You are on page 1of 12

CELULA VEGETALĂ Info, cuprins Celula, este unitatea de bază a tuturor organismelor vii, de la bacterii la om.

Deşi apar la toate vieţuitoarele, celulele diferă între ele, în funcţie de: regn, specie, individ, organ şi ţesut. Cu toate că nu sunt identice, toate celulele organismelor încadrate în regnul Plantae, prezintă elemente comune, care le sunt specifice doar lor. Prin aceste caractere specifice, plantele, prin celula vegetală şi ţesuturile care le alcătuiesc, se diferenţiază net faţă de organismele animale sau faţă de cele încadrate în regnurile inferioare (Fungi, Protista, etc.). Alcătuirea celulei vegetale

Principalele componentele ale celulei vegetale sunt redate în imaginea de mai jos.

Legendă: 1. Perete celular 2. Membrană plasmatică 3. Membrană nucleară 4. Nucleu 5. Nucleol 6. Mitocondrie 7. Reticul endoplasmatic 8. Aparat Golgi 9. Ribozomi 10. Citoplasmă 11. Condriozomi 12. Vacuola 13. Cloroplast

prin prezenţa aparatului Golgi. intervenind din timp în timp şi în alte funcţii (anabolism. au dimensiuni mici. absente în celula vegetală. În celula animală.prezenţa în citoplasmă a condriozomilor.Principalele caracteristici structurale ale celulei vegetale. cu unul sau mai mulţi nucleoli. care se suprapune membranei plasmatice. în timp ce cele de origine animală. feoplaste.). . amiloplaste. monoglucidă care prin oxidare eliberează energie. . prin care se realizează sinteza protidelor. transmiterea caracterelor ereditare. constau din: . . . Vacuole vegetale sunt mari. rodoplaste. regenerare. . apar organite specifice. asigură funcţia imunitară. reţinând excesul de apă intracelulară. . care prezintă rol în dezasimilaţia macromoleculelor.dezvoltarea foarte pronunţată a vacuolei centrale. . citoplasma fiind mărginită la exterior de o membrană. polizaharid specific lumii animale.existenţa unui lichid intracelular (citoplasma) în care se află toate organitele. Ambele substanţe prin degradare se transformă în glucoză. precum şi depozitarea acestora. Glucidele de rezervă. prin asamblarea aminoacizilor produşi pe parcursul fotosintezei. care influenţează proprietăţile osmotice ale celulei. numite plastide (cloroplaste. pe baza informaţiei adusa de ARN de la ADN-ul nuclear. mecanică şi circulatorie a celulei vegetale. De asemenea organitele de asimilaţie (cloroplaste. diviziune. amiloplaste).existenţa unor organite cu rol în asimilaţie. Astfel. etc. aşa cum sunt lizozomii. care intervin în catabolism. substanţa de rezervă tipic vegetală. este posibilă formarea unor macromolecule.existenţa unor organite numite ribozomi.prezenţa unui perete celulozic cu rol scheletic şi de protecţie. .situarea în interiorul celulei a unui nucleu. diferă destul de mult sub aspectul formării lanţurilor macromoleculare. . eliberând o cantitate mare de energie. deşi au o structură aproape identică. Principalele diferenţe dintre celula vegetală şi celula animală Celula animală nu prezintă perete celular. este mai solubil şi mai hidrolizabil decât amidonul.) sunt prezente doar în celula vegetală. ceea ce determină proprietăţi fizice şi chimice deosebite. care coordonează activitatea celulară. glicogenul. dacă sunt prezente.existenţa reticulului endoplasmatic. etc.

fara continut de proteine histonice si dispusa liber în 131i88b citoplasma. functiile celulare sunt îndeplinite de structuri asemanatoare organitelor celulare. La eucariote spatiul intern celular este compartimentat de un sistem de membrane. Celula este un nivel de organizare a materiei vii care functioneaza ca un sistem deschis de tip biologic. fiecare cu existenta partial independenta. CELULA EUCARIOTĂ Este alcatuita din protoplast (ansamblul componentelor celulare interne) si perete celular(fig. Un alt caracter esential este acela ca la procariote spatiul intern celular nu este compartimentat. Citoplasma include matrixul citoplasmic (substanta fundamentala) împreuna cu entitati structurale distincte (plastidele. iar ADN este în cantitate mai mare si se asociaza cu proteine histonice. Deosebirile accentuate dintre ele evidentiaza o discontinuitate a evolutiei în lumea vie. Organismele inferioare sunt unicelulare. echilibru dinamic si capacitate de autoreglare. realizate de invaginari ale membranei plasmatice. 1).CELULA VEGETALĂ ASPECTE GENERALE Celula reprezinta unitatea morfofiziologica a vietii. Protoplasma este alcatuita din citoplasma si nucleu. iar cele superioare au corpul alcatuit din numeroase celule. pe când la celulele eucariote materialul genetic este delimitat de citoplasma printr-un învelis nuclear din doua membrane elementare. prezinta celula de tip eucariot. Protoplastul consta din protoplasma (totalitatea compusilor vii) si substante ergastice(produsi pasivi ai protoplastului). Celula bacteriilor si algelor albastre-verzi este de tipprocariot. Ea face obiectul de studiu al citologiei. microtubulii etc. Restul plantelor. capitol al anatomiei vegetale. Caracterul distinctiv esential se refera la modul de organizare a materialului genetic: la procariote genomul celular este reprezentat printr-o macromolecula de ADN circulara. caracterizat prin integralitate.) . dublu catenara. mitocondriile. precum si animalele. fiecare compartiment corespunzând unui organit cu functii în metabolismul material si energetic al celulei.

Prezinta conexiuni cu celelalte componente ale citoplasmei.Organizarea celulei eucariote vegetale (schema în spatiu): 1. 5 .reticul endoplasmic granular (dupaRaven. 10. marginite de o membrana plasmatica denumita tonoplast. Structura ei de baza (fig. 1992) Plasmalema (membrana celulara). pline cu suc celular (suc vacuolar). 7 . În celula eucariota vegetala se mai dezvolta una sau mai multe cavitati. Modelul de structura a acestor membrane a fost elaborat de Singer S. 9 . 2) este asemanatoare celei a membranelor ce compartimenteaza spatiul intern celular si delimiteaza diferite organite. 4 .nucleu.polizom. Este pelicula lipoproteica de la periferia citoplasmei.J.mitocondrie.L.. P. si colab. vacuolele. 8 peroxizom. 3.cloroplast. iar cele alungite. (1972) si denumit modelul mozaicului fluid. 6 . 1 . 2-dictiozom. . cu structura moleculara complexa si dinamica. Fig.si sistemele de membrane(reticulul endoplasmic si dictiozomii) ce sunt suspendate în matrix si pot fi vazute în detaliu doar cu ajutorul microscopului electronic. prozenchimatice.câmp de punctuatiuni primare în peretele celular. De peretele celular citoplasma este delimitata de o membrana plasmatica denumita plasmalema sau membrana celulara.spatiu intercelular (meat). si Nicolson G.H.reticul endoplasmic neted. Celulele ± izodiametrice sunt numite parenchimatice.

uleiuri (oleoplastele). Fiecare plastida are un învelis din doua membrane de tip mozaic fluid. Matrixul citoplasmic (substanta fundamentala). tilacoidele. 1 si fig. 1 si fig. 6). fructe si radacini si leuco-plaste care nu au pigmenti. Dupa pigmentii pe care îi contin pot fi: cloroplaste(fig. Plastidele. cro-moplaste care acumuleaza si sintetizeaza pigmenti caro-tenoizi si dau culorile gal-ben. În matrixul citoplasmic se afla suspendati ceilalti constituenti ai citoplasmei.Principala functie a plasmalemei este aceea de mediere a transportului substantelor în si în afara protoplastului. proteine (proteinoplastele). si un sistem de membrane. Este constituit însa din fibre proteice contractile dispuse în retea. Sunt componente celulare proprii plantelor autotrofe. 3) care contin clorofile si pigmenti carotenoizi. Reticulul endoplasmic. privit în sectiune. care delimiteaza o substanta mai mult sau mai putin omogena. Este un complex tridimensional de membrane care. . portocaliu si rosu unor flori. stroma. Are o structura asemanatoare celei trabeculare din oasele spongioase. Ochiurile retelei sunt umplute cu o faza fluida bogata în apa. apare alcatuit din doua membrane de tip mozaic fluid. Reticulul endoplasmic reprezinta un sistem de canalizare a materialelor în diferite parti ale celulei si se afla în continuitate cu membrana externa a învelisului nuclear (fig. frunze îmbatrânite. dar sintetizeaza si acumulea-za amidon (amiloplastele).

4).schema evidentiind în spatiu învelisul si cristele mitocondriale (dupa Nougarède. sunt organite semiautonome. La fel cu plastidele. pot deveni cloroplaste.spatiu perimitocondrial. 5 . 1969) si B . Mitocondriile sunt considerate centre respiratorii si rezervoare energetice ale celulei. L. Totalitatea lor în celula reprezinta aparatul Golgi.matrix. etc. 4 . 3 . A. Fiecare dictiozom este alcatuit dintr-o grupare de 4-8 cisterne turtite (fig.structura în sectiune (dupaKleinsmith.membrana interna.ribozomi. 4 . Y. 8 .ADN. câstigate în decursul evolutiei de catre celula eucariota.Plastidele pot trece unele în altele: cloroplastele pot evolua în cromoplaste. iar leucoplastele la lumina..criste. si Kish..Organizarea mitocondriei: A . 6 . A B Fig. prin evenimente simbiotice. 5 si fig. V. 1995): 1 membrana externa. 7 particule F1. Sunt organite celulare abia vizibile cu microscopul optic (au cca ½ μm). 2 . Mitocondriile. . 6) ce emit vezicule cu substante (mai ales polizaharide) destinate sintezei peretelui celular. M. Dictiozomii. carora microscopul electronic le-a evidentiat o structura complexa (fig.

ca antocianii.Ribozomii. în vacuole sau chiar în peretele celular. altii deseuri scoase din metabolism. Sucul celular contine multa apa în care se gasesc. 1) înconjurate de o singura membrana elementara de tip mozaic fluid. Acesti compusi pot sa apara sau sa dispara în diferite perioade ale vietii celulelor. În interior se afla un fluid mai putin vâscos decât matrixul celular numit suc celular (suc vacuolar). Substantele ergastice se acumuleaza în matrixul citoplasmic. cum este radacina sfeclei. Vacuolele. ca solutii sau pseudosolutii. Sunt compartimente celulare (fig. cristale de oxalat de calciu. Nucleul. Substantele ergastice.si dizaharide. albastru sau nuante de rosu petalelor unor flori si unor organe vegetative. saruri anorganice. pigmenti antocianici. în organite. Microtubulii. Vacuolele depoziteaza unele substante de rezerva. ce dau culorile violet. 1). Se gasesc în toate celulele eucariote si sunt structuri cilindrice ce directioneaza veziculele dictiozomice pentru cresterea ordonata a peretelui celular. Astfel de produsi sunt: granule de amidon. acizi organici. Sunt produsi inactivi ai protoplastului: unii sunt substante de depozitare. gome. Gruparile de ribozomi. La nucleul din interfaza s-au evidentiat: învelis nuclear din doua membrane de tip mozaic fluid. Sunt particule mici (doar 17-23 nm în diametru) din proteine si ARN. reprezinta locurile în care aminoacizii sunt înlantuiti spre a forma proteine. dar si unele glicozide colorate. mono. polizomii(fig. numita tonoplast. taninuri. corpusculi proteici. rasini. glicozide si alcaloizi. considerat drept o .

Peretele celular.substante încrustante.matrix. nucleolii alcatuiti mai ales din proteine si care reprezinta locul de sinteza a ARNr. alcatuind macrofibrile de circa 0. unde substituie hemicelulozele si substantele pectice. cum este celuloza. alcatuita din fibrile proteice interconexate si care include cromatina. despiralizata a cromozomilor. care îndeplinesc rol scheletic. moleculele de celuloza sunt grupate mai multe împreuna în microfibrile groase de 10-25 nm. 6). cromatina care reprezinta forma interfazica. La nucleul aflat în mitoza cromatina se condenseaza treptat în cromozomi. 7) prinse la nivelul centromerului.5 μm diametru. Fiecare cromozom are câte doua cromatide surori (fig. substante pectice si glicoproteine. alaturi de plastide si va-cuole. Compozitia chimica a peretelui celular difera cu specia de planta. diferentiata local a reticulului endoplasmic (fig. vârsta si functia celulei. Nucleul determina ce molecule sa fie sintetizate si când sa fie sintetizate si stocheaza informatia genetica. întâlnite numai la peretii cu modificari secundare. . fibrilele se pot învârti una în jurul alteia. abundenta în peretii celulelor din xilemul (lemnul) tulpinii. carioplasma care este substanta fundamentala. . element structural carac-teristic celulei vegetale. iar microfibrilele se asociaza prin rasucire în asa numitele fibrile.substante cristaloide.portiune specializata. fiind realizata din trei categorii de substante: . la rândul lor. Repre-zinta. între substantele încrustante se remarca lignina. iar fiecare cromatida are în alcatuire câte o molecula de ADN dublu catenara. asemanator fibrelor unui cablu. conferind rigiditate peretelui celular (alte substante încrustante . matrixul reprezinta un liant ce înglobeaza substantele cu functie scheletica. care este constituit din hemiceluloze. transmitând-o celulelor fiice la diviziunea celulara.

În structura peretelui celular se disting lamela mijlocie si peretele primar. delimitând spatiile intercelulare (meaturi) (fig. ci au zone subtiri numitecâmpuri de punctuatiuni primare (fig. este alcatuita din pectine. Lamela mijlocie. trec fire citoplasmice. Punctuatiunile a doua celule vecine se afla fata în fata.sunt suberina si cutina care impermeabilizeaza peretele celular pentru apa si gaze si respectiv taninurile care confera rezistenta la putrezire). respiratia si secretia. numiteplasmodesme. alcatuind perechi de punctuatiuni. Peretele primar este caracteristic celulelor implicate în procese metabolice ca fotosinteza. iar la unele celule si unperete secundar (fig. În astfel de celule proto-plastul moare dupa ce a format peretele secundar. .Celuloza este mai abundenta ca în peretele primar. Peretii primari nu sunt uniformi ca grosime. La colturile celulei cliveaza. În felul acesta iau nastere în peretele secundar întreruperi numite punctuatiuni. iarsubstantele pectice lipsesc. La adaugirea peretelui secundar. 8). 1). numita si substanta intercelulara. 9). 1). câmpurile de punctuatiuni primare ale peretelui primar sunt exceptate. ce pot fi punctuatiuni simple sau cu cavitati si atunci se numescpunctuatiuni areolate (fig.Hemicelulozele matrixului sunt în cazul lemnului secundar substituite de lignina care ajunge în acest caz la 40-50% din materia peretelui. Peretele secundar se constituie prin activitatea protoplastului dupa oprirea cresterii celulei (peretele primar si-a oprit extinderea). ce interconecteaza protoplastii vii ai celulelor adiacente. La nivelul acestora. astfel ca peretele secundar este mai rigid si mai greu extensibil.

nucleoplasma.cromo-zomi fii. 10 .centromer. Prin mitoza nucleul genereaza doi nuclei fii.fragmoplast. 1987) . initial monocromatidici. iar învelisul nuclear se reorganizeaza. E .fus acromatic. În metafaza cromozomii se dispun în planul ecuatorial al fusului de diviziune (mitotic). 5 . Ciclul celular cuprinde interfaza si cele patru faze ale mitozei. fiecare constând dintr-o unitate veche si una noua (replicare semiconservativa). Citochineza implica împartirea portiunii citoplasmice a unei celule si separarea nucleilor fii în doua celule independente. B. numita ciclu celular. Celulele în diviziune trec printr-o succesiune regulata de evenimente. C . 2 învelisul nuclear.cromatide. 6 .cromozom.profaza. 4 .metafaza.DIVIZIUNEA CELULARĂ Procesul de diviziune consta din doua etape consecutive: mitoza si cit ochineza.telofaza. cromozomii. Fig.nucleol. 1 . În telofazaloturile de cromozomi fii ajung la câte un pol celular. fiecare morfologic si genetic echivalent celuilalt si totodata nucleului tata.anafaza. devenind cu câte doua cromatide. 9 . astfel ca devin cromozomi fii. 8 . În profaza mitozei (fig. F. iar loturile de cromozomi fii se îndeparteaza migrând spre câte un pol. În interfaza. dupa care se alungesc si redevin fibre subtiri. si colab.placa celulara (dupa Raven.H. 3 . D . P.Diviziunea mito-tica: A. 10) cromozomii se scurteaza si se îngroasa. În anafaza cele doua cromatide ale fiecarui cromozom se separa. 10 . se autoduplica. iar învelisul nuclear se dezorganizeaza.. 7 .

formand un tot unitar. fusiforme. numarul de cromozomi se va reduce de la 2n la n cu formarea a patru celule.celulele pot fi : sferice. fiind cea mai mica unitate vie capabila sa se multiplice. fiecare celula se naste dintr-o alta celula. nu exista viata in afara celulei. celula apare ca un ansamblu de parti diferite care se gasesc intr-o stransa corelatie si interactiune. stelate. Document Info Celula .majoritatea celulelor nu se vad cu ochiul liber acestea fiind microscopice (20-30 microni) .este unitatea fudamentala. poliedrice. în cazuldiviziunii reductionale. cu pastrarea garniturii de n cromozomi. exista insa si componente nevii . ovale. numita simeioza. structurala si functionala a materiei vii. De fapt procesul consta din doua diviziuni. cubice. Forma celulelor .etc. capabila de a-si duce viata independent sau in complexe celulare interdependente numite tesuturi.Spre deosebire de mitoza. intra in componenta tuturor organismelor. prismatice. In celulele eucariote majoritatea organitelor sunt vii (protoplasmatice). una heterotipica în care dintr-o celula 2n rezulta doua celule cu n cromozomi si alta homeotipica în care fiecare dintre celulele n se va diviza. Dimensiunea celulelor . cilindrice.difera in functie de pozitia si rolul pe care-l indeplinesc . una sau mai multe vacuole permanente si au un perete celular de natura celulozica. se divide si moare.sunt si celule ce se vad cu ochiul liber (celulele din fructul de pepene verde si portocala) In cazul plantelor vorbim despre celule eucariote vegetale care contin plastide.

ea este elastica si semipermeabila. si 1-2 nucleoli Membrana nucleara este dubla.toate membranele celulare au o strucura si o organizare moleculara unitare. si asigura intrarea si iesirea diferitelor substante in/din celula.dimensini de ordinul milimicronilor (3-40 ) Componentele structurale ale nucleului sunt: membrana nucleara. membrana plasmatica. citoplasma si organite celulare. . . in principal. creand curenti citoplasmatici care antreneaza o serie de organite celulare (cum sunt mitocondriile si cloroplastele) Organite celulare Nucleul este cel mai mare organit.nu este imobila. Ele sunt alcatuite. . . Nucleolul are forma sferica sau elipsoidala. Exista de obicei un singur nucleu situat central si de forma sferica. lipsit de o membrana proprie si este delimitat de o cromatina. Celula vegetala este formata din perete celular. care permite integrarea in mediul de viata. . ea se afla intr-o continua miscare. perete celular si vacuolele.(neprotoplasmatice) cum sunt incluziunile ergastrice.membrana plasmatica protejeaza mediul intern al celulei. la nivelul ei desfasurandu-se principalele functii vitale. asigurand starea de echilibru a celulei. carioplasma. . strabatuta de pori prin care se face schimbul intre nucleu si citoplasma. nucelara mai condensata.el are o membrana dubla strabatuta de numerosi pori prin care se realizeaza schimbul de substanta dintre nucleu si citoplasma. Carioplasma este formata dintr-o parte lichida numita cariolimfa.este formata din hialoplasma (substanta fudamentala ce contine organite celulare). . din lipide si proteine Citoplasma este masa fundamentala a celulei care ocupa spatiul dintre membrana plasmatica si membrana nucleului. si citoschelet .ele indeplinesc si importante functii privind transportul activ si pasiv de substante. . Nucelul are rol in a controla activitatea celulara si ereditar. Membrana celulara are ca rol principal delimitarea spatiului celular in mai multe compartimente. si o parte dispersata care constituie cromatina. confera forma celulei.