Casele sub pamant Bineinteles, bordeiul semiingropat este un model de locuinta vechi de cand lumea, insa ultimele tendinte

in materie de arhitectura ecologica folosesc, de ceva vreme, solutii constructive asemanatoare, intr-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adapostirii unei cladiri in pamant - izolatie termica si fonica excelenta si putin costisitoare - cu confortul tehnologiilor moderne si designul de ultima ora. Interesul pentru acest tip de locuire a aparut in mediile arhitecturale odata cu crizele energetice de la inceputul anilor '70, ce au stimulat solutiile alternative ce foloseau energie solara si alte metode ecologice de a economisi resursele neregenerabile, protejand in acelasi timp si mediul inconjurator. Principiul de baza pe care functioneaza casele de acest fel este transferul intarziat de caldura intre sol si atmosfera, la o adancime suficienta temperatura ramanand relativ constanta (13-14 grade Celsius) in tot cursul anului. O cladire ce are doua sau trei laturi in contact direct cu solul va folosi mult mai putina energie pentru incalzire, iarna, si pentru racire, vara, diferenta de temperatura ce trebuie acoperita fiind mult redusa fata de constructiile conventionale, de la suprafata. De asemenea, schimbul de aer cu exteriorul este mult redus - ceea ce, pe de o parte, ajuta enorm la izolarea termica, iar pe de alta, poate crea potentiale probleme cu calitatea aerului, fiind esentiala instalarea de sisteme de ventilare performante. Costurile de intretinere si riscurile de incendiu sau cutremur sunt mult reduse, ca si cerintele de spatiu, lucru important in conditiile unor preturi ale terenurilor in continua crestere. Dezavantajele tin mai ales de infiltrarea apei, ce este, bineinteles, o problema semnificativa atunci cand trei dintre peretii casei sunt sub nivelul solului, fiind necesare masuri speciale de drenare si hidroizolatii. Structura necesara pentru sustinerea unui acoperis de pamant va fi mai robusta, si deci mai costisitoare decat in mod obisnuit. Desi inca rar utilizata, aceasta solutie constructiva este o optiune interesanta pentru cei care doresc ca locuintele lor sa nu afecteze peisajul si sa fie mai aproape de natura. Arhitecti importanti, cum este Malcolm Wells, promoveaza locuintele ingropate, si beneficiari de talia lui Bill Gates (a carui casa a fost descrisa de Condo intr-un articol) au optat pentru acest mod de locuire.

Case din paie Construirea caselor din paie necesita baloti care se pot procura de la ferme. Paiele vor fi asezate pe fundatii compuse din sticla reciclata si piatra. Paiele sunt o resursa sustenabila, ce poate fi folosita pentru a construi case trainice. Sunt materiale de constructie ce au fost folosite de sute de ani. Constructia acestra care incepe cu acoperisul, care este coborat apoi pe peretii din paie, ce devin astfel capabili sa sutina greutate, deoarece devin compacte. Conform managerului proiectului, au fost gasite cladiri de paie inca intacte datand de acum 2.000 de ani.

Dublarea zidurilor cu baloti de paie s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda de a reduce consumul de energie al locuintelor n orice anotimp Zidurile de o jumatate de metru mpiedica transferul de caldura. Paiele sunt acoperite n interior cu panouri de rigips, iar n exterior cu scnduri de lemn. Constructiile civile din baloti de paie au fost, initial, doar solutii provizorii pentru indienii din rezervatiile americane. Dispretuite chiar si de copii, pentru ca lupul cel rau darma casa de paie" a primului purcelus numai suflnd peste ea, aceste locuinte sunt - de fapt - uimitor de rezistente si supereficiente din punct de vedere energetic. Cercetatorii au nceput sa le analizeze cu atentie calitatile abia dupa ce au aflat ca indienii din rezervatii refuzau sa se mute n case noi, din lemn si caramida, pe motiv ca le placeau mai mult locuintele vechi, cu peretii din paie. Balotii mpiedica transferul energiei Arheologii spun ca oamenii si-au construit locuinte captusite" cu paie sau fn nca din preistorie. Criza imobiliara din Statele Unite, care a nceput imediat dupa uraganul Katrina si

are efecte pe piata creditelor pentru locuinte chiar si acum, a determinat antreprenorii sa priveasca din nou, cu atentie, banalele paie. Analizndu-le calitatile, constructorii au observat ca un balot de paie este un izolator perfect, care nu permite pierderea caldurii prin pereti n timpul iernii, iar vara mpiedica ncingerea locuintei, pastrnd o racoare mai mult dect confortabila. Transferul de caldura este mult ngreunat de stratul gros de aer cuprins ntre paiele balotului, aerul fiind, dupa cum se stie, cel mai slab conducator de caldura. Experientele au dovedit ca racoarea din casa poate fi mentinuta la un nivel placut folosind aerul conditionat numai cel mult doua ore pe zi. Pret mic, calitate extra Costul unui balot nu depaseste un dolar si, adaugnd banii necesari ridicarii unei structuri de rezistenta metalice, cu fundatie clasica de beton, e limpede ca aceste case pot salva industria constructiilor din impasul lipsei de credite. Casa din baloti de paie costa, n final, ntre 12.000 si 20.000 dolari, si asta numai pentru ca i se monteaza toate utilitatile moderne: canalizare, electricitate, aer conditionat si ferestre termopan. Cel care locuieste n ea beneficiaza de nca un avantaj financiar: consumul redus de energie! Vara nu este necesara folosirea instalatiei de aer conditionat dect aproximativ doua ore pe zi, ceea ce reduce cu 80% factura de electricitate. Energia termica necesara n timpul iernii este de patru ori mai mica dect a caselor obisnuite, ceea ce scade si cheltuielile de ncalzire. Case din pamant si paie Cine nu i dorete o cas clduroas iarna i rcoroas vara? Pentru o astfel de locuin toate produsele industriale plesc n faa mult mai accesibilei argile, cred constructorii britanici. Locuitorii din nordul Africii foloseau argila ca material de construcie nc din secolul 11. Combinaia dintre argila i paie a atras atenia europenilor trei secole mai trziu, astfel nct, n secolele XIV-XV, majoritatea caselor britanice erau construite din pmnt. Industrializarea i ieftinirea preului la crmid au dus la pierderea obiceiului, care urma s fie dezgropat tocmai la sfritul anilor 90, cnd un locuitor din comitatul britanic Devon i construia o imens ferm din argil. Potrivit The Independent, o alt cas construit din pmnt, n 2005, a primit titlul de cea mai performant cas a anului, din partea Institutului Regal al Arhitecilor Britanici. Mai mult, construciile din argil sunt i preferatele ecologitilor. Acetia consider c pmntul este opiunea perfect pentru o locuin ecologic. Este ieftina, ecologica, traditionala Potrivita pentru o clima ca a Romaniei, racoroasa vara si calduroasa iarna Cat despre estetica, nu stiu daca este cineva care sa nu viseze la niste ferestre cu prichiciuri atat de adanci, incat sa poti sta confortabil si sa citesti o carte

Arhitectii britanici au premiat-o ca fiind cea mai performanta casa a anului. Sa vedem ce parere au arhitectii romani De pe forumul Ordinului Arhitectilor, un subiect foarte interesant: Arhitectura de pamint

De ce arhitectura de pamint? Cum pot sa folosesc pamintul ca material de constructie? Probabil ca astea sint primele intrebari care apar in minte oricui. Recunosc ca la inceput am ris si eu de asa o idee. Dar am vazut o casa moderna facuta din pamint, chiar am tencuit eu un perete cu argila si asa am inceput sa ma interesez mai indeaproape de potentialul acestui material. De ce pamint? Are proprietati bune termice, fonice, regleaza climatul interior printr-un schimb echilibrat cu mediul, nu prin aparate costisitoare de clima, este sanatos, si chiar arata bine. Cum pot sa-l folosesc? In foarte multe feluri: zidarie din caramida nearsa, perete monolit din pamint presat, panouri prefabricate din pamint, tenuieli din pamint, in culori si texturi foarte variate. Mai departe, aflam cu surprindere ca exista inca zone in care se construieste masiv din pamant si, surprinzator din paie! Tari cu traditie in acest domeniu, desi pare ciudat, sint SUA si Canada in Sua, mai in sud, pe la tara, sint sate intregi construite din adobe care este un fel de caramida nearsa Nu vorbesc de Mexic si America de Sud in general, unde acesta e sistemul predominant de constructie de mii de ani incoace

Interesant este ca in Canada, fiind ceva mai frig, oamenii s-au preocupat mult mai mult de constructia cu paie! Exista o asociatie a constructiilor din paie care a pus la punct standarde si normative care au putere de lege: Straw Bale Building si acolo (dar nu numai) se pot vedea o multime de exemple de locuinte

construite din paie Oamenii sint foarte interesati de aceste metode, poate si pentru ca sint percepute ca fiind foarte ecologice si, desi acolo nu exista inca probleme (nici cu apa, nici cu energia, nici cu materiale de constructii proaste sau toxice, si nici neaparat cu banii), lumea incearca sa faca tot ce se poate ca sa nu streseze prea mult mediul Alte linkuri la case de paie: - http://mha-net.org/html/sblinks.htm un site care de fapt prezinta linkuri interesante legate de constructia de paie - http://www.strawhomes.ca/building.asp si mai ales http://www.strawhomes.ca/faq.asp care explica cum e cu focul, cu soarecii, cu mucegaiul.. - http://harvesthomes.ca/building/ o firma care construieste case de paie - http://www.glenhunter.ca/ o casa care nu foloseste nici electricitate si nici caldura sau apa de la sistemul comun, ci e proiectata sa beneficieze de incalzire pasiva si solara, etc. - http://www.dna.ca/strawbale/journal.htm alta casa de paie, are poze foarte interesante (si multe) din timpul constructiei, trebuie insa sapat putin prin website - http://www.arch.mcgill.ca/prof/bourke/Mardivert_pres/ si http://www.fisetmillerbourke.com/p-g-r40.htm despre o casa de paie construita de o profesoara de la facultatea de arhitectura McGill University in plin centrul Montrealului Oare suna prea ireal? Acum, ca am citit despre avantaje, nu ar trebui sa fim mi realisti, sa ne gandim la rezistenta in timp sau in caz de inundatii? Iata inca o opinie, de pe acelasi forum al arhitectilor:

Acest subiect ma intereseaza in mod deosebit deoarece visez sa-mi construiesc singur o casa in stil taranesc cu materiale cat mai la indemana lemn, lut, paie, nuiele, araci. Spre exemplu, casa construita de strabunicii mei este in perfecta stare desi are mai bine de 100 de ani, fiind construita din lemn de salcam sau rasinoase (mai putin) si paianta. Cred ca secretul rezistentei este faptul ca a fost construita cu cerdac, peretii fiind astfel feriti de umezeala. Au contat, de asemenea, si micile reparatiile facute la timp, precum si rezistenta la uzura a lemnului de salcam (chiar si fundatia este din busteni foarte grosi de salcam). De alfel, in zona aceea se lasau sa creasca salcamii foarte inalti si grosi timp de doua generatii, astfel ca erau folositi de nepoti copacii plantati de bunici sau chiar strabunici, special pentru fundatiile caselor, in zona nefiind piatra (pe langa Ramnicu-Sarat, Buzau). In alta ordine de idei, am gasit materiale si pe internet. Eu am tras concluzia ca cel mai usor de realizat la noi, oferind si cele mai multe avantaje, sunt constructiile cu structura din lemn si pereti de paianta. Am mai vazut si alte variante, dar cred ca au ceva mai multe dezavantaje sau dificultati de realizare. Spre exemplu, constructiile din chirpici de diferite dimensiuni sunt un nou trend in statele din sudul SUA, beneficiind de experienta din acest domeniu a mexicanilor. Pamantul batatorit (in amestec cu 3%ciment si 8% apa) este materialul din care, in anumite zone din Australia si Noua Zeelanda se construiesc cladiri moderne, acaparand

cam 20% din sectiorul constructiilor. In Germania, de asemenea, se inregistreaza un interes crescut pentru revenirea la metodele si materialele traditionale (barne de lemn si paianta). Am vazut o imagine cu o cladire impozanta construita in 1862 (!), cu sase etaje (!) construita din pamant batatorit. De asemenea, am vazut case ale caror pereti erau construiti in intregime din mamaligi (eng cobs) facute dintr-un amestec de lut, paie tocate, apa, nisip, fara o structura tip armatura din nuiele sau altceva. Peretii astfel realizati au o structura monolitica, nefiind nevoie de lemn decat pentru structura acoperisului, ca si in cazul peretilor obtinuti prin tehnica de batatorire a pamantului. Cu aceasta tehnica se pot realiza pereti curbi, casa avand un aspect de casuta de pitici, foarte simpatica. Case pe structura metalica Aceste case sunt construite printr-un sistem bazat pe materiale neconvenionale i moderne: OSB, vat mineral, polistiren, plci de gipscarton, pe structur metalic, cu perei tip sandwich i pe baza unui proiect flexibil Avantajele caselor cu structur metalic i perei tip sandwich sunt: - cunoaterea costului de realizare a casei nc din faza de proiect; - costuri sczute de construcie (cca. 300euro + tva fi nisat); - durata scurt de realizare a construciei ( 1 lun ); - costuri reduse la ntreinere cel mai bun sistem izolator); - coeficientul de transfer termic superior construciilor din crmid, plci ciment sau BCA; - rezisten ridicat la cutremure i intemperii. Exist mai multe variante de vnzare a caselor (cu posibiliti de modificare a proiectelor de construcie, a finisajelor; vnzare a caselor ntr-un stadiu avansat de execuie), ealonarea plii fcnduse pn la data ntocmirii procesului verbal de predare-primire a construciei. Structura de rezisten este format din stlpi metalici cu seciune rectangular, ncastrai n cuzinei din beton armat (sistemul de mbinare brevetat n Romnia). Planeele prefabricate din lemn stratifi cat sunt rigidizate cu panouri din OSB i au termoizolaie de 20 cm vat mineral bazaltic. Pereii prefabricai din lemn stratifi cat sunt i ei rigidizai cu panouri din OSB i au termoizolaie de 10 cm vat mineral cu instalaia electric ncorporat. arpanta din lemn este compus din panouri prefabricate. nvelitoarea, jgheaburile i burlanele sunt metalice, tmplria este din PVC cu geam termoizolant, ua exterioar metalic iar fi nisajele clasice. Constructii prefabricate din lemn Sistemul de constructii prefabricate din lemn nu este necunoscut la noi, el a inceput sa fie folosit inca din anii 60. Pentru satisfacerea nevoilor de locuinte, Institutul National al Lemnului a inceput sa realizeze in sistem industrializat locuinte din lemn. Proiectarea acestora s-a facut in colaborare cu partea canadiana, respectandu-se suprafetele mari practicate in Vest: dormitor 20-30 mp, living 60-100 mp. Acum, au aparut in tara fabrici de profil care livreaza materialele prefabricate si la cerere asigura si montarea lor. In Harghita, zona cunoscuta pentru traditia lemnului, se contruiesc case dupa model occidental de ani de zile. In comuna Ciumani, firma de constructii Apicom livreaza case prefabricate la preturi tot mai accesibile. Constructiile tip canadian au schelet de rezistenta,

acoperit pe ambele parti cu lambriu, cu posibilitatea inlocuirii lambriului cu carton ipsos. Pretul unei astfel de case este cuprins intre 110 si 140 euro/mp. Lemnul este ignifugat pentru a fi mai elastic si este tratat pentru a rezista la incendiu. Timpul de constructie al unei case din lemn este de maximum o luna. O constructie din materiale traditionale se ridica in minimum doua luni. Constructii de 110 mp la doar 20.000 de euro. O casa simpla, cu doua dormitoare, camera de zi, bucatarie si baie, cu pod mansardabil cu o suprafata totala de 110 mp. Tamplaria este tip termopan cu rama din lemn, baia si bucataria fiind echipate complet, inclusiv cu gresie si faianta. Apa calda este obtinuta de la un boiler de 100 de litri, incalzirea fiind facuta de calorifere legate la o centrala termica individuala cu lemne. Instalatia electrica are un aer modern, cu aplice si spoturi montate pe tavan. Toate aceste lucrari pot fi facute cu voluntari, oameni fara specializare in constructii. Acest lucru este posibil datorita sistemului simplu dupa care este construita o asemenea locuinta, cu structura din lemn si pereti captusiti cu vata minerala (care asigura si izolarea termica). Pretul unei astfel de locuinte este 20.000 de euro cu tot cu mansarda. Costurile sunt la jumatate fata de constructii-le din caramida sau BCA. Bibliografie www.ecomagazin.ro www.casesigradini.ro www.ziare.com www.ecoghid.ro viatalatara.wordpress.com dalevietii.blogspot.com