E:12356 – G.M. 5-6/2002 În trapezul ABCD , AB & CD i AC ∩ BD = {O} . Paralelele duse prin O la AD i BC intersecteaz pe AB în M , respectiv N .

Dac AB = b, CD = a, a < b i perimetrul trapezului este p , s se calculeze: a) perimetrul triunghiului OMN ; b) lungimile segmentelor AM , MN , NB .
Sorin Furtun , C l ra i Solu ie.

Întrucît

AB & CD , avem asem narea ∆ODC  ∆OBA , deci putem scrie

OD CD a = = . OB AB b

Cu ajutorul propor iilor derivate, rezult

OD CD a = = i BD AB + CD a + b

OB AB b = = BD AB + CD a + b Deoarece OM & AD , conform teoremei lui Thales în triunghiul BDA se ob ine OD AM a AM ab ab = Ÿ = Ÿ AM = . În mod analog, BN = AM = . BD AB a+b b a+b a+b 2ab 2a · b ( b − a ) § Putem calcula MN = AB − ( AM + BN ) = b − = b ¨1 − . ¸= a+b a+b © a+b¹ Asem narea triunghiurilor BOM i BDA ( OM & AD ) ne permite s deducem c OM OB b b = = Ÿ OM = ⋅ AD . AD BD a + b a+b
triunghiului Analog,

ON =

b ⋅ BC . a+b

Perimetrul Îns

OMN

este

OM + ON + MN =

b ⋅ ( AD + BC + b − a ) . a+b

p = AD + BC + AB + CD Ÿ AD + BC = p − a − b . b ( p − 2a ) b Rezult c P∆OMN = ( p − a − b + b − a) = a+b a+b

E:12173 – G.M. 5-6/2001 Pe cercul de diametru [ AB ] se consider punctele M i N astfel încât MN & AB . Dreptele BM i BN intersecteaz tangenta în A la cerc respectiv în punctele C i D . S se arate c AB 2 = AD ⋅ AC .
Solu ie.

X un punct pe semicercul opus lui q . Unghiul n , cu vârful în exteriorul cercului AMB ADB 1 1 1 p are m sura m n = ADB m q − m p = m NB = m q = m n AXB AN AM ABC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice BAC i DAB fiind prin urmare asemenea, putem scrie: AC AB = ⇔ AB 2 = AC ⋅ AD , q.e.d. AB AD
Fie

(

) ( (

) ( ))

( )

( ) (

)

E: 4911 – G.M. 11/1974
În triunghiul dreptunghic intersecteaz în l imea

ABC cu unghiul drept în A , bisectoarea BE ( E ∈ ( AC ) )

F . S se arate c : n a) Dreapta BE este perpendicular pe bisectoarea AI a unghiului DAC . b) FD ⋅ IC = ID ⋅ AE
Laura Constantinescu, Sibiu

( AD ) ( D ∈ ( BC ) ) în punctul

Solu ie.

1 l m n = 90 − m B . În triunghiul AEB 2 1 n l n dreptunghic FDB avem m DFB = 90 − m B . Unghiurile DFB i n sunt AFE 2 1 n l opuse la vârf, deci m n = m DFB = 90 − m B = m n . Triunghiul AFE AEF 2 n AEF este prin urmare isoscel, deci bisectoarea AI a unghiului EAF este i în l ime, deci AI ⊥ BE . ID AD b) Teorema bisectoarei în triunghiul CAD se scrie = (1) IC AC AF AB DF BD Aceea i teorem în triunghiul BDA d = ; dar AF = AE Ÿ = ( 2) DF BD AE AB Din asem narea triunghiurilor dreptunghice ADC i BDA se ob ine AD AC AD BD = Ÿ = ( 3) . BD AB AC AB ID DF Din rela iile (1) − ( 3) rezult = Ÿ ID ⋅ AE = IC ⋅ DF , q.e.d. IC AE
a) Din triunghiul dreptunghic

EAB se calculeaz

(

)

( ) ( )

( )

(

) (

)

( ) (

)

16226 – G.M.12/1976
În triunghiul ABC cu

m l = 90 i AC > AB ducem în l imea AD . Din C ducem paralela la A

( )

AB pân

în

S de pe prelungirea în l imii

( AD ) .

Din

B ducem paralela la AC pân

intersecteaz

AS în N . S se arate c BD 2 ⋅ DS = CD 2 ⋅ DN .
D. Mîrzan, Bujoreni, Vâlcea

Solu ie.

BN & AC , avem ∆BDN  ∆CDA (teorema fundamental a asem n rii). Rezult DN BD propor ia = AD CD DS CD În mod analog, CS & AB Ÿ ∆CDS  ∆BDA Ÿ = . AD BD DN BD 2 Împ r ind rela iile ob inute membru cu membru, rezult = ⇔ BD 2 ⋅ DS = CD 2 ⋅ DN 2 DS CD
q.e.d.

Întrucât

22608 – G.M. 2-3/1992
Se consider un paralelogram ABCD în care prin C c i este interioar unghiului

m l < 90 i d o semidreapt variabil ce trece A

( )

n . Fie {M } = d ∩ ( BD ) i { P} = d ∩ ( DA . S se arate ACB

BD AP − = 2. BM BC
Doru P. Firu, profesor, Or ova

Solu ie.

BC & PD , avem ∆MBC  ∆MDP (teorema fundamental a asem n rii) ; din MD PD asem nare, rezult propor ia = . MB BC BD MD PD AP + AD AP AD AP Se calculeaz = 1+ = 1+ = 1+ = 1+ + = 2+ BM BM BC BC BC BC BC BD AP Rezult imediat c − = 2 , q.e.d. BM BC

Întrucât

16096 – G.M. 10/1976
Se d triunghiul ABC cu

l m l = 60 i m B < 60 . Fie D simetricul lui C fa A

( )

( )

de latura

AB, iar { E} = AC ∩ BD . S se arate c dac BF ( F ∈ AC ) este bisectoarea unghiului n , atunci i DF este bisectoarea unghiului n . ABD ADE
Nüsfet aganai, Constan a Solu ie.

DAB sunt n simetrice în raport cu AB , deci congruente. Avem deci BD = BC , AD = AC , m BAD =
Deoarece de dreapta i

D este simetricul lui C fa

AB , triunghiurile CAB

(

)

l = m l = 60 i m n = m B . A ABD
BF este bisectoarea unghiului n , teorema bisectoarei în triunghiul BAE se scrie ABD EF BE = (1) AF AB n are m sura m DAE = 180 − m BAD + m l = 180 − 120 = 60 = n n A Unghiul DAE
Dac

( )

(

) ( )

(

)

( (

) ( ))

n = m BAD , deci
triunghi se scrie :

(

)

[ AD

este bisectoare în triunghiul

BAE . Teorema bisectoarei în acest

DE AE DE AE DE ⋅ AB = ⇔ = Ÿ AE = ( 2) BD AB BC AB BC n [ BA fiind bisectoarea unghiului EBC , scriem teorema bisectoarei în triunghiul EBC :

AE BE = ; înlocuind AE din ( 2 ) , ob inem : AC BC BC AB BC DE ⋅ AB BE = AE ⋅ = DE ⋅ ⋅ = AC BC AC AC
Revenind la rela ia

( 3)

EF DE DE = = . AF AC AD Reciproca teoremei bisectoarei în triunghiul EDA ne asigur c [ DF este bisectoarea unghiului n , q.e.d. ADE

(1) , dup

ce înlocuim

BE din ( 3) , deducem c

14009 – G.M.B. 4/1974 În trapezul ABCD cu AD & BC , AD < BC , proiec iile punctului B pe diagonala AC úi pe latura DC se noteaz cu F , respectiv E . S se arate c AC ⋅ CF = BC ⋅ AD + CD ⋅ CE .
Iacob Hadîrc , profesor, Breaza Solu ie. Se proiecteaz

A úi D pe BC în P , respectiv Q .

Triunghiurile dreptunghice Rezult

n CPA úi CFB au unghiul PCA comun, deci sunt asemenea.

CP CA = ⇔ CF ⋅ CA = CP ⋅ CB (1) CF CB n Analog, triunghiurile dreptunghice CEB úi CQD au unghiul ECB comun, deci sunt CE CB asemenea. Rezult = ⇔ CD ⋅ CE = CB ⋅ CQ ( 2 ) CQ CD Se scrie AD = PQ = CP − CQ de unde prin înmul ire cu CB ob inem BC ⋅ AD = CB ⋅ CP − CB ⋅ CQ ; dac inem cont de rela iile (1) úi ( 2 ) rezult : BC ⋅ AD = CF ⋅ CA − CD ⋅ CE ⇔ CF ⋅ CA = BC ⋅ AD + CD ⋅ CE , q.e.d.

22534 – G.M. 11-12/1991 Fie un patrulater inscriptibil ABCD cu AB = m, BC = n, CD = p, AD = q i AC ∩ BD =

= {O} . Demonstra i c :

( n + p ) ⋅ OA + ( m + q ) ⋅ OC = ( p + q ) ⋅ OB + ( m + n ) ⋅ OD
Ion Safta, profesor, Pite ti Solu ie.

Patrulaterul

ABCD fiind inscriptibil, au loc asem n rile : OA OB AB m p m ∆OAB  ∆ODC Ÿ = = = Ÿ OD = ⋅ OA, OB = ⋅ OC OD OC CD p m p OD OA AD q q n ∆ODA  ∆OCB Ÿ = = = Ÿ OD = ⋅ OC , OB = ⋅ OA OC OB BC n n q p q pn Din rela iile de mai sus deducem OD = ⋅ OA = ⋅ OC Ÿ OC = ⋅ OA m n qm Se evalueaz în func ie de OA expresiile din membrul stâng i membrul drept al egalit ii din

enun :

Est = ( n + p ) ⋅ OA + ( m + q ) ⋅ OC = ( n + p ) ⋅ OA + ( m + q ) ⋅

pn ⋅ OA = qm

=

( n + p ) qm + ( m + q ) pn ⋅ OA = mnq + mnp + mpq + npq
qm qm

(1)

Edr = ( m + n ) ⋅ OD + ( p + q ) ⋅ OB = ( m + n ) ⋅

p n ⋅ OA + ( p + q ) ⋅ ⋅ OA = m q

Rela iile

(1)

pq ( m + n ) + mn ( p + q ) mnp + mnq + mpq + npq ⋅ OA = ⋅ OA mq mq i ( 2 ) ne arat c Est = Edr , q.e.d. =

( 2)

20539 – G.M. 9/1985
Paralela dus printr-un punct H al laturii BC a triunghiului ABC la bisectoarea unghiului l A intersecteaz AC úi AB în P , respectiv Q , iar cercul circumscris triunghiului în M úi

N ( M este între P úi Q ). S se arate c : QB HB AM BM ⋅ PN = ; b) = a) PC HC AN CM ⋅ QN
Laura Constantinescu, profesoar , Sibiu Solu ie.

a) Fie Avem

[ AD bisectoarea unghiului

l , D ∈ ( BC ) . A

AB BD QB AB = Ÿ = (1) QB HB HB BD PC HC PC AC Analog, HP & AD Ÿ ∆CPH  ∆CAD Ÿ = Ÿ = ( 2) AC CD HC CD BD AB AB AC Conform teoremei bisectoarei, putem îns scrie = ⇔ = ( 3) . Din CD AC BD CD QB PC QB HB rela iile (1) , ( 2 ) úi ( 3) rezult c = ⇔ = . HB HC PC HC b) Patrulaterul AMCN este inscriptibil, deci n ≡ MCP . Mai avem úi n ≡ MPC ANP n APN n AN AP (opuse la vîrf), deci ∆APN  ∆MPC Ÿ = ( 4) . CM PM n n n Analog, patrulaterul AMNB este inscriptibil, deci QAM ≡ QNB (unghiul QAM fiind exterior patrulaterului); în plus, n ≡ NQB (confundate), deci ∆QAM  ∆QNB Ÿ AQM n AD & HQ Ÿ ∆BAD  ∆BQH Ÿ
Ÿ

AM AQ = BN NQ

(5) .

Se împarte rela ia

( 5 ) la rela ia ( 4 )

úi se ob ine

AM CM AQ PM AM CM AQ PM AM BN ⋅ PM AQ ⋅ = ⋅ ⇔ ⋅ = ⋅ ⇔ = ⋅ BN AN QN AP AN BN AP QN AN CM ⋅ QN AP

( 6)

QN & AD Ÿ n ≡ BAD (corespondente formate cu secanta AB ); analog, AQP n n ≡ CAD (corespondente formate cu secanta AC ). Îns BAD ≡ CAD , [ AD fiind n n APQ n
Se observ c bisectoarea unghiului devine

l , deci n ≡ n Ÿ ∆APQ isoscel Ÿ AP = AQ . Rela ia ( 6 ) A APQ AQP

AM BN ⋅ PM = , q.e.d. AN CM ⋅ QN

22494 – G.M.10/1991 Fie cercurile ( C1 ) i ( C2 ) , secante în punctele A i B . Tangentele în A la cele dou cercuri
intersecteaz pe

( C1 ) în M i pe ( C2 ) în N . Consider m punctele F ∈ ( AN ) , E ∈ ( AM ) , {D} = ( C1 ) ∩ ( BE i {C} = ( C2 ) ∩ ( BF . S se arate c punctele D, A, C sunt coliniare dac
i numai dac

AE AF + =1. AM AN
Florin Cîrjan, profesor, Boto ani

Solu ie.

AN este tangent

primului cerc, deci

1 n n n m BAN = m BCN = m p = m BDA = AB 2

(

) (

)

( ) (
) (

)

n n n n n = m BMA Ÿ BAN ≡ BCN ≡ BCA ≡ BNA
Din acelea i motive ( AM tangent la al doilea cerc), i)

(

)

n n n n BDM ≡ BAM ≡ BCA ≡ BNA . n XAD S presupunem c punctele D, A, C sunt coliniare. Rezult m n = m CAN , ca

(

)

1 m n = m p = m n Ÿ n ≡ CAN . Îns XAD AD AMD AMD n i 2 n n MDA ≡ NCA , ca sume de unghiuri congruente. Triunghiurile AMD i NAC sunt AM AD n ANC asemenea, deci = i MAD ≡ n . AN CN n ≡ FNC n ­ EAD AD AE AE AM ° Cum , avem ∆EDA  ∆FCN Ÿ = Ÿ = Ÿ ® n ≡ FCN n CN FN FN AN ° EDA ¯
opuse la vârf. Dar

(

)

( ) (

)

Ÿ
ii)

AE FN AF AE AF = = 1− Ÿ + =1 AM AN AN AM AN AE AF AE FN AM AE Reciproc, dac are loc rela ia + = 1 , deducem = Ÿ = AM AN AM AN AN FN ­ BMA ≡ BAN AM AB AE AB °n n Dar Ÿ ∆BMA  ∆BAN Ÿ = Ÿ = . Deoarece ® n n AN BN FN BN ° BAM ≡ BNA ¯ n ≡ FNB , rezult ∆EAB  ∆FNB Ÿ EBA ≡ FBN ≡ NAC . n n n EAB n

Dar

1 n m EBA = m p = m n Ÿ n ≡ NAC . Conform reciprocei teoremei AD XAD XAD n 2 unghiurilor opuse la vârf, rezult c punctele D, A, C sunt coliniare.

(

)

( ) (

)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful