 25000 25001 … 50000 50001 … 100000 100001 … 200000 200001 … 300000 300001 … 400000 400001 … 500000 500001 … 600000 600001 … 700000 700001 … 800000 800001 … 1000000 Numărul de incendii simultane (n) 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 qie[l/s] clădiri cu 1 … 4 clădiri cu peste 4 niveluri niveluri 5 10 10 20 25 30 40 10 15 15 25 75 40 55 70 80 85 90 95 100 OBSERVAŢII: 1..170 ANEXA NR.7 Nomogramă pentru calculul debitului hidranţilor de incendiu exteriori fără furtun. Valorile din ANEXA NR. 2. ANEXA NR.6 Debitul pentru un incendiu exterior qie [ l/s] şi numărul de incendii simultane pentru centre populate Numărul locuitorilor din centrul populat (N) 5000 5001 . mai lată de 300 m..000.6 se aplică şi în cazul cartierelor izolate.

centre comerciale etc. foarte înalte şi sălile aglomerate cu scenă amenajată.V Categoria de pericol de incendiu D. E A. izolate. qie[l/s] raportat la volumul clădirii (compartimentul de incendiu).8 Debitul de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor qie la clădirile civile. 171 . în m3 până la 2000 2001 … 3000 5 3001 … 5000 5 5001 … 10000 10 10001 … 15000 10 15001 … 30000 15 30001 … 50000 20 peste 50000 5 5 5 5 25 - 5 10 10 10 10 15 10 15 20 15 - 20 - - OBSERVAŢII: 1. Pentru stabilirea debitelor la clădiri cu mai multe compartimente de incendiu. Debitul de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor pentru clădiri din centre populate se ia din standardul de referinţă STAS 1343/1. E C D. debitul se alege pentru compartimentul cu volumul cel mai mare. B. D. debitul se alege pentru volumul întregii clădiri. la stabilirea soluţiei de alimentare cu apă se vor avea în vedere şi alte construcţii.9 3. cu excepţia locuinţelor Gradul de rezistenţă la foc a clădirii I – II III IV V Debitul de apă pentru stingerea unui incendiu. 2. qie[l/s] raportat la volumul clădirii (compartimentul de incendiu). Pentru clădirile înalte.171 ANEXA NR. E C Debitul de apă pentru stingerea unui incendiu. C. În cazul în care în aceste ansambluri de clădiri se prevede în perspectivă posibilitatea executării unor construcţii cu caracter deosebit (clădiri înalte. Debitul de apă pentru stingerea din exterior a unui incendiu qie la clădiri de producţie obişnuite Gradul de rezistenţă la foc a clădirii I – II III IV . foarte înalte cu săli aglomerate. în m3 până la 2000 2001 … 3000 3001 … 5000 5001 … 20000 20001 … 50000 50001 … 200000 200001 … 400000 peste 400001 5 5* 5 5 5 5 5 10 5 10 10 15 5 10 10 15 15 20 10 15 15 20 20 25 10 20 20 30 20 40 10 30 30 40 - 20 35 - 20 40 - *) numai pentru categoria C Pentru stabilirea debitelor la clădire împărţite în compartimente de incendiu debitul de apă se calculează pentru compartimentul cu volumul cel mai mare.) care necesită un debit mai mare pentru stingerea incendiului. ANEXA NR.

C D Debitul de apă pentru stingerea unui incendiu.12 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie la depozitele de buşteni. qie [l/s] raportat la volumul clădirii în m3 până la 100000 100001 … 200000 40 200001 … 300000 50 300001 … 400000 60 400001 … 500000 70 500001 … 600000 80 600001 … 700000 90 700001 … 800000 100 30 15 20 25 30 35 40 45 50 ANEXA NR. 2.10 Debitul de apă pentru stingerea din exterior a unui incendiu qie la clădiri monobloc Categoria de pericol de incendiu A. 172 . lemn de foc Volumul stivelor m3 Debitul qie [l/s] până la 100 101 … 500 501 … 2000 2001 … 5000 5001 … 10000 peste 10000 5 10 15 25 30 40 OBSERVAŢII: 1. debitul se stabileşte de către proiectant. 2. din sectorul cel mai mare. care asigură în permanenţă buştenilor o umiditate de peste 70%. traverse de cale ferată. Prin volumul stivelor se înţelege produsul dintre suprafaţa utilă şi înălţimea de depozitare. ANEXA NR.11 Debitul de apă pentru stingerea unui incendiu qie la depozitele deschise de cherestea în funcţie de volumul stivelor Volumul stivelor m3 Debitul qie [l/s] până la 50 51 … 200 201 … 500 501 … 1000 1001 … 2500 2501 … 5000 5001 … 7500 7501 … 10000 5 10 15 20 25 35 45 50 OBSERVAŢII: 1. B. Prin volumul stivelor se înţelege produsul dintre suprafaţa utilă şi înălţimea de depozitare. din sectorul cel mai mare. Debitul se reduce cu 50% pentru stivele de buşteni prevăzute cu instalaţii de conservare prin stropire. Pentru depozitele cu volumul stivelor dintr-un sector mai mare de 10000 m3. pe bază de studiu.172 ANEXA NR.

000 peste 300.000 200. la depozitele de rumeguş şi tocătură de lemn Volumul stivelor m3 Debitul qie [l/s] până la 500 501 … 2000 2001 … 5000 5001 … 10000 peste 10000 10 20 25 30 40 ANEXA NR.173 ANEXA NR.16 Debitul de calcul.15 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie .000 100.001 … 300.000 30 35 40 50 173 .14 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie . la depozitele de talaj Volumul stivelor m3 Debitul qie [l/s] până la 100 101 … 500 501 … 2000 2001 … 5000 5001 … 10000 Peste 10000 10 15 25 35 45 50 ANEXA NR. ANEXA NR. al instalaţiei cu sprinklere pentru clădiri monobloc Volumul clădirii [m3] Debitul de calcul Qis [l/s] până la 100. la depozitele de cărbuni Volumul stivei m3 Debitul qie [l/s] până la 100 101 … 1000 1001 … 10000 peste 10000 5 10 15 20 OBSERVAŢIE: Debitul se stabileşte în funcţie de volumul stivei celei mai mari.13 Debitul specific de apă pentru stingerea unui incendiu qie .001 … 200. Qis .

se obţine CO2 solid. fără urme de umezeală. Dioxidul de carbon fiind un gaz incolor şi inodor. ca substanţă de stingere a incendiului. 174 .1) fiind de 31.174 ANEXA NR. de 760 mm Hg. La descărcarea dioxidului de carbon lichid în atmosferă.976 kg/l. se recomandă ca la utilizarea lui să se prevadă odorizarea cu gaze nepericuloase.40C. Dioxidul de carbon. 4. 8. 16. 2. 6.17 Proprietăţile dioxidului de carbon 1. sulf sau alte impurităţi. Presiunea în bar Fig. se poate lichefia cu uşurinţă. cu temperatura 5. Restul de lichid se transformă în particule fin divizate de gheaţă uscată. La presiunea de 5. la temperatura de –790C.28 bar şi temperatura de –56. temperatura în 0C Temperatura de fierbere a dioxidului de carbon lichid la presiunea atmosferică normală. cu miros specific.50C. Daca dioxidul de carbon comprimat într-un recipient de stocare se destinde până la presiunea atmosferică. Dioxidul de carbon (CO2) utilizat ca substanţă de stingere a incendiilor va fi de tip A. La starea normală fizică (la presiunea pN = 101325 N/m2 şi temperatura absolută TN = 273. cu mărirea considerabilă a volumului. densitatea dioxidului de carbon este de 1. deci mai greu decât aerul. o mare parte a lichidului se transformă rapid în vapori.15 K). (standardul de referinţă STAS 2962). Sub această presiune. 7. oxigen.16.1 Variaţia presiunii dioxidului de carbon. Dioxidul de carbon nu arde şi nu întreţine arderea. sub formă de zăpadă carbonică. are următoarele caracteristici: nu distruge obiectele şi materialele stinse.20C (la punctul triplu). este de -78. această stare depinzând de temperatură. dioxidul de carbon poate fi prezent simultan în stare solidă. dioxidul de carbon poate fi numai în stare solidă sau gazoasă. lichidă sau gazoasă. Temperatura critică a dioxidului de carbon (la punctul critic fig. 3.

este rău conducător de electricitate.94 10.93 1.54 7.65 49.070 0.61 96.05 25.56 5.0928 0.29 15.81 31.2485 0.0276 0.93 3.91 12.53 10.98 2.68 35.45 1138.18 2.1105 0.48 285.94 8.59 1.29 126.4 Suprafeţele secţiunilor orificiilor de debitare a duzelor de refulare a dioxidului de carbon corespunzătoare diametrelor acestora Diametrul duzei mm Inch 066 1.81 20.29 83.11 11.75 7.46 19.4418 0.57 3.00 12.0048 0.0767 0.0123 0.32 197.97 111.26 27.1503 0.175 pătrunde în orificiile materialului aprins (fiind mai greu decât aerul).0376 0.37 4.48 59.0554 0.0431 0.765 3.88 17.73 9.48 2.0232 0.78 1.32 3.94 239.081 0.06 44.16 5.76 5. Cantitatea de dioxid de carbon în funcţie de capacitatea recipientului Capacitatea recipientului (litri) 40 36 Cantitatea de dioxid de carbon (kg) 25 22.00307 0.00385 0.90 24.97 4.00053 0.74 40.06 2.18 3.0621 0.38 2.00515 0.0094 0.45 6.35 6.10 50.97 17.0155 0.0491 0.1296 0.40 38.5 NOTA: * .71 2025.0692 0.70 14.00581 0.80 Suprafaţa secţiunii duzei mm2 inch2 0.98 2.10 3.6 6 TABEL 16.5 18. nu se deteriorează prin stocare îndelungată. nu este sensibil la acţiunea temperaturilor scăzute.capacitatea pentru recipienţi de comanda 33 30 27 25 TABEL 16.0192 0.32 11.026 1/16 0.3712 0.0324 0.06 7.78 3.1 8* 20.8 15.34 1.95 6.03 506.87 71.00454 0.076 5/64 0.1725 0.71 160.0069 0.785 1.3068 0.086 3/32 7/64 1/8 9/64 5/32 1 1/64 3/16 1 3/64 7/32 1 5/64 1/4 1 7/64 9/32 19/64 5/16 1 1/32 3/8 1 3/32 7/16 15/32 1/2 9/16 5/8 1 1/16 3/4 1 1 1/2 2 0.14 175 .80 0.1964 0.75 4.14 7.39 14.7 16.

176 Presiunea terminală în bar Lungimea totală /(Diametru)1. Presiunea terminală în bar Lungimea totală /(Diametru)1.25 = L O 1. 16.7 bar la temperatura de 17.25 = L D1.25 176 .25 Fig.70C).2 Nomogramă pentru calculul de verificare a debitelor de curgere a dioxidului de carbon în conductele instalaţiilor de înaltă presiune (presiunea de depozitare a CO2 de 51.

până la o valoare a concentraţiei de oxigen la care combustia (arderea) încetează. 14. Dioxidul de carbon se utilizează la stingerea substanţelor combustibile care prin ardere nu furnizează oxigenul necesar combustiei. Efectul de stingere al dioxidului de carbon constă. Dioxidul de carbon nu se utilizează pentru stingerea incendiilor în profunzime. semnalizare şi comandă trebuie astfel conceput încât până la declanşarea deversării dioxidului de carbon să se realizeze automat unele acţiuni prestabilite (alarmarea persoanelor care se găsesc în incinta respectivă. etc. 16. Descărcarea vaporilor de dioxid de carbon nu este eficientă pentru stingerea incendiilor. în faptul că substituie rapid oxigenul şi alte gaze din aer şi răceşte mediul incendiat. depozitelor de materiale. 13.3 Nomogramă pentru calculul de verificare a debitelor de curgere a dioxidului de carbon în conductele instalaţiilor de joasă presiune (presiunea de depozitare a CO2 de 20.7 bar la temperatura de 210C) Mecanismul stingerii incendiilor cu dioxid de carbon. Se recomandă prevederea echipării cu instalaţii fixe de stingere a incendiului cu dioxid de carbon a incintelor închise (cu volum limitat). depozitelor de valori (bănci. 12. destinate: echipamentelor electrice şi electronice. 16. La proiectarea instalaţiilor de stingere cu CO2 se au în vedere următoarele: nu se admite ca procesul de stingere să fie acţionat accidental.) şi concentraţia minimă necesară. întreruperea funcţionării instalaţiilor de ventilare generală sau locală. 10. deoarece degajarea de CO2 poate pune în pericol vieţi omeneşti. Domenii recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon 9. 177 . zone etc. vămi etc). procesul de stingere dirijat de o instalaţie automată de detectare. acţionarea instalaţiei să fie posibilă numai după efectuarea măsurilor de siguranţă prestabilite. Dioxidul de carbon acţionează la stingerea incendiilor prin reducerea concentraţiei de oxigen sau a fazei gazoase a combustibilului incendiat din atmosfera incintei respective. Efectul optim în acţiunea de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se obţine atunci când se menţine etanşeitatea în incintele închise (încăperi. acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi sau planşee.177 Fig. în intervalul de timp care permite completa înăbuşire a focarului. 11. capacitatea nominală a recipientelor pentru un sistem trebuie să fie cu 40% mai mare decât cea rezultată din calcul. 15. spaţiilor dintre planşeele de rezistenţă şi pardoselile înalte. muzee. alertarea serviciului de pompieri etc). echipamente. sau sunt caracterizate prin ardere de suprafaţă. în principal. Dioxidul de carbon descărcat sub formă de CO2 lichid reprezentând 70 până la 75% din cantitatea totală de dioxid de carbon conţinută în recipienţi (butelii).

în concentraţie volumică conţinutul de umiditate. standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520–13: 2000 (E) (proiect de standard european pr. Azotul este un gaz inert.80C -210. Azotul. 7. cel mai mic efect advers observabil (indicele LOAEL) la o concentraţie volumică de azot de 52%.00C 0. incolor şi incombustibil.013 bar densitatea relativă a azotului în raport cu aerul concentraţia volumică a azotului în aer 28. 99.02 -195.178 ANEXA NR. în concentraţie masică concentraţia volumică a oxigenului în azot solubilitatea: parţial solubil în apă.1% 2. temperatura de îngheţare volumul specific al vaporilor supraîncălziţi. EN ISO 14520-13:2000 (E)). Instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor cu azot se prevăd conform reglementărilor tehnice în vigoare şi pot folosi pentru: inertizarea spaţiilor închise sau a instalaţiilor tehnologice. Proprietăţile toxicologice ale azotului sunt: nici un efect advers observabil (indicele NOAEL) la o concentraţie volumică de azot de 43%. la temperatura de 200C şi presiunea de 1. stingerea incendiilor din instalaţii tehnologice sau spaţii închise. acţionarea automată a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi sau gaze.18 Proprietăţile azotului (IG – 100) 1. vehicularea pulberilor stingătoare. 3. 0. Efectul azotului de prevenire a aprinderii şi/sau de stingere a incendiului amestecurilor de substanţe combustibile (vapori. 178 .858 m3/kg 0. 4. etc. Proprietăţile principale ale azotului. sunt următoarele: masa moleculară temperatura de fierbere la presiunea de 1.6% max.967. greu solubil în alcool. denumit şi nitrogen. diluând amestecurile de combustibili cu aerul. prin înlocuirea parţială a aerului din spaţiile respective cu azot. gaze sau praf) cu aer este dat de reducerea procentului de oxigen din amestec. Domenii recomandate pentru stingerea cu azot a incendiilor 6. Mecanismul stingerii incendiilor cu azot. Proprietăţile chimice principale ale azotului sunt următoarele: puritatea moleculară. având formula chimică N2 este folosit ca substanţă de stingere a incendiului cu indicativul IG-100. 5.013 bar abs. 50·10-6 max. 78% min.

179 . este folosită ca substanţă (agent) de stingere a incendiilor sub indicativul HFC – 227ea. Proprietăţile fizice principale ale substanţei de stingere HFC – 227ea (conform standardului ISO/FDIS 14520 – 9: 2000 (E). nici un efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de HFC – 227ea în aer de 9% cel mai mic efect advers observabil (LOAEL) la o concentraţie volumică de HFC – 227ea în aer de 10. 10 ppm) .1373 m3/kg Substanţa de stingere a incendiului HFC – 227ea. 6. HFC – 227ea. EN ISO 14520 – 9/2000). conform standardului internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 9: 2000 (E). Substanţa gazoasă cu denumirea chimică heptafluorpropan.5% În tabelul 18. 5. având formula chimică CF3CHFCF3 şi denumirea comercială FM200.179 ANEXA NR. reziduuri nevolatile maximum 0. 4.013 bar şi temperatura de 200C 0. sunt următoarele: concentraţie volumică letală de HFC – 227ea în aer la o durată de expunere de 4 ore (ALC) > 80% (20% O2). (respectiv. are următoarele proprietăţi chimice: puritatea moleculară minimum 99. Utilizarea substanţei de stingere a incendiilor HFC – 227ea.70C presiunea critică 29.013 bar (absolut) -16. 3.7 sunt prezentate caracteristicile de stingere ale substanţei HFC –227ea comparativ cu alte substanţe de stingere. sunt următoarele: masa moleculară 170 temperatura de fierbere la presiunea de 1. Proprietăţile toxicologice ale substanţei de stingere a incendiului.10C temperatura critică 101.0 % mol/mol. densitatea lichidului la temperatura de 200C 1407 kg/m3 densitatea vaporilor saturaţi la temperatura de 200C 31. aciditatea (HCl echivalent) în concentraţie masică maximum 3 x 10-4 % conţinutul de umiditate.91 bar abs. 2. volumul critic 274 cm3/mol densitatea critică 621 kg/m3 presiunea vaporilor la temperatura de 200C 3. este admisă numai dacă are avizele şi agrementele tehnice legale.01 %. în concentraţie masică maximum 1 x 10-3 %.176 kg/m3 volumul specific al vaporilor supraîncălziţi la presiunea de 1.19 Proprietăţile substanţei de stingere HFC – 227ea 1.12 bar abs.40C temperatura de îngheţare -131. (proiect de standard european pr.

combustibil lichid . 67 litri 42 bar butelii 25 bar Efect chimic prin oprirea reacţiei în lanţ a combustiei Halon 1301 (butelii) cilindri de oţel 17. 67 litri 42 bar butelii 25 bar Efect chimic prin oprirea reacţiei în lat a combustiei CO2 (butelii) cilindri de oţel 67 litri . 180 .180 TABEL 18.lichide . substanţa HFC – 227ea circulă prin conducte în faza lichidă şi se transformă în vapori la destinderea prin duzele de refulare în spaţiul protejat. De 45 litri efect de sera 20% 10. iar răcirea în continuare a atmosferei face ca vaporii din aer să condenseze. în comparaţie cu alte substanţe de stingere Criterii Structura sistem: . 32. Substanţa de stingere HFC – 227ea este recomandată pentru stingerea incendiilor din clasele : A: materiale solide. Când este acţionat sistemul de stingere. 9.joasa presiune Efectul de stingere Rezervoare de 1000 –10000 kg Reducere de oxigen Domeniul de aplicare: . 32. 8. 60 secunde 135 kg 3 cil.5% periculos pentru viata Mecanismul stingerii incendiilor cu substanţa HFC – 227ea. creând o ceaţă groasă. Destinderea substanţei de stingere este însoţită de scăderea temperaturii în incintă. 10 secunde 40 kg 1 cil. de 67 litri ODP = 10 Da Da Da lung. B: lichide inflamabile. Acţiunea substanţei de stingere HFC – 227ea asupra incendiilor este de tip chimic prin inhibarea reacţiilor de oxidare ce se produc între combustibili şi oxigen.7 Caracteristicile de stingere ale substanţei HFC – 227ea. 10 secunde 64 kg 1 cil. 10.instalaţii electrice Timpul de ac ţ iune (deversare substanţă) Cantitatea medie de agent de stingere pentru 100 m3 Efecte asupra mediului Nivel de oxigen în incinta după descărcare (%) Da Da Da rapid. de 67 litri ODP = 0 (factor de epreciere a stratului de ozon) 19. Introducerea rapidă a substanţei de stingere gazoase în spaţiul protejat face ca presiunea să crească până la aproximativ 1 mbar. Domenii recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu substanţa HFC – 227ea 7. C: gaze.3% Da Da Da rapid.înaltă presiune HFC – 227EA (butelii)cilindri de oţel 17.

7. Proprietăţile toxicologice ale substanţei INERGEN: nici un efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de INERGEN în aer de 43 %. în concentraţie masică maximum Oxigen. Proprietăţile fizice principale ale substanţei de stingere a incendiilor INERGEN (conform ISO/FDIS 14520 – 15:2000 (E).5 Proprietăţile chimice ale substanţei de stingere INERGEN (standard de referinţă ISO/FDIS 14520 – 15:2000 (e)) Proprietatea Gazul component Argon Dioxid de carbon 99.013 bar şi temperatura de 200C 0. Proprietăţile chimice ale substanţei de stingere INERGEN (IG – 541) sunt prezentate în tabelul 19. este un amestec de trei gaze.181 ANEXA NR. argon 40%. TABEL 19. ecologic. 4. 181 .997% 4·10-6% 3·10-6% 99. sunt următoarele: masa moleculară 34 temperatura de fierbere la presiunea de 1.20 Proprietăţile substanţei de stingere INERGEN (IG – 541) 1.5% 10·10-6% 10·10-6% 2. minimum Conţinutul de umiditate. folosită ca substanţă (agent) de stingere cu indicativul IG – 541 standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 15:2000 (E) (pr. nu atacă stratul de ozon şi nu este toxic. 3.99% 5·10-6% 3·10-6% Puritatea moleculară în concentraţie volumică.697 m3/kg Gazul INERGEN este incolor şi inodor. 5.5. dioxid de carbon 8%. Substanţa gazoasă cu denumirea comercială INERGEN.50C presiunea vaporilor la temperatura de 200C 152 bar abs. INERGENUL este un gaz nepoluant. Utilizarea gazului INERGEN ca substanţă de stingere a incendiului este admisă numai dacă are avizele şi agrementele tehnice legale. volumul specific al vaporilor supraîncălziţi la presiunea de 1. EN ISO 14520 – 15:2000). în următoarele concentraţii volumice: azot 52%. în concentraţie masică maximum 6. Azot 99. cel mai mic efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de INERGEN în aer de 52 %.013 bar (absolut) -1960C temperatura de îngheţare -78.

în timp ce conţinutul de dioxid de carbon creşte la circa 4%. Domenii recomandate pentru instalaţii de stingere a incendiilor cu INERGEN 9. Proprietăţile substanţei INERGEN de stingere a incendiilor comparativ cu alte substanţe de stingere sunt prezentate în tabelul 19. Substanţa de stingere INERGEN acţionează la stingerea incendiului prin reducerea concentraţiei de oxigen. 10. extracţie inferioară Cântărirea fiecărei butelii Mecanic sau electronic 60 secunde Ecologic compatibil Caracteristica de stingere Concentraţia volumică de oxigen (%) Vizibilitatea în timpul descărcării Siguranţa personalului Scăderea temperaturii Minimală Evacuarea substanţei după descărcare Verificarea cantităţii de substanţă din butelia de depozitare Timpul întârzierii descărcării Timp de descărcare Efectul asupra mediului Ventilare normală sau puternică Verificarea presiunii fiecărei butelii Panou de comandă electronică 60 secunde Ecologic compatibil Ventilare puternică. favorizând sporirea respiraţiei) Scade de la 21% la 12% Fără efect Viaţa e sigură la concentraţia volumică de stingere standard Lichidă 5-7% Inhibă lanţul de reacţii chimice de ardere Scade de la 21% la 20% Depinde de umiditatea ambientală Viaţa e sigură la concentraţia volumică de stingere standard Minimală Lichidă 34 .6. Efectul de stingere a incendiului în spaţiul protejat are loc prin reducerea conţinutului de oxigen la aproximativ 12.50% Reduce oxigenul necesar arderii (creşte CO2.6 Proprietăţile substanţei INERGEN de stingere a incendiilor comparativ cu alte substanţe de stingere Proprietăţi ale substanţei de stingere Forma fizică de stocare la temperatura ambiantă Concentraţia volumică de stingere a incendiului (%) INERGEN HALON 1301 CO2 Gazoasă 34 .182 8. din atmosfera spaţiului închis.75% Reduce oxigenul necesar arderii Scade de la 21% la 15% sau mai puţin Scădere severă Atmosfera nu întreţine viaţa foc rece cu posibile formări de zăpadă pe componentele sensibile Ventilare puternică. până la valoarea limită la care arderea (combustia) încetează.5%. TABEL 19. extracţie inferioară Verificarea greutăţii şi presiunii fiecărei butelii Panou de comandă electronică 10 secunde Atacă ozonul atmosferic Mecanismul stingerii incendiilor cu INERGEN. 182 .

183 11. fluvial sau rutier.). tratamente şi cercetări medicale. laboratoare. Substanţa INERGEN nu se utilizează pentru stingerea incendiilor în profunzime (focuri mocnite). etc. incinte cu aparatură şi echipamente electronice sau de telecomunicaţii (diagnosticări. Timpul de stingere a incendiului cu gaz INERGEN trebuie să fie de maximum 22 de secunde pentru incendiu de clasa A şi 17 secunde pentru incendiu de clasa B (potrivit prevederilor NFPA 2001). control trafic aerian. galerii de artă. 183 . colecţii. biblioteci. incinte din producţie şi transporturi (camere de comandă. centrale telefonice. Substanţa INERGEN se utilizează la stingerea incendiilor de materiale şi substanţe combustibile care prin ardere nu furnizează ele însele oxigenul necesar combustiei.). 12. 13. reţea telefonie celulară. bănci de suporturi magnetice. staţii de satelit. maritim. muzee. simulatoare de zbor. staţii radio/TV. vopsitorii. echipamente şi generatoare electrice. incinte cu valori: (tezaure. arhive. etc. linii automate de producţie. calculatoare de proces.). depozite etc. sau sunt caracterizate prin ardere de suprafaţa. sisteme robotice. tunele de cabluri. sub pardoselile înalte ale centrelor de calcul etc. Se recomandă utilizarea substanţei INERGEN pentru stingerea incendiilor la: incinte cu tehnică de calcul: (reţele de calculatoare. centre de comunicaţii.).

Substanţa gazoasă cu denumirea chimică argon (Ar) şi denumirea comercială ARGOTEC. Ca substanţă de stingere a incendiului. EN ISO 14520 – 12:2000 (E)). în concentraţie volumică. benzen şi ciclohexan. nu se deteriorează prin stocare (conservare îndelungată). 9. Proprietăţile toxicologice ale argonului: nici un efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de argon în aer de 43 %. 7. Argonul face parte din categoria gazelor nobile sau rare (alături de neon.90C -189. are o conductibilitate termică redusă şi este un rău conducător de electricitate. minimum conţinutul de umiditate. inodor şi inert din punct de vedere chimic.184 ANEXA NR. Argonul este un gaz ecologic (nepoluant). argonul are următoarele proprietăţi: nu distruge obiectele şi materialele stinse. pătrunde în cele mai mici orificii ale materialului aprins. în alcool etilic. 10.40C -1.9327%. Concentraţia volumică procentuală a argonului în aerul atmosferic este de 0. nu atacă stratul de ozon şi nu este toxic. Proprietăţile fizice principale ale argonului sunt următoarele: masa moleculară temperatura de fierbere la presiunea de 1. 8. sunt: puritatea. maximum 99. nu este sensibil la variaţiile de temperatură ale mediului din incinta protejată. 3.602 m3/kg 2. 4. standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520 – 12:2000 (E) (proiect de standard european pr. este folosită ca substanţă (agent) de stingere a incendiului sub indicativul IG–01. heliu. 5. xenon şi radon) existente în aerul atmosferic. în concentraţie masică.013 bar şi temperatura de 200C 39. 11. cel mai mic efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de argon în aer de 52 %. este de 0. 184 .30C 49.0 bar 536 kg/m3 0. Proprietăţile chimice principale ale argonului.0343 la temperatura de 250C şi 0. kripton. Argonul este un gaz incolor.0300 la temperatura de 370C.948 -185. Argonul se dizolvă. Coeficientul de solubilitate a argonului în apă. Utilizarea argonului ca substanţă de stingere a incendiului este admisă numai dacă are agrement tehnic.21 Proprietăţile substanţei de stingere argon (IG – 01) 1.013 bar temperatura de îngheţare temperatura critică presiunea critică densitatea critică volumul specific la presiunea de 1. ca şi celelalte gaze inerte.9% 50·10-6 6.22.

Argonul nu se utilizează pentru stingerea incendiilor în profunzime (incendii mocnite). sau sunt caracterizate prin ardere de suprafaţă. stingere a incendiilor cu argon 13. extracţie inferioară Cântărirea fiecărei butelii Mecanic sau electronic 60 secunde Ecologic compatibil Caracteristica de stingere Concentraţia volumică procentuală de oxigen Vizibilitatea în timpul descărcării Siguranţa personalului Scăderea temperaturii Evacuarea substanţei după descărcare Verificarea cantităţii de substanţă din butelia de depozitare Timpul întârzierii descărcării Timp de descărcare Efectul asupra mediului Minimală Ventilare puternică.185 12. 15.75% Reduce oxigenul necesar arderii Scade de la 21% la 15% sau mai puţin Scădere severă Atmosfera nu întreţine viaţa Foc rece. comparativ cu cele ale substanţelor HALON 1301 şi dioxid DE carbon (CO2) Caracteristicile substanţei de stingere a incendiului Forma fizică de stocare la temperatura ambiantă Concentraţia volumică procentuală de stingere a incendiului ARGON HALON 1301 CO2 Gazoasă 47. Efectul optim în acţiunea de stingere a incendiilor cu argon. la care arderea încetează. se obţine atunci când se menţine etanşeitatea în spaţiile închise (carcasele echipamentelor) şi se realizează concentraţia necesară de stingere într-un interval de timp foarte mic (de 185 14.1 Caracteristicile argonului ca substanţă de stingere a incendiului. .1 se prezintă caracteristicile argonului ca substanţă de stingere a incendiilor comparativ cu cele ale substanţelor HALON 1301 şi dioxid de carbon (CO2).9% la 12% Fără efect Viaţa este sigură la concentraţia volumică de stingere normată Minimală Ventilare normală sau puternică Verificarea presiunii fiecărei butelii Lichidă 5-7% Inhibă lanţul de reacţii chimice de ardere Scade de la 21% la 20% Depinde de umiditatea ambientală Viaţa este sigură la concentraţia volumică de stingere standard Lichidă 34 . până la o valoare a concentraţiei de oxigen de aproximativ 12%. În tabelul 20. extracţie inferioară Verificarea greutăţii şi presiunii fiecărei butelii Panou de comandă Panou de comandă electronică electronică 60 secunde 10 secunde Ecologic Atacă ozonul atmosferic Mecanismul stingerii incendiilor cu argon. Domenii recomandate pentru instalaţii de Argonul acţionează la stingerea incendiului prin reducerea concentraţiei de oxigen sau a fazei gazoase a combustibilului incendiat din atmosfera spaţiului protejat.8% Reduce oxigenul necesar arderii Scade de la 21. Argonul se utilizează la stingerea substanţelor combustibile care prin ardere nu furnizează oxigenul necesar combustiei. TABEL 20. cu posibile formări de zăpadă carbonică pe componentele sensibile Ventilare puternică.

spaţii de producţie şi camere de comandă. biblioteci. control trafic aerian. unităţi de telefonie celulară ş. simulatoare de zbor. sisteme robotice.). colecţii. Argonul este folosit eficient pentru stingerea incendiilor la: echipamentele infrastructurii informaţionale (dulapuri cu servere. muzee. laboratoare. dulapuri pentru stocarea datelor. fluvial sau rutier etc. automate bancare. maritim. arhive etc. Timpul teoretic de stingere cu argon este de maximum 22 de secunde pentru incendiu de clasa A şi 17 secunde pentru incendiu de clasa B (potrivit prevederilor NFPA 2001). echipamente şi generatoare electrice. centre de calculatoare. care permite inhibarea procesului de ardere în atmosferă inertă şi completa înăbuşire a focului. vopsitorii.186 ordinul secundelor). linii automate de producţie. 17.. spaţii care adăpostesc valori deosebite (tezaure.a.). galerii de artă. 186 . 16.

187 ANEXA NR. densitatea lichidului la temperatura de 200C 1200 kg/m3 densitatea vaporilor saturaţi la temperatura de 200C 31 kg/m3 volumul specific al vaporilor supraîncălziţi la temperatura de 200C şi presiunea de 1. 5. fluorură de hidrogen şi fosgen.123 HCFC – 22 HCFC – 124 3. substanţa HCFC/A este un compus stabil. poate reacţiona violent cu aluminiu.75 ±0. TABEL 21.5 ±0. sodiu sau potasiu (toate sub formă de pudră).013 bar abs. poate să detoneze dacă este adusă în contact cu litiu.60C temperatura de îngheţare <-107.9% aciditate maximum 3·10-6% conţinutul de apă maximum 10·10-6% reziduuri nevolatile maximum 0.259 m3/kg Proprietăţile chimice ale substanţei HCFC/A. 4. se descompune termic în clorură de hidrogen. Proprietăţile toxicologice ale substanţei HCFC/A sunt următoarele: concentraţia volumică letală de HCFC/A la o durată de expunere de 4 ore (4 – hL C50) 3. sunt următoarele: masa moleculară 92. sunt următoarele: puritatea minimum 99. standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520-6: 2000 (E) (proiect de standard european pr. Amestecul de gaze lichefiate. EN ISO/FDIS 14520–6: 2000 (E)).20C temperatura critică 1250C volumul critic 170 cm3/mol densitatea critică 580 kg/m3 0C presiunea vaporilor la temperatura de 20 8.013 bar 0.9 temperatura de fierbere la presiunea de 1. -32.5 Proprietăţile fizice principale ale substanţei HCFC/A de stingere a incendiilor. 22 Proprietăţile substanţelor tip NAF SIII (HCFC/A) de stingere a incendiilor 1.01% materii sau sedimente în suspensie neobservabile Stabilitatea şi reactivitatea chimică a substanţei HCFC/A: în condiţii normale.1 Compoziţia chimică a substanţei de stingere a incendiului HCFC/A Componentul Denumirea Formula chimică Indicativ Concentraţia masică procentuală în amestec [%] 4. cu denumirea comercială NAF SIII.75 82.9 Diclortrifluoretan Clordifluormetan Clortetrafluoretan Izoprenil – 1 – metilciclohexan 2. CHCl2 CF3 CHCl F2 CHCl fCF3 C10H10 HCFC .1 şi este folosit ca substanţă (agent) de stingere a incendiului cu indicativul HCFC/A.8 ±0. are compoziţia chimică dată în tabelul 21.50 Toleranţa concentraţiei masice în amestec [%] ±0.00 9.25 bar abs. 64% 187 . exprimate în concentraţii masice procentuale.

10 %. Destinderea substanţei de stingere HCFC/A la ieşirea din duzele de refulare. 188 . Mecanismul stingerii incendiului cu substanţa HCFC/A.188 nici un efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de substanţă HCFC/A în aer de cel mai mic efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de HCFC/A în aer de 10 %. Introducerea rapidă a substanţei de stingere în spaţiul protejat. Substanţa HCFC/A acţionează asupra incendiilor prin inhibarea reacţiei chimice de oxidare a substanţelor combustibile. 8. astfel că vaporii de apă din aer condensează şi se formează o ceaţă groasă. 7. până la aproximativ 1 mbar. Substanţa HCFC/A este recomandată pentru stingerea incendiilor de materiale solide (clasa A). este însoţită de scăderea temperaturii aerului în spaţiul protejat. lichide inflamabile (clasa B) şi gaze combustibile (clasa C). Domenii recomandate pentru instalaţii de stingere a incendiului cu substanţa de tip NAF SIII (HCFC/A) 6. 9. face ca presiunea să crească în spaţiul respectiv.

Utilizarea substanţei HCF-125 la stingerea incendiilor este admisă numai dacă are certificarea.01% materii sau sedimente în suspensie neobservabile Proprietăţile toxicologice ale substanţei HFC-125 sunt următoarele: concentraţia volumică letală de substanţă HFC-125 la o durată de expunere de 4 ore (ALC) >64% nici un efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de substanţă HFC-125 în aer de 7.250C presiunea critică 35.500C temperatura de îngheţare -103. exprimate în concentraţii masice procentuale. 2.013 bar 0.95 bar abs. Substanţa HFC-125 este un produs ecologic. cel mai mic efect advers observabil (NOAEL) la o concentraţie volumică de HFC-125 în aer de 10 %. 4. 0C densitatea lichidului la temperatura de 20 1218 kg/m3 densitatea vaporilor saturaţi la temperatura de 200C 76. nu atacă statul de ozon (ODP= 0) şi este netoxic. 23 Proprietăţile substanţelor tip ECARO 1.189 ANEXA NR. limita de expunere acceptabilă (LEA) pentru HFC-125 la 1000ppm/volum este de 8 ore până la 12 ore expunere continuă. 5.000C temperatura critică 66. avizele şi agrementele tehnice legale. 3. standardul internaţional de referinţă ISO/FDIS 14520–8:2000 (E) (proiect de standard european pr.5%. sunt următoarele: puritatea minimum 99. având formula chimică CF3CHF2 şi denumirea comercială FE–25 şi respectiv ECARO.013 bar abs.09 bar abs.9 kg/m3 0C presiunea vaporilor la temperatura de 20 12.1974 m3/kg Proprietăţile chimice ale substanţei de stingere HFC-125. Proprietăţile fizice principale ale substanţei de stingere HFC-125 (conform standardul de referinţă ISO/FDIS 14520 – 8: 2000 (E)) sunt următoarele: masa moleculară 120. EN ISO/FDIS 14520–8: 2000 (E)). 189 . este folosită ca substanţă de stingere a incendiilor cu indicativul HFC–125.02 temperatura de fierbere la presiunea de 1. (HFC-125) de stingere a incendiilor Substanţa gazoasă cu denumirea chimică pentafluoretan. 6.92 kg/m3 volumul specific al vaporilor supraîncălziţi la temperatura de 200C şi presiunea de 1.6% aciditate maximum 3·10-6% conţinutul de apă maximum 10·10-6% reziduuri nevolatile maximum 0. -48. volumul critic 210 cm3/mol densitatea critică 571.

) şi clasa C (electrice). Pentru utilizare la stingerea incendiilor din clasa B este necesar avizul producătorului de substanţă HFC-125 pentru fiecare aplicaţie în parte. 8.190 Mecanismul stingerii incendiului cu substanţa HFC-125. Domenii recomandate pentru Substanţa HFC-125 acţionează la stingerea incendiilor prin inhibarea reacţiei chimice de oxidare (ardere) a substanţelor combustibile. Substanţa HFC-125 se recomandă pentru stingerea incendiilor din clasa A (lemn. hârtie. 190 . ţesături etc. instalaţiile de stingere a incendiilor cu substanţa HFC-125 7.

neglijabil). produse ecologice (potenţial nul de depreciere a stratului de ozon iar timpul de viaţa în atmosferă al aerosolului.nula. încărcare electrostatică: . Principalele caracteristici ale instalaţiilor cu generatoare de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor. propriu. 200 reprezintă cantitatea de substanţă stingătoare (în grame). FP 200 înseamnă generator de aerosoli pentru stingerea incendiilor având 200 g de substanţă de stingere. M declanşare Manuală. anticorosive. declanşare). sunt redate în tabelul 23. stocarea substanţei în recipienţi fără presiune. netoxice (pentru oameni. Pentru identificarea gamei de produse se utilizează o grupare de litere şi cifre având semnificaţii determinate (tip generator.nula până la 24000 V. Unele tipuri de generatoare de aerosoli tip FirePro pot avea mecanism propriu de absorbţie a căldurii. Generatoarele de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor sunt recipiente metalice de diverse forme şi mărimi care utilizează pentru generarea aerosolilor o substanţa solidă (tip SBK) ce conţine săruri de potasiu. 4. de activare independent al generatorului. generatoarele de aerosoli sunt autonome şi automate. iar FP 200 M înseamnă generator de aerosoli pentru stingerea incendiilor având 200 g de substanţă de stingere cu declanşare manuală. 5. corosivitate: . diminuează considerabil daunele materiale (jetul de aerosoli acţionează strict asupra focarului de incendiu şi nu deteriorează celelalte bunuri aflate în incintă). Ca urmare. soc termic: . generatoarele de aerosoli sunt realizate în diferite forme şi mărimi (utilizabile în funcţie de volumul care trebuie protejat). Caracteristicile tehnice si dimensionale ale generatoarelor de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor. cantitate substanţă. Fiecare recipient are încorporat un sistem special. şi anume: FP FirePro generator de aerosoli pentru stingerea incendiilor.24 Proprietăţile generatoarelor de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor 1. 2.1. reziduuri după stingere: .nula. 191 .neglijabile.191 ANEXA NR. instalare cu costuri reduse şi rentabile economic. Proprietăţile fizice principale ale aerosolului descărcat de generatoarele tip FirePro sunt următoarele: conductivitate electrică: . 3.nul. sunt: viteza mare de stingere (de ordinul zecilor de secunde şi eficienţa superioară comparativ cu alte sisteme convenţionale). animale sau plante).

C.5 Ohm 1300 5600 h=650 d=100 -electric (24V D/C. A.5V D/C.B.8A) . A.C.B.C.B.192 TABEL 23. A.termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 24 Ohm 300 Temperatura de autoactivare [0C] Timp de descărcare [secunde] Coeficient de eficienţă q [g/m3] Clase de incendiu 300 300 300 300 300 3-5 3-5 5-10 10-15 10-15 10-15 15-20 8-10 20-25 20-25 20-25 30 40 40 30 40 40 30 40 60 30 60 A. A. 1A) .4A) .C. A.C. 1A) . A.C.B.termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 1. 0. 1A) .termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 1 Ohm 300 200 750 h=125 d=88 -electric (12V D/C.B. A. 0.termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 1 Ohm 300 1200 1400 h=180 d=98 -electric (1.termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 2.C.4 Ohm 300 500 2200 h=220 d=88 -electric (12V D/C. A. 0. 1A) .8A) . 0.termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 24 Ohm 300 6300 11400 255x310x198 6300 18400 255x310x198 1000 h=139 d=88 Model de activare termic 1700C cu fitil termic 1700C cu fitil manual Activator -electric (24V D/C.8A) .termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 24 Ohm 300 -electric (24V D/C.termic 1700C cu fitil element de încălzire cu rezistenţă de 10 Ohm 3000 15000 300X300X15 0 -electric (24V D/C.C.B. A.B.C.B.B.C.1 Caracteristici tehnice ale generatoarelor de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor Model FP 8 FP 20 FP 100 FP 200 FP 200M 200 FP 500 FP 1200 FP 1300 FP 3000 FP 6300 FP 6300C Masa netă [g] Masa brută [g] Dimensiuni [mm] 8 17 h=14 d=52 20 80 h=128 d=28 100 840 h=125 d=88 -electric (12V D/C. A.B.C.B. 192 .

Rezultatele analizelor fizico-chimice pe probe sunt prezentate în tabelul 23.193 6. Mecanismul stingerii incendiilor.84 g *Greutatea (masa) probei supuse combustiei în aer 43. apă şi compuşi de potasiu (aerosolul generat stinge incendiul prin inhibarea reacţiei chimice de ardere). Aerosolul fiind constituit din microparticule de compuşi de potasiu şi unele gaze (tabelul 23.) este nul.2 Rezultate ale analizelor fizico-chimice pe probe 32. cantitatea necesară de material activ pentru stingerea incendiului este mică.1 Funcţie de spaţiul protejat şi de mărimea produsului carcasa se poate realiza din metal. masă plastică sau carton.D. prezenta următoarelor elemente: Potasiu Oxigen Urme de flor Clor Carbon Analiza RX ( XRD ) pe pulberi şi cenuşi In probe s-a identificat.80 mg/kg Microanaliza probei A fost evidenţiată.2). în principal. A.): între 30 si 120 min.P.2. sunt următoarele: potenţialul de distrugere al stratului de ozon (O. Activarea generatorului sub acţiunea focului iniţiază reacţia chimică a substanţei stingătoare de incendiu şi generează jetul de aerosoli care conţine azot.30 mg/m3 * Pulberi în gazele de combustie * HCN (ca CN) în gazele de combustie nedetectat * K+ în pulberile conţinute în gazele de combustie 15. Domenii recomandate 11.W. Din punct de vedere chimic. potenţialul de încălzire globală a atmosferei (G. Aceasta conduce la creşterea eficienţei substanţei de stingere. Carcasele pot fi cilindrice sau paralelipipedice având volumul corespunzător unei familii înscrise în tabelul 23. datorită raportului mare între suprafaţa microparticulelor şi masa acestora. 193 12. . Proprietăţile ecologice ale aerosolului descărcat de generatoarele tip FirePro. 9. Particulele de compuşi de potasiu sunt de dimensiuni atât de mici încât rămân în suspensie un timp relativ lung. Forma şi dimensiunile carcasei generatoarelor de aerosoli sunt realizate astfel încât să corespundă cerinţelor funcţionale. în principal. timpul de viaţă în atmosferă (remanenţă.T.L. 10. prezenţa Clorura de elementului: potasiu Azotat de Carbonat de şi pe cale secundară: potasiu potasiu În plus au fost identificaţi următorii produşi: Fluorat de Oxid de potasiu în Azotat de potasiu Potasiu liber potasiu în pulberi cenuşi 7. 8. fiind purtate de curenţii de convecţie naturală generaţi de fenomenul de ardere.P. aerosolul este constituit din microparticule de compuşi de potasiu si unele gaze în cantităţi mici. Timpul maxim de stingere a incendiului cu aerosoli descărcaţi de generatoarele tip FirePro este de 40 secunde (inhibarea are efect şi după timpul de descărcare).) este nul. TABEL 23.

Ionizarea potasiului în timpul stingerii este indicată de culoarea violetă a flăcării. Folosirea aerosolilor este recomandată şi pentru stingerea incendiilor din construcţii civile. Aceste elemente. ei tind prin reacţii ulterioare succesive. cu un aport mic de energie este posibilă eliminarea electronilor de valenţă din aceşti atomi. în special a celor care derivă din hidrocarburi (gaze naturale. dioxidul de carbon (CO2) şi apa (H2O). B şi C. 19. hale. care este un compus foarte stabil. În acest fel energia flăcării se reduce în funcţie de potenţialul de ionizare al elementelor respective prezente în ea. Cantitatea necesară de energie de ionizare este furnizată de energia flăcării. Astfel. birouri. provenit prin disocierea carbonatului de potasiu. solide şi lichide. Astfel de reacţii constituie aşa numitele reacţii în lanţ ale radicalilor (reacţii radicalice în lanţ). bănci. Aerosolii se pot utiliza pentru stingerea incendiilor de tip A. 17. sodiul. combustibili. reacţionează în timpul arderii cu radicali hidroxil (OH) liberi. să atingă un nivel final de stabilitate. produse petroliere. 18. Potasiul. în comparaţie cu celelalte. Produşii finali stabili sunt. muzee. 16. precum şi pentru prevenirea exploziei amestecurilor de gaze şi/sau pulberi (praf) cu aerul. care au loc în flacără în timpul arderii. 15. necesită cea mai mică energie de ionizare (au cel mai scăzut potenţial de ionizare).) şi a incendiilor la echipamente electrice cu tensiuni până la 24. formând hidroxidul de potasiu (KOH). de producţie sau depozitare (magazine. 14. Aerosolii pentru stingerea incendiilor nu sunt recomandaţi pentru stingerea incendiilor de metale piroforice şi a substanţelor care ard şi mocnesc în lipsa oxigenului. Acţiunea fizică de stingere este determinată de caracteristicile fizico . lubrifianţi etc. Acţiunea chimică se bazează pe unele reacţii în succesiune rapidă (cu viteză mare) între atomi şi fragmente de molecule instabile (radicali). În această etapă se întrerupe reacţia în lanţ a radicalilor liberi şi flacăra se stinge. Deoarece radicalii sunt instabili. depozite. hoteluri. Aerosolii sunt recomandaţi pentru stingerea incendiilor de substanţe gazoase. printre alţii.000 V. echipamente electrice sau electronice şi altele similare).chimice ale metalelor alcaline (litiul. potasiul).194 13. 194 . Stingerea incendiului cu jetul de aerosoli se realizează prin două acţiuni: acţiunea fizică şi acţiunea chimică.

spumantul concentrat se clasifică: pentru performanţele de stingere : în clasele : I. Tip Formare de film AFFF (nu AR) AFFF (AR) FFFP (nu AR) FFFP (AR) FP (nu AR) FP (AR) P (nu AR) P (AR) S (nu AR) S (AR) Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu 195 .1 (standard de referinţă SR ISO 7203-1). care formează un film apos pe suprafaţa anumitor hidrocarburi. în nivelurile : A. spumant concentrat fluoroproteinic (FP) . 2. anticipate pentru spumanţii concentraţi de tip AFFF. pentru rezistenţa la reaprindere. bazat pe un amestec de agenţi activi de suprafaţă hidrocarbonaţi şi care poate conţine fluorocarburi cu stabilizatori adiţionali. Spuma folosită la stingerea incendiilor este un agregat de bule umplute cu aer. Spumanţii concentraţi sunt supuşi (conform prevederilor standardului SR ISO 7203-1) încercărilor pentru determinarea: performanţei la foc. sedimentului.25 Proprietăţile spumanţilor concentraţi si ale spumei folosite la stingerea incendiilor 1. pH-ului. fluidităţii comparative cu un lichid de referinţă. spumant concentrat sintetic (S). înainte şi după îmbătrânirea forţată. spumant concentrat care formează film apos (AFFF). TABEL 24. bazat pe un amestec de hidrocarburi si agenţi de suprafaţă fluoruraţi şi care are capacitatea de a forma un film apos pe suprafaţa anumitor hidrocarburi. spumant concentrat fluoroproteinic FFFP). înainte si după condiţionarea la temperatură. Spumantul concentrat poate fi: spumant concentrat proteinic (P). C sau D. FFFP. spumant concentrat rezistent la alcooli (AR). II sau III. 4. În concordanţă cu rezultatele obţinute la încercarea de performanţă la foc. 5.1 Caracteristicile tipice previzibile pentru diferite tipuri de spuman ţ i concentraţ i Clasa de performanta la stingere I I I I II II III III III III Nivel de rezistenta la reaprindere D A A/B A A/B A B B D C 3. care este rezistent la descompunere atunci când se aplică pe suprafaţa unui alcool sau a unor solvenţi polari. obţinut din substanţe proteinice hidrolizate.195 ANEXA NR. FP. Clasele de performanţă la stingere şi nivelurile de rezistenţă la reaprindere tipice. format dintr-o soluţie apoasă a unui spumant concentrat corespunzător. B. P si S sunt prezentate în tabelul 24. toleranţei la congelare si decongelare.spumant concentrat proteinic cu adaos de agenţi activi de suprafaţă fluoruraţi.

declarat de către furnizor că nu este afectat de congelare şi decongelare. 15. 11.5 unităţi de pH între cele două valori (înainte şi după condiţionarea la temperatură).5 mN/m sau dacă valoarea obţinută după condiţionarea la temperatură este mai mică de 0. este mai mică de 0. .0 şi mai mare de 9. la concentraţia de utilizare recomandată de furnizor.0 mN/m sau 10% din valoarea caracteristică. Tensiunea superficială a soluţiei spumante. Diferenţa dintre tensiunea interfacială între soluţia spumantă preparată din spumantul concentrat înainte de condiţionarea la temperatură şi ciclohexan şi valoarea caracteristică. preparată din spumantul concentrat. înainte şi după condiţionarea la temperatură. spumantul concentrat trebuie desemnat ca fiind „sensibil la temperatură“.196 6. dacă valoarea tensiunii superficiale a soluţiei spumante. nu trebuie să fie mai mic de 6. pe care furnizorul o revendică a fi de tip „care formează film“ înainte şi după condiţionarea la temperatură (determinat conform prevederilor SR ISO 7203-1). trebuie să fie în limitele de ±10% faţă de valoarea caracteristică. spumantul concentrat trebuie desemnat ca fiind „sensibil la temperatură“. 12. trebuie să fie pozitiv. oricare valoare dintre acestea ar fi mai mare. nu trebuie să prezinte. oricare dintre ele ar fi mai mare. După condiţionarea la temperatură. 14. 13. Orice sediment existent în spumantul concentrat înainte de îmbătrânirea forţată. trebuie să se disperseze printr-o sită cu ochiuri de 180 µm şi volumul procentual de sediment nu trebuie să fie mai mare de 0. Orice sediment existent în spumantul concentrat supus îmbătrânirii forţate.05 ori faţă de valoarea obţinută înainte de condiţionarea la temperatură. 9. dacă cele două valori diferă cu mai mult de 0. 8. Coeficientul de înfoiere (k) este raportul dintre volumul de spumă şi volumul soluţiei spumante din care spuma a fost generată. preparată din spumantul concentrat. În funcţie de valorile coeficienţilor de înfoiere realizaţi. spumantul respectiv trebuie desemnat ca fiind „sensibil la temperatură“. Înainte şi după condiţionarea la temperatură. nu trebuie să depăşească 1. debitul spumantului concentrat nu trebuie să fie mai mic decât debitul unui lichid de referinţă. Dacă un spumant concentrat este indicat ca fiind corespunzător pentru a fi utilizat cu apă de mare.0%.5 la temperatura de (20 ±2)0C.95 ori sau mai mare de 1. concentraţiile recomandate pentru utilizarea cu apă potabilă şi cu apă de mare trebuie să fie identice. 10. spumele se clasifică în: spumă de joasă înfoiere : k = 1 la 20. pH-ul spumantului concentrat. nici un semn de stratificare şi neomogenitate (atunci când este încercat conform SR ISO 7203-1). Dacă există o diferenţă mai mare de 0. Coeficientul de etalare a soluţiei spumante. înaintea condiţionării la temperatură. Înainte şi după condiţionarea la temperatură.95 ori sau mai mare de 1. 16. trebuie să se disperseze printr-o sită cu ochiuri de 180 µm şi volumul procentual de sediment nu trebuie să fie mai mare de 1. 196 7. spumantul concentrat. vizual.25%.05 ori faţă de valoarea obţinută înainte de condiţionarea la temperatură. După condiţionarea la temperatură. cu vâscozitatea cinematică de 200 mm2/s.

2 Timpi maximi de stingere şi timpi minimi de reaprindere (în minute) (standard de referinţă SR ISO 7203-1) Nivelul de rezistenţă la reaprindere Încercare cu aplicare lentă Timp de Timp de stingere mai reaprindere mai mare de mic de Nu este aplicabil 5 15 5 10 5 5 Nu este aplicabil 5 15 5 10 5 5 5 15 5 10 5 5 Încercare cu aplicare forţată Timp de Timp de reaprindere mai stingere mai mare de mic de 3 3 Nu s-a încercat 3 3 4 10 4 Nu s-a încercat 4 4 19. cu apă potabilă şi. 20. trebuie să aibă un timp de drenaj de 25% de ± 20% faţă de valoarea caracteristică.0 din valoarea caracteristică. înainte şi după condiţionarea la temperatură. Spuma produsă din spumantul concentrat. nivelul A este cel mai înalt.85 ori sau mai mare de 1. Spuma produsă din spumantul concentrat. spumantul trebuie desemnat ca fiind „sensibil la temperatură“. Clasa de performanţă la stingere I II III NOTE: A B C D A B C D B C D Nu s-a încercat 1 – Nu există nivel de rezistenţă A pentru clasa III 2 – Clasele de performanţă la stingere şi nivelurile de rezistenţă la reaprindere tipice pentru diferite tipuri de spumanţi concentraţi sunt precizate în standardul SR Iso 7203-1 3 – Pentru încercarea de performanţă la foc. 17. cu apă potabilă şi.197 spumă de medie înfoiere : k = 21 la 200. Dacă oricare din valorile coeficientului de înfoiere. cu apă de mare sintetică. Tabelul 24. după condiţionarea la temperatură. Spumanţii concentraţi pot fi comparaţi după fiecare factor separat. este mai mică de 0.2 ori faţă de valoarea obţinută înaintea condiţionării la temperatură. 18. sistemelor şi spumanţilor concentraţi corespunzători. 197 . obţinute după condiţionarea la temperatură. obţinută după condiţionarea la temperatură. spumantul concentrat trebuie desemnat ca „sensibil la temperatură“. iar clasa III cea mai joasă. iar nivelul D este cel mai jos.15 ori faţă de valoarea corespunzătoare obţinută înaintea condiţionării la temperatură. înainte şi după condiţionarea la temperatură. denumirile de joasă. dacă este corespunzător. dacă este corespunzător. cu apă de mare sintetică. Dacă orice valoare a timpului de drenaj 25%. oricare din aceste valori ar fi mai mare. clasa I este cea mai înaltă. Prin asociere. cu apă potabilă şi. dar nu neapărat necesar în combinaţie. Pentru rezistenţa la reaprindere. sau ±1. dacă este corespunzător.2 (standard de referinţă SR ISO 7203-1). trebuie să aibă un coeficient de înfoiere de ± 20% faţă de valoarea caracteristică. Spuma produsă din spumantul concentrat. trebuie să aibă o clasă de stingere şi un nivel de rezistenţă la reaprindere aşa cum se specifică în tabelul 24. este mai mică de 0. înainte şi dacă spumantul concentrat este desemnat ca „sensibil la temperatură“.8 ori sau mai mare de 1. cu apă de mare sintetică. medie sau înaltă înfoiere se aplică şi echipamentelor. spumă de înaltă înfoiere : k > 201.

198

De exemplu, un spumant IC este superior unuia ID sau altuia IIC, atâta timp cât este superior la stingere, dar inferior ca rezistenţă, la reaprindere.

21.

În tabelul 24.3 sunt date valorile caracteristice pentru spumanţi concentraţi şi spume iar în tabelul 24.4, valorile debitelor specifice pentru stingerea incendiilor cu spumă (determinate din standardul de referinţă SR ISO 7203 -1 de firma SILVANI - Italia) .

Mecanismul stingerii cu spumă a incendiului. Domenii recomandate pentru instalaţiile de stingere cu spumă a incendiilor
22. 23.

Spuma utilizată pentru stingere formează o barieră între substanţa combustibilă şi oxigenul din aer, separând carburantul de comburant. Spumanţii pentru stingerea incendiilor sunt utilizaţi pe scară largă pentru controlul şi stingerea incendiilor de lichide inflamabile şi pentru inhibarea reaprinderii. De asemenea, ei pot fi utilizaţi pentru prevenirea aprinderii lichidelor inflamabile şi în anumite condiţii, stingerea incendiilor de solide combustibile. Spumanţii concentraţi, de fabricaţie, grade şi clase diferite, sunt adesea incompatibili şi nu trebuie amestecaţi, decât dacă s-a stabilit dinainte că nu rezultă o pierdere de eficacitate inacceptabilă. Spumanţii pot fi utilizaţi în combinaţie cu alte substanţe de stingere, în mod particular cu dioxid de carbon şi pulberi. Acolo unde spuma şi pulberea pot fi aplicate simultan sau succesiv, utilizatorii trebuie să se asigure că orice interacţiune nefavorabilă nu produce o pierdere de eficacitate inacceptabilă. Spumanţii sunt adecvaţi pentru aplicarea pe suprafaţa incendiilor de lichide nemiscibile cu apă. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă nu se folosesc în cazurile în care este interzisă prezenţa apei, precum şi atunci când substanţele care ard pot reacţiona cu spumanţii şi pot forma amestecuri toxice sau explozibile. În instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă, se folosesc numai spumanţi, utilaje şi echipamente care sunt avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi care au agrement tehnic pentru stingerea produselor combustibile respective.

24.

24. 26.

27. 28.

29.

198

199

TABEL 24.3

Valori caracteristice pentru spumanţi concentraţi şi performanţele spumei * Tipul spumantului concentrat Performanţele spumei **
Coeficienţi de înfoiere (k) joasă înfoiere medie înfoire înaltă înfoiere Timpul de drenaj 25% joasă înfoiere [min] medie înfoire [min] înaltă înfoiere: volumul scade după 10 minute Performanţe la stingere timpul maxim de stingere[min] timpul minim de reaprindere [min] capacitatea de stingere la hidrocarburi

proteic (P) PROTEIN – K
6 ≤ k ≤ 20 – – ≥6 – – <5 5 ÷ 10 excelentă

fluoroproteinic (FP) FLUORO – K
7 ≤ k ≤ 20 k = 25 ÷ 40

sintetic (S) SINTO - K45
9 ≤ k ≤ 20 60 ≤ k ≤ 200 k = 400 ÷2000 ≥9 ≥6 ≤ 10% <5 10 ÷ 15 excelentă

fluorosintetic (AFFF) POLIFILM – K
8 ≤ k ≤ 20 40 ≤ k ≤ 200 k = 300 ÷ 700 ≥ 2,5 ≥ 1,5 ≤ 20% <5 5 ÷ 10 nesatisfăcătoare

fluorosintetic universal (AFFF/AR) SOLVENTSEAL – K
8 ≤ k ≤ 20 40 ≤ k ≤ 200 k = 300 ÷ 900 ≥ 10 ≥ 1,5 ≤ 15% <5 10 ÷ 15 nesatisfăcătoare

≥6 ≥2 – <5 10 ÷ 15 satisfăcătoare

* Valorile caracteristice pentru spumanţii concentraţi şi spumă au fost determinate de firma SILVANI - Italia conform procedurilor din standardul SR ISO 7203-1 ** Aplicare lentă a spumei

199

200

TABEL 24.4

Debite specifice [(l.min)/m2] pentru stingerea incendiilor cu spumă*
Spumant concentrat tip denumire (simbol) proteic PROTEIN - K (P) fluoroproteinic FLUORO - K (FP) sintetic SINTO - K45 (S) fluorosintetic POLIFILM–K (AFFF) fluorosintetic universal film apos rezistent la SOLVENTSEAL-K alcooli (AFFF/AR) Clasa de incendiu: B - lichide inflamabile hidrocarburi solvenţi polari în curgere în rezervoare în curgere în rezervoare Clasa de incendiu : A - materiale combustibile solide

Concentraţia

3%; 6% 3%; 6% 2%; 6% 1%; 3%; 6% 3% 6%

4** 2 2,5* ≤2 ≤2

4** 2 2,5* 2 ≤2

– 6 – – – 2,5 ÷ 4** 4 – 8**

nu se recomandă nu se recomandă se recomandă se recomandă, eficienţă mare

se recomandă

* Debitele specifice au fost determinate de firma SILVANI - Italia, conform procedurilor din standardul SR ISO 7203-1 ** Aplicare lentă a spumei

200

201

ANEXA NR. 26

Proprietăţile pulberilor stingătoare de incendiu
1.

Componentul de baza al majorităţii pulberilor stingătoare de incendiu este bicarbonatul de sodiu. În afara pulberii pe bază de bicarbonat de sodiu, se mai produc pulberi pe bază de bicarbonat de potasiu, sulfat de amoniu, carbonat de sodiu, sulf, uree, diferite produse ale borului. Cu cât procentul de bicarbonat de sodiu este mai mare, cu atât capacitatea pulberii ca substanţă de stingere creşte, deoarece restul componentelor au rolul de a ameliora mobilitatea pulberii şi de a o feri de aglomerare la umiditate. Pulberile pe bază de bicarbonat de sodiu folosite în multe ţări, sunt măcinate fin (1 cm3 de pulbere conţine 25 de milioane de particule cu efect activ de stingere). Sporirea fineţei de măcinare peste o anumită limită nu mai duce la o intensificare a efectului de stingere deoarece masa particulelor de pulbere fiind prea mică, energia lor cinetica devine insuficientă pentru a le permite pătrunderea în focarul de ardere. Sub acţiunea căldurii produsă la incendiu, bicarbonatul de sodiu se descompune conform relaţiei: NaHCO3 Na2CO3 + CO2 + H2O La descompunerea totala a 1 kg de pulbere de bicarbonat de sodiu, se degajă 0,26 kg dioxid de carbon şi se consumă o cantitate de căldura necesară pentru evaporarea a 300 cm3 de apă, căreia îi corespunde un efect de răcire de 0,11 kWh. Pentru vehicularea pulberii stingătoare în conductele instalaţiei de stingere a incendiului se pot utiliza: azot comprimat; dioxid de carbon lichefiat (cu umiditate maxima 0,1%). În figura 25.1 sunt prezentate nomogramele de dimensionare a conductelor principale de transport a pulberii stingătoare de incendiu.

2.

3.

4.

5.

6.

201

pentru λn = 0.025 .. 1 202 ..063.0166 . Nomograme de dimensionare a conductelor principale de transport a pulberii: a . b – pentru λn = 0. 25.1. 0.202 d[mm] Qp [kg/s] a d[mm] Qp [kg/s] b Fig...

(standard de referinţă STAS 12523). Domenii recomandate pentru instalaţiile de stingere cu pulberi a incendiilor 7. In instalaţiile de stingere cu pulberi se utilizează numai pulberi pentru clasele de incendiu definite în standard. Pulberea stingătoare de uz general având drept componenţi de bază bicarbonaţi sau fosfaţi alcalini. conform reglementărilor tehnice în vigoare şi se utilizează pentru stingerea incendiilor de substanţe combustibile solide. B şi C. se utilizează la stingerea incendiilor din clasele A. lichide sau gazoase. piroforice. Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu pulberi se prevăd. Pulberea acţionează la stingerea incendiului prin descompunerea ei în contact cu temperaturile ridicate dezvoltate în focar. răcirea şi înăbuşirea focarului. Aceasta pulbere nu se utilizează la stingerea incendiilor din clasa D (ca de exemplu cele provocate de metale pulverulente. 9. 10. precum şi a celor din instalaţii şi aparate electrice sub tensiune. verificate de către laboratoare autorizate. având drept efect primar întreruperea reacţiilor de ardere în lanţ şi ca efect secundar. 203 . 8.203 Mecanismul stingerii cu pulberi a incendiilor. pentru care se utilizează pulbere specială). substanţele pentru stingerea cărora se poate folosi pulbere specială.

în special acolo unde există o sursă permanentă de abur şi care asigură cantitatea de abur necesară funcţionării instalaţiei de stingere. Nomogramă pentru determinarea numărului de orificii de ieşire a aburului pentru stingerea incendiului. cât şi aburul supraîncălzit Aburul. Ca substanţa de stingere a incendiului este recomandat atât aburul saturat (care este cel mai eficient).27 Proprietăţile aburului ca substanţă de stingere a incendiului 1. 204 . este recomandat să se utilizeze în instalaţii fixe şi semifixe. ca substanţă de stingere a incendiului.1. 26. Numărul de orificii de distribuţie a aburului Diametrul interior al ţevii de distribuţie abur (mm) Fig.204 ANEXA NR. 3.

205 . limitarea propagării incendiilor prin crearea de perdele de abur astfel amplasate încât să constituie bariere continue de abur. instalaţii electrice sub tensiune.205 Mecanismul stingerii cu abur a incendiilor. până la o limita la care arderea încetează. Instalaţiile de stingere cu abur a incendiului se prevăd în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare şi pot fi folosite pentru: stingerea incendiilor declanşate pe suprafeţe mici (prin inundarea incintelor închise cu volume mai mici de 500 m3). materiale care s-ar topi la temperatura jetului de abur. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu abur nu se utilizează în cazurile în care. prevenirea incendiilor şi exploziilor în spaţii în care pot apare scăpări de fluide inflamabile (explozibile). Pentru aceasta este necesară o concentraţie volumică a aburului în aer de minimum 35%. în spaţiul supus inundării există: materiale care în contact cu apa ar reacţiona violent. prin inundarea spaţiilor respective pentru diluarea amestecurilor de astfel de fluide. Efectul de stingere al aburului se bazează pe reducerea concentraţiei de oxigen în zona de ardere. persoane care nu pot fi evacuate. 4. 5. Domenii recomandate pentru instalaţiile de stingere cu abur a incendiilor 3. precum şi pentru stingerea incendiilor la rezervoare conţinând fluide cu temperatura de inflamabilitate peste 1000C şi un volum mai mic de 5000 m3.

b) integritatea fizică.S. 206 .s. limitare şi stingere a incendiilor. instalaţiilor.S.I. (1) Pe timpul exploatării construcţiilor.1 (anexa 4 din D.30. e) amplasarea în locurile stabilite.Cerinţe şi condiţii tehnice specifice privind exploatarea construcţiilor.P. c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu.206 ANEXA NR. precum şi elementele componente ale sistemelor. 88 din 18.28 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND ECHIPAREA ŞI DOTAREA CONSTRUCŢIILOR. INSTALAŢIILOR TEHNOLOGICE ŞI PLATFORMELOR AMENAJATE CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR – D.G. instalaţiilor tehnologice şi platformelor amenajate proprietarii (utilizatorii)acestora trebuie să stabilească măsuri tehnico– organizatorice care să asigure menţinerea condiţiilor şi caracteristicilor specifice care s-au avut în vedere la proiectarea şi realizarea sistemelor. alertare. alarmare. aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr.i. aparatelor şi dispozitivelor de semnalizare.27. – 003). instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate. – 003. instalaţiilor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor afectate sunt prezentate în tabelul nr. avertizare. (3) Principalele cauze posibile care pot influenţa aceste condiţii şi caracteristici specifice.I. d) diagramele de stropire ale capetelor deversoarelor. Art.2001 (extras) SECŢIUNEA a V-a . echipate şi dotate cu mijloace tehnice de p. (2) Principalele condiţii şi caracteristici specifice care trebuie avute în vedere pe timpul exploatării sunt: a) accesibilitatea şi vizibilitatea.G.P.09.

− manipularea neglijentă a unor materiale − executarea unor lucrări de construcţii fără luarea măsurilor de protejare − etc.28.S. − folosirea în alte scopuri − sustrageri − etc. amplasarea unor ornamente − depuneri de substanţe volatile − etc. Condiţii şi caracteristici specifice Elementele componente ale sistemelor. care pot fi afectate − butoane manuale de semnalizare − echipament de control şi semnalizare − panouri de semnalizare − mijloace de comunicaţie − vane şi robinete de incendiu − hidranţi interiori şi exteriori − monometre − stingătoare şi alte aparate de stins incendii − detectoare de incendiu − dispozitive şi aparate de alarmare. capete deversoare Cauze posibile Accesibilitatea şi vizibilitatea − depozitări de materiale − compartimentări − lucrări de construcţii − limitări de acces − mascări diverse − inundaţii şi căderi masive de zăpadă − etc. var. conducte.s. avertizare şi alertare − circuite electrice − vane şi robinete de incendiu − ţevi. − depozitări de materiale peste limitele admise în jurul capetelor deversoare − ataşarea unor materiale de capetele deversoarelor − deformări ale ţevilor de racord în urma executării unor lucrări de construcţii sau manipulări de materiale − etc.207 ANEXA NR. placări − reducerea peste limita admisă a spaţiului liber în jurul detectoarelor prin depozitări de materiale.i.1 Cauze posibile care pot afecta condiţiile şi caracteristicile specifice ale unor mijloace tehnice de p.28 (CONTINUARE) TABEL NR. Integritate fizică Sensibilitatea detectoarelor de incendiu − detectoare de fum − detectoare de temperatură − detectoare de flacără Diagramele de stropire ale capetelor deversoare − capete sprinkler − capete drencer − duze pulverizatoare Amplasarea pe locurile stabilite − furtunuri şi ţevi de refulare − stingătoare şi alte aparate de stins incendii − unelte şi alte mijloace iniţiale de intervenţie 207 . instalaţiilor şi echipamentelor de P. − acoperirea cu vopsea.I.

208

ANEXA NR.28 (CONTINUARE)

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR,
aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 138 din 0.09.2001 (extras)

CAPITOLUL IV
Siguranţa exploatării instalaţiilor utilitare aferente construcţiilor şi a mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor SECŢIUNEA 1 Prevederi generale

Art.72. Gestionarea siguranţei exploatării instalaţiilor şi a mijloacelor tehnice p.s.i. aferente construcţiilor din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor se realizează prin: a) stabilirea persoanelor care sunt desemnate să verifice, să întreţină şi să repare instalaţiile utilitare şi mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor; b) elaborarea procedurilor de lucru pentru lucrările prevăzute la lit.a); c) completarea, semnarea şi arhivarea documentelor care atestă executarea lucrărilor menţionate la lit. a); d) întocmirea şi reactualizarea permanentă a evidenţei mijloacelor tehnice p.s.i., pe categorii, cu menţionarea necesarului, existentului, deficitului şi a principalelor caracteristici funcţionale; e) întocmirea evidenţei stocurilor de rezervă de mijloace tehnice p.s.i. şi a componentelor acestora, prevăzute de reglementările tehnice în vigoare; f) menţionarea surselor de alimentare cu energie electrică de bază şi de rezervă şi a consumatorilor cu rol în caz de incendiu. Art.73. (1)Lucrările de verificare, întreţinere şi reparaţii prevăzute în tabelul nr.27.2 (anexa 5 din D.G.P.S.I. – 005) se pot executa de salariaţii din structurile de specialitate proprii sau de persoanele juridice atestate potrivit legii. (2) Lista cuprinzând persoanele fizice şi juridice care prestează lucrările de verificare, întreţinere şi reparare a mijloacelor tehnice p.s.i. se întocmeşte pe categorii, menţionându-se numărul şi perioada de valabilitate a atestatului prevăzut de lege. Art.74. Pentru fiecare tip de lucrare se stabilesc proceduri de lucru pe baza instrucţiunilor proiectantului, producătorului sau furnizorului de echipament şi prevederilor normelor şi normativelor de specialitate. Art.75. Rezerva de mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor se stabileşte şi se asigură în scopul rezolvării unor situaţii care pot apărea în activitate, conform recomandărilor de mai jos (cuprinse în anexa nr. 6 din D.G.P.S.I. – 005).

208

209

ANEXA NR. 28 TABEL NR. 26.2

Sisteme, instalaţii, aparate şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu
Nr. crt. 0 Obiectul verificării Condiţii de executare Periodicitatea Observaţii

1 Starea de integritate Tensiuni de alimentare a surselor (bază şi rezervă) Starea de funcţionare generală Funcţionarea semnalelor optice şi acustice a) de incendiu b) de defect Funcţionarea semnalizării retransmise la distanţă Funcţionarea transmisiilor la unităţile de pompieri militari

2 Vizual măsurare cu voltmetru informare verbală şi analiza consemnărilor din registru simulări conform instrucţiunilor conform recomandărilor furnizorului stabilirea legăturilor

1. 2. 3. 4. 5. 6.

3 zilnic sau la predarea-primirea schimbului zilnic sau la predarea-primirea schimbului zilnic sau la predarea-primirea schimbului zilnic sau la predarea-primirea schimbului zilnic sau la predarea-primirea schimbului zilnic sau la predarea-primirea schimbului

4

7.

Funcţionarea semnalizărilor de la detectoare sau butoane manuale

acţionarea unui detector sau buton de alarmare

săptămânal

Pentru instalaţiile cu până la 13 linii testarea se face prin rotaţie. Pentru instalaţiile cu mai mult de 13 linii testarea se face la mai multe linii pe săptămână astfel încât testarea unei linii să nu depăşească 13 săptămâni

8. 9. 10.

Funcţionarea detectoarelor şi a butoanelor de semnalizare Sensibilitatea detectoarelor Condiţiile de mediu în care funcţionează detectoarele

simularea incendiului conform instrucţiunilor furnizorului prin sondaje conform instrucţiunilor furnizorului vizual, cu înlăturarea condiţiilor care generează exces de praf, umiditate, vibraţii

trimestrial anual săptămânal

209

210

ANEXA NR. 28 TABEL NR.26.2 (CONTINUARE)
0 11. 12. 13. 14. 1 Asigurarea degajării spaţiului din jurul detectoarelor şi butoanelor manuale Starea marcajelor de identificare Capacitatea bateriei de acumulare: a) tensiune b) electrolit –concentraţie şi nivel c) starea contactelor Comutarea automată a surselor de alimentare cu energie electrică Funcţionarea globală a semnalizărilor de defect Funcţionarea dispozitivelor exterioare de alarmare Întreţinerea preventivă a centralelor de semnalizare, detectare şi butoanelor Integritatea cablurilor de semnalizare Rezistenţa de izolaţie a circuitelor şi împământarea Verificarea metrologică a AMC-urilor din instalaţie 2 vizual vizual măsurare şi vizual conform instrucţiunilor furnizorului simulări ale tuturor condiţiilor de defect specifice simulare - curăţare de praf, impurităţi - vizual, starea circuitelor şi contactelor vizual măsurarea rezistenţelor măsurători în laboratoare de specialitate 3 săptămânal anual săptămânal lunar Liniile se verifică prin rotaţie astfel încât intervalul de testare pentru fiecare linie să nu depăşească 6 luni 4 raza spaţiului între 0,75 – 1 m

15.

lunar

16.

lunar

17. 18. 19. 20.

trimestrial trimestrial anual anual

210

211

ANEXA NR. 28 TABEL NR.26.2 (CONTINUARE)

B. STINGĂTOARE
Tipul stingătoarelor 0 Problematica urmărită Modul de efectuare Periodicitatea Observaţii

1
– – – – –

2 - vizual

Toate tipurile

existenţa şi amplasarea aspectul exterior şi integritatea inscripţionarea şi etichetele curăţirea şi reprotejarea adecvată funcţionalitatea subansamblurilor componente rezistenţa internă a recipientului cantitatea şi calitatea soluţiilor spumante înlocuirea substanţelor în funcţie de temperatură (vara, iarna) starea de încărcare a buteliei de CO2 starea calitativă a pulberii înlocuirea pulberii starea de încărcare de

3 lunar (săptămânal pentru punctele vitale vulnerabile sau zonele cu risc foarte mare de incendiu) anual la 3 ani sau ori de câte ori starea de integritate o impune semestrial

4

- demontarea completă a stingătoarelor - aplicarea de suprapresiune, conform prescripţiilor - prelevare de probe - vizual - conform recomandărilor producătorului de soluţie - cântărirea buteliei - palpare manuală - manual sau mecanic - cântărirea stingătorului - cântărirea buteliei - măsurare volumetrică

Cele cu CO2 conform ISCIR Cele cu CO2 conform ISCIR

– –

Cu spumă chimică

– –

Cu pulbere Cu CO2

– – –

anual, maxim 2 ani anual

Cu apă pulverizată

starea de încărcare a buteliei CO2 – cantitatea de apă

anual

- abatere de 1% faţă de greutatea inscripţionată - nu se admite tasarea sau aglomerarea abatere maximă de 1% faţă de greutatea inscripţionată - abatere maximă de 1% faţă de greutatea inscripţionată - abatere maximă de 1% faţă de capacitatea stingătorului

211

INSTALAŢII CU DIOXID DE CARBON Nr.realizarea liniilor necesare . starea de încărcare a buteliilor.verificarea funcţionării prin folosirea unor surse de căldură sau fum . vizual zilnic 2.2 (CONTINUARE) D.cu apă zilnic săptămânal anual la revizii În funcţie de posibilităţi se poate face şi cu spumă E.26. Starea de funcţionare a armăturilor de comandă şi siguranţă Duzele de refulare a dioxidului de carbon Starea de funcţionare a circuitelor electrice vizual 212 . Funcţionarea sistemului de ventilaţie natural sau mecanic Poziţia supapei de golire a colectorului Funcţionarea sistemului de avertizare optic şi acustic 2 3 4 1.212 NEXA NR. crt.vizual .28 TABEL NR. Starea de funcţionare a alimentării de bază şi de rezervă a centralei de semnalizare şi acţionare Funcţionarea detectoarelor trecerea automată de pe sursa de bază pe sursa de rezervă .se va verifica prin cântărire starea de încărcare a buteliilor de comandă - săptămânal numai când sunt prevăzute cu sisteme de cântărire lunar 3. existenţa sigiliilor şi a poziţiei normale de funcţionare a robinetelor. INSTALAŢII DE STINGERE CU SPUMĂ Tipul instalaţiei Problematica urmărită Modul de efectuare Periodicitatea Observaţii Instalaţii fixe şi semifixe reciclarea spumantului integritatea instalaţiei verificarea întregului circuit . 0 Problematica urmărită Modul de executare Periodicitatea Observaţii 1 Starea de integritate a instalaţiei.

închiderea şi blocarea uşilor prin declanşarea unei baterii vizual anual 3 4 4.213 ANEXA NR. 213 .2 (CONTINUARE) 0 1 Starea de funcţionare a instalaţiei în ansamblu Starea de funcţionare a butoanelor manuale Starea de funcţionare a dispozitivelor auxiliare 2 vizual . Cântărirea buteliilor componente ale bateriilor active. principale şi de rezervă Funcţionarea sistemului de detectare.26.28 TABEL NR. avertizare şi alarmare Modul de evacuare a personalului din zona protejată în termenul prestabilit Funcţionarea sistemelor de întrerupere a instalaţiilor auxiliare Deversarea dioxidului de carbon prin toate duzele de refulare Sistemul de evacuare a dioxidului de carbon din zona protejată trimestrial Se va întocmi procesverbal de cântărire 5.întreruperea automată a alimentării cu energie electrică a aparaturii de aer condiţionat de ventilaţie .

i) piesele de rezervă cuprinse în listele din documentaţiile tehnice ale autospecialelor. g) 50% din totalul blindelor montate pe conductele de spumare ale instalaţiilor fixe sau semifixe de stingere a incendiilor la rezervoare de produse petroliere. (2) Verificarea zilnică sau pe schimb se efectuează de regulă vizual şi vizează: a) integritatea mijloacelor tehnice p. în conformitate cu art. declasarea şi casarea se fac potrivit reglementărilor în vigoare.i. trimestrial şi anual. c) asigurarea parametrilor de funcţionare. întreţinerea şi repararea sistemelor automate de detectare. c) şi d) nu se constituie în situaţiile în care verificarea.i. scoaterea din funcţiune. dar nu mai puţin de 15 bucăţi din fiecare.i.76. – 005. (2) La solicitarea marilor unităţi sau a unităţilor teritoriale de pompieri militari.s. prin citirea valorilor indicate de manometre. Pentru unele categorii de mijloace tehnice p.28 (CONTINUARE) RECOMANDĂRI privind rezerva de mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor (extras) În principiu. Art. h) cantităţi de mijloace tehnice specifice care se pun în mod gratuit la dispoziţia unităţilor de pompieri militari în caz de incendiu.s.G. (1)Verificările privind starea de funcţionare a mijloacelor tehnice p.I. şi altora asemenea. f) un cartuş filtrant pentru fiecare mască contra fumului şi gazelor fierbinţi. spumant sau alte produse de stingere din dotare. a). anual în luna ianuarie. semnalizare şi stingere a incendiilor vor evidenţia într-un registru întocmit conform modelului de mai jos. din D.s.i.S. b) existenţa sigiliilor de fixare în poziţie normală de funcţionare a unor componente. e) un recipient încărcat şi 2 cartuşe filtrante pentru fiecare aparat de protecţie a respiraţiei. rezerva de mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor se asigură în limitele de mai jos. întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice p.45 alin. (1) Deţinătorii sau persoanele juridice care asigură verificarea. d) 10 – 25% din totalul detectoarelor sau butoanelor de semnalizare. care au obligaţia contractuală de a face înlocuirea operativă a componentelor şi a elementelor acestora. Art.214 ANEXA NR. exploatarea.77. Art.79. fiecare mijloc de prevenire şi stingere a incendiilor se repune în funcţiune sau se înlocuieşte. datele referitoare la funcţio-narea fiecărui sistem sau a fiecărei instalaţii automate. După utilizare.. atestate potrivit legii. săptămânal. respective se fac de persoane juridice.78. Rezervele menţionate la lit. c) 100% din numărul de recipiente pentru fiecare instalaţie de stingere de gaze inerte. se face zilnic (pe schimb). (1) vor pune la dispoziţia acestora copii de pe evidenţele respective. repararea. lunar. întreţinerea.P. b) 15% din cantitatea stabilită de pulbere. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. navelor. Art. trenurilor p.s. d) menţinerea posibilităţilor de utilizare operativă. îndeosebi presiuni ale fluidelor.s.i.60/1997. persoanele juridice prevăzute la alin. după caz. astfel: a) 10% din fiecare tip de stingător. 214 .

26.215 ANEXA NR. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 215 .3 Tipul instalaţiei Date privind verificarea şi funcţionarea instalaţiei …………………………….28 TABEL NR.

216 ANEXA NR. ……………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………….. 10. ……………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………. 2. 9. Data repunerii instalaţiei fixe de stingere a incendiului în stare de intervenţie ………………………………………………………………………………………………. …………………………………………. ……………………………………………. 5. 8.……………. Executantul şi perioada propusă pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente sau reparaţii capitale ………………………………………………………. 4. Data punerii în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere a incendiului ………………………. ………………………………………………………………………………………………..…………………………. …………………………………………………………………………………………………………… 3.……. Numele şi prenumele persoanelor care au efectuat controlul. Constatări şi propuneri de măsuri tehnice pentru remedierea defecţiunilor consemnate ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………….…………. 6. Calitatea (funcţia) persoanelor care au efectuat controlul.. …………………………………………………………………………………………………………… Data controlului. verificării sau reviziei tehnice a instalaţiei de stingere ……. verificarea sau revizia tehnică a instalaţiei de stingere. verificarea sau revizia tehnică a instalaţiei de stingere ……………………………………….29 REGISTRU DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢILOR DE CONTROL. SEMNĂTURILE PERSOANELOR CARE AU EXECUTAT CONTROLUL. VERIFICAREA SAU REVIZIA TEHNICĂ A INSTALAŢIEI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR 216 . denumirea şi adresa unităţii de care aparţin …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Elementele instalaţiei de stingere verificate …………………………………………………….……. …………………………………………. RESPONSABIL TEHNIC CU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR …………………………………………….. VERIFICĂRI ŞI REVIZII TEHNICE ALE SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE (MODEL) 1. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiului ………………………………….. 7. …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei fixe de stingere ………………………….……………………….

…………………………………………………………………………………………………………… SEMNĂTURILE PERSOANELOR CARE AU VERIFICAT ŞI RECEPŢIONAT LUCRĂRILE DE REPARAŢII ………………………………………….. ……………………………………. ………………………………………….. ……….. ……………………………………………………………………………………………….217 ANEXA NR. 6. …………………………………………. numele şi prenumele persoanelor care au executat lucrările de reparaţii ……………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………. Data repunerii în stare de intervenţie a instalaţiei fixe de stingere a incendiilor …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Observaţii …………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………….…………. 3... 8. SEMNĂTURILE PERSOANELOR CARE AU EXECUTAT LUCRĂRILE DE REPARAŢII ……………………………………. 4.. ……………………………………. 7. …………………………………………………………………………………………………………… Numele. prenumele şi funcţia persoanelor care au verificat şi recepţionat lucrările de reparaţii executate şi unitatea de care aparţin ………………………………………………. Numele şi prenumele persoanei care ţine evidenţa lucrărilor de reparaţii……………… …………………………………………………………………………………………………………… Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiului ………………………………….. Data (perioada) de executare a lucrărilor de reparaţii …………………………………….…………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………… Data punerii în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere a incendiului ……………………… …………………………………………………………………………………………………………… Unitatea executantă. 5.. 2.…………. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Descrierea lucrărilor de reparaţii executate ………………………………………………….30 REGISTRU DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR DE REPARAŢII EFECTUATE LA INSTALAŢIA DE STINGERE A INCENDIILOR (MODEL) 1. 9.…………. 217 .

. beneficiar etc.. conform regulamentelor în vigoare............. 7....................ora……………......................... 3......... 6....................................................……………......................................... Personalul de execuţie......................……………………............. din NORMATIVUL PENTRU EXPLOATAREA SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE........ PERMIS DE LUCRU CU FOC (MODEL) În baza art.... 12........ ……..................................................…............31 UNITATEA ……………………..... destinaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente.......................... Transporturilor şi Locuinţei................……………............ 218 ........... cu Ordinul nr....................... se eliberează PERMIS DE LUCRU CU FOC pentru d-l ……………………………………………………………………........................................... Controlul şi supravegherea lucrărilor cu foc deschis se face de către d-l …...................................... metri.... aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice.....…… …………………………………………………………………………………………………………………........... Responsabilul (şeful) personalului de execuţie: Nume şi prenume ..................... ..4.......... care urmează să execute următoarele lucrări cu foc deschis ……………………………………………………………………....................................... Semnătura ..... din …………………………............................. ……………………………………………………………………………………………………........... ora……………până la data de…………………. de la data de ……………………………...... 5.. 4...................................................... întreruperea şi terminarea lucrărilor cu foc deschis................................. Alte măsuri specifice de prevenire a incendiilor .......................................................................... ............ Îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile de pe locul de execuţie al lucrărilor şi din apropierea acestuia pe o distanţă de …........cu respectarea următoarelor măsuri: 1..…………....................……. Nume şi prenume Calitatea Semnătura Şeful sectorului în care se execută lucrările: Nume şi prenume ..........…………….............................) despre începerea ......... astfel încât să înlăture posibilitatea aprinderii acestora....................... 2.............. Asigurarea la locul de muncă a următoarelor mijloace de stingere a incendiilor …...... Anunţarea conducătorului sectorului de activitate (proprietar....218 ANEXA NR.. ....... Verificarea zonei de lucru şi vecinătăţilor acesteia şi înlăturarea posibilităţilor de producere a incendiilor şi exploziilor atât la întreruperea şi terminarea lucrărilor cât şi pe parcursul lor....................... .........................… Semnătura ..... control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor menţionate mai sus............ Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice procesului tehnologic....... la ……………………………………………………………...... ………………........................................................................…...................

…………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Denumirea unităţii beneficiare …………………………………………………………………… Adresa unităţii beneficiare ………………………….. 3..………. Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei de stingere ……. proprietar) care ia în primire instalaţia …………..… …………………………………………………………………………………………………………… Data punerii în funcţiune a instalaţiei de stingere …………………………………………….… ………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Au fost predate şi luate în primire următoarele părţi şi elemente componente ale instalaţiei de stingere a incendiului ……………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… … Observaţii ……………………………………….…………………….. 5. …………………………………………………… …………………………………………………………………………………………….…………. …………………………………………………………………………………………………. …………………………………………... Localitatea ………………………… Data ……………………………… REPREZENTANTUL UNITĂŢII CARE PREDĂ INSTALAŢIA (Semnătura şi ştampila) REPREZENTANTUL UNITĂŢII CARE PRIMEŞTE INSTALAŢIA (Semnătura şi ştampila) …………………………………….32 PROCES VERBAL DE PREDARE – PRIMIRE ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIEI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR (MODEL) 1. Cu ocazia predării şi primirii în exploatare a instalaţiei de stingere a incendiilor.. …………………………………………………………………………………………………………… Reprezentantul unităţii de exploatare care face predarea instalaţiei …………………… …………………………………………………………………………………………………………… Reprezentantul unităţii (beneficiar. 7.219 ANEXA NR. 8. 10.…………………………………………. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiilor …………………………………. 9. 6. 219 . s-au predat următoarele documente şi acte justificative : …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 2.. 4...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful