P. 1
Referat Elementele statului

Referat Elementele statului

|Views: 204|Likes:
Published by Mihaela Adam

More info:

Published by: Mihaela Adam on Feb 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

Elementele statului - Raporturile dintre stat si teritoriu, Notiunea si esenta statului, Elementele constitutive ale statului

Importanta cunoasterii si studierii elemental constitutive ale statului deriva din necesitatea de a sti cu precizie daca o anumita societate umana poate fi considerata ca stat. Doctrina constitutionala occidentala a formulat trei elemente constitutive ale statului, aflate intr-o unitate organica: teritoriul, populatia, puterea politica suverana. Studiile de antropologie politica releva ca cele trei elemente constitutive ale statului sunt necesare, dar nu si suficiente, intrucat se aplica si societatilor politice considerate ca fiind lipsite de aparat statal. Practica relatiilor internationale pune in evidenta faptul ca, pe langa cele trei elemente constitutive ale statului mentionate, este necesara recunoasterea statalitatii de catre alte state si de catre organizatii internationale. Conventia privind drepturile si indatoririle statelor incheiata la Montevideo in 1933, intre Statele Unite ale Americii si statele din America Latina, prevede in acest sens in art. 1 ca statul, ca subiect de drept international, trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici: a) o populatie permanenta; b) un teritoriu determinat; c) un guvern; d) capacitatea de a intra in relatii cu alte state. Infintarea unui stat prin intrunirea elementelor sale consitutive trebuie recunoscuta ca atare de catre comunitatea internationala. Numai in acest fel infintarea statului este opozabila altor subiecte de drept international. Asa cum s-a subliniat in literatura de specialitate, recunoasterea unui stat este atributul suveran al guvernelor altor state. Este drept ca statele pot refuza sa recunoasta infintarea unui stat, in functie de interesele lor. In principiu, lipsa recunoasterii existentei unei noi statalitati nu impieteaza asupra calitatii acesteia de subiect de dreot. Dar statul recunoscut nu-si poate aroga aceasta calitate pe plan international. Statul in cauza nu devine si un subiect de drept international public. Astfel, acesta nu poate sa-si stabileasca relatii diplomatice si consulare cu alte state, nu poate incheia acorduri cu alte state s.a.m.d. Este adevarat ca un astfel de stat isi poate asuma obligatii fata de alte state( de exemplu, in materie de daune) si poate avea chiar si anumite drepturi (de exemplu, de a nu i se viola teritoriul). Abordarea teoretica a problematicii recunoasterii internationale a infinatrii unor state noi este legata de faptul ca si in prezent comunitatea internationala este confruntata cu aparitia unor state noi fie prin decaltatea unilaterala a independentei acestora de catre autoritati care isi asuma prerogative de suveranhitate in numele unei populatii avand anumite caracteristici etnice, lingvistice, religioase sau de alta natura, fie prin dezmembrarea unor state, cum a fost cazul fostei Iugoslavii si al Uniunii Sovietice. Admiterea caracterului constitutiv pentru existenta noului stat, al recunoasterii acestuia, prezinta, printre altele, inconvenientul ca o decizie suverana a unei populatii care reprezinta caracteristicile unui popor este conditionata de interesele altor state si de recunoasterea de catre acestea a deciziei respective. La randul ei, admiterea caracterului declarativ al recunoasterii noului stat face ca insasi recunoasterea internationala sa devina superflua, intrucat se considera ca, odata infintat prin intrunirea celor trei elemente constitutive, noul stat devine automat un subiect de drept intenational de sine statator, caruia urmeaza sa i se aplice principiile generale ale dreptului international public, existenta sa nedepinzand de recunoasterea de catre alte state. 1

