IMPARTIREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A ROMANIEI

Judetele contemporane ale Romaniei, cu intemeierea statelor romanesti au avut o continuitate neintrerupta de-a lungul secolelor, cunoscand insa modificari ca numar, limite, nume si functii indeplinite. Dimensionarea spatiala a judetelor a fost facuta in functie de posibilitatile oferite de reteaua cailor de comunicatii pentru facilitarea legaturilor cu centrele judetene, orasele sau centrele rurale polarizatoare, de conditiile oferite pentru reorganizarea activitatilor culturale si sociale. S-a urmarit in acelasi timp crearea unor conditii optime in ceea e priveste convietuirea si activitatea diferitelor nationalitati pe teritoriul unor judete ale tarii. In organizarea teritoriului Romaniei s-a folosit experienta trecutului si s-a tinut cont de cerintele actuale si de perspectiva ale dezvoltarii tarii. In anul 2004 teritoriul Romaniei cuprindea 41 judete, municipiul Bucuresti, 313 orase, 2618 comune cu 13090 sate. Teritoriul Romaniei cuprinde urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: judetul, orasul si comuna. Judetul este alcatuit din orase si comune – unitati de baza ale organizarii administrativteritoriale a tarii – in functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei. Orasul este centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, socialcultural si edilitar-gospodaresc. Orasele care au un numar mai mare de locuitori, o insemnatate deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii sunt organizate ca municipii. Orasele in care isi au sediul organele de conducere ale judetului sunt orase-resedinta. Comuna este unitatea administrativ-teritoriala care cuprinde populatie rurala unita prin comunitate de interese si traditii, fiind alcatuita din unul sau mai multe sate, in functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Perin organizarea comunei se asigura dezvoltarea economica, social-culturala si gospodareasca a localitatilor rurale. Satul in care isi au sediul organele de conducere ale comunei sunt sate-resedinta. In organizarea teritoriului Romaniei se tine cont de analiza factorilor naturali, economici, demografici si tehnici, a interconditionarii acestora pe ansamblul teritoriului tarii si pentru fiecare zona in parte.

o pozitie geografica centrala. Pentru o mai buna cu toate centrele judetului. resedintele de judet au o pozitie centrala. perspectivele pe care le au diferitekle zone si localitati. cat si datorita necesitatii dezvoltarii lor mai puternice. legaturile cultural-traditionale. cuprinse intre 3000 si 3999kmp (Salaj. Bihor. In denumirile judetelor s-a tinut astfel seama atat de traditiile istorice. inclusiv aspecte privind componenta nationala a populatiei. Dolj. mai putin in delimitarea unor judete din spatiul montan. beneficiind astfel de o dezvoltare corespunzatoare.a) Criteriul complexitatii a dat posibilitatea ca in organizarea judetelor municipiilor. Marimea teritoriala si demografica constituie una dintre primele caracteristici ale unitatilor administrativ-teritoriale. de asemenea. S-au creat conditiile obiective pentru amenajarea teritoriului si localitatilor. acre are si cea mai mica suprafata: 1583 kmp). Pe de alta parte. cu profil natural montan specific (Caras-Severin. au fost preferate pentru pozitia lor centrala in cadrul teritoriului. Adoptarea unor asemenea criterii asigura un acord deplin in organizarea administrativteritoriala si schimbarile calitative intervenite in dezvoltarea social-economica a tarii. c) Criteriul istoric s-a constituit. El se regaseste in delimitarea unor vechi judete si in denumirea lor. realizandu-se apropierea conducerii centrale de unitatile de baza. oraselor si comunelor sa se tina seama de conditiile economice. s-au redus considerabil verigile intermediare. un rol desebit l-a avut criteriul omogenitatii naturale si social economice. b) Resedintele de judet au fost selectate. Judetele cu suprafete mari (peste 7000 kmp) su nt cele cu profil naqtural de campie: Timis. In concordanta cu acest criteriu. Hunedoara. Ele dispun de o gama variata de resurse naturale si de valori turistice care impreuna cu elementele de peisaj si cu obiectele antropice fac din ele unitati teritoriale complexe. de regula. Covasna. pentru transformarea tuturor oraselor si comunelor in puternice centre economice. Cuprinzand un teritoriu mai mic decat al fostelor regiuni. In cadrul abordarii complexe. Cateva dintre judete au suprafete mici. Arad. dupa criteriul centralitatii. cu elemente ce se asociaza si se complementeaza favorabil. potrivit dezvoltarii tarii in ansamblu. o serie de orase de marime mijlocie si mai putin dezvoltate sub raport economico-social. cat si de semnificatiile contemporane ale unor zone si orase determinate de dezvoltarea economica si social-culturala. urmarinduse ca acestea sa ocupe pe cat posibil. pentru a inlesni legaturile cu toate localitatile din cuprinsul judetului. printre criteriile de baza ale delimitarii judetelor. Giurgiu si Ilfov. Tulcea). asigura conditiile pentru ridicarea rolului si sporirea atributiilor oraselor si satelor. le ofera posibilitati pentru o dezvoltare economica si social-culturala complexa. . judetele actuale au un cadru variat. ca resedinte de judet. Suceava) sau podis si delta (Constanta. sociale si culturale. social-politice si geografice concrete.

334 locuitori la 1 iulie 2002).html Plasă De la Wikipedia. In prezent sunt create conditii ca un insemnat numar de localiati sa fie trecute in categoria oraselor. Industrializarea si urbanizarea gasesc in unitatile administrative de baza elemente importante in transformar3ea si modernizarea oamenilor. Ilfov. Cele mai mari judete din punct de vedere al marimii demografice sunt Iasi. Calarasi. astfel 8 regiuni de dezvoltare. nivel intermediar intre stat si judet. corespondent sistemului european. In conditiile actuale. Braila. Mehedinti.ro/geografie/impartire_administrativ_ teritoriala_romania. Gorj. Material elaborat de Ana-Maria Ene http://www. centre rurale polarizatoare. Judetele cu populatie numeroasa (700000 – 799000 locuitori) sunt: Bacau. prin dezvoltarea lor economica si sociala. Constanta. S-au organizat. Satu-Mare. Conditionarile etnice si socialeconomice care au stat la baza unitatilor administrativ politice majore si minore atesta fundamentele incontestabile ale statului unitar national de astazi – Romania. cu cel mai mic numar de locuitori (231872). Caras-Severin. iar numeroase comune sa devina. al comunelor si satelor componente. Timis. specifice perioadei de tranzitie la economia de piata. Vrancea. Ialomita. Harghita. atesta caracterul riguros organizat al spatiului romanesc in toate timpurile.926. Judetele Romaniei se disting de asemenea dupa numarul total al oraselor.Sub aspectul numarului populatiei. Evolutiile administrative evidentiate de-a lungul vremurilor. Prahova (cea mai numeroasa populatie: 868099 loc. Giurgiu. prin regruparea judetelor cu profiluri complementare de dezvoltare se structureaza noi forme teritoriale. Alte jucete cu numar mic al populatiei sunt Bistrita-Nasaud. cu populatia cuprinsa intre 300000 – 399999 locuitori. Dolj.e-scoala.) si municipiul Bucuresti (1. Suceava). respectiv regiunile de dezvoltare. se remarca judetul Covasna. enciclopedia liberă . in cresterea necontenita a niveluluti de trai material si cultural al intregii societati. Cluj.

Prin Legea nr. Șeful administrației de plasă purta numele de pretor și era numit de prefectul județului. În prezent în România nu există unitatea administrativă echivalentă pentru plasă. formând ţinutul Bacău. Conform unei propuneri din 2010 a comisiei prezidențiale pentru reorganizarea administrativă a României nivelul LAU 1 ar urma să poarte denumirea de "canton".ro/organizare_administrativa. 5 din 6 septembrie 1950 Autoritățile comuniste au desființat județele și plășile. ca subdiviziuni . când s-au contopit. Cele două ţinuturi au fost unităţi administrativ-teritoriale separate până către sfârşitul secolului al XVII-lea. pe care le-au înlocuit cu regiuni și raioane organizate după model sovietic.jandarmeriabacau. Pentru amănunte: Propuneri pentru reorganizarea administrativă a României http://www. în timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat (1741-1743) au fost organizate ocoalele. intermediară între județ și comună. corespunzător nivelului LAU 1 (local administrative unit) al Nomenclaturii Unităților Teritoriale Statistice din Uniunea Europeană.Salt la: Navigare. căutare Plasa a fost o unitate administrativă în Regatul României.html Organizarea Administrativ Teritorială Primele izvoare scrise privind organizarea administrativteritorială pe aceste meleaguri datează din secolele XV-XVI. când sunt menţionate "ţinutul Bacăului" (1458) şi "ţinutul Trotuşului" (1466).

La 21 septembrie 1940 prin Decretul-Lege 3219 teritoriul judeţului Bacău era împărţit în 6 plăşi. Bistriţa de Jos. Ocna. realizată prin legea votată la 10 martie 1864.Bacău. plasa Traian (cu 11 comune rurale cu reşedinţa la Bacău). Tazlăul de Jos şi Trotuş. Bacău şi Tg. la 1774 apar menţionate ocoalele Trotuş.Moineşti. reşedinţa plăşii). De asemenea. plasa Muntele (cu 15 comune şi un oraş . O nouă împărţire administrativ-teritorială are loc prin legea nr. dispărând plasa Traian. plasa Oituz (cu 17 comune rurale şi oraşele Tg. ca unităţi administrativteritoriale. actual Livezi). Legea pentru organizarea autorităţilor administrative din 1892 stabilea pentru judeţul Bacău un număr de 8 plăşi. Bistriţa de Sus.administrative ale ţinutului. Ocna şi Băile Slănic. Ocna). în aceeaşi lege sunt menţionate două oraşe . Bistriţa de Jos. Tazlăul de Jos şi Tazlăul Sărat. plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale cu reşedinţa la Răcăciuni). 88 de comune rurale şi 405 localităţi. Bistriţa de Sus. 5 din 6 septembrie 1950. În 1935 judeţul Bacău este organizat în 7 plăşi. iar la 22 iulie 1933 se înfiinţează comuna urbană Băile Slănic. cu o populaţie de 12041 locuitori. Prin reforma administrativă a lui Alexandru Ioan Cuza. plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reşedinţa în comuna Valea Rea. Din anul 1925 judeţul Bacău mai cuprindea ca localitate suburbană şi oraşul Moineşti. iar la 1820 sunt menţionate ocoalele Trotuş. cu un număr de 76 de comune. La acea dată judeţul Bacău cuprinde plăşile: Bistriţa de Sus. în 1929 Bacăul este declarat municipiu. Tazlău. Bistriţa de Jos. reşedinţa plăşii). plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reşedinţa la Parincea). după cum urmează: plasa Bistriţa (cu 14 comune rurale şi un oraş . Tazlăul de Sus. reşedinţa plăşii fiind la Tg. Tazlăul de Sus. Astfel. când teritoriul ţării este . ia fiinţă judeţul şi plăşile.

5 oraşe . Slănic Moldova. Moineşti şi Tg. Ocna şi 80 de comune administrative. Tg. Astfel ia fiinţă Regiunea Bacău care cuprindea raioanele: Bacău. în prezent oraşul Moineşti a fost declarat municipiu. oraşe şi comune.Buhuşi. . 2 din 1968 se realizează o nouă împărţire teritorial-administrativă. comunele fiind preluate de raioanele Bacău şi Piatra Neamţ. raioane.Bacău şi Oneşti. Ocna. cele mai multe comune trecând la raionul Adjud şi în anul 1964 raionul Buhuşi. 5 oraşe şi 80 de comune rurale. Moineşti. iar în anul 1956 preia şi raioanele Zeletin şi Adjud de la fosta regiune Bârlad şi raionul Roman de la regiunea Iaşi. Buhuşi. Tg. Judeţul Bacău cuprindea 87 de unităţi administrativ-teritoriale. împărţire valabilă şi în prezent. desfiinţându-se regiunile şi reînfiinţându-se judeţele. Neamţ. astfel că judeţul Bacău cuprinde 3 municipii. Piatra Neamţ.organizat în regiuni. Comăneşti. din care 2 municipii . Prin Legea nr. în anul 1960 se desfiinţează raionul Zeletin. în anul 1989 comuna Dărmăneşti a fost declarată oraş.