Contabilitatea – nimic mai simplu

75

OBIECTIVE 1. Definirea şi clasificarea conturilor. 2. Cunoaşterea structurii generale a planului de conturi românesc. 3. Formula contabilă – oglindă a corespondenţei conturilor. 4. Prezentarea procedeelor de stornare în negru şi în roşu.

Analizam în primul capitol al acestei lucrări evoluţia contabilităţii de la o formă primară de prezentare a patrimoniului către un aliat al diverselor categorii de utilizatori ai informaţiei contabile. Tot atunci am înţeles patrimoniul ca fiind un ansamblu de bunuri, drepturi şi obligaţii aparţinând unei entităţi, ansamblu aflat într-un permanent echilibru ilustrat prin relaţia: ACTIV = DATORII + CAPITALURI PROPRII În ilustrarea acestui echilibru şi promovarea lui, un rol de frunte i-a revenit lui Luca Pacioli, promotor al partidei duble în contabilitate. Dacă bilanţul sau contul de rezultate oferă o

Contabilitatea – nimic mai simplu

76

imagine de ansamblu asupra patrimoniului, la un moment dat, evoluţia fiecărui element patrimonial şi corespondenţele stabilite între acestea cu ocazia operaţiilor economico-financiare sunt ilustrate printr-un alt procedeu specific contabilităţii: CONTUL. În raport de elementul patrimonial prezentat conturile sunt clasificate în: • conturi de activ – reflectă bunurile şi drepturile unei entităţi; • conturi de pasiv – reflectă datoriile şi capitalurile proprii ale entităţii respective • conturi bifuncţionale – funcţionează similar conturilor de activ sau pasiv, în raport de situaţia dată. Dacă ne referim la gradul de detaliere a informaţiilor referitoare la un element patrimonial, conturile pot fi grupate în: • conturi sintetice – reflectă informaţiile generale despre elementul prezentat (Ex.: „Mărfuri”) • conturi analitice – reflectă informaţii privitor la fiecare tip de mărfuri avute în vedere. Informaţiile referitoare la fiecare element patrimonial prezentat sunt separate în cele două structuri (debit şi credit) specifice fiecărui cont, indiferent de natura sa. Echilibrul de care aminteam la nivelul patrimoniului este regăsit şi aici, dacă avem în vedere totalul valorilor înregistrate în debitul, respectiv creditul conturilor. Structura oricărui cont, indiferent de funcţia sa, cuprinde următoarele elemente: • denumirea contului; • debitul şi creditul acestuia; • soldul iniţial (existentul la începutul perioadei); • rulajul debitor şi creditor (operaţiuni înregistrate în debitul, respectiv creditul contului, în perioada analizată); • totalul sumelor înregistrate în debitul sau creditul contului. • soldul final debitor sau creditor determinat prin compararea totalurilor sumelor debitoare, respectiv creditoare.

atât din punct de vedere al mărimii acestuia. poartă denumirea plan de conturi. următoarea structură: Conturi de capitaluri Clasa Grupa Denumirea 1 10 Capital şi rezerve 11 Rezultatul reportat 12 Rezultatul exerciţiului 13 Subvenţii pentru investiţii 15 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 16 Împrumuturi şi datorii asimilate „Capital şi rezerve”: este vorba de sursele proprii de finanţare a unei entităţi. dar pentru care societatea nu îşi asumă obligaţia de restituire. ci doar obligaţia de a respecta destinaţia iniţială a fondurilor alocate. „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”: consecinţă a respectării principiului prudenţei. nr. Modelul românesc al acestui plan are actualmente. „Rezultatul exerciţiului”: oferă informaţii despre rezultatul exerciţiului curent. potrivit O.Contabilitatea – nimic mai simplu 77 Ansamblul conturilor utilizate pentru reflectarea fiecărui element patrimonial şi a operaţiilor economico-financiare referitoare la aceste elemente.F. provizioanele sunt surse de finanţare constituite pe seama rezultatului (întrucât generează o creştere a cheltuielilor) în vederea acoperirii unor pierderi . cât şi din punct de vedere al utilizării sale. puse la dispoziţia acesteia de către acţionari / asociaţi (ex. „Rezultatul reportat”: reflectă rezultatul exerciţiului precedent rămas nerepartizat (în cazul profitului) sau neacoperit (pentru eventualele pierderi). „Subvenţii pentru investiţii”: sunt surse de finanţare a unor proiecte de investiţii primite din afara societăţii.: capital social) sau constituite de societate (ex. 94/2001.M.: rezerve).

de-a lungul mai multor exerciţii (ex. titluri de participare). cu scopul participării la conducerea societăţilor emitente sau obţinerii unor câştiguri (ex.: terenuri.Contabilitatea – nimic mai simplu 78 viitoare (moment în care anularea acestor provizioane generează obţinerea unor venituri). utilizate de societate în propria activitate sau în scopuri administrative. instalaţii). „Imobilizări financiare”: sunt investiţii pe termen lung efectuate de societate în capitalul altor societăţi.: împrumutul obligatar. „Imobilizări în curs de execuţie”: sunt active necorporale / corporale a căror execuţie nu a fost finalizată până la sfârşitul exerciţiului curent. cu formă materială. cu scadenţă finală dincolo de exerciţiul actual (ex. „Împrumuturi şi datorii asimilate”: grupează sursele externe de finanţare ale societăţii. „Amortizări privind imobilizările”: dată fiind perioada mare de utilizare a imobilizărilor necorporale sau corporale apare .. brevete. Conturi de imobilizări Clasa Grupa Denumirea 2 20 Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 23 Imobilizări în curs de execuţie 26 Imobilizări financiare 28 Amortizări privind imobilizările 29 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor „Imobilizări necorporale”: sunt active nonmonetare identificabile.: cheltuieli de cercetare. construcţii. fond comercial). fără suport material şi având drept destinaţie utilizarea în desfăşurarea propriei activităţi sau în scopuri administrative (ex. „Imobilizări corporale”: sunt active identificabile. credite bancare pe termen mediu şi lung).

: materii prime) sau nu (ex. în lucrarea de faţă). ce se regăsesc (ex. „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”: în afara deprecierilor ireversibile.2 stocurile sunt active: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.: materiale) în producţia obţinută. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. . sau c) sub formă de materii prime.Contabilitatea – nimic mai simplu 79 necesitatea constituirii unor surse de acoperire a deprecierii ireversibile suferite de aceste active. pierderi pentru care societatea îşi constituie provizioane (instrument prezentat anterior. activele pot înregistra şi pierderi de valoare cu caracter temporar. surse grupate sub termenul de amortizare. Stocuri şi producţie în curs de execuţie Clasa Grupa Denumirea 3 30 Stocuri de materii şi materiale 33 Producţie în curs de execuţie 34 Producţie 35 Stocuri aflate la terţi 36 Animale 37 Mărfuri 38 Ambalaje 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie În conformitate cu IAS nr. b) în curs de producţie în vederea unei vânzări în acelaşi condiţii ca mai sus. „Stocuri de materii şi materiale”: sunt bunuri utilizate în procesul de producţie.

produse reziduale). al căror mecanism de funcţionare a fost explicat anterior. dar aflate în posesia altor societăţi comerciale în scopul prelucrării sau depozitării. Conturi de terţi Clasa Grupa Denumirea 4 40 Furnizori şi conturi asimilate 41 Clienţi şi conturi asimilate 42 Personal şi conturi asimilate 43 Asigurări sociale. protecţie socială şi conturi asimilate 44 Bugetul statului. „Mărfuri”: ilustrează contravaloarea bunurilor achiziţionate de societatea de la terţi şi destinate vânzării. „Producţie”: sunt informaţii despre producţia obţinută ca urmare a propriei activităţi (ex.Contabilitatea – nimic mai simplu 80 „Producţie în curs de execuţie”: ilustrează valoarea exprimată în costuri efective a producţiei lucrărilor şi serviciilor neterminate până la sfârşitul exerciţiului curent.: produse finite. „Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”: surse pentru acoperirea eventualelor pierderi temporare de valoare. „Stocuri aflate la terţi”: sunt stocuri asupra cărora societatea deţine drept de proprietate. fonduri speciale şi conturi asimilate 45 Grup şi asociaţi 46 Debitori şi creditori diverşi 47 Conturi de regularizare şi asimilate 48 Decontări în cadrul unităţii 49 Provizioane pentru deprecierea creanţelor .

sub diverse forme. . „Asigurări sociale.Contabilitatea – nimic mai simplu 81 „Furnizori şi conturi asimilate” şi „Clienţi şi conturi asimilate”: ilustrează drepturile şi obligaţiile unei societăţi în relaţia cu partenerii săi comerciali. „Conturi la bănci”. Conturi de trezorerie Clasa Grupa Denumirea 5 50 Investiţii financiare pe termen scurt 51 Conturi la bănci 53 Casa 54 Acreditive 58 Viramente interne 59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie „Investiţii financiare pe termen scurt”: sunt investiţii financiare ale societăţii cu grad mare de lichiditate.: salariile) şi drepturile (ex. protecţie socială şi conturi asimilate” şi „Bugetul statului.: avansuri plătite) societăţii în relaţia cu personalul propriu. „Personal şi conturi asimilate”: grupează informaţiile referitoare la datoriile (ex. „Casa” şi „Acreditive”: sunt disponibilităţi băneşti ale societăţii. fonduri speciale şi conturi asimilate”: ilustrează raporturi de natură fiscală ale societăţii în cauză cu bugetul statului. „Viramente interne”: ilustrează fluxurile de disponibilităţi între diferite conturi de trezorerie. „Decontări în cadrul unităţii”: informaţii despre decontările ce au loc între unitate şi subunităţi sau între diferite subunităţi.

provizioanele şi ajustarea la inflaţie 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite „Cheltuieli privind stocurile”: exprimă consumurile înregistrate la nivelul fiecărei categorii de stocuri (ex.). „Cheltuieli cu alte impozite. provizioanele şi ajustarea la inflaţie”:sunt cheltuieli determinate de constituirea sau majorarea . taxe şi vărsăminte asimilate” şi „Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”: costul unor obligaţii de natură fiscală.Contabilitatea – nimic mai simplu 82 Conturi de cheltuieli Clasa Grupa Denumirea 6 60 Cheltuieli privind stocurile 61 Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi 63 Cheltuieli cu alte impozite. „Cheltuieli cu amortizarea.: materii prime. împrumuturi primite de la terţi sau evoluţia nefavorabilă a monedei de raportare. „Cheltuieli cu personalul”: exprimă costul forţei de muncă utilizată de societate. „Cheltuieli financiare”: sunt cheltuieli determinate de investiţii financiare pe termen scurt. „Cheltuieli extraordinare”: costuri determinate de evenimente cu caracter nerepetitiv. „Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi” şi „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”: reprezintă contravaloarea lucrărilor şi serviciilor executate de către terţi. aleator. mărfuri etc. taxe şi vărsăminte asimilate 64 Cheltuieli cu personalul 65 Alte cheltuieli de exploatare 66 Cheltuieli financiare 67 Cheltuieli extraordinare 68 Cheltuieli cu amortizarea.

„Variaţia stocurilor”: ilustrează fenomenul de stocaj (stoc final mai mare decât stoc iniţial) sau de destocaj (stoc final mai mic decât stoc iniţial). „Venituri din subvenţii de exploatare”: surse de finanţare cu caracter nerambursabil a activităţii curente a societăţii. aleator. „Venituri extraordinare”: venituri determinate de evenimente cu caracter nerepetitiv. remize) acordate de societate. depozite bancare sau evoluţia favorabilă a monedei de raportare. Conturi de venituri Clasa Grupa Denumirea 7 70 Cifra de afaceri 71 Variaţia stocurilor 72 Venituri din producţia de imobilizări 74 Venituri din subvenţii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane şi ajustarea la inflaţie 79 Venituri din impozitul pe profit amânat „Cifra de afaceri”: contravaloarea vânzărilor de bunuri. „Venituri financiare”: sunt venituri determinate de investiţii financiare pe termen scurt. . împrumuturi acordate terţilor. „Venituri din producţia de imobilizări”: contravaloarea costurilor generate de producţia proprie de imobilizări corporale sau necorporale.Contabilitatea – nimic mai simplu 83 surselor de acoperire a deprecierilor cu caracter reversibil sau ireversibil înregistrate de activele societăţii. după deducerea eventualelor reduceri comerciale (rabat. lucrări şi servicii.

000.în cursul lunii se vând mărfuri în valoare de 2. se creditează cu micşorările perioadei şi pot avea sold final debitor sau zero. se debitează cu micşorările perioadei şi pot avea sold final creditor sau zero.000 lei (preţ de vânzare). . DEBIT Sold iniţial Creşteri CONTURI DE ACTIV CREDIT Micşorări Sold final debitor DEBIT Micşorări Sold final creditor CONTURI DE PASIV CREDIT Sold iniţial Creşteri Exemplu: determinaţi structura contului „Clienţi” cunoscând următoarele informaţii: .000.la începutul lunii drepturile faţă de aceşti clienţi erau de 1. .000 lei. • conturile de pasiv se creditează cu soldul iniţial şi creşterile înregistrate în cursul perioadei.Contabilitatea – nimic mai simplu 84 În înregistrarea modificărilor elementelor patrimoniale trebuie respectate următoarele reguli de funcţionare a conturilor: • conturile de activ se debitează cu soldul iniţial şi creşterile înregistrate în cursul perioadei.

000.000 2.întrucât reflectă drepturile societăţii faţă de terţi. Clienţi SUME CREDIT 1.încasările drepturilor faţă de clienţi au fost de 500.soldul iniţial al acestui cont (drepturi la începutul perioadei) apare în debitul contului.000 RC TSC SFD SUME . .Contabilitatea – nimic mai simplu 85 .000 RC TSC SFD - DEBIT SI RD TSD SUME vânzarea unor mărfuri determină o creştere a drepturilor faţă de clienţi înregistrată tot în debitul contului.000. respectiv 2. contul „Clienţi” are funcţia contabilă de activ. DEBIT SI RD TSD Clienţi SUME CREDIT 1.000.000 lei.000.000. Rezolvare: .

000.000.500. DEBIT SI RD TSD Clienţi SUME CREDIT 1.000.000 2.000 2.000 500.000.Contabilitatea – nimic mai simplu 86 .întrucât totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare.000 2.000 2. soldul final va fi sold debitor (500.000 TSC SFD SUME 500.000. DEBIT SI RD TSD Clienţi SUME CREDIT 1.000 RC TSC SFD SUME 500.000 2.000 2.încasările drepturilor cuvenite determină o scădere a drepturilor faţă de clienţi.000 .000.500.000 RC 3.000 .000 2.000 lei). deci o creditare a acestui cont.000.000.

000. . În raport de numărul conturilor utilizate formulele contabile sunt simple (sunt utilizate doar două conturi) sau compuse (corespondenţa se stabileşte între mai multe conturi).000 lei.000. Exemplu: pentru o aprovizionare de materii prime în valoare de 1. funcţionarea acestora sau sumele aferente. reprezintă procedeul cunoscut sub numele de stornare. Acest procedeu cunoaşte următoarele variante: • stornarea în negru – cu următoarele etape: . concretizate în alegerea greşită a conturilor. Ilustrarea unei astfel de corespondenţe este realizată prin aşa-numita formulă contabilă. raţionamentul este următorul: CONTURI CORESPONDENTE Materii prime Furnizori Formula contabilă: 1.000 Materii prime = Furnizori 1. iar conturile între care se stabileşte o astfel de legătură se numesc conturi corespondente. a căror plată se va face ulterior.scrierea formulei corecte. .000.000 SENSUL DEBIT CREDIT MODIFICĂRII creştere a stocului X creştere a datoriei x Corectarea unor eventuale greşeli în scrierea formulelor contabile.scrierea formulei greşite invers.Contabilitatea – nimic mai simplu 87 Înregistrarea oricărei operaţii economico-financiare în două sau mai multe conturi poartă numele de corespondenţa conturilor.

.000 stornarea în roşu – cu următoarele etape: .000.000 Materii prime • = Furnizori 1.000 Se observă înlocuirea nejustificată a contului „Materii prime” cu contul „Mărfuri” şi se parcurg cele două etape ale stornării în negru.Contabilitatea – nimic mai simplu 88 Exemplu: pentru o achiziţionare de materii prime în valoare de 1. cu plata ulterioară.000 Furnizori = Mărfuri 1. Exemplu: pornind de la exemplul precedent.000. 1.000. dar cu suma trecută în roşu sau în chenar (astfel de sume sunt luate în calcul cu semnul minus).scrierea formulei corecte. 1. scrierea formulei greşite invers.scrierea formulei greşite la fel. dar cu suma trecută în roşu.000.000. cele două etape ale stornării în roşu sunt: 1. între paranteze sau în chenar (astfel de sume sunt luate în calcul cu semnul minus) . scrierea formulei greşite la fel.000.000 2. a fost întocmită următoarea formulă contabilă: 1.000 Mărfuri = Furnizori 1.000.000 lei. scrierea formulei corecte 1.

credite bancare pe termen scurt. materii prime. rezerve.000 Materii prime = Furnizori 1. terenuri. clădiri. Grupaţi conturile prezentate în tabelul alăturat: capital social.000. casa. registru ce va fi analizat într-un capitol distinct al lucrării de faţă.Contabilitatea – nimic mai simplu 89 (1.000) Mărfuri = Furnizori (1. impozit pe salarii. cheltuieli cu materiile prime. furnizori.000. . debitori.000. produse finite. creditori.000 Centralizarea tuturor formulelor contabile aferente unei perioade de gestiune este realizată prin întocmirea registrului jurnal. scrierea formulei corecte 1.000.000) 2. venituri din vânzarea mărfurilor. 1. clienţi.

CONTURI CORESPONDENTE SENSUL MODIFICĂRII DEBIT CREDIT . ţinând cont de sensul modificărilor care au loc şi de regulile de funcţionare a conturilor: a) se încasează în numerar creanţe de la clienţi în valoare de 500. Stabiliţi în ce parte a conturilor prezentate sunt contabilizate următoarele operaţii.Contabilitatea – nimic mai simplu 90 CONTURI DE ACTIV CONTURI DE PASIV Capital social 2.000 lei. CONTURI CORESPONDENTE Casa SENSUL MODIFICĂRII creştere DEBIT CREDIT x b) se achiziţionează materii prime în valoare de 300.000 lei.

Contabilitatea – nimic mai simplu 91 c) se achită materiile prime cumpărate din contul curent la bancă. CONTURI CORESPONDENTE SENSUL MODIFICĂRII DEBIT CREDIT f) se rambursează din contul curent creditul primit anterior. CONTURI CORESPONDENTE SENSUL MODIFICĂRII DEBIT CREDIT . CONTURI CORESPONDENTE SENSUL MODIFICĂRII DEBIT CREDIT d) se ridică numerar din contul curent la bancă.000 lei.000. CONTURI CORESPONDENTE SENSUL MODIFICĂRII DEBIT CREDIT e) se primeşte un credit bancar pe termen scurt în valoare de 10.

000 lei. • se vând mărfurile cumpărate cu un preţ de vânzare de 150.500.000.000 lei.000 1.100. • se încasează contravaloarea mărfurilor vândute în numerar. • se încasează dobanda aferentă contului bancar în valoare de 20.000 lei.000 5.Contabilitatea – nimic mai simplu 92 3.000 400. Se cere contabilizarea operaţiilor prezentate.000 lei.000.000 PASIV Capital social Rezerve Furnizori Impozit pe profit TOTAL PASIV SUME 2. situaţia patrimonială a societăţii “A“ este următoarea: ACTIV Mijloace fixe Clienţi Cont curent Casa TOTAL ACTIV SUME 2. • se depune numerar în contul bancar în sumă de 100.000 În cursul lunii au loc următoarele operaţii economicofinanciare: • se includ o parte din rezervele societăţii (25%) în capitalul social.000 500. .000 5.000 lei.000.000 1.500. • se cumpără mărfuri de la furnizori în valoare de 100.000 1.000. La începutul perioadei.000 1. • se achită în numerar servicii poştale în valoare de 20.000. • se achită datoria faţă de furnizori din contul bancar.

2. Stornare în roşu 1. . 2.000 lei Clienţi = Mărfuri 100. Stornare în roşu 1. Stornaţi formulele contabile de mai jos în raport de explicaţia dată prin procedeele stornării în negru şi în roşu: • Consum de materiale in valoare de 100. • Vânzare mărfuri cu un preţ de vânzare de 100.000 Stornare în negru 1. • Rambursarea unui credit bancar în valoare de 100. 2. 2. 2.000 Stornare în negru 1.000 lei Cont curent = Credite bancare 100.000 lei Cheltuieli cu materialele = Furnizori 100.000 Stornare în negru 1.Contabilitatea – nimic mai simplu 93 4. Stornare în roşu 1. 2.

. respectiv bifuncţionale. • Formulele contabile pot fi simple sau compuse. este cunoscută sub denumirea de corespondenţa conturilor. • Corectarea unei formule contabile greşite poartă denumirea de stornare. conturile pot fi: conturi de activ. • Legătura stabilită între conturi.Contabilitatea – nimic mai simplu 94 • În raport de elementul patrimonial prezentat. pasiv. • Cele două părţi ale unui cont poartă denumirea de debit şi credit. în vederea reflectării unei operaţii.