suveranitatea statului. 1 din Constitutie teritoriul României este inalienabil . cu subsolul si spatiul aerian. s permit altor state i cet enilor acestora accesul pe propriul teritoriu i unele drepturi în folosirea acestuia. Statul se bazeaz pe popula ia care este situat pe un anumit teritoriu. independent de valoarea sa economica sau militara. naturale ale existentei statului. precum si marea teritorial . subsol.i impun autoritatea sa asupra întregului mecanism social i s dispun asupra resurselor i bog iei na ionale. întrucât vizeaz o valoare fundamental pentru existen a îns i a statelor. Suveranitatea statului asupra propiului teritoriu s-a configurat cu mai multa claritate in operele unor ganditori din secolul XVII-lea ca un drept teritorial genera apartinand Natiunii. precum si din coloana aeriana aflata deasupra solului si apelor. Teritoriul de stat reprezint spa iul geografic în limitele c ruia un stat î i exercit suveranitatea sa deplin i exclusiv . prin propria voin i în condi ii stabilite prin acorduri interna ionale. în acelasi spa iu se exercit puterea public . asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea sa exclusiva si deplina. În limitele acestui teritoriu se organizeaz statul si unit tile administrativteritoriale care îl compun. Aceasta definitie surprinde elementele teritoriului din perspectiva dreptului international public. Deplin tatea i exclusivitatea suveranit ii teritoriale nu exclud. Exclusivitatea suveranit ii teritoriale înseamn c fiecare stat î i exercit suveranitatea numai pe un anumit teritoriu i nici un stat nu. Deplin tatea suveranit ii teritoriale a unui stat se exprim prin aceea c în propriul teritoriu fiecare stat este în m sur s determine întinderea i natura competen elor sale. drepturilor domeniale particulare. din ratiuni de unitate. Conform art. s reglementeze raporturile sociale în cele mai variate domenii. Între statele independente respectul suveranit ii teritoriale este una dintre bazele esen iale ale raporturilor interna ionale. 1 alin. celelalte state fiind obligate s nu aduc atingere integrit ii teritoriale a altor state i drepturilor suverane pe care acestea le au în limitele lor teritoriale. ape.i poate exercita suveranitatea pe teritoriul altui stat. Teritoriul a capatate astfel o valoare politica. De asemenea. 142 din Codul penal. în cadrul 2 . Teritoriul se caracterizeaz prin faptul c nu poate fi înstr inat (conform art. îns . Totodat . Teritoriul Teritoriul statului este spatiul greografic alcatuit din sol. subsolul si spatiul aerian aleacesteia . Asupra teritoriului s u statul î i exercit pe deplin i în mod exclusiv suveranitatea i ac ioneaz în vederea realiz rii sarcinilor i func iilor sale. În dreptul interna ional teritoriul de stat este un element de o deosebit importan . Teritoriul constituie. Exercitarea suveranit ii mai multor state asupra aceluia i teritoriu ar contrazice însu i conceptul de suveranitate. Cutoate acestea. al turi de popula ie.I. dup cum s-a mai ar tat. s . teritoriul României se compune din întinderea de p mânt si apele cuprinse între frontiere.opus. ca un stat. consecin a caracterului s u unitar (art. trecerea in revista a componentelor respective indica in mod limpede ca teritoriul constituie una dintre premisele materiale. teritoriul este indivizibil. una din premisele materiale ale existen ei statului. în general pe acestora etc. cu solul. 1 din Constitutie). De asemenea. 3 alin. frontierele sale fiind 12 stabilite prin lege organic ).

De la exercitarea în mod exclusiv a suveranit ii de stat asupra teritoriului au existat de-a lungul istoriei i câteva excep ii. piata economica. opus no iunii de proprietate. In cadrul unor frontiere precise si sigure. stabilite in legatura cu procesul de formare a unei populatii. schimba. comertul maritim a caracterizat dezvoltarea Greciei in epoca antica. adesea cu caracter provizoriu. Constientizarea apartenentei la un anumit teritoriu. Suveranitatea de stat asupra teritoriului ca fundament al exercit rii autorit ii depline i exclusive a unui stat asupra unui anumit teritoriu constituie o abordare modern a problemei teritoriului în dreptul interna ional. Spre sfâr itul secolului al XIX-lea se impune teoria competen ei. de a introduce restric ii în ce prive te desf urarea unor activit i sau de a se supune în cadrul dreptului lor de a legifera unor condi ii i limite stabilite prin conven iile interna ionale la care sunt parte. despre germani ca sunt o natiune razboinica. Boian.cooper rii interna ionale statele se pot angaja s se ab in pe propriul teritoriu de la anumite activit i. specificitatea dezvoltarii economice (oieritul in Anglia a marcat intr-o anumita perioada dezvoltarea industriei in aceasta tara. Aceast situa ie. fiind legat îndeosebi de conflictele dintre marile puteri sau de regimurile coloniale. 3 . la o anumita identitate cu caracter national. formarea unei anumite conceptii privind abordarea relatiilor cu alte state(se spune. cum ar fi amplasarea unor categorii de arme. la stabilirea unor trasaturi psiho-sociale ale acesteia. potrivit regimului aplicat propriet ii feudale (dominium). ori de la construirea unor instala ii care ar d una mediului înconjur tor i ar produce prejudicii i altor state. in Romania. care-l putea vinde. datând din 1278. manifestata prin limba comunca. cunoscut sub numele de condominium. În evul mediu teritoriul era considerat proprietatea exclusiv a monarhului. Stabilirea legitima a frontierei contribuie la intarirea sentimentului national si la aparitia ideii de patrie. Aceast teorie nu exprim în mod corect raportul dintre stat i propriul s u teritoriu.a avut un caracter primordial pana in vremuri recente) formarea unui anumit arhetip cultural ( Horezu. ca expresie a autorit ii pe care un stat o exercit asupra unui teritoriu. agricultura cultivarea pamantului. mai d inuie în câteva cazuri: Andorra (Spania i Fran a). aceasta se va simtii mai atasata de teritoriul national. d rui sau pune z log dup propria sa voin absolut . etc. efectuarea unor mi c ri de trupe sau a unor aplica ii militare. pe propriul teritoriu o suprema ie deplin i exclusiv i c dreptul interna ional este un drept de coordonare i nu un sistem institu ional suprastatal îndrept it s stabileasc pentru fiecare stat în parte limitele autorit ii pe care acesta ar putea s o exercite asupra teritoriului i a popula iei proprii. în care statul î i exercit nu atribu ii de suveranitate. potrivit c reia teritoriul ar reprezenta sfera de validitate în spa iu a ordinii juridice na ionale. in general. italienii nu au tratidii militare solide. Teritoriul are o importanta vitala pentru stabiliarea unei populatii si pentru accelerarea procesului de formare a natiunii si a sentimentului national. când un anumit teritoriu a fost supus suveranit ii a dou sau mai multe ri. ci doar competen e stabilite de dreptul interna ional. a fost specific evului mediu. dimpotriva. apoi la o anumita patrie duce evident la constientizarea de sine a natiunii. romanii nu au pornit niciodata razboaie de agresiune si se caracterizeaza ca un popor pasnic). În prezent. un rezultat al evolu iei rela iilor interna ionale.). Revolu ia francez a impus ideea de suprema ie teritorial (imperium). Statele nu exercit asupra teritoriului lor o simpl competen pe care dreptul interna ional le-ar acorda-o. i aceasta pentru dou considerente principale: c statul exercit în drept i în fapt. Insulele Noile Hebride din Oceanul Pacific (Anglia i Fran a) i altele mai pu in importante.

fiind suficient a men iona anexarea Bucovinei în 1774 de c tre Imperiul austriac. precum i enclave situate în limitele teritoriale ale altui stat. El cuprinde atât solul. desfiin area statului respectiv).3. întinzându-se pân la limita inferioar a spa iului extraatmosferic. indiferent unde este situat geografic. modificarea teritoriului unor state s-a f cut prin for . lacuri. cât i subsolul în adâncime pân la limita accesibil tehnicii. Expansiunea statelor europene pe alte continente ca 4 . de c tre Ungaria. ori mai multe insule constituite în arhipelag. a) Spa iul terestru este partea de uscat a teritoriului cuprins în limitele frontierei de stat. considerat a fi situat la aproximativ 100 sau 110 km deasupra nivelului m rii. în baza unor acte de drept civil. dup cum teritoriul unui stat poate cuprinde al turi de un teritoriu compact numeroase alte teritorii situate la mare distan . prin Dictatul de la Viena din 1940.1. sunt considerate ca f când parte din teritoriu i cablurile submarine. istoria cunoscând extrem de numeroase situa ii când statele puternice. b) Spa iul acvatic cuprinde apele interioare (râuri. cât i teritoriu insular. a Basarabiei în 1812. Din teritoriul unor state fac parte i zonele limitrofe din sectoarele polare ale Arcticii.60 Luarea în st pânire a teritoriilor ocupate cu for a se putea face fie prin anexiune (deta area unei p r i a teritoriului ocupat i trecerea acesteia la teritoriul ocupantului). iar în cazul statelor care au ie ire la mare se adaug apele maritime interioare i marea teritorial . Teritoriul poate fi format dintr-o singur mas continental sau insular . ale c rei limite superioare sunt relativ neprecizate. îns . când acestea se afl dincolo de limitele teritoriului de stat. cum ar fi vânzarea cump rarea. 1. ca urmare. schimbul. Modificarea teritoriului de stat Dup cum statele înse i nu au r mas acelea i de-a lungul istoriei. care nu fac parte din teritoriul de stat. spa iul situat între Polul Nord i rmurile nordice ale Europei. Uneori limitele statelor s-au modificat pe cale pa nic . Unor asemenea proceduri de ocupare prin for i luare în st pânire a teritoriului altui stat le-a c zut victim i ara noastr în cursul istoriei sale. de c tre Rusia. Statele maritime exercit i unele drepturi suverane asupra zonei contigue. cesiunea. fluvii. P r ile componente ale teritoriului de stat Teritoriul de stat se compune din spa iul terestru. spa iul acvatic i spa iul aerian. poate cuprinde atât teritoriu continental. m ri interioare). nici teritoriul lor nu a r mas imuabil. prin presiuni sau r zboaie. uneori pe continente diferite. au impus statelor mai slabe ori învinse modific ri substan iale ale teritoriului lor. prin voin a popula iei respective sau a statelor în cauz . Prin asimilare. canale. fie prin debela iune (preluarea întregului teritoriu al statului ocupat i. precum i navele i aeronavele. c) Spa iul aerian reprezint coloana de aer situat deasupra teritoriului terestru i a spa iului acvatic al unui stat. Asiei i Americii de Nord. apoi în 1940. dona ia sau arenda. ca i a unei p r i din Transilvania.2. Cel mai adesea. a zonei economice exclusive i a platoului continental.

In societatile moderne. ca orice lucru care nu apar ine nim nui. persoanele f r cet enie (apatrizi) i persoanele refugiate. cum ar fi limba. i unele persoane care locuiesc pe teritoriul unui stat. Congresul de la Berlin din 1885 stabilea. . de stat primitor i de stat de origine. Populatia Orice societate.ocuparea efectiv a teritoriului.i proteja cet enii proprii care locuiesc sau se afl în mod temporar pe teritoriul altui stat. . cand se carcaterizeaza prin trasaturi definitorii comune. Grupul uman devine un element constitutiv al statului numai atunci cand capata constiinta apartenentei sale la anumite valori. Populatia ca element constitutiv al statului nu este pur si simplu o aglomerare umana. cu statut temporar (turi ti. are în acela i timp. 5 . când un stat ter î i asum sarcina reprezent rii intereselor unui stat beligerant. Asemenea teritorii erau considerate res nulius i puteau fi însu ite potrivit teoriei priorit ii descoperirii sau a primului descoperitor. dac la cererea altui stat accept o asemenea îns rcinare. Pentru toate persoanele care se afl în limitele teritoriului unui stat. Asemenea situa ii pot ap rea în cazul în care un stat a rupt rela iile diplomatice cu un alt stat i în caz de r zboi. Pe teritoriul unui stat pot locui mai multe categorii de persoane. a procesului de cucerire a altor teritorii i de constituire a imperiilor coloniale. cu to ii având un statut de permanen . unele condi ii restrictive pentru st pânirea de teritorii. de i în fapt erau locuite de popula ii adesea foarte numeroase. ceea ce presupune posesia real asupra lui cu inten ia de a. Exist . O dat cu încheierea. oameni de afaceri etc. îns . Constiinta apartenentei fiecarui individ la aceeasi comunitate socialumana reprezinta facotrul determinant alpopulatiei. în mare. mode de viata. ci potrivit unor reguli stabilite conform dreptului interna ional.rezultat al descoperirilor geografice a pus problema legitimit ii cuceririi noilor teritorii descoperite. Fiecare stat.i exercita suveranitatea. în baza dreptului de protec ie diplomatic . trairi psoho-sociale etc.notificarea c tre alte state a ocupa iei. Din punctul de vedere al exercit rii competen ei sale asupra popula iei orice stat se afl într-o dubl pozi ie. orice stat. b) alte persoane. cu precizarea situa iei geografice i a limitelor teritoriului ocupat II.).stabilirea unei autorit i responsabile cu func ii de guvernare în teritoriul respectiv. Stabilirea chiar formal a puterii statului descoperitor prin ridicarea unui monument sau arborarea pavilionului unei nave era considerat drept temei juridic suficient pentru dobândire teritoriului descoperit. indiferent dac acestea sunt cet eni ai statului respectiv sau sunt str ini. în special sub impulsul Germaniei unificate care dorea s ia locul vechilor puteri coloniale în posesiunile fictive ale acestora. termenul care leaga pe individ de stat este cetatenia. traditii. dar al c ror statut nu se reglementeaz de c tre statul în cauz . cet eni ai statului care au i cet enia altui stat (bipatrizi). cultura. având statut juridic diferit: a) cet enii statului respectiv. dreptul de a. religia. presupun un minimum de populatie stabila. Aceste condi ii erau: . statutul lor juridic se stabile te potrivit dreptului intern în baza suveranit ii fiec rui stat. Statele pot exercita uneori o protec ie diplomatic i asupra str inilor.

Aspectul cantitativ al populatiei poate influenta sentimentul de comunitate nationala. intr-un viitor nu prea indepartat. care risca. chinezii in Indonezia. unele dintre acestea reclamând cooperarea într-un cadru interna ional creat prin tratate multilaterale sau bilaterale. Mongolia. Este mai usor sa mentii.) Aspectul cantitativ al populatiei se analizeaza in raport cu fenomenul demografic. drepturile i obliga iile persoanelor. cultural. Deja. Desi traim intr-o lume a globalizarii si a interferentelor intre diferite tipuri de civilizatie si cultura. In aceasta privinta. problema poate fi abordata din punct de vedere cantitativ si calitativ. reprezentan ii i func ionarii unor organiza ii interna ionale. indiferent în ce ipostaz sar afla (de cet ean sau de str in. politic. apatridia. Statele nationale sunt cele in care populatia majoritara formeaza o singura natiune. cu caracter permanent sau temporar). nu pot fi solu ionate în întregime prin legisla ia proprie a unui stat. Prezenta unei comunitati de straini intr-un stat ridica multiple probleme de ordin economic. financiar. Problemele privind statutul popula iei. Natiunea se va mentine in continuare ca o forma moderna de organizare politica.S. este dreptul statului de a stabilii o anumita rata de crestere demografica a populatiei sau macar de a o controla. Inca din 1789 abatele Sieyes care a avut un rol esential in Revolutia burgheza din Franta a fundamentat ideea de natiune ca titulara de suveranitate pe care o exercita prin reprezentantii alesi. extr darea. Sociologii sunt cei care studiaza cu cea mai mare atentie astfel de fenomene. Reglement rile interna ionale i cooperarea dintre state în rezolvarea problemelor privind popula ia se refer la domenii i institu ii juridice cum sunt: dubla cet enie. etnic. precum i membrii for elor armate str ine sta ionate pe teritoriul altui stat. Aspectul calitativ are in vedere faptul ca fiecare stat regrupeaza intr-o proportie mai mare sau mai mica populatii cu trasaturi etnice diferite. traditiile nationale suplinesc uneori numarul mic al populatiei (de exemplu. tara cu o populatie putin numeroasa. sa dezvolti acest sentiment al populatii numarand zeci si sute de milioane de indivizi si mai greu cand o asemenea populatie se ridica la un milion. refugia ii i persoanele str mutate. având în vedere complexitatea problemelor privind popula ia i impactul pe care aceste probleme îl au asupra rela iilor dintre state. asiaticii in Africa etc. sa stabileasca un alt raport demografic intre everi si palestinieni in statul Israel. drepturile omului etc.). religios. statele se pot impartii in state nationale si state multinationale. protec ia diplomatic .S. 6 . in care sentimentul national a persistat in ultimele decenii in ciuda cvasiocuparii tarii de fosta U. regimul juridic al str inilor. desi se vorbeste in medii diplomatice de o cetatenie europeana si de o mare familie de state europene. In legatura cu aceasta problema. conceptul de natiune si notiunea ca realitate spirituala nu sunt la fel depasite. social. Si. statistici oficiale indica o sporire demografica spectaculoasa a palestinienilor.R. cetateni ai Israelului. In functie de aceasta regrupare.Ace tia sunt membrii misiunilor diplomatice ale altor state. cu toate acestea . exista pericolul ca autoritatile unu stat sa-si tarteze grupurile minoritare ca pe straini (de exemplu: tibetanii din China. dreptul de azil.

Pentru a exemplifica. De regul numai cet enii unui stat se bucur de drepturile politice i pot avea acces la func iile publice. în principiu.2. în aer sau în cosmos. unor indivizi care nu au o leg tur efectiv cu statul respectiv.i schimba cet enia. îns . dar poate determina condi iile în care regimul juridic stabilit este opozabil altor state. Cet enia exprim un raport juridic indisolubil legat de persoana omului. Cet enia este supus în principiu unui regim de reglementare intern . îns . Cet enia Cet enia este definit ca leg tura politic i juridic permanent i efectiv dintre o persoan fizic i un anumit stat. ca înc lcând un principiu fundamental în materie de cet enie (efectivitatea). Cet enia reprezint totodat un drept fundamental al omului. Legisla ia unui stat trebuie s fie admis de alte state. ele pot. este considerat . caracterizat prin plenitudinea drepturilor i obliga iilor reciproce prev zute de constitu ie i legi. Raportul de cet enie este permanent în timp. ap rând o dat cu na terea omului i. dup cum acordarea în mod abuziv a cet eniei de complezen . Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cet enia sa ori de dreptul de a. el subzistând oriunde s-ar g si o persoan . statele având o competen exclusiv în a stabili în cadrul legisla iei proprii atât modurile de dobândire i de pierdere a cet eniei. Dreptul interna ional nu limiteaz libertatea statelor de a stabili prin legisla ia intern regimul juridic al propriilor cet eni. potrivit unei hot râri a Cur ii Interna ionale de Justi ie din 1955 dat într-o spe celebr (Cazul Nottebohm). 15 c : 1. iar pentru cet ean cel de na ional sau de resortisant. 2. a a cum se arat în art. Declara ia universal a drepturilor omului din 1948 prevede în acest sens în art. religioas sau politic . 7 . va putea fi considerat ilicit din punct de vedere al regulilor de drept interna ional i neopozabil altor state. disp rând o dat cu dispari ia fizic a acestuia i nelimitat în spa iu. pe mare. Dac celelalte state nu pot nega dreptul exclusiv de reglementare al unui stat anume. o lege de ob inere a cet eniei bazat pe criterii de discriminare rasial . pe teritoriul altui stat. 1 al Conven iei. În legisla ia unor state i în practica interna ional pentru cet enie se folose te i termenul de na ionalitate. cu cutuma interna ional i cu principiile de drept general recunoscute în materie de na ionalitate . Conven ia de la Haga din 1930 privind conflictele de na ionalitate prevede c fiecare stat are dreptul s stabileasc prin lege cine sunt na ionalii s i. care genereaz drepturi i obliga ii pentru cet ean i statul respectiv. în statul de origine. fictiv . civile sau militare. cu condi ia ca aceasta s fie în acord cu conven iile interna ionale. ori prin înc lcarea unor drepturi fundamentale ale omului. s nu recunoasc sau s nu accepte consecin ele pe care regimul astfel stabilit le-ar avea în plan interna ional în cazul în care sunt înc lcate principii generale sau norme de drept interna ional. cât i toate drepturile i obliga iile care decurg din leg tura politic i juridic a apartenen ei la un stat. Ea exprim apartenen a persoanei la statul respectiv.1. Orice persoan are dreptul la o cet enie.

dar nu in interesul unui individ real sau al unui grup politic sau social determinat. de conducere generala si guvernare.Am vrobit despre cetatenie si despre globalizare si despre principiul de cetatean european dar ce inseamna integrare europeana? Integrarea europeana si. ci in interesul poporului. dupa cum statul ca atare nu eaplica cetatenilor sai tratamente etnice. detine puterea de a controla. statul exercita o putere exclusiva. Unul dintre atributele esentiale ale suveranitatii statului il constituie dreptul sau inalienabil de a reglementa. Nicio alta entitate nu o poate controla. acesta fiind constituit din autoritari publice reuzltate prin exprimarea electorala a vointei suverane a poporului. statul ramane un sinstrument de ordonare a relariilor din societate. care ramane si in prezent baza cea mai solida a relatiilor internationale si a echilibrului si securitatii statelor europene. precum si relatiile sociale corespunzatoare acestor valori. de dominatie. Niciun moment. fiecare dintre acestia bucurandu-se de drepturi si libertati egale si avand indatoriri egale fata de stat. in virtutea suveranitatii sale. organizarea si functionarea sistemului politic. nici pe plan extern. nu afecteaza catusi de putin conceptul statului-natiune. Votul universal face sa se estompeze pana la dispraritie carcaterul de clasa al statului. a apara comunitatea respectiva fata de agresiuni etc. Puterea Politica Suverana Statul suveran este dator sa exercite pe teritoriul sau si fata de populatie prerogativele sal de putere suverana. comanda si de a sanctiona in mod suveran. Alfel spus. statul insitutie. Consiliul Constitutional din Franta a decis ca poporul francez este compus din totalitatea cetatenilor francezi fara deosebire de origine. nu se mai poate sustine asertiunea ca statul serveste o anumita clasa sociala in detrimentul alteia. O autoritate publica este suverana atunci cand nu este supusa niciunei alte autoritati. rasa sau religie. prin intermediul normelor juridice. Reflectand aceasta realitate. ordinea. In acest fel categoria de popor devine o categorie juridica de drept contitutional. in general. Toate constitutiile moderne sunt construite pe aceasta realitate nationala si politica. pentru a mentine. 8 . fara a se exclude identitatea minoritatilor nationale. Intr-un stat suveran nu exista o putere de acelasi tip care sa-i restranga autoritatea si sa-i impuna o alta ordine juridica. in mod liber si fara nicio interventie din partea altui stat. o ordine juridica menita sa-i ocroteasca si sa-o consolideze valorile fundamentale pe acare se intemeiaza si care este interesat sa le promoveze si sa le apere. nici in cadrul intern al statului. raporturile societate-stat-cetatean. In conditiile in care puterea suverana a poporului este insitutionalizata. democratice. exprimand unitatea politica a unui popor si indentitatea sa natioala.. o astfel de constitutie nu face deosebiri intrecaracteristicile etnice ale populatiei. fenomenele mondializarii si globalizarii. Indiscutabil. Transpunand in norme de drept obicetivele cele mai importante ale dezvoltarii social-economice si politice. III. raporturile personale si patrimoniale intre indivizi etc. convertita in institutii politice formate din reprezentanti ai poporului desemnati prin alegeri libere. in interiorul frontierelor sale. inteles ca totalitate de indivizi.

Notiunea de putere. unde. pe plan legislativ. O pozitie apropiata o are si G Burdeau. administrativ. ca forma specifica a puterii sociale. in acelasi timp. in urma unei profunde necesitati istorice. Un fapt incorect.In definirea puterii politice trebuie pornit de la faptul ca aceasta este in primul rand o notiune ideologica. si alte elemente ce constituie puterea. Daca pentru un regim autoritar.In regimurile democratice situatia este si mai putin relevanta. Intr-adevar. in teorie. in afara de elementele institutionalizate ale puterii. ce exprima. si nu puterea in totalitate. interpreteaza si fundamenteaza de pe pozitiile si din perspectiva intereselor unei forte social-politice. un anumit comportament uman corespunzator acestora. cum ar fi partidele politice. nici pentru el neexistand o delimitare clara intre puterea de stat si cea politica "Prin intermediul politicului. puterea politica. faptele stau si in acest caz altfel. In sistemul puterii in afara de stat. militar. exista si se manifesta. avand in vedere rolul acestei institutii in cadrul puterii. autoritatea publica. prin putere tinde s-o faca activa pentru a-si croi prin ea viitorul sau". in cadrul acesteia trebuie sa includem si opozitia politica. cat si in societatile democratice.apreciaza Burdeau.Sintetizand cerintele sociale fundamentale si prefigurand.de a elabora si impune la nevoie prin forta sa de constrangere legi. cum ar fi cazul celor comuniste. Din perspectiva istorica se poate spune ca suveranitatea puterii de stat ca fenomen social-politic. organizeaza si conduce societatea. intra si alte institutii politice cu rol important in derularea vietii politice. norma obligatorii pentru intreaga societate. este adevarat in anumite limite. Puterea politica. intrucat statul este numai o componenta a puterii. Continut si trasaturi Ca urmare a rolului important pe care politicul il exercita in orice societate. forma de guvernare. ale natiunii si op impune la nevoie. isi promoveaza interesele. interconditionate.grupul releva constiinta pe care o are despre sine. regimul politic. Orice forta social-politica si cu atat mai mult una care se afla la conducerea societatii. fara a fi in masura sa aiba niste delimitari clare. a aparut cu mult inainte de cristalizarea sa ca notiune teoretica. Alti autori reduc puterea politica la forta social-politica care o detine si o exercita. Unii autori definesc puterea prin stat. inclusiv cea de putere sociala este extrem de vaga. In 9 . statul concentreaza in cea mai mare masura puterea politica. are o anumita viziune despre societate si pe care si-o impune in practica prin putere. Pentru Franz Neuman "puterea politica este puterea sociala concentrata in stat". Chiar si in aceste regimuri alaturi de forta social-politica care detine si exercita puterea. Este o abordare simplista. dar nu in totalitate si nici in situatia de a se identifica cu ea. o asemenea definitie se poate apropia de realitatea politica. politic. prin masuri de constrangere. ca realizare a vietii si practicii social-economice. o instituie o ordine juridica potrivit interesele majore. de generala. dreptul de a se organiza de sine statator economic. intrucat fiecare din aceste concepte acopera realitati sociale distincte si. reflectand caracteristicile fundamentale ale statului: autoritate suprema exercitata pe un anumit teritoriu.Acest fapt este valabil atat in cazul societatilor totalitare unde exista o unica forta social-politica care prin putere. reductionista. in virtutea suveranitatii sale. joaca in cadrul acestuia un rol major. realitatea politica. precise. etc.

Tocmai aceasta ingemanare intre social si politic permite puterii politice sa-si subordoneze si sa-si foloseasca celelalte forme ale puterii sociale. de cel care o detine si o exercita in scopul sau. mobilizand resursele societatii in vederea asigurarilor obiectivelor propuse" Din aceasta perspectiva am putea spune ca puterea politica este mijlocul prin care se constituie. ea trebuie sa apere si sa promoveze interesele acestei majoritati. Altfel spus puterea politica este suverana. a majoritatii. coeziunea si functionalitatea diferitelor structuri si organisme. mijloacele. in mai multe situatii acestea fiind chiar forme ale miscarii si exprimarii politicului. Componenta ideologica a puterii este data de emitentul politic. puterea politica are urmatoarele trasaturi: 1. Altfel spus. 2. in cazul societatii democratice. Rolul oricarei puteri politice este acela de a asigura corespunzator cu interesele claselor sau categoriilor sociale apartinatoare. fiinteaza si dureaza o societate. Nu exista fapt politic care sa nu fie in acelasi timp un fapt social si. Aceasta calitate a puterii politice decurge din faptul ca orice putere este. scopul puterii politice este de a asigura existenta societatii. in esenta ei. urmarind in esenta aceleasi scopuri si interese. 10 . cat mai ales din exterior. In raport cu celelalte forme ale puterii sociale. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea politica o are de a-si subordona celalalte forme ale puterii. Subordonarea celorlalte forme ale puterii sociale de catre puterea politica. exclude imixtiunea din afara ei. in conformitate cu interesele clasei dominante si in a le asigura indeplinirea prin autoritatea suverana. unica. Reputatul politolog roman Anton Carpinski considera ca puterea politica este "capacitatea de a-i obliga pe actorii unui sistem social dat sa-si indeplineasca obligatiile pe care le impun obiectivele colective. caile. ceea ce le deosebeste fiind modalitatea proprie de infaptuire. de a se manifesta prin ele. posibilitatea functionalitatii acesteia. este conditia esentiala a realizarii actului de conducere sociala. Prin urmare. Caracterul suveran.cazul acestora din urma unde intalnim forte politice aflate la putere si forte politice ale opozitiei si intr-un caz si in altul avem de-a face cu o putere politica bazata pe aceleasi principii fundamentale. care. prin mijloacele fortei publice". indivizibila. In aceasta calitate ea este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul de a lua si aplica decizii. cu atat mai mult. de a exercita controlul fara amestecul sau influenta unei alte puteri din interior. intrucat in orice conditie. nu exista procese si fenomene sociale care sa nu fie susceptibile de a imbraca un caracter politic. de a le constitui drept instrumente prin care sasi exprime propriile sale scopuri si interese. ritmurile. purtatoarea intereselor comune ale unei comunitati. In literatura marxista romaneasca puterea politica era definita ca "o functie sociala generalizanta care consta in luarea deciziei la nivelul intregii societati. o eventuala forta de imixtiune se afla in contradictie cu majoritatea. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o societate. echilibrul colectivitatilor ce alcatuiesc societatea cu compatibilitatea activitatilor ce se desfasoara. exclusiva si inalienabila. cel putin teoretic. intr-un cuvant paradigmele doctrinare.

adica aceia asupra carora sa se impuna. 5.3. A raspunde acestei comunicari. inseamna a te supune.natura si esenta sistemului politic. apara si promoveaza. In raport cu alte acte ale conducerii sociale. grupuri.Fiecarei oranduiri sociale. elaboreaza deciziile. 11 . legile (parlamentul). realizand astfel obiectivele si sarcinile puterii politice. . partide si forte politice din societate la momentul dat. Statul este este cel care. sa se realizeze in interiorul ei. intrucat acestea sunt elemente distincte ale sistemului politic. societatii ii este specific un anumit tip de putere politica. prin institutiile sale.nivelul de dezvoltare al democratismului politic. aspiratii si scopuri le fundamenteaza. care formeaza cele doua loturi ale puterii. Puterea politica se prezinta sub forma unor centre si nuclee ale puterii. Puterea politica in exercitarea atributiilor sale are un caracter relational si asimetric. Tot acelasi stat infaptuieste si controlul modului de aplicare in practica a deciziilor si hotararilor puterii politice. confundare a statului cu puterea. Aceasta nu inseamna o identificare. cum ar fi: . elemente necesare oricarui act de conducere a societatii. randamentul si eficienta. a comunica o hotarare pentru executare inseamna a conduce. se realizeaza intre cei care exercita puterea si ceilalti membri ai grupului se stabileste o relatie specifica. In contextul oricarui sistem politic. In cadrul acestuia un rol important il joaca clasa sau grupul social pe care o reprezinta si ale caror interese. puterea politica are un caracter imperativ. statul reprezinta principalul instrument de realizare in practica a puterii politice. le pune in aplicare (guvernul). obligatoriu si ierarhicatat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme particulare ale puterii sociale. . ea consta in comunicarea si executarea hotararilor. Infaptuirea puterii este o relatie sociala care impune cu necesitate cel putin doi parteneri: conducatorii sau conducerea si condusii si supunerea. efectuand actiunile curente prin hotarare.raportul de forte dintre clase. 4. legitimeaza.Forma pe care o imbraca puterea politica este determinata de o serie de factori. Relatia conducere-supunere. Tocmai aceste calitati-imperativitatea si obligativitatea ii asigura impunerea.

Teoria democratiei reinterpretata 4.Bibliografie Selectiva: 1. Putere. Ovidiu Trasnea. Mica enciclopedie de politologie 2.Cuza 3. Editura Universitatii A. Tratat de drept consitutional contemporan. Nicolae Kallas. Teodorescu. Gheorghe. Sartori.I. 12 . Giovanni. Stiinta politica. Cristian Ionescu. Anton Carpinski. autoritate si comunicare politica 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->