Nu se poate, nu se poate $1 totusi asa este. Intr-o zi, Ivan Ilici intelege ca e muritor.

A Invatat asta si la scoala: oamenii sint rnuritori, Caius este om, deci Caius este muritor. Omul in general trebuie sa moara. El insa nu e am in general, el nu este Caius, el e Ivan Ilici! EI e un om care a avut intotdeauna un trai placut, cuviincios, conform cu regulile societatii. De aici incepe una dintre cele mai rascolitoare carti care s-au scris vreodata. Moartea lui Ivan Ilici este mai ales Viafa lui Ivan Iliei. Viata uitucului Ivan Ilici, Viata tnuriiorului Ivan Ilici. LEV NIKOLAEVICI TOLSTOI (1828-1910), prozator rus, autorul romanelor Rlizboi;;i pace, Anna Karenina, [noierea, al nuvelelor Sonata Kreutzer, Siiipin ;;i sluga, Dumnezeiesc ;;i piiinintesc, Pariniele Serghie. A scris si eseu filozofic, povestiri populate, piese de teatru.

LEV TOLSTOI

E
LUI IVAN ILICI
Traducere din rusa de C. CLEJAN Prefata de EMIL CIORAN

HUMANITAS
B UCURE~TI

Colectie ingrijita de IOANA rARVULESCU Cc.perta colectiei IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Cea mai veche dintre spaime
Fe marginea unui text allui Tolstoi*

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale TOLSTOJ LEV NIKOLAEVIC ' Moartea lui Ivan Ilici/ Lev Tolstoi; trad.: C. Clejan; pref.: Emil Cioran. - Ed. a 2-a. Bucuresti: Humanitas, 2002 144 p.; 18 cm. - (Cartea de pe noptiera: 25) ISBN 973-50-0096-2 1. Clejan, C. (trad.) II. Cioran, Emil (pref.) 821.161.1-32=135.1

LEV TOLSTOJ SMERT' IVANA JLICA © Humanitas, 2002, pentru prezenta editie. Prima editie a acestei traduceri a aparut in 1978 la Editura Minerva. ISBN 973-50-0096-2

Natura s-a aratat generoasa doar faja de cei pe care i-a crutat de gindul mortii, Pe ceilalti i-a dat prada celei mai vechi si mai teribile spaime, Hira sa Ie ofere sau macar sa le sugereze mijloacele prin care sa se lecuiasca. Daca e normal sa mori, nu-i in schimb normal sa statui asupra ideii mortii sau sa te gindesti la ea cu orice prilej. eel care 0 are mereu In minte dovedeste ca e egoist si vanitos; si cum traieste in functie de imaginea pe care ceilalti 0 au despre el, nu poate accepta gindul ca intr-o buna zi nu va mai fi nimie; uitarea fiind cosmarul lui de fiecare clipa, e agresiv si venin os, si nu pierde nici un prilej de a-~i manifesta frustrarile si proastele rna* Cf. Emil Cioran, Ciiderea in timp, trad. Irina Mavrodin, ed. a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998, pp.119-134. Versiunea franceza a aparut in 1964 (n.ed.).

5

niere. Caci nu-i oarecum inelegant sa te temi de muarte? Aceasta spaima, care-i roade pe ambitiosi, abia daca-i atinge pe cei puri. Ceilalti 0 indura cu greu, urindu-i pe toti cei ce nu 0 simt. Niciodata un Tolstoi nu le va ierta fericirea de a nu 0 cunoaste, si el ii va pedepsi, obligindu-i sa 0 simta, descriind-o cu 0 minutie ce 0 transforma in ceva respingator si totodata contagios. Arta lui va consta in a face din orice agonie agonia insa9i si in a-I sili pe cititor sa-9i repete, ingrozit si fascinat: .Deci asa se moare!" In decorul oarecare, in lumea conventionala in care traieste Ivan Ilici, izbucneste dintr-o data boala. Mai intii, el crede ca e doar 0 indispozitie trecatoare, 0 infirmitate ce nu lasa urme; apoi, sub influenta unor suferinte tot mai precise si curind de nesuportat, intelegind gravitatea cazului sau, isi pierde curajul. "Ivan Ilici vroia uneori, in clipele de dupa 0 indelungata suferinta, si oricit de rusine i-ar fi fost s-o recunoasca, vroia ca cineva sa-l compatimeasca la fel ca pe un copil bolnav, sa plinga la capatiiul lui, vroia sa fie dezmierdat, sarutat, asa cum sint dezmierdati si linistiti copiii. Stia ca e mare consilier, ca in barba is-au ivit fire albe si ca 6

de aceea asa ceva nu era cu putinta: si totusi o dorea" [p. 105]. Cruzimea, in literatura eel putin, este un semn de superioritate. Cu cit un scriitor este mai talentat, cu atit el i9i pune personajele in situatii mai fara de iesire: le urmareste, le tiranizeaza, le constringe sa infrunte toate maruntele imprejurari ale unei clipe de impas sau pe cele ale agoniei. Nu de cruzime insa, ci de ferocitate e nevoie, ca sa insisti asupra aparitiei unei boli incurabile in existenta cea mai anodina, asupra celei mai mici nuante a ororii ce s-a abatut ca un flagel asupra unui individ banal. .Deodata, [Ivan Ilici] simti iar durerea cunoscuta, siciitoare, indaratnica, surda, nimicitoare" [pp. 87-88]. Tolstoi, de obicei am de avar cu adjectivele, gaseste acum patru pentru a caracteriza 0 senzatie, dureroasa, e drept. Carnea aparindu-i ca 0 realitate fragila si totusi cumplita, ca marea datatoare de spaima, el observa, pe buna dreptate, pornind de la ea, fenomenul mortii. Nu exista deznodamint in absolut, independent de organele si de bolile noastre. Cum sa te stingi inauntrul unui sistem? Si cum sa putrezesti? In metafizica nu-i loc pentru nici un cadavru. Si nici, de altfel, pentru vreo fiinta vie. Cu cit devii mai abs7

el nu va mai fi nimic. caci a vrea sa fii intelep' inseamna a vrea sa invingi neintirziai aceasra spaima. ne vor izbavi de vechea spaima. Putini intelepti vor subserie la aceasta eonduzie. cind a inceput. eea a lui Brekunov din Siiipin si sluga. doar prin ele 0 8 vom invinge. sa asieptiim. nu ar avea nici un relief. e rana noastra: daca vrem sa ne vindecam. Stiipin ?i sluga. Si fiindca ne mintuim pierind. Adeodrata via/a incepe ?i se term ina eu agonia. imediata. nimicindu-l. ea si. au 9 . pentru bunul motiv ca obsesia lui incepe tocmai cu revelatia nonsensu lui vietii. S-a incercat sa se explice criza si "convertirea" lui Tolstoi prin secatuirea talentului sau. un magistrat care credea in profesia si in familia sa. de altfel. Din atitia ani de viata nu vor mai ramine decit eele citeva saptamini in care va fi suferit. Dar de indata ce esti obsedat de semnificatia ei. trebuie sa avem rabdare. sa intretinem vie in noi superstitia ultimelor noastre clipe: doar ele. iata ee ne invata ineerearea prin care trece Ivan Ilici. ca sensul vietii sta in viata insasi? Cel obsedat de aceasta problema se va hotari greu la asemenea raspuns. cit si spiritele obisnuite se misca in ireal). Ce era inainte? 0 fantosa iubitoare de simulacre. erede Tolstoi. Pdrintele Serghie. nici 0 consistenta. de asemenea. ca Moartea lui Ivan Iliei. impreuna cu Goethe. Depasind falsitatea si iluzoriul. ea nu a devenit pentru el o problema obsedanta decit 0 data eu criza prin care a treeut in jurul virstei de cincizeci de ani. Para boala. pare mai de neconceput. Ea ne invenineaza sufletul. Operele din ultima perioada. ii confera 0 dimensiune de fiinta. Ivan Ilici. spirit obisnuit. sa se intrebe asupra "sensului" vietii. iar boala Ii va £i dezvaluit realitati pe care inainte niei macar nu le banuise. el intelege acum ca pina la aparitia bolii isi pierduse vremea cu fleacuri. se pulverizeaza: si toemai asta arunca 0 lumina asupra a ceea ce ea este. Curind. neexistind decit atita vreme cit sta sa moara. viata se dezagrega. Doar ea. Diavolul. asupra substantei ei plapinde si improbabile. nimic. el este doar in intervalul dintre vidul sanatatii si eel al mortii.tract si mai impersonal. cu atit moartea apropiata. inainte de a se imbolnavi nu era. Explicatia nu sta in picioare. Chiar daca Tolstoi a fost totdeauna preocupat de moarte. cuprins de panica. Va trebui sa sustinem. asupra a ceea ce ea valoreaza. din cauza unor concepte sau a unor prejudecati (am filozofii.

jl acopera sub torentele lui. traversind ele insele 0 criza.conform modului de a gindi al omului obisnuit . in cazullui Tolstoi nu e yorba de 0 secatuire. sensa in 1859. care niciodata nu se va cobori pina la a spune: "Viata mea se opri in loc". refuza orice concesie. Dar nu putem concepe oare ex igenta unui adevar care. aprofundare necuvenita a acestei idei.) Numai ca angoasa lui de dinainte. ajuns . adica la 0 stare catre care. care devine atunci funesta exercitiului vietii. ci de deplasarea centrului de interes. 1:1 denunta !?i-l rupe. erau silite sa rupa cu fictiunile in care traisera p1:na atunci.in culmea fericirii. in masura in care era lipsita de intensitate." Departe de a fi fost imprevizibila. E 0 pozitie pe care nu 0 vor adopta cei ce se lamenteaza intruna cu privire la "criza" lor. fireasca. dimpotriva. fara sa ne mai incurcam in alte consideratii. priveste innebunit cum i se prabusesc vechile certitudini si incearca in zadar sa-si izgoneasca din suflet revelatia recenta a nonsensului care-l invadeaza. exasperarea unei angoase de care suferise totdeauna. Asertiune adevarata numai daca ne inclinam in fata punctului de vedere al vietii .. la care a fost sensibil inca din copilarie. In aceste conditii nu mai putea sa scrie romane de mari dimensiuni. atunci sa tragem de aici toate consecintele. in fata ubicuitatii mortii.o densitate si 0 profunzime de care ar fi lipsite creatiile unui geniu secatuit. precum si orice distinctie intre normal si maladiv? Daca important nu-i decit faptul de a muri. nu mai voia sa le observe decit din momentul cind. Ideea mortii. bogat si celebru. era tolerabila. dar nu tot asa stau lucrurile cu obsesia mortii. ne spune 11 . pentru a asuma cealalta latura a lucrurilor. Refuzind sa se mai aplece asupra vietii exterioare a fiintelor. Dar un Tolstoi. Criza in care intra nu era totusi nici atit de neasteptata si nici ant de radicala pe cit credea el cind scria: "Viata mea se opri in loc. toate temele tratate aici se gasesc in germene in Trei morii. tind stradaniile adevaratului solitar. (Desi Maartea lui Ivan Iliei dateaza din 1886. in timp ce aceea pe care a simtit-o mai tirziu abia daca putea fi suportata. El denunta pactul cu aparentele pe care-l sernnase ca romancier. nu are nirnic 10 morbid in sine. ea reprezenta de fapt rezultatul. caci el tocmai asta cauta si urmareste. dispunind de o atit de mare vitali tate (muncea. II uimeste $i-l deruteaza faptul ca..

Chiar cind. in acea stare de 13 . locuri comune care te innebunesc. pe ant de impracticabile: banalitati. Au ajuns pe culmile gloriei? Se vor sufoca sub povara unor intrebari fara de raspuns sau vor cadea prada unei nebunii. ea se manifesta acum in sens invers. el nu-i va putea rdspunde lui Solomon. opt ore pe zi fara sa oboseasca si cosea iarba la fel de bine ca un taran). evidente ce nimicesc orice echilibru. numai ca. caci nu-i normal sa-~iconsacre intreaga energie spre a se autodevora. in plina derut a. iar interventiile sale vor fi cu atit mai viguroase. firile putemice. Existenta nu are gust decit daca te mentii intr-o betie gratuita. de a alerga spre propria lor ruina din exces de luciditate. Vitalitatea nu constituie un obstacol in fata sinuciderii: totul depinde de directia pe care 0 urmeaza sau care i se imprima. cu atit mai mult se inversuneaza dezgustul sa ne impiedice. niste mari senzuali in lupta cu un dezgust universal? E un conflict fara iesire. cu cit lacomia noastra de placeri va fi fost mai nerabdatoare. adauga el. daca intra oricit de putin in conflict cu ele insele. ant unul. asemenea celei ce-a pus stapinire pe Tolstoi cind.el. Constata de altfel el insusi ca forta ce-l indernna sa se autodistruga semana cu cea care mai inainte il lega de viata. al oricarei uitari. Anemicii nu au privilegiul de a percepe lacunele fiintei. legitima si esentiala de fapt. fiinta cu care are cele mai multe puncte comune: nu erau oare. cit si celalalt. sint mult mai apte de a se nimici. In lumea moderna. de a se prabusi si de a se pierde. este nevoit sa se slujeasca de tot felul de manevre viclene pentru a nu se sinucide. stupida in aparenta. Cu cit sintern mai inclinati sa ne bucuram de toate. "Nu te vei bucura de nimic!". cu toata frenezia lor: si tot ele traverseaza crize in care trebuie sa vedem 0 pedeapsa. nimeni nu a avut atit de limpede ca Tolstoi aceasta intuitie a zadarniciei. se va propune ca reformator. el i~irepeta pina la indobitocire: La ce bun? sau Ce imporianid mai are? 12 Cel ce a facut 0 experienta asemanatoare cu cea a Ecleziastului i~i va aminti totdeauna de ea. mai tirziu. adevarurile pe care le va fi aflat sint pe cit de definitive. ele yin cu toata patima. iata ordinul pe care ni-l da cu prilejul oricarei intilniri. care contrasteaza in chip atit de fericit cu sperantele acumulate in Vechiul Testament. o contradictie temperarnentala din care deriva poate viziunea Zadarniciei.

fiind specifice celor bogati si trindavi. Ce-i de facut? Ai cu ce sa te imbeti. gase~te cu cale sa ne spuna ca. iar ceilalti pe ale lor. iar disparitia ei ia chipul fatalitatii. usurinta cu care ei parasesc viata. ' 15 . perplexitatile pe care le-a trait in timpul crizei erau aproape intolerabile. Tolstoi se compara cu un pui de pasare cazut din cuib! Drama lui ne stirneste simpatia. EI isi inchipuie ca ei aluneca in moarte. tara sa se complice cu probleme inutile. asemenea lui Nikita. Pentru a justifica acel cult pe care-l are pentru mujici. celor blazati. pentru ca ii crede mai putin complicati decit sint. desi nu putem subscrie la argumentele pe care le invoca spre a 0 explica. el ramine pe pozitiile sale. ele sint lip site de orice 14 consecinta intrinseca. caci iesirea din be tie este clarviziune si trezire. ei renunta sa mai lupte. trebuie sa intelegem ca iraia. si nicidecum mujicilor. dar nu poti: in plina vigoare. Papt sigur. A cautat in. in timp ce Brekunov se indirjeste si se zbuciuma.sa-i acceptam dezabuzarea. daca nu pentru moarte? Ivan Ilici voia ca semenii lui sa-i plinga de mila. ii vezi irealitatea. ii iubeste oare cu adevarat? Mai curind ii invidiaza. De aceea. ca. ne va fi dificil0 vom ad mite usor . Celor satui . li se dezvaluie anumite adevaruri pe care gresit le numim false sau temerare si a carer valoare subzista chiar cind condamnam genul de viata ce le-a dat nastere. Desi intrebarile sale emana din fiinta lui cea mai profunda. nu mai faci parte din ea: 0 strapungi. nu esti in viata. ca era. in loc sa vrea sa se lepede de ele doar pentru acest motiv. adica. Dar Ecleziastul nu considera ca fapta e un criteriu. prinsi de 0 fur tuna de zapada. Ii pretuieste. arnetit ca orice fiinta vie considerate ca atare. Si pentru ce te trezesti. Cind Tolstoi ne asigura ca inainte de criza lui era "beat de viata". Dar ameteala dispare. pur si simplu. ca ea este pentru ei 0 usurare. Tolstoi invoca dstasarea lor. Partea "negativa" este in cazullui mult mai interesanta decit cealalta. "Care-i modul eel mai simplu de a muri?" lata intrebarea ce i-a dominat maturita tea si i-a chinuit batrinetea. Cu ce drept refuzam de la bun inceput adevarurile Ecleziastului? Daca ne situam la nivelul faptelor. care permite descoperiri ce-i sint interzise saraciei.ebrietate fara de care fiinta nu poseda nimic pozitiv. El subestimeaza in mod vizibil avantajele satietatii. mai nefericit decit eroul sau. lucrurile stau cu totul altfel in privinta raspunsurilor sale.

era prea chinuit pentru a putea ajunge Ia ea."* Mai sceptic cu privire la divagatiile finale ale printului Andrei decit va fi mai tirziu in legatura cu cele ale lui Ivan Ilici. cind mori. J~i cauta teama de moarte pe care 0 simtise inainte si n-o mai gasi. dar n-a gasit-o decit in stilul sau EI. in contact cu el. trebuia sa elaboreze 0 formula salvatoare si sa se agate de ea. nici cele ale bietului Ivan Hid nu vor fi altminteri. Pe de alta parte. si doar pe acei oameni care. . Dar Tolstoi strabatuse un drum lung de cind scrisese Rifzboi $i pace: ajunsese la un stadiu in care. de altfe1. care nu are nici un raport cu mediocritatea sau cu solitudmea 16 la care este constrins.).nu erau evidente. te intorci la izvoru1 vesnic a1 tuturor lucrurilor. 17 . 135]. Cu greu admitem ca izbutesc sa indulceasca intunericul in care se zbate muribundu1: nimic. inseamna di tu. prin vreo trasatura oarecare.trad. incit ar fi fost aproape eu neputinta sa 0 incheie fara sa schimbe tonul si planul. depasit si subjugat de propriile-i suferinte. Parocescu. Dar nu erau decit ginduri. Nu-si mai dorea decit sa-~i linisteasca sufletul. el nu putea iubi decit copacii si animalele. $i printul Andrei voia sa se convinga de acelasi lucru: . cu glas tare. 0 particica de iubire. se va smulge din spaimele-i obisnuite si se va indrepta spre 0 agonie suportabila si chiar senina." Din nefericire. cu orice pret. Ca orice spirit torturat. Toistoi adauga: "Gindurile acestea i se pareau linistitoare. ceva prea personal. pentru ca nu mai exista moartea. sa intilneasca pacea cu orice pret. era ceva unilateral in ele. Vedem acum de ce Ivan Ilici nu trebuia Iasat sa-si dea duhul in dezgust sau spaima. Editura Univers. Ceva le lipsea. Aceasta lumina. a V-a. aceasta bucurie supraadaugate. ed. Ce bucurie!" [p. Dar nici aceasta bucurie si nici aceasta lumina nu sint convingatoare: e1esint extrinsece. nadajduia ca. ca fiinta umaria.Jubirea este Dumnezeu si. Nu mai exista" [po 135]. descrierea agoniei este ant de apasatoare prin exactitatea ei. "S-a sfirsit eu moartea. Unde e? Care moarte? Nu mai exista nici 0 teama. 1985 (n. se inrudeau cu elementele natuni. i9i spuse.truna simplitatea. lipite. Ne'indoielnic. cum * Citatele din Riizboi ?i pace urrneaza versiunea romaneasca semnata de Ion Frunzetti si N. In locul mortii era lumina. ceva prea rational . Bucuresti.nu-l pregatea pentru aceasta jubilatie.Va sa zica asta e! exclama deodata.

convinsi ca au apucat pe un drum gresit si ca si-au ratat adevarata menire. trasatura lui dominanta. sa le deplinga conditia. 129-130]. straina in to ate privintele de gusturile sale. Tolstoi a 19 . Era scriitor. se zvircolea si isi rupea vesmintele de pe el. a te transform a intr-un ins inapt a se elibera atit de lume. Or. ura ant de real a. atit de adevarata pe care 0 simte acelasi erou fata de familia sa: "Cind veni dimineata valetul. Ura de sine mai ales este dovada unei iluzii capitale. asupra sfirsitului mortii. vedea limpede ca nu era ceea ce trebuie. cu 0 ardoare perversa. "sfir9i ta". fiecare gest al lor. apoi sotia si fata. groaznica. cel mai mare din vremea lui. cit si de 18 sine. 0 nevoie vol uptuoasa de a se chinui 11mina catre situatiile insolubile. A inceput sa se intereseze de cei saraci. s-a straduit. De aceea ii ura" [pp. nu poti trai decit mintindu-i pe altii si mintindu-te pe tine. nu era decit 0 forma a ororii sale fata de lume. cind sumbra. Gemea. in loc sa afle in asta multumire. Ura nu duce la izbavire. Sa comparam cu acest sfirsit. se intilneste la cei care. care nu este unul.sa nu simti ca le visa pentru el si ca ii erau interzise. sa urmeze 0 cale opusa fata de tot ce era el. In acel adevar se vedea pe sine. I se parea ca suferinta 11apasa si il inabu?a. Pentru ca se ura pe el insusi. sint necon~olati ca au ramas mai prejos de ei insisi. sa-i ajute. si nu vedem cum. cu acest triumf conventional si voit. dar mila lui. fiecare cuvint allor confirmara inspaimintatorul adevar pe care 11 intrezarise in ace a noapte. apoi doctorul. Asta a si facut: nu inseamna ca minti cind afirmi iremurind ca ai invins moartea si teama de moarte? Acest senzual ce incrimineaza simturile si care s-a ridicat intotdeauna impotriva lui insusi. tot ce insemnase pentru el viata. In ciuda operei sale considerabile. care nu-ti ingaduie sa vezi nici viata. cind indiscreta. nici moartea. din oroarea de sine. ca nu era decit 0 minciuna uriasa. daca nu renunti cu totul (lucru de care era incapabil). Posomoreala. acest ins caruia ii place a sa-si cenzureze inclinatiile. A uri 1umea si a se uri pe sine inseamna a acorda prea mult credit lumii si sinelui. Si gindul ii mari. ii inzeci suferintele fizice. si-a inventat 0 vocatie. Tolstoi isi inchipuia ca incetase sa mai traiasca in minciuna. ca si simplitatea? Nu mai putin visate sint ultimele cuvinte pe care le atribuie eroului sau. se poate face un salt in acea zona de puritate in care moartea este depasita. pe cea a omului de bine.

daca dezgustul de lume si de sine ar fi de-ajuns ca sa ajungi in Nirvana. si mai ales asupra personajelor sale. explica de ce arunca asupra tuturor lucrurilor. Buddha $i-a parasit de tinar familia (nu ni-l putem inchipui impotmolindu-se intr-o drama conjugala si eternizindu-se in mijlocul alor sai. nehotarit si posac. Propunindu-si un model atit de disproportionat fata de rnijloacele sale. cum ar fi putut proceda. 0 privire lipsita de orice complicitate. urindu-i pentru ca-l impiedicau sa-si duca la indeplinire marele proiect).In schimb. in perioada zisa de "regenerare". Sakya-Muni. EI se aprinde. nu simti nici macar 0 singura data dorinta sa rizi sau sa surizi". De altfel. data fiind inc ompatibilitatea dintre aspiratiile sale premeditate si instinctele sale profunde? Pentru a masura amploarea acestor ezitari chinui- to are (asa cum apar mai ales in Pdriniele Serghie). Desi il supara discordanta dintre doctrina si viata sa. Schopenhauer: dintre acesti trei mari melancolici pe care-i citeaza adeseori. l$i provoca inevitabil 0 deziluzie suplimentara. dar nu se realizase pe sine. uita de sine si. Incapacitatea sa radical a de a iubi. ba chiar daunatoare: 0 realizase. nu trebuia sa vrea cu orice chip sa fie milostiv: cu cit se dorea mai caritabil. si de el ar fi vrut neindoielnic sa se apropie eel mai mult: ar fi izbutit. in timp ce Tolstoi ave a sa astepte decrepitudinea pentru a incerca 0 fuga spectaculoasa si penibila. cu atit devenea mai sumbru. dublata de 0 clarviziune inghetata. primul a mers eel mai departe. si mai nefericit decit inainte. Solomon. "Citindu-i operele. el a fost. Posomoreala ii venea din intervalul ce separa reusita-i literara de neirnplinirea spirituala. cum nu-i nici21 20 . Si apoi. nota un critic rus de la sfirsitul secolului trecut. sa nu uitam ca ajunsese sa creada ca e 0 opera frivola.avut acest sentiment. Cu un orgoliu ca al sau. eel ce nu simte ca umorul este calitatea lui majora n-a inteles nimic din Dostoievski. conform caruia e mai bine sa pieri pe lege a ta decit sa urmezi legea altuia! Si tocmai pentru ca si-a cautat mintuirea in afara cailor ce-i erau proprii. nu avea totusi puterea sa schimbe ceva. trebuie sa semnalam ca se straduia in taina sa-i imiie pe sfinti si ca aceasta a fost cea mai imprudenta dintre ambitiile sale. Pacat ca n-a meditat la versetul din Bhagauad-Gtta.

sa apere Biserica si StatuI. boInay si sarac. contrastul dintre cele doua deznodaminte este cu totul in ordinea lucrurilor. s-a impacat. a invins-o. El se cufunda in dezoIare si vorbeste atit de mult de 0 "viata noua" pentru ca viata ii scapa. Atita lipsa de masura. nu mai 'era singur. acum inradacinat si potolit. Dostoievski a depasit-o. Toistoi. daca nu cu universul. nu se mai gindea decit sa seroeascd. ca ea trebuia chiar sa salveze umanitatea. S-a observat adeseori: Dostoievski. Conspiratorul de altadata. realul fiind transfigurat. si-a sfirsit viata in deznadejde. iar formulele pe care le propune sint de 0 exagerare demonica sau ridicola. 22 putea. si ar fi fost cu totul incapabil sa descrie 0 agonie cu acea precizie clinica in care Tolstoi exceleaza. ale carei abuzuri le-a acceptat si le-a justificat. . cind Ie ingrijeste. pentru ca omul s-a ridicat deasupra ei. fara impostura. asa cum ii sta bine unui vizionar. credea ca Rusiei ii revine menirea de a juca un mare rol. 0 face cu toata acuitatea si vigilenta spaimelor sale.odata rece. Dostoievski. cel putin cu tara sa. EI mineaza de fapt religia pe care crede ea 0 regenereaza. dimpotriva. ~i-a terminat cariera in apoteoza (discursul despre Puskinl). muIt mai favorizat de soarta. teama de moarte nu mai are sens. atita negatie nu sint decit razbunarea unui spirit care nu a putut niciodata sa se deprinda cu umilinta de a mud. ajunge la ace I grad de febrilitate cind. Combate nedreptatile? Dar merge mai departe decit anarhistii. va ti tot mai singur. oricum. Daca ne gindim bine. in timp ee Tolstoi. Se cuvine sa mai adaugam ca acesta este un clinician sui-generis: el nu studiaza niciodata decit propriile-i boli si. dupa revoltele si incercarile din tinerete.

MOARTEA LUI IVAN ILICI .

profitind de suspendarea unei sedinte in procesul Melvin. citeste. exclarna el.Poftim. . se adunara in cabinetul lui Ivan Egorovici Sebek si pornira 0 discutie ill jurul faimoasei afaceri Krasovski. Ivan Egorovici sustinea cu incapatinare punctul sau de vedere.Praskovia Fiodorovna Golovina are nemarginita durere sa anunte ruc. consilierii si procurorul. care mai pastra mirosul tiparului. In chenar negru.I In spatioasa cladire a Palatului [ustitiei. iar Piotr Ivanovici. statea deoparte si rasfoia Buletinul Oficial. care tocmai sosise. a murit Ivan Ilid. care din capullocului nu participase la discutie.Domnilor. -Ce spui! . intorcindu-se spre Fiodor Vasilievici si intinzindu-i Buletinul proaspat aparut. era scris: . Fiodor Vasilievici demonstra cu inflacarare ca afacerea nu e de competenta justitiei.elor si prietenilor incetarea 27 . zise el.

Ia uite." Ivan Ilici fusese coleg cu cei de fata si to]i il iubisera mult..N-am mai fost pe acolo de la sarbatori. si nu eu. au sa rna numeasca in locw lui Stabel sau allui Vinnikov. In ultimele saptamini zacuse la pat si se spunea ca ar fi 0 boala incurabila. iar in locullui Alekseev. . departe de dumneata. sau a vreunor cunostinte de-ale sale. nu poate sa-mi ierte ca stau dincolo de riu. la vestea mortii lui Ivan Ilici.Vrei sa spui. a murit. avea ceva avere? . spuse cu glas tare Piotr Ivanovici. in sufletul tuturor celor de fata un sentiment de satisfactie Ia gindul ca a murit el. ca de obicei.Mi se pare ca nevasta-sa are ceva avereo Nu cine stie ce insa. intrara din nou in sedinta. Ivan Ilici Golovin.Eram sigur ca nu se mai face bine." . Pacat de ell . "Da. De mult mi s-a fagaduit. Mai bine zis. Cu toate aces tea. fiecare dintre cei adunati in cabinet se gindea la urrnarile pe care moartea lui le-ar putea ave a in legatura cu mutarea sau cu avansarea personala. N-are sa mai poata spune ca n-am facut nimic pentru familia ei. "De buna seama. Vinnikov sau Stabel. slava Domnului . dar eu. disparitia cunostintei lor apropiate trezi. Cind l-am vazut ultima oara. spuse Piotr Ivanovici. Serviciul funebru va avea loc vineri. . " i~i 29 28 . a iubitului ei sot. . am avut totusi impresia ca se va face bine. Asta ar face vreo opt sute de ruble in plus la salariu in afara de alocatia de cancelarie. zimbind la replica lui Sebek. -.din viata. in ziua de 4 februarie 1882." "A cum trebuie negresit sa cer transferul cumnatului meu din Kaluga aici. Pai de dumneata cine nu sta departe? . trebuie sa rna due pe-acolo. n-a fost dat afar a din slujba. in locul sau va fi numit Alekseev.Da.Spune-mi. la ora unu dupa-amiaza. Dar locuiesc grozav de departe.Dar de fapt ce-a avut? .Doctorii n-au putut sa stabileasca diagnosticul.. chiar din prima clip a. isi spunea Fiodor Vasilievici. Nevasta-mea are sa fie in sfirsit multumita. $i dupa ce mai discutara des pre dis tantele mari din oras. dupa moartea lui Ivan Ilici. dar anumite motive indreptateau lumea sa creada ca. consilier la Curtea de Apel. gindea Piotr Ivanovici. fiecare a pus alt diagnostic. De aceea. In afara de reflectiile pe care aceasta moarte le stirnea in mintea fiecaruia si de probabilele transferari si miscari in magistratura pe care ave a sa le atraga.

).ed. dintre care unul elev . toemai cob ora scara si. ling a cuier.i scoteau blanurile. se opri pe treptele de sus :.. vazindu-I.. Piotr Ivanovici intra. degajau. stationa un cupeu si doua birje. Piotr Ivanovici intelese pentru ce: voia pesemne sa hotarasca unde avea sa joace in seara aceea vint'. Svart. iar Svar] .. avind aerul sa spuna: "Urit a mai brodit-o Ivan Ilici! Nu ca noi!" 30 Chipullui Svart. Piotr Ivanovici fusese coleg cu Ivan Ilici la Scoala de Drept :. Doi tineri.sora lui Ivan Ilici . arunca priviri furise in jurul lui prin camera. acest aer solemn care contrasta cu fire a vesela a lui Svart ave a 0 deosebita savoare. Ant cit ii ingaduiau miscarile capului si ale miinilor. serios.spunea sau simtea fiecare dintre cunostintele lui apropiate..ipuse fracul si se duse la Ivan Ilici. un coleg de-al lui Piotr Ivanovici.. Una . fara sa se mai odihneasca. in vestibul. cu favoritii englezesti. 1 Joe de carti inrudit cu vistul si eu bridgeul (n. ca intotdeauna. iar asa-zisii prieteni ai lui Ivan Ilici se mai gindeau in afara de asta. Cei mai apropiati erau Fiodor Vasilievici si Piotr Ivanovici.. Piotr Ivanovici lasa doamnele sa treaca inainte si urea incet scarile in urma lor.a gindi Piotr Ivanovici. . dar cu privirea jucausa . in frac. A:.ii era cunoscuta: cealalta era 0 figura straina. apoi. 0 eleganta solemna: dar aici. Dar nu prea stia daca trebuie sau nu sa se si plece: de aceea alese calea de mijloc: cind intra.ise simtea dator. sta rezemat un capac de sicriu imbracat in brocart.cu buzele strinse. ca vor trebui sa-:.ii facu din sprincene semn lui Piotr Ivanovici ca odaia mortuara e la dreapta. cu ciucuri si fireturi stralucitoare. 31 .i-i vorbi de perspectiva care se ivea acum de a-i transfera fratele in circumscriptia lor. Stia un singur lucru: ca a-ti face cruce in astfel de imprejurari nu strica niciodata. Doamnele urcara scara spre camera vaduvei. i:. fara sa vrea. In fata casei lui Ivan Ilici.. [os.i-i facu cu ochiul. el ii aduse la cunostinta sotiei moartea lui Ivan :. Svart nu mai cobori: ramase sus. fara sa stie bine cum se petree de obicei lucrurile in asemenea cazuri si ce anume are de facut. La masa.. incepu sa-si faca cruce si totodata sa se si plece usor.si toata silueta lui zvelta.i indeplineasca plicticoasa obligatie ceruta de eticheta: sa se duca la inmormintara si sa-i faca vaduvei 0 vizita de condoleante. Doua doamne in negru i:.

nu i se adresa lui. rindasul. 0 singura privire aruncata asupra figurii voioase a lui Svar] . in sfirsit. nu exista nici un motiv sa 32 33 . in expresia lui se mai citea 0 mustrare sau un avertisment catre cei ramasi in viata. e mai presus de lucrurile astea si ca nu-i el omul sa se lase coplesit de impresii apasatoare. presara ceva pe jos. sa le plesneasca de rnasa. trecind cu pasi usori prin fata lui Piotr Ivanovici. stind cu picioarele larg departate si. si inca asa cum trebuie.pare-se un nepot -. cu alte cuvinte. Mortul zacea culcat cum zac mortii . facindu-si semnul crucii. ca miscarea miinii cu care-si facea cruce durase de-ajuns. 0 batrinic. ca la toti mortii. Avertismentul i se paru lui Piotr Ivanovici ceva tara rost sau care. si nepotrivit cu regulile bunei-cuviinte .mai cu seama . dascal si icoanele de pe masa din colt. statea nemis. cu o expresie de hotarire care nu admitea replica. . in timp ce lacheul va aseza cele patru luminari neincepute. dar.mai impunator decit pe vremea cind traia. Eata lui parea a spune ca tot ce avuse. . 0 doamna cu sprincenele arcuite in sus in mod ciudat ii spunea ceva cu glas tare. dupa parerea lui.. Se schimbase mult si slabise de cind nu-l mai vazuse Piotr Ivanovici. cu membrele intepenite. Intelese di el. si nasul care parea ca-i apasa buza de sus.:>e de facut facuse: . inceta si incepu sa examineze mortul. ii ieseau in relief fruntea galbena ca de ceara. pe atunci era pe post de infirmier.sclivisit si pus la punct -u fu de-ajuns lui Piotr Ivanovici ca sa se invioreze. in orice caz. cu amindoua miinile la spate. si Ivan Hid tinea mult la eL Piotr Ivanovici statea drept la mijloc. se juca cu jobenul. cu chelia care se-ntindea de la timplele adincite. I~i facea mereu cruce si se pleca mereu Cind i se paru. nimic nu va putea sa-l impiedice ca diseara.impietrit -. Ultima data cind Piotr Ivanovid fusese in vizita la Ivan Ilici. ca la toti mortii. aceasta. cu capul lasat pe perna si. apoi . Piotr Ivanovid simti pe data un miros slab de cadavru in putrefactie. iesira din odaie. cata. Svart. taranul Gherasim. cufundat in captuseala sicriului. cind va desface perechea noua de carti. Svart il astepta in salon. Avea aerul sa spuna: incidentul cu inmormintarea lui Ivan Ilici nu poate constitui un motiv destul de puternic pentru a-~i schimba programul.se intoarse si se indrepta spre usa.cam in graba. il vazuse in birou pe acest taran. In afara de . Se simtea stingherit si-si mai facu 0 data cruce. chipul ii era mai frumos si . de altfel. intre sicriu.

Piotr Ivanovici pe un taburet cu arcurile stricate. simti ca rezultatul e eel dorit: fu induiosat si el. cind acesta a trecut pe linga el. se apropie de el. care se strimba sub greutatea lui. cu toate straduintele de a parea aItfel.Stiu ca ai fost un adevarat prieten al lui Ivan Ilici. Piotr Ivanovici ii oferi bratul si se indreptara spre camerele din fund. Procedind astfel. dar gasind asemenea prevenire nepotrivita cu situatia. asteptind din partea lui gestul corespunzator. se razgindi. Cind se aseza pe taburet.Sa mergem pina nu incepe: am sa-ti vorbesc. trecind prin fata lui Svart care ii facu trist cu ochiullui Pi~tr Iv~no~ici. Sau jucam in cinci. si mai trist. cu 0 naframa de dantela pe cap si cu sprincenele tot ant de ciudat indreptate in sus ca ale doamnei care statea in fata sieriului -. si se uita la el. din ce in ce mai Iata=-v toata in negru. Da-mi bratul. si se asezara linga masa: ea pe canapea. Praskovia Fiodorovna ofta. Praskovia Fiodorovna vru sa-l previna sa se aseze pe un alt scaun. dar imi caut alt partener.presupunem ca acest incident 11 va putea impiedica sa petreaca si astazi 0 seara tot atit de placuta ca de obieei.Acusi 0 sa inceapa slujba. va rag. Piotr Ivanovici isi aminti cum isi aranjase Ivan Ilici salonui si cum se sfat~ise cu ella alegerea cretonului roz cu frunze verzi. in timp ce Praskovia Fiodorovna ii . Trecind pe dinaintea mesei spre a se aseza pe cana35 . Piotr Ivanovici stia ca. Piotr Ivanovici ofta si mai adinc. care. Praskovia Fiodorovna. nevrind pesemne nici sa primeasca. fu induiosata si ea. iesi din apartamentele ei cu alte doamne si. Poftiti. de la umeri in jos. Dar se vede ca lui Piotr Ivanovici nu-i era scris sa faca 0 partida de vint in seara aceea. .strinse cu recunostinta mina. acum trebuie 34 sa-i stringa mina. si i-a prop us sa se intruneasca pentru partida la Fiodor Vasilievici. Recunoscindu-l pe Piotr Ivanovici. l-a si spus-o in soapta lui Piotr Ivanovici. era totusi. niei sa refuze aceasta invitatie. sa ofteze si sa spuna: "Va asigur!" Chiar asa si facu. il lua de brat si-i spuse: . Inclinindu-se vag. dupa cum adineaori trebuia sa-si faca cruce. parea ca spune privirea lui jucau?a. 0 femeie scunda si grasa. spuse: . ii spuse vaduva. cind scapi". Svart se opri. "S-a dus vintul! Sa nu te superi. Intrara in salonul ei tapetat cu creton roz. slab luminat de o lampa. coducindu-le spre usa camerei mortuare.

A suferit? intreba Piotr Ivanovici. dar deodata. . Piotr Ivanovici se inclina. insa fara a lasa sa se destinda arcurile taburetului. si taburetul prinse iarasi sa se razvrateases. faptul ca-i port lui de grija rna sustrage de 1a durerea mea. hotarind care din ele trebuie cumparat. . Si din nou i$i scoase batista. pregatindu-se din nou sa plinga. dind la 0 parte albume1e de pe masa. Vaduva cauta sa-si desprinda ea insasi dante la. apropie de Piotr Ivanovici scrumiera si zise: Gasesc ca e 0 prefacatorie sa spui ca din cauza durerii nu te poti ocupa de lucrurile practice. Am ceva de discutat cu dumneata. ba chiar trosni. Dupa ce sfirsi cu locul. ingrozitor. Dar vaduva nu izbutea. Apoi Sokolov pleca.Ah. Piotr Ivanovici facu tacut un gest care exprima ferma lui convingere ca nici nu se poate sa fie altfeL .pea (tot salonul era tiesit eu mobila si diverse obieete). care incepura indata sa se miste sub el.A suferit ingrozitor in ultimele zile.Poti fuma dad vrei. spunindu-i in frantuzeste ca ii vine tare greu. asa d1 Piotr Ivanovici se ridica iarasi. incepu sa vorbeasca.Trebuie sa le fac singura pe toate. Dar episodul cu dantela si lupta cu taburetul il racisera pe Piotr Ivanovici. spuse ea lui Piotr Ivanovici. Ea se opri din plins si. Observind ca scrumul e gata sa cada pe masa. si Piotr Ivanovici se aseza din nou. si atunci taburetu1 e1iberat de greutatea lui incepu sa joaee si sa-l impinga. care venise sa aduca la cunostinta ca loeul ales la cimitir de Praskovia Fiodorovna costa doua sute de ruble. ii arunca 0 privire lui Piotr Ivanovici. . ii dadu dispozitii si cu privire la cintareti. strivind sub el taburetul razvratit. facind 0 sfortare. linistita. si acum statea posac. i~i reveni si. Ii spuse ea cu generozitate si totodata cu tristete in glas si 36 incepu sa diseute cu Sokolov despre pretul locului. cu un aer de victima. Piotr Ivanoviei se ridica putin ea sa i-o desprinda. in ultimele ceasuri a tipat tot tim37 . Dupa ce aceasta scena lua sfirsit. Piotr Ivanovici i$i aprinse tigara si auzi cum ea il intreba cu de-arnanuntul pe Sokoloy despre diferitele preturi ale locurilor. . Aceasta situatie neplacuta fu intrerupta de Sokoloy. chelarul lui Ivan Ilici. Nu numai in ultimele minute. dimpotriva. ea isi scoase 0 batista curata de linou si incepu sa plinga. Pe mine. chiar daca nu-mi aduce mingiiere. vaduva isi agata dantela naframei negre de incrustatiile mesei.

si-a luat ramas bun de la noi si a cerut sa-l scoatem pe Volodia din camera. ca lui nu trebuie si nu poate sa i se intimple asa ceva. vaduva socoti nimerit sa treaca la subiect. facind reflectiile pe care le facuse. dupa cum 0 dovedea cu prisosinta atitudinea lui Svart. .Ah.i . ce-am mai patimitl . Inaintea ochilor ii aparura fruntea ~i nasul care apasa buza de sus si i se facu frica pentru propria persoana. apoi om matur. incepu sa ceara amanunte despre moartea lui Ivan Iliei. nici in ultima clipa. pentru 0 clip a. ca si cum moartea care I-a lovit pe Ivan Iliei ar fi fost ceva care l-ar fi putut lovi numai pe Ivan Iliei. si se porni iarasi pe plins. Si ea incepu din nou sa vorbeasca si ii expuse ceea ce constituia pare-se chestiunea importarr.s despre care VOlasa discute cu el. 38 39 . sa obtina cit mai multi bani de la stat. ceea ce nu era bine. Dar deodata. -. E de neinchipuit cum am putut rezista. il cuprinse spaima. grozav de greu.pul. Cu toata senzatia neplacuta ce i-o dade a constiinta prefacatoriei lui si a acestei femei. interesat. Dupa discutia privind amanuntele in legatura cu suferintele fizice. Era ceva insuportabil. cind i-a fost coleg n ingrozi deodata pe Piotr Ivanovici.. Piotr Ivanovici ii spuse: . Dupa ce ~i-l sufla. chestiuneaconsta in a-l intreba cum ar putea. Doamne. Piotr Ivanovici se linisti si.Nu.mplase cu Ivan Ilici si nu cu el. . . Piotr Ivanovici efta si astepta pina ce ea isi sufla nasul. "Trei zile si trei nopti de ingrozitoare suferinte. indurate de Ivan Ilici (Piotr Ivanovici lua cunostinta de aceste amanunte numai dupa felul cum reactionau nervii Praskoviei Fiodorovna cind vorbea despre ele). ca lucrul acela se int. Dar asta poate sa mi se intimple in orice moment si mie". ii veni in ajutor gindul ce-ti rasare de obicei in minte in asemenea ocazii. -=- si ca. nicidecum si pe el. si apoi moartea. cu adevarat ingrozitoare.. sopti ea. trei zile si trei nopti a tipat fara incetare. gindi si.. In urma acestui rationament. Se auzea prin trei rinduri de usi! Ah. Se prefacea ca-i . in urm. el se lasase prada gindurilor negre. fara sa stie niei el cum.Si nu si-a pierdut cunostinta? intreba Piotr Ivanovici. gindul la suferintele omului pe care il cunoscuse atit de aproape .Va asigur de . Piotr Ivanoviei.mai intii ca baietas vioi.mortii sotului ei. Cu un sfert de ceas inainte de a muri . . c:a elev. ce greu imi este.

unde se afla pendula de care Ivan Ilici se bucurase atita cind 0 cum. dupa cit se pare. mai mult nu se poate obtine. ii strinse mina si iesi in vestibul. cind. II saluta pe Piotr Ivanovici. se scula. ca s-o gaseasca pe a lui Piotr Ivanovici. asa-i? . Incepuse slujba . Avea ochii plinsi si acea expresie pe care 0 au baietii la virsta de treisprezece-paisprezece ani. Taranul Gherasim. raspunse Gherasim. gray. Piotr Ivanovici il saluta cu un aer mihnit si vru sa treaca in camera mortuara.Ei. ca sa spuna ceva. 'van Hid copil. cu un aer rusinat si gray totodata. pe care ' Piotr Ivanovici 11cunostea si despre care se spunea ca ar fi logodnicul fetei. un tinar bogat. . Top 0 sa ajungem acoIo. b sufragerie. si parca €. frate Gherasime? spuse Piotr Ivanovici. rascoli cu miinile lui vinjoase toate subele. gemete. ra si cum el ar fi fost vinovat de ceva. El intelese. care era leit taica-sau. rindasul. si zari 0 domnisoara tinara si frumoasa pe care 0 cunostea: fiica lui Ivan Hid.cere lui Piotr Ivanovici sfaturi in Iegatura ell pensia. tarniie. fiullui Ivan Ilici. dar dupa ce medita putin. uitindu-se ill jos. dar el isi dadu indata seama ca ea cunostea pina ill ce1e mai m.intea Piotr Ivznovici de la Scoala de Drept. In spatele ei statea. aparu un licean. parase de la un magazin cu obiecte de ocazie. lasind sa i se 40 41 . l$i stinse tigara. In vestibul nu era nimeni. si i-o tinu ca s-o imbrace. Piotr Ivanovici statea incruntat. lacrimi. sughituri.fa mli:~')asa. Piotr Ivanovici incerca sa gaseasca 0 modalitate. de d upa scara. Nu mai arunca nici o privire spre mort.nai subtire. Piotr Ivanovici il saluta din cap si trecu in camera mortuara. izbuti sa se sustraga pina la sfirsit influentei deprimante din jurulsau si pleca printre cei dintii. judecator de instructie.ijloc sa se descotoroseasca de musafir. Piotr Ivanovici se intilni cu preotul si cu alte citeva cunostinte. la picioarele sale. iesi din camera mortuara.ici amanunte si ceea ce nici el nu stia: tot ce se poate obtine de 1a stat ill urma acestei morti: voia doar sa afle daca nu cumva s-ar putea stoarce si mai mult. condamna chipurile guvernu1 pentru zgircenia lui si spuse ca. Pacat. Atunci ea OWl si era vadit ca se straduieste sa gaseasca un m. la fel de suparat. Zarindu-l pe Piotr Ivanovici.luminari.A~a a vrut Domnul. 'Avea un aer trist. baiatul se incrunta. Era toata in negru.Talia ei subtire parea acum si . asa cum ?i-l am. venite pentru serviciul funebru.

Unde mergem? intreba vizitiul. la Petersburg. $i Intr-adevar. de cadavru si de acid fenic.cam intre sase si zece mii . nu pot fi dati afara din slujba.cu care 0 due pina la adinci batrineti. eel mare urmase acelasi drum ca tatal sau. regulati. il striga pe vizitiu. 42 .ed. numai ca avea un post la alt minister )1 toemai se apropia de stagiul de serviciu in care salariul incepe sa-ti mearga in virtutea iner43 I Partida. joe (n.Ivan Ilici era al doilea. Ivan Ilici a murit in virsta de patruzeci si cinci de ani. Piotr Ivanovici 0 porni. . il ajuta pe :101:r ~~anov~c~ sa se ~rce in trasura si alerga mapOl in casa. mtrebmdu-se parca ce-ar mai fi de facut. membru inutil al mai multor institutii inutile. Acesta era si cazul consilierului intim Ilia Efimovici Golovin. . consilier la Curtea de Apel. asa ca se nimeri tocmai bine ca sa poata intra al cincilea in joc.).E inca devreme. Era fiul unui functionar. desi se vede limpede ca nu sint apti pentru 0 functie importanta. Mai trec pe la Fiodor Vasilievici. Avea trei fii . 11 gasi abia la sfirsitul primului rober '.vada dintii albi. dupa atita miros de tamiie. II Povestea vietii lui Ivan Ilici era dintre cele mai simple. cum ii au taranii si. prin diferite ministere si institutii si ajungind la situatia in care oamenii. asa incit li se dau posturi fictive si citeva mii de rublisoare nefictive . din pricina ca au in urma lor ani indelungati de serviciu si diverse titluri. care facuse cariera trecind. mai obisnuite si mai zguduitoare. deschise r~pede usa. Piotr Ivanovici respira cu deosebita placere aerul curat. ca omul care n-are multe treburi.

Toate pasiunile copilariei si ale tineretii trecusera fara a lasa urme prea adinci in viata lui. Ivan Ilici if. . se lasase stapinit si de senzualitate. de oame1 nii cu 0 pozitie sociala mai inalta si isi insusea manierele lor. vioi. decit atunci cind erau siliti de imprejurari. . care indeplinea cu strictete ceea ce socotea ca este de datoria lui. 44 in trad. Prin diferitele slujbe pe unde se perindase. iar mai tirziu. dezgust pentru propria persoana: dar mai tirziu.). cind le savirsea. La Scoala de Drept savirsise fapte care inainte ii parusera mari ticalosii si care-i inspirau. Ivan Ilici insa a absolvit-o cu bine. dupa ce primi de la tatal sau bani pentru uniforma. Inca din Scoala de Drept se arata asa cum avea sa fie toata viata mai tirziu: un om destoinic. mai mult decit atit. lua masa cu colegii la Donon si. dar nici focos ca eel mic. Firea lui rnfati~a calea de mijloc: un barbat ager la minte. conceptiile lor de viata si lega cu ei prietenie.'i cornanda haine la Sanner. pe care i le impunea intr-o justa masura bunul lui sirnt. eel mic nu apucase sa termine scoala. isi atirna de breloc 0 medalie mica cu inscriptia respicefinem'. el insusi isi facuse rau si acum lucra undeva la caile'ferate: nici tataiui sau. si de liberalism .: "mindria farniliei" (n.trad.ed.dar toate astea in anumite limite. le socoti si el fapte bune si. blajin. echipat cu un geamantan nou si modem. Al treilea fiu era ghinionistul familiei. nici in copilarie si nici mai tirziu. in clasele superioare. Singura lor sora era maritata cu baronul Gref. ca om matur. dar de mic copil se simtea atras. Urmase impreuna cu mezinul Scoala de Drept. si socotea ca este de datoria lui sa faca tot ceea ce era considerat ca atare de persoanele cu pozitie ierarhic superioara. vazind ca asemenea fapte erau savirsite si de alti oameni sus-pusi. ca si socrul sau. placut si bine crescut. cum se spunea. ca musca de lumina. isi lua ramas bun de la print si de la preceptorul sau.: prevezi sfirsitul 45 (n. prietenos si vesel. Ivan Ilici era.Je phenix de la famille'". fiind eliminat in clasa a cincea. Nu cautase sa cistige favorurile nimanui.tiei. functionar petersburghez.). nici pedant ca eel mare. haine. care nu le considerau fapte rele. plin cu rufe. obiecte de toaleta 1 In trad. Nu era nici rece. Dupa ce absolvi Scoala de Drept si fu numit functionar in categoria a zecea. si de vanitate. nici fratilor dar mai cu seama nevestelor acestora n~ n~mai ca nu le facea nici cea mai mica placers sa-l rnti'lneasca. le dadu cu desavirsire uitarii si nu se amari deloc la gindul Ior. . dar nici nu voiau sa stie de el.

46 . pina cind. La plecare. cum spuneau despre el seful sau si sotia acestuia. in ciuda tineretii si firii sale vesele: dar in societate era deseori exuberant. toate comandate si cumparats in cele mai bune magazine. tatalui sau. atit fata de superiori. sarcinile care ii erau Incredintato. dar toate astea purtau pecetea unei corectitudini atit de inalte. cit si fata de inferiori. prin urmare. oficial. in societa tea cea mai inal ta. se ivira schimbari in institutie. Astfel isi facu serviciul Ivan Ilici vreme de cinci ani. de care nu putea sa nu fie mindru. I se oferi un post de judecator de instructie. corect si bon enfant>. incit nu le puteai califica cu vorbe urite."! Toate erau facute cu miini curate. 2 In trad. indeosebi in chestiunea rascolnicilor-. cu aprobarea oamenilor sus-pusi. chiar sever. se incurcase cu 0 croitoreasa: facuse si chefuri cu adjutantii in trecere. stia sa-~ipastreze demnitatea. spiritual si totdeauna blajin.).trad. in camasi curate. si aceasta insemna sa curme relatiile vechi si sa-si faca altele noi. 1 Adeptii unei secte religioase separate de Biserica Ortodoxa rusa la mijlocul secolului al XVII-lea (n. care se tinuse dupa elegantul jurist. Ivan Hid ajunse si el unul dintre oamenii noi.ed. pentru care devenise unul de-ai casei.). pleca in provincie sa ocupe un post de functionar insarcinat cu misiuni speciale pe linga guvemator. si Ivan Ilici primi. Luera. facea cariera si totodata se distra in chip agreabil si in limitele bunei-cuviinte. cu toate ca noul post era in alta gubernie. In chestiunile de serviciu era extrem de distant. si i~i indeplinea. post in care reusise sa fie numit datorita interventiei ' . cu cuvinte frantuzesti pe buze si. si pe deasupra un pled. cu 0 exactitate si 0 cinste incoruptibila. prietenii il petrecura. toate intrau in cadrul maximei franceze: "II faut que jeunesse se passe. si escapade dupa cina pe 0 anumita ulita laturalnica: aratase si dorinta de a intra in gratiile superiorului ori chiar intr-ale sotiei acestuia.: baiat bun (n. Se creara noi instante judiciare si se cereau oameni noi. se fotografiara cu 'In trad.: "Tineretea trebuie traita" 47 (n. cind pleca prin jude] trimis de superiori. In provincie avu 0 legatura cu 0 doamna. Ivan Ilici i~icrea 0 situatie la fel de usoara si de plikuta ca aceea pe care 0 avusese la Scoala de Drept.).si cele necesare pentru barbierit. intr-o zi.trad. In provincie. mai cu seama.

avusese placerea sa paseasca sigur de el. prezenta chestiunea in asa fel. Ivan . sa intre de-a dreptul in cabinetul sefului si sa se aseze. toti. dar oameni care sa depinda cu totul de bunul lui plac erau putini: doar ispravnicii si rascolnicii. toti sint in miinile lui. El a fost unul dintre primii care au aplicat legea judiciara din 1864. . se poarta cu ei simplu. prin fata solicitantilor si a functionarilor care tremurau si asteptau sa fie primiti si. si sa fie silit sa-i raspunda la intrebarile pe care i le va pune. Ivan Ilici se dovedi la fel de comme it [aut' si de corect. r ' 48 49 . oamenii cei mai importanti si plini de ei.). In slujba anterioara. judecator de instructie. Ivan Hid i?i dadea seama ca toti.ed. stiind sa separe indatoririle de serviciu de viata personala si sa inspire tuturor respect. daca el nu va binevoi sa-i spuna sa ia loc. Pentru Ivan Ilici. ii daruira un porttigaret de argint. Acesta era un lucru nou. si anume in instruirea afacerilor. prieteneste. Asemenea oameni erau putini la numar pe atunci. Hid se deprinse repede sa nu tina seama de nici un fel de obligatie care nu privea serviciul si sa imbrace cea mai complicata afacere penala intr-o asemenea forma. incit totul sa reiasa numai prin aete. Ca judecator de instructie. cu el. si el pleca la noul sau post. fara a se putea macar intrezari parerea lui personala. fara nici 0 exceptie. cu tigara in gura. aproape colegial cu oamenii care depindeau de elf ii placea sa-i fad sa simta dl elf care ar putea sa-i striveasca. Acum. Ivan Ilici nu abuza niciodata de aceasta putere. sa stea tot timpul in picioare. incit toate formele de rigoare sa fie indeplinite. la un ceai.: cum se cuvine (n. se straduia sa si-o manifeste cit mai blind cu putinta: dar constiinta ca el dispune de 0 asemenea putere si ca se poarta totusi cu blindete constituia pentru el atractia si principalul interes pentru noul post. pentru ca oricare dintre oamenii importanti si plini de ei sa fie adus de indata in fata lui ca inculpat sau ca martor. intocmai ca atunci cind fusese functionar insarcinat cu misiuni speciale. slujba de judecator de instructie prezenta mai mult interes si atractie decit cea de dinainte. si mai ales. Tocmai in exercitarea functiunii . ca ar fi de-ajuns sa scrie pe o hirtie cu antet anumite cuvinte. dimpotriva. ca 1 In trad. trecind prin fata privirilor lor invidioase. in uniforma de la Sarmer.totii in grup. atunci cind era trimis intr-o misiune. Ii placea sa se poarte politicos.

Lua 0 atitudine demna. pot arata ca stiu sa dansez mai bine decit altii. fata de autoritaple guberniale. sa se impuna in alt fel decit pina atunci si sa aiba 0 purtare intru citva diferita. Pe vremea cind fusese functionar insarcinat eu misiuni speciale. care traiau in buna Intelegere.. Ivan Ilici dansa adesea. nu era urita si avea ceva avere. Ivan Iliei incepu sa-l joace." A:. si nu mica era placerea ee i-o a~u~ea In ~viata si vistul. catre sfirsitul serii. sa stabileasca legaturi noi. Fata era de familie buna. oarecum distanta. dar cind fata se indragosti de el. de vreo citeva ori. Ivan Ilici avu si intilniri gal ante eu Praskovia Fiodorovna. Ivan Ilici nu-si mai rase barba lasind-o sa creasca in voie. era 0 persoana simpatica. de cum intra in noua functis. pe care 0 eueeri si mai mult cu acest prilej. Ivan Did incepu sa euno$tinte noi. dar era si aeeasta 0 partida destul de reusita. Si cind dansa. A spune ca Ivan Hid s-a insurat pentru ca s-a indragostit de logodnica lui si a 51 50 . Ivan Hid o. procedind eu prornptitudine si eu multa finete eeea ee facea ca ma~ tot.abunaoara. Ea se indragosti de dinsul. leafa era mare. ea judecator de instructie. un liberalism rnoderat $i un civisrn sobru. Praskovia FLOdor~vna Mihel era cea mai atragatoare. eea mal desteapta si cea mai sclipitoare fata r= v din eercul in care se invirtea Ivan Ilici. vazut.deauna sa fie in e~. in pos~ de !udedH~r de instructis. cu atitudine de fronda fata de guvemator. alcatuit din nobilimea bogata si m~glstratura stabilita in oras. Printre alte distractii si diferite feluri de a se reerea dupa munea de judecator. strain pentru el.ig. Ivan Ilici nu avusese intentia serioasa de a se insura.M~tat in aeest oras. Ivan Ilici ar fi putut face 0 partida mai stralucita.Desi dupa noua lege de organizare judecatoreasca sint magistrat de clasa a eincea. ~D~p~dOLam de servidu in oras. i$i alese eereul e~l mai bine. fara a renunta deloe la eleganta in felul de a se imbraca. draguta si eu adevarat serioasa. si ineepu sa afi$~ze 0 ~$Oaranemultumirs fata de guvem. ave a aerul ca spune: . Ivan I1ici avea leafa lui si nadajduia ea ea sa aiba tot atita venit. In afara de aceasta. ' Ivan IIiei i$i rindui foarte placut viata si in noul oras: cereullui. intiln! pe viitoarea lui sotie. dansa eu Praskovia Fiodorovna. cind e vorba de dans. era format din oameni de lurne. el nu mai dansa decit in mod cu totul exceptional. l$i puse intrebarea: IIAdica de ce sa nu rna insor?" Praskovia Fiodorovna era de neam nobil. mtr-un fel degajat.

dupa parerea oamenilor sus-pusi. si incerca sa nu mai ia in seama proasta dispozitie a sotiei sale.aintel:gere pentru conceptia lui de viata ar fi tot atit de neadevaraj ca a spune ca s-a casatorit pentru d oamenii din societatea lui aprobau alegerea pe care 0 facuse. Slujba lui era unul din lucrurile care insuflau respect Praskoviei Fiodorovna.oua. hotarita pesemne sa nu se lase pina cind el nu va ceda .sau eel putin viata alaturi de 0 sotie ca a lui . si de aceea trebuie sa iei masuri ca sa nu ti-l amarasca. Ivan Ilici s-a casatorir din ambele considerente: l~ind 0 asemenea sotie i$i facuse 0 placere si facuse totodata si un lucru practic. sotia se certa cu el cu atita furie. spunindu-i cuvinte atit de urite. dar ca va consolida si mai mult viata pe ~are 0 ducea . atitudine care 11salvase si in alte imprejurari. dezagreabil. luind viata usor si comportindu-se in cadrul bunei-cuviinte. .0 viata vesela. usoara. deseori ti-l amaraste. facea cite-o partida de carti sau cauta sa se dud la club si pe la prieteni. Si Ivan Ilici incepu sa ia masuri.). cicalindu-l pentru orice fleac si facindu-i mereu scene penibile si violente. Ivan Ilici sperase la inceput ca va putea evita aceasta situatie neplacuta. continuind sa-si duca mai departe traiullipsit de griji. ci dimpotriva. au trecut cu bine.~vesel~ noua.. neprevazut. apasator si lipsit de buna-cuviinta. placuta. tuia partea frumoasa si decenta a vietii: deveni geloasa fara nici un motiv. Soria sa incepu . cum i$i spunea el. lsi dadu seama d viata conjugala . pina in ziua cmd sotia ramase insarcinata.: din capriciu (n. incit Ivan Ilici se inspaiminta. Asadar.cu dezmierdari. si Ivan Ilici. insusiri pe care Ivan Ilici Ie socotea proprii vietii in general. rufarie noua -. iar cind el nu-i facea pe plac 11ocara cu atita indirjire. asa. totdeauna decenta si aprobata de societate. . Dar de la 0 vreme. Ivan Ilici se insura. cerindu-i sa fie mai atent cu ea. de gaiete de cceur'.nu reuseste totdeauna sa-ti fad traiul mai bun.adica sa stea acasa si sa se plictiseasca si el-. se ivi ceva nou. ceva la care nu se asteptass si de care nu se putea feri.g~si: la e. Cisatoria ca atare si prima perioada a vietii conjugale .sa tulbure ceea ce consti1 in trad.trad. profitind de serviciu si de obligati53 52 . asa incit Ivan Ilici incepuse chiar sa creada ca insuratoarea nu numai ca nu-l va stinjeni. cu mobila n. lnsa din primele luni de sarcina a sotiei. invita la el prieteni.dupa parerea lui Ivan Ilici fara nici un motiv. mai placut.

toate facura ca slujba sa-l atraga si mai mult. dar viata era mai scumpa: pe linga toate acestea au mai pierdut doi copii. dar atitudinea pe care si-o impusese Ivan Iliei in viata de familie 11facea aproape nesimtitor la bombanelile ei. data cu nasterea copilului. iti impune sa-ti stabilesti 0 comportare bine definita. ceruta de societate. a mai cu searna. desi mai comoda in unele privinte. Ivan Ilici trecea drept slujbas destoinic. Avea leafa mai mare decit cea de dinainte. nevoia de a-~i crea 0 lume in afara familiei deveni pentru el si mai imperioasa. dupa numai un an de la casatorie. e de fapt un 1ucru foarte complicat si dificil care. dupa cerintele societatii. succesul de care se bucura cind isi rostea rechizitoriile in public . E1 nu ceru de la viata de familie decit comoditatile pe care ea i le putea oferi: masa. cu incercarile . Sotia era din ce in ce mai cicalitoare si mai artagoasa. in care gasea satisfactie. adevarate si imaginare ale copilului si ale mamei . de a-I ala pta ~i cu diversele necazuri in legatura cu alaptatul.imprejurari in care lui Ivan Ilici i se cerea sa ia parte la toate. deveni mai ambitios ca inainte. Ivan Ilici incepu sa-si dea seama ca viata conjugala. dupa trei ani. Si Ivan Ilici isi stabili comportarea fata de viata conjugala. Foarte curind. un pat bun si. dad 0 gasea. Incepura sa vina pe 1ume copiii. putinta pe care 0 avea de a trimite in judecata si de a baga in inchisoare pe oricine.ile care decurgeau din el. sotiei nu-i prea placea localitatea unde fusese transferat. Se mutara: 0 duceau cam greu. In rest. gospodina. iar daca intimpina rezistenta ori bombaneala. Dupa sapte ani de slujba in acelasi oras. muncitor si. aparindu-si libertatea. Ivan Ilici fu inaintat procuror si numit in alta gubemie. Noile obligatii. dar in care nu prea stia ce are de facut -. Pe masura ce sotia sa devenea mai irascibila si mai pretentioasa. incepu sa lupte impotriva sotiei. intocmai ca slujba. pentru a putea duce 0 viata dupa toate regulile bunei-cuviinte. fu numit procuror adjunct. 55 54 . pe care in relatiile cu lumea din afara i-o dadea viata conjugala. El incepu sa-ndrageasca tot mai mu1t slujba. era foarte recunoscator. centrul de greutate al vietii lui Ivan Ilici se muta tot mai mult in sfera intereselor de serviciu. se retragea indata in lumea izolata pe care si-o crease -in lumea slujbei. el cauta numai latura vesela si placuta. acea aparenta de decenta. pe care. importanta lor. 0 data cu bolile.

impreuna cu mesele. un vesnic prilej de neintelegeri. impreuna cu discutiile pe care le avea eu colegii. Interesul lui pentru viata se concentra in lumea slujbei. cauta sa se puna 1a ada post. cu vistul. iar in afara de fata ramasese numai cu baiatul de liceu. ca sa-i faca in necaz. suecesele in fata superiorilor si inferiorilor. faptul ca-si dadea seama ca are putinta sa nenoroceasca orice om pe care vrea s3. baiatul invata si el destul de bine. astfel ca certurile erau gata sa izbucneasca in orice clipa. si izbutea s-o faca. . maiestria eu care stia sa eonduca procesele. care se acorda persoanei lui cind intra in tribunal sau lua contact eu inferiorii. i:l daduse la liceu. care insa nu durau multo Ele erau pentru ei mici insulite unde ancorau pentru 0 vreme. Constiinta puterii de care dispunea. Dar princi56 palullueru era ca Ivan Ilici ll?i avea slujba. Ivan Ilici ar fi vrut s3. Aceasta instrainare ar fi trebuit sa-l intristeze pe Ivan Ilici. chiar pur formala. Praskovia Fiodorovna arunca in spinarea sotului ei vina tuturor nenorocirilor care se abatusera asupra lor in noua localitate. Viata lui Ivan Ilici se scurgea asa cum socotea el ca trebuie sa se scurga: placut si decent. care adincea tot mai mult instrainarea dintre ei. petrecindu-si timpul din ce in ce mai putin in mijlocul familiei.-1dea la Scoala de Drept. mai cu seama cele privitoare la educatia eopiilor. rascoleau probleme care aminteau de certurile lor de dinainte. intre timp ii mai murise un copil. Si interesul acesta il absorbea eu totul. Cele mai multe discutii intre soti. minati de valurile vrajbei ascunse.viata de familie devenind si mai nesuferita pentru Ivan Ilici. mai cu seama. dar Praskovia Fiodorovna. Fata cea mare avea saisprezece ani. sa le dea un caracter inofensiv si decent. Seopul sau era sa devina din ce in ce mai nesimtitor la toate aceste neplaceri. Fata invata acasa si se dezvolta frumos. iar atunei cind era silit de imprejurari. prin felul cum se purta in familie. avind intotdeauna grija sa fie si persoane straine de fata. daca ar fi soeotit-o nefireasca. tindea chiar la perpetuarea ei. si. spre a porni apoi din nou in larg.toate acestea 11 bucurau si. apoi importanta. lueru de care era foarte constient . Ramineau doar rare1e perioade de dragoste dintre soti. dar nu numai ca accepta acum situatia ca fireasca.-1nenoroceasca. 11faceau sa se simta multumit de viata. ci. o duse asa inca sapte ani.

Dupa 0 noapte de nesomn pe care 0 petrecu plimbindu-se pe terasa. Ivan Ilici simti pentru intiia data nu numai plictiseala. nu stie cum. pentru a-9i mai restringe cheltuielile. pleca la Petersburg. a fost din nou lasat deoparte. Coppe i-a luase inainte si fusese numit in acest post. cum 11 cicalea mereu nevasta. cu un salariu de trei mii cinci sute de ruble. la urmatoarele avansari. II interesa numai postul. La tara. un post de cinci mii de ruble. Era in anul 1880. A doua zi. este foarte normal a ba chiar fericita. protestase si se certase si ell Coppe. care era cit pe ce sa-i tulbure linistea vietii. pe neasteptate.-tmnatului. i9i lua concediu si pleca la tara cu sofia. Numai el stia cit 11rodea gin~ dul la nedreptatile ce i se facusera._ditiisituatia lui era departe de a fi normala. Simtea ca toti 11parasisera si socoteau ca situatia lui. Ivan Ilici se suparase. fie la caile 58 59 . Nici macar tatal sau nu mai socotea ca este de datoria lui sa-l ajute. in asteptarea unui loc mai bun. fara preocuparile slujbei. iar pe de alta parte ca toti l-au uitat ~i ca ceea ce lui ii parea 0 cumplita nedreptate celorlalti li se parea foarte firese. hotari sa plece la Petersburg pentru a face interventii ca cei care n-au stint sa-l pretuiasca sa fie pedepsiti si pentru ca sa-si ceara transferulla alt minister. i se intimpla un lucru neplacut. fie in administratie. Era de-acum vechi procuror si..numai el stia ca in asemenea cor. Atunci a constatat pe de 0 parte ca leafa nu-i mai ajunge pentru trai. A fost cel mai greu an din viata lui Ivan Ilici. un anumit sector sau un anumit gen de activitate. refuzase citeva transferari. II mina un singur scop: sa obtina un post de cinci mii de ruble. dar.III A9a s-a scurs in casnicie viata lui Ivan Ilici timp de saptesprezece ani. ca trebuie sa ia masuri decisive. cind. toti au inceput sa se poarte cu el mai rece si. cit se indatorase din pricina ca cheltuia mai mult decit il tinea buzunarul . Ivan Ilici avusese in vedere locul de presedinte de tribunal intr-un oras universitar. fie la 0 banca. cu toata impotrivirea nevestei si c. dar si 0 tristete apasatoare si hotari ca nu-si mai poate duce viata in felul acesta. la fratele ei. In vara aceluiasi an. si cu superiorii apropiati: de atunci. Nu mai avea preferinte pentru un anumit minister.

cit era de iubit de toti la Petersburg. si pe prietenul sau. si intre ei se incheie un armistitiu. fie chiar la varna. 0 cunostinta de-a lui. avea si 0 deosebita importanta pentru Ivan Ilici. dar neaparat de cinci mii de ruble si neaparat in alta parte decit la acel minister care nu stia sa-l pretuiasca. Abia daca trecuse 0 saptamina si Ivan Ilici trimise sotiei 0 telegrama: . unde lucra. Praskovia Fiodorovna se inveseli si ea. cum au fost facuti de rusine toti dusmanii sai si cum se ploconea~ acu~ in f. vesel a si decenta. Ilin. si 0 data cu el. de la care afla ca guvematorul din Kursk tocmai primise 0 telegrama ce anunta .:a la minister se vor produce mari schimbari: in locullui Piotr Ivanovici urma sa fie numit Ivan Semionovici. care-I asigura ca i se va da 0 slujba buna tot in cadrul Ministerului [ustitiei. deoarece Zahar Ivanovici era coleg si prieten cu Ivan Ilici.Zahar in locullui Miller. La 10 septembrie urma sa-si ia postul in primire si. Ivan Ilici fu numit in vechiul minister intr-o slujba cu doua trepte mai sus decit colegii lui. aducind la putere un om nou. prin aceea ca. avind un salariu de cinci mii de ruble.ta lui. prefacindu-se ca 11crede. cum nu fusese de mult. Ivan Ilici constata bucuros ca aceste planuri erau si planurile lui. pe Piotr Petrovici. in afara de aceasta.ferate sau la asezamintele imparatesei Maria. cum il invidia toata lumea pentru noua situatie si. ii trebuia timp 61 . La Moscova stirea fu confirrnata. care fusese cit pe ce sa se impotmoleasca. Ivan Ilici uita de toata supararea pricinuita de fostii dusmani si de intregul minister si se simti eel mai fericit om. Ivan Ilici se inapoie la tara vesel si multumit. devenea placuta." 60 Datorita neasteptatei schimbari de persoane. in afara de insemnata tea ei pentru Rusia. la primul raport primesc numirea. in afara celor trei mii cinci sute pentru deplasari. avea sa fie deosebit de prielnica pentru Ivan Ilici. Si iata ca aceasta calatorie a lui Ivan Ilici fu incununata de un uimitor si neasteptat sueces. Presupusa schimbare. Zahar Ivanovici. de buna seama. Ivan Ilici veni la tara pentru scurt timp. si anume. ca arnindoi erau de aceeasi parere si ca viata lui. Praskovia Fiodorovna le asculta pe toate. Sosind la Petersburg. Ivan Ilici n gasi pe Zahar Ivanovici. nu-l contrazicea cu nimic si facea planuri cum sa-si rinduiasca viata in orasul in care aveau sa se mute. La Kursk se urea la clasa intii FS. Ivan Ilici povesti cum fusese sarbatorit la Petersburg. mai cu seama.

cind avea aceleasi proocupari cu sotia sa si.. De cite ori statea si se uita la salonul inca nemobilat. care aveau si ele gust in aranjarea unui interior.sa se instaleze in noua localitate. si veselia. sa-~i transporte toate lucrurile din provincie. care i~i iubea meseria . Dupa ce se instala pe jumatate. alese tapetele. se ingriji de tapiterie. . elegant si original. se intelegeau cum nu s-au inteles nici in primii ani de casnicie. intrebindu-se daca sa faca galeriile drepte sau curbate. camera sotiei. incit deseori ~i facea singur de lucru. in_ s:il vechi. cu gindul la perdelele lui. Ivan Ilici a vrut sa ia familia cu el. cind totul mergea atit de bine. nu-l mai parasi nici 0 clipa. Camere de primire spatioase. care se aratasera deosebit de binevoitori si de prietenosi cu Ivan llici si familia lui. cam tot asa cum hotarise in sinea ei si Praskovia Fiodorovna. Acum putea sa-si dea bine seama de caracterul comme il faut.~ Ivan Ilici pleca. Toate acestea il absorbeau intr-atit. . intr-un stil deosebit de comme il faut. si 62 totul crestea. El descria dinadins in scrisori totul in culori mai palide. cind erau ant de rar impreuna singuri. Se bucura gindindu-se ce uimite vor fi Lizenka si Pasa. Casi un apartament minunat. odaiade studii pentru baiat . mutind mo63 . mai ales mobila veche. farfuriile de pe pereti si bronzurile . etajera si scaunasele imprastiate peste tot. crestea si se apropia de ceea ce visase. Avea momente cind era distrat in sedinte. Era ant de prins de problemele acestea. Ivan Ilici se apuca el insusi sa-si aranjeze casa.totul facut parca anume pentru el. incit slujba incepu sa-l preocupe . intocmai cum visasera cei doi soti. care dade au un aer deosebit de distins interiorului. pnclDUlta de reusita si de buna intelegere cu sotia. Tavile.Acum. Desigur. pentru ca uimirea sa le fie cu atit mai mare. dar staruintele surorii si ale cumnatului. Seara. pe care aveau sa-l aiba toate la sfirsit. sa ma~ cumpere cite ceva. una intirita 'de cealalta. intr-un cuvint sa se instaleze asa cum planuise. La inceput. isi dadu seama ca aranjamentul intrecea toate asteptarile. il hotarira sa plece singur.. camera fetei. inalte. Reusise mai cu seama sa gaseasca si sa cumpere ieftin 0 serie de mobile vechi. sa comande unele si altele.toate la locurile lor. nici nu se asteptau la asa ceva. in afara de asta.mult mai putin decit ar fi crezut vreodata. biro~ mare si comod.pe el. ii rasareau in fata ochilor paravanul. inainte sa adoarma. cumpara ~obila de care mai ave~u nevoi~. i~i imagina sufrageria asa cum avea sa fie. .

cind nu erau inca toate in ordine si mai aveau cite ceva de facut: de cumparat. Ivan Hici era pe atu~Cl mai voios si mai sanatos ca oricind. cind pun mina rna doare. si asta ~ spu: nea nu numai el. . vreo cinci sute de ruble. plimbindu-se prin toate partile si sorbindu-le de pe buze cuvintele de lauda. Cind se duse sa-i intimpine pe-ai sai la gara. Nadajduia sa ispraveasca in septembrie. ele nu se sfirseau cu certuri mari. in sfirsit.:~ s~ le drapeze. In schimb era minunat. Incepura sa-si duca viata in casa noua si. la noile venituri le mai lip sea 0 nimica toata. cind Praskovia Fiodorovna il intreba printre altele cum cazuse de pe scara. taptserie.Nu degeaba sint girnnast. se feri. dar care vor sa para bogati si de aceea nu izbute~c d:cll sa semene intre ei: iemn negru. ce fac anumiti oameni pentru a semana cu alti anumiti oa~eni. incit nu-ti atragea cu nimic luarea-aminte.si. si inca foarte bine. dar lui totul ii parea deosebit.obiecte sobre alaturi de altele lucitoare -. bronzuri . flori. ca intotdeauna. In aceeasi seara. Dupa ce ispravira cu aranjatul. ca de obicei dupa ce te instalezi.. era in culmea fericirii. ince- 65 . caka gre~it si cazu: dar voiruc ~~ sprinten cum era. iar apoi trecura in salon si in birou.bila si schimbind perdelele. radios de atita multumire. Si interiorullui semana pina-ntr-atlt cu alte i~terioare. Si au dus-o bine mai cu seama la inceput. ca sa 0 duca bine . eu m-am lovit doar putin. incit. de mutat sau de pus la punct unele lucruri. desi se mai iveau uneori neintelegeri intre ei. el incepu sa rida si arata cu gesturi cum a sarit de sus si cum l-a speriat pe tapiter.Ivan Ilici. vedeai acolo ce vezi in to ate case: le oamenilor nu prea bogati. de comandat. ci toti care veneau sa vada casa. uite aici. 64 scotind exclamatii de admiratie . dar abia la jumatatea lui octombn~ a fost totul gata. De fapt. cind intra cu ei in locuinte gata aranjata si frumos Iuminata. Scn~: simt ca am intinerit cu cincisprezece am. Odata. Amindoi sotii erau atit de multumiti si aveau atit de multa treaba. dar 0 sa treaca: nu-i decit 0 vinataie. lovin~u-se numai intr-o parte de cremona ferestrei. i~i dadura seama ca le-ar mai fi trebuit 0 camera numai una singura .L-a durut: dar i-a trecut repede. cind feciorul cu cravata alba le deschise usa vestibulului plin cu flori. la ceai. urcindu-s~ pe scara ca sa arate tapiterului c. Altul in locul meu ar fi murit pe loc.. covoare.

$1 in toate acestea trebuia sa stii sa eviti acel suflu viu si spontan care nu face decit sa impiedice pentrti totdeauna . incit. 0 buca t~ de vreme. ~edintele publice sr administrative . ivan Hici.i. lucran.tate in nici un chip alte raportun cu oamenll~ obiectul relatiilor trebuind sa fie numai chestiunile d~ serviciu. iar relatiile insesi sa 66 fie strict birocratice. Si Ivan Ilici 0 facea nu numai cu usurinta. Ivan Ilici. dar cu sentimentul virtuozului care a 67 . citea ziarul. adica politetea. i~i ingaduia. atunci.~ers~l ?b~nuit al treburilor in cadrul servlclUlUl. In afara raporturilor de serviciu nu tre~uiau acce~. ca persoana neoficiala. absolut tot ce-i va sta in putinta. In pauze fuma. Ivan Ilici posed a in eel mai inalt grad arta de a desparti. consultatiile:in cancelane. dar chiar cu virtuozitate. i:. obosit. bea ceai. nu poate avea nici un fel de relatii cu acest om. ca un virtuoz adevarat.011Cltantii. venea acasa la masa si. era foarte bine dispus. placut si conform convenientelor. Iar la urrna. in cadrul acestor relatii.pura sa se cam plictiseasca si parca l~ lips~~ ceva. (Cea mal mi~a pata pe Iata de masa. Bunaoara. discuta despre carti si mai cu searna despre noile numiri. pastrind in acelasi timp aparenta un or relatii cordiale. iar printr-o practice indelungata si un talent deosebit 0 perfectionase in asemenea masura. cu placere si respectind convenientele. i~i permitea uneori in glurna sa amestece relatiile de serviciu cu cele din viata intima. pentru ca simtea in el putinta de a redesparti oricind relatiile de serviciu de cele din viata intima.in sfirsit. vine un oarecare si vrea sa ia niste informatii. pe tapiterie. Se scula la noua. apoi i~i punea umf?~rna si pleca la Curte. discuta in treacat politica ori chestiuni de ordin general. intre ei nu mai exista nici un fel de relatii. ea b cafeaua. fara sa-l mal simta. isi creara diferite obiceiuri si astfel isi umplura viata.toate il amarau: m~ncise atita cu mobilatul casei.) Dar una peste alta viata lui Ivan Ilici se scurgea asa cum socotea ~l ca se cuvine: usor. dupa ce i9i petrecea dimineat~ la tribunal.le d~ cancelarie propriu-zise. dar cu timpul facura cunostinte. desi tocma~ viata in casa Ii pricinuia suparari. dar daca relatiile intre acest om si consilierul de Curte pot fi prezentate pe 0 coala de hirtie oficiala. de a nu amesteca chestiunile de serviciu cu viata intima. jugul ~e. Acolo il a~tepta~ S.. Ivan Ilici va face tot. un snur de la perdea . De indata ce nu se mai discuta chestiuni de serviciu. incit once stricaciune il facea sa sufere.car: s~ obisnuise sa-l poarte.

placerile mondene ii satisfaceau vanitatea. El marturisea ca. Asta nu-l plictisea. desi te prefaci ca nu te supara). mai ales cind se alegea cu un mic cistig (nu-i prea placea cind cistiga 68 69 . pomeni ceva de divort. bucuria care. Sotia si fiica lui erau plecate undeva sau aveau pe cite cineva in vizita: baiatul era la liceu ori i$i facea lectiile cu preparatorii. ceea ce nu-]i place deloc. insa adevaratele placeri ale lui Ivan Ilici erau cele pe care i le dadea vintul. Iar dupa vint. prefera sa 1ucreze. interesanta (bineinteles. si neaparat in patru (pentru ca in cinci trebuie sa iesi din joc. S-au certat rau. :. consulta Iegile. dar Ivan Ilici staruise sa se ia totu1 de la un cofe- o o tar scump si cumparase prea multe torturi. Cu toate acestea . data a dat chiar 0 serata la care s-a dansat: Ivan Ilici era vesel. apoi. Praskovia Fiodorovna avusese planul ei. urit de tot si au ajuns pina acolo incit Praskovia Fiodorovna i-a spus: "Tontule. iar la cofetarie socoteala s-a urcat la patruzeci si cinci de ruble. . Dupa-masa. si sa faca 0 partida serioasa. precum 0 candela. se intorcea acasa.in furia lui . sora cunoscutei fondatoare a Societatii "Alina-mi durerea". daca iti vine cartea). cind nu aveau musafiri.. si toate au mers de minune. confrunta declaratiile si incadra faptele in articole de lege. uneori. citea dosare. moliule!" Iar el se apuca cu miinile de cap si . cearta se isca pentru ca a ramas din torturi. dar cUI~ salonul semana cu toate cele1alte saloane. numai ca s-a certat rau de tot cu sotia din pricina torturilor si a bomboa~e1or. Ivan Ilici citea cite-o carte despre care se vorbea mult. se aseza la lucru. le lasa pe celelalte in umbra era sa se aseze la un vint. la serata s-a petrecut bine. dar nici nu-l distra. dupa toate intimplarile lip site de bucurie din viata lui. invatind constiincios ceea ce se invaja la liceu.1 acest fel de a-:.ll cam plictisea numai atunci cind ar fi avut posibilitatea sa joace vin~ c~~ n-avea vintul. . Toate ~ergeau bine. iar seara.executat cu claritate partitura lui de prim-vialonist in orchestra. decit Sa~$l petre aca vremea in singuratate s~u cu sot~a: deosebita placere ii face au 1Ul Ivan Ihc~ mese1e intime la care poftea doamne $1 domni cu pozitie socia1a inalta. Placerile pe care i Ie of ere a sIujba erau satisfactii de amor propriu. cu jucatori si cu parteneri calmi.i petrece timpul semana cu fe1u1 obisnuit in care-si petrecea timpul lumea din care faceau parte acesti oameni. sa ia masa si sa bea un pahar de Yin. Societatea fusese dintre cele mai distinsa si Ivan Ilici dansase cu printesa Trufonova. seara..

Nu trecu mult. in afara de asta. tar la ei in casa veneau atit oameni de vaza. intr-o convorblre cu Praskovia Fiodorovna. in care sotul si sotia se puteau intilni fara cearta. ca sotul ei are un caracter nesuferit si. Scenele devenira din ce in ce mai dese. cu greu izbuteau sa mai pastreze convenientele. usoara pe care familia Golovin 0 ducea dupa toate convenientele sociale. Tinerii ii faceau curte Lizenkai. pe buna dreptate acum. Nu putea fi socotita boala nici gustul ciudat pe care Ivan Ilici spunea uneori ca-l are in gura. unicul mostenitor al intregii lui averi. destul de purine. iar unul dintre ei. A~ai~i~ucea~ ei viata: Asa se scurgea viata fara ruci 0 schimbare. tulburind viata placuta.[udecator de instructie fiullui Dmitri Ivanovici Petri~cev. In ce pr iveste alegerea cercului l~r de cuno~tinte. . nici jena din partea stinga a stomacului. cu obiceiul ei de a exagera. incH Ivan Ilici. sotul. deschise chiar vorba despre asta intrebindu-se daca n-ar fi poate nimerit sa-i duca cu troica la plimbare sau sa organizeze 0 petrecere. gudurindu-se pe linga ei. cit si mult tineret. in orice caz senzatia unei necontenite greutati intr-o parte si.~l ac~~tl prieteni nespalati incetara de a mal v~m pe capullor. Praskovia Fiodorovna se plingea. Ivan Ilici se ducea intotdeauna la cul- care intr-o excelenta dispozitie sufleteasca. v~~ neau pe capul lor in salonul cu ~arfun~ japoneze pe pereti. daca nu chiar dureri. de care se plingea citeodata. Si iar nu le mai ramasesera decit acele mici insule de refugiu. si Golovinii ramasera cu sOCle~atea cea mai aleasa. sotia si fiica aveau intocmai acelasi punct de vedere si. Petri~cev. incepu sa-i fadi Lizenkai curte cu ~tita staruinta. fara ~a se inteleaga dinainte.mult). fel. v IV Erau sanatosi cu totii. procedau la. Cercu~ lor er~ alcatuit din lumea cea mai buna. Dar aceasta jena incepu sa creasca. 71 70 . Asa i~i petreceau ei viata. si toate mergeau struna. dindu-i. indepartind din preajma si descoto~OSlr:du-~e e d tot soiul de rubedenii sarace si prietem nespalati care.Intre sot si sotie se iscau certuri d~ ce in ce mai des. Indispozitia incepu sa fie tot mai pronuntata. curind disparura usorul si placutul. 0 proasta dispozitie.

daca e vorba de boala. Era la fel ca la Curte. ba ca pieptanatu~avfetei e nepotrivita.it sa se lipseasca de leafa lui. Cum isi dadea el aere la Curte fata de impricinati. Medicul ii spuse: asta si asta arata ca ai cutare si cutare. Praskovia FlOdorovna I9i facea un mare merit din aceasta docilitate. asa facea si medicul cu renume fata de el. a fost in stare sa indure cite a indurat vrerne de douazeci de ani. in timpul explicatiilor ce urmara. ba ca fiu-sau a pus cotul pe masa. cu bunatatea ei. certurile erau iscate acum de el. incit i9i dadu seama ca trebuie sa fie 0 stare de boala pe care i-o pricinuia mincaree si se stapini. si ciocanelile. ea ii spuse ca. La inceput. noi stim ce sa facem . si ascultarile. si intrebarile care cereau raspunsuri clasice si vadit inutile si acea infatisare impunatoare care spunea' . de multe ori tocmai cind incepeau sa manince. dar ca aceasta nervozitate se datora bolii. p~ntru ca a~ fi tre~u. in timpul mesei. nu-i mai raspundea. dar de vreo doua ori s-a intimplat ca. dar se gindi ca nu se poate. cad erau intocmai ca ace1ea pe care si le dadea si ella Curte -. Cicalelile lui pomeau inainte de masa. el insusi recunoscu ca e intr-adevar foarte nervos. iar asta 0 minia si me i mult. E adevarat.spunea ca el a avut dintotdea~na acest caracter ingrozitor si di numai ea. Dupa una din scene. Dad insa pre73 . Se socot:a r:e~ spus de nenorocita tocmal pentru ca ruci 72 moartea lui nu putea s-o salveze. iar faptul ca se straduia s-o ascunda 0 infuria si mai mult contra lui. trebuie sa se caute si starui sa se duca 1aun medic cu renume. fiindca.lncepu sa-i doreasca moartea. indiscutabi1. cu aut i9i ura mai mult sotul.toate dupa acelasi calapod. b~ ca mincarea nu-i cum trebme.lncepind sa fie patrunsa de gindul ca sotu1 ei are un caracter ingrozitor si ca el e neno~ocirea vietii ei. i9i dadea numai sili~ta . pentru orice om". si aerele de importanta pe care si Ie dadea medicul . dar daca nu se confirma prin analiza cutare si cutare. si dupa ce. ' El se duse. la supa Ba ca s-a spart cev~ din ve:e~a. el sa se infurie atit de grozav. trebuie sa presupunem cutare si cutare. cauta sa-si ascunda pornirea impotriva lui. Asta 0 facea sa fie si mai pornita impotriva h~i. in care Ivan Ilici se arata deosebit de nedrept. $i asteptarea. $i pentru toate era de vm~ Pr~skovia Fiodorovna. Praskovla FlOdorovna ii raspundea si ea la fel. $i cu cit ii era mai mila de ea.a e "de-ajuns sa te lasi pe mina noastra.sa sfirseasca masa cit mai repede. i9i plingea soarta.si pe care e11ecunostea. ca avem noi grija de tot. Totul se petrecu asa cum era de asteptat.

.De buna seama ca noi ' bol navu. punem 1 e mu te ori intrebari fara rost. ma VOl vedea silit sa dau dispoziti~ sa 11 evacuat din sala de sedinta ' V " . foarte grava. In chip tot atit de stralucit 19i facu doctorul expunerea 9i-1 privi pe impricinat triumfator. spuse. In favoarea intestinului gros. -a~ spus ceea ce am socotit ca este necesar Sl oportu n. nedesh~91te. Din expunerea medicului. puse onorariul pe masa fv a. Nu se punea problema existentei lui Ivan Ilici. in chip tot atit de stralucit. Iv an 11'" . sau mca nu e ~lm~C?I se parea ca talmacirea celor spuse e ~ctor arata ca e foarte grav. I ' inru same ~1p eca spre casa. .. Ivan Ilici trase concluzia ca lucrurile stau prost. m it . Si se inclin v . Aceasta concluzie fu o surpriza dureroasa pentru Ivan Ilici. Si aceasta dilema a fost rezolvata de medic. ea ii stirni un sentiment de nespusa compatimire 74 fata de sine si d e ura inversunata fata d . ~I 0 ta: .~n. Pe drum se gindi ~erevu la c:-i spusese doctorul. :a~ante.orb: eo chestiune aut de importanta. ' punm daca nuvra~i in cadrul intrebarilor care ti s~ f. caz in care problema va trebui revizuita. 11 raspunse doctorul v .. d . intr-un grai simplu si sa gaseasca in ele raspuns la Int re b area: ' 0 fi v g~a~a boala mea. cu rezerva ca analiza urinei ar putea da noi indicii.. adica doctorului. si asa mai departe. ~cestmedic atit de nepasator cind e . Pentru Ivan Ilici era importanta doar 0 singura intrebare: starea lui era sau nu grava? Dar doctorul nici nu se sinchisea de 0 asemenea intrebare fara noima. se aseza mih a. incercind sa tal~aceasca toate cuvintele incilcite. peste ochelari. un catar cronic sau 0 boaia a intestinului gros. care nu-l slabea v ar v ~ A' A A A A' i' 75 . si tuturor celorlaiti le este cu totul indiferent. pravaliile triste.supunem cutare si cutare .paru trist 1ui Ivan Hici:birjarii tristi' casele tnste. dar ca pentru el e foarte prost. aproape vesel. Pe strada totul i se . doctorul socotea intrebarea inutila si nu intra in discutie: pentru el nu exista de cit cumpanirea posibilitatilor: era vorba de un rinichi deplasat.. facuse Ivan Ilici insusi de 0 mie de ori pina atunci cu impricinatii lui. trecatorii. ' 1C11e~1incet. siciitoare. Din punctul sau de vedere. ci de a decide mtre rinichiul deplasat si intestinul gros. Totul era aidoma cu ceea ce. ca lui. Celelalte Ie va arata analiza.. durerea s ur d a. Nu replica rurruc. in prezenta lui Ivan Ilici. E vorba de 0 boala primejdioasa sau nu? D?ctorul il privi sever peste ochelari cu un v smgur ochi ' snunind U-1 parca: acuzat .

e. Ivan llici ofta din greu. Cu pnleJul acestei analize si a celor care urmara se produse o incurcat~ra. cople~it de un simtamint nou. Ivan Hici era cu atentia incordata asupra ei. ca va face un mare slem. .. dipata parca. personal.recum si observarea indeaproape a durerii ~1 a tuturor functiunilor organismului sau.' _ Imi pare bine. mai ma. timp statuse ea in camera. i~i zise. La doctor. Si se duse sa se imbrace. Veni acasa si prinse a-i povestl sotiei sale. " Incepu sa ia doctoriile si sa indeplinea~ca prescripjiile medicului. se pregatea sa plece cu maica-sa undeva. Incepind din ziua vizitei la medic.nici 0 clip a. . "Mai stii. socotind ca in curind raul se va indrepta. sau avea carti proaste la vint. Dar de indata ce i se intirnpla sa-l supere sotia sau sa aiba vreo neplacere la serviciu. Durerea nu scadea: dar Ivan Ilici se silea sa se incredinteze ca se simte mai bine. incercind sa-si ascunda emotia punea intrebari si cauta sa gaseasca a'se~ manari cu boala lui. nu putea ajunge si vedea ca acum i se prescris:s~ altceva decit ii spusese doctorul. Se aseza in sila sa asculte aceasta plictisitoare . . tragea cu urechea. Si izbutea sa se amageasca. in urma vorbelor nedeslusite ale doctorului. . alta insemnatate. atit timp cit nu~l s~para ceva. Acum ins a. ve~l ~e ia regulat doctoriile. apasator. te pomene~ti ca Cit nu-i nimic . Da-mi reteta sa-l tnmlt pe Gherasim 1a farmacie. principala indeletnicire a lui Ivan Ilici era indeplinirea cu strictete a prescriptiilor in ce priveste igiena si luarea medicamentelor. cu palaria pe cap. dar pe la jumatatea povestirii intra fiica lor. el nu-~i venise in fire. p.. ~van Ilici ii respecta intocmai prescr~ptll1e ~1 un timp gasi mingiiere in asta. ca va avea succes. orice nereusita il 76 77 . Sotia 11asculta. p'ovestire. despre insanatositi si mai ales despre 0 boala care semana c~ 'a iUi. sau gresise. asa ca nici mama nu putu sa-l asculte pma la capat. Inainte izbutea sa nu-si faca singe rau din pricina acestor neplaceri. Bolile si sanatatea oamenilor devenira obiectul principal al preocuparilor lui Ivan Ilici. dar n-avu rabda!e multa v:e~e. sau ii ascundea ceva. !o~~~i. despre morti. dar interve~ schimbare dupa analiza de urina. Sau ca uitase ? despre ce era yorba. simtea boala din plin. Cind se vorbea fata de el despre bolnavi. dar dupa ce iesi.. ii spuse sotia.

facind sa-i creasca si mai mult indoielile. 0 doarnna din cercul cunO$tintelor povesti despre 0 vindecare cu ajutorul icoanelor. plita. In cursul aceleiasi luni se duse si la alta somitate medicala: somitatea ii spuse ceea ce ii spusese si prima. cit si in acesta din urma. S-a stirsit cu sovaielile!" Usor de " . Inspaimlntat de aceasta lntimplare. d. de$i Ii fagadui ca se va face sanatos.un medic foarte bun . Ar fi fost firesc.lacerilor. "Si era minios pe nenorocul Iui ~lpe t oamenii care 11suparau ~i-l dadeau ga a.uturor ne. I~i spunea: "lOCmat ~cu m '. rocrre.. . incit Iacind evo ua comparatie intre 0 zi si alt~.. Consultarea noii somitan nu Dku decit sa-i sporeasca lui Ivan !lici indoielile si teama. simtea cum il omoara supararea: dar ~u se ut~a stapini. aceasta ~e~o. Ceea ce contribuia si mai m~lt sa~l ~aut~teasca starea era faptul ca c~t~a~ ca~tl ~~dl. pnn urmare ar trebui sa nu dea importanta t. N-am sa ma gindesc la boala. incepuse sa-s! faca efectul. a dat pes~e rrune aceasta blestemata neplacere. 1 si consulta mereu medici. trebllie sa rna opresc asupra unui singur doctor si sa-i urmez tratamentul. Un prieten al unui prieten . Dar dupa 0 saptamlna. Acum s-a ispravjt. spus dar cu neputinja de infaptuit. nu trebuie sa ma las stapinit de ipohondrie. numai ca 11 puse altfel v A v • v • v A· 78 fntrebarile. pina la vara am sa llrmez cu strictete un tratament. "r.. . Durerea 79 . Cu toate aces tea. sa=~~de~ feama ca revolta impotriva impreJ~ra~Ilor . Intr-una din zile. Un homeopat ii diagnostica boala altfel decit ceilaln ~i-i dadu un medicament pe care Ilici 11Iua in taina timp de 0 saptamina.l~ tot ce-i tu lb ura linistea .ata. 11incurca si mai rau cu intrebarile si presupunerile lui. dar la cea mal rruca tulbu1 . Inrautatirea ca olu m tr-un ritm atit de lent. se cufunda intr-n tristete si rnai mare. Dupa aceea o sa vedem. Ivan Ilici se surprinse ascultind-o cu luare-aminte. Dar cm? co~sulta un medic. ~m~o~.dobora si il cufunda intr-o deznadejde ~um.~l a oamenilor ii inrautateste boala si c~. consulta mereu medici. se intreba: »Oare m-am prostit chiar lntr-atlt? Fleacuri! Toate sint aiureli. Insa rationam:ntullUl e~a cu totul contrariu: i$i spunea ca ~re nevoH~ de liniste. . i se parea ca merge din rau in mai rau si chiar foarte ref~de. cind mcepusem sa rna simt bine Sl medicamentul .faptul. rare de asemenea natura se inta . ~e pute~ amagl. era cu atentia incord. caci deosebirea era prea rruca.Ii puse cu totul alt diagnostic si. nesimrind vreo usurars $i pierzind increderea atit in tratamentele dinainte. intrebindu-se cit adevar poate cupnnd. A9a am sa si fac.

nou si de mare insemnatate. marunca rusetru (si n-are voie) si e in stare sa stea la vint pina la unu noaptea.Dar asa n-ai sa te faci bine niciodata si ne chinuiesti si pe noi. 0 singura data. care erau in plin sezon monden . i se parea ca incepe sa-i miroasa urit din gura. ba se pomenea di pnetenn fac haz de ipohondria lui. iar pofta de mincare si puterile ii slabeau. Ivan Ilici observa ~au i se pa~ea ca observa aceeasi atitudine ciudata fat~ de el. Ivan Ilici simtea ca ajunsese 0 piedica pentru ele. . parca crestea si nu-i mai dadea ragaz. deo80 ~ata/vd~cavn~-1 supraveghez. toti cei din jurullui nU-9i dadeau seama sau nu voiau sa-9i dea seama si credeau ca toate merg pe lume ca inainte. ca sotia lui adoptase 0 anumita comportare fata de boala lui si $i-o mentinea. uita sa le mai ia. ca toti oamenii normali.Dar ieri la Sebek? . Desi se straduiau sa-i ascunda. mai insemnat decit tot ce i se intimplase vreodata in viata. gustul din gura era din ce in ce mai ciudat.indeosebi sotia si fata. ' La tribunal. . iar miine. . ' vreo viria. spunea ea cur. tirindu-l undeva . ..nu intelegeau nimic si se suparau ca-i atit de abatut si de nazuros. Astazi ia picaturile. cind a fost asta? exclama cu ciuda Ivan Ilici. la Piotr Ivanovici. Ivan Ilici isi dadea seama ca atitudinea ei nu era voitii dar asta nu-i usura eu nimic suferinta.11 chinuia mereu. Acest lucru il chinuia pe Ivan Ilici mai mult decit toate. ca la unul care va la~a in ~urind loculliber..oo$tintelor.Ei. ' Din atitudinea Praskoviei Fiodorovna f~ta ~e boala sotului ei se desprindea gindul c~ vinovat de boala este numai Ivan Ilici si ca to~ta bo~l~ h~i este inca 0 neplacere pe c~re 1-0 pricinuieste sotiei. ca si cind acel ceva atit de groaznic si inspaimintator care s: ~uibarise in el si vlaguia fara incetare. cu vioiciunea si aerullui comme il u 81 . ca Ivan Ilici nu poate sa urmeze cu strictete. cu dispozitia lui glumeata. prescriptiile medicului. Comportarea aceasta se manifesta in felul urmator: _ Sa stiti. ba i se parea ca oamenii se uita mar cu luare-arninte la el. Mai cu seama Svart. indiferent de cele ce spunea sau facea el. El vedea ca ai casei . Si asta 0 stia numai el. Nu se putea amagi: ceva inspaimintator.Tot nu puteam sa dorm de durere . -. ca si cum el ar fi avut . ar fi fost eel mai placut sUbiect de gluma. se petrecea acum cu el.nici el nu 5 tira unde -. maninca ce-i este ingaduit si se culca la rimp.

dar lui ii este totuna. cum se mai zvircolise si alta data. plin de energie _ are slem. il irita grozav. 0 . sa-si petreaca acasa toate cele douazed si patru de ore. Ivan Ilid simte ca ~1a pridn~i~ aceasta apasare si ca nu 0 putea alunga. data dintr-ale lui. sa se imbrace. Si trebuia sa se culce cu aceasta constiinta. el si le potrive~te. cu durerea sa fizica. ii patrunde din ce in ce mai mult fiinta. gustul Cludat in gura ~l 1 se pare absurd ca se poate bucura de un slern. Ivan Ilici ramine singur. ceea ce-i mai ingrozitor. Toti isi dau seama ca nu se simte bine si ii spun:' "putem inceta daca esti obosit.faut. impingindu-le spre Ivan Ilici. nu e deloc obosit si termina roberul. mai trage . se dau dirti1e. Odih82 ne~te-te!" Sa se odihneasca? Nu. Sau ii vin bunaoara prietenii sa faca 0 partida si se a~aza la joe. ca 0 otraveste si pe a altora. caruia sa-i fie mila de el. singur. incH nu pot sa i'ntind mina asa departe?" ginde~te Ivan Hid si. sa plece la Curte. uitind cite atuuri iesisera. ca otrava nu-si pierde din tarie: dimpotriva. Iar dimineata va trebui sa se scoale. . . Ei cineaza si pleaca. Partenerul il anunja: Fara atu _ si el sustine doua de caro. politicos si indulgent. aproape toata noaptea avea sa se zvircoleasca de durere. renunta sa ia levatele. pierde ~lemul cu trei mtrari si. constient ca viata lui este otravita. Se desfac doua pachete noi. Ce mai incoace-~colo?Ar trebui sa fie vesel. care ii aminteau lui Ivan Ilici pe. iar daca nu se duce. Si trebuia sa traiasca astfel in pragul sfirsitului. sa scrie. fiecare ora urrnind sa fie un chin pentru el. Se uita la Mihail Mihailovid. pentru a-i face placerea de a le putea stringe fara sa se oboseasca si fadi sa intinda mina prea departe. ingrozit la gind~l ca. fara nici un om care sa-l inteleaga. Ii este groaza sa se gindeasca la ceea ce il face atit de nepasator. Ceilalti stau tacuti posornoriti. caro cu caro: are sapte. de buna seama. sa vorbeasca. Crede el ca sint atit de slab. vede cum Mihail Mihailovici se necaje~te . Dar deo~ata I~an Ili~i s. partenerul sau cum loveste in masa cu mina lui rosie si.i~te durerea surda.c:l ~~re fusese el insusi in urrna cu zece am.

inainte de Anul Nou." Iar isi aminti tot ce-i spusesera medicii. "Nu trebuie sa rna las nu trebuie sa rna las".. apoi din profil. isi cerceta bratele. e un om mort. deplasat. rinichiul deplasat..Da . Praskovia Fiodorovna se intoarse.. nu-i asa? . 0 sa rna due si la Piotr Ivan?vici" (era prietenul care ave a ~ prieten medic). . Lescetitki (era medicul celebru) a spus dimpotriva. 0 clip a. cum s-a desprins rinichiul si cum. Ivan Ilici se indeparta de usa. U~a de la salon era' ~chisa. care isi desfacea singur geamantanul. exagerezi. dar nu izbuti. Praskovia Fiodorovna plecase dupa cumparaturi. $i incerca..Cum exagerez? Tu nu vezi. intii din fata. Intr-o zi. . printr-un efort de imaginatie.Nu stie nimeni. La auzul pasilor lui Ivan Ilici. un tip sangvin. deschise un dosar si incepu sa citeasca. Ivan Ilici inchise usa cu cheia si incepu sa se priveasca in oglinda.. Se apropie in virful picioarelor si incepu sa traga cu urechea. Cind intra in birou. si cumnatul se duse la ea in odaie. sa-l fixeze. lasa minecile in jos. Ivan Ilici era la Curte. spunea Praskovia Piodorovna. viguros. Descuie usa si trecu in sufragerie. porunci sa se inhame caii si se pregati sa plece. se'apropie ~e masa. Mimica fetei confirma insa situatia. Lua fotografia care-I inHiti~a pe el cu sotia si 0 compare cu chipul din oglinda. dar n-am inteles.. .. dadu peste cumnatu-sau. uita-te la ochii lui. trecu in odaie la el. inalta capul si. apoi inca una . il privi tacut. Nikolaev (era un medic) a spus ceva. _ M-am schimbat. Suna. ' 85 ci. ii sosi cumnatul si trase la el. cumnatul sau tacea. "Nu. Dar ce are? . sa prinda acest rinichi si sa-l opreasca. Cumnatul deschise gura gata sa scoata un "vai!". se parea ca trebuia asa de putin pentru asta. Apoi i~i sufleca 84 minecile pina la coate. eo schimbare. dar se stapini. Se ridica. Sint stinsi.v A~a trecu 0 luna. i~i spuse. se intinse pe pat si incepu sa se gindeasca: "Rinichiul. Era o schimbare uimitoare. $i ori de cite ori incerca Ivan Ilici sa mai aduca yorba despre felul cum arata. se plimba acum de colo-colo.. Privirea lui ii dezvalui totullui Ivan Ilici.Nu. se aseza pe canapea si se intuneca la fata.

care avea u~ prieten medic. lua doctoria.. /IDa. Analizind cu de-amanuntul.r»." Stinse lumi~ ~a si se culca pe-o parte . $i de acolo. dura cum spunea Praskovia Fiodorovna. Minca. La ora unsprezece spuse buna seara si se retrase in camera lui. slabind activitatea celuilalt. 11 gasi si statu mult de yorba cu el. se petreceau in organismullui. . se dezbraca si i~i lua un roman de Zola." lsi aminti de doctorie. apoi au cintat: era ac010 si judecatorul de instructie pe care 11aveau in vedere ca logodnic pentru fata. dar tot timpul avea con~tiinta ca aminase rezolvarea unei chestiuni importante de care urma sa se ocupe dupa ce va termina. dormea singur in odaita de linga birou. i~i aminti ca acea chestiune tainica era gindulla intestinul gros. "Numai sa-l iau regulat si sa evit ceea ce-mi face rau: rna si simt de pe-acum ceva mai bine mult mai bine. Veni ceva mai tirziu la masa. Si se duse la prietenullui. In sfirsit. ' 11irita. s-a stat de yorba s-a ~intat la pian. 0 privi incrunt at. lucra._ Unde te duci. Exista un "corp" rnic. Dar nu se las a prada gindului si trecu in salon la 86 ceai. vesel. dupa parerea doctorului. fenomenele care. Intestinul gros se indreapta. Asta se putea indrepta Intensificind energia unui organ. in intestinul gros. are loc absorbtia. nu ma doare: mi-e intr-adevar mult mai bine. ci cazu pe ginduri. Si in inchipuirea lui vazu cum se produce d~rita insanatosire a intestinului gros.. foarte rnic. se va produce 0 absorbtie si lucrurile se vor indrepta. isi spuse. numai ca natura trebuie ajutata. Ivan Ilici isi petrecu seara mai vesel ca alta data. Deodata simti 87 . Aveau musafiri. De cind era bolnav. statu de yorba. cu el. se ridica. Trecu la el. Dupa ce sfirsi cu cititul dosarelor. Citi dosarele. la medic. Jean? il intreba sotia. trecu in birou si se puse de mdata pe treaba. si intestinul incepea sa functIone~e i~ra~i normal. dar un timp nu putu sa se duca la el sa lucreze. dar el nu uita nici 0 clipa ca mai tirziu avea sa se gindeasca iar la intestinul gros. Avea loc absorbt~a. nu-l durea la pipait. asteptind ca medicamentul sa-~i faca efectul si sa-i aline durerea. Aceasta blindete neobisnuita . dar nu se apuca de citit. se culca pe spate. asa e. elirninarea. Ivan Ilici intelese totul. _ Am treaba cu piotr Ivanovici. cu o expresie deosebit de trista si neobi~nuit de bUnda. din punct de vedere anatornic si fiziologic." Incepu sa se pipaie intr-o parte.

rn-am apropiat tot mai rnult si rnai mult de prapastie. Natingiil Eu mai devreme. . Unde am sa fiu cind n-am sa mai exist? Cum? Chiar moartea? Nu. si n-o pot tine pe loc. M-am lovit intr-o parte... Se scula. Dumnezeu1e! exclama el. cunoscut. Mai aproape. dar si ei 0 sa moara. . apoi rnai mult. capul sa i se invirta de amete~la. Dobitocii!" Furia il inabusea. apasa cu ciuda mai tare . lumina din ochi s-a stins. "De ce? Totuna e. de zile' _ poate chiar acum mor. inceputul bolii ." Si prinse sa se gindeasca.Jntestinul gros! Rinichiull isi spuse. 89 . si a doua zi. Oare e chiar moartea?" Si iar 11cup rinse spaima. se millie pe taburet. ~~ rna sfirsesc? Si nu e yorba decit de saptanuru.azu lucrurile sub cu totul alt aspect. vru sa aprinda luminarea. glasuri si refrene. pleaca. pentru toti in af~ra de ~e. siciitoare. nu vreau!" Se ridica din pat. Am fost aici ~1 acum plec acolo! Unde?" II trecu:a fi~r~. de dupa usa. nimicitoare. surda. in gura. sa rna gindesc bine la toate. "N-am sa mai exist . e yorba de viata si de . moartea. In disperare. si nu le e . indaratmca. Si iata-ma acum sfirsit.~Doan:::ne. bijbii cu miinile tremuratoare. incepu sa caute 'chibriturile. scapa luminarea si sfe~nieul pe [os si cazu din nou in pat. Iar. Nu se poate ca toti sa fie vesnic sortiti sa treaca prin aceasta spaima ingrozitoare. 88 mila. acela~i gust scirbos. .i-l rasturna.. Da. isi spuse. . dupa aceea acreala. tristetea. sirnti ca se inabusa se apleca. si n-o sa se mai ispraveasdi niciodata!" $i deodata v. Nu auzea decit batmle rmrrui. iar. Si 0 greutate chinuitoare. 11apasa pe suflet. . "Nu e chiar asa: trebuie sa rna linistesc. pe urma medicii. nici de rinichi. 's~ rezema in cot de un taburet.) Lor le e totuna. Si puterile s-au imputinat.iar durerea cunoscute. Da. moarte.st ~umina si aeum e intunerie. Nu-i yorba nici de intestinul gros. Moartea. Da. Acum se veselese. privind cu ochii des~hi. Ei cinta! (Auzea ca din departure. $1 mmem din ei nu stie si nici nu vrea sa stie. Ma gindesc la insanatosirea intestinului. iar medicii: " si asa . s-o iau de la inceput. Inima incepu sa i se stringa. Da. De ce sa rna amagesc? ?are ~u ~ limpede. '~i acum se duce. am avut viata in mine. la inceput m-a durut putin. cind de fapt e yorba de moarte. res~l~at~~ i se opri. a venit moartea.. pe perna. ei mai tirziu: dar si ei 0 sa pateasca la fel. iar eu rna gindesc la intestinul gros. tot rnai aproape. Taburetul il jena si ii stirni durerea. A ~o. dar am fost acelasi si in ziua aceea.. de neindurat.si atunci ee-o sa fie? N-o sa fie nimie..~i ~ intuneric.

Ea iesi si aduse 0 luminare.. Poate da Dunmezeu si adormi.sufocindu-se. de parca ar fi alergat 0 versta si 0 privea cu ochi ficsi. Si intr-adevar ea nu pricepu. rasuflind repede si greu... EI zirnbi amar si raspunse: "Nu. tur .Stii ce.Ni-mic .~oapte buna. apoi se apropie si II saruta pe frunte.. Ridica luminarea. il gasi stind tot a9a. Jean. pe spate si cu privirea in tavan. i-o aprinse si iesi in grab a.. Praskovia Fiodorovna ii petrecea.. In clipa aceea. Ea clatina din cap sise aseza putin. Asta insemna sa-l cherne pe celebrul doctor fara sa se mai uite la bani. ' -Da . L-am rasturnat din greseala. lICe sa-i mai spun? Tot n-o sa priceapa"." Ea mai statu putin. Jean? . ~n clipa aceea 0 ura din adincul sufletului 91facu 0 sfortare ca sa n-o respinga. Am ras ..Nimic. gindi el. Auzi cum cade ceva si dadu buzna inauntru. Cind se intoarse. 90 . -Ce ai? . EI statea culcat.. nat .. . . . musafirii plecau.Ce ai. . trebuia sa petreaca musafirii.. asteptind chiar atunci moartea. rna gindesc sa-l chernam pe Lescetitki acasa. . cazu pe spate.Ce ai? Ti-e rau? -Da.

iata! isi spunea el. sanatoase. si rationamentul. dar n-am simtit nimic: . si nu numai gindul. Ar fi prea groaznic. cu jucariile. Nu se poate . atit eu . sa-l alunge cu ajutorul unor ginduri intemeiate. cu mama. eu. care i-a placut atit de mult lui Vania? 92 Oare Caius a sarutat rnina mamei si i-a auzir fo~nind rochia de matass in falduri? Oare Caius facea scandal pentru pirosti la Scoala de Orept? Oare Caius a iubit cum a iubit el? Oare era in stare sa eonduca 0 sedinta ca ell Intr-adevar. eu Mitia si cu Volodia. e. un om in general. adolescentei si tineretii. Dar gindul. Daca ar trebui sa mar si eu. cu toate bucurule 91tnstetile copilariei. nici nu era in stare sa-l inteleaga.ra eu to~l just· dar el nu era nici Caius.VI Ivan Ilici vedea ca moare ~i-I stapinea 0 necurmata deznadejde. Caius e murito. dar nici nu-l intelegea. cu doica.i se paruse toata viata valabil numai in eeea ee-l privea pe Caius. Chema pe rind al te gind uri in locul acestui grnd. cit ' si prietenii mei ne-am dat seama ca nu se poate intimpla cu noi ceea ce se intimpla cu un Caius. dar eu. A simtit oare Caius mirosul mingii vargate de piele.Kat~~a. Acela era Caius. ca si Caius. Si acum. apoi c~.. mi-ar fi spus-o vocea mea launtrica.. cu gindurile mele . cu totul deosebita de altii: el a fost Varna.si totusi asa e. nevalabll. $i e cu neputinja sa trebuiasca sa mor si eu. bolnavicios. si nu numai ca nu se putea obisnui eu acest gind. cu sentimentele.eu sint cu totul altceva. el a fost totdeauna 0 fiinta deos~bita. In adincul sufletului simtea ca moare. A9a simtea . cu tot entuziasmul. atunci as fi simtit. Vania. eu tata. Cum? De ce oare? Nu putea sa inteleaga si cauta sa alunge gindul. deci Caius este muritor . Exemplul de silogism pe care il invat~se din cartea de logica a lui Kizeveter .Cams este om oamenii sint muritori. dar nu si in ceea ee-l privea pe el. cu vizitiul. si s~ cuvine sa rnoara. ruci un om In gen~ral. Ivan Ilici. ca pe un gind nelogic. Nu se poate. nadajduind sa gaseasca in ele un sprijin. realitatea insa9i ii aparea din nou in fata. Cauta sa se intoarca la ~irul gindurilor care odinioara lasau in umbra gin93 .

Iar ca sa scape de aceasta stare.ce era mai rau . si se rezema cu amindoua miinile slabite de bratele fotoliului de stejar." Si se ducea la Curte. se apleca. se incurca. ridicind ochii si indreptindu-se in jilt. $1 . ca nici slujba nu-l mai poate scapa de ea. ill salonul unde cazuse si pentru aranjamentul caruia ~ cu~ isi s~~ne~ cu ironie amara . se straduia sa-si vina in fire si de bine. ducea sedinta pina la cap~. iar el sta impietrit. doar in ea mi-am gasit rostul vietii.i~i jertfise viata. . ' ~~illta ca activitatea lui de magistrat nu-l mai ajuta sa-si ascunda.e p~r~a ea izbutise sa strabata prin toate. cu ochii stinsi si se intreba: "Gare numai ea sa fie realitatea?" Uimiti. ~l rurruc n-ar mai fi putut-o face nevazuta. Apoi se dezmortea. ~e rau. I se intimpla in ultima vreme sa intre in salonul pe care singur il aranjase. se aseza cum ii era altadata obiceiul. De la 0 vreme. apoi i~i alunga gindul de la ea. Dar brusc. Cauta provenienta ei si 0 . il lasau s-o intrezareasca iarasi. judecatorul stralucit si 94 subtil. isi lua dosarul mai aproape. rostea formula de rigoare si incepea procesul. intra in yorba cu colegii. sa se uite la ea si fara sa f~~a nimic altceva. indepartind de el toate indoielile. ci numai pentru ca el s-o ia ill searna.ea i se impunea nu pentr_u ~a el sa faca ceva. Ivan Ilici isi petrecea mai tot timpul incercind sa retraiasca clipele de odinioara.. facea greseli. nimicea ideea mortii. Ivan Ilici era m:r~u in cautarea altor paravane. nu mai avea acum aceeasi putere. durerea dintr-o parte i~i incepea actiunea distrugatoare. pentru scurta vreme pareau a-i fi adus scaparea: dar indata. dar ea isl continua actiunea si ii aparea in fata ochilor. colegii si subalternii vedeau ingrijorati cum el. imbrati~ind ginditor publicul cu 0 privire distrata. tot ceea ce inainte ascundea pentru el. Dar. pe care sa ~l le puna in fata. caci stia ca boala i se tragea de la acea lovitura: intra si vedea pe masa lacuita 0 zgirietura. 95 . ciudat lucru. fara a se narui cu totul.dul mortii. iar paravanele ii apareau in cale si. ce voia el sa ascund~. ca inainte. sa se chinuias~~ ingrozitor. se uita la el. fara a se sinchisi de desfa~urarea procesului. cind vechile senti mente il tinusera departe de ideea mortii. Bunaoara i~i spunea: "Am sa rna ocup de slujba. spre colegul sau.t~ ill cele dill urrna se intorcea acasa trist cu con. cum facea si inainte. Ivan Ilici isi pleca mai intii urechile la ea. d. schimba citeva cuvinte in ~oapta si apoi deodata. acoperea. in toiul ~edintei.

. Si totusi asa este!" ' Se ducea in birou. dezdoind ornamentul. elle certa. sotia ii spunea: "Lasa oamenii sa mute. In trad. nu era nimic de facut.ed. se supara: dar asta era bine.intr-un loc era rupt.. dar el tot mai nadajduia ca ea se va face nevazuta: fara sa vrea.. indoit la un colt. ea i se arata din nou prin paravan si el 0 zarea.. fotografiile intoarse -. isi pleca urechea la durerea pe care 0 simtea intr-o parte . I ce stupid! Nu se poate! Nu se poate . iarasi iti fad rau!" Si deodata. in fata acestui paravan. pentru ca uita de ea. La ce bun toata stradania? "Sa fie adevarat ca aid. Raminea'intre parru ochi cu ea. se culca si iarasi ramu:ea singur . Chema lacheul sa-l ajute sau 11ajutau fata si sotia: ele obiectau. tot asa il durea. punea totul cu grija in buna rinduiala. aproape de flori. nu putea uita -. n-o mai vedea. Dar in clipa in care se apuca sa mute singur ceva din loc. il contraziceau. iar ea .: aranjarnent (n.descoperea in ornamentul de bronz de pe album. Se ivise.nu se schimbase nirnic. Doar sa se uite la ea si sa ing!. suparat pe neglijenta fetei si a prietenilor ei . a vedea. aranjat de el cu atita dragoste si. cu ea. 96 . Lua albumul scump. era acolo ~i-lprivea tinta de dupa flori. Pe urrna ii venea ideea sa mute tot acest etablissemeni' cu albume in alt colt..).. mi-am pierdut viata ca intr-un asalt? E oare eu putinta? Ce groaznic.ete de spaima.

. si mai eu seama el. dar de fiecare data era un chin: 11chinuia murdaria. data. indecenra.de buna seama pentru a nu-l supara pe bolnav -.toata lumea isi dadea seama ca singurul interes pe care Ivan Ilici mai prezenta pentru ceilalti era Asas: stie cind va las a in sfirsit locul vacant. rididndu-se de pe oaia si nefiind in stare sa-~i traga pantalonii. Ii gateau anumite mincaruri. Dar nici asta nu-l usura. si fiul. ca ceva nou. prezenta acestui om imbracar in straie ruse$ti curate. mereu vesel si senin. in a treia luna a bolii lui Ivan Ilici. cazu pe fotoliul moale si se uita cu groaza la neputincioasele lui pulpe dezgolite. 11 stingherise pe Ivan Ilici.ucat~le 11 pareau din ce in ce mai serbede. 99 mel: A~~ n o 98 . dM apoi deveni tot atit de ch~nuitoa:e sau poate chiar mai chinuitoare decit adevarata durere. care se cam implinise cu hrana de 1a eras. pe care 0 simtea chiar in stare de somnolenta. curat. dar toate b.VII Cum de s-a ajuns pina aici. Ghera~im intra in odaie intr-un sort curat din pinza groasa de casa si 0 cama$a curata de stambi'i. Totdeauna venea sa le scoata rindasul Gherasim. fara sa-l priveasca pe Ivan I1ici. oarecum la inceput. medicii. Dorrnea din ce in ce mai putin: ii dadeau opiu si ii faceau injectii C~l ~:lOrf~~a. treptat. cu minecile suflecate pe bratele tinere si vinjoase si. se apropie de oala. la linia vizibila a muschilor Pasind U$Of cu cizmele groase si rasp indind mirosul placut de catran cu care erau unse si aerul proaspat de iarna. pe nesimtite. Dar tocmai in acest lucru neplacur isi gasise Ivan Ilici 0 mingiiere. din ce in ce mai gretoase. Tristetea inabusita.. Gherasim era un taran tinar. si cunostintele. stapinindu-$i bucuria de a trai care ii stralucea pe fata . mirosul si constiinj. potrivit pr~~ scriptiilor medicuIui. cind l~ ~a scapa pe cei din jur de povara ~rezentel lui cind va scapa el insusi de suferinte. ca trebuie sa fie de fata alta persoana. 11 U$Urase . si servitorii. Pentru nevoile intime ii amenajasera special anumite "obiecte". La Inceput. da~ lucrurile ajunsesera pina acolo sotia ~~ fiica. e greu de spus. proaspat. deoarece totul a mers incet. care facea treaba aceasta dezgustatoare.

. fara sa-l trinteasca. . boierule? Si lui Gherasim ii lucira ochii si i se vazura dintii albi. nu-i asa? Iarta-ma. Gherasim tresari.Gherasime. ai vreo treaba . Si-i ridica iarasi " . Gherasim se apropie. .. . pe toate.Iti vine greu sa faci treaba asta. il puse usor. asta: pune-mi picioarele pe el. Lui Ivan Ilici i se parea ca se simte mai bine cind Gherasim ii tinea picioarele in sus. pina 1a sofa si 11 aseza.Ce mai ai de facut? 101 . se simti mai prost. isi facu treaba ca de obicei si iesi calcind usor. Dar Ivan Ilici se simtea atit de bine cu el. ii raspunso Gherasim. vinjoase. picioarele ~i-i puse perna dedesubt..Da' se poate. vorbests cu boierii. ajuta-ma. speriat sa nu fi gresit cu ceva. . tinara. vino-ncoace. Peste cinci minute. incit nu vru sa-l lase. ~i-i aseza lui Ivan Ilici picioarele pe scaun. il duse Ce usor. cum il lasase. buna.Mi-e mai bine cind rni-s picioarele mai sus. -Da! . tot atit de usor cum calca. 11cuprinse pe Ivan Ilici cu bratele lui putemice ~i-l ridica.. Ridica-ma. te rag. si pe Dmitri l-am trimis undeva. Ivan Ilici sedea tot in fotoliu.Gherasime. Mi-e greu singur. nu. De ce sa n-o fae? Doar sinteti bolnav! $i eu miinile lui indeminatice. Cherasim se apropie.Multumesc.. Cind i le las a jos. ii spuse Ivan !lici. Gherasim aduse scaunul. sustinindu-l cu 0 mina: cu cealalta ii trase pantalonii si vru sa-l aseze. simpla.Nu. pe care oamenii de 1a oras' il invatasera cum se . Ce sa fac? . sa traiti. . Ma simt mai bine cind stau cu ele sus. le faci Gherasim zimbi iarasi si dadu sa pIece. pasind tot atit de usor. Pune-mi perna aceea.Uite ce te rog: apropie-mi scaunul acela . tara nici 0 sfortare si parca 100 fara sa-l atinga. . lasindu-l lin pe podea. tineri. Gherasim facu si asta. pe care de abia incepuse Sa mijeasca barba. Dar Ivan Ilici il ruga sa-l duca pina 1a s~fa.Gherasime. Gherasim. 11 ajuta sa mearga.. ii spuse dupa ce omu1 puse la loc oa1a curata. exclama eu 0 voce stinsa Ivan Ilici. se intoarse. ce bine . si i~i intoarse repede spre bolnav fata proaspata. acum? il intreba el. Ivan Ilici se simti mai bine cita vreme Gherasim Ii tinea picioarele in sus.

dar voiau sa-l faca si pe el compI ice la minciuna lor. boierule? rasim ridica picioarele. Minciuna. De atunci. Mai am timp._ Am facut tot. _ Atunci tine-mi picioarele poti? _ Cum sa nul Se poate. Ivan Ilici 'ii porunci lui Gherasim sa se aseze si sa-i tina picioarele.acea n. Iar aceasta minciuna il chinuia. era infiorator de chinuitor pentru Ivan Ilici. al draperiilor. asa ca lasati eel putin minciuna deoparte.. adesea.si apoi moartea." Dar nu se incumeta niciodata sa Ie vorbeasca astfel. cu simplitate si cu 0 bunatate care il induiosa pe Ivan Ilici. cind umblau cu marafeturile lor. forta si vitalitatea celorlalti il suparau. El insa stia ca orice s-ar face n-o sa ajute la nimic. mai sus. Vedea actul cumplit.N-aveti gr·ja . starii lui.. si lui Ivan Ilici i se paru ca in aceasta pozitie nu simte deloc durerea. ca tot ce trebuie sa faca este sa fie calm si sa se ingrijeasca. al carei obiect era el. iar in timpul asta statu de vorba cu el. fiindca nu numai ca-l minteau in privinta gravitan. Ghe- lemne pentru miine. numai forta si vitalitatea lui Gherasim nu-l amarau. fiindca nu voiau sa recunoasca ceea ce stiau cu totii si ceea ce stia si el. minciuna asta menita sa coboare actul cumplit si solemn al mortii sale la nivelul vizitelor lor. inspairnintator. 102 dar ca nu moare. ca 0 sa-i pricinuiasca doar suferinte si mai chinuitoare . ci dimpotriva. Si. cu bunavointa. ar raspindi un miros urit -. il punea sa-i tina picioarele pe umerii lui si statea de vorba cu el. Stiti si voi. mai am doar sa sparg asa. si atunci totul are sa fie bine..cam ca aceea a cuiva care. Gherasim le facea pe toate in chip firesc. 0 abatere de la 103 . intrind intr-un salon.. lucru curios. minciuna asta. Si ciudat. chiar la nivelul unei abateri .Dar cu lernnele ce faci? .inciuna socotita de tor necesara. prin care pretindeau ca e numai bolnav. Ivan Ilici incepu sa-l cheme din cind in cind pe Gherasim. intr-o oarecare masura. Sanatatea. al rnortii lui coborit de cei din jurul sau la nivelul unei neplaceri inspaimintatoare si. era gata sa le strige: "Incetati cu minciunile. in ajunuI mortii sale. stiu si eu ca trebuie sa mor. . al nisetrului care se serveste la masa . i se parea ca se simte mai bine cit timp Gherasim ii tinea picioarele ridicate. Cel mai mult 11chinuia pe Ivan Ilici minciuna _. il chinuia. il linisteau.

eu putinta: si totusi 0 dorea.sau ca 0 urmare a ei -. isi spunea parerea cu privire la importanja unei decizii a Casatiei. In afara de aceasta minciuna . sa se alinte. si in loc sa plinga ori sa se alinte. tutuindu-l. uneori. sarutat. in clipele de dupa 0 indelungara suferinta."eonvenienta sociala" careia el i~i inchinase intreaga viata: i~i dads. Ivan Ilici lua din obi~nuinta un aer serios. adauga: "Ei. Aceasta minciuna dinjurullui si dinauntrullui Ii otravea eel mai mult lui Ivan Ilici ultimele zile din viata. vroia sa fie dezmierdat. dad n-ai fi bolnav . parea ca se implinests ceva din dorinta lui. nespus de chinuitor pentru 104 Ivan Ilici era ca nimanui nu-i era mila de el asa cum ar fi vrut el sa le fie: Ivan Hid vroia uneori... 0 data. si. tocmai pentru ca si-o cheltuia pentru un om care moare si pentru ca nadajduia ea se va gasi la timpul sau cineva care sa se osteneasca tot asa si pentru el. ~a in barba i s-au ivit fire albe si ca de aceea asa eeva nu era. mai am timp sa dorm". consilierul Sebek. in virtutea ~nertiei. si oricit de rusine i-ar fi fost s-o recunoasoa.a seama ea nimeni n-o sa-l compatimeasca.numai cu Gherasim. si de aceea raporturile eu Gherasim ii aduceau alinare. numai lui ii era mila de el.a la capatiiul lu]. sau cind. sa plinga :. fiindca nimeni nu incerca eel putin sa-l inteleaga. dar iata ca sosea un eoleg. Ivan Ilici. dar ca totodata ii era mila de boierul neputincios. vroia ca dneva sa-l compatime~scva fel ~a pe _uncopil bolnav. De aceea Ivan Hid se simtea bine. cind Ivan Hid il trimise sa se cuke: ii spuse de-a dreptul: . Se simtea bine cind Cherasim ii tinea citeodata nopt. . Ivan Ilid ar fi vrut sa plinga. dar asa . gray. asa cum sint dezmierdati si linistiti copiii. staruind cu incapatinare in opinia lui. In raportunle ~u Gherasirn. Numai Gherasim il intelegea. spunind: "Nu va ingrijiti de mine. intregi pieioarele pe umerii lui si nu voia sa plece..Toti 0 sa murim! De ce sa nu-mi dau osteneala? vrind sa spuna cu aceste cuvinte ea lui truda nu-i parea apasatoare. sfirsit.. Stia ca e mare consilier. de ce sa nu te slujese?" Numai Gherasim nu mintea: din toate reiesea ca numai el intelegea despre ce e yorba si nu soeotea ca trebuie sa-i ascunda.

da-mi doctoria. nu e nevoie. aceeasi durere surda. de cum simti gustul dulceag. Toate astea sint nerozii. Nu. gindi si-i zise doar: .Nu." Si incepu sa geama. da-mi un ceai." Lua lingura si inghiti lichidul. . Nu. "Sa incerc poate totusi sa beau un ceai". care nu-l lasa 0 clipa: mereu constiinta vietii care se stinge fara putinta de irnpotrivire. Cum sa fad sa ramina valetul aici? Da. incet. nu-mi mai ajuta. de tris107 .Piotr..Dori ti un ceai? . cit de spaima ei. medicamentul. durerea. minciuni.numai ea singura era realitatea.VIII Era dimineata. vineri ori duminica . trase la 0 parte perdeaua si incepu. cumplita si hida . Lui Ivan Ilici i se facu frica sa stea singur.ii era totuna. . Ivan Ilici gemu nu atit de durere. Ca era dimineata ori seara.Opt si jumatate. Ceilalti s-au sculat? . "Nu. iar Praskovia Fiodorovna rru-a poruncit 5-0 trezesc dad intrebati de dumneaei. isi spuse. Adu-mi ceaiul. eu . Pi~tr iesi. "De ce nu? Poate ~a to~ ~~i n:ai ajuta doctoria. Da . . La ce bun sa mai tii socoteala zilelor.murdaria. dezordinea". Era dimineata numai pentru ca Gherasim pleca si pentru ca veni Piotr. Ramas singur. ceasurilor? ..Ce doriti? -Ceasul. dar care rnai dainuie: moartea care se apropia. lasa-ma. gindi!?i nu raspunse decit: -Nu. . Vasili Ivanovici (vorbea de fiuI lui) a plecat la liceu. cu neputinta de inlaturat. hotari el. Piotr Iua ceasul.Nu doriti sa treceti pe sofa? "Vrea sa deretice in camera si il incurc. minciuna. Valetul se apropie slugarnic: . care-i era la indemina si i-I intinse. nu mai credo Dar durerea. chinuitoare. sa faca curat. du-te. Ivan Ilici intinse mina. 106 Valetul se mai invirti ce se mai invirti prin camera. diminea ta boierii beau ceai". Piotr se intoarse. Porunciti s-o trezesc? ' Nu. cunoscut. v - Piotr se indrepta spre usa. daca m-ar lasa rnacar 0 clipa. care stinse luminarile. era la fel.Respecta rind uiala. valetul. iar celelalte toate .. saptaminilor.Nu... '.

tete. "Mereu acelasi si acelasi lucru, aceleasi nesfirsite zile si nopti. Daca ar veni mai repede! Ce sa vina? Moartea, bezna. Nu, nu. Orice e mai bine decit moartea!" Cind Piotr se intoarse cu ceaiul pe tava, Ivan Hid il privi mult timp buimac, neintelegind cine e si ce vrea. Privirea lui 11za~a~ ci pe Piotr. Si cind Piotr se zapaci, Ivan Ilici isi veni in fire. , - Oa, zise el, eeaiul... bine, pune-l aici. Dar mai intii ajuta-ma sa rna spal si sa-mi pun 0 camasa curata, A. ~~ Si Ivan Ilici incepu sa se spele. Isi spala miWle, fata, dintii, oprindu-se mereu cite un timp din spalat: apoi se pieptana, privind~-se in oglinda. Se ingrozi: era infiorator ma~ c~ searna cum i se lipea parul de fruntea palida. Cind Piotr ii schimba carnasa, Ivan Ilici, dindu-si seama ca il va cuprinde groaza si mai m~lt cind i~i va privi trupul, n~ se uita citusi de putin 1a el; acum era ?ata. lsi ~u:e halatul, se inveli cu patura sr se aseza in fotoliu la ceai. Un moment se sim]i improspatat, dar de cum incepu sa-si bea ceaiul. .. iar acelasi gust, iar aceeasi durere. ASe. ca~ni sa-~ bea pina la sfirsit si se culca, intinzindu-si picioarele. Dupa ce se culca, ii dadu drurnul lui Piotr.
108

Totul era la fel. Ba intrezarea 0 Iicarirs de speranta, ba il ineca un val de deznadejds, mereu msa aceeasi durere, mereu aceeasi tristete, mereu acelasi lucru. Cind era singur, se sirntea groaznic de trist; ar fi vrut sa cherne pe cineva, dar stia dinainte ca e si mai rau eu altii fuga el. "Macar de mi-ar face iar morfina, sa nu fiu constient, Am sa-i spun doctorului sa-rni dea ceva. Asa e cu neputinta, cu neputinra." Si astfel trecu un ceas, doua, Dar iata ca se aude soneria in vestibul. Poate ca-i doctorul. Chiar doctorul e - proaspat, voinic, gras, vesel, avind aerul sa spuna: "Vad ca sinte]i alarmat; un moment. .. si Ie aranjam noi pe toate." Doctorul stie ca acest aer nu-si are rostul aid, dar si I-a luat 0 data pentru totdeauna si nu-l mai poate lepada, ca un om care ~i-a pus de dimineata fracul si a plecat la vizite. Ooctorul i~i freca miinile incurajator, consola tor. - Am miinile reei. E un ger strasnic. a clipa numai, sa rna incalzesc, spune el cu un aer care da a intelege eelnu trebuie decit sa ai rabdaro pina se incalzeste, iar dupa ee se incalze~te, face el ca toate sa mearga cum trebuie. - Ei, cum 0 mai. .. Ivan Hid simte ca doctorul ar vrea sa spuna: "Ei, cum 0 mai dud?", dar, ca si el, i~i
109

da seama ca nu poate intreba in felul asta si atunci spuse: - Ei, cum ti-a fost asta-noapte? Ivan Ilici se uita 1a doctor, ca si cum l-ar intreba: "Nu ti-e rusine obrazului sa minti in asa hal?" Dar doctorul nu vrea sa priceapa. Si Ivan Ilici ii raspunde: - Tot asa ... groaznic. Durerea rna tine intruna, nu slabeste deloc. Macar dati-mi ceva! - A$a sinteti voi, bolnavii. Ei, acum cred ca m-am incalzit: nici pedanta Praskovia Fiodorovna n-ar avea nimic de zis impotriva temperaturii me1e. Pot sa-ti dau buna ziual Si doctoru1 ii strinse mina. Lasind 1a 0 parte tonu1 glumet de pina acum, doctorul, cu un aer serios, incepe sa examineze bolnavul, ii ia pulsu1, temperatura,l1 asculta, 11ciocaneste. Cu toate ca Ivan Ilici stie foarte bine si nu se indoieste nici 0 clipa ca toate astea nu-s decit prostii si minciuna goala, cind doctorul se aseza in genunchi, aplecindu-se deasupra lui, si isi 1ipi urechea cind mai sus, cind mai jos, facind cu un aer important fe1urite figuri de girnnastica, el se lasa dus de jocul doctorului, cum se las a inainte furat uneori de pledoariile avocatilor, desi stia foarte bine di mint si pentru ce mint.
110

Do~torul 11 mai ciocanoa, stind in genunchi pe sofa, cind se auzi fosnind la usa rochia de matase a Praskoviei Fiodorovna care-l mustra pe Piotr ca nu-i anuntase vizit~ doctorului. ' Intra, isi saruta sotul si incepu indata sa explice ca era sculata de mu1t si ca numai din pricina unei neintelegeri nu fusese acolo cind a venit medicul. Ivan Ilici se uita 1a ea, masurind-o din o.chi, si 0 invinui atit pentru prospetimsa, cit $1 pentru carnaria ei, pentru pie1ea rniinilor si a gitului, pentru 1uciul parului si scinteierea ochilor plini de viata. 0 ura din toata puterea sufletului. Chiar atunci cind Praskovia Fiodorovna II atingea, se simtea rascolit de un val de ura impotriva ei. ' Atitudinea ei fata de el si de boa1a lui ramases~ ac~ea$i. Dupa cum doctorul adoptas~ 0 atitudine fata de bolnavi, pe care n-o mal putea schimba, tot asa si ea adoptase una si aceeasi atitudine fata de el- sus tinea ca e1 nu face ce trebuie, ca numai e1 e vinovat, ~i-1mustra dragastos pentru asta - atitudine pe care nici ea nu si-o mai putea schimba. - Nu vrea deloc sa asculte! Nu ia 1a vreme doctoria. Si, mai ales, se culca intr-o pozitie care se vede ca-i face rau: cu F icioa111

rele in sus. Si povesti cum 11pune pe Gherasim sa-i tina picioarele sus. Doctorul zimbi blind si cam dispretuitor: Ce sa-i faci, asa-s bolnavii; nascocesc uneori " , prostii dintr-astea; dar trebuie sa-i iertam." Dupa ce sfirsi cu examinarea, doctorul se uita la ceas , si atunci Praskovia Fiodorovna , il instiinta pe Ivan Ilici ca. fara a tine seam a de ce-ar spune el, ea l-a chemat pe doctorul eel vestit, pentru ca, impreuna cu Mihai Danilovici (asa 11chern a pe medicul casei), sa-l examineze si sa-si dea parerea. - Te rog sa nu te impotrivesti, 0 fac pentru mine, spuse ea ironic, lasind sa se inteleaga ca de fapt face totul pentru el si ca tocmai de aceea n-are dreptul s-o refuze. El tacu si facu 0 strimbatura. Simtea ca , , minciuna care il inconjura se incilcea in asa fel, incit era greu sa mai pricepi ceva. Tot ce facea in legatura cu e1era numai in interesul ei, dar socotea ca face un gest extraordinar spunindu-i ca face totul pentru ea (cind de fapt chiar pentru ea 11facea), pentru ca din asta el sa deduca contrariul. Intr-adevar, la unsprezece si jumatate sosi celebrul medic. Si iara~i incepura ascultarile si discutiile importante - am de fata cu el, cit si in cealalta camera - despre , ,
112

rinichi, despre intestinul gros, apoi intrebari si raspunsuri, cu un aer important, incit iarasi, in locul adevaratei probleme a vietii si a mortii, care singura statea acum in fata lui, aparu problema rinichiului si a intestinului gros care nu functionau cum trebuie si pe care acusi-acusi vor tabarl Mihai Danilovici si , , , somitatea medicala, silindu-le sa functioneze cum trebuie. Medicul ce1ebru i;;i lua ziua buna cu un aer grav, dar nu disperat. Iar cind Ivan Ilici, cu ochii sclipitori de teama si nadejde ridicati spre el, il intreba sfios daca mai poate spera intr-o insanatosire. doctorul raspunse ca nu poate garanta, dar ca aceasta posibilitate nu e deloc exclusa. Privirea plina de speranta cu care Ivan Ilici il petrecu era atit de jalnica, incit, vazind-o, pina si Praskovia Fiodorovna incepu sa plinga atunci cind iesi pe usa biroului ca sa achite onorarul celebrului medic. Inviorarea provocata de sperantele trezite de doctor in sufletullui Ivan Ilici nu tinu mult. Din nou aceeasi camera, aceleasi tablouri, draperii, tapete, sticlute si acelasi trup, zbatindu-se in suferinta. Incepu sa geama; i se facu 0 injectie si i$i pierdu cunostinta. Cind isi reveni, era pe inserate: i se aduse masa. Cu mare greutate mind purina supa:
113

Inca de dimineata ii spusese ca aveau in seara ace:a bilete la teatru. cu trupul tinar prea dezgolit. numai Vasia 11 intelegea si suferea 0 data cu el. dar ca loja era curnparata si ca merge si fata. cearcane al carer tile Ivan IIici il cunostea. si tinuta ei 11jigni. in afara de Gherasim. tenor franeez eelebru In epoca (n. 114 . plina de vigoare. ar vrea sa intre si Fiodor Petrovici (logodnicul). si Petriscev (jud~ca: torul de instructie. in uniforma noua. cu 0 manusa alba pe mina in care tinea c1acuF. -Sa intre! Intra fata.). si ca nu-i poate las a singuri. suferintelor si rnortii care erau 0 piedica in calea fericirii ei. Lui Ivan Ilici i se parea ca. il intreba de sanatate. si nu pentru ca sa afle ceva. cu pieptul ei mare str!ns mai tare ca de obicei si usor pudrata. 0 pla cere care cultiva si dezvolta simtul estetic al copiilor. pe la sapte. trup care pe el il facea sa sufere atit si pe care ea il expunea. Dupa cina. strins intr-un guler alb. Iar privirea speriata si compatimitoare a acestuia era inspaimintatoare.A. numai pentru ca sa intrebe. la fel ca inainte. in frae. din nou 11 astepta noaptea. dupa cum isi dadu el seama. gatita. fiindca stia bine ca nu are ce afla: apoi incepu sa-i spuna ceea ce trebuia sa-i spuna: ca nu s-ar fi dus pentr~ nimic in lume. In urma lui se furi9a neobservat si liceanul. dar parca vinovata de ceva. Ii fusese totdeauna mila de baiat. da. Isi ascunse supararea cind l~i aminti ca el insu~~ staruise sa cumpere loja si sa mearga cu totii la teatru.in urma insistentelor lui. Praskovia Fiodorovna intra multumita de sine.ed. 2 Palarie eu 0 calora lnalta. Ca ei i-ar fi facut placere sa stea cu el. Dar sa-i promita ca si in absenta ei va face tot ce-i prescrisese doctorul. logodnicul fetei). ~ loja. cu gitullung si slab.ed.apoi din nou. sanatoasa. intra in camera Praskovia Fiodorovna. coafat ala CapouP. 115 . bietul de el.). Dar el uitase. eilindriea (n. inmanusat. de buna seama indragostita si revoltata impotriva bolii. imbracata intr-o rochie de seara. cu pantaloni negri mgu$ti lipiti de pulpele-i puternice. Helene. dar. I Dupa Victor Capoul (1839-1924). eu cearcane adinci sub ochi. Se poate? Si Liza. Se a~eza. eu un urias plastron alb. Intra si Fiodor Petrovici. luasera 0 . Venise Sarah Bernhardt ill turneu si .

asa cum sint. fu raspunsullui la intrebarea lui Piotr.ed. Fiodor Petrovici 11 intreba pe Ivan Ilici dad 0 vazuse vreodata pe Sarah Bernhardt. Trebuiau sa iasa din aceasta situatie. Ivan Ilici privea inaintea lui. $i ceilalti se uitara si tacura. se dadu de gol. de . dar nimic nu-i putea scapa. Toti erau inspaimintati la gindul ca. Dupa iesirea lor. Praskovia Fiodorovna spuse ca e extraordinar de bine intr-un anumit rol. Fiodor Petrovici se uita la Ivan Hid si tacu. Vrind sa ascunda ceea ce simteau cu totii. apoi zise: . 116 .p1ecase 0 data cu ei. dar durerea ramasese. tacerea. trirnite-mi-l pe Gherasim.Dad vrem sa mergem. Urrna 0 clip a de tacere. spuse ea.Da. cu ochi sdnteietori.vesnic aceeasi. atunci e timpul sa plecam. Ivan Ilici nu intelese la inceput ce ii intreaba. cumplit. " sanatate. care unde l-a pus. .).Toti se asezara si il intrebara iarasi. Se isca 0 discutie intre mama si fata. Se porni 0 discutie despre eleganta si realismul jocului ei . aceeasi spaima il apasau. Toti se ridicara.si totusi. Ea rupse I Drama in cinci acte. se apropia. Fata 0 contrazise. ar putea sa iasa din minciuna aceea conventionala si atunci vor vedea lucrurile limpede.Nu. . parca furios pe ei. Liza fu prima care avu curajul. apoi ii zimbi cu tile tinarului. Aceeasi durere. uitindu-se la ceasul pe care i-l daruise taica-sau. fara sfirsit . mereu la fel. Trebuiau sa puna capat intr-un fel tacerii. in Adrienne Lecouoreur' . Liza isi intreba mama de binoclu. Iosnind din rochie. Era foarte penibil. i1?i luara ramas-bun si plecara. In mijlocul discutiei. Ivan Ilici rasufla pard) usurat: minciuna nu era in preajma lui . scrisa de Eugene Scribe si Ernest Legouve in 1849 (n. Si din nou incepu sa se scurga minut dupa minut. dar nimeni nu indraznea. facind aluzie la un lucru pe care numai ei doi 11stiau si se scula. 11 aruncau din ce 'in ce mai adinc in bezna deznadejdii. dar dumneata ai vazut-o? .Oa. sfirsitul de neinlaturat. ceas dupa ceas. fara scapare. din ce in ce mai greu.

cruzimea oamenilor. dar el 0 auzi. ci glasul sufletului sau. negru si adinc. sopti.toate 11 faceau sa plinga. se teme sa nu cada ina untru si totodata parca vrea sa cada . loveste! Dar pentru ce? Ce ti-arn facut? Pentru ce?" Apoi se Iinisti. pentru c.Hai. sirul gindurilor care il napadeau. incepu sa plinga ca un copil. i?i spunea: . parca se straduieste sa se-ndese inauntru. ca se lupta sa-l infunde din ce in ce mai adinc. Si deodata. Ce vrei. scapa si cade . Gherasime. mai stau. dar el nu se mai clinti.se zbate si. in acelasi timp. se intoarse pe-o parte. isi tinu rasuflaroa.Du-te. -Nu. singuratatea inspaimmtatoare. si sufera cumplit.. . da. aceeasi luminare cu abajur. Acelasi Gherasim sedea la picioarele patului. plingea.. Intra in virfUl picioarelor. cu1cat pe rnina. El deschise ochii si-i spuse: -Nu. si 11 cuprinse un simtamint de mila fata de sine. . Durerea incepu din nou.Suferi mult. nemaiputindu-se stapini.Lasati. l~i cobori picioarele. IX Sotia se intoarse noaptea tirziu. . Si e ingrozitor. du-te. conteni din plins. deschise ochii. A~tepta numai ca Gherasim sa iasa din odaie si. Ea pleca. motaind calm si rabdator. aceeasi neincetata durere. lICe vrei? a fost cel dintii lucru pe care-I deslusi Iimpede. rostit in cuvinte.Tot aiel -Ia opiu. in ciorapi. -.bite. de parca n-ar fi ascultat un glas care rosresm sunete. ce 119 118 . Se trezi. dar Ii inchise repede la loco Ea vru sa-l trimita pe Gherasim si sa ramina cu dinsul. Du-te. Pina la ceasurile trei rarnase intr-o chinuitoare inconstienta. cruzimea lui Dumnezeu inexistenja lui Dumnezeu . Neputinta. "De ce ai facut asta? De ce m-ai adus in halul asta? De ce rna chinuiesti asa?" Nu astepta raspuns. pe umerii lui Gherasim. nu rnai cherna pe nimeru.i nu exista si nu putea exista un raspuns. El nu se impotrivi si bau. Parea ca-l chinuie cineva indesindu-l cu greu intr-un sac strimt. dar nu izbuteste. lar el era tot culcat si-si tinea picioarele sla0. tot numai urechi.

Si eu cit dipele de bucurie se departau de vremea copilariei si se apropiau de prezent. Apoi ii aparura in minte alte clipe frumoase: amintirile de dragoste din perioada primului serviciu pe llnga guvernator.si dezarnagirea. daca ele s-ar fi putut intoarce. De indata ce incepeau sa-i apara in minte momentele care l-au faurit pe Ivan Ilici eel de astazi. era doar 0 amintire.. placuta . cu atit se indoia mai mult de ele: si asta inca din Scoala de Drept. dar cu cit inaintam. pentru care facea sa traiesti. toate bucuriile de atunei se mistuiau acum sub ochii lui si-i pareau eeva rnarunt.. "Sa traiesti? Cum?" intreba glasul sufletului. doi. eu ant ii pareau mai putin vrednice de luat in seama.i raspunse tot el. mereu la fel. i. traise dipe cu adevarat frumoase. acum s-a sfirsif Trebuie sa morl" ' Dar cum? Pentru ee? Nu se poate. Si iata. zece. Dar daca a fost atit de 121 120 . un an. Dar.. Si ehiar asa a fost. Nu se poate ca viata sa fie atit de lipsita de inteles. sa due 0 viata corecta. sa traiesc". incit nici d~rerile nu-l mai putura smulge din aceasta concentrare. adeseori dezgustator. afara de primele amintiri din copilarie. Sa nu sufar. cum se cuvine?" intreba glasul. Da Sa traiesc cum am trait inainte. cu atit se stingea viata mai mult in mine. cu cit inainta in viata. Toate. 0 intimplare . douazeci. erau mai rare. erau nadejdile. erau mai putins. Ivan Ilici incepu sa-si depene amintirile. La incepu. Cu cit treeea timpul. i se infiripara in minte cele mai frumoase dipe din viata. sa traiesc cum se cuvine. "Mergeam la vale si-mi inchipuiam ca urc un munte. era prietenia. cu atit mai mort ii parea totul. Atunci. Dar omul care traise acele clipe frumoase nu mai exista.. si mirosul gurii sotiei.. toate aceste dipe frumoase ale vietii sale placute ii apareau acum altfel decit ii aparusera atunci. ~l acolo era ceva cu adevarat frumos: era voia buna.. in copilarie.vrei. viata sirnturilor. Casatoria . si grijile banesti . Dar in clasele superioare aeeste dipe frumoase incepura sa fie mai rare. prefacatoria! Si slujba asta se~rbada. II I . placuta.asa .. Cu cit trecea vremea. atit de dezgustatoare. ce ciudate. Dupa aceea toate se invalmaseau si dipele frumoase se imputinau. Si isi incorda din nou auzul intr-atit. ce? repeta. Fata de lume parea ca urc muntele. " "Sa duci 0 viata corecta.

gindul acesta . "Ce vrei acum? Sa traie. Nu voia sa zaca in pat.ti? Cum sa traiesti? Sa traiesti ca la Curte." In afara si dincolo de asta: pentru el nu mai exista nimic. dar indata i$i aminti de toata atitudinea lui corecta in viata si alunga acest gind ciudat. ca imposibil.statea inaintea ochilor rinichiul sau ~testmul gros. Ivan Hid nu se ~l scula de pe sofa. care se abatusera pentru un timp de la indeplinirea indatoririlor.tep~area mortii . indura in singuratate aceleasi suferinte nesfirsite. judecata.. "Poate ca n-am trait cum se cuvine. atunci de ce sa morisi inea asa. cind nadejdea si observarea cu ~~ter:s a ~un~tionarii organismului sau. de ee tot acest chin? Zadarnic se gindi. Dar de ce.i spuse si alunga din minte. Ce sa fie? Sa fie l~tr-adevar moartea? $i glasul Iauntric Ii r~spundea: ea e!11 Pentru ce toate chinunle as tea? Si glasul raspundea: "Uite-asa pentru nimic. Pentru ce atunei?11 Se opri din plins. in chinuri? Nu asa ar trebui sa fie. se intoarse eu fat a la perete si incepu iarasi sa se gindeasea la acelasi lucru: pentru ce. ~a 11 . viata lui trecea prin doua stari sufle~ testi contradictorii care alternau: cind dispe:area si va. ba . il framinta in singuratate acelasi gind ~ara putinta de dezlegare.dezgustatoare si de lipsita de'inteles. ii veni deodata in gind.cumplita si nel~teleasa -. Si at unci ii veni gindul. dnd totdeauna [e-arn facut pe toate cum trebuie?/I i. cind aprodul anunta: «Intra judecata!» Judecata. din momentul in care Ivan Ilici fusese pentru prima data 1 doc~or. De la inceputul bolii.. cum ii venise adeseori.singurul care putea sa dezlege taina vietii si a mortii. x Ma~ trecura doua saptamini. isi repeta el. lata [udecata' Dar nu sint vinovat! striga el eu revoWi in glas. statea pe sofa. nu gasi nici un raspuns. Culcat aproape tot timpul eu fata l~ perete. 123 .. fara putinta de dezl~gare.r». dl asta se intimpla pentru ea n-a trait cum se cuvine.

sa se gindeasca la altceva. Nasturele de pe speteaza sofalei si creturile maroehinului. pentru ea sa-~i piarda oriee nadejde. "Maroehinul e seump si nu e trainie. Incepea intotdeauna eu treeutul eel mai apropiat si ajungea 1a amintiri1e cele mai indepartate. zbircite. Mergeau mina in mina. de gustullor deosebit si de cum ii lasa gura apa cind ajungea la simbure. i se perindau in minte dipe din trecut. In ultimul timp. eu atit mai 1impede ii aparea in minte gindul ea i se apropie moartea. si 0 data eu amintirea guStulUl." $i iarasi se oprea la copilarie.. dar si mai rnult bine in viata. mai fantastiee. e prea dureros". oricit ai vrea. Si nu numai viata mai multa. fata de cum se simte astazi: sa-si aminteasca in ee ritm eobora la vale. culcat eu fata 1a speteaza sofalei. gindea. plin de oameni. Aeeste doua stari altern au de la inceputul bolii. si se oprea la ea. "A:.aceasta singuratate cum nicaieri pe lume nu putea fi alta mai adinca: nici in fundul marii. in ultima vreme. aeo125 . il napadea un sir intreg de alte amintiri din vremea aeeea: doiea. ne-am eertat din pricina lui. dar mama ne-a adus pirosti. ii treeea prin cap si alt sirag de amintiri . Dar a mai fost un maroehin si 0 alta cearta atunei cind am rupt geanta tatei si ne-a pedepsit. Una dupa alta. in aceasta singuratate in mijloeul unui oras mare. eu atit gasea mai multa viata. Ivan Ilici i~i adueea 124 aminte de prunele frantuzesti useate. din copilarie. Dar in vreme ee se depanau aeeste adueeri aminte..a cum ehinurile mele au ereseut din ee in ee mai tare. de care nu-i eu putinta sa scapi. isi spunea Ivan Hid si se intorcea iar la dip a de fata.. tot astfel si in via ta mi -a mers din ee in ee rnai rau".despre felul cum s-a dezvoltat si i s-a inrautatit boala. eu cit boala inainta.Ia copilarie. in mijloeul nenumaratilor prieteni. eufundat in singuratate. iarasi incepea sa sufere si incerca sa alunge gindurile. in mijloeul familiei . Un singur punet lurninos. Ivan Ilici traia numai din amintiri. jucariile. fratele. Mereu acelasi Iucru: eu cit mergea eu gindul mai mult inapoi. "Nu trebuie sa rna gindesc la asta . Era destu1 sa-~i aduca aminte cum se simtise in urma eu trei luni. nici in pamint -. crude. Cind i~i amintea de prunele uscate pe care acum i le dadeau sa Ie manince fierte. eufundat in eumplita lui singuratate.numai moartea cumplita si neinteleasa. eu aut gindurile privind riniehiul deveneau mai incetosate.

E1 isi duse privirea asupra ei. i~i spunea e1 mereu. mereu mai repede. ii spuse el.. spre cea mai crincena suferir. si astepta. Dar e inadmisibi1". lasa-ma sa mor linistit. eu privirea fixa. Se intim~la seara. Chinuri.. Praskovia Fiodorovna intra la sotul ei.. Ea vru sa plece. aceasta crincena pravalirr. dar in alta pozitie. zimbind numai eu buzele. Cele doua saptamini adusesera cu ele evenimentul mult dorit de Ivan Ilici si de sotia lui: Petriscev facu oficial cererea in casatori~. " Tresarea. astepta. A doua zi.. Dar cel putin sa stiu si eu pentru ce! Si nici asta nu se poate. vroia sa se impotriveasca: dar stia ca se impotriveste zadarnic si se uita cu ochii osteniti. si cind 11intreba cum se 127 . liE inadmisibil.10. dar tocmai in noaptea aceea starea lui Ivan Ilici se inrautatise. fara a putea sa-si abata privirile de la ceea ce se afla in fata lui ~ speteaza sofalei -. "Nu te pori impotrivi. Ea incepu sa-i vorbeasca de medicamente.. De ce?" XI I 1 Trecura astfel doua saptamini. tot mai intunecat. ~ Pentru Dumnezeu. A~ intelege. gindindu-se cit de corecta. departe. Zacea pe spate si gemea. moarte . tot mai repede. Viata . Imaginea pietrei care cade cu 0 iuteala din ce in ce mai mare ii revenea mereu in minte. se zvircolea. isi spunea. daca s-ar putea spune ca n-am trait cum se cuvine.un sir de suferinte tot mai cumplite . decenta si conforrna cu regulile societatii a fost viata sa. apoi izbitura si pieirea. i~i spuse Ivan Ilici. Praskovia Fiodorovna il gasi pe aceeasi sofa. tragindL-I spre sfirsit. ca si cum cineva i-ar fi putut vedea zimbetul si s-ar fi putut lasa ln~e1at de el. intrebindu-se in ce fel sa-i aduca la cunostinta cererea in casatorie facuta de Fiodor Petrovici. dar in aceeasi clipa intra fata si se apropie sa-i spuna buna dimineata. la inceputul vietii. El i~i privi fata cu aceeasi cautatura cu care-si privise sotia. i~i zicea.Invers proportional cu patratul distantei pina la moarte".. "Ma pravalesc . atintita inainte.ta. .. iar apoi. Ea nu sfirsi fraza inceputa: in privirea lui era atita ura ..se pi~avale~te din ce in ce mai repede. Nu exista explicatie.

fiecare cuvint al lor confirmara inspaimintatorul adevar pe care 11mtrezarise in acea noapte. noaptea aceea. dar de ce sa ne chinuiascai Ivan La ora 0biisn uita veni si doctorul.Nici asta nu puteti: lasati-rna.C u ·_e sintern noi vinovate? 11 spuseI' l ~ .p gindul: "Dar daca mtr-adevar toata viata mea n-a fast ceea ce ar fi trebuit sa fie?" Iiveni in minte gindul ca tot ceea ce mainte i se paruse a fi cu neputinta .poate ca toate nu au fost ceea ce trebuie. Si slujba lui.. tot . Cind veni dimineata vaietuI. apoi doctorul.. izice dar erau ~~ ca in Ghe. mai statura putin. 1 T~ ~ arruntrece mult si vor scapa de e .~. . tot ce insemnase pentru el viata. atunci .Stii foarte bine ca nu-mi mal ajuta nimic: las a-rna In p ace' . 0- . Si nu mai avu ce apara. vedea limpede ca nu era ceea ce trebuie. . tocrnai ele ar putea fi adevarate. in timp ce Al pn~vea ~pe 1 f.. sint groaznice. rte k oviei Fiodorovna ca starea"'1lUI e foa " Pras t~ grava Sl ca nu eX1Sa decit un smgur mIJ oc. 1 1~ d a. opm. ".. 1 P entru a-i usura chinurile care trebuie ~ • v • r sa fie groaznice. a. . . . Suferinta lui moral a consta in faptul . Dar sirnti deodata toata $ubrezenia lor.~ ~ sao. . fara sa mai pot acum mdrepta nirnic. n si ii comuruca 1 Doctorul trecu in . apoi sotia si fata. ~ la .c~ra doua."" iti ~ afara 11 veru deo a am resir: m 1. aIlici ii raspunse doar ~ la beasca din ochi. apOlle~lra. . Doctorul spunea ca suferintele ~Ul .si anume ca nu ~i-ar fi trait viata asa cum se cuvine _ ar putea sa fie adevarat. r'v ~ . pe care si Ie alunga de indata din minte -. fata lui sornnoroasa. Liza mameI. si asta era esentla~. mal . . -'Tti putem usura durerile. .cele morale. . v v~ urma ii spuse: tOTUI. Tncerca sa Ie apere pe to ate fata de el insu$i. . iar ceJeJaJte sa nu fie ce trebuie.~ simte ii raspunse cu racea 1~ c a nu va mal a ~ . si familia lui. cu raSlm. fara sa.~ . Parca noi i-am facut . daca plec din viata cu con$tiinta ca am-nimicit tot ce rni s-a dat. groazruce decit suferintele fizice . "Daca e asa. ~"" d t~' mmte metu.xs. si felulm care Isi rinduise viata. iI spuse doc. i$i spuse. In acel adevar se vedea pe sine. si interesele societatii si ale slujbei .. " cum ramine?" Se culca pe spate si incepu sa-$i cerceteze din nou viara. . sub alt unghi. cu privirea phna de ura. Ii veni in minte gindul ca acele slabe incercari de a lupta impotriva a tot ce era socotit bun de catre sus-pu~i _ incercan abia intrezarite. ca nu era decit a min129 . nu. fiecare gest al lor. ~l aceas t a era adevarat. 128 .. blmda. rau ~? Mi-e mila de tata.

Gemea. "Sa traiesc. spuse: »Da. rosti cuvintele de circumstanta si adauga: . a. Se gindi la operatia care i se propunea. fate dauna $1 de (pentru mine?). Id spovedanie se ca m Vern preotu. • A • aceea ii ura. apoi. pe Bine foarte b'me. nici moartea.~. v care nu-ti ingaduie ciuna uriasa. Selm partasi cu acnrru tin . use' Sotia veni la el si 11 sp fV'0 pentru mine 'J dragul meu. . Si gindul ii . 0 in$elatorie care nu-ti ingaduie sa vezi nici viata. N u ins earnna oameni sanatosi. il inabusa. " lata ruo m . up~ . -al nostru. Rosti acel "da". adese.Ce zici. sp use el . si 0 data cu ura. . ragaz v £letnadejdea. glasul. Isi spuse. va trai. Asta nu-n pov nimic Sint si . v' re de opiu si isi a1 I se dadu 0 dozd fila firma' lsi reveni.eu. 130 . iara$i ingrozitoarele suferinte fizice si. se gIn 1 a 1. de . pnnse ta a vindecare. in ciuda slabiciunii. r . woazr:l~a. ~i iara$i Ii incolti in suflet speranta ca.toate Ii spuneau un singur lucru: "Tot ce a constituH $i mai constituie viata ta nu e decit minciuna. sirnj] 0 Gnd v· • A' • A Gnd rosti acel »da".Plecati. . 1a . "f intele fizice. vreau sa traiesc".. e atit de blmd.ean. ." Felul ei de a se fmbraca. ti tao ar a a pierdu cunos m. multe ori ajuta. inevitabile. lasati-ma! A in ochi. $i iarasi clip a i se strec~radl. se c1ipa mai bine. .Nu-i a$a ca te simti mai bine? Fara s-o priveasca. oartea. 'A a se zvircoleasca alunga pe toti !?lmcepu s ou d· mn . d timp de a indoielile 11 au un . toata infap$area. 11 inzeci su en .tiintamortii apropiate. Sotia veni sa-l felicite.. era cumplit la fnBlti$are. sa vez. mintele de pe el.... Ii aza. v . atintindu-$i privirea in ochii ei. se intoarse repede cu fata in jos si striga: . v Ea incepu sa p1ingt 7 Am sa-l chem . A' A EI deschise larg O~hll: 7 N-am nevoie! . se rnari. expresia chipului. deodata.C e. si parca simti c 1vbira durerile $1 0 ' de aceea 11 mal s a v." Din c1ipa in care gindul acesta puse stapinire pe el.. il injunghie si i se taie respiratia. I se upea veSHUJ. com. De parea ca suferinta 11 apasa !?l . Simti ceva cum nu mai simtise niciodata prna atunci: simti cum 11 sfredele$te. Sa rna impartasesci 7 D ar la urma urmei.l zvircolea st is. dragu n. in acela$i timp. ~Cl v. pu v A' 11 cu1cara dupa fmparta$anie. In el se stirn] iara$i ura.. p1ecati de-aici..nlsu intestinul gros si l~ .

deodata. A I 133 . liceanul se f~ri~aincet la tatal lui si se apropie de pat. se poate face «ce trebuie». zarj' ccva licarind. desi stie ca nu va putea scapa: cu fiecare clipa simtea tot mai mult ca. In clipa aceea. se zbatu in sacul negru in care ~lindesa acea putere nevazuta. incit nu puteai sa-l asculti nici chiar de dupa doua rinduri de usi tara a te ingrozi. .Da. cu un ceas inainte sa moara. VJr sa-l bage in gaura aceea neagra si in 132 acelasi timp simtea ca suferintele sint si mai cumplite.ce trebuie" si se potolea. in fund. de neinfrint. de adevarata directie. Simti ceea ce simti uneori intr-un vagon de tren cind ti se pare ca mergi inainte si de fapt mergi inapoi. ca se-nabusa si cazu inauntru. tot mai rasunau. vazuse lumina si intelesese ca viata lui nu fusese ceea ce trebuia sa fie. Liceanul 0 lua i~i lipi buzele de ea si incepu sa plmga ~ra tocmai clipa cind Ivan Hid se prabusise. intr-o parte. Strigatele infioratoare ale muribundului. care dadea din rniini. ' ~eoda~a simti ca-l izbeste ceva cu putere in piept. Se poate. iar acolo. si acum se auzea mereu doar sunetul u. Se zbatea cum se zbate in miinile calaului un condamnat la moarte. atit de inspaimintator. ca i-a venit sfirsitul inevitabil. Tocmai se intreba ce este acel i. cind timpul n-a mai existat pentru el. pentru ca nu poate intra in ea. el simti ca e pierdut.XII Si atunci SEc porni acel strigiH care nu mai conteni vreme de trei zile. Ceea ce-l impiedica sa intre era constiinta ca traise cum se cuvine. isi spuse. ca :ndoielile au dimas tara dezlegare si vor ramine pe veci nedezlegate _ Au! Au-ul U'-ul striga pe diferite tonuri. Intii strigase: "Nu vreau". dar ~a lucrurile se mai puteau indrepta. h cele trei zile. in ciuda tuturor straduintelor de a se impotrivi. In clipa in care Ii raspunse sotiei sale. se apropie tot mai mult de ceea ce llmgroze$te. dar asta nu-i nimic. iar pe urma iji dai seama. ca nu mai exista putinta de intoarcere. Aceasta justificare a vietii lui il tinea pe loc ~i nu-l lasa sa intre chinuindu-l mai mult ca orice. nu s-a facut ce trebuie. Dar ce este acest «ce trebuie?»" se intreba el si deodata se linisti. Simtea ca sufera din pricina cJ. 0 mina nimeri capulliceanului. Era la sfirsitul celei de-~ treia zile.

cloeotul si horcaitul devenira tot mai rare. Soria se apropie si ea.. din toate partile. iat-o! Las-o. SFIR~IT I~i cauta . si intelesul clipei rarnase acelasi pina la sfirsit. gindi. Sa-i scape si pe ei. Apoi simti ca eeea ee 11 ehinuise si nu putuse vedea limpede rasare aeum dintr-o data in toata plinatatea. durere. dar nu avu putere sa vorbeasca. mi-e mila . i~i zise in gind. facu un gest eu mina.ascultindu-se. Ce bucurie! Toate aces tea se petrecura pentru el intr-o clip a. le e mila.Jasa-ma" si. . unde esti? A. Desehise oehii si il vazu pe fiul sau. . Atunci. Arata sotiei eu 0 privire spre fiul sau si ii spuse: . dar spuse . pentru ca nu mai exista moartea. si pe el de suferinte. . deodata. se opri la jumatatea unui suspin." Vru sa spuna asta. Vru sa mai spuna "jarta-ma". Pentru eei din jurullui insa. 0 privi.la-l de aiei. In piept Ii cloeotea eeva: trupul slabit tresarea.S-a sfirsit. stiind ea cine trebuie sa inteleaga va intelege. I se facu mila de el.Ii este mila de ei. dar le va fi mai bine dupa moartea mea.Da. ." Trase aer in piept. Nu mai exista. ii ehinuiese. simti ea cineva ii saruta mina. Unde e? Care moarte? Nu mai exista nici 0 teama. lICe bine si simplu! gindi. nemaiavind putere sa se eoreeteze. In locul mortii era lumina. I se facu mila si de ea. trebuie deci sa faca asa ca ei sa nu mai sufere. "S-a sfirsit eu moartea.Va sa zica asta e! exclama deodata eu glas tare. spuse cineva la capatiiul lui. din zece parti. trebuie 5-0 fae". Ce fac cu ea? Hei. dar durerea? se intreba. si de tine. eu gura deschisa si eu fata scaldata In lacrimi. "Dar de fapt de ee sa le spun. isi spuse. se uita la el eu 0 privire deznadajduita. Ea.. agonia mai dura doua ore.. nu-i nimicl Dar moartea? Uncle e?" 134 teama de moarte pe care 0 simrise inainte si n-o mai gasi. din doua parti. Pe urma. Auzi euvintele si le repeta in gind. trupul i se destinse si muri.

.. Pe marginea unui text allui Tolsioi..............CUPRINS Cea mai veche dintre spaime.... 5 27 ............ Moartea lui Ivan Ilici...... Prefata de Emil Cioran......................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful