sĂ FACEM CUNOŞTIINŢĂ

cf grupul dDep-p;'nr
fad .print sa
OsocietateButanGasU
B-dul Tudor VladimirellClJ, nr. 31, HClor 5. BUCUfe ••d. ROMÂNIA . Telefon: 335.93.18: 335.97.47 Fax: 337.33.

Toţi ştim cum arată, .dar foarte puţini dintre noi s-au gândit vreodată că, aid'oma unei legume, ori a unui fruct sau, ca şi plantele medicinale, argila este un medicament natural atotputernic. La fel ca şi plantele, ce cresc pe ea şi se îmbogăiesc în t.ot felul de substanţe dătătoare de sănătate; pe care le absorb din ea, argila conţine numeroase mineral~şi oligoelemente, în cantităţi apreciabile. . Utilizarea ei pentru tratamentul multor afeCţiuni este foarte veche, de la începuturile lumii, am putea spune. Nu ştim de ce, acum, toate puterile ei tămăduitoare au fost uitate. Şi este cu atât mai de mirare cu cât, de-a lungul secolelor, civilizaţia umană a' beneficiat din plin de eficienţa terapeutică a argilei, o multitudine. de boli, deseori foarte grave, fiind vindecate doar cu ajutorul ei. Este un regenerator fizic deosebit de puternic, acţionează ca remineralizant-forte' asupra corpului uman, are, capacitatea de a reechilibra metabolismul şi funcţiile organismului, în general" este un agent antitoxic de excepţie. Toate aceste proprietăii erau bine cunoscute şi eficient exploatate încă din Antichitate! Nu este mai puţin adevărat că, aşa cum s-a întâmpl~t şi în. alte domenii, nu puţine din .lucrările, efectuate şi scrise, asupra' argilei... s-au pierdut! Aşa, de pildă, cercetările arheologice contemporane· ne-au dezvăluit faptul. că egiptenii utilizau argila - datorită proprietăţilor ei anti-

n

septice -, la mumificarea cadavrelor. Dar cum făceau acest lucru, nu se ştie exact. tntr-una din lucrările sale Zimmermann afirma: " ... ,celor bolnavi; care veneau să-i arate lui Iisus diformitătile ce le aveati, ori membrele, umflate, noduroase... acesta îi îndrepta spre un anume loc de pe malul fluviului, unde se afla un nămol încălzit de razele soarelui." Şi Iisus adăuga: "Băgati-vă picioarele în acest nămol, într-atât încât îmbrăţişarea ingerullii Pământului să poată trage din oasele voastre toate otrăvurile şi toată suferinta ce le roade. Şi atunci veti vedea cum Satana şi durerile voastre vor fi alungate de îmbrăţişarea fngerului Pământului. Şi îngroşăriIe oaselo!' voastre vor dispărea, şi membrele voastre se vor îndrepta, şi veti fi eliberati de toate durerile." Dar textele respective nu spun dadi era vorba de mâini ori de picioare, sau de amândouA, nu spun de ce boală era vorba şi nici care au fost rezultatele cxactc, gradul exact de însănătoşire, de vindecare, obtinut cu acest ... tratament! Dacă ar fi să credem întrutotul spusele textului, ar însemna că, odată, de mult, de foarte mult timp, argila a avut nişte virtuţi de-a dreptul miraculoasc, dar, pe care, de-a lunIDIl timpului, le-a... pierdut. tn orice caz, nici tumorile, nici marile diformităţi osoase nu se vindecă, azi, prin împachetări cu argiHi! Ele sunt bencfice numai ca tratament pentru calmarea durerilor, in debutul reumatismului sau al artrozei. Dar ..., întotdeauna existA un "dar"l Pe de a1t~ parte, pe Terra există şi în prezent popt:llalii tribale primitive, departe de orice lume civilizată, care nu au alte mijloace terapeutice, in afara argilei, pentru tratarea

afecţiunilor mai' sus-amintite. Şi, chiar de nu vă vine să credeţi, pare-se că se şi vindecă de cumplitele sufe!.Înţe!' : ,Ş-ar putea, aşadar, ca, eşecurile trata~~I.lt~mnfohb.~~!,şi cataplasme de argilă, aplicate în anumite Ieziuni osoa~e, să ni se datorezenollă, oam~nilor de azi, din lumea civilizată, tehnicizată, robotizată, - electronizată, care trăim altfel, mâncăm altfel, 'muncim altfeL., ale căror structură internă, mod de reactie, chimisme; biochimisme s-au schimbat radical faţă de oamenii care au trăit acum două şi trei

milenii.
Aşa încât. este posibil ca reactiile noastre, la anumite metode, substanţe, tehnici ţerapeutice, să se fi modificat în funcţie de modalitliţile noastre. fiziologice, actuale, de răspuns la un nou medicament sau la un altul, foarte vechi dar de mult uitat, de mult neutilizat. Aşa se pare că s-a întâmplat şi cu argila, pentru că toţi .marii medici ai tuturor timpurilor nu fac decât să o ridic~ în slăvi! Dioscoride îi atribuia puteri extraordinare) Pliniu cei Bătrân; Galen, Avicenna, nu~i aduceau decât laude în toate scrierile lor. Ludovic al XIV lea, supranumit Regele Soare, mân:ca argilă, singura în state să-i vindece he~oroizii dureroşi şi fisuriie anale de care sufer~a. Marco Polo afirma că pelerinii c~ veneau, în oraşul sfânt Niabarşise îmbolnăveau de Îehra "Q" se vindecau doar înghitând niţel "pământ roşu" de pe malul lacului at1at~" vecinătatea oraşului. Dar şi mai aproap~ de vremuril,e noastre au existat specialişti care au susţi~ut şi dovedit că argila este un remediu terapeutic de excepţie.

există multiple asernănări între argilă şi varză în ceea ce priveşte "talentele" lor "medicinale"Îngerul Pământului. DU are nici unul dintre "păcatele" . în America de Sud.după cum el însuşi scria . recunoscuUi şi utilizată frecvent. şi celulele organismului nostru în care se "cuibăriseră" respectivii microbi. • Argila este un antiseptic şi. Să vedem.' timpul Primului Război Mondial. nu râdeti. soldatii acestor regimente nu s-au îmbolnăvit niciodată de dizenterie. vorbea deseori despre "inteligenta naturii": "Ei bine. Puroiul este eliminat şi ţesutul este refăcut.ca s-a zicem pe-a dreaptă multor ahtiseptice chimice obişnuite care. în India. tratată cu argilă.identă în numeroase stări infectioas~: enterite. odată cu ei rănesc."nu poate fi explicată cu ajutorul conceptelor noastre medicale actuale".. în 1903. în mod sigur. argilll. In Africa. totuşi. d tII. publicând cl1rJi espre ea. ori chiar distrug. • Proprietătile bactericide ale argilei sunt deosebit de bine puse în ev.e propagatorul acestei metode. există multe sate în care argila este un "medicament" la ordinea zilei. dotată cu o atare calitate.rezultatelor obJinute. O rană cu puroi. Rezultatul? Spre deosebire de celelalte unitAti. cu o viteză de-a dreptul uimitoare. PROPRIETĂŢILE ARGILEI Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie. e adevărat. ce . din păcate. prin ce se manifestă concret. prescria. colite. la nivelul toracelui. Trupele ruseşti luau cu regularitate argila pe cale bucală. argila este. Urmare a. Cura Kneipp utilizează în mod curent un amestec de argilă şi de otet de vin pentru 'cataplasm~şi impachetări. colibaciloză. in muştarul destinat unor regiinente franceze s-a adăugat şi puJină argilă. sunt o practicl1 cunoscuta. se vindecă văzând cu ochii. bolnavilor de holeră asiatică. La fel ca şi varza . afectiuni pulmonare. vestitul medic Alexis Carrel. librarul A Just se fac. esentele aromatice). Şi acestea sunt doar câteva dintre multele şi nebănuitele haruri pe care le are Ingerul Pământuluui. recomandate de anumiţi specialişti celor -bolnavi. în Germania şi in Elvetia impacbeUirilecu argilă caldă. Şi vă dăm un exemplu. dar. dacă este necesar. ucid microbii. ca şi toate celelate antiseptice naturale (în special. ca şi. de la Universitatea din Berlin. împacbetările pot durit ore in şir ori chiar o noapte întreagă.ProfesorulStrumpf. indiferent pe cale actionează. multi alţi oameni de ştiinţă. parazltoze intestinale. dar această inteligentă" . "inteligenta" Îngerului pământului.

sunt pur şi simplu ouA conservate în pământ argilos. Dar dacă li se dă aceeaşi doză amestecată cu argilă.astenie . 4.65% . în bucătării.24% -.85% Ţinând cont de o atare compoziţie.stări canceroase . Experienţele de laborator pe animale au dovedit-o din plin.alumină. de P. •' .Este. Laborde.. "trage" supuraţia şi. ouă clocite.61 % . ca şi cum ar fi mâncat. Între 0. 0. Dacă se dă o cantitate infimă de stricnină unor şoareci. se pare.stări degenerative multiple • Importanţa magneziu lui. fiind deosebit -de eficientă În baie. de la caz la caz.25 unităţi Mache. • . aceştia mor aproape instantaneu. şi un adsorbant remarcabil. • Argila este radioactivă. 3. Spllllitoresele romane clăteau totdeauna albituri le in apă argiloasă . au stabilit categoric că argila utilizată în· tratamente este sterilă. cu alte cuvinte nu conţine nici un microb. 5. concentraţia ei fiind.pierdere la calcinare. Fiecare dintre noi cred că a auzit sau a citit despre "oullle clocite".bătrâneţe . adsoarbe mirosurile urâte.10% . curăţă organismul de toxine. Decolorează cu uşurinţă cerneala ori albastrul de metilen. aceea de antltoxlc.externă sau internă.anhidridă titanică. argila se recomandă: • Datorită cantitătii de siliciu. la WC-uri.40% . nici vorbA de. profesor la Facultatea de Fannacie din Strassbourg. suportă otrava flirA nici o problemă. la ghenele de gunoi. dezinfectând în totalitate. fierului şi calciu lui în terapeutică explică rolul cureloT argiloase în: . 49. cea care poate explica metoda extrem-orientală de conservare a ouAlelor.3 până la 1.anemll. incA din 1928. în: .ateroscleroză . o delicateslil ~ Argila este un decolorant şi un inălbitor de· marcă. 10. . una din vestitele specialităti culinare chineze.tuberculoză .08% . de asemenea. Puterea ei adsorbantă este. 7.75% . .siliciu.sescvioxid de fier. '14.apă (umiditate).magnezie.' Ei bine. • Analizele efectuate. • Din aceeaşi putere adsorbantă îşi trage seva şi o .altă calitate a argilei..demineralizare .oxizi alcalini. Analiza chimicA a argilei verzi spune cAea prezintă: • .

ULUI PĂMÂNTULUI .sĂ ASCULTĂM DE SFATURILE INGER.

lemn. căldule ori calde. niciodată într-unul de plastic ori de metal. astfel ca să obtinem un noroi OU. îMPACHETĂRI Cataplas1IIele se fac groase de 0. CATAPLASME. pe care o "împacbetăm" . Reci se pun pe regiuni inflamate ori în partea inferioară a abdomenului.SUB CE FoRMĂ ESTE UTILIZATĂ ARGILA ÎN TRATAMENTUL PE CALE EXTERNĂ Prepararea pastei de argilă este foarte uşoară. Se toarnă argila Într-un vas de sticlă. ore. adăugând atâta apă cât să fie uşoară frecarea. pe care trebuie s-o acopere.5 cm până la 2 cm şi să fie ceva mai mari. Ele vor fi schimbate imediat ce se vor . mai "întinse" decât s~prafata de piele pe care. Anumiti specialişti recomandă să Iăsăm-argila acoperită cu apă să stea câteva. faianţă. In funcţie de caz. şi-ncepem să o frecăm ca pe o cremă. le aplică~. portelan. ·COMPRESE. şi să ajungem să obţinem o pastă mult mai moale decât cea folosită în sculptură la realizarea mulajelor.logen. şi primele' şi ultimele se aplică reci.

trebuie făcut un tratament dezintoxicant intern cu fito. zi-noapte (dacii aşac necesar). Pâi1za.aromaterapie.incălzi (cam in 15-30 minute. COlltrailldicalii: in timpul ciclului menstrual nu se vor face nici un fel de proceduri cu argilă. p~ măsurA ce afecţiunea cedeazli. Dacă o cataplasmă se usucă prea repede trebuie inlocuită cu o alta preparată pe loc.jumătate îp jumătate de oră ~ri din orA în oră. ritmul se poate stabiliza la fiecare orA şi jumătate. abdomell. Ritm"l de aplicare variazli in functie de afecţiunea tratatli şi de reacţia bolnavului. în loc de cataplasmă ori tmpachetare. Numărul procedurilor este strict limitat la una singură. atât compresele cât şi cataplasmele trebuie 'r1Xate. se intrerupe procedura şi nu se mai reia decât după 12-24 de ore. atoxică. tifonul care au fost utilizate se fierb. maximum). oase: Ele vor fi aplicaie direct pe piele. este de. partea illferioară a pâlltecelu. o bandă de contentie fixată in jurul frunţii (pentru cea~). doar 'la nevoie pe un tifon. laxative uşoare. regiullea hepatică: deoarece procedurile făcute în toate aceste regiuni pot provoca reacţii inai mult sau mai putin puternice. sau Împachetarea. diferite supllra/ii: aplicatiile se schimbA initial din .în general se utilizează o bandA Velpeau. faşa. Dacii apar senzaţii neplăcute (frig. Durata aplicării procedurilor variază. care va fi schimbată o dată sau de două ori pe noapte. . • După ce scoatem compresa ori cataplasma. argilă pe gură. suc de lămâie.cele cardiace.în funcţie de caz. varicele . • Abces.care solicitA. o dată. se inlocuiesc aplicaţiile reci cu unele căldute. • înainte de orice cură externă de argilă. dacă este nevoie să punem cataplasme şi în regiunea plămânilor şi în zona inghinală. aplicarea de comprese inainte de-a pune cataplasme ori a face o împachetare. pe care o lăsăm să stea între două şi patru ore. particule foarte aderente de piele se spală cu apă rece ori dilduţă. ori concomitent cu ea. noaptea se poate pune şi numai o compresă cu' apă argiloasă. rinichi. există cazuri în care. Compresele se pregătesc făcând o apă argiloasA subtire (ori o mocirlă foarte limpede!) in care se inmoaie o bucată de pânză. arglla utilizată se aruncă pentru că este plină de toate' toxinele pe care le-a extras din organism. pielea trebuie curăţată bine de toate resturile de argilă. mai mult sau mai putin. o centură de flanelă. intre una-trei ore şi o noapte intreagA. în functie de zona afectată. Călduţe ori calde se pun pe regiunea hepaticA. preferat să se aplice doar o cataplasmă pe zi. sub nici un motiv. . la inceputul tratamentului. tmpachetarea poate fi menţinută şi o noapte. o faşă in T (pentru perineu). deci este foarte toxică. mai multe aplicaţii simultan. intre ele se va respecta cu stricteţe un interval de două-patru ore. durere). vezică. iar dacă tot mai rămân. Nu se fac. Recoma1Jdări obligatorii: • După fiecare aplicare. totuşi. se stoarce uşor şi se aplicA pe piele. contuziile.. Dacă senzatia de frig este persistentă. alimentaţie sănătoasă. Există anumite afectiuni . • Regiullile lombare. Fixarea. De pildă.

Masca are deosebită efi<. Chiar la' începutul curei se poate observa. două ore. fie pe rosături. a unei plăgi atone. amestecate cu un dizolvant . riduri. într-un strat subţire. la fel de eficientă ca şi masca de argilă şi in aceleaşi cazuri ca şi ea. O îndepărtăm spălandune cu apă caldă. ca de altfel în marea majoritate a tuturor celorlalte cure de acelaşi gen (aşanumitele cure active). sau intensificarea ş. Progresiv se ajunge la aplicaţii de 2 cm grosime. o agravare aparentă a afecţiunii pentru a cărei vindecare se face cura (mărirea unui ulcer. de multe ori. Întreagă. ulcere. revenirea temporară a durerilor reumatismale. revitalizare -. Poate fi folosită pe post de talc. pudrajlll eli argilă ar~ actiune antiseptică şi cicatrizantă. Se amestecă pudra de argilă cu untdelemn de măsline şi rezultă o cremă emolientă. argilă. apă . Fie că este utilizat pe răni. De asemenea.).5 cm. rezultate similare se obtin. calite. atât la copilul mic cât şi la cei mari ori adulti. iar oprirea acestora în plina ·lor desfăşurare pOate fi nefastă. întotdeauna.facem o pastă pe care o întindem. Se recomandă În c~z de metrite. puţin Întinse şi care vor fi lăsate pe piele maximum. o dată începută" cura de ~rgilă nu poate fi întreruptă decât in cazuri excepţionale.ienlă şi În caz de acnee. Se face săptămânal. de 0. şi dacă e vorba de fisuri. Bineînteles.format din pe jumătate din suc de castraveţi. eczeme. numai dacă şi bolnavul suportă! Măştile de ÎlItreţillere a tenului existente în comert au. pe fal~ şi pe gât. ea trebuind urmată până când se obţin rezultatele dorite. crăpături. de întindere mare şi care vor fi lăsate şi o noapte. Apa să fie 'tăldulă. mai simplu şi mai eficient dacă din argilă şi pudră. • Se va începe. anume eriteme. O lăsăm să stea până se ~sucă (cam 15-30 de minute. sau de struguri şi pe jumătate din . prin utilizarea unor straturi subţiri' de argilă. La un litru de apă se pun trei până la patru linguri de supă cu argilă. Dar este mult mai economic. în general). Cura declanşează un ansamblu de procese succesive . erupţii ale fetei. leucoree (poală albă). paraZltoze intestinale.drenaj. cuperoză. .a. rectite. ori de roşii. ori înteţirea lor.•.

Se pare că este mai bine să începeti prin a bea. cu două-trei linguriţe de argilă zilnic. fără nisip.. ARGILA ÎN TRATAMENTUL PE CALE INTERNĂ De foarte mult timp argila face parte din compozitia multor preparate farmflceutice.mult mai variate decât a multor altor medicamente. brutal. timp de patru-cinci zile.OS. Aveti grijă să nu·fie cumva o argilă arsă! în ceea ce priveşte culoarea. ajungându-se la 15-20 de minute. iar indicatiiJe ei terapeutice sunt . afecţiuni reumatismale sau osoase. completând cada cu apa caldă necesarn. anemia. Se fac o zi da· o zi nu. masiv. de fiecare dată. mătăsoasă. fără impurităţi. iniţial cinci-zece minute. Dar există şi afecţiuni. este mai uşor de luat decât multe alte pulberi medicinale. se pune cantitatea respectivă în apă. PARŢIALE SAU TOTALE Se prepară un nămol de argilă' atât cât să umple o chiuvetă sau un lighean. tuberculoza. Este foarte bine ca băile CII argilă să fie' combinate cu apă sărată cu sare de mare. fără să fie amestecată cu nu ştiu ce produse medicamentoase. Baia poate fi utilizată de mai multe ori . E foarte important să găsim o argilă cât mai curată. direct. Băi parţiale (Ioeale) se vor face când suferim de reumatism la mâini ori la picioare. galbenă. în general. din contră. cum sunt dizenteria. pentru care cura trebUIe să-nceapă. Dacă este necesar. une!e maladii gastro-intestinale. Argila se prepară de. Doza zilnică obişnuită este de o linguriţă la trei sferturi de pahar cu apă (o jumătate de linguriţă pentru copiii sub 12 ani). argila este verde. se recomandă argila din regiunea unde trăieşti. La pipăit trebuie să fie untoasă. Băile dureazA. se pot repeta· după o pauză de trei săptămâni. Ele sunt indicate' în special în artritism.. seara. veti putea stabili cu uşurinţă care este "culoarea" mai activă pentru afecţiunia dumneavoastră. roşie. Dacă faceti câteva testări cu fiecare dintre ele. CUM ESTE UTILIZATĂ. ori de două ori pe săptămână.BĂI DE NĂMOL ARGn. albă. anemie. t~mp de o lună. grasă. doar apă argiloasă. iar dimineaţa se bea . se lasă toată noaptea.

trebuie să intrerupeţi cura de argilă pe-'gură timp de zece până la 15 zile. aduce în mediul intern şi celulelor anumite elemente indispensabile vitalităţii şi capacităţii lor de apărare împotriva infecliilor: siliciu. în funcţie de dereglajele hormonale de care suferiţi. rostul şi în anemii. Dar argila" poate fi luată şi la culcare. ce durează trei săptlimâni făd intrerupere. trata- mentul argilos este superior multor altora ca urmare a proprietăţilor sale cicatrizante. intr-adevAţ. li se pot prepara mici bombiţe de argilă cu o infuzie aromatică (muguri de pin. enterite). . apoi. părerile specialiştilor nu diferă mult.paharul. dacă e vorba de gingivite. limfatisme. cu o jumătate de oră inainte de a mânca. ori cu o jumătate de oră înainte de una din mesele principale. răceli. purifiante. Argila stimulează organele deficitare şi . Datorită proprietăţilor ei polivalente. în cazul afecţiunilor tubului digestiv. totuşi. rezultatul va fi similar. calciu.Marea lor majoritate recomandă o curA . Dar şi constipaţia poate beneficia . nu? . băuturile fiind apă. se recomandă tocmai o asemenea modalitate de-a lua argila: sugep bucăţele mici din ea. fier. pe care le-am detali~t . micşorati cailtitatea de argilă. după ce s-a amestecat bine lichidul. în aceeaşi măsură. bactencldă ŞI adsorbantă explică fără dubiu capacitatea ei sterilizatoare. mentă). în intestin. . în ceea ce priveşte ritmicitatea cureior.paradoxal. fie zece zile pe lună. Şi dacă. constipaţia persistă. mai ales între mese. mărili-o pe cea de apă şi beţi intreaga doză in două sau trei reprize. Sugând "bomboanele". reconstructoare (ulcere. potasiu. magneziu. neutralizează toxine1e. Paralel cu o cură de argilă se recomandă o alimentaţie fără grAsimi şi un regim hidric foarte bogat.pare să acţioneze de multe ori şi numai datorită faptului că este prezentă. De altfel. putând să fie. eucalipt. datorită tocmai proprieHiţilor ei. neavând importanţă în ce·cantitate este prezentă! Are·o influenţă evidentă asupra glandelor endocrine. . ceaiuri. administrate zilnic. apa poate fi . să inghită soluţia de argilli. cancere. când excitantă când moderatoare a activităţii acestora. fie o săptămână şi două pauză. ingestia de argilă îşi are. angine. furunculoză. puroi alveolar.de atac".sterilizată cu ajutorul argiIei.aidoma oligoelementelor ce se găsesc din plin în ea . în caz că apare constipalia. aluminiu. în caz de epidemii.de un acelaş tratament.'. De-aceea se administrează îndeosebi bolnavilor atinşi de boli contagioase. deopotrivă. Copiilor care nu pot. cimbru. Nou-născuţii ce au diaree vor reacţiona benefic la câteva linguriţe de argilă. în ~aginile anterioare: faptul că e antiseptică. argila absoarbe gazele şi toxinele. colite. stomatite. citronade. dizenterii. sodiu. şi asta deoarece ea curăţă sângele şi întreg organismul.

CE BOLI POT FI TRATATE DE iNGERUL PĂMÂNTULUI .

Tratamentul se face timp de câteva zile. ţinute cam o oră. Acesta este abcesul. Puroiul este format din resturi de celule. pielea de deasupra fiind subtire şi albicioasă. cu alta nouă. mai repede de un ceas. superficiale. . El poate fi localizat la suprafată sau în profunzime. Dacă aveti senzatia că "vă este frig". situată într-o cavitate închisă. Există şi abcese reci. • Cataplasme groase. compresc ·înmuiate într-un amestec de esente naturale aromatice. Pentru piele este caracteristic abcesul cald. antrax. furuncul. până când supuralia dispare. dacă utilizăm şi alte remedii naturale. uneori şi sânge. iar puroiul este eliminat în exterior. Indiferent de toate acestea. subacut sau cronic. microbi. poate fi acut.ABCES (şi: adenite. fie formează un canal (se fistulizează). în care umflătura aproape nu se vede. cataplasme calde de ceapă coaptă. fierbinte. frunze de varză. se alternează de două-trei ori argila cu celelalte tratamente. în tesuturi sau chiar în organe poate apărea o "umflătură cu puroi". iar locul unde s-a format este roşu. umflat şi durearea este sub forma unui zvâcnet (pulsatiIă). • Alternativ. panariţiu) în urma unei infectii. care se tin şi ele pret de o oră. poate fi provocat de diferiti microbi. abcesul este "cald" şi "rece". evolutia este aceeaşi: când s-a strâns suficient puroi. Se pun patru până la şase cataplasme zilnic. • Alternativ. globule albe care încearcă să distrugă microbii. înlocuiti-o. • Alternativ. fie se sparge (dacă este sub piele). ori. nu doare. După cât de rapid colectează.

• Zilnic. în mod sigur. Cea mai des întâlnită şi cea mai obişnuită este acneea juvenilă (acneca tinerilor. sau pot exista toate la un loc.(umflături roşiaticc). Dispare mai întotdeauna după treizeci de ani şi. dispuse concentric). verdeluri. AFECŢIUNI CARDIACE (de tipul: inima slăbită. palpita ţii) Sunt boli ale inimii care produc o slăbiciune . legume.ABCES DENTAR • Cataplasme cu argilă pe obraz. Pentru tratament vezi ABCES. mâncărurile grase (grăsimile animale. care se face simtită prin randamentul ei scăzut în actul de pompare a sângelui. Aparitia ei se datorează multor cauze. puseele de acnee mai apar şi înaintea ciclului menstrual. În al doilea rând. în general). cicatricile lăsate sunt ori bile. Pot. E mai mult un simptom decât o boală şi survine mai ales la oamenii nervoşi. alcoolurile tari [jind interzise. pâine integrală. cât şi în inimă. o eruptie cutanată. cremele cu unt). salate. pe diafragmă şi inimă şi cauzând dureri atât în abdomen. destul de pulin cunoscute. La băieli este abundentă şi persistentă în mai tot timpul pubertătii.aşa cum le spunnem cu tOlii? Ele sunt nişte leziuni dermatologice reprezentate prin comedoane (puncte negre). tulbu- . Se lasă să se usuce timp de 20 de ·minute. bronşitele cronice. condiment ele iuli. • Consult stomatologic obligatoriu. Poate apărea sau predomina doar una dintre ele. survine mai ales la fumători care înghit aer cu fum sau la băutorii de sifon. starea organelor de digestie joacă un rol important. ACNEE Este o boală de piele. şi se şterge faţa cu suc de lămâie. care se restabilesc odată cu vârsta. cacao. cafeaua. Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC. la femei. ale cărei manifestări sunt cunoscute sub numele popular de "coşuri". • Apă argiloasă sau noroi argilos aplicat de două-trei ori săptămânal. chist uri cornoase (aglomerări de celule . papule . caracterizată prin creşterea în volum a acestora. Regimul alimentar trebuie corijat. Acneea se 10ealizează mai ales pe fală. în primul rând. Cauzele pot fi: hipertrofia muşchiului cardiac. ori cu apă de trandafiri. schimbate din două în două ore. alunele. odată cu prima sarcină. acneea vulgară). spate. Se spală apoi cu apă. piept. ADENITE Denumire generică pentru orice afecţiune a -ganglionilor limfatici. iar dacă este vorba de pustule. Ce sunt aceste "coşuri" .a acesteia. unor tulburări hormonale greu de corectat. La tinere. AEROFAGIE înghiţire de aer care se acumulează în stomac presând prin dilatalia acestuia. lapte. depinde de forma de acnee. fi în număr foarte mare. brânzeturi nefermentate. Se recomandă fructe. dimineaţa. argilă luată pc gură. hipertensiunea arterială.din stratul cornos al pielii. pustule (băşicuţe cu lichid). dar se poate întinde şi pe umeri. dulciuri le "grase" (ciocolata.

nervozitate.). dar se întâlneşte şi in boli bacteriene sau virale (scarlatină. spasme. la 180_200 C. Pentru tratament vezi RIN1CID. cauza principală trebuie qăutată în stress. de asemenea apare în infecţii. epilepsie.5 cm . cam după trei-patru zile. doar o jumătate de oră: apoi. • Fricţii cu argilă ale membrelor şi ale coloanei vertebale. reumatism grav. intoxicaţii. AFECŢIUNI NERVOASE (de tipul: convulsii.apă argiloasă. pe coloana vertrebală şi în regiunea pelviană (partea de jos a abdomenului). Se pun pe regiunea inimii depăşind uşor înspre dre~pta şi in. Dacă sunt bine tolerate se pot lăsa. Când apare o slăbiciune a inimii fără a fi depistate modificări organice. zona gleznelor se umflă indeosebi seara. Se pun numai dacă veţi suporta bine compresele şi numai după ce aţi pus acele cOmprese timp de opt-zece' zile. ţinute. Ca urmare.: am' de 0. albuminuria renală se datoreşte unei boli de rinichi (nefrite). ANEMIE Boală produsă de scăderea numărului de globule roşii sau a încărcării lor cu hemoglobină. adinamie). ameţeli. slăbiciune generală. Exi~tA şi cazuri când anemia este urmarea unei funcţii deficit are a măduvii hematogene. după supraefor:t şi oboseală. Iniţial cataplasmele vor fi ţinute una-două ore. Albuminuria funcţională apare la sportivi.şi c călduţă. faţa şi buzele se colorează spre albastru. ticuri) • Cataplasme cu argilă pe ceafă. diabet. carenţă de potasiu. între una şi două ore. puls crescut. subţiri :.. • Cataplasme cu argilă. • ArgiJă pe gură: o linguriţă într-o jumătate de pahar cu apă. • Compresc cu . O supra-solicitate cardiacă este sesizată prin simptome din cele mai diferite: greutate în respiraţie (dispnee) în timpul unor eforturi fizice. 'iniţial. scade cantitatea de oxigen pe care o transportă sângele la ţesuturi şi se produc tulburări generale (paliditate. cam şase până la opt ore. difterie. alcoolism etc. coree. precum şi în boli digestive (supraalimentaţie proteică).' Producerea globulelor roşii este deficitară în urma )Jnei lipse de fier sau de vitamine (anemie pernic~oasă) a organismului. astenie.. senzatii de urinare mai frecventă în timpul nopţii. consultaţi un cardiolog. • înainte de toate. Apare în urma unor hemoragii externe mari şi interne (ulcere grave) sau în boli în care distrugerea (hemoliza) globulelor roşii este exagerată. după trei-pattu zile. ~ Pentru tratament vezi OBOSEALA GENERALĂ. ANGINĂ (şi: laringită) Inflamaţia acută a faringelui este rareori generalizată în . cârid este însoţită şi de febră.rările de ritm cardiac şi boli de metabolism (obezitate. ALBUMINURIE Prezentă a substanţelor proteice în urină.jos regiunea cardiacă. accese de tuse uscată. zilnic. paralizie. timp de 10-20 zile. gripă).

Angin. . iar pe mucoasa faringiană şi pe cea a obrajilor apar pete albicioase înconjurate de o zonă roşiatică. la înghiţire (disfagie) şi un complex de semne (simptome) specifice unei stări infecţioase.Anginele albe.a difterică. Fiind "un răspuns". Boala începe brusc. semne ce diferă în funcţie de tipul infecţiei şi de vechimea ei. fiind epidemică. . 10calizeazăla nivelul amigdalelor.Ariginele ulceroase. pseudomembranoase. ganglionii gâtului sunt măriţi şi dureroşi la atingere.infecţii generalizate . febră mare. Au fost diferenţiate trei grupe mari de angine: . de cele mai multe ori se. cervicali şi submaxilari mărili şi dureroşi. cu un exudat sub formă de depozite grunjoase alburii ori ca false membrane. scarlatina. cum sunt rubeola. exudatul imită 'membranele.nefrite. Bolnavul are febră. fiind precedată de câteva zile în care există manifestări reumatice articulare ori suferinţe cardiace. urmată de sufocare). . este că anginele pot genera infectii de focar . Dar mai presus de toate. datorată virusului gripal ori altor virusuri localizate în organe vecine faringelui. alb-cenuşiu. leucemie.întreaga cavitate a acestuia şi. cu vomă şi dureri de cap. dureri de cap. stafilococului. dureri în gât. Se manifestă prin febră mare. sunt adevărate şi aderente.Angina roşie centrală. produsă de bacilul difteric. _ Anginele albe. membranele nu sunt false. dureri violente în gât. pneumococului.. I . sau streptococului. fie el microb sau virus. cea mai frecventă. rujcola. agran~locitoză.Angina Vincent aparitia unei ulceralii doar pe o singură amigdală. ceea ce face să fie extrem de periculoase dacă sunt lăsate să evolueze în voie.Anginele din bolile eruptive ale copilăriei. Germenii cei mai des întâlniţi în angine sunt streptococul hemolotic şi virusurile. în care pe mucoasa faringiană şi/sau pe lesutul amigdalian apar ulceratii. . leucozii.nanÎft.Angina Duguet apare o ulceraţie ovalară pe unul sau pe ambii pilieri ai yălului palatin şi este un semn de diagnostic pentru febra tifoidă.Angina streptococică din reumatismul acut este un caz particular. constituie un semn major al acestor afecţiuni. _ Angina herpetică. dar pe amigdala umflată apare un depozit cremos. uşor de Îndepărtat prin ştergerea cu un tampon de vată.şi stări metastatice. Amigdalele sunt roşii. Primele sunt asemănătoare cu cele roşii. ganglionii. tulburări oculare . groase şi pot prod~ce aşa-numitul crup difteric (astuparea fundului gâtului. .septicemii . . strâns lipite de amigdale şi mucoase. exagerate. reumatisme. contagioasă. o reacţie la "agresiunea" unui germen patogen. prin frisoane. Cea mai frecventă complicaţie este nefrita streptococică şi otitele. . apoi instalându-se o amigdalită generalizată. . angina se J.Anginele roşii. A doua categorie. Se tratează cu ser antidifteric. eritemato-pultacee şi pseudomembranoase. greutate la înghiţire. sau aşa-numitele anginefără exudat care pot fi: .Anginele din bolile de sânge apar în mononucleoză infecţioasă. urâtă. .stăprin: dureri spontane. Cauzele şi conseciţele anginelor.

febră mare şi dureri pulsatorii foarte violente. starea generală este proastă. va elimina celulele moarte" va ajuta cicatrizarea. • Cataplasme cu argilă la gât.fâşii (cojirea.testinală a bolii. ţesuturi. zemuirea şi spargerea lor. de două-trei ori zilnic. Consumul cărnii acestor animale produce forma ip. • Gargarisme cu apă cu lămâie. în schimb. a spori lor de bacili antrax sau cărbunoşi. mâncărimile persistă mult timp după c. nu-l scoateţi. formarea de lambouri). se. . ameţeală. dureri de cap. • Se ung arsurile cu esenţe aromatice specia le... Durerea locală este mult mai mare atunci când te opăreşti sau te-frigi. • Gargarisme cu apă argiloasă. ţinute câte două ore. Şi unele şi celelalte se manifestă prin înroşirea pielii. Se repetă baia de două ori. Pentru tratament vezi ABCES. frumoa~ă. între băi se fac pansamente cu tifon. Apoi. veterinari. usturimi puternice. până la cicatrizarea definitivă. arsurile repetate de soare pot 'genera cancere de piele (melanom). vomă. fără să dezlipiti tifonul. • Gargarisme cu un decoct din frunze de turiţă mare Toate gargarismele se amestecă într-un melanj de esente aromatice naturale. • Consult medical obligatoriu. în cazul insolaţiilor puternice. Când pielea arsă s-a refacut complet. şi ziua şi noaptea. puse pc"un tifon şi nu direct pe arsură. Se lasă o oră. consistent. descuamarea. groase. desfacerea pielii în fâşii. 'iar aspiratia sparilor produce pneumonia cărbunoasă (boala colectorilor de zdrente). Forma cutanată (pustulă malignă) apare ca o crustă negricioasă înconjurată de vezicule (bubă neagră) la cei ce manipulează animale moarte de această boală (măcelari. apar febră. Argila va păzi arsura de infecţie. Cicatricea este. una-două. ANTRAX Antraxul este o boală infecto-contagioasă provocată de pătrunderea în organism. tin mâinile şi picioarele în el timp de o oră. • Gargarisme cu apă sărată. într-un lighean mic. tifonul se va desprinde de la sine. cât să cuprindă labele picioarelor ori palmele. digestivă sau pulmonară. pielari). zilnic. • Băi cu noroi argilos pentru arsurile de la mâini şi de la picioare: se face un noroi gros. formarea de băşici.e ne "cojim". netedă. Expunerea excesivă la soare este dăunătoare. dureri musculare.gurii ce duce la deformarea gâtului. care vor fi lăsate câte două ore. Schim~aţi argila la fiecare două ore. De-acum se vor pune doar două sau trei cataplasme zilnic. diluat în apă căldută. leşin. • Cataplasme cu argilă. de cele mai multe ori. ARS URI Arsurile pot fi de soare sau prin atingerea de obiecte fierbinţi ori opărirea cu apă clocotită. dacă suprafata arsa este mare. pe cale cutanată. în ambele cazuri. curată. Dacă tifonul s-a lipit de piele.• Angina Ludwig este datorată unui flegmon al .

tuse convulsivă). însoţită de epuizare. un scuipat cenuşiu perIat cu alburiu. progresie şi intensitate sunt în functie de multi factori. lipsă de tonus adecvat pentru o activitate susţinută şi. alimentari. Criza' de astm se declanşează de obicei noaptea. îngrozit. zilnic. BRONŞlTE Bronşita acută este inflauiatia bronhiilor. spălături bucale. Se schimbă de două ori şi se tin între două şi patru ore fiecare. bucată de argilă mică în timpul zilei şi la culcare.nflamalia pleoapelor produsă de diferite infecţii microbiene. rareori şi celelalte straturi ale peretelui bronhiaL Ea poate surveni după o iritare cu pulberi sau' gaze toxice. toxiinfectie. Se întâlneşte în nevroze. însi într-o măsură mai mică şi de factorii externi. . convalescenţă. Longevitatea depinde in primul rând de factorii ereditari. In câtvea minute criza atinge apogeul. • Inhalaţii de esenţe aromatice naturale. sau mai mult.ARTRITĂ DENTARĂ (şi: puroi gingival) • Argilă pe post de pastă de dinţ~ spălată cu apă foarte sărată: o lingură de sare marină la un pahar de apă. încearcă din răsputeri să respire. Pentru tratament veZi OBOSEALĂ GENERALĂ. • Cataplasme calde cu argilă puse pe piept şi pe spate. menţinând apa'în gură timp de două-trei minute. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. apare un acces de tuse însoţită de oexpectoraţie săracă. respiratori. virale. BĂTRÂNEŢE Bătrâneţea sau senescenţa este epoca terminaUi a vieţii omului. Extensiunea inflamaţiei la conjunctive produce blefaroconjunctivita. alimentaţie. proces biologic inevitabil. Pentru tratament vezi OCHI. BLEFARITE I. spre deosebire de oboseală. rujeolă. sau după o răcealAzdravănă. rasiali. mucoasa fiind totdeauna cea afectată. Intreaga respiratie este şuierătoare. bolnavul fiind trezit de o senzaţie de jenă respiratorie care se accentuează rapid încât simte nevoia să se aşeze in şezut. acoperit de sudoare. interni şi externi. iar bolnavul. endocrinieni. Factorii declanşatori sunt _ foarte diverşi: alergici. ASTM (şi: bronşite) Astmul este un sindrom caracterizat prin crize de sufocări însoţite de tulburări ale circulaţiei şi secreţiei mucoaselor respiratorii. surmenaj. a cărui aparitie. ASTENIE Astenia este o stare subiectivă de oboseală intensă şi prelungită. de ocupaţie. iar după o jumătate de oră. traume fizice şi psihice. micotice sau parazitare. pradă unei cumplite nevoi de aer. in urma unor boli infecţioase situate la nivelul bronhiilor (gripă. • Sugeti o. ca şi în urma acţiunii unor agenţi fizici sau chimici. nu dispare după repaus. psiho-afectivi. depresii. • Cu aceeaşi apă sărată se vor face. familiali.

Pentru tratament vezi FICAT. caracterizată prin degenerarea grasă a' ţesutului hepatic şi înlocuirea lui cu ţesut conjunctiv. mai toţi bronşiticii cronici fac. localizat în zona 10mbară şi cu iradieri spre plica inghinală. intoxicaţiilor cu arsen sau . O colită se manifestă cu diaree. tulburări de micţiune (urinare). Se manifestă printr-un sindrom dureros acut. sau calculoză biliard. deformarea şi in4uraţia organului. Pentru tratament vezi RINIClll. Examenul urin~i furnizează informaţii preţioase asupra cauzelor şi naturii bolii. Cel mai adesea simptomele indică existenţa unei litiaze renale. sau a unor tulburări circulatorii cronice (insuficienţă cardiocirculatorie). a abuzului de alcool. în ultimii ani. nevoie pennanentli şi dureroaşă de-a defeca. COLICI HEPATICE Dureri violente abdominale ce apar brusc sub formă de crize provocate de infecţia vezicii biliare. din păcate. Este urmarea inflamaţiilor hepatice. fosfaţi sau sulfaţi de calciu. Criza este însoţită de stare de rău general. tn evoluţia sa. produsă de propagarea unei infecţii asc~ndente sau descendente pe uretră sau ureter. ceea ce duce la scăderea în volum. frisoane. Dar. COLITE' Sunt inf1amalii ale colonului (intestinul gros) asociate uneori cu cele ale instestinului subţire (enterocolite). cacao. semnele afecţiunii sunt banale. mult timp boala nu se manifestă decât prin tuse cu expectoraţie. fecale lichi de. Cauzele declanşării colitelor sunt: infecţioase bacteqene (colita şi . sau de stagnarea urinei ori datorită eliminării prin urină a unor microbi sau substanţe toxice. Natura chimică diferită a pietrel~r este legată în mod direct de "obiceiurile" alimentare şi anume: oxalalii se . dureri abdominale difuze. P. Consultul medical este necesar mai ales că durerile sunt foarte puternice.fosfor.entru tratament vezi ASTM. foarte puternic. Pentru tratament vezi FICAT. la bărbaţi. puroi şi sânge in scaun. în final. sifilis. Evoluează acut sau cronic cu dureri în hipogastru şi micţiuni frecvente. COLICI NEFRITICE Este o maladie din ce în ce mai frecventă. CIROZĂ Boală cronică a ficatului. o insuficienţă respiratorie severă însoţită de un emfizem pulmonar. malarie). spanac. calculii reoali putând fi: oxalali. tomate etc. vomă. greţuri.şitei cronice au rămas mult timp insuficient cunoscute. în special de natură infecţioasă.formează la un consum exagerat de cafea.Frecvenţa şi gravitatea brori. Febra poate sau nu să existe. tratate insuficient sau incorect (hepatită epidemică. CISTITĂ Inflamaţia vezicii urinare. iar examenul radiologic nu arată' vreo leziune. maladia transformându-se într-o bronhopneumopatie cronică.

verzui-gălbuie şi apoi dispare (se produce mai ales la femei cu ţesuturile dennice delicate). Simptomele generate ale constipaţiei sunt dureri de cap. Se schimbă cât mai <. sângele ce invadează ţesuturile dermice şi subacente poate să se infecteze şi să ducă la gangrene. dizenterie. când contuzia este uşoară se produce o hemoragie capilarft. autoimunitare (rectocolita hemoragicA). CONTuzn (şi: lovituri. de naturA cicatrlcialA. apoi devine. pe abdomen. câte două-trei ore. enterită) Constipalia este starea patologică in care conţinutul intestinal "stliU. tumoralA. stări depresive. ce se înălbăstreşte. rllmâne mult timp. involuntarA. şi se bea zilnic.iespe parcursul zilei. virotice. vânătăi) ~eziune tisulară provocată de o acţiune mecanică (lovire). Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE. • Cataplasme cu argilă. localizate de obicei la un grup muscular. constipatia dischineticll e provocată de tulburarea aparatului nervos din peretele intestina!. brună. subtegumentarii. timp de 10 până la 20 de zile. a unui grup muscular sau a musculaturii întregului organism. toxice (enterocoUta mercurică). Pentru tratament vezi aCID.Paralel. dacA e nevoie una se poate IAsatoată noaptea. Când contuzia este gravA. ritmice. şi. la 'copilul nou-o nAscut poate fi de naturA gonococică. reci. in colon şi în rect. CONVULSII Contractia repetată. conjunctivita purult:ntA ~e produsA ·de ~nfectia cu diferiţi germeni piogeni. toxiinfecpoase alimentare.rcctocolita dizenterică). Se pun de două ori pe zi. care dă o patft. Cauzel~ sunt variate: constipatia mecanici se produce în urma stenozei inteStinale. Convulsii tonicocloriice: altemarea contracţii lor scurte. se opreşte imediat tratamentul cu argilă. • Compresă cu apă' argiloasă ţinută toată noaptea. • Cataplasme cu argilă. ATENŢIE: în caz că nu se remarcă o ameliorare rapidă a constipaţiei. saburalA. reci. . • Argilă pe cale bucală: se pune o linguriţă de argilA in Jumătate de pahar cu apă. care nu duce decât la o compresie a Jcsuturilor fără rupturi externe. constipalia alimentară. parazitare. • . Deosebit de gravi este conjunctivita granuloasll sau trabomul. gust rAu şi miros urAt in gurA. CONSTIP AŢIE (şi: coUte. CONJUNCTMTĂ Inflamatia scuti sau cronicll a' conjunctivei produsA de diferiti agenţi iritanti fizici sau chimici. diaree. fiind in legătură cu starea sistemului n~os vegetativ şi central. Conjunctivita de primllvarll se datoreşte sensibilitătii la polen. şi de infectii microbiene. limba ac. IAsate să actioneze timp de două ore. aplicatii de frunze de vană.operitll. din cauza _unei alimentatii prea sărace în resturi nedigerabile. Convulsii c1onice: scurte.

COREE Sindrom neurologic. mai ales dacă este ţinut Aşi o dictA. Un sugar cu diaree trebuie sA-şi primească. lu~nd uneori un aspect dizentifonn. provocată de frig şi umezeală. hipertiroidiană. poate avea origine pancreatică. infecţia propriu. uremică. O formă specială de coriză este cea sifilitică. dezordonate şi Oră finalitate.. fenomen ce se observă în anumite tulburări de nutriţie (pierderea de cloruri prin sudoare. obligatoriu. Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE. sAse usuce bine. Convulsii apar şi în epilep~ie. provocând o deshidratare acută. ale intestinului subţire. in fiecare dimineatA. uşoară. isterie etc. de cefalee.zisA este produsă de viruşi în asociatie cu diferiti germeni banali. aritmice. La copiii din prima copilArie (unu-trei ani). • Badijonări locale cu argilă. eclampsie. Cauzele sunt multiple. toxică. ale intestinului gros. senilă. Coreele pot fi: Sydenham . Diareea acută poate fi moderată sau intensă. gravidică. indivizii slăbesc căci intregul metabolism e deranjat prin lipsa ionilor minerali. iar la sfărşit purulentă. ce constă in scurgerea nazală. afectiuni cutanate neinflamatori i. zilnică. Se spală. însotită. ca urmare se produce decalcifierea oaselor şi poţ apărea fracturi· frecvente. în ţesuturi. carbonaJi de calciu prin urină şi f~ale). • Tratamente ntoterapeutice adecvate. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. subfebrilitate şi uşoară alterare a stării generale. Diareea cronicA poate apArea in afecJiuni gastrice. inflamaţie acută catarală a mucoasei nazale. care nu se . cu contracţii de durată mai lungă.ritmice. prin frecvenJa şi felul în care aratA scaunele. • Argilă pe gură.la adulti. Se fac o dată sau de douA ori pe zi şi se lasă argila. La copii pot surveni unele din unnAtoarele DEMINERALIZARE Pierderea unor cantităti însemnate de săruri. impetigo) Sunt maladil ale tegumentelor. Pentru tratame~t vezi ·SINUZITE. Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE. Este o boală banală. DIAREE Eliminarea prea rapidA a unor scaune prea lichide sunt caracterisitcice deosebesc diareea propriu-zisă de falsa diare. destlşurarea nQrmală a metabolismului este tulburată. banală). timp de 20 de minute.la copii. . Hutington . in celule şi. nervoasă etc. mai găsesc în cantitatea necesarA în sânge. datorată doar unui surplus de secreJie şi prezentă la persoanele ce suferă de const~paJie. caracterizat prin prezenta unor mişcări involuntare. Se recomandă_odihnă totală şi re~m. prin lipsa lor. fosfaţi. sub formA de apă. care este o manifestare a sifilisului nou-nA-scutului. cORIZĂ Coriză (guturai. raţia lui de lichide. diareele pot fi foarte periculoase. apoi mucopurulentă. la început seroasă. DERMA TOZE (de tipul: eczeme. . rinită acutĂ.

nevrodermită. de protozoarul Entamoeba disenteriae sau IJisto/itica PeIItrutratament vezi CONSTIPAŢIE. menopauză. în stadiul subacut. caracteristică sugarului. zilnic. otită. care secretă toxine periculoase. a mamelonului. de cele mai multe . uneori asociată celei a stomacului (gastroenterită) sau a colonului (enterocolită).). la oboseală. alimentare. micozică. nevralgii) . în stările cronice. în caz de crize acute. cruste. sarcină. invadând progresiv. îngroşat. 'pielea cu păr şi chiar întregul corp. In tratamentul de întreţinere se p\lne doar o cataplasmă pe zi. dur. roşie. de contact. eczemă etc. Pentru tratament vezi DERMATOZE. După agentul cauzal există două forme de dizenterie: cea bacilară.Cataplasme cu argilă: . în stadiul acut. produsă de bacilul dizenteric care este foarte frecvent în regiunile temperate. ceea ce este cel mal grav. zemuindă. produsă. Are foarte multe forme: atopică. . . în timpul vieţii. şi se poate corija greu prin alimentaţie. dar şi ca urmare a intoxicafiilor provocate de componenetele alimentare ce putrezesc în intestinul gros. brăzdat de striuri.. tenesme (senzaţie dureroasă·de a avea scaun) şi numeroase. cu scaune totallichide şi foarte fetide (urât miroşitoare).reci ori căldu/e. trebuie tratată foarte bine ca să nu reapară. fiind însoţită întotdeauna de vomă. pielea pare congestionată şi se cojeşte (se descuameazA). care apare pe faţă şi la pliuri. infecţioase generate de afluenţa unor germeni şi microbi patogeni în intestin. se vindecă greu şi reapar. datorate erorilor de alimentaţie. sau se pune o cataplasmă seara şi se ţine toată noaptea. Alteori enteritele apar în cadrul unor boli infecţioase de sine-stătătoare. DURERI REUMATISMALE (şi: gută. aspectul ei este de strat înroşit. ZQna afectată e umflată. menstre. şi cea amibiană.calde. coji.diarei: asociate cu toate bolile copilăriei (rinofaringitl. seboreic~ varicoasă. vulvară. De multe ori enteritelor li se adaugă şi infectii virale foarte uşoare. scaube mucosanghinolente. modifică flora intestinală şi fac imposibile digestia şi absorbtia. andropauză se combină chiar cu un astm.ori. Eczema atopidi. Majoritatea celor acute se datorează înfecţiilor cu microbi. impresionante. ce pătrund odată cu alimentele. după "încetarea tratamentului. Pe piele apar macule. de câte două-patru ore. duce la deshidratare şi slăbire. microbiană. când s-a cronicizat. vezicule. Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE. DIZENTERIE Boală infecţioasă caracterizată prin dureri abdominale. tn m'ajorit~teacazurilor se pare că sunt' ereditare. ECZEME Sunt cele mai frecvente dermatoze. Ultima formă de diaree. papule. rujeolă. care dispar odată cu boala. pubertate. ENTERITEInflamaţie a mucoasei intestinului subţire. reprezentând o cincime din bolile de piele.

faţă în fată.şi dispuşi între primii). Este învelit într-o capsulă fibroasă şi este fixat cu mai multe ligamente hepatice care-l leagă de peritoneu. EI suferă modificări: prin absorbţia de apă se concentrează îmbogăţindu-se în colesterol care.ficatuI este situat sub diafragmă. formând o retea de vase fine (căile biliare intrahepatice). în cazuri patologice poate precipita. tumori) Cea mai mare gland~ a·~Qrpu\ui. dermatoze diferite. FICAT ŞI VEZIC. Vezica biliari. se suprapun şi altor boli din acest motiv la orice tulburare trebuie chemat medicul. care confluează în canaiul hepatic. Rezerva aflată în vezicula biliară se varsă în duoden când acolo au ajuns alimentele. transfonnându-se în calculi J:>iliari. dar uneori şi de infectii virotice şi bflcteriene. incât familia poate fi avertizată pentru a lua măsurile necesare. La om este alcătuit din patru lobi (unul drept şi .iptă'~'c~v1tălii abdominale. Primeşte sânge prin artera hepatică (din ao. Ficatul este sediul multor boli. Acest sistem este neapărat necesar întrucât ficatul produce lichidul în mod continuu. formând canalul coledoc sau hepatocoledoc. atunci când alimentele au fost prelucrate în stomac şi trec în duoden. datorate unor descărcări hipersincrone de populatii neuronale". • Cataplasmc cu argilă. 'dureri surde. Crizele sunt precedate de un ~~umit simptom. astenii etc. La joncţiunea cu cisticul. Ritmul de aparitie ca şi forma de desfăşurare a crizelor este particulară de la 'bolnav la bolnav. reci: . Acesta se uneşte cu canalul cistic al veziculei biliare. în centrul cărora există un canal care se deschide în partea inferioară a cordoanelor. la adult are 1. mai mari. în cordoane.altul Spiegel.. dar prin lovire poate fi rupt. pe scurt" coledoc) formează calea biliară extrahepatică principală.EPILEPSIE Boală caracterizată "prin episoade paroxistice.· Are o culoare roşie-viol acee-brună şi o consistenţă fermă. prin canalul cistic care ' întâlneşte canalul hepatic. Circulaţia sanguină. din ficat se colectează sânge prin vena suprahepatică. rezervorul bilei în perioadele dintre două mese (digestii).5-2 kg greutate. colici hepatice.. bila poate trece fie spre veziculă. diaree. şi se acumulează acolo. Este lipită de faţa inferioară a ficatului şi se continuă. care este mereu acelaşi pentru un anumit bolnav.rtă) şi prin vena portă (de la întregul aparat digestiv). insomnii. a ficatului este foarte complexă. . Pentru tratament vezi AFECŢIUNI NERVOASE. Lichidul biliar este util pentru valorificarea vitaminelor şi a grăsimilor. are forma unei pere şi face parte din căile biliare extrahepatice accesorii. ce se deschide în pancreas: Canalul hepatic şi continuarea sa. Sucul biliar este secretat de nişte celule hepatice dispuse câte două. mai mici . canalul hepatocoledoc (sau. numit aură. Vezicula biliară şi canalul cistic alcătuiesc căile biliare extrahepatice accesorii.s de supraîncărcare alimentară. Semne ale -unor tulburări hepatice. care se varsă în vena cavă inferioară. .unul pătrat şi . fie spre coledoc. provocate mai ale.ipul: ciroză. icter. ca: balonare.altul ştâng. îri partea drel.ULĂ BILIARĂ BOLNA VE (de t.

. pot fi solitare sau grupate (furuncul antracoid. Portiunea necrozată este sensibilă şi dureroasă. nas. care progesiv. gangrena este gazoasă. LocaIizate pe faţă. zona de predilecţie fiind la 'ceafl. . unul după altul) poate ti datorată scăderii c. • Consulta ţie medicală prealabilă. urechi. Apar. antrax). ducând la putrefacţia ţesuturilor şi la apariţia de gaze urât mirositoare. deprecierii calităţi sângelui. de 2 cm. se înroşeşte. la baza unui fir de păr. mână. în caz că nu provoacă nici un fel de tulburări. simultan. picior). de culoare violaceeneagră. raze X (doze mari). Gangrenele pot fi eliminate sub formă de sfacel.groase. • Cataplasmă cu argilă. Pentru tratament vezi ABCES. Pentru tratament vezi ABCES. se scot. regimului alimentar irational. fiind foarte periculoasă la acest niveL Tratamentul poate fi !"lcut numai cu acordul medicului. ca urmare a unor infectii locale cu stafilococ. de fapt un abces dureros. pe fese şi la subsuoară.sub/iri şi Uisate să stea în regiunea hepatică două ore dacă nu apare senzatia de răcire.. escară etc. FOLICULITĂ INTRANAZALĂ (şi: furunculoză intranzală) Inflamatia purulentă produsă" de streptococ. FURUNCULE Furunculul este un coş mare. căldută ori caldă. aproape de ochi. Pentru tratament vezi RĂNI INFECTATK GASTRITĂ Inflamaţie a mucoasei gastrice ce poate fi acută sau cronică. Când necroza este produsă de infecţia unei plăgi cu microbi anaerobi. la câteva zile după ce s-au aplicat cele subtiri şi ele au fost bine suportate. răspândirea puroiului . aproape întotdeauna. ATENŢIE: trebuie făcut tratamentul cu grijă să nu se spargă sau rupe foliculul sau furunculul. dacă nu au fost tolerate cele reci. de durere. ea se poate usca (gangrenă uscată sau mumificare) sau infecta cu producere de puroi (gangrenă umedă· sau putridă). dar o furunculoză (pusee repetate de apariţie a mai multor furuncule.apacitătii de autoapărare (imunitate inăscută. în câteva zile se poate sparge singur. • Bombiţe de argilă introduse în nări. arsuri. în marea lor majoritate sunt datorate lipsei de igienă. ca boli de sine-sţătătoare. pielea din jur e infiltrată şi doare. obligatorie. de rău. Gastritele acute sunt rareori izolate. ele fiind însotite. în nas. dezechilibrat. a intestinelor gros şi subtire (gastroenterocolită). naturală) a organismului. de obicei. se observă dedesubt puroiul. GANGRENĂ Gangrena este moartea unei portiuni a organismului care are contact cu mediul extern. Dacă se pune seara poate fi tinută toată noaptea. Se lasă o oră. pot avea o evoluţie foarte periculoasă. FURUNCUL. se bagă altele. Poate fi provocată de leziuni traumatice grave (război). începe să frigă. de o afcctare a intestinului subţire (gastroenterită) sau. Se repetă procedura toată ziua. Interesează în special extremităţile (degete. Dar pot apărea oriunde. pielea din centru se subţiază.

Afecţiune' frecventă la oamenii vârstnici. Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC. in Cfidrul tulburlrllorin. obligatoriu. Hemoroizii pot fi externi. cu varicocel (varice testicular) sau cu picior plat. • Alternativ. • Cataplasme cu argilă. ICTER Icterul (gălbenare) este coloraţia gălbuie a pielii ŞI mucoaselor .dese. tratamentul preventiv al complicaliilor este: scaune moi şi regulate. în afara orificiului anal şi interni. ca semn al elasticităţii spăzute. alimentele sunt insuficient mestecate în· gur~ prin exces continuu de aicool şi nicotină. producerea sucului gastric. nu produce simptome supărătoare. lipSăde poftă de mâncare şi dureri în-zona stomacului. în general. memebrelor inferioare. bila neputându-se scurge. în duoden şi' revărsându-~e în sânge. :din cauza unor lipse acute de vitamine.. în aceeaşi regiune • Tratament general. Aceste depozite de uraţi' duc la aparitia de mici. excesul de alcoo~ nicotină sau medicamente. alcool) sau de procese tumorale (cancer hepatic sau .prereţilor venoşi. în interiorul anusului. în special la nivelul articulaţiilor mici ale mâinii şi piciorului. Un regim alimentar uşor. Nu se cunoaşte cauza bolii. in special. predispoZitii familiare. sifilis. boală datoratl tulburării metabolismului nucleoproteinelor. Se manifestă prin eructaţii. leptospiroza icterohemoragică. fie al . consumul de băuturi reci. Complicaţiile sunt: tromboflebita nodozităţilor (inflamalia şi coagularea sângelu) şi sângerarea. După condiţiile de apanţe. GUTĂ GutA (podagră). fie Gastritele cronice apar. există trei categorii principale de icter: 1) icter hepatic 'datorat unor leziuni ale ficatului produse de infecţii (icterul epidemic. lăsate una sau două ore. Cauzele sunt sedentarismul. ce pot apărea şi sub formă de crampe. ca-şi dupAconsumul de alimente alterate. gutA. precum şi renunţarea în totalitate la fumat şi băuturi alcoolice au un efec~binefăcător.o inflamaţie acută a mucoasei stomacului apare numai după mese copioase. care sunt origmea-crizelor deosebit"de dureroase de.. c~cterizatA prin creşterea acidului uric -în sânge. HEMOROIZI Hemoroizii sunt varicozităli sau diIataţii ale venelor plexului venos perianal. constipalia. mici. după mAncm greu digerabile. când mesele se iau la ore neregulate. Prezenţa hemoroizilor sub formă de noduli moi violacei .datorită impregnării cu pigment biliar (bilirubină). febra galbenă. care va oferi stomacului un răgaz de câteva -zile. Pentru tratament vezi DUREI REUMATISMALE. " în jurul orificiului anal. De multe ori apar cu varice ale . stare de rău. când s~ mAnâncA repede şi hulpav. aplicaţii de foi de varză. în regiunea anală. şi igiena severă a zonei anale. noduli de consistentA du~ (toti gutoşi). decât în cazul complicaţiilor. Accidental exista şi diaree şi febră uşoară. reci. Este bine ca regimul . de o viată sedentarAşi excesul de alimente din carne. fie al ţesutului conjunctiv.sA' asociat cu ut~lizareaceaiurilor de plante. zilnice. dar pare a fi legati.şi depunerea sirurilor sale (urati) in ţesutul cartilaginos.

iar III Ulterior sunt cele două atrii situate la baza cordului şi cele două ventricule înspre vârf. . 3) Icter hemolitic apărut în urma unui proces de hemoliză crescută în organism~ aşa cum se întâmplă· în a:nemiil~ h~mo!itice~ prin rezistenţă globulară scăzut. IDtre 50-70 em. organismul uman este sănătos şi puternic. Pentru tratament vezi DERMATOZE. Sângele este împins şi în artera pulmonară şi în aortă. conduc la o îmbătrânire a ţesuturilor înainte de vreme... de calculi. Boala se intâlneşte în special la copii. Vasele inimii sunt arterele şi venele coronare şi venele lui Thebesius. În diastolă. 2) icter mecanic produs de închiderea căilor biliare. pun viata în pericol. Când circuitul inimii funcţionează bine. în acest moment. canceru! capului pancreasului care comprim~. ca şi ventriculul şi atriul drept. scurtează durata de viaţă. spre stâ~ga. asigură contracţiile autonome ale inimii. care împing . endocard şi miocard. INIMA BOLNA VĂ Organ museulos. canalu~ coledoc. Greutatea inimii variază între 250-300 g. parazit are. organele individuale sunt bine asigurate cu sânge şi substanţe nutritive în cazul metabolismului celular.ă sau 'pnn anticorpi hemolitici (autoanticorpi. ~e obicei de streptococ sau stafilococ ŞI cara~tenzată pnn aparitia de băşicuţe cu conţinut purulent care se ulcerează şi se acoperă de cruste. Bătăile inimii sunt date de închiderea orificiilor valvulare. . Este alcătuită din trei straturi din exterior spre interior: pericard. Pentru tratament vezi FICAT.mica circulaţie. intrând în aşa-numita sistolă ventricul ară. ventriculul stâng în restul corpului .metastaze hepatice ale altor tumori). sângele este trimis în ventriculi care. transfuzii de sânge incompatibil). în masa musculaturii cardiace există un ţesut special. ŞI lucr~ază. printr-un perete longitudinal. motor al aparatului circulator. Are forma unui con întors cu vârful În j9s. acesta fiinq îndreptat p~lin. fiind separate de pereţi transversali incompleJi. In caz contrar. numit ţesut nodal. între ce~ doi plămâni ini~a este .ca o pompă aspiro-respingătoare. de tip embrionar. INSOLAŢIE Boală produsă de actiunea razelor soarelui asupra corpului sau capului. erau în stare de repaus. pot comunica între ele. Inima este împărţită în două jumătăţi: dreaptă şi stângă.cu atml~ drept şi stâng. Când ventriculii s-au umplut complet cu sânge încep să se contracte.mal rar datorat unor procese inflamatom. situat În regiunea mediană a toracelui. . tulburările circulatorii. prin producerea impulsuri lor ritmice. Iar volumul. Contracţiile inimii au o succesiune ritmică perfect coordonată: se contractă atriile. starea . după expunere îndelungată. bolile vasculare.marea circulaţie). care. anticorpI maternI contra hematiilor de făt . dar ventriculul şi atriul stâng.sâ~gele ID ventnc~ll1 ~rep~ ŞI stâng (ventriculul drept împInge sângele ID c1Tcultul pulmonar . IMPETIGO Impetigo (pecingine) este o boală ? pielii p~odusă. Pentru tratament vezi AFECŢIUNI CARDIACE.

generală este rea. laringita cronică hiperplazică. dispnee. surmenaj vocal susţinut. adenoiditei. de dimensiunile unor alune sau nuci. laringib.a. cervicali. Iătrătoare. LARINGITĂ Laringita acută este o inflamalie acută a mucoasei laringelui. variabilă in intensitate.poate muri. tutunului. Tratamentul se face câteva zile. tutun şi alcool în exces.de obicei. abce~e. văr~uri. Mucoasa laringiană poate fi şi ea roşie. LOVITURI Pentru tratament vezi CONTUZII.Imaţiea ganglionilor limfatici earetie ÎnSc>leşte. tahicardie. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ.actinomicoză. Sunt interesaţi. axilari sauinghinali. umflate. Simptomele sunt alterarea vocii (disfonie). unor cauze generale cum ar fi intoxicaţiile. infecţiile ş. aerului rece. diabet.amigdalită. unui surmenaj vocal. mţIlt îngroşată în anumite regiuni ale laringelui. albuminurie etc. se tratează preventiv cu dietă. Se plin simultan cu cele de pe ceafă şi tratamentul continuă tot câteva zile. în unele boli grave· e~istă tendinţa de supuraţie şi fistulizare (limfogranulomatoză veneriană. . scortoasă. cu e~crescenţe mucoase. uremie. puse pe ceată şi lăsate să stea prel de un ceas. temperatură ridicată. de două ori pe zi. se pun în evidenţă radiologic. care apar măriţi ca volum. reci.· ulcerate. rinitei. tusea seacă. Se întâlnesc mai multe forme clinice: catarul laringian cronic. • Cataplasme cu argilă puse în zona pelviană. datorată prafului. chiar dispariţia ei (afonie). aspră. fleginoane). tumului. sinuzitei. uniţi. LITIAZĂ Litiaza sau pietrele la rinichi se formează mai ales din săruri ce provin dintr-un. fie este expresia unei boli generale a organismului. dar mai ales prin operaţie. • Cataplasme cu argilă. La inflamaţia laringelui (catar) pot să apară răguşeala şi febra. Starea bolnavului se poate agrava. Laringita cronică este o cronicizare a unei din formele acute de laringită. grepui.l cronică hiperplazică şi ulceroasă~ laringita cronică atrofică. Pentru tratament vezi ANGINĂ LIMFATISM Inf1l. îngroşate. caracterizată prin dureri de cap. cu noduli. Se schimbă cât de des posibil în decursul zilei. gută. tuberculoză). Pentru tratament vezi RINICHI. inflamaţie organelor învecinate. tularemie. îşi poate pierde cunoştiinta şi fără ajutor . albicioasă. Simptomul general al tuturor formelpr eşte distrofia (răguşeala). infecţii repetate. în functie de tipul de laringită cronică. consum exagerat de plan~e şi de carne (oxalaţi. Corzile vocale pot fi roşii. datorită faptufui că bolnavul se expune în continuare factorilor declanşatori: vapori şi gaze toxice. fosfaţi şi carbonaţi). deobicei sensibili având consistenţă! pulpoasă sau: semidură. în special ganglionii limfatici. timp de câte două ore fiecare. mai ales în infecţii acute (abces dentar .

pe zi. dar niciodată in pielea capului. paroxistice (de scurtă duratA. la întuneric şi într-un loc liniştit. senzaţia de durere este percepută sub formă de pulsaţii ritmice. Se pun două Lingurile de argilă la un litni de apă călduţă. ea se cronicizează numai dacă este propagată şi asupra stratului muscular. Când. mai rar. prostata la bărbaţi.zilnic. sunt procese acute. galben-verzui~. Inflamaţia colului asociază de obicei colpita (inflamaţia vaginului). febră. dur. şi se lasă fiecare două până la patru ore. rinichi.LUMBAGO Durere intensivA. în musculatura uterină. numai pe frunte şi uşor spre tâmple. • Cataplasme cu argilă puse. Dacă nu apar tulburări. localizată la nivelul regiunii lombo~ sacrale. fluxul sanguin se încetineşte. stare generală proastă şi vărsături. Vasul sanguin (o arteră cerebrală) se contract ii brusc. Se pun una sau două. MIGRENE Boală foarte răspândită. Accesele dureroase se datorează unor tulbur~ri vasculare la nivelul capului. sângele nu mai poate trece. ca nişte accese. frig. • Instilaţii vaginale cu . în cervix. organele genitale la femei (lumbago secundar). Dureriie. curent de aer sau de efort fizic prelungit (lumbago primar). care poate fi localizată în: partea vaginală. uterul metritic este mărit. • Consulta ţie ginccologică prealabilă. generând durerea. prin intensitatea lor. Endocervicita şi endometrita se produc de multe ori în legătură cu o naştere sau avort. Poate fi datorat şi ilpbolnăvirii organelor vecine. ce este provocată de umezeală. şi diareea. articulaţia sacro~iliacă. pot deveni insuportabile. In toate cazurile examenul medical este obligatoriu: • Cataplasme cu argilă. . când migrena este bilaterală.apă argiioasă. endometru. în spatele acestora. fiind percepute în ochi. METRITE (şi: salpingite) Inflamaţia uterului.Endometrita acută se poate vindeca prin' descuamaţia mucoasei uterine. Sunt şi situaţii mai rare. călduţe ori calde. are la origine cauze multiple. este vorba de artere ce hrănesc creierul. Uneori. De multe ori. iar această dilatare forţată irită şi inflamează vasul in cauză. Tratatele de medicină o definesc drept un '"sindrom caracterizat prin dureri semicraniene (localizate doar pe o jumătate a capului). însoţite de vomă şi tulburări de vedere".. pe frunte şi pe ceafă: . sensibi~ de multe ori retroflectat din cauza greutăţii. în interiorul capului. motivul producerii ei nefiind precizat nici în prezent cu claritate. coloana verte~ brală. Poate apărea. .. senzaţie tipiCi! migrenelor. când ea iradiază pe zone mai restrânse. cu ocazia menstruaţiei. crizele de migrene sunt însoţite de greţuri. cantitatea de sânge care stagnează apasă pereţii vasului în porţiunea ce precede zona contractată. Infecţia gonococică se recunoaşte printr-o secreţie purulentă. Bolnavul se linişteşte dadi se aşază în pat. alternativ. durere. dar de intensitate maximă). cu simptome de pierdere de sânge sau secreţie de puroi. îi întinde din ce în ce mai mult. se poate aplica una seara şi se lasă toată noaptea. apariţia văsăturilor duce la o eliberare şi atunci criza înceteaza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful