UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE CHIMIE CATEDRA DE CHIMIE ANALITICA

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR STIINTIFIC, As. Dr. Tencaliec Anca Monica

ABSOLVENT, Horhocea Florina

Bucuresti

1

Dr.-2010- UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE CHIMIE CATEDRA DE CHIMIE ANALITICA METODE DE DETERMINARE A ASPIRINEI (ACIDUL ACETILSALICILIC) DIN PRODUSE FARMACEUTICE COORDONATOR STIINTIFIC. As. Tencaliec Anca Monica ABSOLVENT. Horhocea Florina 2 .

Metode amperometrice 2. Principiul metodei b. Structura aspirinei 1.BIBLIOGRAFIE 3 . DETERMINAREA CANTITATIVA A ASPIRINEI 1. Metode de obtinere ale acidului acetilsalicilic CAPITOLUL II – METODE DE DETERMINARE ALE ACIDULUI ACETILSALICILIC 2. Determinarea spectrofotometrica a asiprinei din produse farmaceutice a. Metode cromatografice CAPITOLUL III – PARTEA EXPERIMENTALA A. Metode spectrometrice 2. Trasarea curbei de etalonare f.1. Aspirina 1.1. Aparatura utilizata e. Aplicatii ale metodei spectrofotometrice pentru produse farmaceutice CAPITOLUL IV . Instrumente de laborator d.4.3.CUPRINS Introducere CAPITOLUL I – GENERALITATI ASPIRINA (acid acetilsalicilic) 1.3.CONCLUZII 26 CAPITOLUL V . DETERMINAREA CALITATIVA A ASPIRINEI B.2.2. Reactivi utilizati c. Proprietati fizice ale acidului acetilsalicilic 1.

un cercetator de la compania Friedrich Bayer. Desi acidul salicilic se putea sintetiza in laborator in cantitati mari a devenit disponibil pentru utilizarea terapeutica la mijlocul anilor 1800 deoarece provoca iritari ale cavitatii bucale si ale stomacului. salicilina este foarte acida cand este intr-o solutie apoasa saturata. de aici numele de acid salicilic. reverendul Edeard Piatra a introdus aceste extracte din plante si in Europa. care reducea semnificativ efectele negative. din Germania. cu aproximatriv 3500 ani in urma. De asemenea. de catre farmacistul francez Henri Leroux si chimistul italian Raffaele Piria. dupa numele latin pentru salcia alba (Salix alba). Amerindienii foloseau scoarta de salcie pentru a usura durerile de cap. Assiria.CAPITOLUL I GENERALITATI ASPIRINA 1. antipiretica si antiinflamatorie. Acesta a fost primul medicament de sinteza si inceputul industriei farmaceutice. avand un nivel pH de 2. a inlocuit una din grupele functionale hidroxil din acidul salicilic cu o grupa acetil. Aspirina (Acidul acetilsalicilic) Aspirina este un derivat al acidului salicilic si face parte din clasa de medicamente analgezice nenarcotice. Istoric: 1897 este considerat anul nasterii aspirinei. Hipocrate scria despre o pudra amara extrasa din coaja de salcie (specia Salix alba) carea avea puterea de a usura durerile si de a reduce febra. In 1897. numele latin pentru salcie). Egipt. Extractul activ al scoartei.4. care au reusit sa separe acest acid in forma sa pura. insa. iar la inceputul anilor 1800 a fost izolat din componentul activ al scoartei de salcie si mai apoi a fost identificat acidul salicilic (de la Salix. O mie de ani mai tarziu. Istoria aspirinei incepe. cand egiptenii foloseau infuzia cu frunze uscate de mirt pentru durerile reumatice. a fost izolat in forma sa cristalina in 1828. numit salicilina. care au actiune tripla: analgezica. In 1875 a fost introdusa sarea de sodiu si a diminuat considerabil gustul acru. 4 . Aspirina a fost primul medicament de sinteza si inceputul industriei farmaceutice. Acest remediu este mentionat in texte antice din Sumeria. durerile musculare si reumatismul. dar nu a putut atenua problemele de diconfort gastric. In anul 1763. febra.1.

accidentele vasculare cerebrale si formarea chegurilor de sange. ischemiei acute si accidentelor cerebrovasculare ischemice. Acest neajuns a fost compensat prin folosirea aspirinei tamponate. Deoarece plasturii de trombocite pot devenii prea mari.Friedrich Bayer Cine a fost doar sinteza initiala a medicamentului. Atat in cazutl barbatilor. prin efectul sau ca antiagregant plachetar este folosita pentru inhibarea productiei de tomboxan. folosind procesul lui Eichengrün. antiagregant plachetar in profilaxia infarctului miocardic acut. Prevenirea primara este desprea scaderea atacurilor de cord si a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele diagnosticate cu probleme vasculare si nu cardiace. blocand fuxul de sange. care in conditii normale se leaga de trombocitele din sange si formeaza ca un plasture peste daunele din peretii vaselor de sange. cat si in cazul femeilor 5 . un amestec de acid acetilsalicilic si saruri ale calciului (in special carbonat). Compania Bayer nu recunoaste aceasta varianta nici pana in ziua de astazi. al anginei pectorale instabile. Versiunea lui Eichengrün a fost ignorata de istorici si chimisti pana in 1999. Exista doua utilizari distincte ale aspirinei pentru profilaxia evenimentelor cardiovasculare: prevenirea primara si prevenirea secundara. antipiretic (reducator de febra) si antiinflamator.[3] Aspirina este unul din primele medicamente utilizate pentru tratamentul migrenei. paracetamol si cafeina functioneaza mai bine decat oricare dintre cele trei componente luate separat si mai bine decat ibuprofenul. cand Walter Sneader de la Departamentul de Stiinte Farmaceutice de la Universitatea din Strathclyde (Marea Britanie) a reexaminat cazul si a ajuns la concluzia ca Eichengrün a avut dreptate si ca intradevar el este cel care ar trebui recunoscut pentru inventia aspirinei.[5] O alta proprietate a aspirinei din punct de vedere medical este aceea ca poate prevenii infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale. s-a stabilit ca doze mici de aspirina pot fi administrate imediat dupa un atac de cord pentru a reduce riscul unui alt atac de cord sau de deces al tesutului cardiac.[4] Combinatia de aspirina. ce poate duce la hemoragii digestive superioare in episoadele acute.[2] De asemenea. Astazi. Este la fel de eficace ca si alte analgezice ca paracetamolul (acetaminofen) sau ibuprofen. aspirina este unul din medicamentele cele mai utilizate pe tot mapamondul. Cercetarile moderne au dat acidului acetilsalicilic noi valente terapeutice cum ar fi: antitrombotic (acid acetilsalicilic in concentratie de 75 sau 325 mg). Proprietatiele sale il fac un analgezic puternic. la nivel local si in aval. aspirina este utilizata pentru a prevenii atacurile de cord. aducand o ameliorare in 50-60% din cazuri. Totusi aspirina are si efectele sale negative: produce iritarea mucoasei gastroduodenale.[1] Aspirina. Prevenirea secundara se refera la tipul de pacientii cu boli cardiovasculare Dozele mici de aspirina sunt recomandate pentru prevenirea secundara a accidentelor vasculare cerebrale si a atacurilor de cord.

In experimentul lor. iar cu acidul glucuronic formeaza glucuronide fenolice. s-a constatat ca aspirina ar putea preveni afectarea ficatului. iar dupa sase ore a ramas sub 37.[6] Desi aspirina a fost folosita pentru combaterea febrei si a durerilor asociate cu raceala de mai bine de 100 de ani.[7] Intr-un articol din 2009 publicat de Journal of Clinical Investigation. Cantitati mici de acid salicilic sunt hidroxilate la acid gentisic. care poate intarzia absorbtia intre 8 pana la 24 ore a unor doze mari. COOH O O Pe nucleul benzenic este gravata o grupare carboxil (-COOH) si in pozitia orto se afla o grupare eter cetonoca (-O-CO-CH3). Structura aspirinei Acidul acetilsalicilic are numele sistematic acid 2-acetoxibenzoic. aspirina a redus mortalitatea globala cu aproximativ o zecime. 80% din dozele terapeutice de acid acetilsalicilic este metabolizat in ficat. doar recent eficacitatea sa a fost confirmata de studiile clinice controlate la adulti.[9] Farmacocinetica Acidul acetilsalicilic este un acid slab si foarte putin este ionizat in stomac dupa administrarea orala.[10] 1. Aproximativ 50-80% din salicilatii din sange sunt legati de proteine in timp ce restul raman inactivi in zonele ionizate. Astfel.diagnosticate cu boli cardiovasculare. Daca in sange se gaseste o cpncentratie mare de salicilati liberi acestia duc la cresterea toxicitatii. Scaderea temperaturii a inceput dupa 30 de minute. Aceasta proteina a provocat o cascada inflamatorie. Cercetatorii au demonstrat ca aspirina are un efect protector asupra hepatocitelor. aspirina reduce riscul unui atac de cor si a unui accident vascular cerebral ischemic cu aproximativ o cincime. Reactionand cu glicina formeaza acidul saliciluric. 1g de aspirina. in studiile de prevenire secundara. CH3 6 .2 la 6.6 0C dupa doar 3 ore. a redus temperatura corpului de la 39. oamenii de stiinta de la Universitatea Yale si Universitatea din Iowa au facut daune in anumite celule hepatice numite hepatocite folosind doze excesive de acetaminofen. Aceste cai metabolice au doar o capacitate limitata.8 0C. deoarece a dus la scaderea de mortii hepatocitare. Acesta a cauzat moartea hepatocitara declansand o crestere a productiei de proteine Toll-like 9 (codificata pentru om TLR9). Acest lucru se traduce ca o reducere a ratei absolute de la 8.0 0C la 37.2. Din cauza pH-ului crescut in intestinul subtire salicilatii se dizolva mai usor.7 % din astefel de evenimente pe an pentru acesti pacienti.[8] Un articol din 2010 din Jurnal of Clinical Oncology a sugerat ca aspirina poate reduce riscul de deces din cauza cancerului mamar. Acidul acetilsalicilic este solubil in acid in conditiile din stomac. in medie.

A doua structura este stabila numai la 100 K si revine inapoi la prima structura la temperatura ambianta. [12] Preparatele care contin concentratii mari de aspirina au miros de otet. 1. Proprietati fizice ale acidului acetilsalicilic Acidul acetilsalicilic este de culoare alba. reactia fiind catalizata de acidul fosforic. doar o structura cristalina a aspirinei era cunoscuta. In sinteza aspirinei se foloseste –OH ul fenolic atasat la inelul acidului salicilic.3 × 10-4) cu mult mai mica decat a acidului salicilic (Ka = 10. ci o sageata dubla. 7 .6 × 10-5) din cauza blocarii grupei hidroxil fenolice. Se descompune rapid in solutii de acetat de amoniu. Un nou tip de cristal a fost gasit dupa tentativa de co-cristalizare a aspirinei si levitiracetamul in solutie fierbinte de acetonitril.4.1. Pentru o lunga perioada de timp.[11] Acidul acetilsalicilic are punctul de topire la 1360 C si punctul de fierbere la 1400C. fapt care permite folosirea sa ca medicament (aspirina).3. Dupa espuizarea concentratiei de reactanti produsii de reactie pot reactiona si forma reactantii initiali. Acidul acetilsalicilic se obtine din acetilarea acidului salicilic cu anhidrida acetica. cristalina. Acidul acetilsalicilic are capacitatea de a forma mai mult de o structura cristalina. Este stabil in aer uscat. H3PO4. Din acest motiv este foarte dificil sa se obtina un randament de 100% a produsului dorit. cu un punct de topire de 1350 C. In solutie alcalina. Reactia de mai sus este un exemplu de sinteza organica numita esterificare. dar treptat hidrolizeaza in contact cu umidinatea la acizi salicilici si acetici. ceea ce este foarte important in dezvoltatrea ingrdientelor farmaceutice. Metode de obtinerea ale acidului acetilsalicilic Acidul acetilsalicilic are o aciditate (Ka = 3. Concentratia de reactanti este consumata in timpul formarii produsilor de reactie. Esterificarea este reactia catalitica in mediu acid intre o grupare carboxil ( -COOH ) si o grupare –OH de la un alcool sau fenol pentru a forma un ester carboxilat. Aceasta reactie este cunoscuta ca o reactie de echilibru. substanta slab acida. dar nu este asa. desi au existat indicii ca aspirina ar putea avea o a doua formula cristalina. Acidul Salicilic C7H6O3 Anhidrida Acetica C4H6O3 Acidul Acetilsalicilic C9H8O4 Acidul Acetic C2H4O2 Se observa ca aceasta reactie nu contine o sageata intr-o singura directie. Daca se folosea o singura sageata se presupunea ca toti reactivii conduc la produsi de reactie. obtinandu-se acid salicilic si acid acetic. carbonati sau hidroxizi ale metalelor alcaline. iar gruparea acetil –COCH3 vine de la anhidrida acetica. A doua structura a fost descoperita de Vishweshwar si colegii sai in 2005. deoarece aspirina se poate descompune prin hidroliza in conditii umede. hidrolizarea se produce rapid si se obtin solutii calre ce contin acetati si salicilati.

cetena H2C=C=O Acetilarea presupune amestecarea acidului acetic. rezultand sarea acidului orto-hidroxibenzoic sau acidul salicilic. reactia are loc la temperatura de 125°C si presiunea de 6 atmosfere. HO O Na + - + Alcool Benzilic NaOH + H2O Hidroxid de Sodiu O Na + - HO COONa + CO2 Dioxid de Carbon Sarea de Na a Acidului Salicilic Ionul fenoxid freactioneaza cu bioxidul de carbon.anhidrida acetica (CH3CO)2O . reactie ce se poate face cu urmatorii agenti de acilare: .clorura de acetil CH3COCl . anhidridei acetice si a acidului salicilic. COOH OH O HOOC O O O O CH3 O + H3C H3C + H3C OH Acid Salicilic Filtrarea Anhidrida Acetica Acid Acetilsalicilic Acid Acetic Cristalizarea este un proces care dureaza 6 ore. separarea cristalelor de aspirina se face prin trecerea suspensiei cu ajutorul aerului comprimat in 8 .200C. suspensia avand o temperatura de 18. in conditii anhidre. La 510C se adauga piridina si se ridica temperatura la 710C. ca materie prima: a) Obţinerea acidului salicilic pornind de la fenol. sub agitare.Pe cale industriala aspirina se obtine in doua etape pentru ca se porneste de la fenol. in prezenta de acid sulfuric ( H2SO4 – catalizator ). printr-o reacţie de tip Kolbe-Schmidt . la presiune normala si incalzire cu abur la 460C. b) Acilarea acidului salicilic.

conform reacţiilor : COOH NH2 COOH + + N HNO2 NCl + HCl COOH N + NCl HOOC C + + OH N2 + Cl - HOOC C + HOOC + H2 O + H + Dupa obtinerea acidului salicilic se continua succesiunea reactiilor de obtinere a aspirinei ca si in cazul obtinerii pe cale industriala. pana la disparitia mirosului de acid acetic (3-4 ore). Vaporii de acid acetic sunt evacuati printr-un exhaustor. Aspirina din ape este filtrata intrun filtru si dupa cristalizare este reintrodusa in centrifuga. Aspirina se spala cu acid acetic. Apele se colecteaza si se pot utiliza laq o noua acilare.centrifuga sau filtru-presa. utilizeaza ca materie prima acidul salicilic. dar daca aceasta substanta nu este disponibila. Uscarea aspirinei se face la 50-600C intr-un uscator. Recuperarea aspirinei Apele rezultate la spalarea aspirinei sunt trecute cu ajutorul aerului comprimat in distilator unde se separa acidul acetic la 118-1200C care este condensat si racit in schimbatorul de caldura. pe tevi. se va obtine din acid antranilic. Macinarea aspirinei uscate se face intr-o moara sau sita vibratoare. Ambalarea se face in saci de hartie. [13] 9 . Purificarea superioara a acidului acetic se face intr-un bidistilator. Sinteza in laborator Procedeul de obtinere a aspirinei in laborator.

in special cele care acopera domeniul vizibil al radiatiilor electromagnetice. [14] 2. molecular sau a unor agregate moleculare. la randul sau.CAPITOLUL II METODE DE DETERMINARE SLE ACIDULUI ASCORBIC 2. R.1. J. absorbtie sau imprastiere a radiatiei electromagnetice. pornind de la analiza farmaceutica. acest grup al tehnicilor spectrometriei optice face parte dintr-o clasa mai larga. clinica. alimentara si pana la analiza din laboratoarele de mediu. Grupul tehnicilor spectrometriei optice. In aceasta lucrare s-a propus o tehnica simpla si rapida pentru determinarea simultana a acidului acetilsalicilic. cea a tehnicilor optice de analiza fiind cel mai numeros si . dupa cum aceste fenomene se produc la nivel atomic. Metode spectrometrice Tehnicile de analiza din cadrul spectrometriei oprice se bazeaza pe interactiunea radiatiei electromagnetice din domeniu vizibil (VIZ). reprezinta cele mai utimizate tehnici pentru punerea la punct a unor noi metode de analiza cu aplicabilitate in diverse domenii. al radiatiei electromagnetice care produce aceste fenomene. Poppi au determinat simultan acidul acetilsalicilic. ultraviolet (UV) si infrarosu (IR) cu substanta sau producerea acesteia de catre substanta. precum si dupa domeniul spectral al lungimilor de unda. se poate subimparti dupa cum tehnicile respective au la baza fenomene de emisie. Metode spectrofotometrice M. a paracetamolului si cofeinei din produse farmaceutice bazata pe 10 . Sena. M. paracetamolul si cofeina prin N-metoda partiala a celor mai mici patrate (N-PLS) aplicata in spectrofotometrie. dupa modalitatea de trecere a probei in stare de atomi liberi. deoarece foarte multe substante pot fi convertite selectiv intr-un derivat colorat.1. iar instrumentatia necesara este usor accesibila si destul de usor de operat.1.

[15] A.calibrarea variata si masuratori UV spectrofotometrice (210-300 nm).0. M.1. B.0 μg/mL pentru acidul acetilsalicilic si paracetamol. Cele mai bune rezultate au fost obtinute la pH 5.0 pana la 15. iar frecventa esantioanelor a fost de 25 h-1 (300 μL din proba).52 si 0. 3. R.5 pana la 30% mai mici decat cele obtinute cu metoda celor mai mici patrate la pH 5. Martos si A. Senzorul prin flux propus permite lucrul cu mai multe linii de calibrare datorita varierei volumului probei injectat. gelul obtinut este transferat intr-o celula de 11 . 4.2. Procedura a fost repetata pentru patru valori diferite de pH: 2. Calibrarea consta intr-un set de 83 de esantioane cu 50-170 mg g -1 pentru AAS si intre 5 si 20 mg g-1 pentru cofeina.38% si frecventele de prelevare a probei au fost intre 18 si 25 h-1. in care absorbanta speciilor de interes absorbite pe un suport solid este masurata direct. Procedeul se bazeaza pe adsorbtia acidului salicilic (SA) pe un gel schimbator de anioni Sephadex DEAE A-25 (100 mg) obtinut dintr-o solutie apoasa ( 10 sau 25 ml) timp de 5 minute. Pregatirea probelor inainte de analiza nu este necesara. Algar. Pentru ambele modele.7 si 104. [17] S. Acestia au utilizat spectrofluorimetria in faza solida. Rezultatele la care s-a ajuns prin determinarea acestor substante din tablete de medicamente au fost in concordanta cu valorile specificate de producatori. a fost aplicata pentru determinarea acidului acetilsalicilic folosind analiza prin injectare in flux. folosind metoda celor mai mici patrate. performantele precizate au fost evaluate prin: coeficientul de variabilitate. Medina si colaboratorii sai au determinat acidul acetilsalicilic din preparatele farmaceutice cu un senzor spectrofotometric UV.5%. S-a mai realizat un set de 25 de probe utilizate pentru validare externa.135 μg ml 1 . R. O. iar pentru cofeina s-au folosit concentratii de 2. Datele experimentale au fost in concordanta cu cele teoretice (r = 0. Senzorul poate fi utilizat si pentru o detectie indirecta in care acidul salicilic s-a obtinut din acid acetilsalicilic prin hidroliza. Metode spectrofuorimetrice Determinarea acidului acetilsalicilic si a cofeinei din produse farmaceutice a fost realizata de A. limitele de detectie fiind 0.0.974 pentru cofeina). Acidul salicilic a fost determinat monitorizand absorbanta sa intrinseca la 287 nm absorbit pe rasina Sephadex QAE A-25 plasata in apropierea unei celule in flux. Modelul N -PLS a fost aplicat in trei feluri de amestecuri folosind toate seturie de pH si s-a ajuns la rezultate mai bune. Setul de calibrare a fost construit pe noua solutii de concentratii incepand de la 10. depinzand de analit.0.0. Metoda permite cuantificarea simultana a analitilor pentru ca suprapunerea benzilor spectrale sunt rezolvate eficient. Metoda propusa imbunatateste selectivitatea in comparatie cu metoda corespunzatoare folosita pentru determinare in faza lichida. variatiile liniare de la 1 la 20 si de la 2 la 40 μg ml-1 pot fi obtinute prin utilizarea 1000 si 300 μL.0 si 5. iar sensibilitatea este marita de 30 de ori sau mai mult. respectiv. N.0 pana la 6. determinarea predictiva relativa si domeniul de erori.0 μg/mL. Diaz au descoperit un nou procedeu de determinare a acidului acetil salicilic prin spectrofluorimetrie. Astfel.0. [16] 2. Acest model de calibrare se refera la erori provenite de la N-PLS de la 11. Moreira si colaboratorii sai. N-PLS a fost construita pentru fiecare valoare a pH-ului si a fost utilizata pentru determinarea unui set de amestecuri sintetice. iar recuperarea substantelor a fost intre 94.064 si 0. Abaterile standard relative (RSD) au fost 0. Senzorul prin flux propus a fost folosit cu succes la ambele determinari in preparate farmaceutice. Pentru acidul acetilsalicilic s-a obtinut un domeniu liniar dinamic intre 5 si 120 μg ml-1. Tehnica spectrofotometrica in faza solida.987 pentru AAS si 0.

Detectia UV a fost realizata la 207 nm.quart de 1 mm si fluorescenta provenita din absorbtia SA-ului pe gel este direct masurata ( λex=297 nm. M.75%. Aceste valori s-au obtinut pentru amestecul sintetic. Recuperarea globala a ambilor compusi a fost intre 97 si 99% pentru acidul acetilsalicilic si intre 97 si 98% pentru cofeina.5.2 μg mL-1. λem=405 nm ). paracetamol. Procedura a fost aplicata cu succes pentru determinarea acidului acetilsalicilic (AAS) din produse farmaceutice. R = 0.1.3. Gradul de recuperare este intre 98. cafeina si fenobarbital.62 μg mL -1 (coeficient de corelatie.5% pentru cofeina.0013 μg mL-1 pentru acidul acetilsalicilic si 0.Metode amperometrice M.48 μmol l−1. [18] M. cu o limita de detectie de 0.37% pentru 30 injectii (1×10−4 mol l−1) si frecventa de sampling 60 h−1 au fost atinse.10 mol l−1 NaOH. pH-ul a fost ajustat cu acid fosforic pana la valoarea de 2. Lucrarea lor prezinta metoda HPLC pentru determinarea simultana a acidului acetilsalicilic.iar pentru cofeina 1. [20] 2. sensibila si specifica a fost dezvoltata pentru determinarea simultana a acidului acetilsalicilic si a cofeinei din tablete comerciale bazata pe fluorescenta lor naturala. iar cofeina nu a fost afectata. paracetamol. semnalul cofeinei s-a inregistrat la 288 nm (metoda zero-crossing) si acidul acetilsalicilic nu a fost afectat.2. larg de la 1 la 1000 μmol l−1 a fost obtinut folosind un volum injectat de 100 μL. Karim si colaboratorii sai au determinat simultan acidul acetilsalicilic si cofeina din produse farmaceutice printr-o metoda fluorimetrica. M. Separarea a fost realizata folosind Bio Sil HL C18. R = 0. S.99786) pentru cofeina. cofeina si fenobarbital din tablete. M. Analiza Batch injection (BIA) a fost utilizata pentru aceasta determinare. Franeta. Bertotti si L.4486 si 44. dar acidul acetilsalicilic produce un semnal detectabil la 316 nm (metoda zero-crossing). O buna liniaritate a fost obtinuta intre 10-200 si 5-100 μg 1 -1 ( pentru 10 si 25 ml proba ) cu R.0306 μg mL-1 pentru cofeina. Agnes au determinat amperometric acidul acetilsalicilic din medicamente utilizand un electrod de cupru. R. iar debitul de curgere a fost 2. a fost folosita baleierea primei derivate.D (%) de 2. de 5 μm.40 si 102% pentru acidul acetilsalicilic si intre 90 si 100.6 mm. folosind un sistem cromatografic ce contine Bio Rad 18 01 ca pompa de solvent. D. O metoda rapida. Pavkov. T. de 0. In aceleasi conditii a fost posibila si determinarea 12 . La Δλ = 30 nm.021 si 41. cu o coloana de 250 × 4. Agbaba. S. D. Domeniul de aplicare este cuprins intre 0. Rheodine 71 25 ca injector si Bio Rad 18 01 ca detector UV-Vis.D. Metode cromatografice J. in solutie alcalina. Corbo.0 mL min-1.8 si 1.9995) pentru acidul acetilsalicilic si intre 0. Un domeniu liniar. Aleksic si S. Ca faza mobila s-a folosit un amestec format din acetonitril si apa ( proportii 25:75 v/v ). dupa ce a fost mai intai obtinut prin hidroliza alcdalina din acestea.S.S. Limitele de detectie sunt: 0. Eric. M. Amestecul din aceste medicamente a fost determinat printr-o tehnica fluorimetrica folosind doua baleieri.7% pentru o concentratie de 2. Quintino. Rezultatele obtinute folosind acest sistem pentru determinarea acidului acetilsalicilic din sapte mostre diferite de medicamente au fost comparativ mai bune cu cele gasite prin spectrofotometrie. Vladimirov au separat prin HPLC o proba ce contine acid acetilsalicilic.86 μg mL -1 (coeficient de corelatie. [19] 2. Aceasta lucrare descrie determinarea acidului acetilsalicilic (ASA) ca salicilat (SA) din produse farmaceutice folosind detectia amperometrica cu electrozi de cupru in solutie 0. Abaterea standard pentru acidul acetilsalicilic in concentratia de 20 μg mL-1 a fost 2. La Δλ = 106 nm. S.

14% ) si reproductivitate ( recuperari: 98.15–102.36-1. Cu toate acestea. prin urmare. Metode utilizate: Enrico Flossmann si Profesorul Peter M. 81 si 325 mg/d) 13 . 98. reduce posibilitatea de recidiva a cancerului de colon. Procesul a avut un model initial care continea un grup format din trei pastile de aspirina ( placebo. M. Ho. Cei doi cercetatori au mai realizat si o revizie sistematica a tuturor studiilor observationale pentru a stabili daca asociatiile au fost facute in concordanta cu rezultatele studiilor si daca acest lucru a fost verificat. Y. Cei doi cercetatori au evaluat efectele pe timp lung al aspirinei asupra diferitelor tulpini de cancer. factorul de capacitate. Xue si colaboratorii lor au descoperit ca aspirina. 99.25–102. X. Rothwell au realizat o serie de studii care au aratat ca aspirina reduce riscul pe termen scurt al recidivei cancerului de colon. adecvata pentru controlul de rutina a dozarii acestor medicamente. Concluzii: Utilizarea a 300 mg sau mai mult de aspirina pe zi. iar o treime control placebo). factorul de selectivitate si factorul de rezolutie. [21] E. precizie ( recuperari : 98.93–102.11% pentru paracetamol. Valorile RSD obtinute au fost cuprinse intre 0.[22] G.3% pentru fenobarbital) (RSD: 1.21 %.998 ).85% ).08% pentru acidul acetilsalicilic. din care doua treimi din pacienti au primit 300 mg sau 1200 timp de 1 – 7 ani . fara tratament cu aspirina) si UK-TIA Aspirin Trial ( N= 2449. Au studiat pe un numar de pacienti cu antecedente in cancer de colon. Au fost determinati parametrii cromatografici.7×10−4 mg ml−1 si LOQ: 2. Prin studiile lor au cercetat daca efectele tratamentelor asupra markerilor de inflamatii explica rezultatele preliminarii. a cafeinei si fenobarbitalul din tablete de Malophenum.99 si 1.18% ). dar nu acidul folic. Metoda dezvoltata este una rapida si sensibila si. a paracetamolului. asimetria picului. iar o treime din ei au fost doar la control periodic. sensibilitate ( LOD: 9×10−5–1. Metoda HPLC propusa a fost aplicata pentru determinarea acidului acetilsalicilic.89 % ) si precizia intre zile ( RSD: 0. Flossmann si Profesorul P. Este necesara o alta urmarire pe termen lung asupra unor suspecti pentru a stabili efectele unei doze mai mici de aspirina.5×10−4–5.21–1. Rothwell au studiat efectele aspirinei pe doua incercari cu o urmarire post-tratament mai mare de 20 de ani: prima s-a numit British Doctors Aspirin Trial ( N=5139.74–102. lucru demonstrat de studiile realizate. chiar daca rezultatele tratamentului au o intarziere de 10 ani.35 – 99. F. atunci care ar putea fi concluziile in legatura cu efectele dozei si regularitatea cu care se administreaza aspirina. Parametrii determinati au fost: liniaritate ( r>0. valori ce s-au demonstrat a fi satisfacatoare. precizia in aceeasi zi ( RSD: 0. Studiile indelungate nu au aratat niciun efect in prevenirea primara a cancerului. din care doua treimi din pacienti au primit 500 md de aspirina timp de 5 ani.nivelului de acid salicilic. timp de aproximativ 5 ani este eficace in prevenitia primara a canerului de colon.58-2.6×10−4 mg ml−1).12% pentru cofeina si 98. cum ar fi: timpul de retentie. studiile au aratat ca aspirina poate produce o intarziere cu 10 ani a cancerului.

interleikinei 6 (IL-6) factorului α de necroza tumorala (TNF-α). care pot fi suprimate de acidul folic. reaceptorului tip II (sTNF-R2) si receptorului antagonist (IL-1Ra). [23] 14 . s-a inregistrat o descrestere de 4% in CRP pentru o perioada de 3 ani intr-un grup de 325 mg de aspirina fata de o crestere de 20% in grupul cu placebo (P=0. Cu toate acestea.027).si trei pastile de acid folic ( placebo si 1mg/d). Dintre indivizii care nu au primit acid folic. In contrast. reactia inversa a fost observata printre subiectii care au primit acid folic (Pinteractie = 0. Doza mica de aspirina (325 mg/d) are un efect benefic in stabilizarea nivelelor CRP.013 ). markerii inflamatorii nu mediaza efectele chemopreventive ale aspirinei asupra cancerului de colon. Schimbarile asupra markerilor de inflamatii nu au fost asociate cu recidiva cancerului de colon. Au fost 884 de subiecti care au fost evaluati prin colonoscopie pentru cancer (adenom) la 3 ani si au fost masurate nivelele plasmatice ale proteinei C-reactive (CRP).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful