You are on page 1of 55

‡ ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMAN ALE EUROPEI I ROMÂNIEI Caracteristici generale Elementele de geografie uman se refer la urm toarele componente

: - popula ia i caracteristicile acesteia - a ez rile umane - activit t ile econmice - aspecte de geografie politic , geografie social , geografie cultural geografie administrativ .

i

Principale elementele comune ale Europei sub aspectul geografiei umane sunt: - marea concentrarea demografic - diversitatea comunit ilor - sporul natural redus i bilan ul migratoriu pozitiv.

Europa
- Este un continent de locuire str veche unde s-au succedat de-a lungul timpului o serie de civiliza ii care au influen at aspectul actual al culturilor europene, dar i al civiliza iilor mondiale actuale : - cretan , - minoic , - elenistic - etrusc , - celtic , - roman , - bizantin , - medieval , - modern i contemporan

‡ Popula ia Europei este în prezent de 700 mil. loc. ± 10 % din popula ia total a Terrei.
‡ Exist mai multe accep iuni cu privire la num rul de locuitori ai Europei în func ie de raportarea la teritoriu pe care îl lu m în considerare: - Europa (inclusiv Federa ia Rus i Turcia european ) cu 736 mil. loc.; - Europa (inclusiv Federa ia Rus f r Turcia) cu 726 mil. loc.; - Europa (f r Federa ia Rus i Turcia european ) cu 582 mil. loc.; - Euopa (f r Federa ia Rus i cu Turcia european ) cu 592 mil. loc. - Europa (cu partea european a Federa iei Ruse, f r Turcia) cu 686 mil. loc.; - Europa (cu partea european a Federa iei Ruse i Turcia european ) cu 696 mil loc

‡ ‡

Cuprinde 46 de state din care 44 de state sunt integral în Europa i 2 state se extind atât în Europa cât i în Asia (Federa ia Rus i Turcia). Uniunea European (cu 27
membru UE începând cu 1 Iulie 2013

ri*) cu o popula ie de 492 mil. loc.
i va devenii al 28-lea stat

* Croa ia a semnat pe 9 Decembrie 2011 Tratatul de aderare la UE

‡

HARTA POLITIC A EUROPEI, ROMÂNIA CA STAT AL EUROPEI

‡ Num rul statelor Europei a evoluat asfel: - La începutul sec XX, existau 19 state - Dup Primul R zboi Mondial, num rul statelor a crescut de la 19 la 27; - Dup Al doilea R zboi Mondial Europa avea 35 de state - În prezent are 47 de state (inclusiv Kosovo). ‡ Harta politic a Europei s-a modificat sensibil în perioada 1989-1993 când: - Dup destr marea Uniunii Sovietice, au ap rut 15 state na ionale dintre care 7 în Europa (Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina i Moldova). - Dup destr marea Iugoslaviei au ap rut 6 state na ionale (Serbia, Croa ia, Slovenia, Bosnia-Her egovina, Macedonia, Muntenegru) - Dup divizarea pa nic a Cehoslovaciei au ap rut 2 state noi (Cehia i Slovacia).

E. partea sa european . de i mic . cea mai mare parte a popula iei este concentrat în partea european . Georgia. San Marino. ‡ Turcia este mai mult un stat asiatic. Armenia). la aceasta trebuie subliniate i aspira iile Turciei de a deveni membr a UE. Vatican. dar poate fi considerat stat european (bazându-ne pe rela iile sale cu Grecia i pe apartenen a la U. ‡ Unele state europene au i în prezent teritorii extraeuropene care sunt dependente de acestea ( Fran a. ‡ Exist i state de dimensiuni foarte mici (Andora. ‡ Cipru este un stat asiatic.‡ Se poate observa c : ‡ Federa ia Rus . Olanda. . Regatului Unit i Danemarca). de i ca întindere are o propor ie mare a teritoriului s u în Asia. a jucat un rol activ în istoria Europei (Imperiul Bizantin i capitala acestuia Bizan . ‡ În ultimii ani se observ tendin a de a include printre rile europene i rile din zona Caucazului (Azerbaidjan. apoi Constantinopol).). Malta i Liechtenstein).

cel mai restâns este Vatican cu suprafa a de 0. sau cazul Olandei unde Amsterdam i Haga î i împart func ia de capital . Monaco.excep ii. ca în cazul Elve iei. Danemarca.state federale (Germania.state unitare (Fran a. ‡ Dup m rimea suprafe ei: . Luxemburg). România) . Suedia. cele mai importante ora e ale rilor respective. .de regul .monarhii ( 10 state: Belgia. . din punct de vedere demografic. Austria.44 km2. Norvegia.cel mai întins stat este Federa ia Rus care are suprafa a de 17 075 400 km2(4 309 000 km2. ‡ Dup forma de guvern m nt: . Spania. Marea Britanie. Rusia).partea european ) . Olanda. unde Berna nu este cel mai mare ora al acestei confedera ii. economic i cultural.republici (cele mai multe ri europene) având ca ef de stat un pre edinte . Liechtenstein. ‡ Capitalele statelor europene sunt: .‡ Dup forma de organizare politic intern : .

. Europa Meridional i Europa de Est. Europa Central .‡ Dup criteriul geografic. Europa de Nord. statele europene sunt cuprinse în 5 regiuni geografice: Europa de Vest.

.

.

000 403. ELVE IA 12.ARA 1.500 1.780.6 5.000 783.150. CROA IA 10.519 51. DANEMARCA 11.1 8.000 347.293 45.5 3.855 207.9 CAPITALA TIRANA ANDORRA LA VELLA VIENA MINSK BRUXELLES SARAJEVO SOFIA PRAGA ZAGREB COPENHAGA BERNA TALLINN HELSINKI PARIS Nr.5 7. BELGIA 6.221.2 4. BELARUS 5.3 5.6 10.3 60.181. ALBANIA 2.000 1.000 114000000 (2001) (2005) (2006) (2006) (2006) (2005) (2004) (2006) (2005) (2007) (2006) (2006) (2001) (2005) . de loc.000 1.864 56.636.748 465 83.000 1.994 78.100 338. al capitalei 343.000 1. BOSNIAHER EGOVINA 7. 2007) 3. loc. FRAN A Suprafa a (km2) 28.018. FINLANDA 14.7 10.000 23. ESTONIA 13.000 1.145 543.651.077 41.129 110.2 9..600 30. BULGARIA 8.000 521. AUSTRIA 4. CEHIA 9.9 7.538 43.3 1.2 0.965 POPULA IA (mil. ANDORRA 3.000 1.

034 169.03 13.6 323.895 4.700 2.957 11.5 25. NORVEGIA 357. IRLANDA 18.000 5.713 2.000 506.812 0. GERMANIA 16.2 70.0 1.800 6.000 2.200 3. LUXEMBURG 24.000 3.700 4.000 (2005) (2001) (2006) (2006) (2006) (2006) (2006) (2006) (2005) (2002) (2005) (2006) (2000) (2003) (2007) .3 103.028 82.04 65.0 316 0.3 160 0. MACEDONIA 25. ISLANDA 19. ITALIA 20.3 301. LITUANIA 23.2 63. GRECIA 17.7 BERLIN ATENA DUBLIN REYKJAVIK ROMA RIGA VADUZ VILNIUS LUXEMBOURG-VILLE SKOPJE LA VALETTA CHI IN U MONACO-VILLE PODGORICA OSLO 3. MUNTENEGRU 29.245 58.050 541.547.000 115.7 131. MONACO 28.300 593.4 33. LETONIA 21.187.4 2.586 0. MOLDOVA 27.100 0. LIECHTENSTEIN 22.800 1.395.132 548. MALTA 26.95 0.000 727.000 76.400 466.15.284 4.

UCRAINA 43.000 557 (2006) (2001) (2005) (2002) (2006) (2001) (2002) (2004) (2005) (2006) (2005) (2005) (2006) (2005) 0. SAN MARINO 37.7 0. REGATUL UNIT 34.000 1. SPANIA 41.6 60. PORTUGALIA 33.100 238.5 10.940 244.075.425.120.0 HAGA + AMSTERDAM VAR OVIA LISABONA LONDRA BUCURE TI MOSCOVA SAN MARINO BELGRAD BRATISLAVA LJUBLJANA MADRID STOCKHOLM KIEV BUDAPESTA 991.517.251 504.5 141.44 557 loc VATICAN .000 3.000 1.921.30.6 9.4 38.782 449.964 603.700 93.032 16.660.526 312.000 7. SUEDIA 42.000 4.683 88.400 61 88.889.5 5.391 17.361 49.000 10.0 21.000 (H) (2006) 1. OLANDA 31.03 9. UNGARIA 44.128.700. SLOVENIA 40.036 20. ROMÂNIA 35.1 46.000 1.000 247.4 2. SERBIA 38.000 1. VATICAN 41.000 425.0 43. POLONIA 32.698. RUSIA 36.000 564.5 10.000 2. SLOVACIA 39.

UNIUNEA EUROPEAN ± DATE STATISTICE .

Din punct de vedere al geografiei umane. .Din punct de vedere administrativ. România este încadrat în romanitatea oriental .Teritorial i ca popula ie. România este organizat în 41 de jude e i Municipiul Bucure ti. România se caracterizeaz prin anumite particularit i ale popula iei. .Cele mai importante momente din istoria României sunt: .‡ România . .Popula ia României este o popula ie neo-latin situat în extremitatea estic a ariei de extensiune a acesteia.Marea Unire din 1918 cu formarea României Moderne.Unirea Munteniei cu Moldova în 1859 sub numele de România . . a ez rilor i organiz rii administrativteritoriale: .Cî tigarea independen ei de stat i integrarea Dobrogei în 1878 .

.

ar central- România are popula ia de 21. ocupând locul al nou lea între statele europene. Dun rea i Marea Neagr . ‡ Componentele naturale ale teritoriului românesc sunt: Mun ii Carpa i.7 mil. Din punct de vedere politic. România poate fi considerat european . România este membr NATO din anul 2004 i membr a UE din 1 ianuarie 2007. . locuitori. Prin Carpa i i fluviul Dun rea. statul român este o republic parlamentar conform Constitu iei din 1991.‡ România ‡ România este stat european prin pozi ie i caracteristici.

.

933 6.526 5.318 5.986 4.765 4.862 6.714 5. crt.049 413.151 222.140 495.281 421.476 1.625 706.219 692.499 5.435 436.512 265.514 6.834 373.712 296.896 5.674 7. Bucure ti 326.349 455.697 8.015 367.623 600.304 4.553 5.308 Suprafa a km2 6.123 510.583 6.247 391.617 333.063 4.316 715.449 541.231 619.790 8.552 300.833 1 927 859 6.859 387.572 826.639 7.088 8.744 652.851 557.945 248.766 5.857 238 52 69 67 150 188 81 62 86 99 89 183 64 83 78 80 75 76 31 72 86 80 8100 .498 4.747 461.414 4.466 3.071 3.864 4.363 6.274 829.453 5.716 3.223 317.556 297.355 4.242 7.025 659. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Jude ul Alba Arad Arge Bac u Bihor Bistri aN s ud Boto ani Br ila Bra ov Buz u C l ra i Cara -Severin Cluj Constan a Covasna Dâmbovi a Dolj Gala i Giurgiu Gorj Popula ia loc.732 580.110 306.000 489.710 4.103 5.254 452.763 734.054 7.432 8. 382.325 324.754 6.602 21 Densitatea loc/km2 61 60 95 113 84 58 91 78 110 81 64 39 105 101 60 134 99 139 84 69 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Harghita Hunedoara Ialomi a Ia i Ilfov Maramure Mehedin i Mure Neam Olt Prahova S laj Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Timi Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea Mun.222 485.199 596.621 7.Nr.418 5.544 5.724 688.

Jude ul Covasna are o popula ie de 222. Tulcea are o densitate de doar 31 loc/km² (2001) ‡ suprafata cea mai mare o are Jude ul Timi ( 8. La extrema opus .000 loc. . ‡ popula ia cea mai numeroas o are jude ul Prahova 830.583 km².697 km²). La polul opus.La polul opus.000 loc. Jude ul Ilfov are o suprafa de 1.‡ Jude ul cu: ‡ densitatea popula iei cea mai ridicat este Ilfov (188 loc/km² în 2002). .

.

80 mil.cauzat de epidemii. de locuitori .POPULA IA I CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE EUROPA Evolu ia numeric a popula iei Cuprinde doua perioade distincte: ‡ Cre terea lent din sec. de locuitori . Fran a.203 mil. locuitori ‡ Cre terea evident a popula iei în condi iile exploziei demografice declan at de revolu ia industrial din Anglia. locuitori .1800 . de locuitori (cu includerea popula iei p r ii europene a Federa iei Ruse i celei a p r ii europene a Turciei).408 mil. rile de Jos: .1900 .2004 . invaziile popoarelor migratoare. III .în sec. r zboaie.în anul 1759 . III pân în 1759 .700 mil. .40mil locuitori . lipsa resurselor alimentare : .140 mil.în anul 1500 . Germania.

DINAMICA POPULA IEI GLOBULUI PE CONTINENTE Continentul Europa Africa America Asia Oceania Total mondial 1650 103 100 13 335 2 550 1900 423 118 144 932 6 1600 2004 726 869 880 3870 33 6378 .

Dinamica popula iei Globului pe continente 7000 6000 5000 4000 mil. loc. 3000 1650 1900 2004 2000 1000 0 Europa Africa America Asia Oceania Total mondial .

F. în func ie de factorii naturali. . Polonia. Rus ). etc. Olanda. Fran a. Grecia etc. Elve ia.state cu densit i între 100-150 loc/km2 (Portugalia. . Pe state exist densit i medii diferite: . Densitatea medie a popula iei este de 70 loc.state cu densit i medii de peste 200 loc. factorii demografici i factorii sociali. Spania.) . Belgia.) . Danemarca) . Norvegia. Austria. Bulgaria. România. plasând Europa pe locul doi dup Asia.state cu densit i între 50-100 loc/km2 (Irlanda. Finlanda.state cu densit i între 150-200 loc/km2 (Italia. factorii tehnologici i economici./km2 (Germania.state cu densit i sub 50 loc/km2 (Islanda./km2.Distribu ia spa ial a popula iei Popula ia este distribuit inegal în Europa. Regatul Unit).

.

/km2 (Europa nordic . Belgia. Ruhr.Cea mai mare densitate medie apopula iei o are Monaco (16. . valea Rinului. iar cea mai mic densitate medie o are Islanda (2.densit i mai mari de 300 loc./km2 (Europa de Vest i Europa Central ). centrul i sud-estul Marii Britanii.000 loc.densit i sub 50 loc. . nordul Italiei.densit i între 100-200 loc./km2)./km2 apar în Olanda.7 loc. Europa de R s rit i Peninsula Balcanic )./km2) Pe zone: . .

.

România .7Å). rezultând un spor natural cuprins între 0 i 1Å.În statele din Europa de Est s-a înregistrat o sc dere a speran ei medii de via ca urmare a degrad rii nivelului de trai. iar mortalitatea a urcat la 11Å.Pe state apar diferen ieri mari: în Islanda 79 de ani la b rba i i 83 de ani la femei. ‡ Rata natalit ii: .rate foarte reduse de 8-9Å în Bulgaria. ‡ Bilan ul natural al popula iei Europei este negativ în ri ca: Letonia (-7. Ucraina.2Å). ‡ Speran a medie de via este de 70 de ani.‡ Dinamica popula iei ‡ Europa este spa iul unui dramatism demografic deoarece natalitatea a coborât la 11-12Å.1Å). Islanda i Irlanda. Ungaria. România (-2Å). Belarus (-4. .8Å). Ucraina (-6. Germania. Rusia (-4. în Elve ia 84 de ani la femei. Turcia. . .rate ridicate între 15 i 20Å în Albania.rate reduse sub 10 Å în Austria. .

‡ Dup 1989 s-a înregistrat un flux de emigran i dinspre rile Europei de Est spre cele ale Europei Occidentale. Fran a. Olanda.Mobilitatea teritorial a popula iei Dup marile descoperiri geografice europenii au p r sit continentul i au contribuit decisiv la colonizarea Älumii noi´. ‡ Începând cu a doua jum tate a secolului XX i în prezent asist m la o tendin invers (locuitorii altor continente se îndreapt spre Europa ca for de munc . cele mai multe sosiri sunt din fostele colonii c tre Marea Britanie. ‡ . ‡ Fenomenul ³brain drain´ a c p tat o extensiune mare (persoane super dotate fiind racolate spre rile dezvoltate vest europene). care au i adoptat o legisla ie favorabil ).

‡ Structuri demografice ‡ Structura rasial Europa are o popula ie care apar ine rasei europene (europoid ). cu talie înalt . ochi negri sau c prui * grupa alpin . p r de culoare închis . cu talie mic . fa alungit . evreii. ochi alba tri * grupa mediteranean . romii Exista de asemenea grupuri etnice restrânse ale rasei mongole i ale rasei africane . p r închis la culoare. ten m sliniu. p r blond. cu talie medie. * grupuri etnice mai resrânse (alohtone) precum laponii. fa rotunjit i ochi c prui. ce prezint trei grupe: * grupa scandinav .

suedeza. islandeza. francez . ceha. sco iana. rusa. care prezint urm toarele grupe: ‡ grupa romanic (latin ): italian .‡ Structura lingvistic ‡ Majoritatea limbilor vorbite pe întinsul continental apar in limbilor din familia indo ± european . albaneza ‡ ‡ ‡ ‡ Alte limbi vorbite sunt din familia uralo ± altaic cu grupele: grupa finic : finlandeza. croata. daneza. slovaca. laponeza grupa ungric : ungara grupa altaic : vorbit de turci. g g uzi (Rep. flamanda (olandeza). Moldova) . spaniol . estona. slovena. macedoneana. portughez . român ‡ grupa germanic : germana. ucraineana. bulgara ‡ grupa celtic : irlandeza. t tari (pe Volga). norvegiana. galeza (welsh) ‡ alte limbi indoeuropene: greaca. sârba. engleza ‡ grupa slav : polona.

.

Europa Sudic . . adventi ti. Europa Central .ortodoxismul Europa de Est. penticostali) Alte culte: .Structura confesional În Europa religia dominant este cre tinismul cu trei culte principale: . iar cea rural de 27 %.neoprotestantismul (bapti ti. Europa de Sud .protestantismul ± Europa deVest.mozaismul ‡ Structura popula iei pe medii (urban/rural) În Europa popula ia urban are o pondere de 73 %.islamismul prezent în Albania. Europa Central . Europa Nordic .catolicismul ± Europa de Vest.Her egovina . Bosnia .

Belgia i Suedia (17 %). .Germania i Grecia (18 %).Italia este ara cu cea mai îmb trânit popula ie de pe glob (19. ‡ Structura profesional a popula iei Structura popula iei pe ramuri de activitate economic prezint mari diferen e: valorile medii plaseaz Europa între continentele cu un nivel de dezvoltare economic ridicat . . Cipru. etc. . Partea central i de vest a Europei are o pondere de peste 70 % a popula iei ocupate în sfera serviciilor. Europi îi este specific fenomenul de îmb trânire demografic ceea ce înseamn o pondere mare a popula iei vârstnice (peste 60 de ani) i o scdere a ponderii popula iei tinere (0 ± 20 ani): .Structura popula iei pe grupe de vârst ‡ Pe ansamblu.7 %).Exist i ri cu pondere mare a popula iei tinere: Albania Islanda. Irlanda. . industrie (27%) i agricultur (17%). cu o important for de munc ocupat în servicii (60 %).

.

12.185 mil. locuitori în 1991 .21.ROMÂNIA Evolu ia num rului de locuitori În secolul XX popula ia României aprroape s-a dublat numeric: . la recens mântul din anul 2002 Sc derea numeric a popula iei dup 1991 s-a datorat sporului natural i a celui migratoriu care au înregistrat valori negative. .7 mil. de locuitori.7 mil.23. locuitori în 1912 .

România se afl în faza final a tranzi iei demografice.1 18.7 Å în 2002 i -1. Mortalitatea a crescut în aceea i perioad de la 10. când sporul natural a fost de 18.9 Å (în 2004). . ‡ Bilan ul natural (sporul natural) a sc zut de la 5.1Å i s-au n scut 550.6 Å la 12. Valorile cele mai sc zute se înregistreaz în S i SV rii i mai ales în marile ora e ± 6« ± 8 Å iar cele mai mari valori 1 ± 2 Å în N i NE rii.Dinamica popula iei ‡ ‡ Natalitatea a sc zut dup 1989 de la 16 Å la 10 Å în 2004 ca urmare a transform rilor social-politice care s-au produs în ar în aceat perioad .3 Å în 1989 la -2. ‡ Cea mai numeroas genera ie din istoria României a fost cea n scut în anul1967.000 de persoane ‡ Asem n tor altor state europene.7 Å (1996) i 11. pe fondul ponderii ridicate a popula iei de vârsta a treia i a sc derii nivelului de trai.9 Å în 2004.

SPORUL NATURAL AL POPULA IEI ROMÂNIEI ÎNTRE 1930 .1998 .

Densitatea medie apopula iei României în anul 2002 a fost de 91 loc/km2 .

.

Germania. dup 1989.migra iile temporare pentru munc spre Italia. Constan a. Marea Britanie. ‡ Migra iile externe au luat amploare dup 1989.o cre tere a migra iilor definitive spre rile bogate din Europa de Vest i spre America de Nord. . Ia i. Spania.‡ Migra iile ‡ Migra iile interne s-au desf urat în special sub forma: . observându-se: . ca urmare a dificult ilor economice legate de închiderea unor între-prinderi industriale. Cluj). Dup 1989 fenomenul s-a desf urat în limite mai reduse. .exodului rural-urban (migra iile definitive) din perioada 1960-1989 dar i ulterior. Bra ov. . de la sate spre capital i ora ele mari (Bucure ti.migra ia dinspre ora ele mici i mijlocii spre mediul rural. Timi oara.

1 76.3 0.8**) 95.6 87.1 88.2 0.7 245. 0 89.1 * 1992 Persoane 22810035 20408542 1624959 401087 119462 65764 38606 29832 24596 29408 19594 9851 4085 3940 8955 5797 4232 1356 1957 7246 766 % 100.3 65.3 0.0 261.STRUCTURA ETNIC A POPULA IEI ROMÂNIEI.1 0.4 50.3 133.3 94.2 0.1 * * * * * * * * 0.5 6.1 1.2 0. 0 89.1 165.1 0.8 82.6 91.3 98.5 67.5 0.1 166.5 7. CONFORM RECENS MINTELOR POPULA IEI Etnia (grupul etnic) TOTAL Români Maghiari Rromi (Tigani) Germani Ucraineni-Ruteni Rusi-Lipoveni Turci Tatari Sârbi Slovaci Bulgari Croati Greci Evrei Cehi Polonezi Italieni Armeni Alte etnii (grupuri etnice) Nedeclarata 2002 Persoane 21698181 19409400 1434377 535250 60088 61353 36397 32596 24137 22518 17199 8092 6786 6513 5870 3938 3671 3331 1780 18950 5935 % 100.3 0.1 * * * * * * * * * * 2002 în % fata de 1992 95.5 0.6 2.1 0.3 109.3 93.9 86.8 .5 774.8 0.1 0.1 0.

61 90.40 17.74 71.58.22 .40 25.04 82.91 82.06 84.88 53.79 8.59 3.26 39.70 83.24 1.20 10.63 23.70 79.07 90.19 67.43 7.23 23.41 5.70 5.28 87.40 92.45 88.30 73.40 90.25 5.82 35.20 9.30 14.

ca urmare a unui spor natural negativ în ultimi ani. fapt care a diminuat procentul popula iei tinere. aceasta are în prezent valori mai mici de 30%. ceea ce indic fenomenul de îmb trânire demografic .VÂRSTNICI ADUL I TINERI Analizând piramida vârstelor din România se observ c aceasta are o baz tot mai îngust .

popula ia urban 55 % . ‡ Structura pe medii (rural/urban) ‡ În prezent în România: .1 % din popula ia de peste 65 de ani este ocupat în munc .‡ Structura profesional a popula iei ‡ În prezent tendin a de redresare a economiei României s-a resim it i în structura profesional a popula iei: .popula ia rural 45 % .industrie 18 %.servicii este de 52 % . Aproximativ 5.agricultur de 30 % .