Ut pictura poesis; erit quae, si propius stes, te capiat magis, et quaedam, si longius abstes; haec amat obscurum, volet

haec sub luce videri, iudicis argutum quae non formidat acumen; haec placuit semel, haec deciens repetita placebit. [«]

Ca i pictura-i poezia. Te-atrage vreuna, de stai aproape, Alta te-ncânt mai mult dac stai s-o prive ti de departe; Una prefer -ntuneric, iar alta voie te lumin , Nu se-nsp imânt deloc de p rerea acerbului critic; Una, doar o dat place, îns alta mereu o s plac . [...] (varianta literara) Ca si pictura e poezia.Va exista una care daca stai mai aproape sa te atraga mai mult si alta daca stai sa o privezi de mai departe Una prefera intuneric , iar alta doreste lumina Ascutimea de spirit a criticului nu o sperie pe aceasta Una doar o data place, insa alta mereu o sa placa (varianta neliterara) S-a discutat dac poate s-ajung un poem prin natur Vrednic s fie admirat ori prin art ; nimic nu d munca F r o vân bogat , i niciun talent f r studiu. Astfel se-ajut -ntre ele i mâna i-o dau ca prieteni(varianta literara) S-a discutat daca un poem devine vrednic de admirat prin natura , Eu nu vad la ce foloseste nici munca fara un talent fecund,un talent fara studiu Astfel fiecare lucru cere ajutor celuilalt Si mana si-o dau ca prieteni(varianta neliterara)

Natura fieret laudabile carmen an arte, quaesitum est; ego nec studium sine divite vena, nec rude quid prosit video ingenium; alterius sic altera poscit opem res et coniurat amice. (Epistula ad Pisones, 361-365; 408-411)