,

A

,
~ , ~ ,
~

,
J

,
, , , , , , ,
~

; I:IC:
r

I ·

"

, .
1\1

I I ,

I:IC:

1--

J

, · , , · · · , l ·

; a::
~, , , .
1\1 I'

I I

I I I I .,

1

I , ,

x:

\'5.-..

J

Colegilor mei Psihiatri care m-au indemnat ~iprin opiniile lor m-au ajutat sa elaborez aeeasta luerare - 0 modesta ineereare de intelegere, elarifieare ~iordonare in aeeasta zona eu nisipuri mi~ciitoare.

CUPRINS
I. II. AR GUME NT TULBURARILE DE PERSONALITATE: PERSPECTIV A PSIHOLOGICA, PSIHOP ATOLOGICA SI CLINICA 7

o

,

11 12 19 20 22 26 28 30 32 34 35 37 40

© Toate drepturile de multiplicare, difuzare ~ireeditare rezervate Editurii ASKLEPIOS

1. Istoria tulburarilor de personalitate 2. Definirea tulburarilor de personalitate 2.1 Triada tip Itulburare Imodificare de personalitate 3. Asupra validitatii termenului de "tulburare a personalitatii"; sinonimii, includere 4. Factori corelativ-etiologici ai tulburarilor de personalitate 4.1 Tulburarile de personalitate din perspectiva psihanalitica 4.1.1 Mecanismele de aparare ale Ego-ului, expresie a istoriei vietii pacientului 4.1.2 Principalele defense implicate in patogenia unor tulburari de personalitate 5. Date epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate 6. Clasificari actuale ale tulburarilor de personalitate 6.1 Clasificarea bazata pe clustere 6.2 Clasificarea bazata pe gradul de severitate 6.3 Propunere pentru 0 noua clasificare a tulburarilor de personalitate in functie de gradul de validitate ~tiintifica ~ 7. Debutul tulburarilorde personalitate 8. Trasaturi psihologice ~ipsihopatologice 9. Criterii de diagnostic in tulburarile de personalitate 9.1 V aliditate ~istabilitate in diagnosticul tulburarii de personalitate

42 47 49 51 53

"'
I
I .'-C--'_~~"_ .~_.,-~ ...,........",~,"",".~--"", "~_'=.'

'__~_'""~,.,.,.""""'""~~_

. ..,...,.,,.....,._~ ._~ __ ..A:1J; __.. ~. _

..,j

. Investigarea ~ieva1uarea clinica a tu1burari1or . . Prognosticu1 tu1burari1or de persona1itate 14.1. ?.5 Prob1eme transferentia1e in terapia tu1burari1or de persona1i tate 15.(f32_) 13'8 . Terapia tu1burari1orde persona1itate: expectatie ~irea1itate 15.3 Criterii de diagnostic diferentia1 in tu1burari1e de persona1itate 10. Evo1uiia tulburari10r de persona1itate 12.1 Abordarea psihoterapeutica: expectatie ~iposibi1itati 15. TULBURARI DE PERSONALITATE IN CURS DE VALID ARE Tu1burarea depresiva a persona1itatii Tu1burarea pasiv-agresiva a persona1itatii TULBVRARI DE PERSONALITATE CONTROVERSATE Schimbarea persistenta a persona1itatii dupa 0 traire catastrofica Schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boa1a psihica severa .(6~ ··65 67 69 69 69 NEVALIDATE In d ex tema ti c In dex farm acotera p eu tic In dex de n urn e Glosar al un or termeni utilizati in text Add end a Abs tra ct Con ten ts DE PERSONALITATE VALIDATE paranoida a persona1itatii schizoida a persona1itatii schizotipala a persona1itatii dissociaIa a personalWitii borderline a persona1itatii histrionica a persona1itatii narcisica a persona1itatii anxioasa (evitanta) a persona1itatii 1)1 ) j~5j .2 Terapia psihofamlaco1ogica a tu1burari1or de personalitate./ 168 168 172 178 181 184 187 187 189 191 196 204 2a 5 207 2 I6 2 I7 22 1 . 0 abordare promitatoare 15. .4 Asupra complianiei terapeutice in tu1budiri1e de persona1itate 15.Q4'J 146 152 162) ' .1. de persona1itate 15.2 Un pas important spre va1idare: mode1u1(monotetic sau po1itetic) de diagnosticare 9..1 Recomandari genera1e in psihoterapia tu1burari1or de persona1itate 15.. TULBURARI TULBURARI Tu1burarea Tu1burarea Tu1burarea Tu1burarea Tu1burarea Tulburarea Tu1burarea Tu1burarea SPECIFICE DE PERSONALITATE Tu1burarea dependenta a personalitatii 54 56 59 61 Tu1burarea anancasta (obsesiv-compu1siva) a persona1itatii Tu1burarea emotiona1. TULBURARI DE PERSONALITATE Tu1burarea defetista a persona1itatii Tu1burarea sadica a persona1itatii Bib liografie 71 73 75 76 77 78 79 80 80 90 26 \i.6 Abordari terapeutice de perspectiva III.9.instabi1a a personali tatii . Tu1burare de persona1itate ~i comorbiditate 11.3 Spitalizarea pacienti10rcu tu1burari de persona1itate 15.2 Recomandari specifice in psihoterapia tu1burari1or de persona1itate 15. Comp1icatii ale tu1burari1or de personalitate 13..

ezinta: . I Inscrise in nosografiile psihiatrice moderne. desigur particulare (denumite ~i dizarmonice) ale personalitatii insului prezinta anumite caracteristici in sensul ca: .0 remisiune sau vindecare. . in domeniul anormalitatii psihice. respectiv a per~onalitatii insului.se cristalizeaza la adolescenta (odata cu struchlrarea personalitatii) ~l Nebunia vorbe~te . adid de maxima manifestare clinic a. tulburarile de personalitate cu greu pot fi considerate ca boli psihice propriu-zise. ARGUMENT i. Tocmai aceasta structurare ~i relativ constanta evolutie a tulburarilor de personalitate Ie mentine alaturi de bolile psihice propriu-zise. Aceasta intruc§. Totu~i.I. situandu-Ie insa in suprastructura nosografiei psihiatrice. .un debut care sa poata fi delimitat in timp. in sensul ca nUJJ. 7 j . speciali~tii domeniului au operat. Evident.~. de~i este greu de conturat (dar ~i de definit) "normalitatea" in viata psihica. In felul acesta se face un pas spre ceea ce putem denumi structurari ale personalitatii.0 perioada de "stare". tulburarile personalitatii au fost denumite "dezvoltari". Nefiind considerate boli. ceea ee determina 0 anumita retinere in tentatia de a formula notiunea de "personalitate armonioasa" ori "armoniea". literatura de specialitate evita sa foloseasea denominativul de "personalitate normala".sunt schitate ~ipot fi observate inca din copilarie.insotesc insul de-a lungul intregii sale existente. sui generis. Ignorand aceste precepte clasice ale bolii psihice sau somatice. aici este yorba de structuri psihice particulare. .t ele nu se conformeaza modelului medical al bolii ~i nu raspund accePtiei comune de boala. Spre deosebire de structura psihid obi~nuita. cu ezitari. fapt care Ie apropia de structura psihica a persoanei in cauza. comuna. tulburarile de personalitate sunt incrustate in textura fiintei umane. Aceste structurari. care corespunde normei statistice. eu prudenta dar ~i eu 0 semnifieativa efieienta. de strueturi psihiee dizarmonice..

muncim . spre a-i putea astfel. la randul ei.trasatura de personalitate (in aria de normalitate psihidi). suntem sanato~i (uneori ne imbolnavim). Spre deosebire de noi.isteria are drept corespondent .. brutale sau insidioase influente cristalizeaza sistemul axiologic al fiecaruia.. dar nici pe deplin norrnali.tulburarea paranoida a personalitatii.tulburare de personalitate (intre psihologie ~ipsihopatologie clinica). arie supusa mi~carii de maree determinata de influentele sociaIe. 0 aniversare. ei SUiltsarea ~ipiperul omenirii . Sub acest unghi. vulnerabili la infractiune dar ~i la adevaruri pe care noi nu Ie rostim. Aceste numeroase. ni~te banali (cel putin prin prisma conduitei. in acest secol. la obiceiuri. . schizoide. orele noastre astrale sunt ~i ele penibil de banale: 0 lauda. . in mod~fectiv ajuta. care cu cat ne prezentam mai normali suntem mai previzibili. marcante. ne conformam lor. unii dintre cei care Ie suporta prezinta 0 mai"mare receptivitate (care in planul etiopatogeniei este denumita vulnerabilitate).. a psihasteniei. cei care ne consideram normali. In linii de maxima generalitate. etc. Ei nu sunt bolnavi mintal.boala psihica (aflata in aria psihiatrica). nu ar trebui sa-i accepte. dar ~i a existentei noastre care se desta~oara pe taga~uri pregatite. La propriu ~i la figurat ei pot fi considerati ca rude ale celor din interiorul psihiatriei.nu rareori.in universul psihismului uman . in raport cu bolile psihice. educationale (in plan nomotetic) dar ~i de existenta ~i experienta de viata individuala (in plan idiografic). principalele trasaturi ale personalitatii sunt desemnate prin terrneni psihopatologici: trasaturi psihastenice. Nu numai pe baza omonimiei.. Astfel: . cei in cauza se inscriu in randul celor cu "tulburari de personalitate" . sugestibili si naivi sau inflexibili ~ipersuasivi. In plus. iubim. tara a patrunde insa in imperiul patologiei. histrionice. dizarmonicii sunt imprevizibili. tulburarile de personalitate piercl din acuitatea (amploarea) manifestarilorin favoarea duratei. Desigur.. poate 0 iubire traita. noi corespundem expectatiilor comune. bazele nosografiei psihiatrice modeme.punfmd. Altfel spus. cei cu tulburari de personalitate au imbogatit psihologia ~iin special personologia. depresive etc. la reguli de convietuire sociala. In fond. Aceste trepte sau instante psihice sugereaza ideea conform careia 9 \1'.paranoia are drept corespondent . aceasta. de fapt.. paranoiace. ei sunt altfel decat noi. noi cei considerati riorrnali. ci ~i din perspectiva continutului simptomatologiei consideram ca tulburarile de personalitate sunt reprezentante miniaturale ale principalelor boli psihice.. iar in ultimele doua decenii. . actionam in spiritullor. legiferate ~ipenibil de previzibile. principalele inventare de personalitate cuprind grupari de trasaturi (asemanatoare) denumite scale: ex. .. tulburarile de personalitate ocupa zona incerta dintre patologia psihica ~i norrnalitate. Ei sunt surprinzatori in raportarea lor la norme. ei t~lbura valurile vietii sociale ~iuneori Ie dau culoare.. Prin structurari sui generis ale personalitatii. In fapt. j 8 I . in general. ace~ti oameni se structureaza in mod inedit. bazele psihiatriei clasice. Particulari in conduita dar ~iin disponibilitati. Din perspectiva evolutiva. Mai mult.fortand omonimia) din denumirea principalelor boli psihice. dar nu in sens univoc-negativ a~a cum reiese din literatura domeniului. dupa cum. Fiind influentati atat de diferit. la ceilalti ~i. Evitand psihiatria. elocvente sau disimulate. cheza~uindu-i conduita.schizofrenia are drept corespondent . tocmai pentru a nu-i complexa.0 expresie a anomiei. Suntem normali pentru ca respectam norrnele. din pacate. in plan fantasmatic. polimorfe. imbatranim . in ambele situatii insa. armonicii. culturale. ei tind sa iasa din aria norrnalitatii. invatam (carte sau 0 meserie). consideram ca instantele nosografice ale suitei sanatate psihicaboala psihica sunt: . suntem. la sine.tulburarea histrionidi (isterica) a personalitatii etc. De~i ei fug de psihiatrie. de cele mai multe ori. denumirea principalelor tulburari de personalitate deriva (uneori fiind identica . unele din aceste influente sunt prea putemice. Tangentiali psihiatriei clinice ~ialergici fata de aceasta.J . Intr-adevar. previzibila. ne jucam. In fapt. tulburarea de personalitate poate fi situata in aceasta zona incerta dintre patologia psihica ~inormalitatea psihica. pentru a nu Ie induce sentimentul ca sunt bolnavi.tulburarea schizoida a personalitatii. conduita noastra fiind. a maniei. ne casiltorim. seducatori sau respingatori. in cadrul normalitatii.. ei confera continut psihiatriei extra murOs. scala depresiei. prin structura psihica ~iconduita ei sunt .

ar constitui terenul fertil al dezvoltarii unei boli psihice.. Terapia tulburarilor de personalitate: expectatie ~irealitate . consideri:im ca numai prin exc1udere ele sunt studiate de psihiatrie. . pentru ca nu tot ceea ce este logic ~iplauzibil este ipso-facto ~tiintific ~iveridic. Abordarea psihoterapeutidi: expeetatii ~iposibiliUiti. Spitalizarea pacientilor cu tulburari de personalitate. iaraceasta. Prognosticul tulburarilor de personalitate. Aceasta. Tulburarile de personalitate din perspectiva psihanalitiea.de efortul integrarii la exigentele normalitatii. Factori corelativ-etiologici ai tulburarii de personalitate. astfel: => trasatura de personalitate paranoida => => tulburare paranoida de personalitate => => psihoza paranoida Supozitia acestei linii evolutive este logica. Triada: tip/tulburare/modifieare de personalitate. Date epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate. Propunere pentru 0 noua clasifieare a tulburarilor de personalitate in functie de gradul de vaIiditate ~tiintifidi ~icliniea. Trasaturi psihologice ~ipsihopatologice. Definirea tulburarii de personalitate. Dimpotriva.o anumita trasatura de personalitate. sinonimii. Terapia psihofarmaeologid'i a tulburarilor de personalitate. lar. Probleme transferentiale in terapia tulburarilor de personalitate. V aliditate ~istabilitate in diagnosticul tulburarii de personalitate. Investigarea ~i evaluarea clinica a tulburarilor de personalitate. Criterii de diagnostic diferentialin tulburarile de personalitate. Daca . nu este nicidecum un postulat. Asupra validitatii termenului de "tulburare a personalitatii". Clasificarea bazaUi pe gradul de severitate. includere. Clasificari actuale ale tulburarilor de personalitate. uneori posibil. lipsindu-i astfel: . Acest triptic este plauzibil. dar mai ales posibiIitatea aeestora de a se complaee ~i eonsDlida in rolul comod ~i aparent protector de bolnav psihic. Asupra eompliantei terapeutiee in tulburarile de personalitate. eei eu tulburari de personalitate trebuie Iasati in dimpul sanogenetic al soeietatii ~i predati.prin evolutia lor natural a . ar favoriza aparitia unei tulburari de personalitate.illdulei. PSIHOP ATOLOGICA SI CLINICA . ci numai altfel strueturati sub aspeetul eHidiriipersonalitatii. Complicatii ale tulburarilor de personalitate.de eotidiana eorijare a soeietatii ~i . Evolutia tulburarilor de personalitate. Tulburare de personalitate ~i comorbiditate. 0 abordare promitatoare.hiperclorhidrie => gastrita hiperacida => ulcer gastric ~irespectiv. Abordari terapeutiee de perspeetiva in tulburarile de personalitate. Clasificarea bazata pe clustere. intrucatva plauzibila ~itotu~i acest fapt nu este validat.algii precordiale => cardiopatie ischemica => infarct miocardic. Istoria tulbud'irilor de personalitate. TULBURARILE DE PERSONALITATE: o PERSPECTIV A PSIHOLOGICA. spre studiu ~i management psihologiei soeiale.tulburarile de personalitate nu se indreapta spre patologie. Altfel spus. Aceasta situatie din personologie ~ipsihopatologie ar fi comparata cu aceea din gastroenterologie sau din cardiologie: . Criterii de diagnostic in tulburarile de personalitate. Un pas important spre validare: modelul (monotetic sau politetie) de diagnostieare. ele nu trebuie incazarmate in rigorile nosografiei ~i terapiei psihiatriee pentru a nu Ii se ere a eelor in eauza statutul de bolnav psihie. II. psihiatria nu trebuie sa-~i deschida portile spre a primi oameni care nu sunt bolnavi. 10 Jl J . mai bine conturata. Debutul tulburarilor de personalitate. dar nu este in mod obligatoriu urmat.

continua sa dezbata problematica "pura" a acestuia. Dougall. e. de fapt. in care multe din observatiile lor constituie achizitii pretioase.I. in pofida faptului ca: .spre persoana nebolnava (care in egosintonia ei se considera echilibrata) dar care este dizarmonic structurata. ace~tia nu au fost psihologi. psihologia ~imedicina. Chiar daca. acceptia notiunii de moral nu se referea la categorii1e etice (bine-rau. Ei au avut aceasta posibilitate pentru ca se bazau pe faptele cotidiene. cel care a pus bazele Psihologiei Medicale americane. nontangential cu drama sau durerea. Ca 0 confirmare a acestor asertiuni este faptul ca notiunea de Personalitate anormaHi (aparuta in primul an al secolului trecut) apartine intemeietorului psihiatriei clasice franceze Philippe Pinel.cris in 1812 "Deranjamentul facultatilor morale". speciali~ti in medicina psihologica. fapt care i-a permis sa se inscrie. Mai mult. termenul de Personalitate anormaHi era atribuit acelor pacienti care. autoritar ~idefinitiv. ci psihiatrii. a omului exclusiv normal. In acceptia lui Ph. care de fapt nu-i apartin. de la inceput ~iin tot mai mare masura. "originea teoriilor personalitatii datoreaza foarte mult profesiei medic ale ~i exigentei practicii medicale" (e. din pacate. "tauritorii celor mai interesante teorii ale personalitatii . respectiv al psihozei. Me. respectiv de psihiatri. Pavlov ~imulti altii . Precizam in acest context faptul ca in primele decenii ale secolului 19. dar "neschimbati ca afect". tauritorii psihoterapiilor nu sunt din pacate psihologii. psihologia in general. fapt care i-a permis sa C _ o</descopere continentul psihoterapiei.G. dar au ~ipracticat in domeniul medical.P. Altfel spus. iar termenul de manie avea 0 sfera extensiva ~i se referea.). nu erau nebuni. personologia. in personologie.au avut nu numai 0 instructie de baza medicala. 1957. Freud. in expansiunea ei intr-un "imperialism psihiatric" a ocupat arii ale vietii psihice normale. psihiatrii ~i-au ridicat privirea dincolo de persoana alienata: spre persoana nebolnava dar tulburata.problematica psihoterapiei este esenti'almente psihologica. Pinel delirul era considerat(ca deaitfeli?i astazi) semnul pato~nomonic al unei boli psihice propriu-zise. in ansamblu. tulburarile de personalitate au fost. inaltand edificiul teoriilor personologice pe caramizile arse in focul experimentului pe care natura 11 realiza cu mintea omului (Ibidem).cinstit-:nesinstit etc. . comiteau "acte impulsive" a caror amploare atingea uneori "0 furie criminala". intrucat ei prezentau "anumite izbucniri nervoase". edificandu-~i propriul domeniu.. tauritorii socioterapiilor nu sunt. p. "tara ru~ine" i?icu "0 iresponsabilitate innascuta". Oferindu-li-se aceste arii ale nimanui. ci psihiatrii. ceea ce le-a permis sa aduca lumini noi in acest domeniu al personologiei.P. atat in Europa cat i?iin Statele Unite. ci i-au fost treptat cedate de catre sociologie ~ipsihologie care. deci sectoriala. prin formatia lor primara. a~a cum au subliniat cei mai avizati personologi. doliul sau pierderea (fapte comune de viata inscrise in "destinul cotidian") pe seama psihiatriei care. Consideratii asemanatoare pot fi tacute ~i despre personologie 12 unde. Jung.. ca ~i . preluate de catre medici ~i anume de cei care se ocupa cu viata psihica din perspectiva patologica. Lindzei. a~a cum am afirmat i?iin alt context. cu stresul sau frustrarea. Pinel. ei au apreciat faptul psihologic dintr-o noua perspectiva. probabil definitive" (G.. "functiile lor intelectuale. de~i destinate cunoa~terii omului. tulburarile de personalitate aduc astazi 0 dimensiune socio-umana particulara care intregqte antropologia. la nebunie. Dqi disputate de catre cele trei domenii mentionate. 13 I I I -l . judecata. ea fiind expusa in lucrarea "Mania tara delir" (1801). Tocmai de aceea. a lasat chiardezamagirea. S..1. ci mai ales la manifestilri afective. pA). . de perceptie. sociologii.modul de abordare a persoanei in psihoterapie este relational. medicul american Benjamin Rush. G. ISTORIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE Situate intre cele trei mari domenii ale cunoa~terii. Intr-adevar. psihiatria nu a acaparat "tulburarile personalitatii". Hall. Influentat probabil de Ph. Janet. De fapt. sociologia. Tulburarea lor era dispozLtionala. I. memorie ~i imaginatie fiind intacte". a des. in care erau prezentati oameni cu "ratiune sanatoasa ~iintelect blm".21). iar continutul dialogului este prin excelenta psihosocial.

obiceiurilornaturaIe. C.!!!P. C."degenerati ereditari". Prichard define~te "persoana cu 0 perversiune morbida a sentimentelor. Totu9i. p. 1885. Sub aceasta noua denumire de psihopatie. impulsurile ~i dorintele lor sunt egoiste . preia ideile lui J. de mare inspiratie. Esquirol extinde deci aria tulburarilor personalitatii de la d~~iul dispozitionalmoralla c_el ognitiv-comportamentai. Koch a inclus atat conditiile comportamentale cat ~ipe tele simptomatice. Prichard. In ultimul deceniu al secolului trecut. M. Gelder et al. dar nu mai putin cutezator. Cu toate acestea. istoria lor cunoa~te un declin care se 14 15 J _ . simplu. ~i in general validate astazi.care a mcut epoca. c ~-. de "nebunie morala". J. Prichard.. care cuprindeau actualele tulburari de personalitate. care in opinia no astra constituie geneza unui capitol de cea mai mare amploare din psihopatologia contemporana.l!:mrarile mintale. C. mra nici-o idee deliranta sau halucinatie" (J. Cf.es (:~generativ care sporqte in d severitate cu fiecare generatie". 0 propensiune de a executa actiunile comune ale vietii intr-un mod diferit fata de cel obisnuit este 0 trasatura a multor cazuri de nebunie morala" (J. Maudsley. care a fost larg adoptat pe plan international ~i mentinut timp de un secol.6. p.p~re fi guvernata de a motiveimorale" (H. Gelder et ai... 1983. in primele (9i totodata cele mai raspandite editii ale Lehrbuch-ului sau de De la acest moment de admirabila c1arificare ~irealista delimitare a tulburarilor de personalitate. care considera ca la baza acestor tulburari sta un "p~~_c.. odata cu James Cowles Prichard. C.Dupa cum se poate constata. Cu toate acestea. aceea de "idiotie rnQrala". J. In notiunea nou creata. dispozitiei. P. J. 368). p. obiceiuri singulare ~i absurde. inc1inatiilor. Pe acest versant descendent se inscrie psihiatrul francez B. Koch inscrie "toatetl!. 126).9rtareill2. realiste. istoria propriu-zisa a acestui domeniu incepe in Anglia.!:. adici'i pe acelea care au fost denumite ulterior nevroze. J. J. dissocial ~iperturbator al tulburarii de personalitate este preponderent ~inet exprimat in opera lui J. Pinel ~i B. autor al lucrarii "Tratat asupra dementei ~i a altor tulburari ale mintii" (1835). V. C. preluandu-i erorile. adica pana in ace~ti ultimi ani dnd este inlocuit cu cel actual. C. Dupa exact 0 jumatate de secol. invocata din primii ani ai secolului de catre Ph.. inca din primii ani ai secolului trecut psihiatrii au mcut aprecieri pertinente. J. acest c1asic al psihopatologiei clinice franceze. afectelor. p. E. tulburari care nu se ridica insa pana la gradul de boala mintala" (J. Astfel. ----------In aceea~i perioada a aparut ~i 0 alta notiune neinspirata. in pofida spiritului sau novator. 1835. inspirat ~i atat de adecvat conditiei in cauza. A. Prichard dar intr-o maniera intrucatva selectiva. alt psihiatru englez. E. iar c(). Prichard care in acest sens. preluata din pacate de un mare psihiatru francez. Freeman. 18). A. 1835.. p. Conotatia dispozitionaHi a notiunii de "morala"."degenerati superiori". Koch (1891) confera acestor conditii termenul de Infet:t<!ritate psihopatidi. D. p. in care erau inscrise toate formele deficientelor mintale 9i . 1 " extinde pana la sfaqitul secolului trecut. 23). 171. Koch. 1891. p. A. intr-un moment de insight. ~i toto data tara nici-o tulburare sau defect remarcabil al intelectului ori cunoa~terii sau a facultatilor de ration ament. 1989. medic primar la spitalul din Bristol. insistand asupra caracterului delictual al acestor persoane care "nu au nici-un sentiment IrlOr~ladevarat. care sublinia faptul ca "0 proportie considerabila din cazurile de nebunie morala sunt acelea in care tendinta spre tristete sau melancolie constituie trasatura dominanta" (Ibidem.La randullui. C. In aceasta lucrare. Prin acest termen. cf. A. Kraepelin a ramas tributar autoritatii ~tiintifice a marelui psihiatru francez V. exprimand cel mai bine esenta acestui grup de tulburari. Rush este prezenta ~i la J. M. Henri Maudsley (1885).. precum ~i pe acela de Psihopatie. caracterul comportamental. elvetianul Emil Kraepelin.. Magnan. 127). Magnan (1893) care descrie: . care influenteaza viata personala a insului. asupra tulburarilor de personalitate. . A. Un moment important in istoria tulburarilor de personalitate este inscris de fondatorul nosografiei psihiatrice moderne. descrie m1837pacientinonpsihotici. C. dobandite sau congenitale. Jean Etienne Dominique Esquirol. lanseaza un termen nou = nebunia moraHi (Moral Insanity) . Prichard. a disponibilitatilor morale ~i impulsurilor. 1989. expresiv ~i toto data semnificativ. Morel (1839). ar cu d mod de gandire ~i comportament distorsionate. acela de "Tulburare de personalitate". mentioneaza: "excentricitate a comportarii. Prichard. cf.

atat de diverse sub aspectul conduitei reprobabile. I-a constituit opera psihiatrului german Kurt Schneider. prin opera lui K. considerandu-Ie ca: . prin faptul ca: -in acceptie generaIa. in lucrarea sa intitulata Stari psihopatice (1939). epileptoid ~isenzitiv . E. Prin aceasta. care cuprinde ansamblul tulburarilor de personalitate ~i . E.Psihiatrie.de PersonaIitate Psihopatica. nerespectarea lor fiind puternic dezaprobata de grupul social.anomalii constitutionale ale personalitatii. escroci.Kraepelin (1921) dezvolta notiunea de "Spectru al tulburarilor de personalitate". antisociali ~i cverulenti (certareti). sunt foarte inalt valorizate. extinzandu-l asupra a ceea ce el a denumit: . Schneider i se atribuie sintagma conform careia "psihopat este aeela care ehinuie pe altii" (spre deosebire de nevrotic. inca actuala. sintetizata in lucrarea "Personalitati Psihopatice" (1950). excentrici. in orice caz. E. in aceea~i perioada."personalitati creative". Spirit metodic (prin natura sa germana).de asemenea. acceptie care vizeaza. Numai in editia a opta a Manualului de Psihiatrie. ci ~i pe aeeea de om deosebit sub aspect relational ~iin plan mai larg. . D. care se chinuie pe sine) toemai el a fost cel care. aparuse ideea relierarii unor aspecte pozitive. nu 0 respecta. social. aceasta dlhotomie este fastidioasa ~i slab recunoscuta astazi. In opinia noastra. Continuandu-~i observatiile. din structura psihopatiilor. care erau excesiv de nesiguri ~i dubitativi. ~iin privinta taxinomiei psihopatiilor E. Magnan. ehiar daca nu incalca legea. tulburarea antisociala a personalitatii. ci ~i implicit. Schneider la edificarea moderna a acestei categorii nosografice consta in faptul ca el s-a eliberat de conceptia larg raspandita in Anglia ~ipreluata ulterior de E.0 acceptie extensiva. care erau in mod cronic depresivi. evidentiind un anumit potential infractional.psihoze nedezvoltate.0 acceptie restrictiva ~i intrucatva peiorativa. extinzand aria psihopatiilor. el nu are sensibilitate ~i respect pentru norme ~i reguli care. eel putin in anumite culturi. . Schneider s-a ajuns ea notiunea de psihopatie sa cunoasca 0 disfunctie semantica: . Kraepelin (1927) elaboreaza tipurile de personalitate pe care Ie denume~te: schizoid. Totu~i consideram ca ea se mentine nu numai in mod explicit. sub umbra amoralitatii ~i a infractionalitatii. lansate cu precadere de psihiatrii englezi.predominant agresivi. Un alt moment in elaborarea unei conceptii realiste ~i totodata comprehensive asupra tulburarilor de personalitate. care se refera la aspectele dissociale din aceasta grupa nosografica. De fapt. pe care ii putem denumi propriu-zis agresivi sau heteroagresivi ~i 17 . sau poate inspirat de K. KraepeIin. E. Contributia esentiala a lui K. Kraepelin a e1aborato conceptie proprie asupra tulburarilor de personalitate. daca tinem seama de faptul ca tot in Anglia. Sub acest aspect."personalitati inadecvate" ~i .chiar daca cel cu tulburare de personalitate nu prezinta tangenta eu legea. Schneider. care vedea aceste persoane numai din perspectiva anormalitatii ~i 16 infractionalitatii. lansata cu putin timp inainte la Paris de catre V. E. cicloid. Dupa cum se poate constata. precizam ca de~i lui K. . care a contribuit la raspandirea ei in toata lumea. Kraepelin alcatuie~te prima clasificare moderna a tulburarilor de personalitate pe care Ie imparte in ~apte grupe: instabili. In mod independent. Eroarea acestui savant al clinicii psihiatrice ne apare cu mai multa evidenta. psihiatrul scotian David Henderson depa~qte perimetrul consideratiilor negative in deserierea psihopatiilor. oricum creative. In felul acesta. . preluata ca atare de Kurt Schneider. care prezentau aceste persoane. in care include psihopatii: • care sunt marcati de aceasta pulsiune. el considera ca diferite tipuri ale tulburarilor de personalitate sunt variante ale psihozelor afective ~i paranoide de care sunt legate biogenetic. se considera ca 0 ignora sau. mincino~i. notiunea de tulb~rare de personalitate (mai ales sub traditionala sa denumire de "psihopatie") poarta in subsidiar nu numai ideea de om particular. Kraepelin a preluat ideea degenerescentei. Kraepelin preia idei mai vechi. in 1921. Henderson clasifica psihopatii in trei eategorii: . a inclus in ea ~ipe cei care "i~i cauzau suferinta". prezentate in cea de-a opta editie a Manualului de Psihiatrie un de folose~te pentru prima data notiunea. dar ~i ca . eel cu tulburare de personalitate. in fapt. impulsivi. Totodata.

. oameni mobilizatori care pot fi acreditati drept conducatori.. 1992. - ' . . insu~i conceptul de personalitate. bioehimlcii -~i. mincinoase patologic.se vrea 0 defini(ie cauzala in sensul ca "starile ~i pattern-urile comportamentale . facilitand astfel aflarea sursei. multe shIdii modeme preiau ca atare definitia. a eel pu(in doua persoane. nu s-au bazat pe 0 aqiune metodica.. p.. grup ce cuprinde oamenii cu anumite aptihldini dar "intens individuali~ti". Analiza acestor definitii ilustreaza faphIl ca ele se grupeazii in jurul celor elaborate de cele doua taxinomii intemationale astazi in vigoare: ICD-X (1992) ~irespectiv DSM-IV (1994). Ori. ee tind a fi persistente ~i sunt expresia stilului de viata ~ia modului de relationare eu sine ~i cu altii.. neur. elaborata de experti considerati a prezenta un inalt prestigiu profesional. tara a recurge la 0 nuantata analiza logica ~i stilistica. continua autorul. este preluata ~i eroarea pe care aeeasta 0 impliea. Astfel in aeeeptia expertilor OMS. . in consecin(a "rela(ionarea" nu poate fi decat cu altul saucu al(ii ~i nicideeum "ell sine ~i cu al(ii". schizoide. cunoa~te zeci de definitii ~i sute de acceptii.. care l~i craiesc drum in viata indiferent de mijloace. a earei sorginte poate fi ge~!ica. Acest fapt devine frapant cand odata cu definitia. dimpotriva. Henderson ofera ~i exemple pentru aceasta grupa ca Napoleon.iliziologica..200). cheia de bolta a psihologiei ~i psihopatologiei. dupa cum. earaeteristice unei anumite persoane" (lCD-X. sunt expresia stilului de via(a ~i a modului de rela(ionare". practic. ehiar ~i observa(ia empirica impune ea axiomatica. ci printr-o pomire fanatica. semnifieative clinic. eventual. pattem-uri eomportamentale. hipocondriace. peQ~gogica. --predominant pasivi sau inadecvati.. trebuie sa fie la cel mai Inalt grad de expecta(ie..predominant creativi. D. reprezentanti ai unui forum mondial: Organiza(ia MondiaIa a Sanata(ii. tulburarile personalitatii sunt definite ca "stari si . dependenti de drag sau de alcool. ea trebuie sa fie infailibila. pe care-i putem denumi autoagresivi. instabile. departe de a fi cauza. Din aceasta perspectiva. care se dore~te a avea un caracter international.a doua observatie are in vedere sintagma "modului de relation are eu sine ~i al(ii". In care autorul include persoane insensibile. pentru a putea fi acceptata. definitia mai susmentionata este grevata de doua inconsisten(e: . Jeane d' Arc ~ialtii ale caror realizari.. prezenta. defini(ia elaborata. constituie consecinta unei structuri particulare. sa se bucure de cea mai Inalta validitate ~i reliabilitate. tara a i se mentiona sorgintea. --~ in cazul de fata Insa este yorba de 0 definitie colectiva. in orice relatie..• suicidari. In plus. 2. '. Acest mare ~iputemic animal care este denumit popor o definitie 18 extensiva ~i intruciitva comprehensiva este formulata 19 J . in cazul tulburarilor de personalitate "stiJul de via(a ~i modul de relationare". DEFINIREA TULBURARILOR DE -PltRSONALITATE Exista numeroase definitii ale tulbudirii £\~tpersonalitate.

Tulburarea de personalitate reprezinta 0 deviatie extrema sau . ostateci. de obicei. acest pattern este pervaziv ~i inflexibiI. tipul nu determina nici o disfunctionalitate ~i cu atat mai putin () invaliditate functionala profesionala sau socio-familiala. captivitate sau boala psihica severa. generale ~i formale (ex. longilin. .. aceasta definitie este larg explicativa.fata de persoana respectiva ~i de la normele grupului intrudit ea se schiteaza din copilarie. in urma unei trairi psihostresante excesive ~i prelungite. in fapt irelevant pentru exprimarea unei caracteristici comportamentale definitorii. dispastic etc). in aceasta definitie insistenta asupra genului proxim ("pattern persistent") face sa se piarda din vedere diferenta specifica ~ianume: repetand cum este patternul nu aflam in ce consta el. picnic. Spre deosebire de tulburarea de personalitate care constituie 0 dezvoltare. lagare de concentrare. pe baza unor asemaniiri 20 Fizionomia mea nu ma ajuta sa ma cunosc ? 21 . cu debut in adolescenta sau timpuriu in viata aduIta. predominant cognitive.629). in timp ce modificarea de personalitate este intotdeauna secundara unei situatii sau conditii elocvente ~i certe: dezastre. "inflexibil" . a~a numita "experienta anterioara" este un fapt presupus. modificarea de personalitate este dobandita. intuit. Expresie a unei organizari ~i structurari psihice specifice. Tipu! de personalitate are in vedere structura acesteia din perspectiva normalitatii.de Asociatia Psihiatrica ' Americana conform careia "Tulburarea de ~- personalitate este un pattern persistent de experienta interioara ~i comportament care deviaza in mod clar de la a~tept~rjl~pe care Ie avem din partea insului. poate fi urmatoarea: ansamblu caracteristic ~i persistent de trasaturi.1 TRIADA TIP / TULBURARE / MODIFICARE DE PERSONALIT A TE care reunesc elemente Definitiile tulburarii de personalitate psihologice relativ heteroc1ite impun distinctia intre notiunile de tip. Sub aspect etiologic. tortura. Tip breviIin. simti.. De~i discursiva. tipul este ilustrat prin pattern-uri comportamentale relativ stabile care au in vedere un mod perso' . sau in urma unei boli psihice severe. tulburarea de personalitate are 0 sorginte plurifactoriala. 2. dispozitionale ~i relationale.!. Spre deosebire de tulburarea de personalitate. la varsta adulta. tipul de personalitate se inscrie in normalitate unde realizeaza categorii sau grupiiri. nal de a percepe. Modificarea de personalitate apare.. cu evitarea limitelor mai susmentionate. cu atat mai muIt cu cat aceste notiuni sunt considerate ~iutilizate ca sinonime. stabilin timp". se cristalizeaza la adolescenta ~i insote~te persoana respectiva pe tot parcursul experientei sale. In plus aici. In plus. 0 astfel de tulburare a mai fost demm1ita dezvoItare ------- o propunere pentru definirea sintetica ~i operationala a tulburarii de personalitate. stabil In timp ~icare determina disfunctionalitate" (DSM-IV. Pe de aIta parte. 1994. gandi si reactiona. semnificativa de la patternul comportamental comun al grupului cultural respectiv.. repetitia concureaza pleonasmul in formulari ca: "pattern persistent" . tulburare ~imodificare de personalitate. p. Astfel. ilustrate printr-un comportament care deviaza in mod evident ~i invalid ant de la expectatiiIe sau socia.

de ignorare ~i sfidare a normelor ~i relatiilor sociale. Aceasta notiune este invalidata din start prin Insu~i aspectul ei lexical. care. se po ate spune ca ele tulburii valurile vietii sociale. . Lipsiti de regrete pentru comportamentullor agresiv ~i perturbator. 23 I J J _ . tot de dltre un psihiatru englez.pionierul ideilor despre tulburarile de personalitate. ace~ti oameni par incapabili de a Invata din experienta.sociopatie. "nu au nici un simt al responsabilitatii. Asupra notiunii de sociopatie Intr-o caracterizare generaIa a tulburarilor de personalitate. aceasta conotatie morala a dus la aparitia a doua denumiri corespunzatoare: . Pe de alta parte. In ansamblu. de fapt. sub influenta conceptiei degenerescentei. . de larga Intindere. eu aceea de caracteropatie. ace~ti termeni. Aceste trei notiuni ~i-au disputat Intaietatea. aspecte desigur reale pentru anumite tulburari de personalitate. o succinta analiza a legitimizarii celor trei termeni. situat Intre normal 22 j ! l 1 ~ipatologic. au constituit triada notionala care. eu ~anse diferite In denumirea acestui grup nosografie. Asupra notiunii de anetopatie (caracteropatie). notiunea Ie inerimineaza. Ineearca sa denumeasca aceste persoane cu trasaturi heteroclite. din unghiuri diferite. termenu! propriu zis de sociopatie a fost creat numai de trei decenii. (1801) avea asupra acestor conditii 0 conceptie. conceptie care a culminat cu inspirata denumire a lui J. Prichard (1835) de Nebunie moraHi: . Prin caracterul ei limitativ.In a doua jumatate a secolului trecut.3. dnd tulburarile de personalitate. De~i aria acestui termen a fost conturata cu peste un secolln urma de catre psihiatrii englezi. tulburarea de personalitate era vazuta din perspectiva moralitatii. In prime Ie decenii ale secolului nostru. Pe de alta parte. situatie in care aria acestei notiuni se extinde. conditia In discutie avea 0 dubla conotatie: . continutul tulburarii de tip dissocial ~iborderline a personalitatii. Din aceasta perspectiva. In lucrarea sa Nebunie fiirii delir adica In "nebunie rara psihoza". SINONIMII. w DE "TULBURARE A PERSONALITATII". erau vazute din perspectiva moralei ~i considerate ca stari de agenezie moralii.de perturbare a conduitei morale.psihopatie. Ph. fiecare cu un continut relativ-speeifie. desconsidera adevarul ~i nu cunosc ru~inea". accentul s-a deplasat de la aspectele morale spre cele juridico-infractionale.anetopatie (caracteropatie) ~i . neinspirat. respectiv defectul de relationare. ! ! ! i 1 I I I In linii de maxima generalitate. ca defectullor bazal sta in dif1cultatea de integrare ~ide armonizare sociala. INCLUDERE . alaturi de aceea mai veche de . exprimand In primul rand. La nlndul ei. sinonima Intrudtva. ne-ar permite o mai buna Intelegere asupra mentinerii ~iutilizarii lor In lexicul psihiatric actual. formal. termen impropriu. Sub unghi sociologic Insa. Pinel vedea 0 "nebunie" situata la granita dintre normalitatea psihica ~i psihoza situatie care ar putea fi redata prin termenul de Personalitate anormalii. opun 0 anumita rezistenta introducerii unei noi notiuni de tulburare a personalitatii adoptate ~i lansate de forurile psihiatrice internationale prin ICD ~iDSM. notiunea de anetopatie este tributara primeijumatati a secolului trecut. ea ~iasupra rezistentei psihiatrilor la Innoirile notionale necesare. de~i larg acceptat. aceasta situatie a influentat aparitia termenului de Inferioritate psihopatica ~irespectiv psihopatie. • I I I . orientata In special nosografic. Ph. Pinel.In primele patru decenii ale secolului trecut. rara a fi irationali sau psihotici. ace~ti oameni. ~iIn primul rand pentru tulburarea dissociaUi ~iborderline. ASUPRA VALIDITATII TERMENULUI .e. Astfel: . notiunile utilizate pentru a desemna ceea ce astazi denumim tulburiiri de personalitate au urmat conceptia de baza a epocii asupra acestor conditii. Intruditva globalista. etica fiind ~tiinta normelor morale pe care. Cleckley (1966) ~iprezentat In lucrarea sa Masca Siinatiitii. In acceptia autorului. termenul vizeaza defectul de a stabili relatii (desigur optime). notiunea de anetopatie ar trebui Inlocuita cu aceea de moralopatie. notiunea are 0 sfera mult prea restransa.

personalitate inadecvata ~i . fiind utilizat in lucrarile unor psihiatri care: . .personalitate accentuata care. dupa un secol de utilizare i se retrage. psihopatie. sau . Istoria tulburarilor de personalitate a mai cunoscut ~i alti termeni sinonimi asupra carora nu s-a oprit. fiind inlocuit cu acela de tulburare de personalitate. termenul de psihopatie ~i-a extins aria asupra ansamblului bolilor psihice.preluarii ~iutilizarii sale de catre fondatoml nosografiei psihiatrice. veritabile efemeride sinonimice precum: . . repede inlocuit cu acela de personalitate.treilea concept generic utilizat pentru a desemna acest nou grup nosografic.personalitate imatura . .caracterului sau comprehensibil. termenul de psihopatie s-a dovedit a fi inconsistent. orice acreditare.L. ceea ce nu corespunde nici semnificatiei psihiatrice ~i nici validita!ii ~tiintifice. in afara psihiatriei: .in virtutea traditiei au perpetuat cu pseudoargumente ~imai ales dintr-un pretins orgoliu "~tiintific" aceasta veche denumire careia. Totu~i. termenul de psihopatie a Iacut epoca in psihopatologia c1inica fiind ipostaziat (ali'ituri de alte doua concepte fundamentale. ci ~iin contextul medical general. Pe de alta parte insa. nu mai necesita comentarii. Asupra notiunii de psihopatie Se poate considera ca termenul de psihopatie apartine lui J.el a fost preluat in acceptie etimologica. de suferinta sau de tulburare psihica. prin inconsistenta continutului lor. astfel. termenul de psihopatie este folositintr-o nepermisa sinonimie cu acela de boala psihica. nu numai in publicullarg. 24 Actualmente. 0 anumita vulnerabilitate. Emil Kraepelin. nevroza ~i psihoza) drept al . eu toate acestea.prin aceea~i acceptie etimologica.Dupa cum se poate constata din acesta schita descriptiva a sociopatiei. termenul de psihopatie nu mai este mentionat in cele doua mari taxinomii psihiatrice. ICD (1992) ~i DSM-IV (1994). in virtutea unui reductionism facil ~itotodati'i fastidios. sintagma inconsistenta si neacceptata datorita genului proxim de inferioritate.nu sunt la curent cu datele celor doua taxinomii psihiatrice intemationale.departe de a fi expresia unei suferinte psihice. Koch (1891) care vorbea lnsa de "inferioritate psihopatidi". mai ales in a douajumi'itate a secolului nostru. Noua formu1are de personalitate psihopatica a fost larg acceptata ~imentinuta pana in ultimul deceniu datorita: . intrucat. termenul de psihopatie este inca prezent. trasaturile ~imanifesti'irile psihopatice sunt traite ca egosintonice (in sensul ca nu sunt considerate ca anormale de ci'itre cel in cauza). Preluat de ci'itrec1inicieni datorita caractemlui sau sintetic. in mod necesar. Medicul 25 . termenul se refera mai degraba la tulburarea dissociaIi'i (sau antisociala) a personalitatii ~inicidecum la ansamblul tulburarilor de personalitate. de "suferinta psihica". . termenul complet de personalitate psihopatica a fost inlocuit cu acela de psihopatie. disjunctia diadei de personalitate psihopatica ~irenuntarea la primul element de "personalitate" a produs celui de al doilea. Astfelluat independent.

Printre acestea se mentioneaza: . schizoida ~i schizotipala. ~dii de adoptiune asupra copiilor proveniti din parinti cu tulburan de personalitate (in special de tip dissocial) au relevat faptul ca in viata aduIta. 1994. Astfel. Ca ~iinalte"situatii de cercetare psihosociologica ~iaici. . dezadaptat. care consta in izbucniri de unde bioelectrice pozitive. inchidere. Date de heritabilitate in etiologia tulburarilor de personalitate. in orice caz nemotivat. poate aparea a~a numitul sindrom episodic de_discontrol. In ampla arie a supozitiilor etiologice. agresivitate ~imanifestari suicidare.0 reducere a concentratiei acidului 5 hidroxiindolacetic (un metabolit al serotoninei). Kaplan. ~ Rolul mediului in aparitia tulburarilor de personalitate. de la evenimentele de viata la consideratiile psihanalitice. asertiunea sugerand faptul ca.hiperrnetrop. Investigatia bioelectrica a persoanelor care prezentau corelatiile mentionate a evidentiat prezenta undelor teta.000 perechi de gemeni. in tulburarile de personalitate evitanta. de la cele biochimice la cele electrofiziologice. Asdel. 731). in tulburarile de personalitate ilustrate prin impulsivitate. un amplu studiu efectuat in Statele Unite pe 15. inregistrate in copilarie ~i aparitia tulburarilor de personalitate care slrrvin la varsta adulta tanara. . .0 activare a sistemelor ~opa~inHgice ~i seX9. Modificari biologice variate au fost tot mai frecvent semnalate in tulburarile de personalitate.ergice. retragere. Acest fe. Un fapt asemanator (daca nu cumva acela~i). dissociala si sadica. in general. In ultimii ani.mi~cari sacadate ale globilor oculari la proba de urmarire a unui obiect in mi~care. Grebb. el 27 G Date biologice implicate in tulburarile ~~ii cerebrale minore. nomen este constatat ~nn viata curenta. ca ~i de 1416 cieli pe secunda. nedescifrata etiologie. proiectia si influenta inconstienta a cercetatorului este semnificativa. . cu microleziuni cerebrale. niciunul nu se bucura de validitate ~tiintifica. la care concordanta a fost mai inaWi ~i dizigoti. . ezitare ~iresemnare.A.reducerea monoaminoxidazelor trombocitare. de personalitate.I. . aici. in psihologia vietii cotidiene ~i poate tocmai de aceea nu face obiectul unei cercetari ~tiintifice. la Londra in cadrul unei reuniuni colegiale ori familiale.cre~terea testosteronului ~i estrogenilor. Acestea constau in studii pe gemeni ~i studii de adoptiune. ace~ti copii (crescuti in familii cu parinti adoptivi sanato~i) prezentau.conceptul plurifactorial ce mascheaza. a relevat faptul di "printre gemenii monozigoti concordanta pentru tulburarile personalitatii a fost de cateva ori mai mare decat aceea din randul gemenilor dizigoti" (R. daca unul dintre invitati cade sub masa din cauza ingestiei excesive de alcool. atentia cerceUitorilor a fost atrasa de corelatia tot mai stransa intre traumatismele craniocerebrale. pentru care concordanta a fost mai redusa. intr-o proportie de 40-45% dintre cei cu tulburare de personalitate instabil-impulsiva. a reliefat 0 rata de concordanta de 36% pentru gemenii monozigoti ~i de 12% pentru gemenii dizigoti. Studiile pe gemeni au fost axate asupra ratelor de concordanta (a tulburarilor de personalitate) intre monozigoti. J. §j I ! I I J i denta intre atingerile neuronale din copiHirie ~i tulburarile dissociala ~iborderline ale personalitatii. borderline ~i sadie. caractenzate pnn pasivitate. inregistrate in lobul temporal. FACTORI CORELATIV -ETIOLOGICI AI TULBURARILOR DE PERSONALITATE Se considera ca etiologia tulburarilor de personalitate este plurifactoriaHi. practic to ate supozitiile etiologice i~i disputa intaietatea cauzala subliniind . p. din numero~i factori incriminati in etiologie.tonin.prin tautologie . Corelatia mentionata este mai evi26 J . neprovocat. tulburari asemanatoare cu acelea ale parintilor biologici.cre~terea endorfinelor endogene in tulburarile de personalitate. este fenomenul de spita pozitiva. care consta Intr-un pattern comportamental VIOlent. Pe de alta parte. ca ~i a unor grupari de unde rapide de 3-5 cieli pe secunda in zonele temporale posterioare. .4. Ca 0 consecinta a leziunilor neuron ale minore. In tulburarile de personalitate de tip dissocial. . de la cele genetice la cele pedagogice. analiza registrului danez al gemenilor. dar descris diferit de autori diferiti. de 6-8 cieli pe secunda.

A. Freud folose~te notiunea de earacter In locul aceleia de personalitate (eunoscuta inca din antichitate). entitate clinica de la care a pleeat 0 Incereare de clasifieare a tulburarilor de personalitate: '\:c In lumea medical a psihanaliza este vazuta ~i considerata In mod unilateral ~i reductionist. a generat 0 alta sintagma psihanalitiea ~ianUme "Nevroza de caracter".caractere anale. TULBURARILE PERSPECTIV DE PERSONALITATE A PSIHANALITICA DIN Inca alte dimensiuni. constat a ca "prevalenta tulburarilor de personalitate este de trei ori mai mare In . inerent reductionist. Am eonsiderat neeesar aeest lucru intrucat "tulburariledepersonalitate reprezinta 0 arie a psihopatologiei in care.I.~.. Spre deosebire insa de aeeasta dimensiune terapeutiea (desigur. In special americane.. gandirea psihanalitiea i~i aduee cea mai semnificativa contributie la psihiatria contemporana" (G.. bataia sau crima. Kaplan. "narcisice" ~i "obsesionale". paranoicul este "hotarat". 1989. In acest sens. precizie. prezentate In ultimii ani pe posturile de televiziune de la noi. ilustrate prin nehotarare. Pentru a intelege mai bine perspectiva etiopatogenetidi a psihanalizei se impune Insa inca 0 precizare semantica: este yorba de sinonimia (de fapt eonfuzia) dintre"earaeter" ~i "personalitate" pe care 0 face S. "exista culturi care incurajeaza agresiunea contribuind astfel la cre~terea prevalentei tulburarii paranoide ~iantisociale a personalitatii" (H.• . 4. respectiv numai din perspeetiva psihoterapeutiea. Asemenea influente culturale malefice de sorginte xenopatica. pun?t1l1 de vederepsi~~naliti~~~~p~::l_~~zel_~~i mecanisme lor tulburarilor de personalitate. p. insidioase ori brutale. In medii socioeconomice elevate (histrionicul este diagnostic at ca "fermecator".C.O. . strantl socioeconomic inferior. fata de cel superior" (J. Sadock. In aeest context yom prezenta in mod succint ~i. aceste doua notiuni fiind utilizate ~i astazi intr-o anumita sinonimie. Perry. Gabbard. p.732). in virtutea aeesteia. Intrucat. inhibandu-ne educatorii. earacterizate prin stima de sine ~i agresivitate. .1358). 1994. nu au lipsit agresiunea. Freud. sporind astfel riscul de a deveni alienat. aici nu este yorba de "caractere" "orale". Tot astfel.. ~i la noi aceste doua tipuri de tulburare a personalitatii au illregistrat o crqtere a prevalentei dar. "anale". ci de tipuri de personalitate. La randullor.. Freud se refera la: . ce Incearca sa explice cauzele ~i mai ales meeanismele care determina aparitia bolii psihice. B. influentele socioculturale sunt importante ~iefective. nu atat de alta persoana cat mai ales de droguri. Vaillant. Acest fapt este adevarat.1. In acela~i timp. p.un mijloc de investigatie a psihismului. eonfuzia dintre caraeter ~ipersonalitate. intoxica spiritul nostru pana mai ieri anxietat. a~a cum am avut posibilitatea sa constat. inflexibilitate ~irigiditate. notiunea de psihanaliza cunoa~te mai multe aeceptiuni. precum ~i . . S.caractere orale. J. . S.este "nostim" dar daca aceea~i scena este vazuta Intr-un restaurant avand ca subiect un necunoscut.. influentele socioculturale.' . Intmcat clasificarea mai susmentionata este una dintre eele mai raspandite ~i cunoseute din intreaga personologie. Intr-adevar. Intr-adevar. schizotipalul este "interiorizat") diagnosticul fiind astfel mult mai rar consemnat. Ingrozindu-ne parintii. celln cauza este "abject"..caractere narcisice..J... G. 29 . eea mai importanta eel putin sub aspect practie). . 466). clinicienii (ca membri ai unor grupuri socioprofesionale elevate). parcimonie ~iincapatanare. Grebb. metoda de psihoterapie psihanalitica a fost denumita de Insu~i Sigmund Freud. alcool sau chiar mancare. psihanaliza. neconforme cu psihologia poporului nostru. ilustrate prin punctualitate. a~a cum se poate constata din cele mai multe filme. patologicul ~i paranormalul (ipostaziate ca teme ale "artei") ne patrund In case alienandu-ne copiii. cu fiecare zi mai deprimat.0 metoda de psihoterapie. eu predispozitie spre pasivitate ~i dependenta.0 teorie etiopatogenetica (In opinia noastra 0 supozitie). Evident. psihanaliza prezinta 28 "~ J" . dar aceasta inalta prevalent a este aparenta.caractere obsesionale. sidereaza tot mai evident etosul populatiei. ei ~i ..0 conceptie (denumita uneori doetrina) asupra modului de organizare a psihismului uman. psihanaliza nu este numai . ~i corel at aeestora. 1995. Abjectia ~i terifiantul.E. Desigur. Astfel.

simptomele nevrotice sunt discrete sau absente. distanta sau chiar izolata faia de oameni 9i situatii.1.2. superioare. el apare ca marca a patologiei bolnavului. folosqte sintagma "armura a caractemlui" pentm a descrie. . 4. durerea sau puroiul sunt expresia unei disponibilitati ale biologiei insului. sunt definite ca procese menta Ie incon~tiente. tot astfel. dar. constituie expresia unor mecanisme fiziologice ~i fiziopatologice de aparare mai profunde. 30 de~i sunt elemente ale patologiei. tot astfel. un mecanism de aparare pare un element de semiologie psihanaIitica. inlocuite cu stari ~iafecte pozitive. Fiecare pacient. Acela9i mecanism. prin care organismul dezvoIta actiuni de aparare mai eficiente. a insuccesului in succes. Acestea.tulburari de personalitate de nivel inalt (ce cuprind tulburarea anancasta ~itulburarea histrionica a personalitatii) in care. Mecanismele de aparare ale Ego-ului. intre caracter ~i personalitate.slab control al afectelor. disociativ-defensiv. mascata de independenta insistenta ~itmeori ostentativa a personalitatii paranoide. In psihanaliza. . este determinata de anxietate fata de intimitate. inlaturarea prematura sau neglUenta a defense lor prejudiciaza relatia terapeutica sau chiar cura psihoterapeutica. Numai prin cunoa~terea ~ianaliza aces tor elemente cardinale ale vietii interioare. in mod incon9tient. Principalele defense implicate in patogenia unor tulburari de personalitate. expresie a istoriei vietii pacientului. din care nu poate fi omisa sorgintea genetica. prezinta mai multe mecanisme de aparare dintre care. Acest fapt trebuie avut in vedere mai ales in cazul tulburarilor de personalitate in care (spre deosebire de tulburarile nevrotice) ruperea sau inlaturarea prematura a defense/or. a~a cum se constata la cei cu tulburare histrionica a personalitaiii. . dovedind totodata. . ceea ce ulterior au fost denumite mecanisme de aparare ale Ego-ului. totodata. oameni importanti (in sensul de persoane semnificative pentru cel in cauza) ~i con~tiinta.slaba capacitate de stapfmire a pulsiunilor. Un astfel de mecanism contribuie la structurarea 9i mentinerea tulburarii schizoide 9i schizotipale a personalitatii. care detennina grade variabile de incapacitare fizica. orientate sanogenetic. In aceasta situatie cei in cauza cauta satisfactie ~i "consolare" prin crearea unei vieti imaginare. denumita ~i fantezie autista. In comparatie cu semiologia clinica. el constituie expresia personalitatii sale. un alt psihanaIist.. Urmand analogia. Dupa cum febra. este mecanismul defensiv prin care starile dispozitionale negative sunt. sunt intampinate cu ostilitate din partea pacientului. de fapt.1. febrei sau puroiului. Wilhelm Reich.redusa toleranta la fmstrare. este intfilnit ~i in cazul conduitei de risc ale unor adolescenti anxio~i care. defensele sunt asemanate cu febra. durerea sau puroiuI. Asemenea durerii. La prima vedere. 4. unul este cel mai puternic ~i. in incercarea de a 31 I ••• . folosite de Ego in scopul rezolvarii conflictelor dintre "cele patm stele calauzitoare ale vieiii interioare": instinct (privit ~i ca dorinta sau ca trebuinia). ca 9i interpretarea lor intempestiva. Aceste "mecanisme de aparare" cunoscute ~i sub denumirea sintetica de defense. sau teama existenta in spatele unei afectivitati aplatizate ale personalWitii schizoide. Ele au un rol sanogenetic. Preluand confuzia lui S. Ele reprezinta aciiuni "homeostatice" incon~tiente la conf1icte 9i tensiuni interioare. Trairea fantasmatica. Disocierea.tulburari de personaIitate de nivel scazut (exemplificate prin tulburarea borderline ~iantisociaHi) care. inabilitatea terapeutului. Din punct de vedere clinic. Aceste disponibilitati.1. a neplacutului in placut. defensele determina grade variabile de invalidare psi hid. cel mai rigid. Freud. este 0 continua convertire a negativului in pozitiv. implica un conflict intrapsihic ~i sunt caracterizate prin inconsistenta anumitor tri'isaturi ale Ego-ului ilustrate clinic prin: . mecanismele de aparare sunt expresia unor disponibiIiUiti ale psihologiei sale cu aceea~i orientare spre insanato~ire. putem spune ca defensa (ca 9i colectia pumlenta) nu trebuie inlaturati'i dedit atunci cand tensiunea psihica subiacenta nu mai poate fi suportata. in timp ce amllnite modele defensive ~i stiIuri cognitive invadeaza personalitatea pacientului. s-ar putea inielege dependenta de fundal. prin care izbutesc sa se meniina intr-o conduita deta~aUi. realitate.dificuItati in stabilirea ~i mai ales in mentinerea un or relaiii acceptabile. sunt chintesenta vieiii sociale ~ia experieniei de viaia a insului.

intr-un efort incon~tient de aparare. Negarea. in functie de judecati morale ~iafective in buni ~i rai. este un mecanism de aparare utilizat mai ales ill tulburarea borderline a personalitatii. . este un mecanism defensiv cu 0 slaba eficienta. Izolarea. elocventa. Hipocondria este defensa pHingaretului care. .acuze ireductibile. incearca sa forteze cealalta persoana pentm a 0 face sa se identifice cu ceea ce a fost proiectat asupra ei.repro~ul manios ~i culpabilizant adresat altora. constituie cheia descifrarii stmcturii personalitatii celui in cauza ~i. un "calus" care a luat locul "ranii" suferite in decursul dezvoWirii. recurg in mod incon~tient la acte hazardate. imprevizibile. defensa principaIa a personalitatilor paranoide.sindromul somatoform. ea mentine persoana departe de altii. . a unei dorinte incon~tiente sau a unui conflict incon~tient ~i consta 'in conduite capricioase. Hipocondria. toate tulburarile de personalitate prezinta depresie ~i anxietate in grade diferite ~i in mod diferit con~tientizate. agresivitate. 33 JL _ . Atunci cand defensele sunt eficiente. Identificarea proiectiva. . banuitor ~isensibil. pulsiuni ~i dorinte. prieteni ~i du~mani. tendinte. In fapt. cunoa~terea principalelor mecanisme de aparare ale Ego-ului. temporizare sau amanare la orice mgaminte sau solicitare in care ostilitatea subiacenta este transparenta. nu numai ca nu alunga faptele ~i situatiile indezirabile. ~ocante ~ibinenteles riscante. dar Ie retine ~i Ie diseca 'in stilul sau analitic ~i rece. incizii tegumentare sau tentative suicidare veleitare. atacuri nemotivate etc. implicit. este mecanismul sanctionarii deghizate intaInit in tulburarea borderline. Prin acest mecanism disjunctiv. Acting-out-ul. In esenta. a unei abordari terapeutice eficace.recipientul proiectiei cat ~i "proiectoml". In plan clinic acest mecanism ('intalnit mai ales in tulburarea pasiv-agresiva ~i borderline a personalitatii) este ilustrat prin pasivitate.cel care proiecteaza. Cel'in cauza. Dimpotriva. ci ~i al valorii ~imoralitatii lor. este mecanismul prin care acte. refuz. este defensa care consta 'insepararea categorica a celor din jur. acuzele hipocondriace ascund: . ele pot reduce sau chiar sidera anxietatea ~idepresia. In mod practic. respectiv a principalelor defense. . acest mecanism defensiv se desta~oara conform unui pattern ale ci'imi etape sunt: . 'intaInit mai ales in tulburarea borderline ~i dissociala a personalitatii. 'in fapt. conduita autodestmctiva este elocventa. Negarea. pentm a-i pedepsi astfel pe ceilalti. dependenta ~ipasiv-agresiva a personalitatii. celin cauza apare ca orgolios. tara a putea insa elimina sau masca anxietatea sau depresia. Proiectia. in plan actional.un aspect al Ego-ului este proiectat asupra altei persoane. cei in cauza recurgand la venesectie. intalnit in numeroase tulburari de personalitate. respinge ajutoml ~i de aceea nu se vindeca. fapte ~i evenimente indezirabile ~itulburiltoare sunt dezavuate ~iimpinse in afara con~tiintei.autorepro~ul. este un mecanism defensiv care consta in detumarea agresivitatii asupra propriei persoane. nu numai sub aspectul intentiilor. 32 Comportamentul pasiv-agresiv. EI reprezinta expresia directa. EI consta in trei instante ~l anume: . sintagrna psihanalitica polisemica este un mecanism de aparare frecvent 'intalnit 'intulburarile de personalitate.eluda anxietatea.dorinte nesatistacute de independenta ~i .ideatie suicidara acompaniata de dileme existentiale insolubile. ca ~i de propriile sUiri dispozitionale negative. este mecanismul defensiv caracteristic tipului de personalitate obsesiv-compulsiv. colectionand ~i inventariind gre~elile celor dinjur. consta in atribuirea celodalti a propriilor intentii. idealizati sau detaimati. Diviziunea. Aceasta actiune de curatare (a campului con~tiintei) lasa in urma 0 vulnerabilizare. Prin acest mecanism. abandonarea defenselor antreneaza cre~terea anxietatii ~i depresiei con~tiente. ajung la un sentiment deuniune. Alteori. in special dureroase. De fapt. cei cunoscuti sunt clasati categoric.

p. in mediul protector al spitalului. Katharine Phillips. Cum era de presupus.ca 0 consecinta a reducerii tolerantei sociale fata de aceste cazuri care. DATE EPIDEMIOLOGICE ASUPRA TULBURAluLoR DE PERSONALITATE Studiile epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate ofera date relativ constante asupra prevalentei lor in populatia generala. aceasta constatare poate fi interpretata: . . Vaillant. Ca tara europeana. .ca 0 preocupare mai mare a psihiatrilor pentru aceste cazuri limita.mai redusa in c1inicile de psihoterapie. .1431) Totodata. Sub acest aspect. Intr-o sinteza a mai multor studii epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate s-a constatat ca "5-15% din populatia adulta prezinta tulburari de personalitate in orice moment" (J.sunt de aproximativ zece ori mai frecvente dedit psihozele ~i . Tot astfel. printre care mentionam pe cele care vizeaza numarul. in domeniul tulburarilor de personalitate. Referindu-ne la ceea ce putem denumi prevalenta internosografica.prezinta 0 prevalenia asemanatoare cu aceea a nevrozelor. La 0 analiza comparativa a celor doua sisteme nosografice (ICDX. . studii asupra populatiei clinice indica faptul ca 15% dintre pacientii intemati au probleme determinate de tulburarile de personalitate. 1989. uneori infractionali. Pe de alta parte.zece tipuri specifice de tulburari ale personalitatii in DSM-IV. In privinta tulburarilor de personalitate. ramane insa ca Asociatia psihiatrilor din Romania sa-~i exprime opinia.5. elaborata de expertii OMS (Geneva. mentionam ca unele tipuri care lipsesc dintr-o 35 . 1992 ~i DSM-IV. exista 0 competitie intre cele doua sisteme taxinomice: .ca un refugiu al acestor marginali. CLASIFICARI ACTUALE ALE TULBURAluLoR DE PERSONALITATE Asemenea altor grupuri nosografice ~iaici. Romania a adoptat sistemul taxinomic de la Geneva (al Organizatiei Mondiale a Sanatatii) de~i acesta este mai mult dec1arat decat argumentat.noua tipuri specifice de tulburari ale personalitatii in ICD-X . p.G. Date mai recente. iar jumatate dintre ceilalii pacienti prezinta tulburari de personalitate coexistente". Perry. "in serviciile ambulatorii. in cele ce urmeaza. 1995. taxinomia nosografica a ambelor sisteme.. in pofida faptului ca intre expertii celor doua sisteme a existat un anumit grad de colaborare. se constata faptul ca rata tulburarilor de personalitate ~iin special a tulburarilor dissociale: . In privinta validitatii ~i reliabilitatii unuia sau a celuilalt sistem taxinomic. Deosebiri in privinta tipurilor selectionate de catre cele doua sisteme nosografice. bazate pe criteriile de diagnostic ale DSM-IIIR (1987) ~iDSM-IV (1994) "sugereaza ca aproximativ 10-13% din populatia general a prezinta tulburari de personalitate" (J.sistemul taxinomic european reprezentat prin Clasificarea Internationala a Maladiilor.sistemul taxinomic american reprezentat prin Manualul Diagnostic ~i Statistic elaborat de expertii Asociatiei Americane de Psihiatrie(Washington. Gunderson. 1994) se constata anumite deosebiri. de~i marginale.este mai inalta in clinicile de toxicomanie ~ialcoolomanie ~i .C. intre aceste doua sisteme taxinomice intemationale exista deosebiri semnificative.1994). in mod comparativ. G. studiile de epidemiologie c1inica evidentiaza faptul ca tulburarile de personalitate in ansamblu: . Deosebiri in privinta numarului tulburarilor de personalitate validate. in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane este logic ~iexhaustiv argumentat. yom prezenta. Pe Hinga alte considerente.ca 0 expresie a extensiei psihiatriei in viata sociala. 34 6. Din aceasta perspectiva. 1992) ~i .1358). constatam 0 cre~tere impresionanta a prevalentei acestor conditii la populatia spitaliceasca. fiind mult mai bine statu at ~imai putemic validat ~tiintific. sunt pertubatoare pentm armonia vietii sociale. selectia ~i denumirea tulburarilor de personalitate. rata prevalentei tulburarilor de personalitate este de 30-50%" (Ibidem). Cele doua sisteme nosografice reprezinta: .E.

. ambele fiind absente din lCD-X. de asemenea.genetica. 1994.exclude. Consideram ca aceste clustere ale tulburarilor de personalitate ar putea fi apreciate dintr-o dubla perspectiva ~i anume: . .tulburarea de personalitate schizoida ~i schizotipaIa =* schizofrenie. Si in aceasta situatie precizam ca: . cu 0 sfera mai restriinsa ~imuh mai rar utilizata. psihanalitica. nu a fost validat suficient" (DSM-IV. tocmai de aceea putem considera ca ICD-X prefera notiunea de sorginte etiopatogenica in timp ce DSM-IV are in vedere manifestarea comportamentala . de asemenea. Astfel: .grupul A are 0 sorginte psihotica.nosografica ~i . De fapt. dependenta ~i obsesiv-compulsiva) include pe cei "anxio~i ~i tematori" (DSM-IV. tuJburarea narcisica intrucat. care lip- nea de obsesiv-compulsiv. DSM -IV (1994) reia aceasta sistematizare.exclude tllJburarea schizotipaHi intrucat aceasta. La randul sau. renunta lanotiu- Asociatia Psihiatrilor Afuericani prezinta in DSM-III-R (1987) 0 impartire a tulburarilor de personalitate in trei grupuri (clustere).taxinomie sunt regasite in cealalta ~i invers. dimpotriva.in timp ce DSM-IV prefera ~i adopta notiunea europeana ~i traditionala de tulburare obsesiv-compulsiva a personalitatii. utilizata de DSMIV. . mentioneaza ca "acest sistern de clustere are limite ~i .1 CLASIFICAREA BAZATA PE CLUSTERE o exp1icatie sau argumentare privind includerea sau excluderea din taxinomie a unor tipuri de tulburari nu ne este prezentata de ICDX sau de DSM-IV. tara a 0 sustine insa printr-o argumentare. se inscrie mai adecvat in spectruJ schizofreniei decat in acela al tulburarilor de personalitate.630). DSM-IV (1994) se limiteaza la precizarea ca aceste grupari au fost "bazate pe similaritati descriptive" (Ibidem). 37 36 .lCD-X. respectiv expertii OMS de la Geneva.grupul B (tulburarea de personalitate antisociala. La randul sau. in ICD-X este prezenta tulburarea emotionaJ-instabiJa se~te -insa din DSM-IV. • sinonimia (denumirii) tulburarii de personalitate cu psihozeIe corespondente: . care a tacut epoca in psihopatologia clasica europeana ~i adopta notiunea neologistica. emotionali. DSM-IV exclude din taxinomia sa tulburarea emotionaJ-instabiHi intrudit unele dintre trasaturile acesteia sunt preluate de tulburarea borderline. fapt argumentat prin: • esenta psihotica a trasaturilor.lmele trasaturi clinice ale acesteia sunt intalnite in tulburarea histrionidi. Din perspectiva nosograficii se poate constata ca: .in DSM-IV intalnim tulburarea schizotipaJa ~inarcisica.630). . Astfel: . prin natura dar ~iprin modul de manifestare a unor trasaturi clinice. dupa cum urmeaza: . Deosebiri in privinta denumirii tulburarilor de personalitate.. de tulburare anancasta de personalitate. 6. presupune in primul rand 0 atitudine potrivnica ordinii sociale despre care aici nu poate fi yorba. 1994 p.. tara a oferi insa 0 explicatie necesara a acestui demers logic. schizoida ~i schizotipala) cuprinde oameni care "apar ca ciudati sau excentrici". .tulburarea de personalitate paranoida =* paranoia.notiunea de dissocial presupune (intr-adevar) 0 tulburare a relatiilor socia1e in timp ce notiunea de antisocial. Tulburarea anxioasa de personaJitate din ICD-X este denumita . intrucat anxietatea sta la baza comportamentului evitant. Tulburare dissociaJa de personalitate din ICD-X este denumita antisociaJa in DSM-IV.notiunea de tulburare anxioasa este mai adecvata in comparatie cu aceea de tulburare evitanta.grupul C (tulburarea de personalitate evitanta. Presupunem insa ca lCD-X: . histrionica ~inarcisica) include in~i "dramatici. Consideram ca denumirea de dissociaJa este mai adecvata comparativ cu aceea de antisociala din DSM intrucat: . . de granita. hieratici". Tulburarea obsesiv-compuJsiva a personaJitatii implica. deosebiri notionale intre cele doua sisteme taxinomice.grupul A (tulburarea de personalitate paranoidii. evitanta in DSM-IV. dupa ce prezinta cele trei grupari ale tulburarilor de personalitate. p.

In fapt. Astfel.tulburare anxioasa (evitanta) de personalitate ~ nevroza anxioasa. • tulburarea histrionic a a personalitatii ~itulburarea de somatizare. biochimiee ~i clinic e) intre eele trei mari categorii nosografice: psihoze. Din aceasta perspectiva: . . dependenta. schizotipala) sunt mai freevent intalnite la rudele de gradul I ale paeientilor schizofreni sau eu 0 afeetiune din spectrul sehizofreniei. (organizata conform modelului medical general) in eaz:ultulburarii de personalitate i~i pierde atributul dar ~i acceptia de entitate nosografica. incluse in eele trei elustere. eel putin sub aspect clinic. sub care sunt regasite il1tulburarile de personalitate. • tulburarea evitanta a personalitatii eoreleaza cu nevroza anxioasa. element clinic bine determin~t: ~lliiifestare clinica elocventa si eu 0 istorie bine conturata se transforma in trasatura (In eazul tulburarii de personalitate). toemai de aeeea. la randul el. Desigur. i~i retrage conotatia pierz3. Astfel: .tulburarile de personalitate din grupul B (antisociala. .grupul C este de natura nevrotica ~i acest fapt il argumentam atat prin denumirea sinonima cat ~i prin asemanarea manifestarilor clinice. mai sus mentionate. se constata 0 corelatie inalt semnificativa intre: • tulburarea borderline a personalitatii ~itulburarea depresiva (distimie). nevroze ~itulburari de personalitate. lexical ~i semantic.gr. 39 I J .tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate ~nevroza compulsiva. obsesiv- Din perspectiva genetica se poate constata ea tulburarile de personalitate.tulburarile de personalitate din grupul A (paranoida. obsesiv-compulsiva) prezinta corelatii genetice cu entitatile nevrotice corespunzatoare ~ianume: • tulburarea obsesiv-compulsiva a personalitatii eoreleaza eu depresia. CLUSTER C Tabel comparativ al tulburarilor speeifice de personalitate .simptomul psihic (nevrotic sau psihotic). aprofundarea eereetarii ~icunoa~terii acestor clustere ale tuburarilor de personalitate poate evidentia noi corelatii (genetice. • tulburarea antisociaHi a personalitatii ~ialcoolomanie. . histrionicii ~i narcisicii) prezinUl 0 predispozitie genetic a pentru tulburari nevrotice. schizoida. nevrotica sau psihotiea.ICD • X (1992) SORGINTE PSIHOTICA DSM· IV (1994) r4 PARANOI~A SCHIZOIDA SCHIZOIDA ~ PARANOIDA SCHIZOTIPALA :1 CLUSTER A SORGINTE PSIHOSOCIAlA E E ANTISOCIALA BORDERLINE DISSOCIALA HISTRIONICA BORDERLINE HISTRIONICA NARCISICA § :1 CLUSTER B SORGINTE NEVROTICA DEPENDEN~A ANANCASTA ANXIOASA EMOT'ONALINSTABILA DEPENDENTA EVITANTA OBSESIV-COM. astfel. . se poate constata eorespondenta: sau.tulburarile de personalitate din grupul C (anxioasa. . tulburarile de personalitate ne apar ca reprezentan!i miniaturali ai psihozelor ~i nevrozelor. in sensul di aiei sunt inc1u~i cei care tulbura am10nia grupului profesional ~i a vietii soeiale in general. sUnt inrudite eu bolile psihice corel ate. ~i se converte~te in structura psihica dizamomiea.boala psihicii. . borderline. Simptomele acestor entitati (psihotice ~inevrotice) pierd din amploarea ~iacuitatea lor in favoarea duratei (indelungate).upul Bare 0 sorginte psihosociala.apelativul de bolnav psihic.ndu-~i astfel semnificatia. . in cazul eelui eu tulburare de personalitate (respectiv al insului dizarmonic).

inadecvarea la grupul social ~idificultati structurale de armonizare ~i integrare In grup. AnalizaEi mai atent. . tulburarile de personalitate sunt sistematizate In trei . In plus.introduce forme de tulburare a personalitatii inexistente in cele doua taxinomii internationale actuale (ICD-X ~i respectiv DSM-IV). categom: .introduce forme de tulburare a personalitatii foarte asemanatoare (dupa unii c1inicieni sinonime).. nosografic.~~aturi./ . a diferitelor entitati.. . intrucat: .nu este bazata pe un criteriu unic. . etiologice ~iprognostice. care au fost de cateva decenii eliminate din aceasta categorie nosografica. Din acesta perspectiva.esiya)prezinta urmatoarele caracteristici: .~ ----"<. SCH IZOTI PALA PARANOIDA ----- ) . fiind considerate ca variante extreme ale acestora. tipul depresiv ~i tipul dependent.prezinta 0 imagine de sine inadecvata. de exemplu tipul hipertim sau ciclotim. se apreciaza faptul ca aceasta sistematizare constituie "un pas spre un cadru bazat pe date de validitate" (J. . ci pe mai multe criterii care sunt foarte diferite.sunt favorizate sau determinate de situatii frustrante sau stresante ale copilariei timpurii. disproportionata sau falsa. _~ __ "C. 1994. .se conformeaza "modelului dimensional" In sensu I ca pot fi Inscrise Intr-un continuum cu tulburarile de pe axa L TulburariJe de ~iIle ale personalitatii (care cuprind forma schi. )Se considera ca-aceasta sistematizare indica 0 ierarhizare. dependenta. .Q!!pala. Gunderson.1434).tulburari de sine si ~\ . in cazul de fata extreme. narcisica.asemanarea cu trasaturile normale de personalitate.tulburari de t.2 CLASIFICAREA BAZATA PE GRADUL DE SEVERITATE In ultimii ani a aparut 0 noua clasificare a tulburarilor de personalitate bazata pe criterii conceptuale. 40 DE SPECTRU HIPERTIMA CICLOTIMA DEPRESIVA TULBURARI DE PERSONALITATE DE SINE SCHIZOIDA -E ANTISOCIALA BORDERLINE OBSESIV-COMPULSIVA HISTRIONICA DE TRASATURA DEPENDENTA NARCISICA PASIV-AGRESIVA EVITANTA Clasificarea tulburarilor de personalitate dupa gradul de severitate 41 I I I I I iIIIIi. p. . zoida. . in categorii diferite._""'" 6. ciclotima ~i dept:.tulburari de s~tru.suut cele mai severe sub aspectul fenomenologiei clinice.-- . ca ~ide mediul familial neunitar sau perturbator. pasivagresiva ~ievitanta) sunt ilustrate prin: . TulbudiriJe de s~tru ale personalitatii (care cuprind forma sc~}~. --.0 importanta invalidare socioprofesionala. social. hi~ertima.paranoida. psihanalitic). .sunt mai strans corelate cu modelul biologic. Asupra gradului de validitate a clasificarii bazate pe severitate.un grad semnificativ de "suferinta subiectiva". ""---.. . antisociala si borderline) se caracterizeaza prin faptul ca: . ~n privinta abordarii clinice ~imai ales terapeutice. clinic. c1asificarea susmentionata are ~anse minime de a fi validata.G. ex. ciliar heteroc1ite (etiologic. Katharine A.. au structuri psihice fragile ~i sensibile la influentele mediului TulburariJe de trasatura ale personalitatii (care includ forma obsesiv-compulsiva.'i. Phillips..sunt mai puternic invalidate sub aspectul funtionarii sociale. Wstrionica.

.6. un factor important al evolutiei fiintei umane) nu a ocolit nici savantii din domeniul medical. ca isteria se intalne~te numai la femei). ANANCASTA COMPULSIVA) (OBSESIV(EVITANTA) Mascandu-ne cu grija ignoranta in domeniul cunoa~terii cauzelor. din domeniul medical. ANXIOASA TULB. PERSISTENTA VERSATE PERS. la randul ei. . . dorinta de aflare a cauzelor (care a constituit.evident psihiatria. . HISTRIONICA TULB.poate. In general. medicii. multi dintre ei. DE PERS. Pe de aHa parte nu poate fi omis faptul ca lumea ~tiintifica de astazi. la fel de eronata. N EVALI DATE { TULB. SCHIZOIDA Elementul esential care trebuie sa fundamenteze arice clasificare este criteriul. 42 TULB. ~ianume pe simptomatologie. lasfmd in paranteza etiologia. Astfel. DE PERS. medicina ~i. PARTIAL VALIDATE -E TULB. noi. TULB. PROPUNERE PENTRU 0 NOUA CLASIFICARE A TULBURARILOR DE PERSONALITATE IN FUNCTIE ~ DE GRADUL DE VALIDITATE STIINTIFICA . . DE PERS. este intrucatva asemanator cu acela al marilor savanti care. I I. Esential ~itoto data definitoriu. acoperinduse de riqicol. acest medic al antichitatii. este inca departe de a stapani etiologia. vaIiditatea ~istabilitatea unei clasificari. PARANOIDA TULB. . eu 0 jena ce n-ar mai trebui disimulata. intrat in legenda. CONTRO{ DUPA 0 TRAIRE SCHI. au fost minori (chiar penibili deseori). in presupuneri asupra cauzelor bolilor. NARCISICA TULB. noncon~tient orgoliu. in domeniul politic sau social. DEPRESIVA PASIV-AGRESIVA TULB.atat in prezentarea tabloului clinic al boliIor. DUPA 0 BOALA PSIHICA TULB. TULB.DEPENDENTA TULB. se bazeaza pe ceea ce ~tie ~i cunoa~te mai bine. considera ca acestea constau in deplasarile uterului prin organism ~iimplicit prin creier (de unde ideea. DE PERS. DISSOCIALA TULB. SADICA A PERS. (isteria). EMOTIONAL-INSTABILA TUlBURARI SPECIFICE DE PERSQNAlITATE VAll DARE TULB. In patologie. TULB.cat ~iin alegerea criteriilor nosografiilor. Hipocrate. exceptand boIile infectioase. Fenomenul prin care numero~i clinicieni au e~uat pe terenul etiologiei. incepand cu parintele medicinii. criteriul asigura reliabilitatea. BORDERLINE GENERAL VALIDATE TULB. spre zenitul vietii lor. ace~tia s-au aventurat in aria nisipurilor mi~catoare a etiologiei.de~i a descris manifestarile clinice ale isteriei cu 0 autenticitate ~i o validitate demne de actualele tratate.3. care domina istoria medicinii universale. Exemple intrucatva asemanatoare au acompaniat intreaga istorie a medicinii. in pofida performantelor obtinute in domeniullor profesional. Fenomen psihic specific omului. SCHIZOTIPALA TULB. -in privinta cauzelor aceleia~i boli. TN CURS DE { TULB. DEFET~STA (MASOCHISTA) Propunere pentru 0 noua clasificare a tulburarilor de personalitate in funqie de gradul de validitate ~tiintifica 43 .MBAR:A SCHIMBAREA CATASTROFICA A ~ERS. am ajuns expet\i in supozitii etiologice. DE PERS. stapfmiti de un nedisimulat ~i. sau bazat pe etiologie. criteriul esential pentru arice taxinomie ar trebui sa fie cel etiologic.

aduce dimensiunea transculturala necesara. indiferent de prestigiul ~tiintific al celor care Ie-au elaborat.tulburarea emotional-instabiHi a personalitatii.2. in timp ce taxinomia europeana (lCD-X. 1987). este recunoscuta ~i prezentata ca entitate clinica de catre DSM-IV (1994). zisa din spectml schizofreniei. dar exclusa din taxinomia americana ilustrata prin DSM-IV (1994). apreciaza ca este 0 psihoza propriu 44 i ••••• .schimbarea persistenta a personaIitatii dupa 0 traire catastrofica ~i . 6. .tulburarea .tulburarea schizotipala a personalitatii. .tulburarea . Geneva (1992). anterior infirrnate.3. Cu circumspectia impusa de constatarile mai susmentionate. trebuie corelata cu 0 noua entitate clinica recent validata. Consideram ca incercarea de reevaluare a acestor doua categorii nosografice. Din acest punct de vedere distingem: . Tulburari de personalitate in curs de vaIidare In aceasta categorie inscriem doua tipuri de tulburare a personalitatii care.Tulburari de personalitate nevalidate.Tulburari de personalitate partial-validate. europeana (lCD-X. in aceasta clasificare am luat drept criteriu gradul de validare (de acreditare ~tiintifica) internationaHi al tulburarilor specifice de personalitate. de~i descrise ~i citate in Clasificarea Internationala a Maladiilor. . In aceastii grupare se inscriu: . dar. . ICD-X (1992) ~i DSM-IV (1994). ci ale grupului care.tulburarea . actualmente sunt supuse unui proces de reevaluare. In numar de opt.tulburarea depresiva a personalitatii ~i de . care este acceptata numai de ditre taxinomia americana (DSM-IV. este mentinuta de C1asificarea Internationala a Maladiilor. actualmente sunt acreditate nu opiniile sau observatiile insului.tulburarea narcisica a personalitatii.tulburarea . Evident. tulburari de personalitate propriu-zise.3.tulburarea paranoida a personalitatii schizoida a personalitatii dissociala a personalWitii borderline a personalitatii histrionic a a personalitatii anxioasa (evitanta) a personalitatii dependenta a personalitatii I. in cea mai mare parte a Europei fiind acceptat.tulburarea anancasta (obsesiv-compulsiva) a personalitatii. in orice caz desacralizate. ele nu sunt considerate (in pofida denumirii). europenii i-au retras statutul nosografic. aceasta validare a fost conferita de cele doua mari sisteme taxinomice internationale. distimia. adica de taxinomia europeana elaborata de expertii OMS. readuse relativ recent in discutie de catre DSMIV (1994) ~i incluse in paragraful "Categorii diagnostice care necesita. . 1994). . studii suplimentare". In plus. Ambele au fost eliminate din ultima taxinomie nosografica.tulburarea .3. 6. cat ~i de tulburarea histrionica de personalitate. Aceste entitati clinice 45 . in timp ce psihiatrii europeni tind sa 0 elimine. in timp ce in Anglia ~i Statele Unite este contestat. multumindu-se sa 0 mentioneze in paragraful "Alte tulburari de personalitate specificate". intrucat continutul sau a fost preluat atilt de tulburarea dissociala. Tulburari de personalitate controversate Le-am denumit controversate intrucat. cele trei afeqiuni disputandu-~i 0 ampla arie clinica a spectrului dispozitional.3. 6.schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boaHi psihica. Dupa cum am mentionat.Tulburari de personalitate controversate.1.tulburarea . Corelat cu acest fapt.3.Tulburari de personalitate general-validate. singura autoritate acceptata fiind realitatea clinica. ele sunt urrnatoarele: . Tulburari de personalitate partial-validate Aici includem tulburarile de personalitate recunoscute numai de un sistem taxinomic international. 1992) ca ~i din penultima nosografie americana. atunci cand are un caracter international. statutul nosografic al acestor conditii este controversat. revalorizand observatia clinica ~i fenomenologia semiologica. (DSM-III-R. Este yorba de: . 6. 1992). de~i pana in ultimii ani au fost excluse din taxinomiile internationale.Totodata. ~i anume: .Tulburari de personalitate in curs de valid are. Tulburari de personalitate general-validate In acest gmp inscriem acele tulburari de personalitate recunoscute de ambele sisteme taxinomice: european ~iamerican.4.tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii. cercetatorii din domeniul medicinii clinice actuale renunla la teorii ~idoctrine. autoritatile ~tiintifice sunt astazi demitizate.

DEBUTUL TULBURARILOR DE PERSONALITATE Ceea ce la varsta adulta denumim actualmente "tu!!J_urare de personalitate" la varsta copil~riei este denumit "tulburare de comportament". dar este ne~tiintific ~iriscant a se vorbi de tulburare de personalitate inainte de aceasta perioada. intrucat efervescenta acestei perioade cronologice (denumiUi deseori "criza a adolescentei") poate ocaziona manifestari psihice.201) nu este corecta ~i nici ~tiintifica. mentionand aici numai diferentele: -in experienta de viata. ca aspect psihic de sinteza ~i definitoriu al psihismului insului.chiar ~i aseI1iunea (lncarcata de ambiguitate) conform careia "tulburarile de personalitate tind sa apara spre sffir~itul copilariei sau in adolescenta" (lCD-X.3. continutullor tematic a fost preluat de alte forme de tulburare a personalitatii. reliabila ~i larg acceptata. Tulburari de personalitate nevalidate In aceasta categorie se inscriu doua forme de tulburare a personalitatii care au figurat in unele taxinomii psihiatrice. Este yorba de: . actualmente nefiind mentionate in nici 0 taxinomie internationala. este intrucatva interferata (:tara a fi totu~i invalidaUi) de autunite aprecieri referitoare la debutul tulburarii de personalitate.tulburarea defetista a personalitatii ~i . in special americane. Ele sunt invalidate intrucat. 6. nu putem vorbi de tulburare de personalitate decat dupa aceasta data. istorie ~itraditie. . Cauzele posibile ale acestei deosebiri au fost prezentate la capitolul respectiv. Pe baza acestor considerente retinem faptul conform caruia "este improbabil ca diagnosticul de tulburare de personalitate sa fie potrivit inainte de 16-17 ani" (Ibidem).5. pana in deceniul trecut. 1992 p. respectiv de tulburarea dependenta ~ide tulburarea pasiv-agresiva.0 anumita schitare in procesul de structurare a personalitatii poate fi observata ~iinainte de adolescenta. de~i nu putem vorbi de un moment predilect sau de 0 data a debutului acestor conditii. ~i tarile europene ~i alte zone geografice pe de alta parte. . Acest fapt impune anumite c1arificari ~i anume: -intrucat personalitatea. Pe de alta parte. Aceasta sinoriT~ie. 7.tulburarea sadica a personaHtatii. au fost preluate ~ireevaluate de expeI1ii OMS ~iinserate in ultima ' . care pot fi in mod eronat interpretate ca trasaturi psihopatologice.nu figureaza in tratatele ~i taxinomiile psihiatrice engleze ~iamericane dar. I I i I Fiecare sa se admire pe sine 46 47 . editie a Clasifidirii Internationale a Maladiilor la a carei elaborare au participat aproape 1000 de psihiatri din 52 de tari. precum ~i -in modul de abordare c1inica ~i de constructie nosografica intre Anglia ~i Statele Unite pe de 0 parte. nu este bine conturata ~i nu poate fi cristalizata decat dupa adolescenta. retinem precizarea ca acestea apar "devreme in viata aduWi".

Studiile efectuate asupra prevalentei tulburarilor de personalitate in raport cu varsta. 1989. In plus. cultural ~i social al acestuia" (DSM-IV. pornind de la adolescenta pana la jumatatea deceniului cinci. Ie prezentam in ordinea data de autorii mentionati: . Tdisaturi diferentiale de varsta .nu urmeaza evolutia unor episoade de boala psihica.este pervaziv ~i evident dezadaptativ fata de 0 gama larga de situatii personale ~i sociale.1994. Cu toate acestea. persoanele respective nu au capacitatea de a invata din gre~elile lor.C. 202). Se cunoa~te astfel ca in grupurile cu 0 mai mare dezilitegrare.0 capacitate particulara de a se apropia de altii ~i de a-i perturba in activitatea lor" (Ibidem). evidentiaza faptul ca acestea urmeaza 0 curbil ascendenta. 1992. G. se impune ca trasaturile dizamornice sa fi avut 0 evolutie de cel putin un an. Vaillant."un raspuns inflexibil ~imaladaptativ la stres. trebuie sa se ia in consideratie fundalul etic. p. mentionand ca diagnosticul de tulburare a personalitatii "poate fi apIicat la copii ~iadolescenti in situatiile in care trasaturile de personalitate maladaptative par a fi pervazive. iar suferinta intampinata este mai degrabil acceptata decat evitata. Nivelul sociocultural al grupului populational influenteaza semnificativ aparitia ~ievo1utia tulburarilor de personalitate.631).dateaza de mai multi ani. tulburarile de personalitate determina un grad variabil de invalidare profesionala sau sociala. in acceptia expertilor OMS. cu aHitmai putin. p. . motivatia. .631). se consemneaza in mod frecvent) ci "determina suferinta personala considerabila. acestea patru nu pot fi regasite "la toti cei care prezinta tulburari de personalitate" (Ibidem). Perry. rata tulburarilor de personalitate este de aproximativ trei ori mai mare comparativ cu zona culturala in ansamblu. Exista observatii recente care incearca acreditarea existentei tulburarii de personalitate la copii ~iadolescenti. Mentionam toto data faptul ca. se precizeaza faptul ca pentru a pune diagnosticul de hl!burare de personalitate inaintea varstei de 18 ani. dupa care se inregistreaza 0 reducere a prevalentei. p. Totu~i clinicienii respectivi manifesta scrupulul necesar. Cu un grad superior de reliabilitate apar caracteristicile clinice prezentate de ICD-X ~i anume: . trasaturile cIinice generale ale tulburarilor de personalitate nu pot fi reduse la patru ~i. De cele mai multe ori. care . 1994. Evident. . TRASATURI psmOLOGICE SI psmOPATOLOGICE .este persistent.obtinerea unor raspunsuri problematice prin conflict interpersonal. patternul comportamental anormal se distinge prin faptul . In mod surprinziitor. de a gandi ~i de a relationa. Totodata s-a constatat ca 0 cre~tere a suportului social ~i a resurselor de cre~tere a autostimei. Astfel. 49 . atunci "cand se judeca functionarea personalitatii unui ins. Consideram ca nu acestea sunt trasaturile cele mai "caracteristice" sau mai importante ale tulburarilor de personalitate. dar aceasta poate deveni evidenta mai Hirziu. p.implica mai muIte arii ale functionarii psihice: dispozitia. desigur. care este. persistente ~inelimitate la un stadiu particular de dezvoItare" (DSM-IV. nu fac insa distinctia intre tulburarea de personalitate ~i tulburarea de comportament. ca: Totodata.8. pe masura ce se inainteaza in varsta. Trasaturi diferential-culturale Dupa cum este bine cunoscut. pe parcursuI evolutiei" (lCD-X. Autorii respectivi. pentru tulburarea dissociala a personaIitatii cea mai ridicata prevalenta pe viata se intalne~te in perioada 2544 ani. unii clinicieni considera ca tulburarile personalitatii sunt ilustrate clinic prin "patru caracteristici pe care Ie au toate persoanele cu tulburari ale personalitatii" (J.comportament ~iatitudini marcat dizarmonice. . indeob~te americani. specifica acestor varste. controlul impulsurilor. Intrudit aceste trasaturi se intaInesc intr-un procent semnificativ de cazuri. .E.1352). precum ~i modul de a percepe. ca ~i la acelea care sub aspect socioeconomic sau sociocultural sunt inferioare. manifestarile tulburarilor de personalitate nu sunt "egosintonice" (asa cum 48 I I I •••• .0 incapacitate de a munci ~i de a iubi care este mai serioasa ~i mai penetranta dedit cea intalnita in nevroze.

ca dealtfelin Intreaga medicina clinica. niciodata nu s-au aplecat. la experienta clinic a precum ~i la orgoliullor. cu cat aceste diferente sunt mai mari. nu pot fi neglijate anumite aspecte de rol sau de statut social detinute de barb at sau femeie Intr-un anumit grup sociocultural. Katharine. In cadrul diverselor tipuri de tulburare a personalitatii. trebuie reevaluat ~i revalorizat ralul analizei istorice.a antrenat 0 reducere a prevalentei tulburiirilor de personalitate. ceea ce demonstreaza dinamica aces tor conditii. 51 50 I ••• I . Astfel.M. ca ~i In unele boli somatice. diagnosticul constituie: . Chiar ~iIn medicina clinica a acestui final de secol. In evidentierea acestor aspecte diferentiale de sex. la rationamentul ~i intuitia lor. Astfel. In buna masura" utilitatea. "distingeau" ~ipublicau "studii ~tiintifice" asupra aspectelor "patognomonice" ale traseelor bioelectrice. In urma unor observatii recente. daca Inaintea introducerii In practica medicala a electroencefalografiei se intuia ca s-ar putea evidentia aspecte ale cognitiei ~i chiar ale ideatiei omului normal. cu atat tulburarile de personalitate sunt supraevaluate ~isupradiagnosticate.anumite practici religioase sau politice.modificarile survenite In urma ~ocului cultural al imigrarii. s-a constatat ca "tulburarile de personalitate borderline. este prevalenta anumitor tulburari de personalitate la barbati sau la femei. ei I~i declarau astfel (~i In plan ~tiintific) ideologia ~i convingerea materialista. Tocmai de aceea in psihiatrie. dupajenanta "metaloterapie" a lui J. ~i tulburarile paranoidii ~i narcisicii de personalitate. sunt mai frecvente la barbati" (J. Desigur. cei care suprainvestesc "ma~inile de diagnostic".G. ca ~i acela al examenului clinic. Altii. n-a mai fost traita decat in Franta.. In mod deliberat ~i toto data surprinzator. dar ~i prin studii deliberate. se considera ca entitatile nosografice psihiatrice pot fi diagnosticate prin mijloace eIectroencefalografice. p. in conditiile In care mijloacele paraclinice de explorare ~i de diagnosticare au atins performante exceptionale.obi~nuite In cultura de ongme. ulterior s-a constatat limitarea utilitatii ei la clinica. Ei renunta. "diagnosticul automat". asupra diagnosticului clinic. 1431). histrionicii ~idependentii sunt mai frecvente la femei decat la barbati" (DSM-IV.conditia sine qua non a unui tratament oportun ~i corect. Alti clinicieni considera ca in afara tulburarii dissociale. Pe de aIta parte. In acest context. Charcot. s-a constatat 0 prevalenta superioara a tulburarii dissociale a personalitatii la barbati. In plus. examinatorul nu trebuie sa considere ca fulburari de personalitate: . chiar In unele forme "clinice" de boli psihice. CRITERII DE DIAGNOSTIC IN TULBVRARILE DE PERSONALITATE Este axiomatic faptul ca In medicina. etc. anamnestice. Extrapoland gandirea medicala pozitivista. Phillips. acestea I~ipastreaza pe depIin actualitatea. p. dar ~i biochimice) care. Gunderson.63 I) Conform observatiei spontane.cheia de bolta a rationamentului clinic ~i . 9. in primele doua decenii ale acestui veac. imediat dupa aparitia lor au fost Inalt acreditate ~i suprainvestite. 1995. care par a pune in umbra mijloacele clinice traditionale. Mentionam totodata faptul ca diferentele sociale ~i culturale dintre pacient ~iexaminator influenteaza in mod covar~itor diagnosticarea ~i Incadrarea nosografica a tulburarilor de personalitate. . 1994. In favoarea prabelor sau a datelor de laborator. A. Triisiituri diferentiale de sex Nu au fost Intreprinse studii ordonate asupra diferentelor dintre trasaturile cIinice ill fimctie de sex. Indelungat ~i aprofundat. Ceea ce se cunoa~te. ~i-au pierdut treptat reliabilitatea ~i. numeroase probe ~i date (electrofiziologice. In mod responsabil. Penibilul acestor demersuri ~i concluzii ale medicinii ani lor ' 50 ~i '60 din tara no astra. In opinia noastra.

aici fiind yorba de structurari particulare (dizarmonice) ale personalitatii. pana acum. in antiteza cu psihozele considerate ca "procese". anamnestica. cu care este confruntata patologia psihiatrica. relatarea sa fiind in mod necesar completata cu datele informantilor cheie din grupul socio-familial al pacientului.doua treimi din ei aveau "probleme cu alcoolul".datorita asimilarii egosintonice a trasaturilor dizarmonice. ideea persistentei lor de-a lungul vietii se impune cu necesitate. probabil mai important este faptul conform caruia .diagnosticul nu trebuie minimalizat sau invalidat de faptul ca unele din atributele mai sus mentionate sunt subevaluate sau estompate de catre cel in cauza. ai grupului profesional. nu poate ocoli patologia generala dar. care sunt "reactii" sau "procese". sau cu nevrozele apreciate ca "reacpi".-----------------L o problema noua. anumite indicii. trebuie sa prezinte urmatoarele atribute: . Altfel spus.al datelor obtinute de informanti avizati: membri ai familiei. respectiv durata indelungata. nu au fost efectuate. . prin introducerea ca elemente diagnostice aditionale a a~a numiteIor tdisaturi diferential-culturale.0 dificultate particulara de integrare. devin manifeste la varsta adulta tanara ~i insotesc persoana in cauza de-a lungul intregii sale existente. . serve~te reliabilitatea darnu ~ivaliditatea. 0 caracteristica a tulburarilor de personalitate. in acest context. In plus. evenimentele ~ipropria persoana. pentru ca diagnosticul sa poata fi validat. care se remarca prin unul sau mai multe aspecte referitoare la: amploarea.numai 12% dintre cei diagnosticati ca avand "tulburare de per53 . chiar de mai multe ori. pre cum ~i argumentul logic. insa.75 % dintre ei "au intrat in conflict cu legea". labilitatea. nu intotdeauna ceea ce este logic este ~i veridic. Intr-adevar. . Acesta este un fapt logic dar. intensitatea. studii de urmarire asupra evolutiei tulburarilor de personaIitate care. care Ie percepe ~i Ie traie~te ca egosintonice.In diagnosticul tulburarilor de personalitate. este stabilitatea diagnosticului. . ascultandu-l numai pe cel in cauza.mai mult de jumatate din ei aveau 0 "instabilitate profesionala". .un sistem ideativo-cognitiv care se distinge prin modul particular de a percepe ~i interpreta oamenii. tara a fi modificat). • TULBURARII DE PERSONALITATE . care difera: • de acela al grupului sau socio-profesional. Aceasta cu atat mai mult cu cat. diagnosticul nu trebuie pus in mod "singular". Observatii din studii tangentiale pot oferi. Astfel.al istoriei insului (al vietii persoanei in cauza) . tulburarile de personalitate sunt "dezvoltari". adecvarea sau durata manifestarilor sale. trebuie desta~urata in mai multe planuri: . Pentru a raspunde acestei probleme sunt necesare. acest denominativ consacrandu-Ie atributul duratei. . armonizare ~i functionare socio-profesionala. • de expectatiile celor din grup despre el. intr-o cercetare longitudinala efectuata asupra a 200 Mrbati tineri (care nu au primit tratamente psihiatrice) pe 0 perioada de peste un deceniu. se recomanda ca examenul clinic sa fie repetat. . cei diagnosticati ca avand tulburari de personalitate prezentau urmatoarea situatie: . . diagnosticul de tulburare de personalitate ar trebui sa se bucure de cea mai mare stabilitate (aceasta exprimand gradul in care un diagnostic este mentinut in timp. constituie. de asemenea.al istoriei tulburarii.aproape jumatate dintre cei casatoriti prezentau 0 "slaM adaptare maritala". .un pattern de traire ~icomportare al pacientului. a stabilitatii ~i corelatiei. spre deosebire de alte conditii psihiatrice. la anumite intervale . a validitatii diagnosticului.stabilitatea (in timp). . se cristalizeaza la adolescenta. desigur. educatori etc).trasaturile de personalitate mai susmentionate sunt anuntate (pot fi deseori observate) din copilarie.1 VALIDITATE SI STABILITATE IN DIAGNOSTICUL •. analiza psihica longitudinala.. Fara indoiala ca aceasta chestiune. 9. fapt care le-a atras apelativul de "dezvoWiri". ne limitam la analiza tulburarilor de personalitate. faptullogic.0 dispozitie particulara. . pentru a putea fi folosite ca argumente pentru tulburarea de personalitate.un slab control volitional.validarea crosculturala consensuala este un atribut diagnostic asupra caruia se insista (in mod necesar) in ul timii ani. fap- ~52. . tului ca cei cu tulburare a personalitatii nu sunt pe deplin con~tienti de dificuItatile sau chiar de prejudiciile aduse celorlalti. In virtutea asertiunilor mai susmentionate. Datele astfel obtinute.

. in mod concret. prezenta unui anumit numiir de criterii. cei cu tulburare de personalitate care sunt "mai mult dispretuiti decat studiati" (J.trasaturi diferentiale de sex. criteriile de diagnostic" sunt prezentate ca 0 scalii". respectiv a tipurilor de tulburare a personalitatii.caracterul egosintonic al (trairii ~i aprecierii) manifestarilor psihopatologice.E. ceea ce a determinat: . desigur esentiale. modelul politetic. observatie care argumenteaza dictonul hipocratic dupa care "nu exista boli ci bolnavi".trasaturile diferential-individuale. impune drept conditie necesara ~i suficienta diagnosticului. respectiv de simptome sau trasiituri. prezinta aspecte diferentiale care. prezinta un diagnostic. . care.slaba delimitare clinica ~i nosografica a tulburarilor (denumite acum) "specifice" de personalitate. 1989. Astfel.modelul politetic. atat a modelului monotetic cat ~ia modelului politetic de diagnostic. Perry. de catre pacientii cu tulburare de personalitate. simptomele ~i cu precadere trasaturile clinice.2 UN PAS IMPORTANT MODELUL SPRE VALIDARE: (MONOTETIC SAU POLITETIC) DE DIAGNOSTICARE o problema importanta a cercetarii ~tiintifice psihiatrice 0 cOl1stituie selectia pacientilor ~i gradul de omogenitate a lotului supus studiului. pacient caruia nu-i lipse~te nici un element clinic impus teoretic. . p.sonalitate". se constata ca. La randul sau. . .0 slaM concordanta inter-evaluatori a diagnosticelor. individuala. s-a constatat ca diagnosticul de tulburare a personalitatii a prezentat un grad de stabilitate redus la jumatate. in fapt.1355). nu-l primesc intrucat nu au prezentat anumite trasaturi sau simptome. Este posibil ca aceasta redusa stabilitate a diagnosticului de tulburare de personalitate sa fie determinata de: .trasaturi diferential-culturale. totodata spectrul. extinzandu-Ie. ~i G. modelul monotetic este de 0 exigenta psihastenica in sensul ca fiecare pacient cu un diagnostic trebuie sa prezinte toate caracteristicile clinice ale tulburarii respective. numero~i pacienti. . cel care prime~te un diagnostic trebuie sa prezinte toate trasaturile inc1use in tabloul clinic al tulburarilor respective. mai putin exigent ~i in acela~i timp mai realist. Pe de aM parte. modelul monotetic are in vedere pacientul ideal pentru diagnostic.modelul monotetic are in vedere cuprinderea (includerea) tuturor criteriilor preconizate in vederea obtinerii diagnosticului de tulburare de personalitate. numai un anumit numar de simptome din ansamblul ceior posibile (susceptibile de a fi inscrise) in tabloul clinic respectiv. Perry. prezinta drept necesare pentru diagnosticul unei conditii clinice. diagnosticele de: alcoolomanie. Altfel spus. nu mai prezentau manifestari psihopatologice. pot fi: . fiecare pacient dezvolta simptomul sau trasatura in maniera personaIa. la randullor bazate pe modelul de diagnosticare ce poate fi monotetic sau politetic.aplicarea aleatorie in diagnosticarea tulburarii de personalitate. In felul acesta. Aparent. in timp ce diagnosticul de tulburare a personalitatii s-a mentinut numai in proportie de 35% din cazurile studiate. are in vedere cuprinderea (includerea) unui anumit numar de criteriipreconizate pentru formularea diagnosticului. mai relaxat. Desigur. ceea ce estompeaza elocventa manifestarii clinice respective. ca ~i DSM-IV (1994). In acela~i timp insa. 9. poate neesentiale pentru diagnosticul respectiv. . pentru a putea primi diagnosticul respectiv. La aceasta ar putea fi adaugate: . la 0 analiza mai atenta. 54 . Intr-un alt studiu. cu alte cuvinte. in arice boala.trasaturi diferentiale de varsta.E. Acuratetea selectiei ~iomogel1itatea lotului este asigurata prin criteriile de diagnostic. in functie de anumite criterii printre 55 J . p. ierarhizate). 1989. G. depresie ~i dementa au ramas acelea~i in proportie de 70 % din cazuri. Vaillant. dupa perioada de urmarire.e. DSM-III-R (1987).contratransferul negativ cu care sunt primiti de catre terapeuti. fata de stabilitatea altor diagnostice psihiatrice. astfel.inexistenta (pana in acest deceniu) a metodelorde conceptualizare a diagnosticelor tulburarilor de personalitate. ar fi de dorit ca pe aceastii scala simptomele sa fie ordonate (sau mai bine spus.e. cu alte cuvinte. pacientul poate sa prezinte nurnai amunite trasaturi. Aici. scrupulul excesiv al criteriilor poate duce la siderarea rezultatelor. schizofrenie.1353). utilizand modelul politetic. intrucat. iar prin aceasta "procesul de diagnoshcare este adus mai aproape de abordarea dimensionaIa" (J. Vaillant.

familiala sau sociala. . Mentionam totodata ca asemanarile ~i corespondentele dintre tulburarile de personalitate ~i entitatile clinice propriu-zise pot fi constatate nu numai in planul . dupa cum pot antrena "suferinta personala considerabila". acestea pot fi distinse de: .sinonimiilor lexico-semantice. IN TULBURARILE DE PERSONALITATE Diagnosticul diferential propriu-zis vizeaza fiecare tulburare (specifica) a personalitatii. ci ~ilexical. la prezentarea ~tiintifica in care simptomele sunt ordonate dupa gradullor de validitate.simulatie. semantic ~isemiologic. 57 9. care se justifica (sunt argumentate) mai ales prin reliabilitate. particulare sau chiar dizarmonice.--------TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA A PERS. spre deosebire de ultimele. procesuI diagnostic pre cum ~i procesuI instructiv prezinta un caracter mult mai operativ.corelatelor biologice ~i al . PARANOIA SCHIZOFRENIE NEVROzA ISTERICA NEVROzA ANXIOASA NEVROzA DEPRESIVA NEVROzA OBSESIVCOMPULSIVA ANXIOASA A PERS. . Tulburare de personalitate I trasaturi normale de personaIitate Acest diagnostic diferential.. Sinonimii lexico-semantice intre principalele tulburari ale personalitatii ~iprincipalele entitati clinice psihiatrice.. tine seama de faptul ca. In privinta dignosticului diferential propriu-zis al tulbudirilor de personalitate.3 ~CRITERII DE DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ~ .sunt pervazive ~i dezadaptative. . manifestarile clinice care: . consideram ca fiecare tip de tulburare a personalitatii reprezinta 0 entitate c1inica miniaturala ~i. 0 anumita paralela. ci ~iin acela al . DEPENDENTA A PERS.in nevroze ~i in psihoze apar ca simptome. . ~a cum s-a mentionat. cu una din tulburarile din aria nevrozelor ~i psihozelor. om is de cele mai multe ori. .--"'. ~i tulburarile de personalitate pe de alta parte.. pierd din amploarea (din severitatea) manifestarilor clinice in favoarea duratei lor.-- . datorita acestui fapt. PARANOIDA A PERS. in mod evident. Prin introducerea ~i generalizarea acestei metode s~arputea face un pas decisiv. frecventa ~i semnificatia simptomului pentru conditia c1inica respectiva. spre deosebire de tdisaturile de personalitate incluse in spectrul de normalitate. Aceasta cu atat mai mult cu cat. primele simptome ale scalei ar fi lntr-adevar caracteristicile tulburarii ill cauza.fenomenologiei clinice.sunt. SCHIZOIDA A PERS. In felul acesta. aici. HISTRIONICA A PERS. ca egosintonice. F<'lra indoiala ca.datelor genetice. somatica sau psihica. sub aspectul epistemologiei clinice. de la prezentarea clinica in maniera descriptiv-anecdotica. dupa cum se constata in tabelul urmator: 56 . ~i al . In plus. eventual principii de diagnostic diferential.sunt traite (cu precadere in primii ani ai evolutiei). aceasta corespondenta intre nevroze ~i psihoze pe de 0 parte. Sub acest unghi.vizeaza cu precadere sistemul relational al insului.trasaturile normale ale personalitatii ~ide . Acestea. cele din cadrul tulburarii de personalitate: . sa-~i prezinte simptomatologia pe 0 scala care intruchipeaza ierarhia (respectiv rangul) simptomelor sau trasaturilor.determina invalidarea functional a. Dezirabil este ca fiecare conditie clinica (fiecare tulburare.in tulburarile de personalitate apar ca trasaturi. consideram ca esentiale. odaHl cu avansarea in varsta. raportate la tulburarile de personalitate. OBSESIV-COMPULSIVA care. formulandu-se numai criterii. respectiv fiecare boaHI). in cadrul prezentarii de ansamblu a tulburarilor de personalitate. 0 putem constata nu numai in plan clinic. desigur. care la randul ei poate fi predominant profesionala. in functie de frecventa ~i semnificatia lor.

Astfe I. numai pe ignoranta medicului" (Apud. sau chiar favoriza. • tulburarea dependentii a personalitiitii ~i depresie etc. Incerdlnd 0 identificare cu modelul medical al bolii. pe care el 0 poate confirma sau infirm a u~or. In timp ce al simulantului este mentinut pe perioade relativ restri'mse. acela al comorbidWitii. C. situatiiIe de comorbiditate par a fi mai bine reprezentate dedit in cazul altor zone nosografice. Aceasta Intrudlt. p.Tulburare de personalitate I simula!ie.Vaillant. dar la s:far~itulveacului trecut J. . comorbiditatea. In orice tip de tulburare a personalitatii. mult prea frecvent. ill simularea oridirei conditii medicale (somatice sau psihice). "dubla depresie" presupune situatia conform careia.interesul pentru asigurarea asistentei sociale. In plus. . comportamentul caracteristic al acesteia este. In mod practic permanent. clinicianul trebuie sa fie sensibil ~i Ia aceasta eventualitate.E. men!inerea semnelor sau simptomelor artificiale este piatra de Incercare a comportamentului simulant. cel putin In psihiatrie. psihiatrii clinicieni au introdus In ultimii ani un nau paragraf In descrierea diferitelor entitati nosografice. 10. . C. ca de exemplu: • tulburarea schizoidii a personalitiitii ~i schizofrenie.refugiu pentru 0 urmarire penaUi. prezentata asUizi cu 0 nota de orgoliu omniscient.interesul pentru pensionare. cu ocazia prezentiirii hllburiirilor specifice de personalitate. Prelui'md aceasta idee. atunci dind In timpul examenului psihiatric exista indicii sau simple impresii asupra simulatiei. Astfel. stricto sensu. DSM-IV (1994) ne explica ~i modul in care putem coditica (pe axe) cele douii conditii clinice. TULBURARE DE PERSONALITATE 81 COMORBIDITATE . este mai mult invocata ~i (In apinia naastra) foarte slab argumentaUi.-M. 1360).Charcot afirma 0 opinie contrara: "sunt obligat s-o spun ~i s-o repet di. simulatia prezinta relativ elocvent sau bine disimulat: . Perry. ideea de simulare se bazeazii. .dintre toate bolile. _douii tulburari specifice de personalitate. In aria tulburarilor de personalitate.un clinician cu 0 inteligenta normala ~i cu 0 pregatire profesionala medie nu poate fi indus (de~i se poate lasa indus) de un comportament simulator. J.obtinerea unei compensatii pentru accident. Spre deosebire de tulburarea de personalitate. cele psihice sunt cel mai greu simulate. • tulburarea paranoidii a personalitiitii ~i paranoia. _0 tulburare de personalitate ~i dependenta de drog. pot fi citate ca situaW de comorbiditate corelaiia Intre: _0 tulburare de personalitate ~i 0 psihozii. dupa piirerea mea. 11) conditiile progreselor medicale actuale. existenta unei distimii (ca tulburare de fundal) poate prezenta. _0 tulburare de personalitate ~i alcoolomanie.dorinta (incon~tienta) pentru un beneficiu secundar etc. . a~a numita comorbiditate a atras dupa sine anumite reorientari nosografice ~ia impus noi sintagme psihiatrice. conform unei observatii Indelungate. simulatia nu se mai poate realiza astazi. 58 59 . . Totodatii. respectiv CLi modelul bolii somatice. De fapt. Desigur. apariiia la un moment dat a unui episod depresiv major. _notiunea de comorbiditate presupune: • aparitia relativ concomitenta a celor doua tulburari. Fiirii a omite rezervele personale fatii de Incercarea de validare a problemelor comorbidi1litii. mentioniim ca acestea se confunda In mare masura cu ace lea ale complicatiilor entitatii nosografice In discutie. Evident. Astfel de situatii vor fi mentinute ( In paragraful intitulat complicatii). Aceasta cu atat mai mult cu cat. 1989.

c.notiunea de complicatie presupune: • aparitia ulterioara a celei de-a doua tulburari. se considera ca pentru a vorbi de 0 comorbiditate care sa Intruneasca exigentele criterii de validitate. Lipsiti de 0 buna eenestezie. grad de validitate. ca ~i cele doua taxinomii psihiatrice internationale (ICD-X-1992 ~i DSM-IV-1994). constatam di cele mai multe cazuri prezentate ca fiind de comorbiditate sunt. sintagma nosografica tara severi tate diagnostica. La varsta infantojuvenila Insa "tulburarile de personalitate" sunt denumite "tulburari de comportament".J . se estompeaza. totodata. multi dintre cei cu tulburare de personalitate se afla Intr-o marcata instabilitate a dispozitiei. 11. ca ~i de 0 reala eutimie. trebuie precizat ca exista numero~i alcoolomani care. Odata cunoscut. mentioneaza faptul ca tulburarile de personalitate apar la "adultul tanar". ~tiut fiind faptul ca. Tocmai de aceea. ipso facto. dizarmonia ~i insolenta. putem considera ca tulburarile de personalitate sunt anuntate (ele fiind deja schitate) din eopilarie. chiarin cadrul supozitiilor etiologice asupra alcoolomaniei figureaza a~a numitii "factori de personalitate". perpetuand astfel comorbiditatea. de fapt. Intrucatva.• evolutia lor concomitenta 0 perioada semnificativa de timp. 1989. Unele tulburari de comportament.Perry. ilustrat printr-o anumita modificare a continutului manifestarilor ~i trasaturilor de personalitate. p. odahi cu statuarea ~i cristalizarea personalitatii. daca tulburarile de personalitate nu sunt diagnosticate. Tulburarea de personalitate in eomorbiditate eu alcoolomania. • etiologia relativ diferita a celor doua afectiuni. se eristalizeaza Ia adoleseenta (odata eu strueturarea personalitatii insuIui). premorbid. . In consecinta.Vaillant. De aceea. tulburari de personalitate. • relatia de determinare a conditiei secundare. se echilibreaza. Aceasta precizare poarta In subsidiar un scrupul clinic ~i ~tiintific. Mentionam. Fara Indoiaia ca numai un ins cu structura psihica dizarmonica se afla Intr-un grad semnificativ de insatisfactie ~i de cautare cronica. notiunea de comorbiditate Isi afla cel mai InaIt .1379). este necesar ca trasaturiIe dizarmornice de personalitate sa fie anterior remarcate (sa fie antedatate) aparitiei aicoolomaniei. dupa adolescenta. generatoare de disforie ~icontinua cautare. EVOLUTIA TULBURARILOR DE . cu atat mai put in cel cu structura psihica dizarmonica nu se poate elibera de drog. multi dintre cei cu tulburare de personalitate sunt. Observatii relativ recente au evidentiat faptul di tulburarea borderline "este rareori diagnosticata dupa 40 de ani" (J. In virtutea acestui demers. la varsta adulta.E. faptul ca dupa varsta adulta. complicatii ale uneia sau aceleia~i tulburari. de~i nu exista date ~tiintifice validate asupra acestei probleme. Daca. In cele ce urmeaza. Relatia pare Iogica ~iexpectabiIa. Procesul acestor cazuri nu este cunoscut dar. conform observatiei spontane astfel de cazuri sunt relativ rare. nu Inseamna ca ele nu pot fi constatate ~iInaintea varstei mentionate. In pofida acestui fapt. 61 60 . Dependenta de alcool este regasita deseori In comorbiditate cu tulburarea de personalitate. In care conduita I~i reduce amploarea. Altfel spus. nici -un om normal. se armonizeaza. yom prezenta numai situatiile de comorbiditate propriu-zisa. de securizare ~i de echilibru psihic. . aici. modelati de influenta patoplastica a varstei. insotindu-l de-a lungul intregii sale existente. Intr-adevar. elocventa. drogulle ofera senzatia de bine. a~a cum considera terapeutii avizati. apropiindu-se treptat de pattemul comportamental al grupului sau social. TuIburarea de personalitate in eomorbiditate eu toxicomania. Nu este mai putin adevarat ca nu toate tulburarile de comportament (ale copilariei) devin. nu prezentau trasaturi dizamornice ale personalitatii. precum ~i 0 semnificativa prudenta In diagnosticarea acestor tulburari Inainte de varsta amintita. acqtia cunosc un proces de intranosomorfoza. acuitatea. Acest proces poate fi constatat cu precadere In tulburarea dissociala ~i borderline a personalitatii. PERSONALITA TE Studiile actuale. nu se poate sustrage actiunii drogului. Astfel. • agravarea conditiei primare prin aparitia celei secundare. G. indiferent de forta sa volitionala.

Tocmai de aceea. riscul acestei dependente este mare. Armonizarea primilor (dissociali ~i marginali) ~i nemodificarea celorlalti (schizotipali ~i obsesionali) poate fi explicata prin faptul ca actiunea grupului social ~i a societatii in general asupra corijarii asperitatilor personalitatii: . acest paragraf (al "complicatiilor"). DE Alte tulburari de personalitate (ca de exemplu. de~i conotatia actului suic~dar este diferita de aceea intalnita in alte entitati nosografice. Cel pe care toti II priviti ca pe Dumnezeul vostru AH'ituri de problema comorbiditatii. nu tulbura valurile vietii sociaIe). COMPLICATII ALE TULBURARILOR PERSONALIT ATE . Depresia secundarii este 0 complicatie relativ recent mentionata. de cele mai multe ori. 0 complicatie frecvent intaInita. Astfel. dependenta Sau se exacerbeaza. deliberat.Una din supozitiile care pot fi avansate in explicarea acestui fapt este aceea a influentei patoplastice a varstei asupra manifestarilor clinice ~i asupra tulburarii respective in ansamblu. Conform observatiei spontane. suicidul cunoa~te 0 prevalenta semnificativa in cadrul acestor conditii. limitata. aceasta depresie este in fapt paradinica. Intr-adevar. Desigur. este. dar frecvent intalnita aici. fiecare tip de tulburare de personalitate prezinta complicatii relativ-specifice care vor fi mention ate in cadrul expunerii fiecarei tulburari de personalitate. de~i raman nemodificate in evolutia lor individuala. tipul schizotipal ~i obsesional. . ca ~i tulburarea antisociaHi "se maturizeaza". tulburarile de personalitate.tulburarea narcisica. nu a figurat pana acum in tablourile clinice ale bolilor psihice. ~i aceea a complicatiilor se inscrie in incercarea de adaptare a clinicii psihiatrice la "modelul medical al bolii". in special de sedative ~i de hipnotice. spre deosebire de depresii. lipsita de sedative ~i hipnotice. se impune ca abordarea psihofarmacologica a acestor conditii sa fie limitata ~i~de dorit. pe care Ie putem lnlocui (chiar cu mai mult succes) prin neuroleptice care vor fi administrate prin doze adecvate" Suicidul se inscrie Cacea mai dramatica ~imai temuta complicatie a tulburarilor de personalitate. in care suicidul este expresia unei (autentice) pulsiuni incon~tiente. ~i pasiv-agresiva se mentin 12. intrucatva regizat ~i deseori veleitar. Hid a fi foarte severa. in cel mai inalt grad. la persoane cu structura psihici1 labila. se aplatizeaza in timp ce . Din aceasta perspectiva este de retinut faptul ca odata cu avansarea in varsta: . aspecte care ilustreaza. ~arjat.tulburarea borderline. Intr-adevar. de asemenea. de~i era nelipsit din prezentarea bolilor somatice. aici. De~i deseori /63 62 J . deci concomitenta ~i nu in afara manifestarilor clinice ale conditiei princeps. se estompeaza. In acest context mentionam numai complicatiile cele mai frecvent intaInite.in alte tipuri este eficienta ~i limitativa. cu precadere. actul suicidar este.in unele tipuri este slaM. Dependenta de "substanta". mai ales atunci cand prezinta 0 orientare educativa ~i coercitiva. intrucat addictia apare. depresia "secundara" prezinta insa 0 importanta particulara prin malta sa potentialitate suicidara. fragila sau dizarmonica. Neinspirat denumita "secundara". ca ~i in alte conditii psihice ~i somatice. sunt mai bine tolerate ~i social-acceptate. de~i sunt dezadaptate.

1359). Aceasta intrucat. cei in cauza trecand "in lumea umbrelor" in afara pulsiunii ~i a autenticei intentii. prin continut ~i manifestare. a 64 65 . practic. Aceasta "rata standard a mortalitatii prin suicid" (definita ca proportia deceselor observate comparativ cu cele expectate) "reprezinta 10. dar ~imembrii grupului profesional.e. tributari unor conceptii mai vechi. studii longitudinale recente confirma riscul inaIt de mortalitate in aria tulburarilor de personalitate. vor sa afle care va fi prognosticul pacientului aflat sub observatie medicala ~i tratament. intrucatva. de incadrare nosografica ~i evaluare taxinomica.in tulburarile de personalitate actul suicidar este predominant formal.3 % din ansamblul cauzelor de deces din tulburarile de personalitate" (Ibidem). mai ales grupul familial. consubstantiale. 13. implicit. electrofiziologice ~iin aceea~i masura. Vaillant. in special a celor biochimice. considera ca 0 astfel de conditie este. aceasUi observatie asupra evolutiei tulburarilor de personalitate susceptibile de a inregistra 0 ameliorare in timp. Aceasta cota inalta a ratei suicidului la femeile cu tulburari de personalitate in comparatie cu barbatii (a carorprevalenta a suicidului este de aproximativ patru ori mai mare decat la feme i). dintr-un anumit punct de vedere. apar ca demonstrative. . chiar in cadrul unor astfel de tentative. fapt care a determinat: . pe masura ce persoana respectiva avanseaza in varsta. a "suicidului inautentic". PROGNOSTICUL TULBURA. In privinta tulburarilor de personalitate. in sensul ca se inregistreaza un anumit grad de ameliorare a manifestarilor clinice.cunoa~te un grad sernnificativ de reliabilitate ~i. 1989. se poate considera (In linii de maxima generalitate) 0 ameliorare a evolutiei ~i. De fapt. a mortii prin accident suicidar.0 mai buna cunoa~tere a bolii psihice. rata suicidului este. actele suicidare din tulburarile de personalitate nu sunt intrinseci. totu~i. Altfel spus.67 (comparativ cu 11.0 cre~tere a mijloacelor terapeutice ~i implicit a eficientei lor. Perry. un de prezinUi "0 rata standard de 16. fenomenologia suicidului din tulburarile de personalitate s-ar putea inscrie in conduitele de rise din aria parasuicidului.imbunatatirea sistemelor de asistenta medicala. ci. In ultimul deceniu insa. permanenta.RILOR --PERSONALITATE DE Pe masura aprofundarii cunoa~terii medicale. de validitate. intr-adevar. suicidul.91 pentru barbati)" Apud J. veleitardemonstrative. capata 0 tot mai puternidi acuitate. ca ~i pe masura evolutiei socioculturale. aduce in discutie sintagma "suicidului prin eroare".E. . c1inicienii din domeniu. G. in mare masura. psihologice. cei cu tulburari de personalitate prezinta numeroase tentative care. In privinta tulburarilor de personalitate. ar putea fi argumentat prin aceea ca. se intalne~te mai ales la femei. De fapt. considerat ca un mod de reactie masculina. studii longitudinale au adus observatii mai optimiste.imbogatirea mijloacelor de explorare parac1inica. aici. p. . Faptul ca suicidul in tulburarile de personalitate este expresia veleitarismului ~ia erorii. .este comuna entitatilor nosografice psihiatrice. inalta. Ameliorarea evolutiei ~iprognosticului diverselor conditii psihiatrice poate fi argumentata prin date etiologic-nosografice ~i anume: . ei "cad" in suicid in pofida inautenticitatii intentiei.ameliorarea capacitatii de diagnosticare. problema prognosticului. . Prin aceste mijloace s-au elaborat indicii (care in ultimii ani au fost convertite in criterii) pentru predictii progrtostice in toate entitatile nosografice. Pe de aM parte. ca ~i interogatia asupra acestuia. Totu~i.

. aceasta cre~tere surprinzatoare a prevalentei tulburarilor de personalitate poate fi: .066~----------------- .aparenta. aiei. prin utilizarea unor mijloace de investigatie tot mai acreditate ~i mai ~tiintific validate. .influentarea epidemiologiei c1iniee de natura mijloacelor de investigare. numeroase tulburari de personalitate ramaneau in afara cunoa~terii cliniee.perfectionarea mijloacelor de investigatie psihologica. cristalizate ~i diagnosticate dupa efervescenta adolescentei. iar uneori 0 evolutie @ INVESTIGAREA SI ~EV ALUAREA ~ . In felul acesta. Altfel spus. prin simpla impresie c1inica. a impIicatiiIor ~i a perturbarii ~i 0 mai slaba schimbare sau mentinere a defectului de relationare.a conditiilor c1inice cercetate. . a sporit in mod esential validitatea ~tiintifica. determinata de rigurozitatea mijloacelor standard izate de investigatie psihologica. I se zice ineomoratul . in acest domeniu. Prin aeeasta. -un proces de supradiagnostieare (~i implicit de supraestimare) concordant eu: . In virtute a acestui demers. s-a inregistrat 0 cre~tere dramatiea a prevalentei tulburarilor de personalitate. . tulburarile de personalitate se manifesta cn maxima acuitate in decada a treia ~i a patra a existentei. in ameliorare. In mod covar~itor psihologica. desigur. probabil neeonforma eu prevalenta acestor tulburari in realitate. in eomparatie cu diagnosticarea traditionala. nediagnostieate ~i. 67 Tot din perspectiva prognostica se eonstata 0 mai buna ameliorare a fenomenologiei (manifeste). 0 heterocronie constanta sau chiar 0 agravare. Evident. Desigur. s-a obtinut 0 supradiagnosticare a eonditiilor cereetate. neinregistrate. Este un exemplu ilustrativ prin care se eonstata: .reala. Astfel. au fost introduse noi metode parac1inice.r I I prognosticului. determinata de faptul ea pana aeum. mijloaeele de investigare au Inregistrat.mai buna cunoa~tere clinica a conditiei investigate. in centrul carora sunt situate scale ~i ehestionare cu un grad tot mai Inalt de standardizare.atat a instrumentelor utilizate. 0 inalta standardizare. prezentam prevalenta tulburarilor de personalitate conform date lor adunate ~i publieate de Asociatia Americana de specialitate in DSM-IV (1994). pentru a se reduce treptat odata eu avansarea in varsta. in domeniul tulburarilor de personalitate. de Ia un tip de tulburare Ia aitul constatandu-se un ritm propriu. dit ~i . CLINICA A TULBURARILOR DE PERSONALITATE Spre deosebire de deceniile trecute. aceasta ameIiorare este diferita. investigatia parac1inica.

aici nu putem stabili 0 alianta terapeutica propriu-zisa. sunt astfel motivati pentru terapie. 68 15. poate.spre deosebire de celelalte conditii c1inice (unde este yorba de "reaetii" sau de "procese". printre care: cercetarea fi~elor medicale. De~i traim in epoca scalelor ~i chestionarelor. . interviurile autoevaluare nife~-asigura 0 evaluare cu grad slJperior de validare a fiecarei forme de tulburare a personalitatii. a caror durata este inscrisa in evolutia lor natural a) tulburarile personalitatii sunt expresia unor "dezvoWiri" la care s-a ajuns prin indelungate ~i. 15. . .sesizarea disponibilitatilor pacientului de relationare.F. a tulburarilor de personalitate constau in: . de invatare sociala ~i constructiva.alte surse de informatie cu un grad superior de obiectivitate. p.sa nu lipseasca de la ~edinte. Scalele ~i chestionarele de evaluare cii~tiga in validare atunci dind sunt combinate cu diferite forme de intervievare. mijloacele de evaluare ~i. susceptibile de a transforma trasaturile egosintonice ale acestor pacienti in trasaturi distonice. c1inicianulpoate recurge la: . . Sealele de elinice semistructu-tip (de (!:. cu grade variabile de structurare ~i standardizare. tulburarile de personalitate au incorporate.interviuri repetate..G. aceste teste ~i in primul rand scalele de autoevaluare prezinta: .identificarea mecanismelor uzuale de adaptare. ~stru~e de evaluare. Totu~i. in ultima vreme. In mod concret. implicit. precum ~i 0 experienta indelungata in psihoterapie. Katharine.Phillips 1995. fapt care ii indeparteaza de terapie.influentarea ~i schimbarea lor. intruciitva. Abordarea psihoterapeutica a tulburarilor de personalitate este mult mai nuantata deciit in cazul altor conditii psihiatrice intrucat: . in sensul ca el trebuie abilitat in: . chiar structurate. de faptul ca: .avantajul operativitatii (~i al economiei de timp). interviurile c1inice sunt siderate.Gunderson.1. . . . In pofida calitatilor larg acceptate.sa respecte programul ~edintelor. se recurge la interviuri clinice semistructurate.prin caracterul (~i modul de traire) egosintonie al trasaturilor. A.nu toate manifestarile pacientilor pot fi sistematic ~i exhaustiv evaluate. demers temerar ~i uneori sisific. ca ~i obtinerea unor date de la informanti avizati. tulburiiri pe care pacientii. . . .16)au~~I) ~i. se considera ca traditionalele interviuri clinice "constituie principala cale de abordare a tulburarilor de personalitate" (J. de diagnosticare.1431). precum ~i acela al confundarii tulburarii de personalitate cu tdisiiturile normale de personalitate. c1inicianul trebuie sa fie familiarizat cu principiile psihodinamice ale intervievarii./ In linii de maxima generalitate. c1i~ee relationale ~i stiluri comportamentale. ci mai ales 0 intelegere in cadrul careia. 69 .. ceea ce ar conditiona valoarea adaptativa a schimbiirii. 15.1.in timp ce tulburarile nevrotice ~ipsihotice sunt distoniee.interviuri c1inice ~i . In vederea aplicarii ~i interpretarii adecvate a acestor interviuri c1inice. tehnica terapeutica utilizata trebuie sa fie bazata pe interpretari repetate ~i confruntari. in tulburarile de personalitate trasaturile sunt egosintoniee.instrumente de evaluare. implica din partea terapeutului 0 bogata experienta de viata. TERAPIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE: EXPECT ATIE SI REALIT ATE .. Reeomandari generale in psihoterapia tulburarilor de personalitate Spre deosebire de alte domenii c1inice.stabile ~i relativ constahte in evolutia lor.. dorind sa Ie depa~easca. fapt pentru care.J . A~a cum am mentionat ~i in alt context. modele atitudinale. pacientii nu sunt pe deplin con~tienti de caracterul dizarmonic al acestor trasaturi.dezavantajul interferarii (~i al contaminarii) dintre tulburarile axei I cu trasaturile de pe axa II. definitive structurari.j . in gradullor de validitate. psihoterapeutul cere pacientului: .1 ABORDAREA PSIHOTERAPEUTICA: EXPECT A TIE SI POSIBILIT ATI . Interviurile eliniee . .

psihoterapeutul (in anumite situatii) i~i poate exprima dezacordul. . pe care terapeutul trebuie sa 0 manuiasca rabdator. ironizari. p. ci ca 0 posibilitate implicita ~i inerenta procesului psihoterapeutic. de fapt. Evident. nici ca 0 solicitare. . in pofida faptului ea psihanaliza apare aici ca un sistem general de referin!a~ aceasta fiind insa metoda psihoterapeutica cea mai complexa. G. doua aspecte: . psihoterapeutul. aceasta intrucat. implicati este antiterapeutiea ~i determina. orice incercare de rezolvare a situatiilor in care astfel de paeienti sunt. acuze sau blamari din partea lor. se reduce (de dorit pana Ia anulare).aceste atribute ale comportamentului ~i mesajului psihoterapeutului trebuie sa fie transmise prin toate canalele de comunicare. sau . de fapt. totodata. profund interesat in sehimbarea pacientului.evident. Ascultarea. mentinandu-se astfel deasupra acestor incidente. cand pacientul relateaza fapte dezirabile ~i utile procesului psihoterapeutic.terapeutul nu trebuie sa asculte ceea ce i s-a mai relatat de c~itre pacient.sa renunte la consumul de alcool sau de drog. . mai riguros structurata ~i mai ferm argumentata.terapeutuI trebuie sa vorbeasca.1364). "metoda socratica serve~te mai bine bolnavului cu tulburare a personalitatii decat toate sfaturile bune ~i interpretarile dinamice din lume". dimpotriva: . . nu trebuie sa riposteze sau sa incerce a-~i salva reputatia. cat ~i clarificarile. Aceste recomandari au in vedere: I . 15.E. neincrederea initiaUi. 1989. a~a cum se mentioneaza. cu abilitate ~i chiar cu virtuozitate. alcatuit din persoane pereepute ca egale ~i cu acelea~i probleme. cu atat mai putin nu trebuie sa se implice in problematica pacientului. ineetarea psihoterapiei sau transformarea ei intr-o relatie manageriala. Vaillant.la un anumit tip de tulburare a personalitatii.temporizand interpretarile.in demersul sau. in tulburarile de personalitate I1U trebuie evitate confruntarile pentru care se va ocaziona un mediu suportiv ~i.Ia 0 anumita metoda de psihoterapie. . recomandari nu se refera: . (J. chiar dadi pacientulle considera importante. . terapeutul nu trebuie sa apara in fata pacientului (nu trebuie sa se of ere pe sine) ca un ecran alb.calauzit de 0 "neutralitate binevoitoare". . sa actioneze ~isa se relationeze cat mai firesc.1. este astfel justificat.pe de alta parte. dar nu poate repro~a. . mai natural. sau psihoterapeutilor cu experienta limitata in aceasta arie nosografica atat de COI1troversata. psihoterapeutul poate fi confruntat eu repro~uri. aici. caHiuzit de regula de aur a neutralWitii. cu precadere. . prin privire. calld pot fi cu tohll altfel valorificate sub aspectul beneficiului terapeutic. prin intreaga sa atitudine. verbale ~i nonverbale.modelul relational adoptat de terapeut trebuie sa fie de tip 71 - . ~i tocmai de aceea trebuie plasate la locullor. Perry. sa asculte in mod repetat un fapt anterior invocat (atribuiri. prezinta. ca un om investit cu posibilitati terapeutice. sanctiona sau blama. in astfel de situatii psihoterapeutul nu trebuie sa se simta of ens at. in ultima pm1e a curei.dimpotriva.in acela~i timp. pe cat posibil apariat. fiecare repetare (mai ales in acest cadru avizat prin prezenta psihoterapeutului) constituie un pas spre consoli dare a unui mod lamentativ ~i heteroatribuitiv de comportare. ele nici nu pot fi suportate sau acceptate acum. prin tacere. lipsit de emotii. acuze. expresie a transferului negativ. psihoterapeutul trebuie sa fie preocupat in special de trairea ~i conduita pacientului ~i mai putin de explicarea comportamentului sau. in mod inerent. prin conduita autentica mai susmentionata.e. . mai nuantata. cu precadere. extrem de putemica. la solicitarea responsabilitatii pacientul ui./ .prezentarea problemei esentiale a psihoterapiei . terapeutul trebuie sa-~i faca simtit interesuI. apelul Ia psihanaliza. jenat sau umilit.la inceputul tratamentului trebuie evitate atat interpreHirile.intrucat unii pacienti cu tulburari de personalitate prezinta 0 indoielniea moraIitate. acreditat ~i. Recomandari specifice in psihoterapia tulburarilor de personalitate eu toate ca sunt denumite "specifiee" aceste. invinuiri).schimbarea nu ca 0 incercare.2. incon~tient sau deliberat. a acestor pacienti: 70 . el limitandu-se. aceste recomandari au 0 anumita adresabilitate referindu-se in special Ia cei care vor sa faca psihoterapie.

psihoterapeutul trebuie sa adopte teoria pa~i1or marunti.psihoterapeutul trebuie sa caute mijloace. . . . nu rareori. ABORDARE PROMITATOARE A o . slab motivati ~i.1365). a adevarului ~i a frumosului. optimismul mobilizator.trasaturile sale de personalitate sunt interferate de manifestari considerate astazi somatice: cefalee. a crescut interesul pentru posibilitatile terapeutice ale tulburarilor de personalitate" (G.tulburarea se complica prin dezvoltarea unei depresii.In psihoterapia tulburarilor de personalitate. susceptibile de a Ie crea dificultati.R. In aria opiniilor optimiste se considera ca "exista un elan in psihoterapia tulburarilor de personalitate In care. p. data fiind divers ita tea tipurilor de tulburare a personalitatii. iar la cealaIta. reevaluate. 72 Astfel. nici n-ar putea fi indicata 0 ierarhie a eficacitatii diferitelor metode de psihoterapie. In aeest cadru general.psihoterapeutul va orienta pacientul sa-i ajute pe altii care au mai mare nevoie de ajutor dedit el. tratamentul psihofarmacologic trebuie sa se adreseze starii de fond ~i nu asupra acestor aspecte epifenomenale. In orice caz. care confera pacientului un plus de certitudine asupra lumii ~i vietii sociale.psihoterapeutul nu trebuie sa omita faptul ca cei mai multi dintre cei cu tulburari de personalitate sunt asemenea adolescentilor: noncomplianti. psihoterapia nu este indicata" (M. D. fapt pe care il avem Insa in vedere in analiza psihoterapiei tulburarilor specifice de personalitate. pentru aceasta. aceasta Ii va deschide un camp (poate chiar 0 lume) de actiune pana atunci ignorata. incon~tienti de caracterul perturbator al conduitei lor.cu rabdare ~ipersuasiune. . terapia de familie ~i terapia comportamentala sunt. de~i nu exista 0 validare a rezultatelor. care.2 TERAPIA PSIHOF ARMACOLOGICA TULBURARILOR DE PERSONALITATE. se afirma ca "pentru majoritatea bolnavilor cu tulburari ale personalitatii. a suportului social. Gelder. Perry. p. nu exista observatii susceptibile de a indica ierarhizari ~i se estimeaza ca "In ameliorarea tulburarilor de personalitate. Katharine Phillips. pot cheza~ui reorientari in Incercarile sale de schimbare ~i cre~tere. in primul rand de algii. drept consecinta. In ambele situatii. prin care sa se Indrepte In mod treptat spre 0 adaptare satisfacatoare. In acest scop . 1989. 15. terapeutul are In vedere Incurajarea suportului de grup. 1989. psihoterapeutul trebuie sa-~i convinga pacientii de necesitatea evWirii situatiilor conflictuale sau. care prezinta la 0 extrema scepticismul dezolant. 1995. un important sprijin In acest sens II constituie: .3. In cadrul modelului relational ales. aItfel spus. psihoterapeutul trebuie "sa fadi ceva cu bolnavul" Indepart<lndu-se astfel de modelul chirurgical conform caruia trebuie "sa-i faca ceva bolnavului". Desigur."adult-adult" ~i nu "parinte-copil". lumea binelui. pacientul eu tulburare de personalitate aecepta tratamentul psihofarmacologic mai ales atunci cand: . .J. dar Intr-o exprimare mai elocventa.C. sau de manifestari somatoforme ~i. inapetenta etc. la fel de eficiente in muIte domenii ale vietii pacientului" (J. G. .149).1433). In privinta eficacitatii comparative a diferitelor metode de psihoterapie. cea mai sceptica apreciere exprima opinia conform direia "este putin probabil ca psihoterapia sa ajute oamenii cu tulburare antisociala a personalitatii" sau.. Gath. In acela~i loc. pana atunci ignorate sau necunoscute. dar Intrutotul posibile. rezultatele sunt minime. R. 15. -- . model care compromite a priori cura psihoterapeutidi. In aceste situatii. Mayou. 73 I j -~ . probabil. tocmai de aceea. Gunderson.ocazionarea sau crearea unor situatii susceptibile de a releva ~i evidentia laturi pozitive ale personalitatii pacientului.perturbarea severa a sistemului relational determina dezvoItarea unei sHiri anxioase. insomnie. In mod concret. Estimari ~i expectatii asupra rezultatelor psihoterapiei in tulburarile de personalitate Expectatiile asupra eficacitatii psihoterapiei in acest grup de tulburari pot fi Inscrise pe un amplu evantai.1. p. fapt care-i va oferi motive concrete de autovalorizare. psihoterapeutul trebuie sa fie prevenit asupra faptului ca fata de marile sale eforturi. psihoterapia dinamica. Vaillant. dar ~i situatii de cre~tere ~i valorizare a autostimei pacientului.

medicamentele psihostimulante ~i sedativ-hipnotice din cauza riscului dependentei. pot fi administrate antidepresive din a doua genera!ie ~iin primul rand maprotilina ~imianserina. _ in vederea adoptarii unui nou program terapeutic. actualmente se revendica necesitatea spitalului psihiatric. Spitalizarea de scurHi durata este recomandata: _ in timpul crizelor ~i. a celor care implidi acte auto destructive. Spitalizarea de lunga durata este indicaHi: _ persoanelor care nu raspund la spitalizarea de scurta durata. -in tratamentul depresiilor secundare tulburarile de personalitate. Intrucat astfel de produse ar fi "magic utile". ca ~i in starile de anxietate. dqi. Katharine Phillips . nu trebuie omis faptul ca acest rise este major in astfel de situatii In care pacientii prezinUi 0 structura psihica labila. spitalizarea capata acceptii axiomatice. desigur. de "bolnav" sau de "pacient"). ' 74 75 J --------------------------- . dizarmonica ~i implicit favorabiIa dezvoltarii dependentei.3 SPITALIZAREA PACIENTILOR CU ~ TULBURARI DE PERSONALIT ATE Dupa doua decenii in care s-a preconizat deplasarea centrului de greutate a asistentei psihiatrice din spital spre comunitate. 'intmcftt descifrarea cauzelor genetice in etiologia tulburarilor de personalitate. _In perioade de regresie psihidi severa. se preconizeaza "spitalizari de scurta durata" ca ~i "spitalizari de lunga durata" (Ibidem) Evident. sau prin recurgerea la consumul de alcool sau de droguri. "indiferent de compozitia lor farmacologica". In ultimele trei decenii s-a apreciat ca astfel de tulburari fac obiectul psihiatriei extra muros. circumstantiale. masura prezentata ca moderna. ilustrata prin dezvoltarea unui transfer psihotic. Prin aceste mijloace psihofarmacologice nu au putut fi obtinute. ale diror rezultate s-au dovedit a fi "promitatoare".pentru stabilizarea starilor afective ~i controlul izbucnirilor clastice. beneficiul terapeutic va fi cu atftt mai bun. . In plus.1433).studii relativ recente insista asupra importantei fenomenului placebo 'in tulburarile personalitatii ~i. pentru celelalte categorii ale nosografiei psihiatrice.1394). ace lea care cuprind boli psihice propriu-zise.e. Gunderson. comparativ cu. s-a preconizat carbamazepina (tegretol). in opinia noastra Insa. astfel de manifestari pot fi cup ate cu Herphonal sau cu Hydiphen. nici pe durate scurte. a stimulat interesullor pentru psihofam1acoterapia acestor conditii.• 1995. _persoanelor care au nevoie de reabilitare profesionala ~i sociala. _celor care an 0 situatie familiala care Ie 'intretine sau Ie agraveaza tulburarea. iar sub aspect sociouman ca benefidi ~i 'inalt terapeutica. medicamentele mai demult cunoscute. _ cazurilor care necesita 0 mai mare toleranta pentru problemele lor sau ale altora. p. 'in mod corelat. ca ~i sarurile de litiu. 1989. 'in primul rand. asupra efectului placebo al "medicamentelor noi". medicii sunt tot mai hotarati in utilizarea lor. se poate constata ca "utilizarea medicamentelor psihotrope in acest domeniu este foarte raspandita" (H. Gunderson.In tratamentul tulburarilor de personalitate nu ar trebui recomandate. 15. agresive ori autodestructive. daca la aceasta "vaJoare simbolica" se adauga actiunea efectiva. se considera ca "spitalul este adecvat bolnavilor cu tulburari de personalitate" (J. farmacodinamica(a~a cum se 'intampla 'in cazul Tanakan-ului). determinata de noncomplianta acestor pacienti fata de administrarea medicamentelor. .Astfel: . daca pentru aceasta categorie nosografica (despre care pana in ace~ti ultimi ani nici nu se folosea apelativul de "boala".G. Fara a omite faptul ca abordarea psihofarmacologica a tulburarilor de personalitate este relativ noua. Mai mult. In pofida dificultatilor intampinate de abordarea psihofarmacologica. p. de exemplu psihofarmacologic sau terapie 'in grup. _ 'in reevaluarea starii psihice sau a eficacitatii unui tratament. efecte de durata ci mai ales imediate.

sunt acceptabile pentru Ego. "In mod straniu dar semnificativ. specialistul In sanatatea mintala nu trebuie sa judece ace~ti pacienti ori sa-i condamne. revolutionari ~i inventatori reali. este determinata de trairea egosintonica a manifestarilor In sensul ca acestea: . 148). trebuie mentionat ca In ultimul deceniu "s-a Inregistrat un oarecare progres In gasirea mijloacelor de a realiza anumite schimbari In tulburarile personalitatii" (M. 0 analiza psihologica atenta evidentiaza. relatiile terapeutului cu astfel de persoane. Pe de aM parte. 1989. atitudinilor ~i expectatiilor negative (respectiv contratransferul negativ). determinate de trasaturile de personalitate. (Ibidem). faptul ca chiar trasaturile considerate negative Intr-un anumit context. sunt ulterior prejudiciate de ciitre pacient prin atitudinile sale dezadaptate. Gelder. ace~ti in~i nu sunt cunoscuti ca avand tulburari de personalitate ~i de aceea sunt apreciati ~i desemnati ca "rai. . contribuind In mod semnificativ la dezvoItarea progresului ~i afirmarea persoanei In cadrul grupului. astfel de pacienti cunosc tristul privilegiu al unei "speciale desconsiderari". In afara trasaturilor dizarmonice. . eroi..C. atitudinile ~i comportamentullor sunt expresia structurii psihismului ~i nu a dorintei sau vointei lor. Pe de aIta parte. expresia modului de a fi investit ~i valorizat. 76 U I . clinicianul are un contratransfernegativ.1352). sau Intr-o anumita perioada.J-~~ . Aceste dificuItati. Gabbard. ~itrasaturi considerate pozitive ~ipotentialintegrative. comparabile cn acelea din domeniul alcoolomaniei. Aceasta Intrucat.5 PROBLEME~ TRANSFERANTIALE IN TERAPIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE Pentru cei cu tulburari de personalitate. pe masura ce psihiatrii (~imedicii. Tocmai de aceea. In primul rand. noncomplianta pentru abordarea psihofarmacologic a este mult mai puternica In comparatie cu aceea referitoare la abordarea psihoterapeutica. '" "-------- . Perry. a priori precare. . probleme relationale. cu atat mai mult cu cat. .. R. In pofida realelor dificultati Intampinate In abordarea terapeutica a acestor pacienti. un mare numar de sfinti. au avut tulburari ale personalitatii"(Ibidem). IN 15. G. pentru eel cu tulburare de personalitate. ca ~i fata de cei dependenti de alcool sau de drog.. ci sa-i Inteleaga. 77 . pacato~i. D. totu~i. Totodata.E. Prin toate aceste aspecte. mai ales dnd celln cauza poate fi motivat ~i orientat In sensul dorit. El considera ca ace~ti pacienti sunt "rezistenti la schimbare" ~i "nemotivati pentru tratament". implica faptul de a fi tratat.acceptarea medicamentelor timp ce. p. p. 4466). Mayou~ 1989.15. p. ilustrate printr-o evidenta noncomplianta terapeutica. care niciodata nu fac bine". Sub aIt unghi. pentru cel cu tulbnrare de personalitate. Pe de alta parte. . arti~ti.•.determina. In afara psihiatriei. Gath. mai mult. nn duc la Ingrijorare ~i la nevoia de schimbare" (G. psihofarmacologica a tulburarilor de personalitate implica mari dificultati.O. Abordarea terapeutica ~i. In -acceptarea psihoterapiei semnifica. In felul acesta. un mod de a fi considerat.nu sunt percepute ca straine personalitatii sale. "trasaturile lor de caracter nu-i fac deloc simpatici personalului din domeniul sanatatii mintale" (J. Datorita acestui fapt. pot apare ca pozitive. care Ii alimenteaza~i Ii argumenteaza terapeutului ansamblul sentimentelor. devianti. excentrici. In general) aprofundeaza cuno~tintele de personologie ~imai ales de psihologie sociaHi~ Inteleg mai bine ca psihiatria are posibilitati limitate In vasta responsabilitate pe care 0 implica aceasta extinsa arie a tulburarii de personalitate. ca ~i a slabei lor compliante terapeutice ~i mai ales a noncompliantei la abordarile psihofarmacologice. Mentionam.nu Ii provoaca suferinta. Vaillant. cei cu tulburari de personalitate "nu solicita tratament pana cand consecintele sociale ~i interpersonale.4 ASUPRA COMPLIANTEI TERAPEUTICE ~ TULBURARILE DE PERSONALITATE . In opinia noastra. efortul psihoterapeutului ~iprocesul terapeutic In sine. 1995. toto data. In mod practic. constituie pentru un astfel de pacient.

15.6 ABORDA.RI TERAPEUTICE DE PERSPECTIV A. ~i evaluare a actualelor orientari ~i mijloace terapeutice este de natura sa sugereze abordarile terapeutice ale vii tomlui printre care mentionam:
- 0 abordare psihoterapeutica mai concentrata ~i mai limitata in timp, ~tiut fiind ca durata actual a a unei psihoterapii eficace este de aproximativ patru ani; - 0 mai mare specificitate asupra problemelor abordate, psihoterapiile intreprinse fiind astfel mult mai personalizate; - a modificare a abordarii psihanalitice traditionale, punandu-se un accent mai mare asupra problemelor actuale, ca ~i asupra relatiilor interpersonale; - 0 deplasare a interesului clinicienilor ~i a acreditarii meta de-

o inventariere

III. TULBUR.ARI SPECIFICE DE PERSONALIT ATE

Tulburari de personalitate validate.
Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea paranoida a personalitatii. schizoida a personalitatii. schizotipala a personalitatii. dissociali'i a personalitatii. borderline a personalitatii. histrionica a personalitatii. narcisica a personalitatii. anxioasa (evitanta) a personalitatii. dependenta a personalitatii. anancasta (obsesiv-compulsiva) a personalitatii. emotional-instabila a personalitatii.

lor de la psihoterapiile psihanalitice la terapiile cognitiv-comportamentale; - utilizarea unor medicamente ca extractele de Ginkgo Biloba, care, de~i au actiune farmacodinamica mai putin specifica, sunt lipsite de efecte secundare sau adverse, sunt mai larg acceptate de pacienti, ·ceea ce Ie spore~te complianta terapeutica; - retinem, de asemenea, faptul ca, in ultimii ani "a crescut intelegerea pentru tehnici psihoterapeutice ~i farmacoterapeutice specifice fiecarei tulburari de personalitate" (J.G. Gunderson, Katharine Phillips, 1995, p. 1434).

Tulburari de personalitate in curs de validare.
Tulburarea depresiva a personalitatii. Tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii.

Tulburari de personalitate controversate.
Schimbarea persistenta a pers. dupa 0 traire catastrofldi. Schimbarea persistenta a pers. dupa 0 boala psihicii.

Tulburari de personalitate nevalidate.
Tulburarea defetista a personalitatii. Tulburarea sadica a personalitatii.
i ;:

78

79

~.

I

J

TULBURARI

DE PERSONALITATE VALIDATE

TULBURAREA P ARANOIDA A PERSONALITATII

,

De~i nu se afirma In mod explicit, aceasta tulburare de personalitate este entitatea cea mai importanta a acestui grup nosografic, impunanduse atentiei atat prin stilul comportamental cat ~iprin lnalta sa prevalenta. In viata curenta, cei in cauza sunt oamenii care "~tiu ce vor" cu 0 fermitate care face din aceasta banala sintagma un fapt lngrijorator. 1.lstorie Termenul de paranoia (gr. para = alaturi, nous = minte, ratiune) era folosit in antichitatea greaca pentru a desernna 0 boala mintala severa. Aceasta acceptie a fost pastrata pfma la lnceputul secolului nostru cand E. Kraepelin (1912), fondatorul nosografiei psihiatrice, delimiteaza paranoia, boala psihica majora ilustrata clinic prin delir cronic sistematizat ~i personalitatea paranoida care era considerata de autor 0 faza premonitorie (premorbida) a psihozei propriu-zise, paranoia. Actuala tulburare paranoida de personalitate a constituit 0 preocupare importanta pentru E. Kretschmer (I 924) care a abordatodin perspectiva c1inica ~i a denumit-o "Reactie de tip expansiv a personalitatii" . Cea mai autentica descriere clinica a acestei conditii a realizat-o insa K. Schneider (1960), care i-a conferit denumirea de "Psihopatie fanatica", prin acest adjectiv sever subliniindu-i trasatura esentiala. 2. Definitie , Tulburarea se caracterizeaza printr-o triada comportamentala, ilustrata prin suspiciozitate, neincredere ~i interpretativitate care survine la un adult tanar, axat ferm pe traiectoria puterii; cu 0 logica ferma, argumentativa ~ipersuasiva, el pare omul acreditat succesului. Intr-o alta definitie, tulburarea "este caracterizata printr-o neincredere pervaziva ~i suspiciozitate fata de ceilalti, astfel incat motivele conduitei lor sunt interbretate ca rauvoitoare" (J. G. Gunder80

son, Katharine A. Phillips, 1995, p. 1434). 3. Sinonimii, includere Conform opiniei expertilor OMS, in aceasta categorie a tulburarilor de personalitate se include "tulburarea de personalitate expansiva, fanatica, cverulenta ~isenzitivii" (CIM-X, 1992, p. 203). Adaugam faptul ca tot aici se inscrie, desigur, clasica "psihopatie paranoiaca", respectiv "tulburarea de personalitate paranoiacii". Pre cum se ~tie, pana in ultimii ani sufixul "iac" (paranoiac) ilustra entitatea nosografica lipsita de halucinatii, in timp ce "id" (paranoid) sublinia tocmai existenta halucinatiilor. Actualmente, marile taxinomii intemationale, CIM-X (1992) ~i DSM-IV (1994) nu mai respecta aceasta distinctie, ambele folosind termenul de paranoid, respectiv "tulburare de personalitate paranoida", pe care I-am adoptat pentru a contribui la realizarea unui caracter universal al diagnosticelor. 4. Factori corelativ-etiologici Intrucat tulburarea de personalitate paranoida se inscrie lntr-un grup nosografic relativ bine structurat, etiologia tuturor tulburarilor de personalitate este prezentata la partea generaHi a capitolului. in acest cadru precizam numai ca fIla rude Ie pacienti10r schizofreni se constata 0 incidenta mai mare a tulburarii de personalitate paranoida de cat la subiectii de control" (R. I. Kaplan, B. J. Sadock, J. A. Grebb, 1994, p. 734): Totu~i, corelatia dintre tulburarea paranoida a personalitatii ~i schizofrenie este, In fapt, slab sernnificativa comparativ cu aceea dintre paranoia (actuala tulburare deliranta) ~i tulburarea paranoida de personalitate, care este de 5 - 6 ori mai lnaltit 5. Date epidemiologiee In ultimii ani au fost elaborate studii asupra prevalentei tulburarii de personalitate paranoida ~is-a constatat ca aceasta conditie este intalni ~ ta cu 0 frecventa mult mai inaIta decat era expectata: astfel, ea este estimata la: "0,5 - 2,5 % din populatia generaIa, 10 - 30 % din ansamblul pacientilor intemati in clinicile de psihiatrie ~i de 2 - 10 % dintre pacientii aflati ill tratament ambulatoriu" (DSM-IV, 1994, p. 636). Exista lnsa 0 nonconcordanta semnificativa a datelor epidemiologice lntrucat, conform altor observatii, prevalenta tulburarii ar fi de numai "1 % din numarul pacientilor intemati" (J. G. Gunderson, Katharine A. Phillips, 1995, p. 1435). 81

i
! I i

~

6. Debut Tulburarea apare "la adultul tadir" (DSM-IV, 1994, p. 637), de~i aspecte ale personaliHitii premorbide sunt evidente indide la varsta ~colara ~i mai ales dupa adolescenta. 7. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice In locul termenului de "simptome" sau "manifestari clinice" il preferam pe acela de "trasi:lturi", intrucat aceste entitati: - sunt expresia structurii personaliHitii insului, - sunt persistente, in sensul ca apar in adolescenta, devin evidente la varsta adulta tanara ~iinsotesc persoana in cauza de-a lungul intregii sale existente. Pe de alta parte, aceste trasaturi nu sunt in mod elocvent patologice ~i,intr-o forma ~imanifestare mai discreta, se intalnesc la un mare numar de persoane, ceea ce ne determina a Ie denumi "trasaturi psihologice". Deseori, caracterul definitoriu pentru un anumit tip de tulburare a personalitatii este determinat nu numai de amploarea trasaturilor, ci ~i de prezenta lor la aceea~i persoana. Din acest motiv ele au fast grupate in: - trasaturi caracteristice sau esentiale si , , - tFasaturi facultative sau asociate. Totodata, s-adepus un efort indelungat de a prezenta trasiiturile din fiecare categorie nosografica in ordinea importantei lor, ierarhia fiind realizata in funqie de doi factori ~i anume: - incidenta cu care trasatura respectiva este intalnita ~i - semnificatia trasaturii pentru tulburarea de personalitate cauza. Acest studiu va fi prezentat in alta lucrare. in

Controlul fidelitatii ~i autenticitatii datelor, faptelor ~i situatiilor prezentate (de cei apropiati ~i bine intentionati) se instituie ca a caracteristica independenta a acestui tip de personalitate. Persoana in cauza nu are incredere in afirmatii, relatari, asigurari (care in acceptia sa sunt "simple cuvinte" a caror menire este "sa ascunda adevarul") fapt pentru care el se simte "indreptatit" sa recurga la verificari. Interpretativitate. Mai ales cand datele, faptele ~i situatiile prezentate vizeaza interesele personale, cel in cauza trece de la indoiala ~i neincredere la interpretare. In spatele celor relatate, dincolo de realitate, el vede interese ascunse, amenintari, incercari de subminare a statutului sau profesional sau social. Pe acest fundal, uneori apar tendinte ~i pulsiuni imaginativ-interpretative in care, in afara unor date sau fapte, dar intr-o anumita situatie sau context, cel in cauza are revelatia unor actiuni ostile (cu privire la statutul, moralitatea sau reputatia sa) fata de care reaqioneaza in mod rapid, dispropoytionat ~i, desigur, surprinzator pentru cei din
JUT.

7.1. Trasaturi caracteristice sau esentiale Suspiciozitate exagerata fata de persoane din grupul familial sau profesional, referitoare la realele intentii ale acestora. Astfel, acte, aqiuni sau atitudini prietenoase sau neutrale sunt percepute ~i interpretate in mod distorsionat, fiind considerate ca interesate, inautentice, aparente sau chiar fatamice. Neincredere generalizata, uneori jignitoare, fata de relatarea de date, fapte, situatii ~i evenimente. Indoiala pacientului, rezerva ~i tendinta sa de verificare a celor prezentate sau relatate sunt de natura sa afecteze prietenii sau asociatii cu bune ~i autentice intentii. 82

Retinere, distantare, nonconfidentialitate, ermetizare. Acest tip de personalitate nu of era celor din jur nici un fel de date asupra situatiei sale, a istoriei personale sau familiale, ori asupra intentiilor ~i planurilor sale. Este colegul despre care, in afara conduitei profesionale, nu i se cunoa~te adresa, stare a civila, existenta sau inexistent a copiilor sau alte aspecte esentiale ale situatiei sale. Numeroase elemente psihice ~i trasaturi psihologice contribuie la cristalizarea acestei conduite, dar elementul esential al ermetizarii sale este neincrederea funciara asupra eel or din jur care, in mod cert sunt rivali, adversari ~i potentiali du~mani ai sai. Tendinte de putere, succes, valorizare. Persoana cu trasaturile mai sus mentionate prezinta toto data 0 forta motivationala esentiala, univoc orientata spre obtinerea puterii, ca~tigului, valorizarii. EI este omul care "~tie ce vrea", care nu se incurcii ~i nici nu inUirzie asupra aspectelor neesentiale din viata, care (in concepti a sa) nu contribuie la indeplinirea scopurilor sale. El nu atrage atentia atat prin faptul ca "~tie ce vrea" (de~i in limba romana sintagma are 0 conotatie peiorativnegativa), ci mai ales prin faptul ca el vrea cu fanatislU. La minimum, el este omul acreditat succesului, iar la maximum, el este un fanatic al puterii. Tinta sa este ascensiunea, iar deviza sa, puterea.

83

deficitari. hipobuliei. Ca dovada. persoana paranoiaea dezvoIta fantezii de omnipotenta ~i supravalorizare pe care Ie prezinta ca atare sau cu 0 discreta disimulare. In fapt. in timp ce grupul adopta 0 atitudine de evitare ~i rejectie. situatii care. obiectiv. depreciative.-_. Rezonanta afectiva redusa. Pe fundalul autoapreeierii ~i supraestimarii. argumentativ ~i persuasiv izbutind. pe de aita parte. EI pretinde de la ceilalti 0 conduita activ-dependenta. de a se impune ~i de a conduce. realizate prin starea de continua alerta pe de 0 parte ~i apelul la exemplul personal. el nu se poate inscrie in tip are ~i norme. sa adopte puncte de vedere. el este limpede in exprimare. situatiile dramatiee oferindu-le posibilitatea de a-~i sublinia spiritul lor rational si stoic. _ .~. ca~tig ~i realizare. ceea ce Ie eonfera 0 conduita reee. Nevoia de a fi recunoscut. suferinzi. de cele mai multe ori. Fara a fi un impulsiv. Tendinta de autovalorizare ~i atitudinea auto-referentiaHi. 7. Combativitate ~i tenacitate. el nu contene~te in a-~i sublinia ealitatile ~irealizarile printr-un apel eontinuu la posibilitatile ~i aetiunile sale. ii exacerbeaza eforturile de promovare. ignorand circumstantele sau motivele neindeplinirii atributiiIor. pretuit. cel in cauza pare un excentric litigios sau. cel cu tulburare paranoida de personalitate cauta sa instituie ordinea. Astfel. Exigenta ~i intransigenta. dar mai ales supunerea. nonemotional. pentru care prezinta 0 alergie psihica. Cu un simt particular al interesului personal pentru care lupta cu 0 nestramutata hotarare. Se ajunge astfella un cerc vicios. Heteroatribuirea 84 insucceselor sau implieatiilor negative. Atitudine de supraestimare ~ifantezii de omnipotenta ~i grandoare. Exigent in principiu. celin cauza se prezinta ca rational. sa-~i imp una ideile sau punctul de vedere. In tendinta de a obtine tot ceea ce crede ca i se cuvine. Trasaturile mai sus mentionate izoleaza ~i particularizeaza tipul paranoid de personalitate care. rejectie. El este spiritul autocratic care ~tie mai bine de cat ceilalti ceea ce trebuie facut. el apeleaza la toate forurile justitiare reale ~i imaginare.". in loc sa-I demobilizeze. conform caruia celin cauza este structural deosebit de grupul sau pe care-l subevalueaza ~i dorqte sa-l domine. Intoleranta la minimalizare. Reducerea evantaiului trairilor afective nu-ijeneaza. "nereali~ti "sau "romantiei ". coerent. dar mai ales la observatii critice. Acest tip de personalitate este chintesenta luptatorului cu putemice valente de a se distinge. disciplina. in eel mai bun caz. ei atribuie intotdeauna aItora intentii malefice sau conduite ostile. un colectionar de injustitii. In conseeinta. incapacitate de cooperare. Astfel. 85 . Slaba toleranta la pierdere. Trasaturi asociate sau facultative Rigoare logica. este marginalizat de grupul sau. este insa atent disimulata. deta~ata. fapt care induce uneori teama sau ehiar teroare. ascensiune. judecatile ~isilogismele sale respectand in mod elocvent rigorile logicii formale. stimat. mai ales in urma unor suceese sau realizari. el nu ezita sa fie necrutator in sanqiuni. lui nu i se pare inoportun sauhazardat ea eel mai important om din stat sa-i asculte argumentatia Iogica a direi premisa. realizarile ~iposibilitatile. sa se conformeze hotararii aItora. distanta. . Tendinta la autonomie. eei- lalti fiind intotdeauna aeuzati ~ieulpabilizati pentru acestea. prin structura personalitatii sale este un nonconformist. De obicei lider. argumentativitate ~i persuasiune. considerand ca este inutil sa eonsulte opinii. e~ec sau frustrare. puterii ~i fortei eorelativ cu deseonsiderarea ~i dispretu1 pentru cei slabi. prin mecanisme proiective.""" J_' . care se manifesta cu 0 elocventa surprinz~toare mai ales in apararea drepturilor personale. dispozitiilor sau ordinelor sale. avand 0 grija obsesiva ca aeeasta sa-i consolideze statutul. Supravalorizarea rangului. indoielnica sau falsa. pentru care nu ezita sa~i sublinieze ori sa-~i supraestimeze meritele. in acela~i timp. de integrare ~i armonizare in grupul familial ~i socioprofesional. incapabili. sa-iasigure performantele. acreditandu-i trasaturile cu 0 conotatie negativa. un exeentric sau un demonstrativ.2. . observatia curenta confirma opinia clasica asupra proeminentei sale cognitive.Dificultati interrelationale. ignorare. Spre deosebire de unele studii care gasesc la acest tip de personalitate 0 capacitate cognitiva relativ redusa. EI poseda un grad semnificativ de rigoare logica.

ciudati. In functie de schimbarea conditiilor existentei. capata un continut altruist sau de moralitate militanta. manifestari atributive ~i conduite lamentative. marginalizarea. dispretul. nu este bine cunoscut. La examenul psihologic ei apar ca Insingurati.tulburari psihotice cu manifestari adiacente. In virtutea careia nu pot uita ignorarea. marginalizati. Complicatii Daca In deceniile trecute se sublinia faptul ca 0 psihopatie (respectiv 0 tulburare de personalitate) nu se transforma Intr-o psihoza (dupa cum 0 gastrita nu se transforma In ulcer). dar mai ales cu slabe relatii intercolegiale. 86 87 . Tulburarea de personalitate schizoida se distinge prin faptul ca ace~ti pacienti sunt excentrici. Trasaturi diferential-culturale . 1994. Uneori Insa. insolite sau ciudate ori fantezii idiosincratice. p. tulburarea este ilustrata mai ales prin distorsiuni perceptive ~i cognitive. care ins a nu este 0 psihoza ~i nu prezinta ideatie deliranta (asemenea tulburarii delirante). 1994. de~i raportul dintre sexe. analiza mai atenta poate evidentia la acqtia 0 hipersensibilitate ~i anxietate. p. a modului de viata sau Inlaturarea situatiilor stresante. Tulburarea de personalitate evitanta se caracterizeaza prin teama pacienti10r de a fi inadecvati. tulburarea de personalitate paranoida poate apare "ca un antecedent premorbid al tulburarii delirante. Evident. disproportionate fat a de stimulii din ambianta.3. "grupuri minoritare. femeile cu tulburare paranoida de personalitate prezinta 0 hipermnezie selectiva negativa. De asemenea.( I 7. totu~i. In varianta feminina. 8.3. e~alonata pe parcursul intregii vieti. aceasta entitate are 0 evolutie Indelungata. tinerii respectivi se prezinta ca particulari. . are drept consecinta 0 reducere a performantelor ~colare. de asemenea. Tulburarea depresiva a dispozitiei cu manifestari psihotice pune putine probleme de diagnostic diferential. imigranti. dificultati relationale. cat ~i prin faptul ca nu prezinta suspiciozitate ~i neincredere. situatie In care aceasta: . 7. Trasaturi diferentiale de varsta Cind tulburarea paranoida de personalitate apare In preadolescenta sau adolescenta. Evolutie Fiind yorba de 0 structurare particulara a personalitatii ~i nu de o boala psihica propriu-zisa. Pe de alta parte. Astfel. deseori corelata cu 0 simptomatologie senzoriala psihotica ce determina sau Intretine delirul.persista dupa remisiunea tulburarii delirante. tocmai datorita prezentei simptomatologiei depresive cat ~i a simptomelor psihotice.2. refugiati politici sau persoane cu fundal etnic diferit pot dezvolta un comportament defensivparanoid prin bariere lingvistice. Se poate. Tulburarea de personalitate histrionica se diferentiaza prin reactiile ample.a precedat debutul tulburarii delirante. 10. 7. acest ansamblu sindromologic ilustrat prin comportamentul insolit. sau ca raspuns la indiferenta societatii majoritare" (DSM-IV. tulburarea paranoida de personalitate poate fi diferentiata de: .1. injuria sau insulta pentru care pastreaza 0 ranchiuna permanenta. sub aspectul prevalentei. se instituie ca prima entitate nosografica ce trebuie diferentiata de tulburarea paranoid a de personalitate.3. clasica psihoza paranoida sau paranoia.636).alte tulburari de personalitate. actualmente se considera ca in urma unor situatii psihotraumatice sau stresante "pot apare foarte scurte episoade psihotice a caror durata este estimata la minute sau ore" (DSM-IV. al schizofreniei sau al depresiei majore" (Ibidem). neobi~nuit la tanarul respectiv. ca hllburarea deliranta sa apara pe fundalul hllburarii paranoide de personalitate. trasaturile paranoide Inregistreaza 0 patomorfoza intrasindromaUi ~i. . Trasaturi diferentiale 7. ideatie deliranta. alteori ei prezinta idei particulare. Studii recente confirma observatii mai vechi confonn carora structurarea unei personalitati paranoide poate fi influentata de factori culturali. nerecunoa~terea regulilor sociale. excentrici.3. descrierea c1inica mai sus mentionatil a fost axata asupra patternului masculin de manifestare. nesistematizata. In plus. indiferenti ~i cu introversie exagerata. Diagnostic diferential In linii de maxima generalitate. Tulburarea deli ranta. Schizofrenia paranoida prezinta. 0 9. Trasaturi diferentiale de sex Tulburarea paranoida de personalitate este mai frecvent Intalnita la barbati. solitari. 635). prin "formatiune reactionala". ridicoli.3. ciudati.

acestea fiind zone sensibile pentru personalitatea paranoida. Consideram ca neurolepticele trebuie folosite intotdeauna in tratamentul tulburarilor de personalitate. Abordarea psihofarmacologica se recomanda numai in anume situatii.1.psihoterapeutul trebuie sa adopte. aceasta poate fi remisa in mod efectiv cu un neuroleptic sedativ ca Levomepromazina (in doze de 25 mg vesperal) sau Tioridazina (50 mg cu doua ore inainte de culcare). 735). slaba moralitate. rezultate bune au fost obtinute cu Tanakan (un extract standardizat de Ginkgo-Biloba). dupa ce mentioneaza ca "un agent antianxios ca Diazepamul (Valium) este suficient in majoritatea cazurilor" (H. A. Sadock. J. . cverulenta. se poate recurge la Herphonal (Trimipramina) in doze de 25 + 25 mg (orele 17 ~i21). ei se prezinta rareori la terapeut ~inumai atunci cand se afla in impas. cel mai indicat medicament este Hydiphen-ul (Clomipramina) in doze de 25 + 50 mg. De asemenea. precum tioridazinul sau clorpromazinul in doze mici ~i pentru scurte perioade de timp.prin structura personalitatii lor. un stil strict profesional ~i sa evite comportarea afectivsuportiva.J . B. 89 . Abordare terapeutica Pacientii cu tulburare de personalitate paranoida au 0 foarte slaM complianta terapeutica. in depresii trenante care insotesc aceasta conditie. Pentru situatiile in care anxietatea este asociata cu depresia. . cel putin in stadiul individual al terapiei. datorita acestui fapt. dar 88 mai ales a anxietatii care poate surveni prin proiectia ideilor sale malefice asupra anturajului. terapeutul trebuie sa fie foarte circumspect in privinta interpretarii. ca ~i in situatiile in care pacientul nu raspunde la alte antidepresive. impunandu-se 0 psihoterapie individuala.dad abordarea psihoterapeutica este de inspiratie psihanalitidi.2. de cele mai multe ori fiind adu~i de cat~e familie sau colegi. ~i ele. Kaplan.Tulburarea de personalitate antisociaUi se deosebe~te de personalitatea paranoida prin conflictualitate marcata. Tulburarea de personalitate borderline prezinta drept trasaturi diferentiale manifestari ample. p. tumultoase ~i'implicare intruziva in relatii. 11. tranchilizantele.1 ml) intr-o jumatate de pahar cu apa in timpul mesei. fenomene care trebuie tratate cu toleranta ~iprofesionalitate. clinicieni recomanda in tratamentul anxietatii acestor conditii. J. Revenind la starea anxioasa mai sus mentionata. Totu~i. pentru reducerea eventualei agitatii psihomotorii. Abordarea psihoterapeutica apare ca tratamentul de electie al acestei conditii clinice. 11. ca ~i in depresiile secundare ale acestor pacienti. . pot fi evitate. In a~a numitele decompensari depresive. actiunea sa timetetica este egala cu actiunea timoleptica. . orele 17 ~i 21. la care acest pacient este "alergic". ei recurg la recomandarea neurolepticelor. I. Incidentele psihotice care pot apare pe fundalul paranoid al structurii personalitatii potfi tratate cu un neuroleptic. In mod surprinzator.psihoterapeutul trebuie prevenit asupra faptului ca pacientul sau poate dezvolta un transfer negativ ilustrat prin conduita agresiva sau acuze delirante. care. acesta fiind atat antidepresiv cat ~ianxiolitic ~i sedativ. . 1994.pacientul cu personalitate paranoida este intolerant sau tolereaza cu dificultate intruzivitatea terapiilor comportamentale care. unii. spirit protestatar. solutie in flacon de 30 ml (1ml=40 mg). ~tiut fiind riscul inalt de dependenta la tranchilizante al pacientilor cu astfel de conditii. Grebb. posologia optima fiind de trei doze pe zi (1 doza .abordarea psihoterapeutica individuala nu trebuie axata pe incredere ~i intimitate. fiind un antidepresiv mediu (pe scala anxiolitic-sedativa / psihotonic-stimulativa). -se recomanda ca terapeutul sa evite interpretarea sau chiar abordarea psihanalitica. 11. ace~ti pacienti nu suporta psihoterapia in grup. In aceasta situatie psihoterapeutul trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli: .

p. de catre ceilalti ca "nu stiu . J.1. desigur. I'n sensul ca nu sunt I'ntreprinzatori. ca ~i la rudele eelor cu tulburare de personalitate schizotipala. La prima vedere lini~titi ~iflegmatici. 90 2. Apro:fundandstudiul tulburarii personalitatii schizoide. 1444). care predispunea sau. "debutul tulburarii de personalitate schizoida este situat. Trasaturi caracteristiee sau esentiale Introversie marcata. retra~i. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii schizoide de personalitate nu se bucura de o evaluare pe deplin validata. 736). nonimplicare ~i slaM disponibilitate de rezonanta afectiva.hiperestezic (hipersenzitiv). 1444). imediat dupa descrierea moderna a tabloului sau clinic de dHre E. Sociofobie. Gunderson ~iKatharine A. nesociabili. angajati. Este prima instanta a triadei nosografice schizoid-schizotipalschizofren. pe ce lume traiesc". Kraepelin (1919) descrie I'n acela~i mod conditia. "evaluata la 0. ei par "rupti de realitate". I. 5. cei I'n cauza traind intr-o "lume a fantasmelor" (A. de fapt. timp de aproape un secol. La randul sau. I'n prima copilarie" (H.5 . Bleuler (1911). Considerati". aglomerarile. Debut Spre deosebire de alte tulburari de personalitate al caror debut este la varsta adulta tanara. sociofobie. I'n orice caz. pe care 0 denume~te I'nsa personalitate autista. J. situatiile ~i. A. ilustrat prin timiditate. terenul pe care se dezvolta schizofrenia. Acest tab Iou clinic a fost completat de E.anestezie (insenzitiv). In ceea ce prive~te schizofrenia. Aceasta era caracterizata prin I'ndepartare sau chiar deta~are de grup sau situatii. Phillips. profesiile care implica relatii Cll altii. tulburarea schizoida constituia fundalul. B. Gunderson ~iKatharine A. Hoch. E. putinele date epidemiologice prezinta 0 prevalenta surprinzator de I'nalta. sensibilitate exagerata. Pacientul nu este numai retras ~i nesociabil. la £lecare boala psihica mai importanta era descrisa a~a numita personalitate premorbida. Kaplan. nervozitate (corespunzator tulburarii evitante de persona. 6. J. 1910). nu este I'n mod necesar evolutiva. I'n sensul de I'nchidere. distanti.' . Phillips.7 % din populatia generala" (G. care a pus accentul pe slaba rezonanta afectiva fata de cei dinjur sau situatii. relatia dintre cele doua conditii a fost perceputa I'n mod asemanator de catre diferiti clinicieni. de obicei. nonimplicare. dar grupul ~i viata sociala il perturM. o aIta definitie demna de retinut are I'nvedere "un pattern pervaziv de deta~are de la relatiile sociale ~i 0 gama restransa de exprimare a emotiilorl'n relatiile interpersonale" (DSM-IV. 1995. Totu~i.Iitate ). 91 . Pentru ei. Trasaturi psihologiee ~i psihopatologiee 6. pe incapacitatea de a se bucura. 1.TULBURAREA SCHIZOIDA A PERSONALITATII . s-a considerat ca mai mult dejumatate dintre pacienti au prezentat trasaturi de personalitate premorbida. ilustrat prin indiferenta afectiva. Kretschmer (1927) I'i descrie doua tipuri: . Nu este mai putin adevarat ca. Factori corelativ-etiologici Studii recente de heritabilitate indica 0 prevalenta crescuta a acestei conditii la rudele pacientilor cu schizofrenie. inchi~i. dezinteres. 1994. Detasarea de realitate. Sadock. p. 1994. de a trai satisfactia sau succesul. de la I'nceputul secolului pfma in deceniul opt. p. Grebb. reci. fiind indiferenti cruar fata de proprii1e lor interese. implicati. Definitie Tulburarea de personalitate schizoida se caracterizeaza clinic printr-un grad semnificativ de introversie. slaM ~i formala comunicare. tocmai de aceea el evita oamenii. deta~are de realitate. de repliere asupra propriului Eu. E. 4. 1995. 3. ace~ti oameni sunt. Kraepelin (1897). Istorie Istoria tulburarii schizoide a personalitatii este strans corelata cu istoria schizofreniei ~i. Aceasta fornmlare este preluata ~i in ultima editie a Tratatului American de Psihiatrie de catre G. J. favoriza dezvoltarea bolii corespunzatoare. 641). p. de~i este structurala. deta~are (corespunzator actualei tulburari schizoide a personalitatii) ~i . Mentionam I'nsa ca legiHura acestor instante.

' cei eu tulburare de personalitate sehizoida sunt oameni ai eartilor ~i ai ideilor.3. ea tulburarea prezinta 0 prevalenta mai Inalta la Mrbati. In general. ca ~i satisfactia..N onimplicare In situatii ~i activitati practice. tulburarea de personalitate schizoida se manifesta prin so1itudine. comportamentul rural) pot fi expresia unei modelari culturale. realitate. neconformista sau bizara. Diagnostic diferential In cazul tulburarii de personalitate schizoida.1. aceasta a fost prezenta Inaintea aparitiei psihozei ~i persista dupa remiterea ei. Rezonanta afectiva redusa. cognitiei. Preocupari reduse ori absente pentru activitatea de aceea. aceste persoane nu sunt sensibile atat fata de aprecierile favorabile cat ~i de cele nefavorabile sau ostile.3. Tulburarea schizotipala se distinge de tulburarea schizoida prin faptul ca prezinta bizarerii. Indiferenta . Preferinta pentru activitati solitare sau desfa~urate in izolare (paznici de noapte. de~i preocupa viata sociala a grupului. realizarea. . p. Evolutie Intrucat este 0 structurare partieulara a personalitatii. evenimente cu 0 ampla conotatie afectiva. Atunci cand "apare In copilarie sau adolescenta" (DSM-IV. nu pot determina 0 manifestare afectiva corespunzatoare. nonimplicarii ~i ignorarii opiniei celorlalti. Aceste influente eulturale se exercita prin aetivitatile predominant solitare ca ~iprintr-o slaM comunicare. deta~arii. de cele mai multe ori fiind qalonata pe pareursulintregii existente. 8. Tulburarea depresiva cu simptome psihotice se deosebe9te atat prin existenta simptomatologiei depresive (care eu greu poate fi confundata eu trasaturile tulburarii de personalitate sehizoida). Slaba disponibilitate de a trai e~ecul. 639). ca pierderea unor persoane sau idealuri. raportul barbati/femei fiind de 2/1. sexuala ~i In general. Se mentioneaza toto data faptul ca tulburarea implica un grad mai mare de disfunctionalitate la barbati.3. bucuriile ~inecazurile acestora ajungand la el doar'in surdina. cercetatori. cantonieri. a~a cum constatam deseori In cazurile de tulburare a personalitatii schizoide. aee~ti oameni sunt mai impresionati de problemeIe teoretice 9i de situatiile din carti. al schizofreniei sau al tulburarii depresive majore" (DSM-IV. conduitei 9i comunicarii. frustratia. succesul. Detasati. care pot fi observate la nivelul senzorialitatii. 639). 1994. decat de faptele reale ~i vii ale vietii. prima problema care se impune distinetiei este aceea a instantelor sale superioare: tulburarea schizotipala 9i schizofrenia. pierderea. In plus. Schizofrenia nu prezinta In perioada premorbida 0 istorie reu~iUi sau performanta. Astfel. 6. p.3. Trasaturi diferentiale de sex. Actualmente se considera ca tulburarea de personalitate schizoida "poate apare ca un antecedent premorbid al tulburarii delirante. 92 93 . 6. ca 9i un anumit stil comportamental (cum este. 1994. este 0 consecinta fireasca a reduselor disponibilitati de rezonanta afectiva. Totodata. eeea ce are drept consecinta redueerea rezultatelor ~colare. 6. situatii psihotraumatizante sau intens stresante pot ocaziona aparitia unor episoade psihotice scurte. Trasaturi facultative sau asociate Inclinatia spre introspectie ~i reverie. pichetari) care ar fi greu suportate de eei mai multi. el nu este interesat de viata celor din jur. relatii co1egiale reduse. eu 0 redusa capacitate de rezonanta afectiva. Trasaturi diferentiale . actioneaza vag asupra sa. 7. de . Trasaturi diferential-culturale. Neimplicat In evenimentele vii ale vietii. Complicatii. cat ~i 6. Trasaturi diferentiale de varsta. Anumite structuri psihice influentate cultural.3. 6. fata de lauda sau critica celorlalti. eu slaM forta de rezonanta afectiva ~i cu mari disponibilitati reprezentativ-imaginative. Studii recente atesta faptul . 9. evolutia tulburarii schizoide este Indelungata. elaboreaza teoreme matematice sau dezvolta ample interese pentru astronomie. domenii In care dovedesc nu numai eompetenta ei 9i creativitate. Conduita neconventionala. a earor durata ar putea fi de minute sau ore. diapazonul afectivitatii sale fiind restrans. cei mai multi dintre ei nu se casatoresc. Astfel.2. este eonsecinta logidi a introversiei. Indepartati de politica 9i cu atat mai putin militanti politici. Pacientul cu tulburare schizoida este neimplicat In evenimentele cotidiene care. ei elaboreaza doctrine politiee sau curente filosofiee.2.

pacientii prezinta mari disponibilitati pentru dezvoltarea unei ambiante terapeutice trainice. _ impotriva agresivitatii din partea unor membri extravertiti sau expansivi ai grupului. trasMuri care-i impun 0 excesiva prudenta. Psihofarmacologia. (orele 17) ~i 0. 10. Dintre produsele antidepresive. Un alt medicament caruia. dominant. pentru astfel de pacienti. pe masura aprofundarii observatiei sale. ca ~iprin anxietatea care-i acompaniaza corectitudinea. in tulburarea evitanta. Mirenil-ul poate fi administrat In doze "sedative" de 0. Tulburarea de personalitate evitanta are ca trasatura comuna izolarea sociala. ~tiintele care sunt cele mai apropiate de nebunie 95 . trebuie alese acelea care nu prezinta riscul"developarii" manifestarilor psihotice. Totu~i. care insa aici este situationala.1.50 mg. elocvent. diclorhidrat de flufenazina.prin faptul ca tulburarea depresiva este precedata ~iurmata de existenta tulburarii de personalitate. Psihoterapia individuala i~i poate alege metoda In functie de urmatoarele considerente: . In desIa~urarea procesului terapeutic pacientul trebuie protejat: . (orele 21) timp de cateva saptamani.3. sau 1 mg. Astfel. Sub forma de drajee care contin 0.25 mg. (ore Ie 17 ~i 21). 10. izolarea este determinata de teama inadecvarii ~i de anticiparea rejectarii. In functie de situatia clinica ~i pentru perioade scurte (de zile sau saptamani). care-l mentine la distanta fata de oamenii ~i evenimentele din ambianta.in privinta Inclinatiei sale spre tacere. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva de~i prezinta o aparenta deta~are social a.' . i se remarca 0 tot mai certa actiune antidepresiva este Tanakanul. Psihoterapia de grup este indicata ~i. Abordare terapeutica Din perspectiva terapeutidi pot fi schitate trei modalitati de abordare: aceea a psihoterapiei individuale. se dovede~te eficienta. probabil datorita actiunii sale asupra conditiilor nonpsihotice. a psihoterapiei de grup ~i a psihofarmacologiei. Element al triadei schizoid-schizotipal-schizofren. administrat sub forma de solutie de 1 m!. 10. _ elementul (obiectivul) terapeutic esential este teama de dependent a a pacientului. x 3 pe zi. tulburarea schizoida va beneficia (In perioadele sale de decompensare) de un tratament asemanator cu acela al schizofreniei. In timpul meselor. din acest spectru terapeu94 tic.2. printre acestea mentionam Herphonal-ul (Trimipramina) pentru dubla sa actiune (antidepresiva ~i anxiolitic-sedativa) In doze de 25 + 25 mg. 0 indicatie de eleqie 0 are Mirenil-ul (Flufenazina). 10. pot fi folosite doze reduse de antidepresive sau antipsihotice.25 mg. se deosebe~te prin obsesionalitatea cu care l~i desIa~oara activitatea. Tulburarea de personalitate paranoida se distinge prin implicarea ~i angajarea sociala ~i mai ales prin comportamentul verbal amplu. I I.dqi distanti. pe dnd In tulburarea schizoida izolarea este structurala.

tulburarea schizotipala este definita prin "comportament excentric ~i anomalii de gandire ~i de afectivitate care se aseamana cu cele din schizofrenie" (lCD-X. Astfel. psihotraurnatizante sau frustrante. rente in diagnosticare. lstoric Entitate nosografidi slab delimitata clinic ~i insuficient validata ~tiintific. Clasificarea Internationala a Maladiilor. tulburarea schizo tipala este situata la periferia spectrului psihotic. Definitie . Astfel. schizofrenia pseudoprodromaHi. in timp ce Taxinomia predominant Americana. 643). p. includere Tulburarea schizotipala a personalitatii cuprinde 0 larga arie de sinonimii. intotdeauna marginale. TULBURAREA SCHIZOTIP ALA A PERSONALIT ATII . particulare. tulburarea schizotipala este definita ca "un pattern pervaziv de deficit interpersonal sau social. Pe Hlnga aeeste trasaturi de personalitate. Printre acestea se citeaza: schizofrenia latenta. 1992) include tulburarea schizotipala in aria schizofreniei. Din perspectiva mai generala ~i toto data mai psihiatrica. 95). Factori corelativ-etiologici Tulburarea schizotipala prezinta 0 mai inalta prevalenta printre rudele biologice ale pacientilor cu schizofrenie. redam trei caracteristici 97 . marcat de un disconfort afectiv acut. capacitate de premonitie.1. 3. 1994. rudele pacientilor cu tulburare schizotipala prezinta un risc mai inalt pentru schizofrenie comparativ cu rudele probanzilor cu alte tulburari de personalitate. J. 1436). p. 7. dar mai ales modul diferit de examinare a pacientilor. de~i trasaturi de personalitate relativ specifice pot fi constatate ~i la adolescent. comportamentul expresiv ca ~i aspectul vest imental' al pacientului schizotipal prezinta un aspect particular ~i nu rareori bizar. schizofrenia pseudonevrotidi. toate referitoare la schizofrenie. Aeceptia diferita acordata notiunii de "schizotipal". cu slabe capacitati de reaetie la situatii stresante.96). schizofrenia prepsihotidi. Katharine Phillips. telepatie sau superstitie. in ultima sa editie (lCD-X. 1992."evaluarile simptomatice. "tulburarea schizotipala prezinHi 0 prevalenta de 3% din populatia generala" (DSM-lV. eu repereusiuni in incadrare ~i implicit in evaluarea prevalentei aeestei conditii. au determinat dife. 4. Date epidemiologice Conform unor observatii recente. schizofrenia pseudopsihopatidi. 1992. exprimata prin DSM-IV (1994). 2. :fara a argumenta aceasta optiune ~i in relativ contrast cu amploarea manifestarilor clinice. Astfel. 1995. . Relationare slab a. ldeati~ dominata de convingerea di poseda insu~iri rare. fiind totodaHi "con96 Sub alt unghi. in timp ce . 0 inscrie printre Tulburarile de Personalitate. Rezonanta afectiva redusa. anumite forme particulare. a faptelor ~i a evenimentelor. Gunderson. prevalenta tulburarii schizotipale este de 2% din populatia generaHi. Astfel. concreta. 5. ale schizofreniei sunt incluse actualmente in aria tulburarii schizotipale. p.siderata ca 0 parte a spectrului genetic al schizofreniei" (lCD-X. ace~ti oameni par a avea 0 lume interioara suficient de bogata pentru a-i mentine intr~un anumit grad de deta~are fata de lumea reala. Sinonimii. p. 1994. de capacitate redusa pentru legaturi apropiate ~i de distorsiuni cognitive ~i perceptuale ilustrate prin excentricitati comportamentale" (DSMIV. Definitiile acestei conditii clinice constau in mentionarea celor mai importante manifestari sau trasaturi de personalitate. Introvertiti prin excelenta. intre schizofrenie ~itulburarile de personalitate. cu soeiofobie ~iabsenta prietenilor sau a confidentilor. 6. Trasaturi caracteristice sau esentiale Aspecte particulare ~i excentricitati in comportament ~i in prezentare. Astfel. Debut Tulburarea schizotipala apare la adultul tanar. p. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 7. ilustrate prin clarviziune. schizofrenia borderline. 645). bazate pe criterii standardizate indica o prevalenta de 10-20% din populatia general a" (G. 1.la 0 evaluare c1inica global a.

1.1. 99 98 . in ultima instanta trebuia sa ramana 0 singura boala. Evolutie Tulburarea schizotipala prezinta 0 evolutie extrem de indelungata. J. nosografia moderna ~i. in primul rand. p. tulburarea schizotipala trece in schizofrenie manifesta" (lCD-X. fata de care persoana nu dezvolta idei ~iatitudini contrare. depersonalizare sau derealizare" (lCD-X. dupa cum se consemneaza ca "apar ca raspuns la stres" (DSM-IV. "Gandire vaga. Cll reducerea sau exacerbarea acestora. una dintre ele apreciata ca secundara. Conform observatiei spontane. de cele mai multe ori e~alonata pe parcursulintregii existente a persoanei. gfmdire paralogica. Astfel. de obicei. nu se puteau accepta doua boli concomitente ale psihismului. J. regulile ~i obiceiurile grupului cultural caruia ii apartine. 7. . ocazionand a~a numitele "decompensari" care impun tratament psihofarmacologic specific. Grebb. 7. "studii retrospective au aratat ca multi bolnavi considerati a fi suferit de schizofrenie. Trasaturi diferentiale de varsta. 96.idera ca ele "survin. de foarte scurta' durata (minute sau ore). "Experiente perceptuale neobi~nuite care includ iluzii soma tosenzoriale (iluzii corporale) sau alte iluzii.3.tulburarea schizotipala este 0 entitate nosografica din spectrul schizofreniei.2. Episoade psihotice tranzitorii. p. tabloul clinic este dominat de introversie. Anxietatea de fundal cu continut predominant social. DSM-IV.3. slaba relationare cu colegii. printr-o riguroasa analiza diferentiala. Relatia tulburare schizotipaHi/schizofrenie In mod tr~ditional se considera ca tulburarea schizotipala COtlstituie "personalitatea premorbida" a schizofreniei. Trasaturi diferential-culturale. 1994. caracterizate clinic prin iluzii. relativ specifice fiecarei entitati nosografice. diagnosticul diferential i~i opre~te la un moment dat rigoarea excluderii. fapt care contravine unei stari ~i conduite obsesive. pan a acum. de obicei. ilustreaza 0 penibila identitate. 1992. fiind considerata ca 0 complicatie a afectiunii primare. Din perspectiva raportului dintre tulburarea schizotipala ~i schizofrenie. se cons.3. Actualmente. p. ritualurilor ~i obiceiurilor persoanei respective. Astfel. si anume: . fantezii bizare. 625). B. circumstantiala.1. Kaplan. manifestari halucinatorii (predominant auditive) ~i idei prevalente sau delirante. tulburarea schizotipala prezinta 0 mai mare prevalenta la barbati comparativ cu femeile. Etiologia acestor episoade este contradictorie. reducerea randamentului ~colar etc. 642). manifestarile lor clinice nefiind decat exacerbari ale trasaturilor de personalitate mai sus-mentionate. 96). anumite trasaturi de personalitate. una constituind. Ea poate prezenta fluctuatii ale manifestarilor clinice. Desigur. Actualmente.A. 1992. tara 0 cauza extern a" (ICDX. SadocJ(. lasand loc diagnosticului aditional. In privinta tulburarii schizotipale.3. de obicei. au fost ignorate. In mod concret. Tri'isaturi facultative sau asociate . 7. Trasaturi cUnice diferentiale 7. 1994. trebuie evaluate in contextul mediului cultural. Trasaturi diferentiale de sex. DSM-IV. 7. (1994) accepHi existenta concomitenta a doua entitati nosografice. p. La acestea tabloul clinic este dominat de distorsiuni cognitive.''tmeori. Tulburarile de personalitate of era numeroase exemple in acest sens.clinice care. elaborari fanteziste ~i productii imaginative. ciudate sau gandire magid. 1992. De fapt. 8. 1994. p. cand tulburarea schizotipala apare in copilarie sau in adolescenta. metaforica. hiperelaborata sau stereotipa" . tara 0 cauza externa" (lCD-X. Comorbiditate Relatiile mai susmentionate aduc in discutie problemele de comorbiditate care. Rareori. datorita progreselor inregistrate in descifrarea factorilor etiologici. Astfel de manifestari psihotice "survin. "Suspiciozitate sau ideatie paranoida". 1992. ca de exemplu aspecte de gfmdire magic a. 737). 9. p. 8. 96). nonconcordant cu normele. p. al credintelor.3. aveau de fapt o tulburare schizotipala a personalitatii" (H. 96). ce determina un comportament particular al persoanei. a intrat in conul de umbra al dezinteresului. problema personaliUitii premorbide. Convingeri insolite.2. actualmentesunt acreditate urmatoarele asertiuni conform carora: . fundalul pentru cea de a doua. solitudine. depa~ind consensul celor doua taxinomii internationale.

spre deosebire de ideile ciudate. Suicidul. a caror evolutie efemera. Acesta are in vedere: . cu care diferentierea se face in functie de gradul manifestarilor. pacientii respectivi fiind capabili de activitati profesionale satismcatoare. este inHUnit cu 0 prevalenta surprinzator de mare. Distimia. 12. ca ~iepisoadele depresive majore pot eomplica tulburarea sehizotipala. care se impun diferentierii de tulburarea schizotipala. Tulburarea deliranta. estimata la 10% din cazuri. situatiile de comorbiditate. paranoida ~ievitanta pot fi asociate cu tulburarea schizotipala. Tulburari depresive susceptibile de 0 eventual a confuzie cu tulburarea schizotipalii. In plus. Se considera ca acestea apar cu precadere in urma unor situatii psihostresante sau frustrante. lnvalidarea functionala . conduita atributiva ~i ideatia depresiva. chiar schizofrenia se pot inscrie printre complicatiile tulburarii schizotipale. o alta situatie de comorbiditate realizaUi de tulburarea schizotipala are in vedere depresia majora. ca ~i 100 complicatiile (severe ~i. Sub acest unghi.tulburari depresive. 11. se consemneaza faptul ca "50% dintre pacientii cu tulburare schizotipaHi pot prezenta ca diagnostic concurent depresia majora" (DSM-IV. Tulburari de personalitate care pot fi confundate cu hllburarea schizotipala. Diagnostic diferential Existenta eazurilor de comorbiditate nu trebuie sa induca impresia minimalizarii ~ieu amt mai putin a eludarii diagnosticului diferential. tulbur area schizoid a a personalitatii. Pe de alta parte insa. prin amploarea fenomenologiei depresive ~iprin evolutia sa episodica. p. tulburarea schizofreniforma ~i. -i~i poate ilustra prezenta dupa remisiunea manifestarilor psihotice specifice schizofreniei. tulburarea schizotipala. totodata.2. daca: . prevalenta lor i'nalta (de aproximativ 50% din cazuri) constituind explicatia ratei inaIte a suicidului acestor pacienti. tulburarile de personalitate borderline.1. 12. complicatia cu cel mai inaIt dramatism. Sehizofrenia prezinta manifestari psihotice relativ persistente ~i de mare amplitudine clinica. se distinge de tulburarea sehizotipala prin diminuarea interesului ~i a placerii. Tulburarea sehizoida a personalitatii prezinta numeroase elemente comune cu tulburarea sehizotipaUi. Un inalt grad de comorbiditate se intfllne~te intre tulburarea schizotipala ~i diferite tulburari de personalitate ~i. 12. Tulburarea per se nu determina 0 invalidare functional a semnificativa. Entitati eliniee din aria sehizofreniei.entitati clinice din aria schizofreniei. trece uneori neobservata.tulburari de personalitate. Depresia eu manifestari psihotiee prezinta ideatie deliranta ~i relativ persistenta. atinge aici cotele cele mai inalte. extravagante ~i efemere din tulburarea schizotipaUi. sociofamiliala. numeroase) sunt de natura sa induca o serioasa invalidare profesionala ~i. tulburarea schizotipala ocazioneaza cele mai numeroase ~imai redutabile complicatii . Episoade psihotice scurte.3. care sunt rare ~i efemere. De asemenea. schizofrenia are in majoritatea cazurilor un debut relativ distinct ~i 0 evolutie episodica. ilustrata de asemenea prin duraUi (minimum doi ani).conform unor opinii. 642). uneori. simptome esentiale ale depresiei. Desigur. Complicatii Spre deosebire de celelalte tulburari de personalitate. de minute sau de cateva ore. tulburarea schizotipaIa pre101 .i~i poate argumenta existenta in anii care au precedat debutul schizofreniei. poate primi rolul de diagnostic aditional pentru schizofrenie. Tulburarea deliranta se distinge de tulburarea sehizotipala prin existenta ideatiei delirante. 1994. prin evolutia ~isituatia sa de fundal. Totu~i.In cazul de fata. . anularea interesului ~i a placerii. in primul rand. 12. de obieei sistematizate ~i axate pe 0 tema pe care 0 argumenteaza ~i 0 sustine cu forta persuasiva. . spre deosebire de episoadele psihotice din tulburarea schizotipala. 10. Depresia majora nu poate fi confundata cu introversia ~i distantarea de lume ~i viata a sehizotipalului.. Depresia cu alura distimica. printre care detaprea sociala ~i slaba rezonanta afectiva.

pe cand in tulburarea de granita este fenomenal-conjuncturala. nu mai putin. distorsiunile sale perceptive ~i.nerealiste.) cu administrare vesperala. structurala de a fi inoportun. care fac din pacientul schizotipal un izolat particular ~i bizar.episoadele depresive sau (in alta acceptie) decompensarile depresive. sunt oameni acreditati succesului.distorsionarea cognitiva ca 9i ideatia referentiaIa poate beneficia de neuroleptice cu actiune farmacodinamica predominant antipsihotica. pot fi remise prin tratament cu Hydiphen drajeuri de 25 mg (50-75 mg/zi) sau fiole (de 2 ml) 25 mg. care se complac intr-o lume a fanteziilor nerealiste sau chiar a fantasmelor foarte indepartate 9i rupte de realitate. derivata ~i situativa. Fara a fi specifica. inadecvat ~i mai ales rejectat.rabdarea. . sau sub forma de tablete (l tb. ciudatenia ~i excentricitatea conduitei. in primul rand. in consecinta. 1 ml (40 mg extract pur) reprezentand 0 doza. In borderline insa. cat mai ales 0 anumita distantare ~irezerva in relationare. Sub acest unghi. prin structura personalitatii sale. sunt pregnant incrustate. nu pot fi u~or schimbate. determinate de convingerea asupra disponibilitatilor sale superioare.1. i. nici judecate sau condamnate. mai ales. 10J . slabite. de exemplu Clorpromazina 1 . in general noncomplianti la tratamentul psihotrop. Pentru pacientii schizotipali. abilitatea 9i oportunitatea incerdirilor psihoterapeutului ca ele sa fie estompate. cu administrare vesperala. Tanakan (E. interactiuni cu alte medicamente 9i nici contraindicatii. 13.comorbiditatea cu distimia. idei 9i 102 credinte puternic statuate. Abordare terapeutica 13. ca ~i depresia comuna care se dezvolHi pe fundal schizotipal.m. unele recomandari psihoterapeutice. 13. acest nou medicament este indicat 9i pentru faptul ca nu prezinta efecte secundare negative.grija 9i discretia psihoterapeutului. ca 9i tulburarea schizotipala. In acela9i timp.2. Gb.zinta.2 drajeuri pe zi (respectiv 25 . se refera la: . . sunt oameni care "nu 9tiu ce vor" sau care "nu 9tiu pe ce lume traiesc". Ca interventie episodica. izolarea nu este de sorginte structural a. psihofarmacologia trebuie corelata cu fenomenologia clinica.50 mg. spre deosebire de cei cu tulburare schizotipala. nu simte nevoia relationarii sociale. destructurate. tara a fi delirante. Abordarea psihofarmacologica. ceea ce impune: . ei sunt oameni care "~tiu ce vor" 9i. Spre deosebire de schizotipal. In plus.J . aceste convingeri. = doza). ca 9i . terapia psihologica a tulburarilor schizotipale este in mare masura asemanatoare cu aceea din cadrul altor tulburari de personalitate ~i. Tulburarea evitanta a personalitatii prezinta. ca ~i de minimalizarea sau desconsiderarea celorlalti. in plus. cognitive 11deosebesc de cel care prezinta tulburare schizoidaa personalitatii. ci este secundara qecurilor inregistrate in relatiile interpersonale. ei sunt opu9i celor cu tulburare paranoida a personalitatii. 761) un extract standardizat de Ginkgo-Biloba. Totu9i. atat de frecvent intalnite in tulburarea schizotipala. ca trasatura comuna cu tulburarea schizotipala. persoana evitanta nu initiaza relatii de teama obsesionala ~i. In tulburarea schizotipala izolarea este primordiala 9i nativa. posologia obi9nuita fiind de 2-3 doze pe zi (respectiv 2-3 ml solutiesau 2-3 tablete). cei cu tulburare paranoida a personalitatii sunt ferm axati ~i puternic motivati pe linia unor actiuni sau planuri. cu psihoterapia hllburarii schizo ide. Acesta se administreaza sub forma de solutie buvabila. Tulburarea borderline a personalitatii prezinta. practic structurate in personalitatea schizotipaUi. ca acestea sa nu fie negate sau ridiculizate. surprinzatoare sau bizare. au dispuns favorabilla administrarea unui nou produs. Abordarea psihoterapeutidi. un anumit grad de izolare sociaUi. slaba relationare. orele 17 9i 21.ideile ~i credintele pacientului care. relativ specifice acestei conditii clinice. Tulburarea paranoida a personaIitatii prezinta nu atat 0 retragere sociaUi. . Astfel: . care.

ace~ti oameni ocazionand majoritatea infractiunilor. 737. regulilor ~i obligatiilor sociale ~i. Definitie Tulburarea dissociala se caracterizeaza printr-un pattern pervaziv de sfidare ~i violare a normelor. Aceasta entitate depa~e~te ariile psihiatriei clinice ~i confera continut psihologiei juridice. fara a fi sinonima cu criminalitatea . 647). J.descendentii barbati ai pacientului dissocial prezinta un rise mai inalt pentru toxicomanie.rudele biologice ale dissocialilor prezinta ceea ce putem denumi un rise adiponal pentru toxicomanie ~i pentru tulburarea de somatizare. G. 3.) Mai succint. sociopatie.. . B.. ci. ilustrat prin urmatoarele observatii: . J. in timp ce . Totu~i. iar "in sectiile de dezalcoolizare ca ~i in cele psihiatrico-judiciare prop0rtia lor este de peste 30% din totalul pacientilor" (DSM-IV. .riscul pentru rudele biologice ale dissocialilor de a dezvolta tulburarea este rnai mare pentru femei dedit pentru barbati. In ceea ce prive~te populatia clinica. Sfidarea ~i violarea normelor. 1994. Gunderson. 648). Este categoria care reprezinUi peste 75% din populatia penitenciareior. se poate evidentia un pattern familial ereditar. Grebb. Sadock. prevalenta ei este de aproximativ 15%. includere Tulburarea de tip dissocial a personalitatii cuprinde nurneroase alte denumiri din istoria recenta a acestui spectru nosografic printre care mentionam: personalitate amoraHi. personalitate sociopata. 1995. 1994. p. adica la varsta adulta tfmara. Kaplan. I.tulburarea este mai frecventa la rudele biologice de gradul I ale celor cu personalitate dissociala. Pe de alta parte. Sadock. 5. Trasaturi caracteristice sau esentiale . mai degraba cu incapacitate a de a se conforma normelor sociale" (R.studiile pe copiii adoptati ai dissocialilor au demonstrat ca atat factorii genetici cat ~i factorii ambiental-educationali contribuie la realizarea riscului pentru tulburarea dissociala.atat la copiii adoptati. Date epidemiologice Aceasta conditie de personalitate cunoa~te oprevalenta de aproximativ 4% din populatia generalii. Kaplan.descendentii de sex feminin prezinUi un rise mai mare pentru tulburarea de somatizare. 104 . p. p. Katharine A. 738). 1994. J. datorita caracterului procesual al formarii personalitatii. 1. cat ~i la copiii biologici ai celor cu tulburare dissociala. a drepturilor celorlalte persoane. dar ~i mai elocvent. Phillips.TULBURAREA DISSOCIALA A PERSONALITATII . A. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 6.1. 6. p. Grebb. Sinonimii. Probabil de aceea se precizeaza ca diagnosticul de tulburare dissociala "nu poate fi pus in~intea varstei de 18 ani" (DSM-IV. diagnosticul poate avea certitudine numai dupa cristalizarea acestui proces. J.familia de adoptiune exercita 0 influenta incontestabila asupra dezvoltarii tulburarii dissociale. personalitate antisociaIa. implicit. 4. Debut Tulburarea apare inaintea varstei de 15 ani. . B. Acest tip de personalitate prezinta practic 0 incapacitate de a se 105 . . desconsiderare sau (chiar) violare a drepturilor celorlalti" (J. 1441) 2. I. obiectivata prin examen electroencefalo grafi c. se constata un rise mai mare pentru aceasta tulburare decat pentru martori. Factori corelativ-etiologici Se considera ca tulburarea dissociala prezinta un substrat organic evidentiat printr -0 atingere cerebrala minimala. comparativ cu populatia generala. p. tulburarea de tip dissocial este definita. A. 1994. regulilor ~i obliga!iilor sociaIe. "printr-un pattern pervaziv de indiferenta. Sub alt unghi se considera ca "tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata prin acte antisociale continue.riscul aditional al rudelor biologice ale pacientului dissocial cunoa~te un raport diferentialin sensul ca: . .pe de alta parte se considera ca tulburarea dissociala "este de cinci ori mai frecventa printre rudele de gradul I ale barbatilor cu aceasta tulburare dedit in randul subiectilor de control" (H. iar la fete prirnele trasaturi sunt schitate inaintea pubertatii. .

. se considera ca tulburarea dissociala este subevaluata ~i deci subdiagnosticata la femei datorita: . pe masura avansarii in varsta. de remu~care sau a sentimentelor de culpabilizare referitoare la actele sale reprobabile sau condamnabile.1. I II " conforma normelor social-admise ale grupului. 6. Conform altor observatii.3. tulburarea dissociala prezinta 0 corelatie pozitiva cu gradul de urbanizare ~i cu procentul rezidentilor mobili ai acelor zone. generate de conduita lor impulsiva. impulsivitate. Tulburarea dissociala este inHUnita cu 0 mai inalta prevalenta in zonele urbane defavorizate. Trasaturi diferentiale de sex. Lipsa de regret. 6. pe care 0 considera injositoare.3. neclare ale existentei.2. disponibilitati formale. ceea ce determina continua reiterare a actelor reprobabile. este anuntata inca din copilarie. profesional ~i sentimental. Cu debutul propriu-zis in perioada prepubertara. aroganta. Persoana dissociaUi prezinta 0 slaba toleranta la fmstratie ~iun prag scazut la descarcare prin violenta ~i agresivitate. Incapacitatea de a invata din experientele negative ~i din sanctiuni. existenta mai multor parteneri sexuali fiind comuna. Pe de alta parte. se poate considera di ei au 0 agenezie a spiritului justi~iar ~i moral. ceea ce conduce la e~ec material ~iin autosustinere. tulburarea dissociala se cristalizeaza la adolescenta. in~elaciunea. manifesHiri clastice ~i agresivitate la contrariere. avansarea in varsta poate aduce remisiunea. Confoffi1 observatiilor ac. Tendinta de a blama ~i injuria pe altii. opozitie sau incitare. Ignorarea expectatiilor negative ~i a consecintelor. Incapacitatea de a men tine relatii autentice ~i durabile. ei fiind candidatii categoriei celor ":rara de acoperi~". Conduita insensibiHi. imorale. supraestimare ~i dispret pentru munca. in care 0 autopsie psihologica distinge minciuna. 6.3. uneori catastrofale. Trasaturi facultative sau asociate Instabilitate psihicii ce poate fi constatata in plan relational. Evolutie Se considera ca evolutia tulburarii dissociale este continua. In general. Tulburarea dissociala . Totodata ei sunt incapabili de a mentine 0 relatie sentimentala sau sexual a. Antecedentele personale releva zone cenu~ii. Trasaturi diferentiale de varsta. ceea ce Ii conduce la ruina economica ~i privare de libertate. volubilitatea in comunicare. agreabila. se adauga imposibilitatea de a mentine mai multa vreme 0 activitate profesionala sau lucrativa. de~i este posibil ca reducerea elanului vital prin imbatranire sa puna in surdina manifestarile dissociale. tulburarea dissociala cunoa~te 0 prevalenta de trei ori mai mare la barbati. Numai prin aceasta agenezie etica poate fi explicat dispretul cinic ~i constant al nOlTI1elorde convietuire sociala. insotind persoana in cauza asemenea unei sumbre paralele de amoralitate. Siguranta de sine.. 106 Aspect ~itinuta corecta. :ratarnicia. Complicatii Dintre toate tulburarile personaliHitii. individualita~ii ~idrephlrilor celorlal~i. cand se manifesta prin instabilitate psihica. Trasaturi diferential-culturale. Iritabilitate. de~i Ie poate initia cu u~urinta. lipsa de toleranta ~i de rabdare. .3. evaziunea ~i numeroase alte acte ilegale sau. uneori seducatoare. la incapacitatea lor de a mentine relatii interpersonale autentice ~i trainice.le primite. in specialla persoane cu statut socio-economic scazut. sentimentele ~i suferin~ele celorlal~i. Astfel.3. in orice caz. tulburarea dissociala este susceptibila sa inregistreze cele mai numeroase ~i nea~teptate com107 . Totu~i.tolerantei mai mari a grupului social fata de actele infractionale ale femeii. Ignorarea problemelor personale curente sau de perspectiva. urmand 0 linie ascendenta care atinge un maximum in adolescenta tarzie. se inregistreaza 0 reducere a manifestarilor.2. cu disponibilitatea unor rationaliziiri "plauzibile" ale comportamentului lor conflictual. Disponibilitatea de continua reiterare a actelor sale indezirabile. aroganHi ~i dispretuitoare la drepturile. de-a lungul intregii sale existente.capacitatii mai mari de disimulare a tulburarii de catre femei. 6. 8. Ulterior.gradului mai redus de impulsivitate ~i de agresivitate. ' tuale. Trasaturi diferentiale 6. 7. agresivitate ~i manifestari sadice.

el nefiind 0 consecinta a depresiei.slaM elocventa ~i capacitate de argumentare. mentionam faptul ca tulburarea dissociala ~i alcoolomania sau toxicomania se conditioneaza reciproc. Tratamentul psihofarmacologic. in sectiile de alcoolomanie (narcologie). Psihotropele pot fi folosite in mod sporadic pentru a reduce manifestari clinice ca anxietatea. recomandam evitarea tranchilizantelor ~i administrarea de neuroleptice. judecata superficiala ~i conflictualitatea). diagnosticul pozitiv ~i. unii clinicieni recomanda "interviul sub stres" prin care pacientul este confruntat. 108 . in cadrul diagnosticului pozitiv. 9. In ultimii ani s-a incercat reducerea comportamentului impulsiv ~i a potentialului agresiv cu substante antiepileptice (mai ales in 109 . iar in senescenta prin faze depresive de amplitudine clinica. . 10. Totu~i.J . de~i in tulburarea dissociala nu exism manifestari psihotice. . Alcoolomania ~i toxicomania sunt cele mai redutabile complicatii ale tulburarii dissociale. . pot fi considerate ca posibile evolutii. in paragraful complicatii. .ideatia de supraestimare sau grandoare. se poate avea in vedere: . .schizofrenia dispozitional-expansiva cu manifestari dissociale. prin eroare sau din intamplare. Sub aspectul diagnosticului diferential.evolutie episodica. Tulburarea de personalitate de tip histrionic prezinm numeroase elemente c1inice comune cu tulburarea dissociaUi. capacitatea de seductie. Tulburarea dispozitionala expansiva (mania) cu manifestari dissociale prezinta ca elemente clinice distinctive: . Tocmai de aceea.institutionalizarea psihoterapiei. ca manifestarile pe care Ie inscriem aici. agresivitatea sau depresia. aici. Tulburarea ciclotimica nediagnosticata. la barbati. printre care superficialitatea afectelor.desta~urarea curei in conditii de spitalizare. Totodata.alte tulburari de personalitate. lipsa de impulsivitate ~iagresivitate. cu precadere.tulburarea dispozitional-expansiva cu manifestari dissociale. lipsa antecedentelor de conduita dissociala.un obiectiv initial ~i primordial al psihoterapeutului este acela al con~tientizarii refuzului pacientului de a stabili relatii umane oneste. in special histrionic a ~i narcisica. sociofilia. .1. Tinand seama de potentialul toxicomanic al acestor persoane. dissocialul poate. prin absenta manifestarilor histrionice ca ~i prin reactiile emotionale intense. tulburarea dissociala se deosebe~te de tulburarea histrionic a. Tratamentul de electie in tulburarea dissociala este psihoterapia care. pentru a reduce la maximum influentele exterioare perturbatoare. .plicatii.evolutie episodica. 0 treime clinpacienti prezinm tulburare dissociala a personalitatii.stabilirea unei aliante terapeutice se impune aici in mai mare masura decat in cazul altor conditii.2. ilustrata in prima parte a existentei prin faze expansive (care-i conditionau volubilitatea. tara menajamente. Totu~i. va trebui sa tina seama de anumite reguli ~i anume: . aceste complicatii apar. cu inconsecventele din antecedentele sale. Schizofrenia cu manifestari dissociale se distinge de tulburarea dissociala prin: . Suicidul poate constitui 0 complicatie fatala. cat mai ales a tentativelor demonstrative ~i veleitareo In conditiile unor astfel de tentative. situatie care ii spore~te in mod semnificativ atat reliabilitatea cat ~i eficienta. diferential nu constituie 0 problema. pentru a evita orice eventualitate de disimulare.existenta semnelor ~isimptomelor psihotice. dar nu trebuie omis faptul ca femeile au 0 mai mare disponibilitate de a disimula aceste conditii. Tulburarea de personalitate narcisica se distinge de tulburarea dissociala prin: cheta de afectiune ~i admiratie. urmarind complicata traiectorie a existentei persoanei in cauza. Diagnostic diferential Printr-o anamneza atenm. conduita demonstrativa. lips a de scrupule ~i disponibilitatea de manipulare. implicit. Abordare terapeutica 10. Abordarea psihoterapeutica.incapacitate sau slaM disponibilitate de testare a realitatii. sa treaca in "lumea umbrelor" tara sa fi avut 0 autentica pulsiune suicidara. 10. . Nu este mai putin adevarat. Tulburarea de somatizare constituie 0 complicatie care apare cu precadere la femeile cu tulburare dissociala.

"al relationarii" etc. in special suportive. a tulburarilor de personalitate. mai poate fi incercat tratamentul cu Carbamazepina (Finlepsin). Izvoare nosografice ale celei mai noi entWiti clinice Aceasta noua conditie clinica. . era surprins de severitatea regresiei lor comportamentale. o reclama activa ~iinsistenta i s-a mcut N euleptil-ului (Periciazinei). Cu toate acestea. la aproape doua decenii de la descriere. Nu se recomanda cre~terea acestei doze. ci in arii 'intrudtva marginale cercetarii psihopatologice. cu manifestari incongruente ~i relational-contradictorii. provenite din principalele arii nosografice: a nevrozelor. dte 0 tableta de 200 mg. seara. care. asemanatoare cu cele 'intalnite 'in psihoze. in investigatiile lor paraclinice. in mod obi~nuit. care dezvoltau chiar conduite de contratransfer negativ. care este de aproximativ 20 de ore.borderline.riscul (de 10%) pentru aparitia unor leucopenii "benigne". nu erau intalnite dedt in psihoze. a psihozelor ~i. TULBURAREA BORDERLINE A PERSONALITATII . axate in special pe tehnici proiective (Testul Aperceptiei Tematice. 'i~i gase~te izvoarele nu 'ininima psihiatriei. provenite din mai multe directii. care impun. erau primite cu ostilitate de catre anumiti pacienti. un neuroleptic acreditat ca "medicament al socializarii".psihanali~tii. totu~i. dar rezultatele terapeutice nu au fost edificatoare.personalul de ingrijire indus in echipa terapeutica a acestor pacienti.semiviata substantei. au constatat ca eforturile lor de a realiza 0 "alianta terapeutica" sau numai 0 relatie terapeutica suportiva. in cadrul unor psihoterapii superficiale. Astfel: .). la unii pacienti care nu erau psihotici. ca ~i de faptul ca in conduita lor apareau cu u~urinta atitudini paranoide. in cercetarea clinic a psihiatrica. Testul Szondi etc. aceasta noua entitate clinica nu se bucura inca. Cu nume predestinat . la randullor. El poate fi administrat sub forma de solutie (5+5 picaturi pe zi) adica 5+5 mg. mai ales in ariile senzoriale ~i dispozitionale ale acestora.psihologii. au generat 110 111 .situatiile in care traseele bioelectrice prezentau semne de microleziuni cerebrale). . au constatat la anumiti pacienti aspecte psihopatologice surprinzatoare. 1. de 0 validitate nosografica satismcatoare.aceasta tulburare de personalitate prezinta trasaturi ~i manifestari clinice nespecifice. Astfel de observatii. sau 0 capsula de 10 mg. aflata inca in cautarea identiUitii. . intrucat tinem seama de: . vesperal. intreruperea tratamentului. lipsita de consistenta ~istructura interna. Testul Rorschach. a~a cum ne-am fi a~teptat. in cadrul curelor de psihoterapie (desigur psihanalitica) au constatat. Un om are 0 imagine uraia Tulburare de personalitate heteroc1ita. . desigur. regresii surprinzator de severe.psihoterapeutii nonpsihanali~ti.

(1979). a afectelor ~i 0 impulsivitate accentuata" (DSM-IV -1994. 534). 3. I.1. Sinonimii. al. .un subtip de tulburare a personalitatii. p. La origini. aceasta notiune incerta. Katharine A. Caracter psihotic. Psihoza de gran ita.1438). prezinta 0 conotatie polisemica. Ca ~i aici. observatie care ar putea fi corelata cu labilitatea afectiva ~i cu impulsivitatea acestor pacienti. ci acoperea 0 zonajenanta pentru psihiatri. C. Spitzer et. prin studiile lui J.0 tulburare propriu-zisa de personalitate. este integrata in aria psihopatiilor ~i primqte recunoa~terea nosografica prin includerea sa in DSM-III (1980). Existenta unui pattern familial este elocventa in tulburarea borderline. scria "hie is leone". printre care se meniioneaza: Stare de granita. 6. . care nu apartineau in mod cert niciunei categorii nosografice. Factori corelativ-etiologici 6. cunoa~te ~i alte notiuni sinonime. pe care expertii OMS 112 I-au prezentat atat aliituri de personalitatea emotional-instabila. Astfel. la finele deceniului optal secolului nostru. 4. care. la randul ei. al. in scurta sa istorie.3. Factori electrofiziologici. Sindrom de granita. in literahlra psihiatrica au inceput sa apara observatii asupra "Sindromului de granitii". nu a fost niciodata satisfacator marcata. ea fiind de cinci ori mai frecventa printre rudele biologice de gradul intai ale pacientilor schizofreni.2. in tulburarea borderline s-a constatat: 113 r / . 1994. . La genul proxim de "sindrom" diferenta specifica "de graniia" (borderline) avea drept accepiie zona dintre psihismul normal ~i psihozacare. comparativ cu populatia generala. Phillips. Studii recente au evidentiat un prag scazut de excitabilitate in sistemul limbic. Pe de alta parte. pana atunci. de~i a capatat 0 acreditare international a prin includerea sa in ultimele editii ale Clasificarii Internationale a Maladiilor.. incarcata de ambiguitate.' . schizofrenie de spectru etc. ~i Kroll et. noi psihiatrii. Investigatiile electrofiziologice efectuate asupra pacieniilor cu tulburare borderline sunt superpozabile cu ace1ea intalnite in tulburarea depresiva severa. Ulterior. aI. SchizofreIiie pseudonevrotica. 5.0 entitate nosografidi independenta. p. Gunderson.ri variate ale acestor pacienti. cat ~i superpozabil acesteia. . R. a imaginii de sine. clastice ~i prin dificultati de relationare. 1995. se constata 0 prevalenta superioara a depresiei majore. schizofrenie moale. a1coolomaniei ~i toxicomaniei" (H. va trebui sa recunoa~tem ca: . Definitie Tulburarea borderline este ilustrata in plan clinic printr-un "pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale. schizofrenie pseudonevrotica.0 forma u~oara de schizofrenie. Istoria tulburarii borderline a personaliHitii Cu aproximativ trei decenii in urma. a primit de-a lungul timpului ~i alte denumiri: schizofrenie latenta. Factori neurofiziologici. (1981). Ei au primit cu predidere apelativul "de granita" (borderline) sugerandu-se prin acestea ca ar putea fi situati la marginea psihozei. pe care. cu statut legitim in aria acestui grup nosografic. 654). 6. borderline. Aceea~i definitie poate fi regasita ~i in "Borderline Personality Disorder" (J. . termenul insu~i. schizofrenie ambulatorie. tulburarea capata consistenia clinic a. 6. schizofrenie ~tearsa. situata la graniia dintre nevroze ~i psihoze ~i ilustrata prin accese coleroase. 2. Factori de heritabilitate.granita dintre psihoza ~i normalitatea psihica. Gunderson (1978). de fapt. daca putem sa depa~im aceasta rana narcisica. G.numai cei ce au ragazul de a ramane mai mult timp in fata pacientului (ca de exemplu in cadrul investigatiilor sau al psihoterapiei) pot releva aspecte noi din lumea inefabila a trairilor sale. Acceptii semantice Din perspectiva euristica. nu desemna de fapt 0 boala. includere Tulburarea borderline a personalitatii. 0 schizofrenie de granita. "la rudele de gradul'intai ale pacientilor cu tulburare borderline. Kaplan et. p. De asemenea.eticheta.inca nu ni s-a spus totul despre cunoa~terea clinica a pacientului psihic.. ceea ce impune 0 succinta analiza a semnificatiilor sale. din perspectiva psihopedagogiei cercetarii. ca ~i in ultimele ediiii ale Manualului Diagnostic ~i Statistic. acest termen a exprimat: .

lnterviul Diagnostic pentru pacienti Borderline (J. actualmente. I. p. _ in mod aparent surprinzator. Date epidemiologice Dupa cum in deceniile trecute se sublinia faptul ca psihopatia impulsiva (respectiv emotional-instabila) cunoa~te cea l11aiinalta prevalenta din ansamblul psihopatiilor. confirma faptul di. .10% din ansal11blul pacientilor psihiatrici tratati in conditii ambulatorii ~i . ca de exemplu tehnicile proiective (Testul Rorschach.atat la testul de supresie la dexametazona. 1989. Gunderson)._reducerea perioadei de latenta REM (a mi~carilor rapide ale globilor oculari). dar foarte schimbatoare sub aspectul continutului afectiv. Debut Asemenea eelor mai multe tulburari de personalitate. "prevalenta variaza intre 15 ~i 25%. neurobiologici. Factori biochimici. Testul Aperceptiei Tematice. tulburarea borderline debuteaza la varsta adulta tanara. _reducerea timpului de somn total ~i _ frecvente intreruperi ale continuitatii somnului. dnd aceasta conditie devine evidenta in urma e~ecurilor repetate ale paeientului de a se integra in realitate. p. au fost inregistrate rezultate pozitive . 1994. Factori psihopatologici. impulsivitatea ~i depresia. ca ~i in depresiile majore. aeeasta eonditie fiind. Este tara indoiala faptul ca aceste mijloace psihologice de discriminare ~i fixare a trasaturilor c1inice au constituit un puternic element de sustinere a acestei controversate entitati clinice. Totodata. care i-a preluat cele l11ail11ultec1tributec1iniee. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice Mentionam faptul ea.). 9. Perry). atat de frecvent intalnite in tulburarea borderline a personalitatii. p. G. tulburarea borderline reprezinta 1-2% (R. Exista actua1l11entedate care evidentiaza "deficiente in metabolismul central al serotoninei" (J. _ rezultate psihologice sever perturbate la teste ~i tehnici nestructurate. Gunderson. de dezvoltare ~i socializare" (J. "reprezinta 30-60% din ansamblul tulburarilor de personalitate" (DSM-IV. aceasta. In cadrul populatiei generale.cat ~i la testul de eliberare a tireotropului.4. In ceea ee privqte prevalenta tulburarii borderline in ansamblul 114 tulburarilor psihiatriee. respectiv aproape de 40 de ani.. tulburarea borderline. 1388). este singura care a beneflciat de scale diagnostice specifice. 1989. aceasta conditie clinica ar constitui "calea finala COl11una unor factori a nonspecifici. prevalenta tulburarii borderline constituie: .20% din numarul pacientilor din spitale Ie de psihiatrie. la distanta. care ar putea fi corel ate cu disforia. Kaplan et al. Testul Szondi etc. p. Printre acestea l11entionam: .5. 7. in populatiile c1inice de pacienti. 1989. fata de debutul propriu-zis al tulburarii. Se apreciaza insa ca diagnosticul se pune relativ tarziu. observatie care poate fi argumentata prin: _ manifesHiri psihotice (neintalnite in nici-o alta tulburare de personalitate) care irump in planul fenol11enologiei clinice in mod spontan. Conform altor studii. aici. p. rezultatele la chestionare ~i scale (structurate ~i semistructurate) sunt in limite normale. Consideram ca tulburarea borderline cunoa~te resorturi psihopatologice profunde. 9. instrumente care erau bazate pc un grad semnificativ de structurare. Gunderson. 8. G. G. 652). eea mai comuna forn1a de tulburare a personalitatii" (J. se apreciaza ca.Scala Tulburarii Personalitatii Borderline (J. 1994. din perspectiva etiologica.lnterviul Structurat pentru Organizarea Personalitatii Borderline (0. Kernberg). care poate trece de la 0 extrema la alta tara mo" tive reale ~i in mod rapid. . Relatiile interpersonale sunt intense.1. de~i inscrisa in aria tulburarilor de personalitate. Binomul dispozitional in raportul interpersonal. 6. tot astfel. 6. 1389). Aceste date relativ concordante (in pofida faptului ca provin din domenii atat de diferite). tulburarea borderline. C. 1389). dar mai ales in urma unor situatii psihotraumatizante sau stresante. Fata de aee- 115 . 534) ~i respectiv 2-4% conform altor cercetari. Trasaturi caracteristice sau esentiale Intensitatea ~i versatilitatea relatiilor interpersonale. G. Gunderson. . internati ~i ambulatori.

pe de alta parte unele tulburari de personalitate. Este 0 stare elocvent traita dar greu definita de catre cei in cauza. . Tulburarea poate apare ~i in adolescenta.1. ei sunt oamenii c1arelor delimiUiri.3. T otu~i. abdominale sau toracale. pacientii dezvolta polarizari exclusive: pozitive sau negative. 9. 10. Intoleranta solitudinii. Acreditarea afectiva exclusiva (univoc pozitiva sau negativa). reactii mai ample la pierderi 9i frustratii etc. cunoa~te 0 determinare genetica. Oricum. Persoanele cu tulburare borderline prezinta 0 marcata indisponibilitate pentru stare a de singuratate. sa exprime furie ~irejectie. Reactii impulsiv-agresive la incitatii minime. hipermetrope.. dezavuarea 9i violarea drepturilor celorlalti. spiritul de independenta ~i lipsa de prudenta trebuiesc atent analizate de psihologul clinician inainte de a fi diagnosticate. care. Sub raportul investitiei ~i atitudinii afective. Tulburarea schizotipala se deosebe~te de tulburarea borderline prin manifestarile patologice ale ideatiei (ilustrate prin idei de urmarire. Sub acest raport. Schizofrenia se impune diferentierii de tulburarea borderline datorita manifestarilor psihotice ale acesteia. constituie 0 consecinta inteligibila a trasaturilor mai susmentionate.3.2.2. durata lor este variabila. Trasaturi diferentiale 9. 9. labilitate. descris ca . Trasaturi diferentiale de sex. Sentimentul inconsistentei si dispersiei identitatii. .3. Tulburarea de personalitate paranoida. ca ~i prin unele manifestari senzoriale de aspect psihopatic. ilustrate prin iritabilitate. ca "dificultatea sau inautenticitatea trairii" propriei existente . exprimata prin dependenta ~iadmiratie nelimitata. in pofida faptului ca aceasta poate fi sub expectatiile sale. pentru ca. a caror evolutie este mult mai indelungata 9i mai elocventa decat in tulburarea borderline. in urma unei insatisfactii sau frustratii. insuficienta deliberare. in timp ce episoadele de schizofrenie evolueaza pe parcursul mai multor lurri. in prim planul atentiei situandu-se pe de 0 parte schizofrenia. Comportamentul imprevizibil. frecvent intalnita la femei. ca 9i printr-o sur- 116 117 . care vorbesc de "un gol interior". astfel incat cei din jur sunt ori tandri si protectivi. automutilante sau autodestructive: incizii tegumentare. instabilitatea emotionala.ea~i persoana. pacientul poate dezvolta 0 stare afectiva intens pozitiva. Acte auto destructive repetitive. solitudinea Ie creeaza disconfort ~i anxietate. idei recurente de referinta). Trasaturi facultative sau asociate Reactivitatea ~i instabilitatea dispozitiei. ca ~i prin incapacitate a de traire 9i rezonanta afectiva. sectionarea venelor sau tentative suicidare demonstrative. E~ecuri.3. Diagnostic diferential Dat fiind polimorfismul trasaturilor 9i manifestarilor clinice ale tulburarii borderline. Tulburarea borderline . depresie sau anxietate. dar la aceasta varsUi diagnosticul trebuie pus cu prudenta. diagnosticul diferential are in vedere numeroase alte entitati nosografice. "sentimente de imensa plictiseala"sau"de zadamicie". putemica rezonanta afectiva. dar mai ales contrarieri. dar ~i sociocultural a. ca "instabilitate a imaginii de sine". Tulburarea de personalitate dissociala este ilustrata prin sfidarea. 9. incontrolabile. ori ostili ~i rejectivi. dezvolta stari de disforie episodic a. veleitare. care ii determina la 0 cautare frenetica a companiei. "neregasire de sine". fiind cuprins a intre diteva ore ~i cateva zile. cu dezlantuiri clastice ~i agresive. Trasaturi diferentiale de varsta. frustratii. Tulburarea de personalitate schizoida se deosebe~te de tulburarea borderline prin dezinteresul9i deta9area fata de problemele vii ale vietii. pierderi. raportul pe sexe fiind de 3/1 in favoarea lor. elocventa in comunicare 9i 0 surprinzatoare stabilitate a imaginii de sme. avand 0 prevalenta mai inalta la periferia marilor metropole sau la anumite grupuri etnice. determina reactii ample. aici fenomenele psihotice sunt efemere (durata lor fiind de ore sau zile). 9. pacientii recurg la acte autolezionale. intrucat anumite trasaturi intrucatva specifice acestei perioade pot ocaziona confuzii 9i erori. conduita disforica. Para indoiala ca aceastii prevalenta a tulburarii la femei este corelata cu anumite caracteristici psihologice ale sexului ilustrate prin sensibilitate. prezinta suspiciune ~i neincredere cronica. Tulburarea este mult mai . in mod spontan sau r~activ.3. Trasaturi diferential-cuIturale. spre deosebire de tulburarea borderline. Sentimentul de vid interior. In stari de tensiune afectiva negativa.

740). impune analiza prognosticu1ui acestei conditii. E. tulburarea borderline reprezinta in planul psihopatologiei ceea ce adolescenta ilustreaza in planul psihologiei. erau inca celibatari. se stinge. p. se mentioneaza ~i in acest context faptul ca nici un pacient al grupului nu a evoluat spre schizofrenie. Evolutie Tulburarea borderline are 0 evolutie relativ constanta ~icontinua. "studiile longitudinale efectuate nu au putut indica 0 evolutie spre schizofrenie" (H. In decursul evolutiei.dupa 15 ani. 1379). Cu toate acestea. tot astfel manifestarile borderline i~i pierd culoarea ~i efervescenta psihopatologica. 980. se rea~eaza. "numeroase studii de urmarire au aratat di asemenea schimbari sunt rare ~i di pacientii borderline raman. se poate considera ca pacientii borderline. Grebb. J. 1985. cu 0 evolutie favorabila) pentru ca. 11. protectoare ~i dorinta excesiva de ocrotire. se mentioneaza ca "numero~i pacienti borderline continuau a avea simptome depresive persistente ~i intermitent exacerbate in urmatorii 5 -10 ani de la diagnosticare" (Ibidem). se ridica problema modifidirii fenomenologiei clinice a pacientilor cu tulburare borderline. Gunderson. C. Intrucat aceasta observatie a fost reluata relativ frecvent. E. ingrijire ~i ghidare. C. trasaturi care lipsesc in tulburarea borderline. Kaplan. se estompeaza treptat. supraadaugarea alcoolomaniei sau a toxicomaniei inrautate~te prognosticul. In pofida acestor manifestari psihotice. nu-~i foloseau in mod eficient timpulliber. J.dupa cinci ani. G. I. in mod cert superioara acelora cu tulburare schizotipaHi. iar pacientul se aplatizeaza. De~igur. Vaillant.dupa cum criza adolescentei se reduce. Prin astfel de cercetari s-a constatat ca: . prezinta 0 functionare sociala asemanatoare cu cea a pacientilor schizofreni (desigur. in urmatoarele decenii. urmate de 0 u~oara estompare a manifestarilor in a doua parte a existentei. Din aceasta perspectiva. il1 primii ani de la debut. 1994. av3. precum ~i J.in special. tulburarea poate prezenta scurte episoade psihotice sau simp tome psihotice independente. dorinta de a fi admirat ~i conduita grandilocventa. A. borderline" (J. .nd cele mai inalte cote de manifestare in decada a treia ~i a patra. 12.' . pot fi emise anumite supozitii: . Problemele prognosticului acestor pacienti vizeaza in primul rand eventualitatea dezvoltarii unei schizofrenii sau a unei depresii maj ore. Patomorfoza intrasindromaBi a manifestarilor clinice in tulburarea borderline Cu mai bine de un deceniu in urma. labilitatea ~i nespecificitatea manifestarilor clinice. trasaturi care nu caracterizeaza tulburarea borderline. Tulburarea de personalitate dependentii se distinge prin grija cople~itoare pentru 0 relatie paternalism. A~a cum s-a coristatat din paragraful precedent (acela al evolutiei). Vaillant. in timp ce comorbiditatea cu depresia nonbipolara are un efect redus asupra evolutiei ~iprognosticului tulburarii borderline. dupa varsta de 40 ani. Studii de urmarire pe termen lung ~i analize la distanta de cateva decenii de la debut au constatat ca pacientii cu borderline prezentau simptome reduse ~i 0 tot mai mica nevoie de asistenta psihiatrica. 1393). evolutia unei conditii poate fi mai precis evaluata prin a~a numitele studii de urmarire. ei sa se asemene (sub aspectul functionarii sociale) cu pacientii depresivi. 1989. . Inlinii generale. G. aspecte care ilustreaza 0 slaba adaptare sociala. B. s-a constatat ca in tulburarea borderline "diagnosticul se pune rareori la pacienti peste 40 de ani" (G. p. principalii parametri clinici ai tulburarii nu erau modificati. p. iar in J19 . de obicei. pe fondul tulburarii personalitatii. dar se distinge de aceasta prin cheta de afectiune.prin amploarea. Perry. in sensu 1ca pacientii borderline erau angajati in servicii de nivel scazut. .dupa trei ani de la diagnosticarea tulburarii borderline s-a observat 0 relativa stabiiitate a manifestarilor clinice ~i putine schimbari in functionarea sociala ~i global a. p. ulterior. Prognostic Polimorfismul manifestarilor clinice ale pacientilor cu tulburare borderline ~i. prezenta simptomelor sau a episoadelor psiho118 tice. J. mai concret. pacientii borderline prezentau inca 0 functionare sociala ~i globala satisfacatoare. Perry. 1989. Evident. 13. Sadock. Tulburarea de personalitate narcisica poate prezenta unele hllburari relativ comune cu tulburarea borderline.prinziltoare lipsa de sensibilitate sau de remu~care.

Episoade depresive majore. tot astfel. Alti c1inicieni acorda 0 importanta particulara fenomenului suicidar al acestor pacienti. Printre cele mai redutabile complicatii mentionam: 15. se precizeaza ca ace~tia "au un istoric cu mai multe gesturi suicidare anterioare. denumite uneori micropsihotice. in care se constata 0 anumita suita cronologica: . Tentative de suicid. in opinia no astra. . care la adultul tanar erau ilustrate prin instabilitate.0 deplasare spre 0 relatie sexuala stabila.0 relatie maritala. Complicatii Situata I'ntre nevroze ~i psihoze. studii pe termen scurt au evidentiat la pacientii cu tulburare borderline 0 incidenta surprinzMor de mare a depresiei majore. Consideram ca un indice relativ obiectiv aJ invalidarii funqionale a pacientilor cu tulburare borderline 11constituie statutul marital. distorsiuni ale imaginii corporale.4. Vaillant. p. E. un indiciu al evolutiei acestei conditii. dar ~i abuz de alcool ~i tulburari depresive" (Ibidem). Evolutia statutului marital in ansamblu constituie. relativ stabila. Rata inalta a a1coolomaniei la ace~ti pacienti a fost interpretata ca 0 sursa altemativa de confort. estimand rata suicidului pacientilor borderline la 8-10%. se reintegreaza. care au fost ~tiintific validate prin studii longitudinale. Psihoterapia individuala Pentru 0 abordare psihoterapeutica de succes. situatie I'ncare se constata 0 "disfunctie interpersonal a ~i vocationala".5.1. al caror comportament autodestructiv implica tentative de suicid care suntuzuale pentru majoritatea pacientilor borderline" (J. cu varsta.1. abordarea psihoterapeutica ramane esentiala in tulburarea borderline. - . 1994. ceea ce inscriem aici drept complicatii sunt mai degraba reactii la imprejurari nefavorabile ~i mai ales la situatii psihotraumatizante sau stresante. cu manifestari c1inice imprevizibile. care apar in urma unor situatii stresante ~i sunt ilustrate prin "halucinatii. "episoadele psihotice ale personalitatilor de granita sunt de scurta durata ~i 120 aproape I'ntotdeauna circumscrise. 16. Totu~i. . Gunderson. iar un procent de 20-40% se casMoresc. s-a constatat ca "0 proportie de 3-10% dintre pacientii cu tulburare borderline pot muri in cele din urma prin suicid. De cele mai multe ori. G. aceasta fiind estimata la doua episoade depresive complete pe an. G. Alcoolomania. 1379). in egala ]2] --. 1394). a~a cum am mentionat in alt context. s-a constatat ca aproximativ 30% dintre femeile alcoolice indeplinesc criteriile tulburarii borderline a personalitatii. in acela~i sens. . 652). 1989. E. 14.3. se resocializeaza. 15. Simp tome psihotice propriu-zise. Totodata.termeni specifici.pattern-urile de personalitate ale pacientului borderline.dupa cum adolescentul depa~ind criza se maturizeaza. p. p. ale caror simptome sunt neclare ~i volatile. 16. al caror rise (mai mare I'n primele decade ale evolutiei tulburarii) se reduce odata cu avansarea in varsta. Episoade psihotice. 15. pacientul borderline.0 dezordine ~i chiar promiscuitate sexuala initiala (aproximativ I'n primul deceniu de la debutul tulburarii). Sub alt unghi. Perry. G. odata cu maturizarea i~i reduc amploarea ~i cunosc stabilizarea. Din aceasHi perspectiva. . Totu~i. in mod treptat se "normalizeaza". Invalidare functionaUi • In aceasta privinta. Se considera ca "un numar substantial" dintre pacientii cu tulburare borderline devin alcoolici. de cele mai multe ori asociata cu 0 functionare profesionala satismcatoare. 15. 1989. C. 15. Perry. simptomele ~itrasaturile acestei conditii c1inice sunt supuse influentei patoplastice a varstei. studiile atesta faptul ca aproximativ 40% dintre pacientii cu tulburare borderline traiesc singuri. Totodata. dupa ani de cautare inutila a unei relatii protectoare. p. Abordare terapeutica Cu toate ca I'nultimii ani au fost aduse tot mai numeroase argumente pentru tratamentul psihofarmacologic. Vaillant. c1inicienii fac 0 distinctie neUi intre invalidarea functional a redusa a pacientilor care au beneficiat de 0 "terapie extensiva" ~i aceia care au avut 0 evolutie "naturala". 1989. .2. este necesara 0 buna cunoa~tere a fenomenologiei c1inice a acestei conditii ~i. deoarece tentativele multiple sunt comune" (J. idei de referinta ~i fenomene senzoriale hipnagogice" (DSM-IV. 15. evanescente sau I'nsotite de 0 buna testare a realitatii" (J. C. 1378). ar fi fost de a~teptat ca tulburarea borderline sa prezinte numeroase complicatii. intemeindu-~i familii proprii. I'n afara casatoriei.

.terapia de gmp este.evitarea intalnirilor de familie care. recomandabila pacientilor borderline care prezinta. care se dezvolta in mod alternativ. pentru psihoterapeutul incepator sunt utile cateva recomandari specifice pentm ace~ti pacienti: _ datorita trebuintei pacientilor borderline de a realiza 0 relatie exclusiva cu 0 persoana putemica ~i suportiva. Abordarea psihofarmacologica Considerata ca adjuvanta. _data fiind instabilitatea pacientilor "de gran ita" . 16. _psihoterapeutul nu trebuie surprins ~i mai ales derutat. 0 conditie aditionala ca alcoolomania sau toxicomania. .' .antrenamentul abilitatilor sociale. in astfel de cazuri.este necesara 0 abordare psihoterapeutica "intensiva" in locul celor 2-3 ~edinte saptamfmale. _ de asemenea. 16. in vederea unei psihagogii referitoare la continutul tulburarii ~i atitudinii lor fat a de pacient. orientaUi spre insight.terapia de grup ar putea fi recomandata numai In asociere CLl psihoterapia individuala. Ea este recomandata episodic ~i situational in vederea corectiei: . a psihologiei pacientului cu tulburare borderline. _ dnd nu are suficienta experienta. Terapia de familie Majoritatea pacientilor cu tulburare borderline provin din familii instabile. de asemenea. in orice caz. comporta anumite recomandari: . agraveaza problemele existente ~i submineaza capacitatea familiei de a sustine tratamentul. _0 dificultate care nu trebuie ignorata. tensionate. mecanism defensiv al pacientului ilustrat prin dragoste ~i ura.4. Tocmai de aceea mentionam ca: . . . .sunt recomandabile contacte intermitente cu membrii importanti ai sistemului de sprijin al pacientului pentru a Ie furniza informatii referitoare la situatia acestuia sau pentru a Ie obtine colaborarea in efortul terapeutic.manifestarilor impulsiv-agresive prin neuroleptice fenotiazinice. care-l asigura pe pacient de alianta cu terapeutul ~i suportul (considerat personal) al acestuia. drept consecinta a acestui fapt este _ facilitarea elaborarii transferului pozitiv (care in aceste cazuri este puternic ~i stabil). .aceasta abordare ar putea fi utila In controlul manifestarilor coleroase ~i allabilitatii afective a pacientilor cu tulburari borderline.ei nu pot tolera confnmtarile sau interpretarile pe care Ie implica aceasta abordare terapeutica. Toate aceste situatii 122 pun problema terapiei de familie care.este recomandabila intalnirea separata ~i periodica cu parinti i pacientului. 16.2.in situatiile in care terapia de grup este recomandata. pentru a putea sesiza astfel tipul de relatie necesar dezvoltarii unei "aliante terapeutice" . grupul terapeutic dezirabil va fi heterogen ~i "lent deschis". _ este recomandabila psihoterapia exploratorie. psihoterapia individuaUi constituie. poate fi preferata 0 abordare suportiva. "piatra unghiulara" a abordarii terapeutice. in plus. sa manifeste atentie ~i pmdenta in interpretari. . Terapia de grup Este recomandata de rutina ~i considerata ca utila de catre psihoterapeutii lipsiti de cuno~tinte in domeniul personologiei ~i al tulburarilor de personalitate. dar ~iprin Alpra123 .masura. In plus. in aceasta conditie clinic a. care este insa u~or de depa~it. in acela~i timp _ exista un risc remarcabil pentm transferul negativ. care ajuta la cautarea ~i controlul motivelor ostiliUitii pacientului pentm ca acestea sa fie supuse confruntarii ~i interpretarii inca de la inceputul tratamentului. . de cele mai multe ori. aceasta abordare a fost tot mai frecvent invocata in anii '90. consta in u~urinta ~i rapiditatea instalarii regresiei la ace~ti pacienti.pacientii cu tulburare borderline sunt rezistenti ab initio la terapia de grup. Finlepsin). de aparitia splitting-ului. abuzive sau destramate.3. prin Carbamazepina (Tegretol. Terapia comportamentala constituie 0 alternativa utila ~iva fi fixata In special pe: _ hipersensibilitatea pacientului la frustratie sau rejectie. psihoterapeutul trebuie sa evite abordarea psihanalitica a acestor pacienti sau.

Spre deosebire de P. polarizarea atentiei celorlalti ~i cheta afectiva. _dispozitiei depresive prin neuroleptice sedative. _benzodiazepinele au avut deseori efecte dezinhibante. Janet. notiune secundara de conotatie clinica.histrioni~. Janet ~i . labilitate dispozitionala ~i conduita demonstrativa. Janet ~i S. Charcot . isterica ar fi yorba de 0 elaborare ~i investitie erotica a copilului in parintele de sex opus. Este util a retine faptul ca in tulburarile de personalitate. 2. TULBURAREA HISTRIONICA A PERSONALITATII . Altfel spus. Istorie Daca studiul isteriei a dominat . axaUi asupra fenomenului de investitie afectiva ~i erotizare (hystera.prin J-M.uter). ca ~i a simptomelor psihotice prin Haloperidol sau alte neuroleptice incisive. _ episoadelor micropsihotice. inwresionabilitate. 1. Freud.zolam (Xanax). Definitie . S. este notiunea primara. tulburarea histrionic a este caracterizata "printr-un pattern pervaziv de emotionabilitate excesiva ~i cautare a Poetul 124 125 .patologia neuropsihica din ultima parte a secolului trecut.descriptiv (clinic-constatativ) al gandirii lui P. Freud. de ro1. . Freud ~i-a ax at explicatia pe "erotizarea conflictuala" a "figurilor parentale". studiul tulburarii histrionice a personalitatii a fost ilustrat in secolul nostru de P. Din analiza conceptiei acestor doi titani ai psihologiei secolului nostru asupra personalitatii isterice se poate constata: . ilustrate prin conduita demonstrativa. sociofilie. _dispozitiei disforice prin Inhibitori de Monoaminoxidaza (IMAG) de tipul Tranilciprominei (Parnate). dar cu precadere in tulburarea borderline: _amitriptilina (ca ~ialte antidepresive triciclice) a inrautatit starea pacientilor.modul obiectiv . Consideram ca in aceste doua moduri diametral opuse de gandire ~i-ar putea afla sorgintea cele doua forme ale notiunii in discutie ~i implicit cele doua acceptii corespunzatoare lor ~i anume: . in personalitatea. Este 0 tulburare ilustrata prin extraversie. comunicabilitate. axata asupra manifestarilor pacientului. care ~i-a axat observatia pe conduita demonstrativa ~i pe cheta afectiva a pacientilor. Intr-o definitie sintetica. in special Tioridazin (Melleril) care prezinta ~i 0 actiune antidepresiva sau prin Tanakan in al carui spectru terapeutic sunt incluse ~i depresiile trenante sau rezistente la alte antidepresive.interpretativ (logic-prezumtiv) al gandirii lui S. care au lucrat ca tineri "rezidenti" in clinica lui Charcot de la Salpetriere. de conotatie etiologica.isterie.modul cauzal. gr.

Impresionabilitate. mimieo-pantomimice) . Persoana histrionica nu are relatii durabile. dar mai ales a permeabilitatii dispozitionale... aceste tnlsaturi i-au determinat pe veehii clinicieni sa considere ca histrionieii sunt poikilotimici. ei ~i la barbati. "expresie a tendintei de exhibare a emotiilor" (M.. sugestibilitate. Comportament seducator ~i provocator. Trasaturi caracteristice sau esentiale . expresie a unei pulsiuni irezistibile de a se piasa in eentrul atentiei grupului. Comportamentul teatral al histrionicului este ilustrat prin toate mij loacele de comunicare de care dispune: nonverbale (vestimentare. persoana histrioniea nu-~i poate stapani tensiunea dispozitionala. ca . Ca 0 eonsecinta a aeestor trasaturi. inaltimea . 7. prevalenta tulburarii histrionice este in functie de criterii diagnostice.i mai intime decat sunt in realitate. 132). trasaturile histrioniee apar mai freevent la rudele de gradul I ale probanzilor eu tulburare histrioniea.. Gunderson. in concordanta cu dispozitia eelor dinjurul sau. R.i intensifiea starile emotionale ale celor din jur.. in eomparatie cu popu1atia generala. 7. D. permeabilitate dispozitionala. De asemenea. Uneori.te relatiile mai apropiate. Totu. Katharine Phillips. nu numai ca adopta.i prin sistemullexieal care abunda in adjective. 5. Polarizarea atentiei celorlalti este 0 trasatura specifiea.1.. Dramatizarea continutului comunicarii. 3. In contrast cu aeeasta eonduita erotizata.. pozitiva. p.. 6. 4. eu marcata tendinta de a-I seoate pe eel vizat din rutina . histrionieul rade "eu lacrimile pe obraz". tara a reeurge insa la agresiuni sexuale verbale sau reale. iar barbatii au tulburari de dinamica (insuficienta) sexuala. Astfel. relatarea histrionieului este sora incon~tienta a minciunii. Astfel.. el este eel care plange eel mai tare. grade . Asemenea unui copil. intalnit nu numai la femei. dar neverosimile. intrucat adopta. Histrionieul elaboreaza . 1994. elementul fabulator fiind eel care of era euloare pentru orice relatare.i nu sunt implicate in mod direct in problematica acestora. metaforica. tara rezerva. ci 0 paralela romantata a veridicului. mai ales in fata unor persoane putin cunoscute.i pedagogii eunosc faptul ca primele sale manifestari apar inca din adoleseenta . includere Personal itate isterica. dar .2. se subliniaza ca un mare procent dintre histrioniei au probleme (disfunctionale) sexuale. relatiilor. polar opusa. histrionicul eonsidera. discursul histrionicului nu este opus realului. el este eel mai expresiv.i traie. Labilitate ~i versatilitate dispozitionala. persoana in eauza prezinta 0 mare disponibilitate de a treee de la 0 stare afeetiva negativa la aHa. 126 femeile prezinta frigiditate sau anorgasmie. izbucnind intr-o descareare dezordonata ~i demonstrativa a afeetelor. mai intense .i modulatia vocii). ca ~i de acreditarea patologica a trasaturilor ~i manifestarilor clinice. debutul tulburarii histrionice este situat la varsta adulta tanara. Astfel. intrucat este in continua eautare de nou in domeniul oamenilor. 1448). care ilustreaza 0 mixtura de date. situatii .atentiei" (G. p. Factori corelativ-etiologici In tulburarea histrioniea de personalitate poate fi eonstatat fenomenul agregarii familiale. in ultimii ani au fost avansate date epidemiologiee care atesta "0 prevalenta a tulburarii de 2-3% din populatia gene raJa ~i de 10-15% din populatia spita1elor. 741). J.i fapte.. Sinonimii.. intr-un moment de veselie. Gath. persoanele eu tulburari histrionice adopta eu niare rapiditate tonalitatea afeetiva a eelor din jur. stabile.. Ca 0 consecinta a trasaturilor mai sus mentionate. 1995. reale ori plauzibile. de.i. Redusa disponibilitate sau incapacitate de mentinere a relatiilor. Catarsis afectiv facil. de. superlative. Trasaturi facultative sau asociate Personalizarea relatiilor. 127 j I -- -'- . Gelder. dupa cum. Date epidemiologice Spre deosebire de alte entitati nosografice. fantezii sexuale.i repere comparative. la 0 inmormantare. Expresie a sugestibilitatii ~i a permeabilitatii afective. p. personalitate psiho-infantila.i verbale (timbrul.i indiferenta. intensitatea. Debut Asemenea altor tulburari de personalitate. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 7.i a centrelor de sanatate mintala" (DSM-IV. Comunicare colorata. "temperatura" afectiva a interlocutorului sau a grupului in care se afla..i psihologii ... Sub alt unghi.. impresionabila. 1989. in situatii afectogene comune. Mayou. Conduita erotizata si realitate sexuaHl. independent de sentimentele de dragoste investite.

devenind astfel veritabile victime ale persoanelor suprainvestite. . Fara indoiala ca expresia compOliamentala a tulburarii histrioniee poate fi inf1ueniata de anumite "stereotipii de rol" ale sexului respectiv. reducandu-se la cautarea de senzatii 9i conduite insolite. Ca atare. 7.2. Extraversia. histrionicii nu beneficiaza de disponibilitatea amanarii. studii bazate pe evaluari structurate indica 0 prevalenta similara pe sexe a tulburarii in populatia generala. Intoleranta la ignorare sau periferizare. rutina ~i stereotipia existentei. Dependenta de cel investit afectiv. ignorandu-Ie cu seninatate. sanctionate sociomoral sau diagnosticate. manifestarile histrionice se reduc numeric. tulburarea histrionica se estompeaza en varsta. in pofida eforturilor.3. Astfel. 7. Deseori. evantaiul lor. Aviditate pentru noutate. sugestibilitatea ~i disponibilitatea de rezonanta afectiva sunt diferite sub aspectul intensitatii ~i expresivitatii in functie de meridian. pe masura ce ne apropiem de Occident. veleitare. 8. Trasaturi diferentiale de sex. sociofilia. Comportament manipulativ. Trasaturi cHnice diferentiale . mra vreo umbra de regret sau resemnare. Cu toate acestea. ingustandu-se treptat. extraversia. unde aceste trasaturi sunt estompate sau inlocuite cu introversia. Amnezia traumelor. dar mai ales spre dominarea emotionala a partenerului. inscriindu-se in normalitate. Totodata. trasaturile histrionice sunt mai apropiate trasaturilor feminine de personalitate. rigoarea ~i rigiditatea afectiva. ~i anume: . Aceste diferente culturale referitoare la manifestarea ~iacceptarea sociala a trasaturilor histrionice de personalitate trebuiesc cunoscute ~i eorect apreciate inainte de a fi diagnosticate. Fara indoiala ca aceasHi fermecatoare uitare a trairilor penibile ~i dramatice recent consumate.1. orientat spre satisfacerea propriilor interese. care intr-o cultura sunt bine tolerate. In populatia de spital prevalenia tulburarii la femei este mai mare. grup populational. Oind.capacitatea mai mare a femeilor de verbalizare (~i comunicare) a tulburarii. Entuziasmare facila ~i efemera. afectelor (traite cu dramatism sau disperare) este total a. etnic sau cultural. ca ~i ignorarea sau minimalizarea manifestarilor conversive. impotriva afectelor superficiale ~i labile. in Sudul Europei comparativ cu Nordul continentului. probabil datorita unor conditii conjuncturale. sociofilia. frustrarilor.eonvingerea mai puternica (a femeilor) ca interventia psihomedicala poate fi eficienta. prin care ei vor sa ateste stare a de disperare in fata lipsei de sentimente de atentie ~i consideratie din partea celorlalti. cu acuzatii sau injuriila adresa celorlalti. . toto data. histrionicul adopta roluri extreme de victima sau lider.disponibilitatea mai mare a femeilor de a solicita ajutor medical. histrionicii varstnici comit acte cu implicaiii medico-judiciare sau decad Intr-o existenta incarcata de promiscuitate. Evolutie Asemenea altor tulburari de personalitate. entuziasmati de reu~ita acestor planuri.' . nu se poate bucura de admiraiie sau lauda. Amenintari eu suicidul sau tentative suicidare demonstrative. ea ~i stereotipului de rol al femeii. Deseori. la 0 apreciere empirica ~i spontana. 128 129 . circumspectia. In mod insuficient con~tientizat.preocuparilor ~i activitatilor.3. amplu odinioara. mai ales cand este yorba de 0 expectatie sau gratificatie. In acest sens. fiind dezavuate.3. histrionicul nu se poate pIasa in centrul atentiei celor din jur. a condus lametafora emblematica (veritabila floare pe terenul insolit al isteriei): la belle indifference. stimulare sau schimbare. Ca ~i cum actiunile lor ar fi directionate spre gratificatii imediate. pot fi dependenti afectiv. Incapacitate de amanare. Trasaturi diferential-culturale. Incantati de planuri (acreditate cu succes incontestabil). izbucne~te in accese coleroase. fiind victime perene ale frustrarii. sociofobia. anumite trasaturi. in alta cultura sunt greu acceptate sau netolerate. intrucat el suporta greu obi~nuinta. 7. trasaturile personalitatii histrionice susmentionate sunt foarte greu acceptate sau chiar diagnosticate in Extremul Orient. gradul de toleranta a manifestarilor histrioniee fiind tot mai mare. Autoipostaziere in roluri extreme sau insolite. sugestibilitatea ~i rezonania afectiva sunt mai amplu exprimate ~i cu mai puternica expresivitate in Continentul Sud-American comparativ cu eel Nord-American. senina ~i surprinzatoare. ei i9i pierd repede interesul pentru ele.

recomandam administrarea de Herphonal (Trimipramina) care este atilt antidepresiv cat ~i anxiolitic-sedativ. ei printr-o gre~eala In conditii1e unei tentative veleitare. tulburarea histrionica este 0 exprimare emotionala mai intensa.c\arificarea sentimentelor pacientului constituie primul deziderat al procesului terapeutic. de cele mai multe ori Insa producandu-se tara 0 pulsiune autentica. se deosebe~te Insa de aceasta. Exista un rise semnificativ pentm tulburarea depresiva majora. 11. psihoterapeutul nu va omite urmatoarele: . . Complicatii Persoanele cu tulburari histrionice pot prezenta episoade cu manifestari conversive sau pot dezvolta tulburari de somatizare. tulburarea dispozitiei In sens distimic ~i a sociabiIitatii au fost efectiv ameliorate prin administrarea de Tanakan (E.9. ca ~itcama de a nu ti rejectat sau parasit. conduita autodistmctiva ~i sentimentul inautenticitatii identitatii. dar mai ales pentm alcoolomanie sau toxicomanie.tulburarea de personalitate borderline. 10. prin manifestarile coleroase.tulburarea de personalitate dissociala.2. 761) In solutie de Iml x 3 pe zi In timpuI meselor. . seductiv ~imanipulativ. Abordare terapeutica In tulburarea histrionica. 11. anxietatca ~i C1. printre care mentionam: . Din aceasta perspectiva. spre deosebirc de aceasta Insa. Suicidul poate constitui 0 complicatie fatala. Intrudit in astfel de cazuri depresia este asociata cu anxietatea. JurisconsultuI 130 131 0' .tulburarea de personalitate dependenta se caracterizeaza prin dorinta intensa de a fi ocrotit. care se aseamana cu tulburarea histrionica prin labilitatea dispozitiei ~i comportamentului manipulativ. Gb. Abordarea psihoterapeutica. tulburarea histrionica supune analizei diferentiale principalele tulburari de personalitate. ingrijit. care se aseamana . este auxiliara ~i se recomanda pentru reducerea simptomelor tinta: depresia.1. . Diagnostic diferential Prin polimorfismul trasaturilor sale."r manifestarile conversive. 11. prin compOliamentul impulsiv. tara a se impliea insa In acte sau manifestari antisocialc. Abordarea psihofarmacologica.pacientul histrionic nu are con~tiinta clara a propriilor sale sentimente.tulburarea de personalitate narcisica se dcosebe~te de tulburarea histrioniea prin dorinta de a ti gratificat pentm calitatile sale ~i prin pattern-ul de grandilocvcnta. Tocmai de aceea posologia va fi deplasata vesperal ~i ilustrata prin 25 + 25 mg (orele 17 ~i 22). psihoterapia constituie tratamentul dc eleqie. iar metoda psihanalitica este indicata Cll prioritate. De asemenea.

p. Avand convingerea calitatilor sale particulare. ceea ce anuleaza motivele care ar justifica mentinerea statutului nosografic al acestei entiHiti c1inice. t. Trasaturi earaeteristiee sau esentiale Autoevaluarea exageraHi. mai corect spus. narcisismul." (DSMoIV. 661). tulburarea narcisica se caracterizeaza . fie tulburarii antisociale de personalitate. In conditiile actuale. 1971) extind (poate in mod hazardat) implicatiile narcisismului asupra empatiei. Invoearea explicita ~i implicita prin eonduita a calitatilor sale exceptionale ~i a importantei sale. a intrat in psihopatologie la sfar9itul secolului trecut cand S. Conduita distanta. aroganta. El crede ca face 0 continua concesie comunicand sau colaborand cu ceilalti. Mentionam ca 133 .- . 5. 1995. respectiv. fie tulburarii histrioniee de personalitate. terenul psihologic in care a fost transplantat ~i. Cel in cauza i9i supraapreciaza calitatile. se constata insa ca S. aceasta tulburare de personalitate este recunoscuta 9i prezentata ca entitate de catre DSM-IV (1994. Pacientul cu tulburare narcisica are sentimentul importantei particulare. unii c1inicieni considera ca pacientii care sunt inclu~i in aceasta tulburare apartin. Idealizarea propriei persoane. 3. parintii narcisismului sunt autostima ~i Ego-ul ideal. reeunoseute ~i apreciate ca atare de ci. 2. 0 stare de grandoare. p. ca 0 expresie transfigurata fata de autostima scazuta. persoana cu tulburare narcisica nu ezita in sublinierea repetata ~i exagerata a calitatilor sale. narcisicul se comporta distant ~i arogant. p. . Din perspectiva analitica.defensiva.inzestrat ~iare convingerea ca aceste calitati ii sunt inerente ~ievidente. . fantezista. includere MentionaUi la "Alte tulburari de personalitate specificate" de catre ICD-X (1992. prin continutul tabloului lor clinic.a doctrinei psihanalitice. J. Freud a creat doar cadml sau.itreceilalti. nerealista. umomlui ~icreativitatii. 207). narcisismul. Expeetatii disproportionate ea aeeste insu~iri exagerate sa tie aeeeptate. aceste inaIte aspiratii conditioneaza autostima. p. ca ~i a importantei persoanei sale. La 0 analiza mai atenta. 6. Acest Ego ideal ar fi exprimat printr-o "imagine de sine" care intmchipeaza cele mai inalte aspiratii ale persoanei. 1994. capabi I. ea expresie a unui meeanism de aparare. emfatiea. disponibilitatile ~i rezultatele actiunilor sale. Trasaturi psihologiee ~i psihopatologiee 6. EI cere sa fie considerat ca superior. Faetori eorelativ etiologici Se considera ca exist} 0 prevalenta mai inalta a tulburarilor narcisice la mdele de gradul intai ale persoanelor cu aceasta tulburare. Freud (1895) i-a atribuit semnificatia c1inica. pe care Ie percepe ca unice sau exceptionale. comparativ culoturile martor. Totu~i.TULBURAREA NARCISICA A PERSONALITATII . chiar exceptionale. 660). ca "dragoste de sine". de~i are grija sa selecteze dintre ace~tia pe aceia care au un statut socio-profesional superior. analizat intr-o dubla ipostaziere: . Cu agenezie pentm decenta ~i modestie. de fapt. "printr-un pattern pervaziv de grandoare in comportament ~i imaginatie. Cel cu tulburare narcisica are convingerea ca este 0 persoana exceptionala. narcisismul trebuie considerat ~i. Date epidemiologiee Prevalenta acestei tulburari de personalitate este estimata "la 2-16% din ansamblul populatiei clinice ~i de aproximativ 1% din populatia generala. Definitie Tulburarea consta intr-un sentiment exagerat al importantei propriei persoane 9i in convingerea fantezista nerealista asupra caliUitilor sale. in sensul ca descendentii i~i insLl~esc patternul nerealist al calitatilor invocate de predecesori. 1452). transfigurat.a psihoterapiei psihanalitice. Gunderson. La randullor. chiar exceptionale a propriei persoane. Intr-o definitie mai sintetica. 4. mai mult decat factoml genetic. 1. In ultimul timp. Istorie Venind din mitologie. chiar unica prin valoarea ~i stralucirea sa. este invocat elementul educational. Sinonimii. prin care narcisismul ar trebui vazut ca efloreseenta autostimei ~i a Ego-ului ideal. prin care narcisismul ar fi 0 elaborare . Katharine Phillips. unii psihanali~ti (printre care Heinz Kohut. nevoie de admiratie ~i lipsa de empatie" (G. To132 tu~i.

6. comportament intmziv ~iagresiv. traindu-Ie ca pc 0 puternica ofensa ~i lezare a demnitatii. Tras:'ituri diferential-culturale. in mod normal. la suferintele. -In narcisism este 0 iubire "egofilic{t" ~i 0 continua convertire de la iubire spre supraevaluare ~i marire. sau in mod evident. 8.. marire. ci ~i propriile opinii.3. realizfmd astfel 0 protllaxie continua. pierderi ~i frustrari aduse in l11ud inerent de viata ~i. Trasaturi facultative sau asociate Fantasme de succes nelimitat. pe care Ie proiecteaza asupra interlocutorilor care nll-~i exprima suficient.ti de daruire. Aviditate pentru titluri. arice iubire implica disponibilita. Manipulator al relatiilor interpersonale. puncte de vedere. 9.3. 6. mai ales in urma unor succese realc. se distinge de tulburarea narcisica prin sfidarea drepturilor ~i bunurilor celorla1ti.2. Narcisicii i~i supraestimeaza nu numai propria persoana. narcisicul dezvolta reverii asupra unor realizari sigure. ea ~i prin indiferenta t~lta de opil1iile altora. Un anumit grad de narcisism poate constitui 0 componenta. onoruri. ilustrata in special 135 . insucces. dar acestea nu trebuie apreciate ca 134 patologice ~i nici ca premonitorii pentru dezvoltarea unei tulburari de personalitate narcisica. a etosului unui popor sau al unui grup socio-cultural. Riseul eel mai inalt il rcprezinta complieatiile depresive (de la tulburarea distimica pana la tulburarea depresiva majora). anumite precepte religioase promoveaza. bogatie. pe care Ie orienteaza ~i Ie dirijeaza in favoarea sa. Complicatii Sllrvin mai ales in urma situatiilor psihostresante ~i fmstrante ~i a eonstatarii devalorizarii ~i neaeredita. dar iubirea de sine (a narcisicului) i~i at1a.J . ci 0 trasatura patologica per se intmd'tt. admiratia fata de el. fascinante. care ii sidereaza atributele ee ii sustineall orgoliul ~ialltostima. fapt care ii face insensibili la problemele altora. ignora opiniile celorlalti. Pe de aWi parte.nu atat a calitatilor fizice. superficiale ~i inautentice. Nonreceptivitate ~i insensibilitate la opinii diferite. oamenii autentic inzestrati ~i valoro~i nu sunt neaparat infatuati. SllSeeptibila de agravari prin insllccese. Trasaturi diferentiale de sex. ci ~i un simt deosebit pentru a obtine gratificatii ~i pozitii cat mai inalte in plan social ~i material. Tulburarea histdonica de personalitate. Disponibilitati empatice red use. Trasaturi diferentiale de varstiL Unele trasaturi narcisice pot fi constatate la adolescenti. cat a celor care confera putere. fata de care reactioncaza disproportionat. Persoana cu tulburare narcisica prezinta nu numai 0 tendinta.sorgintea in egoism ~i este directionata spre egocentrism. tulburarea dissoeiala.in reala sa conceptie. mai mare la barbati. de varsta.3. cat de supraevaluare. demnitati. Prevalenta tulburarii este .2. 0 limitare a l11anifesta.3. ul11ilinta. 7. In aceasta situatie ei minimalizeaza. desigur. putere sau avere). in uncle momente. de~i prezinta unele aspecte comune (ca tendinta manipulativa ~i lipsa de empatie). in cel mai bun caz.atitudinea ~iconduita sa sfidatoare nu constituie consecinta comprehensibila asupra calitatilor sale.rilorsale. atitudini ~i actiuni. in vederea atingerii scopurilor sale. histrionica. renuntarea (la onoruri. 6. Evolutie Tulburarea narcisica a personaliHitii are 0 evolutie cronica. daca avem in vedere faptul 6t perspectiva psihologica ~i psihopatologica a narcisismului nu estc sinonima cu perspectiva ~isemnificatia culturala a iubirii propriei imagini tlzice.~ieficienta a narcisisl11ului sau. doleantele ~i aspiratii Ie lor. putere.1. In orice caz. Din aceasta perspectiva. frustratie sau pierdere. 6. situatii. emfatici ~iorgolio~i.Aceasta diferenta devine inteligibila.. ca ~i toxicomania sau alcoolomania. modestia. . stralueire. .3. lntr-adevar. cand este incurajat sau laudat.nu este yorba atat de iubire. ranguri. Sensibilitatea la critica. Tulburarea dissociala de personalitate. resping sau.rii. Trasaturi diferentiale 6. ca 0 umilire sau degradare. sfaturi sau 'indemnuri. facile. . in primul r<lncl. ~i borderline. la care ~ipersonalitatea narcisica este mai frecvenHi. mila. Diagnostic diferential Polimorfisl11ul tabloului clinic al tulburarii narcisice aduce [11 discutie numeroase alte tulburari de personalitate ~i. Sentimente ostile sau malefice. subliniem ca in psihologie ~ipsihopatologie: .

in tulburarea borderline exista manifestari impulsive ~i tendinte auto destructive care lipsese in tulburarea narcisiea. terapia psihofarmacologiea din tulburarea narcisica are in vedere mai ales complicatiile care. 136 . In episoadele dispozitional-expansive aceasta este insotita de jubilatie. Din aceasta perspectiva. darurile exagerate eompleteaza tabloul expansivitatii. Tulburarea anancasta de personaUtate (obsesiv-compulsiva) aduce in discutie problema perfectionismului (spre care tind continuu obsesiv-compulsivii). trebuie evitat riseul virajului ocazionat de tricicliee.2. Psihoterapia intampina cele mai mari ~i nea~teptate dificultati in tulburarea narcisica de personalitate. dar lipsese din evantaiul trasaturilor tulburarii nareisiee. de cele mai multe ori. 10. 0 buna indicatie prezinta Maprotilina (Ludiomil). complezenta. prin permeabilitatea ~i rezonanta afectiva. Filosoful 137 J . Psihofarmacologia s-a orientat in ultimii ani asupra sarurilor de Utiu. se deosebe~te de tulburarea narcisica prin pattern-uide emotivitate exeesiva. se poate recomanda Tanakan (extract de Ginkgo-Biloba) intr-o posologie de trei doze zilnice. In plus. cateva recomandari ar putea fi utile: _ inainte de abordarea terapeutiea se impune elucidarea diagnostiea. 10. pe eand in narcisism supraestimarea este acompaniata de autoadmiratie. recomandabile la paeientii care prezinta oscilatii ale dispozitiei. _ odata diagnosticul elucidat ~i validat. Totu~i.- De fapt. de asemenea. Evident. Depresiile care apar ~i evolueaza pe fondul tulbudirii narcisice benefieiaza de tratament cu antidepresive din a doua generatie sau antidepresive eu actiune farmacodinamiea specifidi ~i eficienta. Abordare terapeutica 10. respectiv I ml x 3 pe zi. psihoterapeutul trebuie sa ~tie ea pattern-ul trasaturilor este ferm structurat ~i extrem de greu poate fi modifieat.1. cunoscut fiind faptul ca efectele lor secundare sunt relativ reduse. ca ~i prin puterniea lor sugestibilitate. bine elaborata. Tulburarea borderline de personalitate se distinge de tulburarea narcisidi prin instabilitatea ilustrata atat in relatiile interpersonaIe. restructuranta. dar pe care narcisicii considera ca I-au atins. se inscriu pe scala distimie-depresie majora. in astfel de eonditii este reeomandabil: _ sa se recurga la 0 psihoterapie profunda. datorita caraeterului inflexibil ~i redutabil al trasaturilor acestei forme. cat ~i in privinta imaginii de sine. Mianserina (Lerivon). Intrucftt noncomplianta nareisicilor este semnificativ sporita de aceste efecte adiacente. Totodata toleranta. cum este psihanaliza. Episoadele expansive sau fazele hipomaniacale prezinta ca trasatura comuna cu narcisicii supraestimarea. aiei s-a avut in vedere 0 nemarturisita analogie intre tulburarea nareisiea ~i manie. cu ocazia meselor principale.prin aviditate pentru atentia ~i admiratia celorlalti.

p. Istoria autentidi a tulburarii evitante _nu trebuie dmtata in opera lui E. pentm desemnarea ei. dimpotriva.2. In consecinta. Bleuler (acest clasic al psihiatriei care a descris inca de la inceputul secolului ~iin maniera moderna cea mai importanta boala psihica . Istoria aparenta a tulburarii evitante A~a cum este descris in cele mai recente ~iinalt acreditate tratate. Cu mai multa prudenta. ca 9i in "caracterul fobic" (prezentat de O."tipul senzitiv" de personalitate (K.includere In denumirea acestei tulburari de personalitate exista 0 disjunctie intre cele doua mari sisteme nosografiee. rura a exista informatii asupra raportului pe sexe" (H. Asttel. . Aceasta cu atat mai mult cu cat: _persoana cu tulburare evitanta nu este "insensibila ~iindiferenta" (Ibidem) ci. _ 0 astfel de personna este retrasa ~i inchisa prin timiditate ~i nu prin asocialitate. _ dimpotriva."tipul deta~at" de personalitate descris de Karen Horney. 1454) ceea ce nu corespunde realitatii. 1379). timiditatea sau teama de abandonare ii perturba relationarea. in timp ce autorii DSM pun aceentul pe manifestarile cliniee. Vaillant. 743). ci este marcata de 0 puternica dorinta de ata~are. 1. 2. Bleuler (J. Factori corelativ-etiologici Inliteratura de speeialitate nu sunt semnalate studii asupra acestei tulburari de personalitate. J. Fenichel). eomportamentul evitant fiind aiei definitoriu. I. _ aceasta conditie a fost "corelata cu caracterul schizoid" (Ibidem) delimitat de asemenea de E. In tulburarea anxioasa a personalitatii se include: . susceptibilitate. expertii OMS de la Geneva folosese termenu1 de "anxioasa". Gunderson. 1995.schizofrenia . Asttel. 3. ceea ce se descrie ca istoric a1 tulburarii evitante a personalitatii poate fi considerat ca istoric al tulburarii schizoide (eventual schizotipale) a personalitatii. 1994. Sinonimii . 664). J. cu sentimente de inadecvare 9i hipersensibilitate la evaluarea negativa. B. Astfel. p. poate fi considerata ea un factor favorizant in aparitia tulburarii de personal itate la adultul tanar. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii anxioase de personalitate este estimata cu aproximatie. Istorie 1. 1994. 1989. A. Kaplan. Mentionam totu9i rolul personalitatii premorbide in favorizarea aparitiei tulburarii anxioase de personalitate. in "tipul senzitiv" (de138 scris de K. G. Grebb. ca 9i prelungirea acesteia dupa varsta eopilariei. Katharine A. Schneider). 1. istoricul acestei conditii riu corespunde realiUitii intrucat: _se considera in mod eronat ca tulburarea evitanta "afostdescrisa lainceputul secolului" de catre E. Kretschmer) ilustrat prin sensibilitate.ea nu este "inchisa in sine" cum in mod surprinzator se sustine. la adolescenta. Ch. G. Sadock. 5.1% pentm populatia 139 J . care se instituie la inceputul vietii adulte" (DSM-IV. capriciozitate 9i nervozitate. 4. de adeziune afectiva ~i asigurare suportiva pe care prudenta. in timp ce expertii nord-americani 0 denumesc "evitanta". p. Perry. E.TULBURAREA ANXIOASA (EVITANTA) A PERSONALIT ATII . antecesorii tulbunlrii evitante pot fi regasiti in "tipul hiperestezic" (allui E.5 . Manualul Diagnostic 9i Statistic precizeaza ca prevalenta tulburarii anxioase de personalitate este de "0. In virtutea acestor considerente.careia i-a conterit aceasta inspirata denumire larg acceptata 9i pastrata).1. . se considera cft "prevalenta tulburarii evitante (respectiv anxioase) este cuprinsa intre 1-10% din populatia generala. Deosebirea ar putea fi exp1icata prin aceea ca in acceptia europeana accentul este pus pe etiopatogenie (anxietatea tiindla baza tuturor manitesHlrilor acestei eonditii). timiditatea persistenta 9i extinsa sub aspect relational. este "extrem de sensibila la respingere" (J. . Bleuler."caracterul fobic" (0. _ continutul acestei descrieri este foarte asemanator cu al actualei tulburari schizoide a personalitatii. Fenichel). p. Definitie Cea mai elocventa definitie asupra acestei conditii clinice poate ti intalnita in ultima editie a Manualului Diagnostic 9i Statistic unde este redata ca "un pattern pervaziv de inhibitie sociala. Phillips. Schneider).

ca ~i noul sau necunoscutul. pericole. Aceasta ordonare devine cu atat mai necesara cu cat cele doua rnari sisteme nosografice adopta. Stare de aprehensiune sau de anxietate persistenta. el tolereaza foarte greu observatia detaimatoare sau critica in public. in timp ce pentru clinicienii ~i expertii din Statele Unite. ci trasaturi de personalitate. aici. _ "hipersensibilitatea la rejectie ~i critica" este inclusa in cadml elementelor clinice asociate (lCD-X.1. _ "hipersensibilitatea la rejectie constituie trasatura clinica centraHi a acestei tulburari" (R. Aceasta estimare de lO% din populatia clinidi este obtinuta prin utilizarea instrumentelor standardizate de evaluare ~i diagnosticare. Aceasta atitudine se datore~te faptului ca evitantul dezinvestqte viitoml. Teama de a nu fi critic at sau umilit in public. dqi generale. G. inabil. Retinerile ~i temerile persoanei eu tulburare evitanta. In privinta prevalentei diferentiale in functie de sex. Aceasta trasatura pare a fi 0 consecinta a celei precedente. Subestimare a insu~irilor ~i disponibilitatilor personale.ei 140 ~i superegoului sau riguros.664). De fapt. 1995. Evitarea ~i teama de a initia noi relatii interpersonale tara asigurarea repetata ~i obiectiv confirmata a acceptarii sale necritiee de eatre eventualul interlocutor sau colaborator. I. Cu toate ca cel cu tulburare de personalitate anxioasa are 0 slaba autostima ~i tendinta de valorizare. pozitii divergente. Gunderson. 664). Teama de a fi ridiculizat sau rejectat. persoana cu tulburare evitanta manifesta 0 persistenta ezitare in relationare. Tendinta de a exagera eventualele riscuri. Sadoek. ceea ce are drept consecinta preocuparea excesiva sau pmdenta obsesiva de a raspunde adecvat expectatiilor. 6. Trasaturi psihologiee ~i psihopatologiee Ca ~iin cazul celorlalte tulburari de personalitate ~i aici trasaturile vor fi prezentate intr-o ierarhizare impusa de cele doua criterii pe care le consideram esentiale: prevalenta ~i semnificatia. neatragator sau chiar inferior eelor cu un statut socio-profesional asemanatOL Dorinta de a fi aceeptat ~i simpatizat. Persoana eu tulburare evitanta are sentimentul sau convingerea ca este incapabil. B. inadecvat. Grebb. Persoana cu tulburare evitanta prezinta 0 minutioasa analiza ~iinalta exigenta asupra comportamentului persoanelor cu care trebuie sa colaboreze. afectiv sau material. Ata~amente personale restrictive. temator ~i in acela~i timp grabit. interiorizat sau inactiv. observatii recente raporteaza "0 rata egala intre femei ~i barbati" (J. 6. Pe un plan mai general. e~eeuri. p. Trasaturi facultative sau asociate Hipersensibilitate ~i tendinta la interpretativitate fata de aprecierile sau comentariile celorlalti despre sine. Trasaturi earacteristiee sau esentiale Sociofobie eu evitarea aetivWitii ocupationale care implica relatE interpersonale. in unele privinte. 206). 141 J I . astfel de relatii sunt perturbatoare pentm cel cu tulburare evitanta. domic de a actiona dar lipsit de curajul de a initia 0 actiune. seeurizare ~i reasigurare. care cu mai mare greutate pot fi evaluate ~i ierarhizate. nevoia de tandretc. Kaplan. din cauza inaltelor exigente pe care Ie are. p.. p. Phillips. in situatii concrete sunt proportionale eu investitia social a sau eu importanta persoanelor ori a gmpurilor la care se raporteaza.2. activitati1e solitare sau desta~urate in conditii de oarecare izolare permit 0 buna valorificare a capaciUitilor sale. el apare ca nelini~tit. dimpotriva. evidenta sub aspect comportamental. 1992.generala ~ide 10% din ansamblul pacientilor aflati in centrele de sanatate mintala" (DSM-lV. de a elabora planuri ~i de a investi sub aspect moral. Consideram ca aceste diferente constatate intre cele doua sisteme taxinomice sunt determinate de faptul ca. 1994. cu precadere fata de persoane noi sau mai putin cunoscute. 1994. Din perspectiva sa. dimpotriva. decizie ~i angajare. fapt care of era (intotdeauna) 0 supraevaluare a conditiei medicale in cauza. cum s-ar putea presupune. Evitantul nll este un om pasiv. pervaziva ~i limitativa. Dificultate in deliberare. Astfel. ele reducandu-i semnificativ eficienta profesionala. sub aspect comportamental. dar este ~i expresia autoexigen1. 1454). manifestarile clinice nu sunt simptome. Prudenta exeesiva ~i rigoare in orice relationare. J. p. Katharine A. 6. pe care 0 traiqte ca umilitoare. tara 0 ferma ~i continuu reinnoita asigurare. pentru expertii OMS. sarcinilor ~i obligatiilor. J. A. estc foarte putin probabil ca viitoml sau noul sa-i aduea binele.

8. In loc sa dispara. ilustrat deseori prin atacuri de panica. tulburarea de panica este precedata deseori de factori precipitanti din mediu. tara responsabilitate. Tulburarea fobic-anxioasa. In diferite grupuri culturale. 6. intrudit el poate constitui o caracteristica stadiala a dezvoltarii psihice. serioase probleme diferentiale fatii de tulburarea de personalitate evitantii. ca nomle sociale sau chiar criterii de normalitate. situatii In care ti. Astfel. refuzului. Totodata. 7. cei cu tulburare evitantii cautii re1ationarea prin care spera sa-~i asigure securizarea. Tulburarea paranoidii de personalitate prezintii. tulburarea urmeaza 0 evolutie cronica. Evolutie Cristalizata la varsta adulta tanara. Diagnostic diferential Tulburarea anxioasa de personalitate trebuie distinsa de . in pofida numeroaselor trasiituri comune sau asemanatoare. astfeI de persoane decad in functii ~i servicii minore. instabilitate.1. In eventualitatea dczvoltarii tulburarii evitante. Totu~i. Trasi'ituri diferentiale 6. Complicatii Acestea survin mai ales in situatiile in care sistemul suportiv ~i de reasigurare inregistreaza 0 deteriorare.3. Tulburarea schizoidii de personalitate prezinta trasaturi relativ asemanatoare cu acelea ale tulburiirii evitante. ca ~i fobia sociala se deosebesc de tulburarea anxioasa de personalitate prin fenomenologia clinic a mai ampla ~i prin durata mai redusa. Tulburarea de panica insotWi de agorafobie (spre deosebire de tulburarea evitanta) are un debut relativ brusc. pentru copiii anumitor medii sociale timiditatea ~i evitarea nu sunt patologice. In unele perioade ale copilariei ~i mai ales in preadolescenta comportamentul evitant nu trebuie apreciat din perspectiva patologica. a unor situatii psihostresante severe ~iprelungite. Trasaturi diferential-culturale. convingerea asupra ostilitatii celorlalti in tulburarea paranoida. retinerea ca ~i nonimplicarea sunt apreciate ca adecvate. in contrast cu stabilitatea trasiiturilor clinice din tulburarea anxioasa de personalitate. iar evolutia manifestarilor este fluctuanta. stabilizare ~i securizare. ondulanta fiind semnificativ influentata de situatii psihostresante ~i frustrante. inferioare pregatirii ~i calificarii lor. pre cum ~i a relatiilor interpersona142 Ie. sau a unor dificultati de adaptare ~i integrare ocazionate de imigrare. spre deosebire de pacientii schizoizi care doresc izolarea. conturand tabloul acestei tulburari de personalitate. Din alta perspectiva. ilustrate prin retragere. odata cu avansarea in varsta. pe de 0 parte. In continuare. ~i de . Trasaturi diferentiale de varsta.ll1qionarea sa socio-profesionala se atH la cele mai inalte cote. De asemenea. 9. rasiale sau religioase. tulburarea evitanta poate fi schitata inca din copilarie prin a~a numitele trasaturi ale personaliU"itii premorbide mentionate la inceputul paragrafului. Indepartare. dqi aceasta este practic independenta de factori psihogeni ambientali. pe de alta parte. ca trasaturii comunii cu tulburarea evitanta. In consecinta. imprevizibilitate. Invalid are functionala Trasaturile de personalitate mai sus mentionate. timiditatea. Totu~i. indecizia ~i nonimplicarea.3.i J 0 _ .3. depresii sau fobii sociale. ci constituie caracteristici culturale. aceste doua forme se disting prin teama de rejectie sau abandonare ce caracterizeaza tulburarea dependenta de personalitatc. teama de a se confesa altora. intr-adevar. comportamentul evitant. rejectiei ~i discriminarii. dar in special tendinta de subevaluare. /43 . Tulburarea histrionica de personalitate se deosebe~te de tulburarea de personalitate evitantii prin iritabilitate. chetii de afectiune ~i prin supraestimare. dureroasa a inacceptarii.alte tulburari de personalitate.2. Tulburarea dependenta de personalitate pune. insingurare ~i nonimplicare. cu 0 redusa autoritate. comportamentul evitant poate fi 0 consecinta a unor conditii sociale restrictive sau agresive.tulburarile anxioase. Nevoia de certitudine. Cauza acestei trasiituri comune este insa diferita ~i anume: teama de 0 situatie jenanta in tulburarea evitanta ~i. pacientii pot dezvolta tulburari anxioase.ceea ce Ii accentueaza prudenta excesiva ~i incapacitatea deliberativa. 10. continua ezitare ~i dificultatea de deliberare determina restrangerea activiUitii. ca ~i evitarea. 6. retragerea. Fobia sociala de tip generalizat pune mari probleme de diterentiere fata de tulburarea evitanta. Trairea intensa. devin tot mai accentuate. ca ~ide peri oade caracterizate prin incerti tudine ~iinstabilitate.

produs lipsit de contraindicatii ~i cu toleranta excelenta.. Astfel.. pentru tulburarile anxioase pot fi administrate doze moderate de neuroleptice sedative. _ inca din prime1e stadii ale procesului terapeutic se va incerca inlaturarea temerilor de rejectie ~i a fobiei sociale. psihofarmacologia poate constitui un adjuvant. tulburarile distimice ~i de sociabilitate pot fi tratate cu un nou medicament. Succesul acestei abordari este favorizat de respectarea um1atoarelor recomandari: _ realizarea unei "aliante terapeutice" este aici un element primordial. intrucat 0 astfel de situatie ar avea un efect profund perturbator.Personalitatea anxioasa ca atare. respingere sau umilire. datorita circumspectiei excesive ~i neincrederii pacientului in noi relatii sau actiuni. Atunci dnd aceste trasaturi devin ample. atilt pentru actiunea sa sedativa cat ~i antidepresiva care. 50 mg. totodata. Terapia de grup. cu Finlepsin (Carbamazepina). (cu administrare vesperala). _in stadiile ulterioare ale psihoterapiei se incurajeaza initiativeIe de relationare ~i de integrare in grupul profesional ~i social. sub acest aspect. Antrenamentul autoafirmarii constituie 0 tehnica de psihoterapie mai noua care i~i afla sorgintea in terapia comportamentaHi ~i cognitiva. Psihoterapia constituie tratamentul esential ~i eficace al tulburarii evitante de personalitate. episodic sau incidental al terapiei.. ' . dar semnificativ. De asemenea. Tanakan (extract standardizat de Gingko-Biloba) in doze de 2-3 tablete pe zi sau solutie (1 ml. 11. Preferam Tioridazinul. inflexibile ~i dezadaptative se poate vorbi de 0 tulburare anxioasa de personalitate. pe zi (orele 15 ~i 20). 11.2. atmosfera terapeutica a grupului constituie un suport constant ~i sustinut in dezvoltarea initiativelor sociale. in doze de 50 mg. Abordarea psihofarmacologica. in 2-3 prize. depresiei corelate sau hiperactivitiHii sistemului neurovegetativ. comprimate de 200 mg. Scopul acestei tehnici este de a-l invata ~i de a-l antrena pe pacient sa-~i exprime cat mai deschis opiniile ~i dorintele. _ in ultima etapa a psihoterapiei se incearca implementarea ~i dezvoltarea abilitatilor ~i initiativelor sociale. cu mai multa obiectivitate. se distinge de tulburarea anxioasa de personalitate prin amplitudinea redusa a trasaturilor. . cu administrare fractionata. dqi mai putin cunoscuta. uneori devastator. x 3 pe zi). realizata in grupuri heterogene ~ilent-deschise dezvaluie pacientilor. este evidenta sub aspect clinic. 145 144 . adresandu-se in special anxietatii. caracterul lor miniatural si nondisfunctional mentinand-o in aria normalitatii. dr.1. respectiv 3 doze pe zi. Abordarea psihoterapeutica. la ameliorarea ~i consolidarea autostimei. Abordare terapeutica 11. propria lor sensibilitate ~i fragilitatea autostimei ~i a structurii lor psihice in ansamblu. pe care aici 0 recomandam in doze de 400 mg. anxioase. atacurile de panid ~i manifestarile obsesionale au fost tratate. Tulburiirile depresive cu componenta anxioasa care apar in tulburarea anxioasa de personalitate pot fi tratate cu succes prin administrarea de Herphonal (Trimipramin). psihoterapeutul trebuie sa manifeste 0 prudenta deosebita pentru a nu-~i expune pacientul e~ecului sau rejectiei. ca ~i eforturile de minimalizare ~i dominare a temerilor de e~ec. dr. mai ales in ultimii ani. asupra autostimei acestuia. .. de 25 mg.I. Tulburiirile fobice. ceea ce ar contribui in mod indirect.

cel 147 . A.5% dintre toate tulburarile personalitatii" (R. Sacrificii in vederea obtinerii aprobarii suportului ~iingrijirii. Neincrederea persoanei fata de propriile sale posibilitati se extinde 9i asupra propriilor opinii.perspectiva. 744). ci 9i a aceptarii de catre ceilalti. 1994. Sub alt unghi. mai ales cand ace9tia sunt oameni influenti. Grebb. odata reperat. Este posibil ca aceasta confuzie sa influenteze 9i datele de prevalenta a tulburarii dependente. condamnand-o astfel la inactivitate. Un pas important in explicarea genezei 9i in conturarea personalitatii dependente este realizat de K. persoana traie9te nu numai nevoia aprobarii. includere Tulburarea astenica de personalitate. B. incapacitatea de a lua decizii in probleme curente 9i tendinta continua de a acorda altuia giml propriilor responsabilitati. p. J. 5. 1994. profesional. J. chiar divergente. In existenta sa. I. social) tara de care se simte amenintat 9i invalidat. neincredere in posibilitatile proprii. Astfel. postulat indeob9te ignorat atfttin psihopedagogia sociaUi cat 9i in practica educationala. este asaltat de catre persoana eu tulburare dependenta spre a-i capacita atentia. Din aeeastS. 66). Astfel. Tulburarea inadecvata de personalitate. 1ntr-o definitie sintetica retinuta de Tratatul American de Psihiatrie. O. Fromm (1942). eel in cauza nU-9i sustine propriile opinii. 4. se face a analogie intre stadiul oral al dezvoltarii psihismului 9i tulburarea dependenta. ca 9i personalitatea eu orienta re receptivii deserisa de E. Trasaturi caracteristice (esentiale) Autostima redusa prin subestimarea calitatilor ~i disponibiIitatilor proprii. p. 1450). 146 3. 1995. Mai mult. tulburarea dependenta i9i gase9te un grad semnitieativ de sinonimie in persoana cu vointa slaba din tipologia lui K. nu Ie argumenteaza 9i niei nu se ghideaza conform aeestora. 7. 2. Fenichel (1945) considera ca exista persoane care actioneaza ca 9i cum "ni9te mame ar putea fi gasite in toate relatiile lor obieetuale". Totodata se mentioneaza ca ea "reprezinta 2. Tulburarea defetista. fapt care determina un comportament supus 9i adeziv. acceptarea 9i sprijinul. de acceptare ~i de suport. Kaplan. se considera ca "este printre cele mai frecvente tulbudiri de personal itate" (DSM-IV. Debut Tulburarea dependenta a personalitatii debuteaza la varsta aduWi tanara. 6. Katharine Phillips. In vederea acestui fapt. aeeasta are nevoie de 0 aWi persoana care sa-i poarte de grija 9i "sa-i ofere tot ceea ce are nevoie". tulburarea dependenta a personalitatii "se caracterizeaza printr-o nevoie pervaziva 9i excesiva de a fl ingrijit. nevoie excesiva de ocrotire 9i ingrijire. J. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii dependente nu este bine eunoscuta dqi. Schneider (1950). ea nefiind sinonima cu dependenta intalnita la multi copii 9i mai ales la copii unici. p. Cel investit cu forta 9i influenta nu numai ca este cautat dar. In eonsecinta. a personalitatii se caracterizeaza prin autostima redusa.1. Factori corelativ-etiologici Printre factorii favorizanti in aparitia acestei eonditii. nonpsihanalitic. care sunt atat de variate. Gunderson. 1. Istoric Consideram ca istoria tulburarii dependente de personalitate este scrisa de psihanaliza. Sinonimii. Cu slaba autostima 9i incredere in sine. este foarte inalt exprimata. in urma observatiilor empiriee. se mentioneaza existenta unei tulburari anxioase de separare la varsta copiUiriei sau a boala somatica indelungata. in sensul ca persoana cu aceasta tulburare a parcurs in mod distorsionat acest moment trait in primii ani ai existentei. Definitie Tulburarea dependentS. Sadock. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 7. Nevoia de aprobare.' J .TULBURAREA DEPENDENT A A PERSONALIT ATII . autorepresiva de personalitate. Asemanator caraetemlui oral este tipul de personalitate compliant deseris de Karen Horney (1939). Abraham (1927) care descrie caracterul oral. in aceeptie de personalitate orala. pacientul prezinHi a continua cautare a suportului unei persoane investite (sub aspect moral. ca 9i prin teama de separare" (G.

partenerul submisiv care preia sistemul delirant al pacientului princeps. Cel in cauza nu poate accepta ori suporta ideea ca ar putea ajunge In situatia de a-~i purta singur de grija. ci a lipsei de Incredere in abiliUitile proprii ~i In judecata proprie. respectiv atunci cand. Unele grupuri socia Ie. incat disponibilitatile sale afectiv-relationale sunt epuizate. el este capabil sa indeplineasca rugamintea. Tdisaturi facultative sau asociate Teama de a fi abandonat. Odata asigurat ca este protejat. Altfel spus. incredintarea unei sarcini.cu tulburare dependenUi sacrifica timp~i energie. Evitarea responsabilitatilor. ofera dovezi de loialitate. politete. diagnosticul de tulburare dependenta de personalitate trebuie pus cu prudenta. Persoanelc cu aceasta tulburare. Tendinta de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresie a neincrederii sau incapacitarii sale. toleranta. printr-o redusa ~i strict necesara activitate. dar nu sub aspectul efectuarii sau execuUirii atributiilor sau ordinelor.3. evident. un sot infidel. de care nu se simte in stare. Trasaturi diferential-culturale. Teama de abandon 11determina pe cel dependent de a fi foarte tolerant fata de comportamentul inadecvat. 7. nu numai In privinta unor decizii escntiale. Trasaturi diferentiale 7. ci de 0 incapacitate deliberativa per se. Persoana dependenUi este preocupaUi~i chiar anxietata de a nu fi abandonata de catre cel fata de care este ata~at. de a decide ~i actiona din proprie initiativa. atunci cand relatia sa submisiva (din diverse motive) nu mai poate fl continuam. Se considera ca aceasta dificultate nu este consecinta energiei reduse sau a slabei motivatii. care I~i consuma existenta intre concesie continua ~i resemnare fatalista. in populatia generala. 148 Toleranta excesiva fata de persoana investita ca protector. cotidiene. ci de 0 persoana care sa-i accepte ata~amentu\. decizie. Totu~i. deliberare. punandu-~i la dispozitie Intreaga sa disponibilitate ~i deplina fidelitate. Personalitatea dependenta prezinta a prevalenta mai inalta la femei de cat la barbati. prin aceste trasaturi.3. In consccinta.2. Investitia afectiva fata de persoana protectoare este a~a de mare. In ceea ce prive~te tulburarea dependenta de personalitate in populatia clinica. Reducerea sau anularea initiativelor. Nevoia de atapment. cel in cauza se abate de la normele culturale ale grupului. persoana dependenta este invalidata in privinta initiativei ~i deciziei. raportul femei/barbati este egal. Astfel. Persoana dependenta procedeaza astfel nu numai pentru a-~i dovedi ata~amentul fata de cel investit. cel dependent i~i limiteaza relatiile sociale pe care nu Ie mai considera necesare. ci ~i pentru ca are nevoie ca altii sa-~i asume responsabilitatea problemelor ~i actiunilor pe care Ie Intreprinde. a unei responsabiliUiti. pe langa nevoia de ocrotire. In initierea unor proiecte. tendinta la dependenta. Trasaturi diferentiale de sex. 7. 7. Personalitatea dependenta prezinta mari dificultati In Intreprinderea unor activitati din proprie initiativa ~i. intrucat ~tie ca aceasta implica in mod echivoc initiativa. Persoana cu tulburare dependenta de personalitate evita orice responsabilitate. aici nu este yorba numai de prudenta ~i teama de a nu gre~i (intalnite la obsesiv). In astfel de situatii. Persoana dependenUi prezinta 0 chinuitoare nehotanlre. ca 0 trasatura valida a personaliUitii dependentului ~i nu ca 0 consecinta logica a altor trasaturi. Cu deplina autenticitate el refuza promovarea. Dificultatea sau incapacitatea de a lua decizii in probleme curente. recomandarea sau ordinul celui care poarta responsabilitatea actiunii. avansarea. intrucat persoana dependenta nu i~i exprima opozitia de teama sa nu-~i piarda acceptarea interlocutorului. abuziv sau despotic al celui acreditat ca protector.2. Totu~i. 149 J . dezvolta 0 puternica tendinta de ata~are nu atat de persoana care prezinta opinii aseman~ltoare (intrucat el nu tine la opiniile sale). uneori banale. el cauta staruitor 0 alta persoana care sa-I asigure nevoia de Ingrijire ~i suport. etnice sau rasiale se disting prin trasaturi de personalitate ilustrate prin pasivitate. In felul acesta se explica faptul ca dependentul este regasit deseori ca pereche a diadei descrisa de clasici ca "folie a deux". AceasUi situatie este totu~i mai rar intalnita.3. ci ~i In probleme curente. el fiind. observatii negative "de principiu" sunt extrapolate ~i univoc apreciate ca manifestare a lipsei de incredere in posibiliUitile sale. agresiv sau etilic este tolerat de catre partenenil dependent. cu atat mai mult. Limitarea relatiilor sociale la cei de care sunt dependenti. Tot ca expresie a aviditatii de ata~ament a pacientului dependent se explica ~i faptul ca. Acorda altuia girul propriilor sale responsabilitati.1.

Diagnostic diferential Tulburarea dependenta de personalitate este atat de elocventa sub aspectul manifestarilor clinice incat. Tulburarea schizoida de personalitate prezinta in prim-planul manifestarilor introversia. Complicatii Printre complicatiile posibile se noteaza tulburarea de adaptare. aparare 9i ingrijire. spre deosebire de tulburarea dependenta care cauta. sau Tioridazin drajeuri 50 mg. putem considera ca evolutia este relativ favorabiJa. sociofobia 9i nonimplica150 15/ I . deta9area. totu9i. sunt excluse tulburarile nevrotice 9i psihotice. in timp ce persoanele dependente prezinta. succeselc psihoterapiei sunt mai numeroase 9i mai elocvente. in timp ce tulburarea dependenta cauta sa se apropie. susceptibile de confuzii raman doar alte forme de tulburare a personalitatii. poate genera anxietate 9i noncomplian~a la tratament. Deseori se constata 0 stare de aprehensiune sau chiar de anxietate pervaziva 9i limitativa sub aspect rela~ional. . intrudit 0 intrerupere prematura sau intempestiv3. In situatiile in care fenomenologia clinica este dominata de anxietate se recomanda un neuroleptic sedativ (Levomepromazina tablete 25+25 mg. in primul rand. aceste rezultate COl1lpletand actiunea sa antidepresiva.con9tientizarea 9i clarificarea semnificatiei rela~iilor de dependen~a. . ap cum indica denumirea.sa acorde respect pentru sentimentele de ata9ament ale pacientului indiferent de caracterul distorsionat al acestora. In astfel de situatii sunt indicate antidepresive cu actiune serotoninergica. Partenerul conjugal poate influen~a.un rol covar9itor 11joadi orientarea profesionala 9i anume catre domenii 9i profesii care nu impun ini~iativa 9i decizii. atacuri de panica sau depresie. iar rezultatele obtinute au fost intotdeauna favorabile. Ea este justificata in cazurile in care pacientul dezvolta anxietate. cu administrare vesperala. in astfel de cazuri." J . Aceasta este caracte- rizata. Spre deosebire de alte forme de tulburare a personalitatii.In vederea reu9ltei. psihoterapeutului i se recomanda urmatoarele: . 12. In aceasta situatie. tratamentul poate ameliora in mod semnificativ starea pacientului. Pe de alta parte. apriori. 10. 12. Tulburarea borderline de personalitate este ilustrata clinic printr-un pattern de instabilitate 9i impulsivitate. Tulburarea evitanta de personalitate. Psihoterapia in grup a fost utilizata recent in tulburarea dependenta. Dimpotriva. 11.abtinerea de a incuraja pacientul sa-9i modifice dinamica relatiei sale in pofida caracterului patologic al acesteia. nevoia de a se pIasa in umbra altuia caruia sa-i incredinteze chiar girul propriilor sale responsabilita~i. pe zi. 'prezinta 0 tendinta de evitare a relatiilor sociale. dimpotriva. in hllburarea dependenta. 12. la 0 persoana investita. vesperal) sau un antidepresiv care este in egaJa masma anxiolitic 9i sedativ: Herphonal (Trimipramina) in doze de 25+50 mg. 12. avand ncvoia de ocrotire. in mod esen~ial evolu~ia socio-profesionala a persoanei cu tulburare dependenta. aici. Psihoterapia individuala.3.1. Hydiphen-ul poate fi recomandat cu prioritate sub 0 posologie de 25+ 2S mg. Evolutie Ca 9i celelalte tulburari de personalitate 9i aceasta prezinta 0 evolu~ie cronica. Psihofarmacologia are rol adjuvant 9i 0 utilizare situationala. mai ales cand i se asigura securizare 9i ocrotireo 9. numeroase studii efectuate in ultimii ani au eviden~iat actiunea Hydiphen-ului (C1omipraminei) in aria patologiei obsesivo-compulsive 9i a crizelor de panica. Tulburarea histrionica de personalitate. Cum toate aceste fenomene clinice sunt inscrise in textura tulburarii dependente de personalitate. tulburarea anxioasa 9i tulburarea depresiva. cei cu tulburare dependenta prezinta un pattern de cautare 9i de mentinere a rela~iilor sociaIe.2. protectie 9i SUP0l1 stabil. de9i cronic a. rea. prin tendinta de a se piasa in centrul aten~iei grupului 9i nevoia incon9tienta de stralucire in grup. lnvalidare functionaHi ~i profesionaHi Sub acest unghi.8. Abordare terapeutica In situa~iile in care trasaturile tulburarii dependente devin dezadaptative 9i ocazioneaza 0 disfunctie socio-profesionala.

ns. ea nu are aHa tangen\<~ decat simpla omonimie cu latinescul "compellere"= a impinge. cei in cauza fiind fIlafel de prost orientati spre afecte pe cat de inaccesibile Ie sunt aceste afecte pentru a Ie putea trai". oficiala. la care se adauga deseori: _ preocupare exageraHi pentru cuditenia corporala ~i _ con~tiinciozitate scrupuloasa pentru situatii sau indatoriri minore. lntr-o incercare de esentializare ~i delimitare a acestor nuantate fenomene situate la limita extrema a patologicului. indoielii ~i neincrederii. anankastos= fortat). distanta. ca 0 persoana rigida. orgolios. 0 contributie esentiaHi a avut-o N. care evita amicitia ca ~i atentia general a. AceasUi diada. In conturarea tabloului clinic al anancastului.in mod eronat este definita compulsia in dictionarele din Romarua. cu con~tiinta bine conturata a propriei valori. Abraham. rigid. prin care autorul (Profesor la Universitatea din Edimbourgh) desemna ansamblul bolilor psihice ~i _ "obsesie" (lat. Mircea Uizarescu (1973) a avut ideea originala de a sistematiza ~i compara trasiHurile personalitatii anancaste. Daca pana la primul razboi mondial istoria acestei conditii ~i implicit dezvoltarea ei avea loc sub semnul conceptului german de anancast (stra.A printre care: . depresie. Conform observatiei lui S.caracter anal provenite din trei moduri de gandire: german. francez ~i psihanalitic. El descrie anancastul ca opus al istericului. nehotiirare. in psihiatria germana a aparut termenul de "compulsie" (Zwang) care avea sensul de constrangere. La noi in tara. de a clasa. a aparut prin K. psihanaliza. PERSONALITATII ' 1. lanseaza termenul de "caracter anal" care i~i disputa (alaturi de "obsesivo-compulsiv" ~i anancast) acela~i continut semantic. I I i I I I .TULBURAREA (OBSESIV-COMPULSIVA) ANANCASTA . incapatanare ~i zgarcenie. prin Wilhelm Reich (1933). La randul ei. psihastenice ~i fobice. cu largi implicatii in viata psihica normaHi. supozitie teoretizata de K. care define~te actualmente teama de a nu comite un act impulsiv. _~ 153 U 152 . ordona. Acestea au fost preluate de psihanaliza care. termen creat de William Cullen (1772). Freud (1908). pe cat de nuantate pe atat de slab delimitate. care a devenit sinonim cu sintagma "obsesivo-compulsiv". Freud.obsesivo-compulsiv .tendinta de a face liste. cu 0 tinuta "aristocratica". Lajumatatea secolului trecut. Mentionam faptul dl aceasta este etimologia ~i istoria notiunii de compulsie. aducand 0 serioasa contributie in clarificarea acestor probleme. tradus in literatura engleza prin "compulsion". ------------- i I I Sintetizand trasaturile personalitatii obsesiv-compulsive Maxwell Jones (1918) considera ca existenta lor graviteaza asupra triadei: curatenie .anancast . N. Psihanaliza considera ca aceasta tulburare i~i afla originea in stadiul anal al dezvoWirii psihosexuale. indexa ~i . obbsessio=asediu) notiune lansaUi de J. extinde fenomenologia clinica a "caracterului anal" prin adaugarea indeciziei. la rfmdul ei.. tabloul clinic este interferat de elemente psihastenice. Referindu-se la slaba rezonanta afectiva a acestor persoane. El adauga noi trasaturi la tabloul clinic al acestei conditii . Petrilowitsch inmoaie acest stil rigid ~i inflexibil prin adaugarea unor note psihastenoide: sentimentullipsei de supOli.bani . putem distinge trei concepte: . Istoric Istoria tulbudirii anancaste de personalitate nu poate fi disociata de aceea a nevrozei obsesive.' .a ~i anume: _ "nevroza". dupa razboi.preocuparea pentru mentinerea uliei aparente sociale irepro~abile.cut epodi in psihopatologia clinic. riguros. autorulle nume~te "ma~ini vii". Schneider (1927) notiunea de "anancast" (gr. prin care. Tot in psihiatria germana. prin S. sub influenta psihopatologiei franceze ~i in primul rand a lui Pierre Janet (1903 ~i 1909).timp . a fost realizaUi cu un secol in urma decatre Pierre Janet (1898) din cele doua notiuni care au Ia. orgolios). Falret (18 86) ~ipreluata rapid de numero~i psihiatri care ii acordau acceptia de "psihoza con~tienUi". cei desemnati prin "caracter anal" sunt caracterizati prin ordine. in acela~i spectru semantic. Petrilowitsch (1960). Sub influenta psihopatologiei franceze.

.icu mult mai slaM acreditare. America de Nord ignora termenul de ananeast cu nuanta psihanalitica in favoarea celui european clasic :.ipatologiei psihice. p. 155 .co1iifranceze :... scrupulos. Desigur.i utilizat de catre ICD-X (1992) in desemnarea Tulburarii anancaste de personalitate.ieste ilustrat prin nesiguranta. 2. respectiv persoana obsesivcompulsiva apartine :. avolitie. Astfel. 1994. asistim la una din rarele situatii in care cele doua taxinomii internationale recurg la notiuni diferite pentru a desemna aceea:. 1446).I.ieficientei" (G.J. Debut Constatarea ~i diagnosticarea tulburarii s-a tacut la varsta ~colara mare.inotiunea de "ananeast".. Acest termen Cll nuanta de neologism.fobicilor decat In pOplllatia generalii... perseverenta :. Date epidemiologice Conform studiilor recente de evaluare sistematica a tulburarii de personalitate obsesiv-compulsive. 4. Grebb. Sinonimii. inlatura termenul de 154 "obsesivo-compulsiv" (pe care in editia anterioara 1l consemnase in paranteza) inlocuindu-l cu acela de "anancast". am respectat notiunea de "anancast" cu speranta ca expertii OMS de la Geneva vor invata lectia morala :. Se mentioneaza Insa taptul cii "in urrna diverselor studii efectuate. includere in cazul acestei conditii. hipoactiv. perfectiune.i entitate clinica.icomprehensiv. psihanaliza a contribuit in mod semniticativ la cunoa:. hipoimaginativ.i. adica la adolescent sau la adultul tanar. control mintal :. J.ivor reveni la respectul valorilor clasice ale psihopatologiei europene. 1995..ieste cunoscut in literatura ca pedant.. 1994. cu sfera mai restransa :. fidel principiului unitatii internationale a terminologiei. in ultima sa editie din 1992. preferand altul. se constata ciitulburarea este mai frecventii la rude Ie biologice de gradullntai ale obsesivo.A. care a mcut epoca in psihopatologia europeana timp de 70 de ani. Dimpotriva.iutilizat de catre DSM-IV (1994) in desemnarea entitatii clinice mai sus mentionate pe care americanii 0 denumesc insa "Tulburare obsesiv-eompulsiva a personalitatii". Termenul de "earacter anal". in sensul de persoana eu earaeter anal.terea acestui segment al personologiei :. Studii recente au pemlis constatarea ca tulburarea este mai trecventa la copiii mari ca:... Freud a emis supozitia ca tulburarea este consecinta tat-diva (in viata adulta) a perturbarii dezvoltarii psihosexuale ce are loc la varsta de aproximativ doiani.. S...Temlenul de anancast. neincredere. respectiv persoana anancasta sau "boata anancasta" (M. atentic metodica pentm detalii.itaxinomia americana contemporana :. Este aici un paradox prin care expertii europeni renunp la un termen clasic :.... Din perspectiva psihanalitica.iconti nut difuz :. de unde deriva :. p. exigent. in stadiul anal. Acest termen este preluat de psihiatria :. dubitatie..te persoana in cauza pe tot parcursul existentei. lCD-X. rigoare.. realizat cu pretul (in pofida) flexibilitatii. Gunderson.iinsote:. Katharine Phillips. Phillips. p. aceasU teorie psihanalitica a stadiilor dezvoltarii psihosexuale nu a fost validata" (H. J. deschiderii :. B. 671). Lazarescu. inflexbil.. Detinitie Tulburarea anancasta a personalitatii poate fi definiUi printr-un pattem comportamental de ordine. Termenul de obsesivo-compulsiv.. 5.. Prin continutul acestor trasaturi. concentrarea pe actiuni ~i figuri" (G. care face 0 analogie intre trasaturile psihice ale insului in cauza :.J... indepartfl11du-se de persoana psihastenid. Sadock.ide inalta acreditare. p. 6. cu indoielnica valoare :. care se instituie in adolescenta :. Factori eorelativ-etiologici Din perspectiva genetica.... 3. sociofobie .colii germane :. meticulozitate... Kaplan. "prevalenta acesteia este de 1(% ill populatia generala :.icaracteristicile "stadiului anal" al dezvolUlrii psihice a copilului. Totu:. 745). apartine psihanalizei.iperfectionism. Katharine A.. de evolutie.irelativ ambiguu este insa ignorat de DSM-IV (1994) care 11prefera pe cel traditional..iinterpersonaL . de obsesivo-compulsiv. Nu poate fl omis faptul ca prin preocuparile constante ale reprezentantilor sai pentm aceste problen'le. deci in juruI perioadei pubertare. Acest termen este pastrat in taxinomia europeana:. o defll1itie recenta :. tulburarea poate debuta ~i ulterior. 1995.10% In centrele de sanatate" (DSM-IV.iautorizata insista asupra "preocuparii persoanei pentm ordine. Gunderson. 1447).ila cei cu profesii care impun perseverenta.ide 3. caraeterul anal se apropie de persoana ananeasta (cei mai multi vorbind de 0 sinonimie).. 1973) apartine :.

intmcat ceilalti nu pot sau nu vor sa se conformeze acestor "maniaci" ai ordinii ~i corectitudinii. necesara. iar schimbarea cu anomia. lipsita de relaxare ori 0 continua mobilizare. Teama de schimbare a patternului activitatii cotidiene. cu 0 structura psihica inflexibila. ci ~i obsesionalitatea ~i prudenta. rigori sau stH de viatiL Din aceasta cauza ei pot avea dificultati relationale. pe de alta parte. Promotori ai inaltelor principii justitiare ~i morale. indeob~te parcimonioasa. cu atat mai putin. ai detaliilor care Ie ocupa cea mai mare parte a existentei ~i. iar simtul datoriei un deziderat imediat. transformare sau schimbare este triiita ca 0 agresionare ~i de aceea el lupta cu inver~unare ca "totul sa ram an a cum este". proiectele. Trasaturi asociate sau facultative {naWi valorizare a conduitelor rationale. Voluntari ai sacrificiului pe altarul muncii ~i al devotamentului pentru care pectele agreabile vizite. din nepricepere sau delasare. pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva prezinta 0 slaM capacitate de rezonanta afectiva. intarziind sau impiedicand realizarea lor. mtina este asimilata cu armonia. oricare altul. este i~i sacrifica in mod con~tient toate momentele~i asale existentei: odihna. oameni ai adevarului ~i dreptatii. este 0 comunicare actionala ~i descriptiv-narativa. De fapt. 157 "traie~te ca ~i cum ai muri maine" Ie ramfme necunoscuta sau in mod incon~tient ignorata. calatorii. iar in efortul delimitarilor distincte. Incapacitate de exprimare a sentimentelor tandre. prietenii. inflexibilitate. Militanti ai standardelor inalte. sarbatoare. intrucat aceasta presupune un efort de adaptare de care el nu se simte in stare. ei pun in surdina atat exprimarea afectelor pozitive cat ~i a celor negative. Comunicare concreta. martiri ai lucrului bine facut. Exigenta fata de ceila1ti ~i tendinta de a Ie impune propriile standarde.justitiar ~i axiologic general. de care rareori sunt satisfacuti. nu ar face altceva decat sa incurce. tandretea obsesivului se exprima prin grija. Cel cu tulburare obsesiv-compulsiva are oroare de schimbare. a profesiei. viata. gre~eala nu lipse~te. Pentru ei. fiindu-Ie straina ~i improprie 0 manifestare afectiva ~i. Tdisaturi psihologice ~i psihopatologice 7. astfel indit. militanti ~i. instrumentele inestimabile sunt inteligenta ~ilogica. obsesiv-compulsivul crede ca numai el poate indeplini activitatea respectiva ~ide aceea suporta greu sau nu accepta ca altcineva sa-i tina I I I 156 l~ . Ei sunt oamenii cu un inalt simt moral. devalorizarea ~i dezavuarea conduitelor calauzite de afect sau sentimente. structural. Orice incercare de modificare. pierd din vedere esentialul sau nu-~i pot finaliza planurile.2. concedii. disciplina este un principiu de existenta. analitismul excesiv ~i perfectionismul ii retine. in timp ce lupta pentru stabilitate simbolizeaza datoria. a locului de munca. sarbatoare. Adepti ai stabilitatii ~i conservatori prin definitie.personalitatea obsesiva nu sunt doar norme de conduita. atribute care pentru . Perfectionism extrem. Neincredere in reprezentare. caracteristica congruenta cu stilul sau comportamental. fiind suprainvestita completarea antinomica a acesteia: "munce~te ca ~i cum ai trai 0 ve~nicie". in mediul familial sau profesional.7. a modului de existenta. 7. prin care nuantarea ca ~i amploarea afectelor este limitata. fata de persoanele apropiate ~i dragi. De~i obsesivi. obsesivo-compulsivii sunt. ei i~i propun teluri inalte iar. regulilor ~i ordinelor.- _ . chiar daca acestea sunt gasite uneori sublime. reala. Identificat cu datoria ~i cu munca. desta~urat dupa un pattern previzibil. iar binecunoscuta deviza locul. din acest motiv. ci principii de existenta. Reducerea diapazonului dispozitional. relaxare. Performeri ai analitismului. Dimpotriva. scrupulozitate. compromis ~i coruptie. Obsesivo-compulsivii aspira spre 0 clara delimitare. Comunicarea persoanelor cu tulburare obsesivo-compulsiva. la actiuni care trebuiesc indeplinite. Din perspectiva obsesionala. Nu numai rigiditatea ~i inflexibilitatea ii impune acest stil comunicational.1. a locuintei. Con~tiinciozitate. care nu poate implica afecte sau sentimente. uneori. Intoleranta fata de indiferenta. autoimpuse. se refera cu predilectie la lucruri concrete. in consecinta. demonstrativa. Despre ei se poate afirma ca "nu vad padurea din cauza copacilor". intrucat el considera ca unde-i yorba multa. Triisaturi caracteristice sau esentiale Inalta valorizare a reglementarilor. Perfectionismul conduitei i~i gase~te sublimarea in corectitudinea silogismului.

durata ~i disfunctionalitate. Observatiile si studiile . mai ales dind tulburarea a debutat in adolescenta. actioneaza prin invaluire ~i de aceea el. fiind pastrate numai cele strict profesionale. dificuWiti de deliberare. nu trebuiesc incluse trasaturi care exprima uzante. Comp1icatii Una dintre cele mai redutabile compIicatii este aparitia schizofreniei. trasaturile mai sus-mentionate ale personalitatii obsesiv-compulsive impun ~i 0 aHa trasatura constant intftlnita in practica. nuantati ~i maleabili. efectuate asupra persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsiva au evidentiat prevalenta dubla a acestei conditii la Mrbati fata de femei. trasaturile fiecami tip de personalitate nu sunt intamplator alaturate. care prezinta aceleJ~i trasaturi a~a cum au fost prezentate. nu trebuie omis faptul c. 7. Tocmai de aceea. probitatea. nu poate avea relatii sociale ~i empatice dezvoltate. . obi~nuinte. . Cu toate acestea. dar nu exista studii care sa ateste ~i 0 cre~tere a prevalentei tulburarii anancaste de personalitate printre membrii acestor culturi. ordine ~i punctualitate se constata 0 prevalenta mai inalta a trasaturilor de obsesionalitate. acesta constituie 0 realitate. procentul acestor manifestari este mai mare la barbati. dupa decenii de evolutie a tulburarii obsesiv-compulsive. vo-compulsiv al schizofreniei. 7. care sunt caracteristici ale gmpurilor culturale. Adept al pa~ilor marunti. analitismul ~i inflexibilitatea sunt concordante cu pmdenta. in momente nefavorabile. patternuri sau stiluri comportamentale. 0 accentuare a trasiHurilor ~i manifestarilor obsesiv-compulsive. este incapabil de inaintare. Fara indoiala ca trasaturile personalitatii obsesiv-compulsive sunt l11Ji asemanatoare. evolutia tulburarii obsesiv-compulsive de personalitate este variabila. Indecizie. trasaturilc psihopatologice se atenueaza. Trasaturi diferentiale de sex.Relatii interpersonale reduse. Cll atat mai necesara cu cat opinia actllala a clinicienilor este de a aduce tulburarile personalitatii din aria normalitatii in 'aria psihopatoiogici clinice. ' 7. pot apare obsesii propriu-zise sau fobii care detem1ina un anumit grad de invalidare functionala sau profesionala. in evaluarea tulburarii obsesiv-compulsive de personalitate. In consecinta. eroarea. astfel. De fapt. tocmai de aceea. odata cu intrarea in viata aduIta. Ulterior. care prezinta intr-un anumit grad trasaturile mai sus mentionate ~i tulburarea obsesiv-compulsiva de personalitate. Un om cu rigiditate. Trasaturi diferential-culturale. relatii1e sunt deseori sacrificate.'\ avansarea in varsta aduce 0 ingro~are. Pentru el. De fapt. Pe de alUi parte. fapt ilustrat prin indecizie ~i incapacitate de deliberare.3. Totodata. la 0 investigatie a tulburarilor depresiw prin tehnici proiective. ocazionate de situatii stresante sau frustrante. obiceiuri. 158 /59 .in mare l11aSUra. Corectitudinea. Trasaturile obsesionale pot constitui caracteristici socio-culturale. in culturile caracterizate prin mundi. dar nereliefata in studii: pmdenta. mai mult. slaM empatie ~iinflexibilitate. 9. numai cand trasaturile anterior prezentate se caracterizeaza prin inflexibilitate. Din aceasta perspectiva. Desi studiile din domeniu nu au evidentiat un debut obsesi. in eventualitatea aparitiei tulburarii. se cheama intre ele spre a construi unitatea sistemului psihologic al persoanei. iar pacientii devin relativ tandri. am avut posibilitatea sa constat ca un numur semniticativ dintre pacientii cu stari depresive prezentau manifesturi clinice obsesiv-compulsive.J J . nu vin din fata ci se insinueaza lateral.3. dezadaptabilitate. se poate vorbi de 0 tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate. a carol' caracteristica (chiar definitorie) este "setea de viata". intr-o continua consolidare. Diagnostic pozitiv Exista riscul confuziei intre personalitatea obsesiva. Se impune totu~i 0 precizare. Evolutie Dqi bine structurata. obsesiv-compulsivul este un om cu ochii in patru. 8. 10.2. Trasaturi diferentiale . Astfel. persoana respectiva poate dezvolta () depresie majora. traditii. uneori limitate la probleme strict necesare sau utilitare.1. l11aiapropiate ~i. ca ~i du~manul. ci inmanunchiate dupa legi nescrise ce confera consistenta sistemului respectiv de personalitate.3. pe acest fundal. integrate in trasaturik psihologice generale ale personalitatii masculine ~i.. El l1U trebuie confundat insa cu dezvoltarea unei schizofrenii la 0 perSOJl1[l cu tulburare obsesiv-compulsiva. sunt grupuri sociaIe sau largi ansambluri nationale ori etnice. trasaturile se intercoreleaza ~i se conditioneaza reciproc. Alteori. relationabili. pedant desfa~urate. dupa cum altele pot fi definite prin "devotamentul"sau"cultul muncii". Ca atare. din cauza activiUitii intense.

~r~~~}-~~~-:~_~-::~: ~ :. iar la obsesivo-compulsivi ca 0 retinere fata de cheltuieli nenecesare.. Dintre aeeste medicamente citam c10nazepamul (0 benzodiaze. Tulburarea narcisica de personalitate are ca element comun unele manifestari (in fond aspiratii) de perfectionism. se bazeaza pe rezultatele obtinute de pacientii cu tulburare obse160 siv-compulsiva ~i. 12. pina cu actiune anticonvulsivanta). psihoterapia individuala cunoa~te aici indicatia de electie.1. dificila. daca poate depa~i primele 4 . invalidarea funqionala ~i durata relativ redusa sunt argumente decisive pentru diagnosticul de tulburare obsesiv-compulsiva.. psihoterapia in astfel de cazuri este indelungata. care este caracterizata prin compulsiuni ~i obsesii propriu-zise ~i nu prin trasaturi obsesive.2. Totu~i. care la ei este structuraUi. -:-. Tulburarea dissociala de personalitate prezinta in comun lipsa de generozitate. cu rezultate paqiale. Psihofarmacologia.11. care sunt continuu nemultumiti ~i autocritici. in timp ce la obsesiv-compulsivi aceasta deta~are are la baza disconfortul afectiv (determinat de aceste relatii sociale) ~i devotiunea pentru munca. care. substante eu care au fost obtinute suceese in tulburarea obsesiv-eompulsiva. iar ca recomandari particulare pot fi retinute urmatoarele: _psihoterapia rogersiana (nondirectiva) constituie metoda preferata de dltre ace~ti pacienti ~i u~or de instituit de catre psihoterapeuti. Desigur. _ indiferent de metoda utilizata.5 ~edinte. _ psihoterapeutul trebuie prevenit ca inflexibilitatea acestor pacienti ii poate provoca apariiia unui contratransfer negativ. spre deosebire de cei cu tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate. _ terapia comportamentaH'i se inscrie ca 0 eventualitate bazata pe receptivitatea pacientilor la recompensa pe care trebuie sa le-o acorde terapeutul. Diagnostic diferential Cea mai diflcila diferentiere este intre tulburarea obsesiv-compulsiva de personalitate ~i tulburarea obsesiv-compulsiva (respectiv nevroza obsesiv-compulsiva). nou introdusa in acest domeniu clinic. clomipramina (Anafranil) ~i fluoxetina (Prozac). Tulburarea schizoida de personalitate aduce in discutie deta~area sociala. Abordare terapeutica 12. narcisicii sunt incredintati di au ~i atins perfectiunea ~i se comporta ca atare. _ psihoterapia in grup constituie 0 abordare dura pentru pacient. care aici se manifesta prin sfldare ~i cinism.. prin analogie. ar putea beneficia de atmosfera terapeutica a grupului. 12. "'" Teologul 161 . se spera ca acelea~i medicamente ar putea fi eficace ~i in aceasta tulburare de personalitate.

a~a cum Jugoslavia. logia ~i taxinomia psihiatrica. clinica ~inosografica.ionala ~i tulburarea borderline. dupa ciitiva ani. cea europeana. a coborat treptat spre neant ~i uitare.inerii.ei. 204). Factorii corelativ-etiologici Comparativ eu familiile martor. de fapt 0 palida consolare pentru 0 necesarajustificare.iona1-instabila. (1994) orientata (1ntr-o riscanta hazardare) spre reevaluare ~iinnoire. care au fost insu~ite de alte entitati nosografice ~i in primul rand de tulburarea de personalitate 163 . ilustrata prin DSM-IV. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice Din aria clinica a acestei tulburari de personalitate. iar ceva mai inainte Austro-Ungaria au trecut in istorie. Astfel.ional-instabila a personalitatii a fost ignorata de taxinomia americana (DSM -IV. Tu1burarea emo1. Kraepelin). descrisa la inceputul acestui secol (de ditre fondatorul nosografiei psihiatrice. acestea se atenueaza ~i dispar.iona1-instabila urmeaza sa se inserie in muzeul nosografiei psihiatrice alaturi de neurastenie. p.ionala.J 5. In schimb. Definitie In definiiia tulburarii emoiional-instabile sunt implicate trasaturile cardinale ale acesteia ~i anume "instabilitatea afectiva ~i tendinta marcata de a aciiona impulsiv. preeum ~i a alcoolomaniei ~i toxieomaniei. dupa ce a constituit un proto tip al psihiatriei extra muros. cazurile respective fiind disputate intre tulburarea instabil-emo1. 1992. tulburarea instabil-emoiionala prezinta cea mai inaIta prevalenia din ansamblul "psihopatiilor". purtatorul spiritului european in noso162 . . Statut nosografic actual Aceasta entitate nosografica reprezinta un exemplu pentru ceea ce putem denumi nosomorfoza clinica. autointitulata "revolutionara". 2. Altfel spus. in mod reliabil. Din aceasta perspectiva.INSTABILA A PERSONALlTATIl . rara a-i argumenta insa necesitatea men1. 7. cealalta taxinomie intemationala. Debut Tulburarea emoiional-instabila apare la varsta adultului tfm5. tulburarea emotional-instabila ne apare astazi ca un meteor inscris pe traiectoria no sografiei psihiatrice a secolului nostru. 6. continua sa prezinte aceasta entitate. statutul nosografic ~inecesitatea mentinerii lui.inuta cu 0 tot mai slaM reliabilitate in Europa. conservatorism ~i orgoliu.ional-instabile dar. tulburarea de personalitate emotional-instabila este actualmente dezinvestita atilt sub aspectul nosografic. rara luarea in consideratie a eonsecintelor" (lCD-X. numero~i adolescenti prezinta trasaturi ~i manifestari clinice emo1. La randu1 ei. lCD-X. (1994) a ~i eliminat-o din nosografie. rara a-i argumenta insa. practic sinonima cu tulburarea instabilemo1. nu mai aminte~te de tulburarea emo1. Sinonimii. In mod concret. a carei prudenta ~i circumspectie tradeaza conservatorismul. pre cum ~i sub aspectul continutului clinic. tulburarea de personalitate emo1. care. in mod progresiv au fost anexate diferite teritorii. includere Tulburarea de personalitate emotional-instabila este sinonima cu psihopatia impulsiva ~i include psihopatia exploziva ca ~i personalitatea agresiva. (1992). in familiile pacieniilor cu tulburare de personalitate emotional-instabiUi.r. noso1ogia ~itaxinomia americana. Far[t indoiala.ionale a Maladiilor (lCD-X. ilustrata prin DSM-IV. 4. parafrenie sau melancolia de involutie. 3. 1994) ~i men1. Actualmente nu se eunosc date de prevalenia reliabile. reprezentilnd aproximativ 80% din aceasta zona nosografica. polariza (in jurul ei) celelalte tulburari de personalitate. ca ~iUniunea Sovietica ~i Cehoslovacia. dupa ce a atins zenitul in anii '60. Date epidemiologice Conform datelor traditionale. euprindea aproximativ 80% din ansamblul cazurilor de psihopatie.TULBURAREA EMOTIONAL~ . dupa cristalizarea trasaturilor definitorii ale personalita1. sfidfmd pana ~i scrupuful unei explicatii. psihopatia impulsiva. calauzit de eircumspeciie. 1. taxinomia cea mai radicala. 0 descrie in ultima editie a Clasificarii Interna1. Astfel. care. astfel incat este riscant sa punem acest diagnostic la varsta adoleseen1. In felul acesta. E. 1992). se intalne~te 0 prevalenta superioara a tulburarilor dispozitionale.ii insului.

. 9. . evolutia este constanta ~i relativ continua pe parcursul vietii adulte. Intre aceste doua tipuri. _tipul impulsiv este edulcorat ~i prezentat sub forma "tulburare de personalitate emotional-instabila". aparitia starilor depresive sau anxioase determina 0 limitare sau 0 reducere a disponibilitatilor ~i a perf ormantelor profesionale.este mai rara in zone Ie nordice decat in cele sudice. Din aceste motive. in forma identica. opozitie sau de aprobare a manifestarilor impulsive. _ incercarea de limitare. se inscriu drept complicatii severe ale tulburarii emotional-instabile. care: _ este mai rara la popoarele orientale comparativ cu cele occidentale. 165 U . de asemenea. pre cum ~i consecinta relativ frecventa a acesteia. apreciate ca "explozii comportamentale". Aceasta comorbiditate. violente. depresiva. Complicatii Tulburarea emotional-instabila se poate complica. mai ales. cu manifesHiri clastice care uneori au implicatii medico-judiciare. 10. 11. astfel incat. _ instabilitate ~i versatilitate dispozitionala. poate provoca acte coleroase.borderline. 8. prin labilitatea dispozitionala. la randul ei. Aprecierea critica retrospectiva a propriilor izbucniri coleroase (in pofida faptului ca erau intrucatva justificate) determina retragerea investitiilor grupului profesional sau social. deosebirile erau nesemnificative. 0 patomorfoza a trasaturilor emotional-instabile (frecvente la adolescenta).' si"anume: _ tulburarea de personalitate emotiona1-instabila forma impulsiva. rasiali determina diferenta in prevalenta ~i. In functie de aspectul clinic al trasaturilor psihopatologice. 1990) doua forme clinice . _ apreciere retrospectiva realista ~i critica. in ultima versiune a ICD-X (1992) inta1nim formuHiri ca cele care urmeaza: _tipul borderline prime~te un statut nosografic propriu sub forma "tulburare de personalitate-tip borderline". independente de conditiile ambiantei. acestei tulburari de personalitate is-au descris (in lCD-X. consecutive unor incitatii minore din ambianta. Invalidare functionala .J . iar uneori a capacitatii de functionare sociofamiliala. anumite trasaturi erau repetate. datorita faptului ca drogul sau alcoolul reduc in mare masura sau anuleaza frana volitionala ~i a~a precara in aceste cazuri. Evolutie . in aspectul tabloului clinic al tulburarii emotionalinstabile. De asemenea. dar numai cristalizarea lor in viata adulta poate conferi continut tulburarii de personalitate emotional-instabile. spore~te riscul actelor psihiatrico-judiciare. limitandu-se actualmente la: _manifesHiri impulsive. proiecte sau misiuni. suicidul. In plus. termina 0 exacerbare a manifestarilor clinice sau veritabile "decompensari" depresiv-anxioase care impun un tratament specific. In evolutia acestei tulburari de personalitate 0 influenta semnificativa 0 exercita situatiile psihostresante ~imai ales frustrante. pentru ambele tipuri. inregistrand 0 oarecare aplatizare pe versantul descendent al existentei. culturali. Varsta imprima.. deseori urmata de scuze ~i regrete. nu Ii se pot incredinta actiuni.este mai frecventa la protestanti decat la catolici ~i la popoarele latine comparativ cu cele slave. aceste persoane nu pot fi investite cu functii. domeniul sau clinic a fost redus in mod semnificativ. Din perspectiva clinica. _tulburarea de personalitate emotional-instabi1a forma borderline. Prin incapacitatea de stapanire a afectelor. 164 i I . pasiv-agresiva etc. Trasaturi clinice diferentiale Factori etnici. mai ales in cea de-a treia sau a patra decada a existentei. _ capacitate de reiterare (in urma unor incitatii asemanatoare) a izbucnirilor emotionale. non deliberative. care de-. prin toxicomanie sau prin alcoolomanie. Ca ~i in cazul altor tulburari de personalitate ~i aici. distimia ca ~i depresia majora. _ minimalizarea sau ignorarea de catre persoana in cauza a consecintelor negative ce apar in urma acte10r ~imanifestarilor impulsive.

1. de 5 mg) 1+ 1+2 seara. tratamentul psihofarmacologic al acestei conditii. dopamina ~i acetilcolina. distimia se deosebqte pI'in diminuarea sau pierderea placerii.2. in doze de 3 ml pe zi. cu reducerea interesului. _ tulburari de dispozitie. Tulburarea de personalitate de tip dissocial.realizarea unei "aliante terapeutice".. a interesului. manifestari clastice. ca ~i a reactiilor ~i raspunsurilor deseori inoportune sau disproportionate. incapacitatea de a invata din experientele negative ~ireiterarea manifestarilor negative.1. dar se distinge de aceasta prin sentimentul de "vid interior" ca ~i prin sentimentul inconsistentei identitatii. disponibiliUitilor ~iperformantelor. Faza depresiva a ciclotimiei. Alte tulburari de personalitate care trebuiesc diferentiate de tulburarea emotional-instabila: Tulburarea de personalitate de tip borderline prezinta ca elemente clinice comune cu tulburarea emotional-instabila impulsivitatea manifestarilor ~i versatilitatea relatiilor. 13. Tanakan-ul (Extractul de Ginkgo-Biloba) poate fi utilizat cu succes. Desigur. Ca ~i in cazul altoI' tulburari de personalitate ~i pentru tulburarea emotional-instabila pot fi facute unele recomandari care vizeaza: . Totu~i. Diagnostic diferential Tulburarea de personalitate emotional-instabila trebuie diferentiatade: _alte tulburari de personalitate.intelegerea ~i acceptarea autentica de catre pacient a relatiilor sale inadecvate.12. 12. dezinvestire. e~ecurilor ~i nerealizarilor) situatiilor nefavorabile ca ~i persoanelor rau intentionate din jur ~i nicidecum propriei persoane.2. TratamentuI psihofarmacologic este oportun in situatiiIe ~i in perioadele de rejectare. astfel. Abordare terapeuticli 13. absenta arogantei dispretuitoare ca ~i a violarii normelor ~i regulilor sociale. in timpul meselor. impulsivitatea. va fi restrictiv ca doze ~i durate. irascibilitatea ~i impulsivitatea. tulburarea emotional-instabiUi se deosebe~te de aceasta prin aprecierea realista ~i regretul manifestarilor indezirabile. in doze de 20 mg pe zi (dr. sedativa ~i antidepresiva. care se diferentiaza de tulburarea emotional-instabila prin fazele expansive din antecedente ~iprin dispozitia depresiva relativ constanta. Totu~i. ca ~i in binecunoscuta decompensare depresiva. Tulburarile de dispozitie de care trebuie diferentiaUi tulburarea emotional-instabiUi sunt: Distimia. anxietatea ~i instabilitatea psihica pot fi estompate sau remise prin administrarea de Tioridazin (Melleril). care prezinta ca elemente comune cu tulburarea emotional-instabila labilitatea afectiva. se dovede~te medicamentul de electie. prin dispozitia depresiva ~iprin "tendinta de atribuire" (a pierderilor. fad a neglija metode mai superficiale din registrul psihoterapiei suportive. . de asemenea. Cand la tulburarile clinice susmentionate se adauga depresia. anumite trasaturi clinice comune cu tulburarea emotionalinstabila ~i anume: iritabilitatea. Substanta produce 0 stabilizare emotionala prin eliberarea. aici cu atat mai benefice cu cat pacientul percepe slaba incredere a membrilor grupului familial sall profesional. psihoterapia constituie abordarea terapeutica majora pentru tulburarea de personalitate emotional-instabil3. Dintre numeroasele metode se poate recurge la psihoterapia cognitiva. 13. prin actiunea sa anxiolitica. 12. Contine. 167 166 . Herphonal-ul (Trimipramina). doza recomandabila fiind de 25 mg cu administrare vesperala. cu un incert statut nosografic. recaptarea ~i catabolizarea unoI' neurotransmitatori ca noradrenalina.

lipsa de bucurie ~inefericire" (DSM-IV. 1995. chiar . 1994. 1994. Trasaturi caracteristice sau esentiale . eu un anumit grad de anxietate ~i nesiguran~a. Kaplan. 747). se apreciaza ca tulburarea depresiva de personalitate pare a fi comuna" (H. Sadock. refuzandu-~i bucuria sau chiar relaxarea.constiincios. Kraepelin ~i E. Katharine Phillips. de a se bucura.A. Kretschmer (1924) descrie temperamentul depresiv. 732). A Exclusa din ultima edWe a ICD-X (1992) ca ~i din DSM-III-R (1987) este reintrodusa in DSM-IV (1994) in paragraful "Categorii diagnostice care necesiHi studii suplimentare" .incapacitate de a trai satisfactia. aceasta conditie este definita printr-un "patI . Cel care contureaza tabloul clinic al tulburarii depresive de personalitate este insa Kurt Schneider (1950). inalt investite in plan socio-profesional. p. aceasta tulburare este caracterizata printr-un "pattern pervaziv de cogni~ii ~i comportamente depresive. Istorie Tulburarea depresiva a personalitatii W afla sorgintea la inceputul secolului nostru. Factori corelativ-etiologici Nu au fost evidentiate cauze specifice ale acestei conditii. implicarea axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal cu perturbari ale aminelor noradrenergice ~i serotoninergice. incapabili de a se relaxa. I tern pervaziv de tristete ~ipesimism. dar eu un accent particular asupra dependentei excesive a acestor persoane de dragostea ~ide suportul unei persoane puternice. 732). pe care ar putea apare episoade depresive sau maniacale. Dadi E. Schneider. 5. B. pierderea unui parinte in copilarie. pe care 0 inscrie in clasifiearea sa.serio~i. Totu~i. Se constata insa ca factorii incrimina~i in etiologia tulburarilor dispozitionale pot fi intalni~i ~i aici. pot favoriza aparitia tulburarii depresive de personalitate. 2. 1994. J. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 6. Se consemneaza totodata ca rata pe sexe este egala. Studiile genetice ilustreaza 0 cre~tere a prevalentei tulburarilor depresive in familiile acestor pacienti.J. . ca dealtfel ~i in bolile depresive.. evenimente vitale ~i. p. E. ca forma atenuata a depresiei. El descrie ace~ti oameni ca lini~ti~i. Gunderson. Definitie In mod discursiv. 1. pasivitate ~i expresie inhibata de agresivitati" (G. p. care apar la inceputul vietii adulte ~i se manifesta intr-o varietate de contexte . sceptici.TULBURARl DE PERSONALITATE iN CURS DE VALIDARE TULBURAREA DEPRESIV A PERSONALITATII . succesul. Studii biochimice au evidentiat.. 168 I I '~ . Debut Nici asupra debutului tulburarii depresive de personalitate nu exista studii valide. 169 I I . subclinica. Kraepelin (1921). disciplinat. J. in studiile lui E. el considera ca tulburarea depresivli a personalita~ii are mai putemiee eorelatii cu alte tulburari de personalitate sau eu personalitatea normala decat cu bolile dispozitiei. 4. de~i se precizeaza ca aceasUi conditie apare "la inceputul vietii adulte" (DSM-IV.1. realizarea. p.I. 3. Schneider (1950) vede in aceasta depresie constanta. 6. Date epidemiologice Nu exista date de prevalenta care sa se bucure de validitate. de autocriticism. pe care 0 prezinta sub un tablou clinic asemanator cu acel descris de K. autostirna redusa. 0 tulburare de personalitate. exigent cu sine. ca fapt temperamental) de bolile dispozitiei. De asemenea. "pe baza prevalentei tulburarilor depresive in populatia generala. Kretschmer apropie depresia de fundal (depresia. Grebb. care au la baza un sentiment persistent de descurajare. K. cu sim~l datoriei. 1457). in special. responsabil. La randul sau. precum ~i prezenta tulburarii depresive de personalitate la rude de gradul intai ale unui pacient cu boala depresiva. psihanaliza este preocupata de tulburarea depresiva a personalitatii. Din perspectiva generaIa ~i sintetica. . care vorbe~te de 0 depresie de fundal. In plus.

recomandam extractul standardizat de Ginkgo-biloba. Din ansamblul metodelor terapeutice este de preferat psihoterapia rogersiana (centrata pe pacient) cu care s-au obtinut rezultate semnificative. pesimisti. 9. Abordare terapeutica 9. se autoanalizeaza cu severitate. Fiind yorba de 0 tulburare depresiva. 6. . in solitudine. Acesta are in vedere atilt 0 ameliorare efectiva a starii clinice a pacientului. Se considera ca in tulburarea depresiva a personaliHitii. Tulburarea distimica. 8. In mai mare masura dedit in cazul altor tulburari de personalitate. nu poate fi ignorata psihoterapia cognitiva. fiind lipsit de efecte secundare negative ~i implicit de contraindicatii. pasivitate. de asemenea. . Pentru sitllatiile in care depresia este interferata de anxietate am obtinut rezultate favorabile cu Herphonal (Trimipramina). cu momente de catarsis afectiv desta~urat cu discretie. derogativi ~i denigratori ai activitatii ~i persoanei lor. _ autocritici. traita sub spectrul imprevizibil al riscului ~i e~ecului. cu administrare vesperala. care prin actiunea sa farmacodinamica se afla in centrul scalei antidepresivelor (cuprinsa intre polul timoleptic ~i timetetic). . _ trairea prezentului sub aura indoielii ~i scepticismului. se culpabilizeaza. deci sedativ ~i anxiolitic. un antidepresiv "timoleptic". nonasertivi. acestora. . In cazurile in care fenomenologia clinica nu este exacerbata ~i in cure terapeutice de durata. _ grija excesiva ~i continua asupra existentei ~i activitatii. sub forma de solutie (1 ml x 3 pe zi. _ tendin~a de analiza selectiva ~i riguroasa a neimplinirilor ~i esecurilor celorlalti' si minimalizarea sau scotomizarea succeselor . carora Ie aplica acelea~i riguroase standarde. in . respectiv Tanakan. Spre deosebire de tulburarea depresiva a personalitatii acestea nu au un pattem pervaziv. doze Ie uzuale aici fiind de 25+25 mg (orele 17 ~i 21) sall 0 fiola (25 mg) vesperal. uneori necrutatori ai comportamentului ~i activitatii celorlalti. la varste mai avansate. Atat fenomenologia clinica pre cum ~inatura acestei conditii a mentin in spectrul depresiei. pe fondul tulburarii depresive de personalitate se poate suprapune 0 tulburare distimica sau 0 tulburare depresiva majora. aici evolutia cronica este mai elocventa. Abordarea psihoterapeutica. Diagnostic diferen~ial Trasaturi depresive ale unei personalita~i normale ilustrate prin introversie. este ilustrata clinic printr-o mai mare fluctuatie a dispozitiei. _ tendinta de ezitare. _ judeditori exigenti. J pofida indiciilor ~i constatarilor contrarii.1. dificultati in deliberare ~i teama de dezaprobare. Evolutie . fapt care impune un tratament antidepresiv specific. 170 7J . . care-l ajuta pe eel in cauza sa descifreze ~i sa-~i clarifice distorsiunile cognitive. _ tendin~a de a suferi in tacere. 9. in timpul meselor principale sau 3 tablete pe zi). de indecizie. nu provoaca tulburare marcata ~i nici invalidare socio-profesionala. Observatii noi atrag atentia asupra antidepresivelor cu actiune serotoninergica pre cum Sertralina (Zoloft). Abordarea psihofarmacologica.2. _ linistiti.2. nonasertivitate ~i autoculpabilizare. In plus. pesimism.intransigent. Tanakanul se bucura de 0 toleranta excelenta. Au fost. in doze de 25-50 mg/zi. cat ~i 0 evitare a "complicatiilor". psihoterapia constituie abordarea "de electie". a autoexigentei asupra celorlalti. Dupa cum sa mai precizat. Printre antidepresivele reputate mentionam Hydiphen-ul (Clomipramina). printre care sunt mentionate distimia ~i depresia majora. _ proiec~ie a rigorilor autoimpuse. Trasaturi facultative sau asociate _ autostima redusa ~i 0 mare disponibilitate pentru autoculpabilizare ~i chiar autoblamare. 7. comunicate rezultate favorabile prin participarea acestor pacienti la psihoterapia de grup. _ anticipari ~i expectatii (pe care Ie prezinta ca premonitii) negative asupra desta~urarii ulterioare a evenimentelor. introvertiti. _ sentimente de inadecvare ~i trairea unei stari cronice de siderare a dispozitiei ~i volitiei. in doze de 25 mg pe zi. prin caracterul episodic (de~i cu durata indelungata al manifesHirilor) ca ~i prin prezenta un or factori precipitanti ai debutului.

Schneider. 1. necunoscuta pana in ultimii ani. un astfel de adolescent reediteaza paradigma in mod incon~tient in relatiile sale cu orice figura autoritara. Tulburarea pasiv-agresiva este caracterizata printr-un "pattern pervaziv de rezistenta pasiva la cererile de performanta profesionaUi ~i sociala adecvata. recomandam 0 rezerva in intentia de a pune acest diagnostic la varsta copilariei ~i mai ales la adolescenta. Rolul anxietatii. fapt care nu a permis crearea altora cu aceea~i semnificatie. TULBURAREA P ASIV . 1950) sub numele de depresie cu temperament diu. 5. Este anxietatea ca fapt de comorbiditate care inhibii pacientulin tendinta de a incerca un comportament direct ~i independent. 0 teama pentru ceea ce se va intampla. includere Intruditva particular ~icontradictoriu. ranchiunoase. pacientul este marcat de 0 teama difuza. Debut Nu au fost raportate date asupra debutului tulburarii pasiv-agresive. morocanoase. care incearca sa marginalizeze anumiti in~i pe criterii etnice sau rasiale. malitioase. Pe de alta parte. . Definitie . Abraham (1924) aduce din psihanaliza 0 descriere asemanatoare cu aceea a conationalului sau K. Schneider (1923. 3. Gunderson. datele existente sunt contradictorii. pacientul invata ca nu-~i poate exprima intentiile ~i dorintele in mod deschis ~i direct. se precizeaza ca ea "debuteaza timpuriu in viata adulta" (DSM-IV. iar observatiile personale sunt nesemnificative pentru a oferi procente. Istoric Un tablou clinic asemfmator cu acela al tulburarii pasiv-agresive a descris K. Uneori. 0 teama proiectata in vii tor.J. 2. se eonsidera ca unii parinti (probabil din cauza propriilor confliete) devin autoritari sau agresivi eu copiii. fapt care ii reconsolideaza vechiul pattern de exprimare indirecta ~i Pasiva a ostilitatii si maniei sale. cit. consemnata chiar in definitia tulburarii.V. Totodata. p. Katharine Phillips. 173 i . Katharine Phyllips. generalizata. cilrora nu Ie placea nimic ~i nu placeau pe mmem.- U . 6. Gunderson. care pe de 0 parte doresc sa-~i obtina un grad mai inalt de autonomie. K. . eopiii invata sa-~i deturneze ostilitatea ~i mania dinspre parinti spre propriullor Eu. p. 1994. iar pe de alta parte nu pot renunta la serviciile ~i la suportul grupului parental.namic de sanctionare a agresorului. Factori corelativ-etiologici In tulburarea pasiv-agresiva nu au fost evidentiati factori etiologici relativ specifiei. DSM-IV (1994) denume~te aeeasta conditie tulburare negativista de personalitate.AGRESIV A A PERSONALITATII . Intr-o astfel de situatie. oricum. structura sa de personalitate llimpiedica pe pacient sa-~i elaboreze modalitati eficiente de a face fata. datorita aspectelor contradictorii ale psihismului intaInite relativ frecvent in aceste perioade. p. Totu~i teoria invatarii gase~te aici un grad semnifieativ de plauzibilitate. In opinia noastra. intr-o apreciere generala. Este un fenomen psihodi172 Un fenomen asemanator este intalnit la unii adolescenti. Exclusa din ultima editie a ICD-X (1992) este mentinuta in DSMIV (1994) la capitolul "Categorii diagnostice care necesiHi studii suplimentare" . in viata. 1995. Cu to ate acestea. termenul de pasiv-agresiv are un grad inalt de specificitate. este estimata la "1-3% din populatia general a ~i la 2-8% din populatia clinica" (G. personalitatea femeii prezinta un risc mai mare pentru aceasta tulburare. partenerul (mai ales dnd este puternic ~i agresiv) poate descuraja sau sanctiona eforturile sale de autoafirmare. Alteori. 1458). Sinonimii. inhibandu-Ie sau blocandu-Ie disponibilitatea afirmarii personaIe. din perspectiva psihologiei diferentiale. Totu~i. era yorba de persoane iritabile. Acest fapt mai poate fi constatat la anumite grupuri socio~culturale. Astfel. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii pasiv-agresive. Cu un accent particular asupra caracterului oral. In privinta prevalentei pe sexe. 1995. 733). totu~i. tabloul clinic descris de cei doi autori germani se aseamana in mare masura cu tabloul actual al distimiei. ca ~i printr-o atitudine negativista" (G. creandu-i 0 stare de anxietate. In situatiile in care pacientul ar avea totu~i disponibilitati de a face fata. 4. 1458).

Ambivalenta in deliberare. al persistentei trasaturilor. In afara distimiei. actiuni sau situatii. Opozitie fata de autoritate (in special fata de figurile autoritare) ilustrata cu precadere in situatii profesionale sau sociale. dupa 0 perioada variabila. practic. Suicidul este 0 complicatie posibila dar. insatisfactiilor ~i frustrarilor proprii. in sensul ca pune pe seama celorlalti. pe care 0 traie~te in plan fantasmatic. mai corect spus. 9. Impresia ca sunt neintele~i. iritabili. cea mai mare parte dintre cei diagnosticati cu tulburare pasiv-agresiva erau depresivi. a~a cum am putut preciza in alt context. situatii favorabile sau un statut socio-profesional superior. cat ~i al evolutiei sau. este 0 trasatura strans corelata sau care poate fi derivata din rezistenta mai sus mentionata. arVigo~i ~i cinici. propriile-i insuccese. Evolutie . Tdisaturi facultative sau asociate Retroflexia ostilitlitii fata de persoana semnificativa asupra propriei persoane ~i acceptarea masochista a limitarii ~ifrustrarii. mai ales. Intr-adevar. ~i aici se pune problema unei depresii. schizofrenie. de fapt. neconvingator. persoanelor. 7. morocano~i. acesta sau se opune in mod direct. ordin sau solicitare. 7. in pofida agresivitatii pe care 0 resimte fat a de aceasta. dupa aproximativ un deceniu. echivalent cu un refuz disimulat. 8. Un procent redus de pacienti diagnosticati ca pasiv-agresivi au dezvoltat. sugerat sau chiar disimulat al formuHirii cererilor. Scepticism nedisimulat (expresie a unui masochism camuflat) a oricarei posibilitati . constituie 0 expresie deghizata a pulsiunilor agresive ale pacientului. culpabilizandu-i.1. de justificare a pozitiei lor de dependenta. trasaturi ilustrate printr-o conduit a defetista asupra lumii. studiile de urmarire au relevat evolutia spre tulburari somatoforme cu evolutie cronica sau spre tulbudiri hipocondriace. amana.2. care a fost diagnosticata ca tulburare pasiv-agresiva. schizofrenie. Refuzul schimbarii ~i eliberarii din relatia de dependenta care nu-i permite 0 existenta libera ~i autocritica. Observatii clinice. Noncarismatici. Defect de relationare ~iintegrare. e~ecuri. ne permit observatia ca mult mai multi pacienti cu schizofrenie intra in boala cu un comportament pasiv-agresiv. Complicatii De~i distimia sau schizofrenia sunt interpretate drept complicatii ale tulburarii pasiv-agresive. dar studiile de urmarire confirma in mica masura acest diagnostic. Caracterul indirect. actuala distimie se aseamana cu tulburarea pasiv-agresiva atat sub aspectul manifestarilor clinice. al exprimarii dorintelor. Tdisaturi caracteristice sau esentiale Rezistenta la . se manifesta ca ursuzi. Resentimente ~i invidie fata de colegii care au obtinut succese.solicitare sau indemn. consideram ca cele doua boE au debutat prin manifestari asemanatoare cu cele din tulburarea pas ivagresiva. sau in conditiile in care sunt obligati sa accepte 0 schimbare. oferind astfel un diagnostic eronat. evenimentelor. in general dupa cativa ani. Acceptarea (pasiv1i) ~i egoistli a planurilor ~i actiunilor persoanei semnificative (sot sau ~ef). dar tace. Anxietate secundara situatiilor in care defensa lor obi~nuita nu mai este posibila. datorita egoismului. pierderi. marginalizati sau chiar in~elati. desigur limitate ~j nesistematizate. Diagnosticul de tulburare pasiv-agresiva se pune cu relativa u~urinta. sau i~i exprima acordulin mod fonnal. Dependenta ostiHi fata de persoana semnificativa cu care se afla in relatie. Comportament lamentativ-atributiv. indife174 rentei. de schimbare sau deameliorare a starii sale. insuficient con~tientizata. insuficient apreciati. Temporizare sau amanare a raspunsului la mgaminte. lamentativitatii ~iheteroatribuirii insucceselor. Automanipularea in tendinta de explicare ~i. N eincredere in forte1e proprii ~islaba autostima.7. 175 . sub 10% dintre pacientii reinternati pentru tulburare pasiv-agresiva prezentau. Astfel. de~i au convingerea nereu~itei lor ~i refuzul ostil de a propune indreptarea sau corectarea. Tdisaturi psihologice ~ipsihopatologice .

terapia cognitiv-comportamentala. In acest cadru se va insista asupra antrenamentului capacitatii de afirmare. prin po. a~a cum s-a constatat din descrierea c1inica. armata. 11. dozele vor fi moderate de 25+25 mg per oral sau fiole de 25 mg. iar neindeplinirea lor ii acrediteaza ostilitatea) constituie cheia succesului in psihoterapia acestei conditii. ~i aici. larg aplicata in ultima perioada. inchisoare. prin psihoterapie analitica. scepticism. un produs antidepresiv ~i totodata anxiolitic-sedativ. tulburarea pasiv-agresiva este corelata relativ frecvent cu anxietatea. Tulburarea de granita (borderline) a personalitatii. mai ales in conditii de autoritate: serviciu riguros. prin evolutia sa indelungata. pe Hinga ameliorarea disponibilitatilor mnezice ~i a eficientei cognitive. in atmosfera terapeutica a grupului. psihoterapia suportiva a contribuit la obtinerea celor mai bune ~imai durabile rezultate. In astfel de situatii. medicament cu toleranta excelenta ~i lipsit de efecte secundare sau contraindicatii. de~i prezenta. dar numai in conditiile unei riguroase selectii. mai putemica rezonanta afectiva. nonimplicare. care ocupa 0 pozitie ortotimizanta centrala pe axa timoleptic-timetetic. astfel de cazuri impun administrarea de Herphonal (Trimipramin). un antidepresiv. Totodata. Abordare terapeutica 12. in doze de 25+50 mg pe zi administrate desigur predominant vesperal. Psihoterapia de grup a fost recent aplicata in tulburarea pasivagresiva. Desigur. de asemenea. 12. Abordarea psihoterapeutica impune. anumite precautii dintre care mentionam: _ mai ales la inceputul curei de psihoterapie. de care se deosebe~te insa prin mai mare instabilitate. care evolueaza sub 0 fenomenologie c1inica pasiv-agresiva. Diagnostic diferential Distimia se aseamana cu tulburarea pasiv-agresiva prin lamentativitate. de minimum doi ani. Trasaturi pasiv-agresive intalnite in viata curenta la 0 personalitate norniala. I~tulburarea dependenta nu este intalnita ins a ostilitatea ~i ambiguitatea fata de partener ci.2. cu atat contratransferullor negativ (asupra psihoterapeutului) va fi mai putemic. pacientul dezvolta un contratransfer negativ fata de psihoterapeut.10. de asemenea. rezultatele sale fiind apreciate ca "foarte utile". El are 0 actiune semnificativa asupra tulburarilor depresive. Abordarea psihofarmacologica. Invalidare functionaH'i . maladaptative ~i produc invalidare functionala. dar mai ales caracterul contradictoriu. Rezultate bune s-au obtinut. In aceste situatii se poate recurge la Hydiphen (Clomipramina). cu disponibiIitatea suicidara consecutiva. ca ~i ambiguitatea trairilor ~imanifesUirilor clinice ale acestor pacienti antreneaza 0 reala invalidare functionaHi. In situatiile in care depresia. poate crea confuzii cu tulburarea pasiv-agresiva. Tulburarea dependenta a personalWitii prezinta manifestari asemanatoare cu tulburarea pasiv-agresiva. _abilitatea psihoterapeutului de a doza raspunsurile la solicitariIe pacientului (~tiut fiind faptul ca indeplinirea dorintelor sale ii consolideaza trasaturile. ca ~i in cazul altor tulburari de personalitate. este investita cu bune rezultate. _cu cat resentimentele pacientilor fata de ceilalti sunt mai intense. 176 177 . nevoia de ata~are ~i securizare. agresiva. nu trebuie neglijata eventualitatea unei depresii atipice. pacientii pot beneficia de tratament cu Tanakan (extract standardizat de Ginkgo biloba). Intrucat. poate crea confuzii cu tulburarea pasiv- Conform datelor din literatura.1. 0 exprimare mai stricta ~i mai agresiva in formularea cererilor ~i a dole ante lor. dimpotriva. diminuare a interesului ~i a placerii. diagnosticul de tulburare pasiv-agresiva se pune numai cand trasaturile sunt inflexibile. nu este putemic manifestata. Aceasta este sporita de dificultatile de relationare ~ide integrare pe care Ie prezinta pacientul pasiv-agresiv. Tratamentul psihofarmacologic se instituie numai dind situatia clinica 11impune. 12.' limorfismul trasaturilor sale. . psihoterapeutul trebuie sa incurajeze foarte activ disponibilitatea de autoexprimare a pacientului. Desigur. Dependenta.

.0 cauza evidenta ~i brutala. .psihoze de detentie.experienta (concreta) de viata. 3.modul de abordare clinica ~i de construqie nosografica.schimbari durabile ale personaliHitii neatribuibile unei boli sau leziuni cerebra Ie masive (lCD-X. in Europa. eu toate acestea. la a earei elaborare au participat aproape 1. 1992). .schimbarea persistenta a personalitiitii dupa 0 traire catastrofi- . indiferent de armonia structurarii sau gradul ei de stabilitate. In aceasta grupa au fost incluse doua entitati asemanatoare in plan clinic. intr-adevar catastrofice. ca ~i in Comprehensive Textbook of Psychiatry (1989 ~i 1994) sau in Oxford Textbook (1989) aceste noi entitati psihiatrice nu figureaza.' . Susceptibile de a sehimba orice personalitate. exprimat pein demersul anamnestic.psihoze carcerale. consideram ca tulburarea de personalitate se dezvolta. . inrudite cu tulburarile de personalitate. .000 de psihiatri din 52 de tari ale lumii. p: 208) 2.modificarea personalitatii apare pe 0 structura psihiea. Astfel. (1992). pornindu-se de la momentul na~terii sal~ pana in prezent. of Psychiatry Nu exista exp1icatii asupra acestei situatii (privind neacceptarea noilor conditii) dar putem emite unele explicatii.modificari de personalitate persistente.vietii aduIte. dar diferite sub alte aspecte ~i mai ales etiopatogenic: . 4. DSM-IV (1994). 1992. psihiatria europeana a fost preocupata de astfel de conditii clinice. 1990).tulburarea personalWifii presupune existenta unui filon ereditar mai mult sau mai putin evident. in fapt diacronic. la persoane tara tulburari de personalitate anterioara" (ICDX.0 modificare elocventa a personaliUitii insului. Asupra statutuIui nosografic al schimbarii persistente de personalitate Statutul nosografie al aeestor conditii este eontroversat. pe langii investigatia "actuaL1" predomina anali- 179 I J . care se dezvolta dupa un stres catastrofic sau excesiv ~i prelungit. care poate apare in orice moment al 178 . tocmai de aceea. pe care le-a denumit: . In tapt. cel putin sub aspect etiopatogenic. istorie ~i traditie. insidios) in di. in DSM-lII-R (I987).schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boala psihica. . sografica Deosebiri in modul de abordare clinica ~i de constructie no- In Europa predomina modul de abordare analitic. aceste entitati cIinice sunt aceeptate.modificarea personalitatii apare dupa 0 situatie catastrofica. modificarile persistente ale personalitatii se disting prin: . Ele au fost preluate ~i reevaluate de expeqii OMS ~i inserate in lCD-X. in timp ce modificarea de personalitate apare Ia un moment dat. care nu pot fi atribuite leziunii sau bolii cerebrale (lCD-X. in pofida acestei largi acceptari. Acestea au in vedere: . Sinonimii ~i corespondente 'in alte taxinomii Mai ales in a doua jumatate a secolului nostru. Definitie Aceste conditii clinice alcatuiesc "un grup ce include modifidiri ale personalitatii ~i comportamentului adultilor. cu exeeptia tarilor de Iimba engleza. timp -ce tuJburarea personaIitatii se dezvolta (in mod lent. Spre deosebire insa de tulburarile de personalitate. ea ~i in numeroase tari ale lumii. in unele tari fiind aceeptat iar in alte1e contestat. care este unnata de TULBURARI DE PERSONALITATE CONTROVERSATE Entitatile clinice care fac obiectul aceshli capitol. Precizari notional-semantice Aceste modificari sau schimbari persistente ale personalitatii se afla in strinsa corelatie cu tulburarile de personalitate. care pana atunci a avut 0 functionare corespunzatoare. 1. ori dupa 0 boala psihica severa. care cunosc 0 anumita procesualitate prin modullor de aparitie ~imanifestare. ~i . 0 struetura psihica Iabila sau dizannonica ~i un anumit grad de vulnerabilitate psihica. au fost denumite Schimbari persistente ale personalWi!ii datorate unor situatii psihopatologice san unor conditii psihiatrice. ca ~ide altele asemanatoare. in urma unei influente deosebit de puternice. in care paeientul este anaJizat restrospectiv. Altfel spus.

survenitii in urma triiirii unei situatii existentiale vital-amenintiitoare. Definitie . 1992 ~i DSM-IV. . relationare ~i gandire asupra ambiantei ~i sinelui. precum ~i pe un rationament clinic de orientare nomotetica . 3. pe sectiunea transversal a.abandonarea planurilor. dar ~i prin organizarea lor socio-politica. sa Ie poata respinge sau accepta. •. accentul examenului clinic este pus pe hic et nunc. pentru diagnosticul de schimbare a personaliHitii un criteriu . somatic.za longitudinala care poate evidentia influente. necunoscut anterior la persoana respectiva. retragerea investitiilor afective. dezadaptativii ~i persistentii a personalitiitii. 5. . Criterii de diagnostic Spre deosebire de alte conditii nosografice. _ comportamentul. In felul acesta. Intrucat cele doua sisteme ale nosografiei psihiatrice (lCD. indit poate modifica orice structurii . 4. aici. .. cum ambele sisteri:1e au fost elaborate de numeroase grupuri de experti din numeroase tari ~i institutii psihiatrice. Tdisiituri psihologice ~i psihopatologice Schimbarea psihica persistenta consta in aparitia unor manifestari ~i atitudini necunoscute anterior la persoana respectiva ~i anume: . . istorie ~i traditie. Trasaturi generale de diagnostic Sub aspect clinic. Aceastii conditie poate fi definitii ca 0 modificare elocventa. proiectelor. . in care pentru diagnosticul pozitiv sunt invocate manifestarile c1inice caracteristice. indepartare ~i instrainare sociala. exprimatii in modul de a percepe.•.. captivitate. . unde a fost elaborat DSM-ul. de a gandi ~i de a se relationa. in examinarea clinica americana exista un risc mai mare de a nu fi observata modificarea sau schimbarea. ci) in plan comportamental. spre deosebire.de psihica. 1994) sunt intemationale ~i actuale. dar avem obligatia de a Ie sintetiza ~i prezenta. tortura.) exista un pericol existential iminent. DUPA 0 TRAIRE CATASTROFICA 1. SCHIMBAREA PERSISTENT A A PERSONALIT ATH . Deosebiri in experienta de viata. diferente.siderarea sau pierderea ambitiilor ~i sperantelor. _ modificarea personalitatii este exprimata printr-un comportament inflexibil ~i dezadaptativ.pierderea disponibilitatii de relationare. Spre deosebire de Europa. inflexibil ~i dezadaptativ. pe investigatia actuaUi. ! 180 I 181 J ~ __ .schimbarea personalitatii este cIar corelata cu trairea catastrofica ~i psihica.. tortura ~i dezastrele care se inscriu in etiologia modificarilor persistente ale personalitatii. de gandirea medicaUi europeana. captivitatea. in cuno~tinta de cauza. nu putem avansa optiuni in vederea acceptarii sau respingerii acestor entitati clinice. aceste entitati sunt caracterizate prin: _ modificari elocvente ~ipersistente ale modului de percepere. nu constituie 0 manifestare a unei alte boli mintale ~i nici 0 stare reziduala a acestem. _modificarea personalitatii nu este secundara unei leziuni cerebrale severe sau unei boli cerebrale. conditia de ostatec etc. 0 severitate extrema. schimbari.•.retragere. In Statele Unite ale Americii. psihologic.neincredere ~i ostilitate fata de membrii grupului familial sau profesional. susceptibila sa determine schimbarea persistenta a personalitatii. prezinta: .stare de insecuritate ~i anxietate._l .. nu au cunoscut (in aceea~i masura ca Europa Continentala) lagarele de concentrare. 2. . Statele Unite ale Americii ~iintr-o anumita masura Anglia.in conditiiIe-etiologice considerate catastrofice (dezastre. mai ales dnd aceasta survine (nu in plan fizic. prin pozitia lor geostrategica.. pentru ca psihiatrii.disparitia oricarei dorinte de afirmare sau de realizare. _aceste modificari ale personalitatii apar in urma unei trairi existentiale psihic-devastatoare sau dupa tulburari psihice severe ~iprelungite. .nu poate fi explicata printr-un anumit grad de vulnerabilitate . Conditii de aparitie Situatia psihotraumatizantii sau psihostresanta.

DE PERS. . DISSOCIALA TULB. ci a urmat debutul tulburarii de personalitate. a trairii catastroflce. psihostresante sau fmstrante. 'inunna unei minime anamneze. 5. _modificarea personalitatii consecutivii unui moment critic. criteriile diagnosticului pozitiv sunt: _ schimbarea evidenta ~i persistenU'i a personaliU'itii pacientului.5 . SCHIZOIDA TULB. DE PERS.tulbudiri de tip schizoid.5% TULB. In consecinta. • boli neurologice. 183 182 . familiala sau sociala. (de exemplu un accident rutier) dar. NARCISICA TULS. _ schimbarea personalitatii este dezadaptativa ~i determina un grad semnificativ de invalidare 'in functionarea profesionala.DEPENDENTA TULB. ci numai 0 manifestare. _ astfel aparuta. evitant sau dependent ale personalitatii.COMPULSIVA) TULS. SCHIZOTIPALA TULB. dar In aceste situatii: • nu a existat un stres existential. cu precadere.5 -7% . _schimbarea apamta 'inpersonalitatea insului nu poate fi atribuita vulnerabilitatii sale psihice.60% 1 -10%) 0. fenomenologia clinic a tinde spre 0 evolutie cronica. • In cazurile In care a existat totu~i un astfel de stres. PARANOIDA TULB. se prezinta 'insa ca simptome ~i nu ca trasaturi de personalitate. PARTIAL-VALIDATE TULB. sau apartine unei subculturi. • traumatisme craniocerebrale. este vorba de a~a numitele "stari reactive" ale psihiatriei traditionale. dar aici nu are loc 0 schimbare propriu-zisa ~i persistentli a personaliUitii. GENERALA I ~ MINTALA GENERAL-VALIDATE 30 0.16% bare a personalitatii. prin continutul ~i forma lor. Analiza c1inica diferentiata are 'invedere.ANANCASTA (OBSESIV.5% din ansamblul tulb.!i \ diagnostic esential este reprezentat de elementul cauzal. el nu a precedat. un11atoarele conditii clinice: _ tulburarea de stres posttraumatic poate determina 0 schim- TULS. _ existenta 'in antecedentele imediate a unei situatii dramatice si . Practic. BORDERLINE TULB. HISTRIONICA TULB. mai mult sau mai putin 'indelungata. ANXIOASA (EVITANTA) TULB. _daca persoana respectiva nu are familie sau nu este bine cunoscuta'in grupul socioprofesional. " toate acestea fiind excluse prin evidentierea factorului etiologic.30% 30%-15% 10 210% POPULATIA CENTRE SPITALE SANArATE 4% 2-3% PSIHIATRICE 2. denumit informant-cheie. de personalitate 1% 3 -10% 3% (11 . Diagnostic diferentia1 Pentm adistinge schimbarea personalitatii de alte conditii clinice asemanatoare. 0 astfel de modificare este mai ales expresia unei vulnerabilitati particulare dedh a factorului exogen. respectiv de situatia care a determinat schimbarea. .20%) 1% 2 . schimbarea personalitatii trebuie confirmata de cineva care I-a cunoscut. Manifestarile clinice ale acestor conditii.2. EMOTIONALINSTABILA 1015%-10% DE . _modificarea personalitatii determinata de: • infec\ii neurocerebrale. durata acesteia fiind estimata la minimum doi ani. a tulbudirii de stres. sunt luate 'in consideratie manifestarile apamte 'in urma unor situatii psihotraumatizante.

puternie modificat.dependenta excesiva ~i atitudine solicitanta fata de eeilalti. intrucat este freeventintalnita. 210). 2. antreneaza. aceasta problema impune 0 analiza mai ampla a psihiatri10r clinicieni dar.SCHIMBAREA PERSISTENT A A PERSONALIT ATII ~ ~ ~ ~ DUP A BOALA PSIHICA SEVERA 4. 1994. . .existenta unui pattern inflexibil ~idezadaptativ de traire afeetiva ~i funetionare care.un grad variabil de suferinta subiectiva ~i invalidare in functionarea interpersonal a. .sentimentul incapacitatii de a realiza ~i mentine relatii interpersonale autentice. Criterii de diagnostic In opinia noastra nu sunt suficient de clare ~i impun 0 atenta nuantare fata de manifestarile reziduale sau aeelea ale remisiunii partiale a bolii psihice cauzatoare.modificarea de personalitate astfel realizata este persistenta ~i are 0 durata de minimum doi ani. in acceptia curenta. dorintelor ~i ambitiilor. in opinia no astra.reducerea sau invalidarea funetionarii profesionale ~i soeiale. pune problema eventualelor diferentieri. 1992.eomportament pasiv. bazate pe incredere. .sintagma "stare psihopatoidii" implica. 1992) dar. p. . de stare psihopatoida. la randul sau. . 184 . de partieipare. este adaugata diferenta speeifica de "postprocesual". intrudit: . lCD-X. termenul de postprocesual fiind concordant ~i eorelativeu cel de rezidual. trasaturile de personalitate modifieate nu pot fi atribuite remisiunii incomplete sau manifestarilor reziduale ale bolii implicate in etiopatogenia aeestei conditii. . aceste manifestari clinice sunt atribuite "trairii traumatice" a manifestarilor pervazive ale unei boli psihice considerate severe. Ea nu figureaza in noile sau in relativ recente1e taxinomii (DSM-III.la acest "gen proxim". nevalidata de cereetarea ~tiintifica. .convingerea pacientului de a fi marc at. . reducerea intereselor. cu distantare ~i izolare soeiala. de boala psihiea anterioara.aceasta conotatie "postprocesuala" aduce in discutie corelatia cauzala. comparativ eu capacitate a de functionare soeioprofesionala premorbida. de angajare. a carei fenomenologie cliniea pervaziva este perceputa ~i traita de pacient cu 0 inalta rezonanta afectiva negativa. insuficient remise ori pe cale de cronieizare. DSM-IV. Astfel. corespondente sau sinonimii. care nu reprezinta manifestarea unei tulburari sau conseeinta unei boli anterioare.aceasta modificare nu este expresia manifestarilor unei schizofrenii rezidua1e. Definitie Reprezinta modificarea evidenta ~ipersistenta a personalitatii determinata de trairea fenomenologiei clinice a unei boli psihice severe. in conditiile unei vulnerabilitati specifice.labilitate afeetiva sau dispozitie disforica. Desigur. .adopt area statutului de bolnav eu acuze somatoform-hipocon_ driace. ori. sinonimia este exclusa. 3. Ele se manifesta prin: .schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boala psihiea "trebuie sa fie diferentiata de stare a reziduaHi. 5. Sinonimii ~i corespondente In practica psihiatrica din tara noastra este tot mai freevent folosita sintagma diagnostica "stare psihopatoida postprocesuaUi". sociala ~i profesionala. . de im- 0 . . 1987. . 0 componenta organica. un concept taxinomic jaspersian conform earuia psihoze1e erau considerate "procese" psihopato1ogice (a1aturi de "reactii" ~i "dezvoltiiri" psihopatologice). 185 " . sub aspectul trairii ~i simtirii. Pe de alta parte. Conditii de aparitie Acestea au in vedere existenta unei boli psihiee severe.manifestarile sunt determinate de 0 boala psihica permanenta ~i traita de pacient ea "extrem de stresanta" ~i profund perturbatoare a imaginii de sine. Trasiituri psihologice ~ipsihopatologice In mare masura asemanatoare eu aeelea ale personalitatii dependente. R. se apreciaza ca modificarile personaliUitii in cauza implica urmatoarele repere diagnostice: .retragerea investitiilor afective. dimpotri va.siderarea disponibilitatilor motivationale plieare. . ca ~i de alte stari de remisiune" (lCD-X. 1.

I . Factori corelativ-etiologici Agresionarea fizica. simptome (de~i reduse ca amplitudine. de unde a fost preluat pentru a desemna acest tip de tulburare a personalitatii. totu~i. ca ~i a unei schizofrenii reziduale. ca deviatie sexuala. 'intrucat aspecte semnificative din trasaturile care-i conturau tabloul clinic au fost preluate de Tulburarea dependenta a personalitatii ca ~i de Tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii. Sinonimii. _tulburari de personalitate de tip schizoid sau depedent. existenta 'in familie a unor acte sau situatii de agresivitate poate 187 186 . 3. 'incare 'intalnim. aceasta entitate c1inica nu a fost inclusa 'in taxinomiile internationale cu exceptia DSM-III-R (1987) care 0 prezinta 'in anexa "Categorii diagnostice care necesita studii suplimentare". Grebb. Tulburare masochista a personalitatii. De asemenea.J. p. _ modificari de personalitate induse de existenta unor leziuni neuronale extinse sau boli cerebrale severe. Kaplan.I. Erasmus 1. B. se impune excluderea unei: _ schizofrenii in remisiune partiaBi. Astfel. 748). care sunt excluse prin datele anamnestice ~i ale investigatiilor paraclinice. (care prezinta mari asemanari sub aspectul trasaturilor clinice). Tulburarea nu a fost 'insa preluata de ICD-X (1992) ~i nici de DSM-IV (1994). Masochismul. 4. 1994. Sadock. Termenul de masochism provine de la numele romancierului austriac al secolului trecut Leopold yon Sacher-Masoch care a descris persoane ce-~i realizau gratificatia sexuala 'in conditiile 'in care Ii se provoca 0 suferinta fizica. care debuteaza devreme 'in viata adulta ~i se manifesta 'intr-o varietate de contexte" (H. 210). situatii1e mentionate nu atesta "0 remisiune clinica" a manifestarilor. ori slab manifestate) ~i nu trasaturi modificate de personalitate. Presupunem ca s-a renuntat la mentinerea ei 'in nosografia oficiala.. 1992. dar aici lipse~te boala psihica perceputa ca dramatica 'in manifestare ~i devastatoare pentnt imaginea de sine a pacientului. Statut nosografic actual ea tulburare de personalitate. tara a se oferi vreo explicatie. p. Definitie Tulburarea este caracterizata printr-un "pattern pervaziv de comportament autodefetist. se 'inscrie 'in aria parafiliilor. 6.A. sexuala sau psihica a copilului poate favoriza aparitia acestei tulburari de personalitate la vftrsta adulUi. TULBURARI DE PERSONALIT ATE NEVALIDATE TULBURAREA DEFETIST A A PERSONALITATII . includere Tulburare de personalitate de tip autodestructiv (DSM-IIIR. 389). 2._modificarea personalitatii "apare dupa recuperarea clinic a dintro tulburare mintala" (lCD-X. 'in plus. p. Prietenul meu. Diagnostic diferential Distinctia de alte conditii clinice asemanatoare este probabil cea mai dificiHi din 'intreaga patologie psihiatrica. J.

contribui la aparitia conditiei. Desigur, doctrina psihanalitidi, iar in ultimul timp, teorii cognitiviste sau comportamentiste fac eforturi de a se inscrie in patogenia acestei tulburari de personalitate. 5. Date epidemiologice Conform studiilor din domeniu, tulburarea defetista este una din cele mai frecvente tulburari de personalitate, repartitia pe sexe fiind de 2 la I in favoarea femeilor. 6. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice _ refuzul, evitarea sau ignorarea experientelor placute; _deschidere ~iatractie pentru situatii negative, chiar dezastruoase, ca ~i pentru relatii malefice, in pofida prevenirii sau impiedecarii de dHre prieteni sau persoane bine intentionate; _ trairea culpabilizanta a realizarilor sau succeselQr; _ incercarea de anihilare a evenimentelor pozitive prin acte defavorizante, care ii produc pierdere sau suferinta; _ rejectarea relatiilor pozitive ca ~i a persoanelor care-i of era ajutor sau suport afectiv; _sacrificii nesolicitate ~iculpabilizante pentru cei care beneficiaza de ele. 7. Complicatii Din analiza trasaturilor acestui- tip de personalitate se constata esenta lor depresiva. Altfel spus, tulburarea defetista a personalitatii se inscrie in spectrul depresiilor. Tocmai de aceea, distimia, episodul depresiv maj or ca ~isuicidul reprezinta complicatiile acestei conditii.

TULBURAREA SADICA A PERSONALIT ATII

,

1. Definitie ,
Tulburarea sadica este definita printr-un "pattern pervaziv de cruzime, de comportament agresiv ~iumilitor, care apare devreme in viata adulta" (H.I. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, 1994, p. 748). Termenul de sadism provine de la Marchizul de Sade care a descris persoane ce traiau satisfactia sexuaUi in timp ce chinuiau pe altii, sau i~i agresau partenerul sexual, tulburare inscrisa in grupa parafiliilor. 2. Statut nosografic actual Tulburarea sadica a personalitatii nu a fost inclusa in nici 0 editie a ICD-ului ~i nici in editiile I-III ale DSM-ului. Ea ~i-a facut aparitia in nosografie in anul1987, odata cu DSM-III-R, in care a fost inclusa la paragraful "Categorii diagnostice care necesita studii suplimentare". Cu toate acestea, ea nu a fost preluatii de catre DSM-IV (1994), fara a se emite vreo explicatie sau precizare. In opinia noastra, motivele acestei aparitii meteorice se refera atat la introducerea, cat ~i la excluderea ei din taxinomiile internationaIe:

Adio deci, iubiti prieteni ai nebuniei

Introducerea ei a fost determinata nu atat de realitatea clinic a, ci printr-o indue tie teoretica impusa de: - industria cinematografica americana, in care crima, asasinatul sau eel putin bataia nu lipsesc din nici un film (prezentat pe ecranele noastre); - ca 0 entitate simetrica, de echilibru, la tulburarea defetista a personalitatii. Excluderea ei din taxinomiile actuale (lCD-X, 1992 ~i DSMIV, 1994) a fost determinaUi de: - transferul continutului sau (substantei sale) tulburarii dissociaIe sau antisociale a personalitatii; - deplasarea descarcarii agresivitatii insului de la forma vie, concreta, directa, Ii forma deghizata, abstracta, indirecta prin "arta cinematografici1" ~i "sport", fapt ilustrat prin cre~terea terifianta a agresivitatii din filme ~i a fanatismului "suporterilor" din tribune.

189
188

u

3. Factori corelativ-etiologici Etiologia propriu-zisa a tulburarii este necunoscuta, dar printre supozitiile etiologice se mentioneaza: _ maltratarea fizica ~i psihica la varsta copilariei; _ dezvoltarea intr-o familie in care au existat situatii ~i conduite caracterizate prin cruzime. 4. Date epidemiologice Tulburarea sadica este rar int~nnita, dar in rapoartele medicojudiciare prevalenta ei este mult mai mare. Se consemneaza faptul ca repartitia pe sexe este net in favoarea barbatilor. 5. Tdisaturi psihologice ~i psihopatologice _violenta fizica sau cruzimea in relatiile interpersonale prin care i~i domina partenerii, rara intentia de a obtine beneficii materiale; _ exacerbarea violentei in situatiile in care victima se opune, riposteaza, nu se lasa dominata sau intimidata; _ insultarea zgomotoasa sau umilirea celorlalti in public; _ absenta comportamentului violent (sau reprimarea acestui comportament) in relatia cu cineva mai puternic sau cu un statut socio-profesional inalt; _rara a lIl:anifesta violenta sau cruzime, cei in cauza sunt fascinati in fata unor astfel de scene sau a mijloacelor care Ie produc; _ agenezia empatiei, milei, respectului ~i savoarea incalcarii normelor sau conduitelor morale; _traiesc satisfactia suferintei altora pe care 0 cauta dnd nu 0 pot provoca; _ obligarea altora de a provoca suferinta semenilor; _in vederea provocarii suferintei pot recurge la mijloace indirecte: minciuna, in~elaciunea, zvonul. 6. Complicatii _ interferente cu politi a ~i cu justitia; _ invalidare socio-profesionala sau familial a printr-o proasta relationare; _ dependenta de alcool sau de drog. 7. Diagnostic diferential Tulburarea sadica a personalitatii trebuie deosebitti de: _ sadismul sexual, care prin conduita sadica ~i, in special, prin actele sau scenele sadice confera acestorpersoane 0 satisfactie sexuala; _ tulburarea dissocialli de personalitate care (spre deosebire de tulburarea sadica) debuteaza in copilarie sau in adolescenta.
190

BIBLIOGRAFIE
Aarkrog, T., The borderline concept in Childhood, adolescence and adulthood. Acta Psychiatrica Scandinavica, 1981, suppL 293. Abraham, K., Notes on the psychoanalitic investigation and treatment ofmaniac-depresive insanity and allied conditions. in: Selected papers on psychoanalysis, Hogarth Press, London, 1927. Belciugateanu, c., Caracterul in cadrul psihopatiilor. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1963, 7, 5, 453-458. Bleuler, E., Dementia praecox or the group of schizophrenias. International University Press, New York, 1911. Cleckley, H., The mask of sanity: an attempt to clarify some issues about the so-called psychopathic personality. C.V. Mosby, St. Louis, 1966. Cloninger, c.R., Surachie, D.M., Pyzybeck T.R., A psychological model oftemperament and character. Arch. Gen. Psychiatry, 1993,50,975. Cullen, V., Nosology. In: Three hundred years of psychiatry, I.Mc Alpine and R. Hunter, 1772, p. 473-379. Damian, N., Aspecte ale fondului structural cu valoare determinanta in functiile de integrare ale psihopatului in realitate. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1971, 16,4,313-318. Esquirol, J .E.D., Des maladies mentales. Bailliere, Paris, 1838. Fenichel, 0., The psychoanalytic theory of neurosis. P .Kegan, London, 1945. Freeman, C.P., Personality Disorder. In: Companion to Psychiatric Studies (R.E. Kendell, A.K. Zealley, eds.), Churchill Livingstone. Edinburgh, 1983, p. 355-373. Freud, S., Obsessions and phobias, their psychical mechanismus and their aetiology. In: The standard edition of the complete psychological works. Hogarth Press, London, 1895. Freud, S., Psychopathology of everyday life. Fisher Unwin, London, 1914. Fromm, E., The fear of freedom, P. Kegan, London, 1942. Gabbard, G.O., Theories of Personality and Psychopathology: Psyhoanalysis. in: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.I. Kaplan,

191

BJ. Sadock, Eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1995, p. 431-478. Gelder, M., Gath, D., Mayou, R., Personality Disorder. In: Oxford Textbook of Psychiatry. Oxford University Press, Oxford, New York, Melbourne, 1989, p. 124-153. Golu, M., Dinamica personalWitii. Ed. Geneze, Bucure~ti, 1993 Gunderson, J.G., Borderline Personality Disorder. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.I. Kaplan, B.J. Sadock, eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1989, p. 1387-1395. Gunderson, J.G., Kolb, J.E., Discriminating features ofborderline patients. American Journal of Psychiatry, 1978, 135, 792-796. Gunderson, J.G., Phillips A. Katharine. Personality Disorders. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.r. Kaplan, BJ. Sadock, eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1995, p. 1425-1461. GutheiI, T.G., Legal Issues in Psychiatry. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (R.r. Kaplan, B.J. Sadock, eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1995, p. 2747-2767. Hall, c., Lindzey, G., Theories of Personality, John Wiley, New York, 1957. Henderson, D., Psychopathic states. Chapman and Hal, London, 1939. Ionescu, G., Posibilitati terapeutice ale comportamentului generat de imaturitatea afectiva si cognitiva: psihopatii, stari psihopatoide, oligofrenii. In: Terapie' psihotropa (rev.V. Predescu). Ed. Medicala, Bucure~ti, 1968,399-414. Ionescu, G., Explorarea personalitatii in clinica. Viata Medicala, 1970,27,18,845-852. Ionescu, G., Probleme ale structurarii ~i ale dezorganizarii personalitatii. Analele Universitatii Bucure~ti, seria Psihologie, 1971, 20, 151-169. Ionescu, G., Raportul psihopatie-nevroza sub unghiul evaluarii capacitatii de munca. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1972, 17, 6, 503-522. Ionescu, G., Aspecte ale tratamentului psihofarmacologic al tulburarilor de personalitate. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1974, 19, 1,39-49. Ionescu, G., Le proprium et l'unicite de la structure somatique et psychologique de rindividu. In: Revue de medecine psychosomatique et de la psychologie medicale, 1976, 18,3,290-296.
192
,

Ionescu, G., Investigation de la personnalite des mala des depressifs par des tehniques projectives. Rev. Roum. Sci. Sociales, Serie de Psychologie, Bucarest, 1977, 21, 2, 219-236. Ionescu, G., Criteriile si coordonatele sanatatii, mintale. , Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1979,24,2,81-90. Ionescu, G., Normal ~i patologic in viata psihicii. Ipostazele saniitiitii mintale. In: Probleme fundamentale ale psihologiei (coord.B. Zorgo). Ed. Academiei, 1980,317-325. Ionescu, G., Metodologia ~i epistemologia diagnosticului clinic: aspecte specifice ale diagnosticului psihiatric. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1987,32, 1,9-24. Ionescu, G., Continutul epistemologic al diagnosticului clinic. Filosofie ~i Medicina (red. F. Georgescu), Ed. Medicala, Bucure~ti, 1989,54-91. Ionescu, G., Entitati cHnice in curs de validare nosograficii: schimbari persistente ale personalitatii. Psihiatrie, Pedopsihiatrie, Psihologie Medicala, 1995,3, 1,6-11. Ionescu G., Analiza critica a unei noi entitati nosografice: tulburarea borderline a personaliHitii. In: "Ps'ihologia vietii cotidiene" (Ed.M. Zlate). Polirom, Ia~i, 1997, p. 211-222. Janet, P., L'automatisme psychologique., Ed. Felix Alcan, Paris, 1889. Janet, P., Les obsessions et la psychastenie., Ed. Felix Alcan, Paris, 1903. Janet, P., Les nevroses., Ed. Flammarion, Paris, 1909. Kaplan, R.I., Sadock, B.J., Grebb, J.A., Synopsis of Psychiatry, Personality Disorders. Williams Wilkins, Baltimore, 1994,731-751. Kernberg, 0., Severe Personality Disorder. Yale University Press, New Haven, 1984. Koch, J.A., Die Psychopathichen Minderwertgkeiter, Dorn. Ravensburg, 1891. Kohut, H., The Analysis ofthe Self. International Universities Press, New Yark, 1971. Kraepelin, E., Uber paranoide Erkrankungen. Zentralblatt fur die gesante Neurologie und Psychiatrie, 1912, 11,617-638. Kraepelin, E., Dementia praecox and paraphrenia. Livingstone, Edinburgh, 1919. Kraepelin, E., Manic depressive insanty and paranoia. Liv-

193

,j

J

,i

D. MedicaHi. B.. Vaillant.e. Bucuresti. Patologie obsesiva. T. A psychobiological perspective on the personality disorders. M.Bucure~ti. Millon.. World Health Organisation. Die.. 1960. Classification of Mental and Behavioural Disorders. London.36. 1989. Archives of General Psychiatry.S. M. St. Shervood.E. Schneider. 1992. AmJ. Zlate.. Bataille. K. Personality Disorders. Washington.. Physique and character. Traite des maladies mentales.. Sadock. Ed. Ed. A brief review of issues and data. Clinical description and diagnostic guidelines.. Schneider.. 195 194 . Classification of Mental Disorders. . American Psychiatric Association.. Baltimore. Perry. copilului Cll comportament dizarmonic. International Statistic Classification of Mental Disorders... IIIrded. 3. 1988. Kegan Paul and Trench. .32. B. Ed..J. Siever. 255-264. Neurochirurgia. Berlin.60-63.The lCD-VIII. Un model sintetic-integrativ al personalitatii. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Are there borderlines in Britain: A cross validation of U.E.958-986. Perry... Maudsley. World Health Organisation. Medical enquiries and observations upon th~ diseases of the mind. 31-43.. Petrilowitsch. . Vaillant.C. 1935. G. 1893. Boto~ani. Personality Disorders. Sadock~ ets. . P. Ziate. 1955 . Pers. Revista de Psihologie. Sociopathy as a human process. Kretschmer. Eul si Personalitatea..Karger.. Philadelphia.. Geneva. Responsability in mental disease. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.. Edinburgh. Milea. Personality Disorders.39. 1974. Psihopatiile in semnificatia clinica ~i relationaHi. Avoidant personality disorder. Revista de Psihologie. 1921.. K.. Classification of Mental Disorders. Vaillant. 1860. 1987. Neurologia.. findings. B. Abnorme Personlichkeiten.353. D. Psihiatria. K.) Williams Wilkins.e. Der sensitive Beziechungswahn (1927). Wright. 1953. . Kroll et al..L.29. In: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV). American Psychiatric Association.A. 1997. Baltimore. Washington. U'izarescu. 5-16. Psychopathic personalities. Arch.. Le«. 1965. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H. Magnan. London. Paris. 1985. V.. 1961. Pinel. Cassel. Washington. 1981. 0 Comportamentand Intelect Disorders. 1924. J. Traite medico-philosophique I'alienation mentale ou la manie. K. H. Washington. J. 1975. 1.. Paris. Particularitati . Spitzer. Paris.17-24. N. London.ons cliniques sur les maladies mentales. Ziate. The lCD-X. Psychiatry.5.. 1. 1987 . Vlad. Kaplan. Journ. The lCD-VII. David.).629-673. Klinische Psychopathologie.!. Caracter.. Bristol. E. . 1991. American Psychiatric Association. A treatise on insanity and other disorders affecting the mind. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders.!. American Psychiatric Association.. .. Personality Disorders..Springer. . L. 1885. G.. Gilbert-Piper. Williams Wilkins.. Geneva.. 1647.C... 1352-1387. 1994..C.J. R.. Ed. Caille et Ravier. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. World Health Organisation. 1973. caracteriale si de temperament ale . Gen. DSM-III-R. Rush. Trei.. 1970. Archives of General Psychiatry.Quardrat. Kaplan. M. Ed. J. . London. Geneva.E.. In: Themes and variations in European psychiatry.. Kegan. 15.ingstone.. 1995. pt ed. R. et al. M. 1812. 1979. 148. 1980 .. G. eds. Kretschmer.. . 1801. metodologie pentru determinarea tipurilor de personalitate. D..Psychiatry. Ph. 1950. BJ. Basel. 1991. Pritchard.C. Crossing the border into borderline personality and borderline schizophrenia. N. Morel.

128. 10 Cenestezie. 159.60 Fantasme. 100 Episoade psihotice tranzitorii. 69 Episoade psihotice scurte.r INDEX TEMATIC Acting-out. 39. 35 Autoipostaziere.99 196 Comportament manipulativ. 33 Agenezie morala. 39 Comorbiditate.35. 144 197 .i empatice.46 Cluster. 24.99 Diagnostic monotetic.ionaHia Maladiilor. 30.iaPsihiatrica Romana.aterapeutica. 39 Bolnav psihic. 139 Caracter narcisic. 154 Boala psihica. 54.31. 98 Eutimie. 33 Compulsie. Fenichel). 63 Dezvoltari psihopatologice. 165. 179 Diagnostic adi1.iune reac1.52.. 100. 29 Caracter obsesional. 166. 69. 63 Depresie de fundal (E. 155 Anetopatie. 154 Caracter fobic (0.31 Dispersia identita1. 69. 29 Caracter oral (K. 31 Fobie sociala. 68.ionala. 12 Armura a caracterului.37 Asocia1. 39 Borderline. 60 Boala anancasta (M. 37. 23 Brevilin. 24 Distonic.ficare a personalitatii. 154. 134 Comportament pasiv-agresiv.127 Camp sanogenic. 143 A1coolomanie.a de substan1.116 Displastic. 101. 176 Diviziune. 144 Antropologie.152.ii. Abraham).146. 77 Cverulent. 128 Automanipulare. 20.60. 134 Fantezie autisUi. 23 Antisocial. 132 Ego sintonic. 54. 23 Agorafobie.45. 172 Depresie secundara.32 Dubla depresie. 29.7l Contratransfer negativ. 29. 55 Diagnostic politetic. 60 Clarificare.21 Disponibilita1. 55 Disociere. 86 Grupuri heterogene de psihoterapie.ional. 59 Ego ideal. 24 Antrenamentul autoafirmarii. 152. 165 Depresie cu temperament rau (K. 171.71 Clasificarea Interna1. 22. 53. Kraepelin). 143 Forma1. 153.39.. 134 Dissocial.69. 22. Schneider). 85 Binomul tulburare / modi. 111 Anancast.45. 33 Dependen1. 35. 21 Caracter anal. 48. Lazarescu). 59. 108.69 Distimie. 153.a. 52. 23. 184 Diacronic. 23 Catarsis. 30 Asociatia Psihiatrica Americana.ial. 168 Depresie majora. 152 Confruntare. 144 Grupuri lent-deschise de psihoterapie.59.121 Alian1. 179 Binomul complicatie / comorbiditate. 9. 175 Autoreferen1. 16 Defensa. 172 Caracteropatie.

33 Idiografic.42.22.8 Idiotie mora1a (V. 18 Personalitate creativa (D. 25 Personalitate inadecvata (D. 61. 24 Personalitate schizoida. 17. 90 Personalitate autoagresiva. 163 Personalitate amoral a. 20 Personalitate accentuaUi. 70 Nevroza de caracter. 91.23 Narcisism. 25 Personalitate agresiva.32 Histrionic. 86. 64 Patomorfoza.25.32 Neutralitate binevoitoare. C. 35 Masochism. 126 Personalitate psihopatica. 128 Longilin. 30 Modelul medical al bolii. 159 Personalitate oral a. 21. 146 Personalitate cu orientare receptiva (E. 8 Nosografie psihiatrica..187 Paranoia. 180 Morallnsanity. 66 Heteroatribuire. 17 Personalitate imatura.18. 81 Parasuicid. 13. 1.i. (32 "Nebunie rara delir". 30. 176 Invalidare psihica.14 Moralopatie.165. Magnan). Fromm). 179 Modificari persistente ale personalitatii.147 Personalitate isterica. 30 Personalitate de nive1 scazut. 62 Insight. 61 Interpretare. 7 Personalitate autista. 80 Paranoiac / paranoid. 178. 146 Personalitate paranoida. 24 Influenta patop1astica a varstei. 15 Inferioritate psihopatica (J. 22 Nebunie morala (1. 150. 80 Personalitate premorbida. 104 Personalitate anancasta. 125 Intranosomorfoza. 180 Normalitate psihica. 125 Identificare proiectiva. 71 Invalidare functionala.139 Personalitate psihastenica.Heterocronie. 7 Personalitate hetero-agresiva. 99. 30 Personalitate sociopatfl.32 "La belle indiference". 16. 71 Modificare de personalitate. 90. Henderson).22 Negarea. 165 Patomorfoza intrasindromali. 14. 155 Personalitate psihoinfantila. 104 198 I I 199 . 8 Parafilie. 7 Modelul relational. 84 Hipocondrie. 104 Personalitate anxioasa. Pinel).21 Manifestari clastice. 142. 15. Prichard).22 Personalitate antisociala. 14 Isterie. 154 Personalitate anormala (Ph. 30 Personalitate normal a.J . 31 Izolarea. 29 Nomotetic. 20. 144 Personalitate armonioasa.187 Personalitate. 119 Pattempervaziv. 8. 187 Mecanisme de aparare ale Ego-ului. 164 Manualul Diagnostic ~i Statistic.18 Personalitate dizarmonica. Henderson). 17. 126 Personalitate de nivel inalt. Koch). 7 Personalitate obsesiva.

160. 122 Psihoterapie de grup. 112 Schizofrenie ~tearsa. 35 Sociofobie. 171 Psihoterapie cognitiv-comportamentala. 171 Psihoterapie suportiva. Kretschmer).24. 177 Psihoterapie cognitiva.177 Psihoterapie rogersiana (nondirectiva). 7 Suicid. 69. 75. 178 Reactii psihopatologice.25 Psihopatie exploziva. 22. 164 Rezidual. 96 200 Schizofrenie latenta. 39 Sindrom episodic de discontrol. 123 Psihanaliza.160 Terapia de familie. 166.Personalitate cu vointa slaM (K. 122 Testul Aperceptiei Tematice. 104 Spita pozitiva. 30 Simp tom psihic. 111 Testul Rorschach. 178 Schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boala psihica. 112 Schizofrenie pseudopsihopatica. 182 Structurari ale personalitatii. Schneider). 90 Tip borderline. 96. 146 Stare psihopatica. 91. 111 Tip anestezic (insenzitiv). 163 Psihopatie fanatica. 26 Reiterare a manifestarilor. 53. 112 Schizofrenie borderline. 80 Psihopatie paranoiaca. 112 Schizofrenie prepsihotica. 184 Sadism sexual. 184 Proiectia. 100. 146 201 . 29 Tip de personalitate compliant (Karen Homey). 52. 41 Tip de personalitate. 96 Schizofrenie de spectru. 27 Sistem axiologic. 184 Statut nosografic.171. 122. 112 Semiologie psihanalitica. 96. 127 Personologie. 184 Registrul Danez al gemenilor. 154. 77 Psihoterapie analitica. 146 Personalizarea relatiilor. 69. 144. 20. 184 Procese psihopatologice. 17 Stare psihopatoida. 175 Temperament depresiv (E. 108. 166. 77 Picnic. 163 Psihopatie impulsiva. 45. 8 Sistemul taxinomic american. 96 Schizofrenie pseudonevrotica.37 Schizofrenie ambulatorie. 53. 29 Psihiatrie extramuros. 168 Teoria rnvatarii. 12.22.177 Psihoze carcerale. 63. 112 Schizofrenie moale. 190 SchimMri persistente ale personalitatii. 178 Psihoze de detentie.184 Schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 traire catastrofica. 169 Tip ciclotim. Testul Szondi. 21 Prevalenta intemosografica. 179 Stari reactive. 52. 111. 177 Psihoterapie exploratorie. 45. 9. 96 Schizofrenie pseudoprodromala. 181 Schizofrenie. 140 Sociopatie.32 Psihagogie. 27 Stadiu anal. 15. 34 Postprocesual. 35 Sistemul taxinomic european. 155 Stadiu oral. 23.162 Psihopatie. 9. 81 Psihologie sociala. 172 Terapie comportamentala. 28.

150. 102. 154 Tulburare antisociala a personalitaiii. 150 Tulburare expansiva a personalitaiii.158 Trasaturi diferentiale de varsta. 44. 90. 138. 36 Tulburare anxioasa a personalitaiii. 3 1 Trasatura de personalitate.44. 132. 9 203 .52 Vulnerabilitate psihica.136.136.86. 44. 86. 82 Trasaturi facultative de personalitate. 85 Trasaturi psihologice.49 Tulburare deliranta. 176 Tulburare ciclotimica.146. 150. 94. 90 Tip senzitiv. 176 Tulburare depresiva a personalitaiii. 44.117.107.43.105. 128.88 Transferential. 70. 149.118. 30. 36. 143. 136. 44.142 Trasaturi eseniiale de personalitate. 172 Tulburare nevalidata de personalitate. 138.143 Tulburare partial-validata de personalitate.82 Tulburare anancasta a personaliHiiii.138 Tulburare anxioasa (nevroza anxioasa).90.21.162 Tulburare evitanta a personalitatii. 187 Tulburare narcisica a personalitaiii. 45.46. 82 Trasaturi difereniiale de personalitate. 46. 40 Tulburare de spectm. 30. 143. 56. 49.92. 44 Tulburare pasiv-agresiva a personaliHitii.96. 39 Tulburare dissociala a personalitaiii. 101. Trasaturi diferential-culturale. 189 Tulburare schizoida a personalitaiii.107 Tulburare specifica de persona1itate. 57 Trasaturi asociate de personalitate.Tip deta~at.57. 8 Zona incerta. 143 202 Tulburare de personalitate.108 Transfer negativ. 98. 81. 44. 93. 160 Tulburare negativista de personalitate (DSM-IV).43.94. 44. 147 Tulburare borderline a personalitaiii. 86. 98. 81 Tulburare de compOliament.61.15. 9.152. 187 Tulburare autorepresiva a personalitaiii.111. 102. 187 Tulburare dependenta a personalitatii. 139 Tip hiperestezic (hipersenzitiv).179 Tu1burare de personalitate de nive11nalt. 135. 36. 82 Trasaturi psihopatologice.79.45. 77 Traire egosintonica. 30 Tulburare de personalitate de nive1 scazut. 160 Tulburare schizotipala a personalitatii. 150 Tu1burare de personalitate In curs de validare. 182 Tulburare de panica. 40 Tulburare defetista a personalitatii. 104.125.135.107. 39. 102. 44. 109. 93. 41 Tip impulsiv. 50.94. 87 Tulburare de stress post traumatic.178 Tu1burare cvemlenta a personalitaiii.187 Tulburare sadica a personaliHitii. 43 Tulburare de trasatura. 38. 160 Tulburare emoiional-instabila a personalitaiii. 130.80 Tulburare histrionica a personaliHiiii. 117. 93. 45. 139 Toxicomanie. 76 Traire fantasmatica. 36. 81 Tulburare fobic-anxioasa a personaliHiiii. 164 Tip insenzitiv.129. 47. 117 Tulburare senzitiva a personalitaiii. 109 Tulburare fanatica a personaliHiiii.176. 36. 109.134.58. 143 Tulburare genera1-validata de personalitate. 48.187 Tulburare obsesiv-compulsiva a personalitaiii. 40 Validitate. 130. 44. 48. 44 Tulburare astenica de personalitate. 44. 142. 108 Tulburare controversata de personalitate. 79. 43. 158 Trasaturi difereniiale de sex. 147.45. 159 Tulburare paranoida a personalWitii. 45.49. 143. 81 Tulburare de somatizare. 86 107. 138 Tip hipertim. 30 Tulburare de sine. 44.168 Tulburare depresiva (boala depresiva) . 135. 84 Trasaturi caracteristice de personalitate. 117.44. 49. 130. 168 Tu1burare masochista a personalitaiii. 33.80. 45. 116.25.22.152. 44. 22.44. 9. 36.98. 130. 134. 46.172. 147 Tulburare autodestmctiva a personalitatii. 118.149.117.

R. 126.' . G. 127 Golu.. ll5.99.131. 191 Bleuler. 147. G.28.'~""""~----- .103 Diazepam. 15. P. 146.91.96.151.87. 51. 91. 184. 139.189 Damian.48._'" _'..151 Ludiomil. 187. 0. 113. 152._. 155. ll4. 173 Gutheil. 90..179.98. 74. llO Pamate.124 Zoloft. 114.171. 191 Belciugateanu.. llO.145..40.35.97. N. 124. 179. Gunderson. 124 Trimipramina. 13. H..80. 146 Freeman.124 Periciazina. M. 73. 125 Cleckley.•. 37.41.95. 78.151.177 Lerivon.95. 75.. 112.131.103.. 127 Gelder.161. 41. 192 Hipocrate.169. 0.191 Cloninger. 13..151. __ " .145. 89.- 'n' __ '"~'M.162. A. 124.167. D.171.50. 124. 192 Hall. w • __ r_~ ~ __ . 171 204 I I I INDEX DE NUME Aarkrog. 35.171 Valium. 152 DSM-III-R.152._~- ."~-_.173. K. 152 Fenichel.81.89..47._ .187.. 161 Clorpromazina.68..98. E.172.49. 89. 171. 89 Xanax. --_ .42 Hoch.'~_~'_""'-C"_~~_'-"- __~''"'"'h'''~'_''~ __ '''~ -''' ••.36. 171 Tanakan. 169. W. 138.171. 105. 178 ICD-X (1992). 110.45. 140. 131. 169. 14 Falret. 139.93 Neuleptil.95 Ginkgo Biloba. 74. C.... 192 Henderson. 154._" . J.184. 191 Charcot. 74._. 76. 37.99. 132. 146. 137 Melleril.125. INDEX FARMACOTERAPEUTIC Alprazolam.89. 124.167 Tranilcipromina. 44. 161 Saruri de litiu.137 Mirenil. 205 U • '. 155. __. 34. 95. G. 104.89. 89. 191 Esquriol.155 Fromm. 154.'.93. 146 ICD-X (1990). 139.~-- . 14." ~. 137. 34.124 Carbamazepina.. 74.167.-. J...55.59.55. D. 137 Levomepromazin.61. 155. 73.180. 121.145.49. J.177 Haloperidol. 74.97. 145 Clomipramina. 191 Cullen.. . 76.177 Clonazepam. 133. 90 Homey Karen. C.81. 136 Sertralina.124.45. 89 Finlepsin. C. J.. 118.137 Maprotilina. 172.132.74. J. 100.50. 89..76 Gath.151.91. 89. 140. M.167. ll9. T. 34. 189 DSM-IV. 167....151. S. ~ -. 36..145. D. 189 104.44.96. 103..103.67. 15 Freud. 177 Tegretol. 172.30. 17. 28.. 110 Prozac (fluoxetina).. _ ~_~ . 74. C. _. 168.97. E. M.. 145 Flufenazina..99.29.61. 74. 58." -"". 146 Gabbard. 191 Abraham. 145.137. E. 192 Grebb.171 Hydiphen. 23. 147. A._ - -.45. 124 Tioridazin. 124 Herphonal. U?7 Mianserina. 187. 113.89. T._. 26.

16.168.55.. C. • situatia de a fi singur in afara locuintei.m. 194 Phillips Katharine. 55.140. 76. aceea de team[] pentm spatii deschise. 125.. 54.28. 22...22.146. 114. P.. 147... 192. 193 Jones. Termenul este preferat celui. 80. 194 Lindzei. 90. 187. 73. 54. 168. 140..119. 28. ele sunt traite cu 0 tulburare rnarcata. Actualmente. 13 Magnan. H.. conform careia.90. 187.. 17. terapeutul: .) (gr. 172. 1..104. 173 Pinel. 15.. termen prin care definim: • consumul cronic ~i excesiv (sub aspect cantitativ) de alcool. agora . 139. V. a. 155. J. 115. 15..164. 187. prin DSM-IV. 154. 147.194 Uizarescu..t. C. 28.168.. 0. a. Alianta terapeuticii (a. 193 Janet. 140. 113...168. Intmcat.113. 195 152.urmare~te sa fomleze 0 alianta reala ~imatura cu Ego-ul con~tieI1! ~iadult al pacientului. 16. M.180. 194 Pavlov. 195 Spitzer.195 Vlad. 13 Kaplan.163.80.132. Prin a.26. 16. 154. 118. 194 Pritchard. (gr. phobos . R.. A. tulburarile de personalitate erau considerate ca distorsiuni de rnoralitate sau stari de a. 121.) denumita ~i aliantii de lucru. intraductibiUi. 119. 91. • determinat de dependenta fata de aceasta substanta. N. M. ci anxietate corelata cu: • locuri sau situatii din care ie~irea este dificila sau jenanUi. L. G.. B.. an = lipsit de + genesis = producere)..138. 172. autobuzul sau cu trenu!. 132. E.. Schneider. 91. G.162.. Pana in ultimii ani termenul a fostfolosit in acceptie etimologica. imbogatindu-~i totodata continutul. 152. 1. 195 ratie. 153 Rush. sau greu suportate. 169.. 194 Sadock.139. 153..97. 153. 40. 20. agresivitate sau atacuri nernotivate.piata. de aIcoolism.7 Vaillant. cuprinde aspectele rationale ~i con~tiente ale relatiei terapeut-pacient. 194 Maudsley. 189. 13. 155.81. 13. caracterizeaza persoane lip site de rnoralitate. Siever. H. 169. 193 Kraepelin. a. pe un pod sau in aglome• irnprejurarea de a calatori cu autornobilul. 115.80. G. GLOSARAL UNOR TERMENIDINTEXT Acting-out. 194. 193 Koch... 127 Morel.. 15. 13. 153. 58.48. 13 Perry. • care exprirna dorinte sau conflicte incon~tiente. 169. E.99. a. sintagrna psihanalitica polisemica. in timp ce • termenul de alcoolomanie cunoa~te 0 strfmsa analogie ~i pattern al dependentei cu acela de toxicomanie.t. M. 81. 15. C. 99.. 155. Ph.------------------_ Zlate. A.194 Kretschmer. 153 Jung. 48. R. 195 ~20~6. Altfel spus.24.193 Kohut. 15. 104.teama). 58.178. G. J. 30. 189 ' Ionescu. 195 . acesta vizeaza in primul rand farmacologia alcoolului ~i nu dependenta de alcool. 104.186. 68. P. indeob~te utilizat. 112. 193 Kernberg. E. Agorafobie. 194 Petrilowitsch. 118. 139. Notiunea de a.m. 50.m. 138.162. 194 Reich. 194 Mayou. AIcoolomanie. K. H. Agenezie moralii (a.172. • ilustrate in plan cornportarnental prin conduite insolite. 1. W. B. 115. 146.138. B. 28. fiind considerata nu 0 fobie.179. 189J.184.J. 126. Daca aceste situatii sau imprejurari nu pot fi evitate.. a fost cosiderata ca 0 fobie specifica. 13. ~i-a extins sfera. este tributara conceptiei existente in prirnajumiitate a secolului trecut.91. N.154.121. 34.

Antrenamentul autoafirmarii. care ar trebui. Armura a caracterului. . . constituie 0 parte esentiaUi a procesului terapeutic ~ise bazeaza pe acordul reciproc. termenul de a. scrupulozitate. reintegraUi ~i reconsolidata. inflexibilitate. absent din "V ocabularul Psihanalizei". Caracter anal. in timp ce sinonimul sau. am utilizat. intrucat: etica fiind ~tiinta principiilor ~ia nonnelor morale. desemneaza persoane caracterizate prin ordine. Anancast. In mod surprinzator.. aceasta ar trebui inlocuita cu: • notiunea de moralopatie. notiunea de a. alcool sau mancare. cu reala traditie europeana.In aceasta lucrare. Anetopatie. mai putem adauga: preocupare excesiva pentru curaienie corporala ~i con~tiinciozitate scrupuloasa pentru situatii sau obligaiii minore. Borderline (engl. La acestea. Autoipostaziere. incapatanare ~i zgarcenie. realizarile ~i posibilitatile sale. o. a unor roluri extreme sau insolite. Tendinta autorefereniiala caracterizeaza: • persoane cu cote inalte la scala paranoiei ca ~i • pacienti cu tulburari din spectrul paranoid. semnifica pedanterie. Autoreferential (a) procedeu. inacceptate sau criticate de catre cei dinjur. de a lucra impreuna. notiune heteroclita. notiune relativ rar utilizata. mai ales de victima sau de lider. mai ales de justificare a unei pozitii. nu este pe deplin stabiHi ~i de aceea ea trebuie sa fie observaUi. dintre terapeut ~i pacient. fata de 0 persoana dar ~i fata de droguri. Automanipulare. este 0 tehnica relativ recenta de de psihopsihoterapie care: . . invalidata: • sub aspect lexical (notional) ~i • sub aspectul sernnificatiei. (aflat in relativa sinonimie cu acela de obsesivo-compulsiv.i~i afla sorgintea in metoda cognitiv-comportamentala terapie. atitudini sau conduite proprii. este preluat ~iutilizat de noua taxinomie americana (DSM-IV 1994). slaba creativitate etc. cu speranta di expertii OMS de la Geneva vor invata lectia de moralitate a psihiatrilor americani ~i vor reveni la respectul valorilor clasice ale psihopatologiei europene. termen folosit de Wilhelm Reich. termen de origine germana. fapt susceptibil de a-i ameli ora sau consolida autostima.fortat). anankastos . este superpozabil sintagmei de caracter anal care afacut epoca in psihologia psihodinamica. . destinaUi sa acopere 0 zonajenanta pentru psihiatri. dar ~i tendinta sau conduita. . • un subtip de tulburare a personalitaiii. explicit dar ~i implicit.t. consta in tendinta de explicare ~i. care apartine ~colii psihopatologice franceze). rar folosit. aceea dintre normal ~ipatologic. de asemenea. (gr. C. de granita). dintre care cele mai importante sunt: • graniia dintre normalitate ~iboala psihica. mai ales in perioadele de transfer cand stabilitatea ei slabe~te. a 209 . ' A. aparuta in ultimul sfert de secol. de obsesivo-compulsiv. a. incriminate de anetopatie.o. aceasta noiiune a inregistrat (pastrand inca) numeroase acceptii. al carei continut vizeaza. conform exigentelor situatiei terapeutice. sau cu • notiunea de caracteropatie. Termen lansat de S.) cu predispoziiie spre pasivitate ~idependenia. ca ~i la calitaiile. totu~i. ilustrate prin apelulla exemplul personal. exigenta. cu caracter neologistic este utilizat de ICD-X (1992). De~i nu este mentionat in dictionarele psihanalitice.0 tulburare propriu-zisa de personalitate. terrnenul de a. Caracter oral (c. Pe parcursul scurtei sale evoluiii. de fapt. fidel principiului unitatii europene a terminologiei. pentru a descrie (ceea ce ulterior au fost denumite) mecanisme de aparare ale Ego-ului.0 entitate nosografica independenta. polisemica ~i toto data incarcata de ambiguitate. • consta in invatarea ~i antrenarea pacientului de a-~i exprima cat mai deschis opiniile ~i dorintele.t. Freud (1908). moralitatea. Odata realizata.• pe care cauUi sa 11ridice la rolul de partener ~tiintific. ca ~i din alte dictionare internationale de psihologie. • 0 forma u~oara de schizofrenie. adoptarea (in mod insuficient con~tientizat) de catre unele personalitati histrionice.in vederea cunoasterii si rezolvarii dificultatilor sale.

porizare sau amanare fata de ariee rugal11inte sau solicitare. este definita eompulsia in dietionarele din Romania. trasaturi sau simptome: • percepute ca expresie a unei bali. pomindu-se de la momentuI na~terii sale pana in prezent. rara ca prin aceasta tulburarea de personalitate sa fie anulata.p. rar utilizata in psihiatria clinica. c. 0 gasim in sintagma Moral Insanity (J. exprimat prin demersuI anamnestic. ar trebui sa respecte anumite eriterii care. c. cat verbal-agresiva. nu are aHa tangenta dedit simpia omonimie cu termenullatin compellere . Freud). incalcarea sau sfidarea (cronic a) a valorilor 9i a normelor morale. in care ostilitatea subiacenta devine transparenta. motiv pentru care au mai fost denumiti procesomani. refuz.ite un act impulsiv. • evolutia lor concomitenta pe 0 perioada semnificativa de timp. dia . sUnt manifestari elinice. Pe de aWi parte. in care pacientul este analizat retrospectiv. in mod eronat. aria notiunii de cveruJenta este mult mai extinsa ~i semnifiea.). • sa aceepte sau ehiar sa soli cite tratamentul. Diacronic (fr. engl. manifestari c1inice.Zwang. Astfel. gr.In plan clinic. • asigurand astfeI comp1ianta terapeutica. mai nou. in fapt minore sau chiar imaginative.a. condamnandu-l astfella inactivitate. sel11nifica un meeanism defensiv. catharsis (gr. define~te actua1l11enteteama de a nu com. Pritchard. ca de exemplu dubla depresie ~ialtele. psihiatrii au introdus recent notiunea de c. Preluat de catre psihanaliza (prin J. in alt paragraf drept complicatie. CompuJsie c (germ. 0 tulburare de personalitate poate fi eomplicaHi (dupa cum ni se prezinta) cu 0 psihoza. urmata de o curgere (descEtrcare)emotionala intensa. trasaturi sau simptome care • • " I l 211 . in existenta sa. mod de examinare anaIitic. tem.a impinge. chronos . ea este intnlCatva sinonima eu notiunea de anetopatie ~i cu eeea ee putem denumi moralopatie. term en apamt la jumatatea seeolului trecut in psihiatria germana. lncercand 0 conformare pana la idel1tificare cu modelul medical al bolii.). purificare). schimbari. ce corista in retrairea putemica a unor amintiri. este reluat. c. care eOl1stain detumarea agresivitatii asupra propriei persoane. eonsiderandu-se nedreptatiti. preluat ulterior de psihiatria ~iehiar de literatura engleza. gase9te astazi. in psihiatrie atrage dupa sine reorienUiri l1osografice 9i noi sintagme psihiatrice.p. curatire. Termenul a fost uti lizat de Aristotel pentru a desemna efectul de curatire 9i eventual de "purificare" morala sub efectul un or piese dramatice. . Este un mod de abordare europeana a pacientuIui in care. se angajau in proeese pentru eauze. distorsionarea conduitei morale a fost cunoscuUi odata cu aparitia fiintei umane. • traite cu disconfort sau suferinta. c.'r-----------I [i fost descris de K.. ceea ce este prezentat drept c. are nevoie de 0 aWipersoana care sa-i poarte de grijii ~i "sa-i ofere tot ceea ce are nevoie". Notiunea de c. (intalnit cu preeadere in tulburarea pasiv-agresiva ~i borderline a personalitatii) este ilustrat prin pasivitate. Distonice. diferente. 1835). semnifica ignorarea. . nu atiit conduita revendicativa. Caracteropatie (c). frustrati sau in~eIati. pana aeum. unde avea sensul de eonstrangere. Stricto sensu. • etiologia relativ diferita a eelor doua afectiuni. prin care. Catarsis. oportunitate). nu au fost mentionate ~ianume: • aparitia relativ-concomitenta a celor doua tulburari. tara a-i argumenta neeesitatea. larg dispandita 'astazi sub sinonimii edulcorate (dibacie. termen cu utilizare restransa in psihiatria clasica in I f I I i 'I I' II care puteam desemna conduita unorparanoiaci denumiti persecutatipersecutori care. In plus.a. j r I I I Comportament pasiv-agresiv (c. notiune care define9te existenta concomitenta a doua boli Ia acela9i bolnav. • intalnite cu precadere in boli somatice ~i in ndburari nevrotice. dar acceptia 9tiintifica a c. cu actiune terapeutica semnificativa. catharsis-ul constituie un element psihic important al curei ipostaziat ulterior ca metoda (catharhitidi). camp larg de dezvoltare in cadrul psihologiei soeiaIe. in psihiatrie. Expresie a spiritului malefic.timp). Egosintonice. Abraham (1927) spre a ilustra pe eel care. notiune de veche sorginte. peste.e.prin. pe Ianga investigatia aetuala se recurge ~i Ia analiza longitudinala care poate evidentia intluente. exprimata prin cearta. fapt care • ii determina pe cei In cauza • sa caute medicul. Comorbiditate (c. Breurer 9i S. 210 f . Ne-am pennis aeeasta preeizare istorieo-etimologica pentm a putea argumenta faptul ea notiunea de c. CveruJent. a9a numita comorbiditate care in patologia somatic a este o realitate. AetuaImente. in DSM -IV (1994). flexibilitate 9i.compulsion).

Intranosomorfoza (Ln. sintagma freudiana de aparenta deta~are a terapeutului. disponibilitati de sorginte genetica ~ipsihosociala. poate cunoa~te 0 reducere (ca in cazul psihozelor infectioase) sau 0 cre~tere (ca in cazul tulburarilor de personalitate sau al depresiilor). n. In conditiile actuale. in limitele spectrului sau nosografic. m. gr. ~i. este considerat ca 0 elaborare defensiva. Totodata. termen intraductibil cu sens de intuitie.) semnifica procese mentale utilizate (de pacientul aflat in investigatie clinica sau in cura psihanalitica) pentru a se putea apara de invazia anxietatii ~i de trairea con~tienta a acesteia.d. structurarii. in cadrul curei psihoterapeutice.). la ri. nu critica. intraductibila ~i (poate tocmai de aceea). eventual. m. euthymia -lini~te sufleteasca).'mdulei. ce are in prim plan studiul clinic ~i anamnestic) in care accentul este pus pe analiza unui mare numar de cazuri. care pot avea influente nonterapeutice. • pacientii respectivi (in special cu boli psihice severe sau cu tulburari de personalitate) sunt noncomplianti la tratament. ca dragoste de sine. intelegere brusca. Ln. fara a-I influenta prin atitudinea sa. in opinia noastra. Mecanism de aparare (m. constituie eflorescenta autostimei ~i a Ego-ului ideal. ca 0 stare de grandoare. cuprinde: . Aceasta atitudine a terapeutului nu trebuie nicidecum inteleasa ca 0 reducere a interesului sau fata de pacient. al n. constituie un aspect sau 0 variant a a patomorfozei care. elaborarii unor reguli sau chiar legi ~tiintifice. pattern pervaziv). Datorita acestui fapt. notiune recent introdusa in psihopatologia clinica. m. ca expresie transfigurata fata de autostima scazuta. 213 . Venind din mitologie. • sentimentul certitudinii ~isecurizarii. mod de abordare (intrucatva opus celui diacronic. polisemica. La randul ei.).a. fapt care. Printre principalele acceptii ale notiunii putem nota: . De asemenea consideram ca m. ce of era posibilitatea unor formulari statistice ~i.a. psihotraumatizante sau frustrante. psihoterapeutul nuincurajeaza.) define~te modificarea manifestarilor c1inice ale unei boU.) care consta in modificarea incidentei diferite lor entitati nosografice. Insight (engl. Pervaziv (tulburare pervaziva. define~te procesul prin care semnificatia. ci ca pastrarea unei atitudini consecvent-empatice. care ii permite sa cuprinda prob1emele cele mai importante ale pacientului. dupa cum. contrariaza pacientul. cel putin in prima faza a psihoterapiei. Fidel acestui principiu psihanalitic. ca marca a unui mecanism de aparare. determinata de actiunea factorilor terapeutici. subiective.d.) consta in modificarea stabila ~i esentiaHi a unei boli. nu orice clarificare poate duce la ameliorare. nomos-lege. Dincolo de acceptia psihanalitica.. neinfluentata de reactiile sale personale. • implicat (sau inerent) dezvoltarii. aceste mecanisme sunt. Neutralitate binevoitoare (n. Narcisism (n). prin care n. i'l ajuta pe pacient sa faca fata tensiunilor interne ~isituatiilor stresante externe. nomoteticos-promovarea legilor). n.d. Nomotetic (gr. sau ca expresie a unei suferinte psihice ~inici • nu sunt considerate ca anormale de catre persoana in cauza. Este Ia. n. p. Sub un anum it unghi. b. Eutimie (gr. Tocmai de aceea. nu judeca. define~te modificarea stabila ~iesentiala a unei boli.. clarificare. consideram ca nu orice ameliorare poate fi atribuita procesului de clarificare. stare de echilibru psihic asigurat prin: • evitarea ori absenta influentelor sau situatiilor stresante. b. nu sanctioneaza.a. a intrat in psihopatologie la sf'ar~itulsecolului trecut cand S. nu promite.patomorfoza terapeutica sau patomorfoza de scurta duraHi. dar nu exista un consens asupra caracterului terapeutic al acesteia. sau pattern-ul unei trairi sau situatii devine clar. m. Patomorfoza (p.• nu sunt percepute sau traite cu disconfort.• prezent intr-o mare varietate de situatii. sunt expresia (chintesenta) influentei sociale ~ia experiantei de viata a insului ~i se manifesta prin aqiuni homeostatice incon~tiente care apar la conflicte ~itensiuni interioare. actual izate in situatii critice.nosomorfoza (n. m. implica doua acceptiuni: 212 • a doctrinei psihanalitice.patomorfoza clinica sau patomorfoza propriu-zisa ~i . Freud (1895) i-a atribuit semnificatia clinica. Se disting: .ra indoiala faptul ca aceasta clarificare duce la schimbare. • a psihoterapiei psihanalitice prin care n.

constituie principalul cadru de referinta in procesul terapeutic. nu mai este considerat 0 repetitie. este determinata de anxietatea fata de intimitate. sau chimiei care. Traire fantasmatica. ci 0 reactualizare (a experientelor ~i trairilor emotionale din timpul copilariei) declan~ata ~i favorizaUi de contextul psihoterapiei.m. fobia sociaHi). Cheie de bolta a psihanalizei. exprima 0 stare de teama intensa apreciata ca excesiva ~inerezonabila. aceasta. care poate fi considerat transfer pozitiv. psihiatria din afara zidurilor spitalului. In urma verifidirii experimentarii sau replicarii.a. prin care i se atesUiautenticitatea si veridicitatea. T. t. atitudinilor ~iexpectatiilor pacientului fata de terapeut. notiunea de t. uneori. define~te un pattern comportamental violent. Transfer (t. (denumita si fantezie autisU) este 0 sintagma psihanalitica ce ilustreaza un "mecanism de aparare" a Egoului. spre a-i putea astfel. Spre deosebire ~iin opozitie cu trans fe214 rul prapriu-zis. 215 . valabilitate (vedeti Larousse: Dictional' psihologic sau Dictional' medical). (lat. sau Psihiatrie Sociala ~i nici nu are in vedere moduri noi de abordare terapeutidi prin Centre de Sanatate MintaUi sau de spitalizare partiala. pacientul poate dezvolta ~iprezenta 0 conduita ostila sau chiar agresiva fata de terapeut.e. Validitatea este confundata uneori cu reliabilitatea.d. bazate pe criteriul valoric. nepravocat.). constatari. Sociofobia. in arice caz nemotivat. ajuta prin noile ~inumeroasele forme de asistenta terapeutica din afara spitalului. Validitate. tocmai pentru a nu-i complexa. care poate apare la pacienti cu leziuni cerebrale minore. Din aceasta perspectiva. celin cauza cauUi satisfaqii ~i consolare prin crearea unei vieti imaginare. confirm ate prin experimente. Utilizat cu precadere in ariiIe cercetarii.f.n. ce apare in anumite situatii sociale. termen explicat (sau tradus) inadecvat printr-un pretins sinonim in haina omonimiei.). prezinta validitate. demna de Incredere. Sindrom episodic de discontrol (s. termen psihanalitic. sintagma recenta in neuropsihologie. pentru a nu Ie induce sentimentul ca sunt bolnavi. in cadrul curei terapeutice. cuprinde aspecte rationale ~iadaptative. la randul ei nu ar trebui sa-i accepte. termenul de "valabil". sau acuze delirante. stari ~itulburari nevrotice. respectiv de "valabilitate" nu poate fi a~ezat alaturi de validitate care circula numai In arii ~tiintifice. care apar din abisurile incon~tiente ale pacientului. t. mijloc prin care el reu~e~te sa se mentina intr-o conduita deta~ata.f.e. ).). in noul cadru. termenul de validitate reprezinta confirmarea ~tiintifica a unci observatii. Astfel. Stricto sensu. dezadaptat.Psihiatrie extra muros (p. 1. Devenit de suet ~iargotic. fenomene care trebuie tratate cu toleranta ~iprafesionalitate. supozitii sau teorii. in mod efectiv. Transfer negativ (t. Pacientii cu aceste conditii sunt tangentiali psihiatriei clinice.) semnifica stricto sensu. in aceasta situatie. cu privire la persoana terapeutului.. fata de intimitatea cu oamenii sau cu situatiile care 0 implica. Ea nu este sinonima cu forme actuale de asistenta psihiatrica prezentate sub denumirea de Psihiatrie Comunitara. psihanaliza este o teorie reliabila. De~i ei fug de psihiatrie. de valabil. hipermetrop.m. in linii de maxima generalitate p. atribut ale dirui conotatii sunt increderea ~icredibilitatea. ~i-a extins sfera. consta in ansamblul sentimentelor. (sin.n. t. s. definit prin ansamblul sentimentelor. nu se poate spune despre 0 teorie ca este "valabiHi" ~i nici despre 0 anumita faUi ca este "valida". validitas).e. in care celin cauza este expus ori determinat sa colaboreze cu persoane nonfamiliale. ansamblul de reguli sau principii corelate. cuprinde spectrullarg al tulburarilor de personalitate precum ~inumeraase reactii. imbogatindu-~i continutul. distanta sau chiar izolata. dar mai ales de prezenta ~i de ralul psihoterapeutului. asemenea fenomenelor din domeniul fizicii. Astfel de situatii sunt evitate sau traite cu distres ~i anxietate. Sistem axiologic (s. prin tf. ca ~idistorsiuni irationale. dar nu prezinta validitate Intrucat nu se supune experimentului ~iverificarii. v. atitudinilor ~i expectatiilor negative ale pacientului fata de terapeut. Actualmente. fapt care antreneaza 0 invalid are functionala sau In relatiile cu ceilalti. t.

4. Geneva. Thus. care se ridica la un impresionant procent. sociologilor ~imai ales psihologilor. is still far away from mastering the etiology. in ace~ti ultimi ani. validity and stability of a classification. the criterion ensures the reliability. de~i am 9tiut ~iam crezut intotdeauna ca aceasta zona extinsa. ventured into the area of quick sands of the etiology. determinata de invazia psihiatrica.25 %.the extension of psychiatry over this area placed at the junction of personology with sociology and psychiatry. Essential and also part of the definition. vocea unui Alterego care constata ~iun alt aspect dintr-o situatie data. those ones. aflate intre patologie ~inormalitate. addenda trebuie sa fie un loc "de exprimat" poate chiar "de confiat". 216 i I I 1 ABSTRACT The issue of this monograph was determined of: . sub egida psihologiei sociale.harta nosografica a psihiatriei. the psychiatry. the medicine and obviously. Hippocrates. ofensiva dezlantuita a psihiatriei ultragiaza Sanogeneza Psihica ~itinde sa inghita Continentul Normalitatii. in aceasta situatie critica. sa corectezi ce "ai gre~it". constaUim ca este anexata. avind de partea lor Timpul (Marele Judecator) sa initieze limitarea agresiunii psihiatrilor. imbogatita continuu cu noi state (noi entitati nosografice cu statut ~tiintific . expus in doua variante (americima ~ieuropeana) sub denumirea: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Washington. in care nu mai ~tii cine este s[matos psihic. addenda nu este numai locul "de adaugat". covering themselves with ridicule. astfel. With an embarrassment that should not be dissimulated any more. The essential element which should constitute the foundation of any classifications is the criterion. are experts in etiologic suppositions.oficial acreditat) este extinsa astazi asupra acestei Zona Incerta a Tulburarilor de Personalitate. 3. psihiatrii au preluat ~ipopulatia teritoriilor ocupate. that hysteria is found only in women).the different opinions (in any case non-concordant) existent nowadays in the taxonomy of personality disorders. addenda este locul de personaHi comunicare :faraa fi vorba de 0 dedublare. beginning with the parent of medicine. ne adresam jurnali~tilor dar ~ifilosofilor. care tin cumpana dintre normal ~i patologic ca (aleatuind impreuna un Tribunal International Informal). . the wish for finding out the causes (which represented in turn. Continentul Normalitatii a pierdut 2/3 din populatie. in care sa mentionezi ce "ai uitat".the description of these conditions (which until now were not considered diseases) according to a medical pattern of disease. edificata la inceputul acestui secol. excepting the infectious diseases. Astfel: 1. 1994) ~i Classification of Mental and Behavioural Disorders (W orId Health Organisation. de catre Psihiatrie. which dominates the history of universal medicine. many of them. . this doctor of antiquity. locuita de cei care reprezinta sarea ~ipiperul omenirii. cautand in Mare1e Lexicon al psihiatriei actuale. Phenomenon specifically human. in mod rece ~i obiectiv. in assumptions concerning the causes of diseases. conform datelor inregistrate ~iprezentate in Catehismele citate. with all the specific items to each clinical entity from somatic pathology. an important factor of human evolution) did not avoid the medical scientists.although he described the clinical manifestations of hysteria with an authenticity and validity worthy of contemporary textbooks. the essential criterion for any taxonomy should be the etiologic one or one based on etiology. Din aceasta perspectiva addenda nu face parte din lucrare fiind un fel de scrisoare. toward the zenith of their lives. etimologica. spre deosebire de textullucrarii in care ai red at. prefigurand 0 viziune kafkiana. Generally. governed by an apparent and maybe unconscious pride. 2. .with regard to the causes of the same illness (hysteria) considers that these ones are consisting of the shifting of the uterus through the human body and implicitly through the brain ???! (from where the idea.} • • ADDENDA Dincolo de semnificatia curenta. am constatat ca odata cu impingerea hotarelor spre Normalitate. iespectiv 67. Altfel spus. us. equally wrong. care se adauga celor dinainte ~tiute ca apartinand patologiei psihiatrice. 217 ~ ~ I t J j ~ . se afla. In the pathology. . entered in legend. the doctors. mai mult sau mai putin ·deta~at. de facto. Concealing with care the ignorance regarding the causes of diseases. 1992). teren fertil al culmilor creatiei urnaniste.

the only authority being the clinical reality. In the same time. There are eight of them. being satisfied with just mentioning it at the paragraph "Other specified personality disorders". Personality disorders generally validated. revaluating once more the clinical observation and the semiological phenomenology. * dependent personality disorder. * Controversial personality disorders. We consider that the attempt of revaluating these two nosological 2N . From this point of view we distinguish: * Personality disorders generally validated. Geneva experts (1992). but is excluded from the American taxonomy illustrated by DSM-IV (1994). On the other side. In this class we inscribe two types of personality disorder which. this validation was conferred by the two great international taxonomic systems. although until these last years were excluded from international taxonomies. the researches from the domain of clinical medicine of today. The phenomenon by which numerous clinicians failed on the ground of etiology is somewhat alike those of great scientists which. in any case not sacred any more.of the individual but those of the group which. Moreover. while the European psychiatrists have the tendency to eliminate it. 1992) as well as from the last but one American nosology (DSM-III-R. that is by the European taxonomy elaborated by the OMS. 3. the Europeans retired its nosological statute because its content was taken over both by the dissocial and tN: histrionic personality disorder. * dissocial personality disorder. in this classification we chose as criterion the international validation degree (of scientific accreditation) of specific personality disorders. is based on what one knows best. Here we include the personality disorders recognised only by one taxonomic international system. I ~ * anankastic (obsessive-compulsive) personality disorder. while the European taxonomy (lCD-X. In this group we inscribe those personality disorders recognised by the both taxonomic systems: European and American. * histrionic personality disorder. * borderline personality disorder. brings the necessary trans cultural dimensIOn. 2. * Invalidated personality disorders. leaving the etiology in parentheses. These are: * depressive personality disorder and * passive-aggressive personality disorder. * Personality disorders in the process of validation. as follows: 218 * paranoid personality disorder. were lesser (even clumsy often) in political or social domain. gives up the theories and doctrines. nowadays are revaluated. Correlated with this fact. 1992) considers that the disorder is a proper psychosis from schizophrenia spectrum. but relatively recent brought back into discussion by DSM-IV (1994) and included into the paragraph "Diagnostic categories provided for further studies ". * anxious (avoidant) personality disorder. * emotionally-unstable personality disorder is mentioned by the International Classification of Diseases. Both of them were eliminated from the last nosological European taxonomy (lCD-X. With the caution imposed by the findings already mentioned. the scientific authorities are nowadays denounced. namely: * schizotypal personality disorder. despite their performances in the professional domain. when it has an international character. * schizoid personality disorder. 1. one cannot leave out the fact that the scientific medical world of our days. on simptomatology. . which is accepted only by the American taxonomy (DSM-IV. Personality disorders partially validated.I I q Examples somehow similar accompanied the entire history of medicine. * narcissistic personality disorder is recognised and presented as a clinical entity by DSM-IV (1994). * Personality disorders partially validated. Personality disorders in the process of validation. without excluding Sigmund Freud or Ivan Petrovici Pavlov. in our days the accredited opinions are not those. regardless of the scientific prestige ofthose who elaborated them. ICD-X (1992) and DSM-IV (1994). 1987).both in the presentation of clinical picture of diseases . 1994). Obviously.and in the election of nosological criteria.

3 Propousal of a new classification based on scientific validity degree 7.2 An important step towards validation: the diagnosing model (monothetic orpolithetic) 9. nowadays being excluded from every international taxonomy. until the last decade.. 4. We denominated them controversial because. Actual classifications of personality disorders 6. 220 .1 Ego defense mechanisms. In this category we inscribe two forms of personality disorder which appeared in some psychiatric taxonomy. As we already mentioned. Definition of personality disorders 2. PERSONALITY * enduring personality changes after psychiatric illness.in the life experience.--~. dependent and passive-aggressive disorder respectively. being accepted in the greatest part of Europe'. the nosological statute of these conditions is controversial. In this group there are: * enduring personality changes after catastrop hic experience and CONTENTS I. ARGUMENT '" ~ DISORDERS: 11 12 19 20 22 26 28 30 32 34 35 37 40 42 47 49 51 53 54 56 59 221 7 II. PSYCHOPATHOLOGICAL AND CLINICAL PERSPECTIVE L History of personality disorders 2.categories. Personality disorder and comorbidity 'ill 'Illt {I . Psychological and psychopathological traits 9. while in Britain and in the United States of America is contested. although described and mentioned in the International Classification of Diseases.2 Main defenses involved in some personality disorders pathogenesis " 5.1 Personality type/ disorder /change triad 3.. About validity of the term "personality disorder". they are not considered (despite the denomination) proper personality disorders.. i A PSYCHOLOGICAL. They are invalidated because their content was taken over by other forms of personality disorders. Controversial personality disorders. should be correlated with a new clinical entity recently validated. synonymies. . Onset of personality disorders 8. Invalidated personality disorders. so we only mention here the differences: . between Britain and the United States of America on one side. especially American ones..2 Severity degree based classification 6. These are: * self-defeating personality disorder and * sadistic personality disorder.1 Cluster based classification 6.. Epidemiological data concemingpersonality disorders 6. as well as . the history and traditions. but they were taken over and revaluated by the OMS experts and included in the last edition of the International Classification ofDiseases at the elaboration of which have participated almost 1000 psychiatrists from 52 countries. The possible causes of this distinction were presented at the respective chapter.. expression of patients life history 4.1.. Etiology correlated factors in personality disorders 4. invalidated before..1 Personality disorders from psychoanalytical perspective 4.1 Validity and constancy of personality disorder diagnosis 9. Diagnostic criteria for personality disorders 9. These clinical entities are not found in the British and American textbooks.3 Differential diagnosis criteria for personality disorders 10.in the clinical approach and the nosological construct. inclusion 4.1. the three disorders fighting over the possession of an ample area of the mood spectre. 5. disthymia. and the European countries and other geographical areas on the other side.

1 General psychotherapeutic recommendations in personality disorders 15.PERSONALITY DISORDERS IN COURSE OF VALIDA TI ON Depressive personality disorder 61 63 65 67 69 69 69 71 73 75 76 77 78 79 80 80 90 96 104 III 125 132 138 146 152 162 168 168 Passive-aggressive personality disorder CONTROVERSIAL PERSONALITY DISORDERS Enduring personality change after catastrophic experience Enduring personality change after severe psychiatric illness PERSONALITY DISORDERS NOT VALIDATED Self-defeating personality disorder Sadistic personality disorder References : Th ematic index Pharmacotherapeutic index Name in dex Glossary of some terms Add en da Abstract Con tents ] 72 178 181 184 187 187 189 191 196 204 205 207 216 2 17 221 I 223 .1 Psychotherapeutical approach: expectation and possibilities 15.SPECIFIC PERSONALITY DISORDERS V ALIDATED PERSONALITY DISORDERS Paranoid personality disorder Schizoid personality disorder Schizotypal personality disorder Dissocial personality disorder Borderline personality disorder Histrionic personality disorder Narcissistic personality disorder Anxious (avoidant) personality disorder Dependent personality disorder Anankastic (obsessive-compulsive) personality disorder Emotionally unstable personality disorder .1. Course of personality disorders 12.4 About therapeutic compliance in personality disorders 15. Prognosis for personality disorders 14.1.6 Prospective therapeutical approaches III.r· I 11.2 Psychopharmacological therapy of personality disorders. Complications of personality disorders 13.3 Hospitalisation of personality disorders patients 15.2 Specific psychotherapeutic recommendations in personality disorders 15. a promising approach 15.5 Transference problems in personality disorders therapy 15. Therapy of personality disorders: expectation and reality 15. Clinical examination and assesment of personality disorders 15.