SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. este localizata in hipocondrul drept. rosu-aprins b. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. varsaturi. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. aplicarea unui garou c. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. anxietate. peste pansamentul de la nivelul plagii c. bradicardie. rinichiul functioneaza normal.24. aspect de zat de cafea 27. Melena este un scaun: a. frison . urina este hiperconcentrata. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. 28. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. mentinerea masei circulante in limite normale c. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. 26. febra. compresiune digitala pe plan osos 25. negru ca pacura c. ischemia miocardica b. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. dispnee b.

semnul Murphy prezent c. Hemostaza spontana este: a. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. etapa volemica. hipertensiune arteriala 30. tubajul duodenal b. etapa de refacere a fierului b. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. oprirea definitiva a hemoragiei. oprirea definitiva a hemoragiei. Hemostaza provizorie este: a. nitroglicerina c. morfina 31. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. antispastice b. 32. etapa hematologica c. . In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. administrarea de opiacee. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a.c. administrarea de antibiotice c. 35. 34. tulburari de tranzit b. transpiratii reci.

Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. hematemeza b. 39. morfina 40. mialgin 41. La un pacient cu hemoragie. 140 mm Hg c. etapa de refacere a fierului c. papaverina b. fortral b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. hemoptizie. nitroglicerina c. contine resturi alimentare b. hematurie c. etapa volemica b. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. colebil c. 100 mm Hg b.36. sangele este aerat . insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. etapa hematologica 37. 60 mm Hg 38.

datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. colicii renale b.c. ulcerul perforat. durere in etajul abdominal superior intensa. Hemoragia: a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. 44. cu iradiere in umeri c. hemoragii oculte. "ca o lovitura de pumnal". colica biliara c. 46. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. cu iradiere in spate. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. 45. violenta. colicii biliare c. apare in timpul unui efort de varsatura. 43. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. endoscopia gastrica c. continua. ulcerul stenozant b. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. 42. VSH crescut b. colica biliara . infarct de miocard. 47. hipertensiunea arteriala polipnee b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. durere in epigastru.

hipertensiune arteriala b. traumatismul cailor biliara. rectocolitele ulcerohemoragice b.c. varice esofagiene c. bradicardie. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. 48. 49. ulcerul aton b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. durere in etajul abdominal superior c. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. 51. tendinta la lipotemie in ortostatism. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. durere violenta in epigastru b. 50. 52. hemoroizii. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. 53. cancerul gastric c. durere "lovitura de pumnal". galben citron reprezentat de plasma c. Simptomele litiazei biliare sunt: a. tensiune arteriala normala. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . bradicardie c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. albicios format din leucocite.

56. 59. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. nu are legatura cu alimentatia. varsatura sanghinolenta b. Durerea in ulcerul gastric apare: a. "abdomen de lemn". O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. midocalm. la 3-4 ore dupa masa b. 57. stenoza pilorica. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. scaun sanghinolent 55. agitatia extrema c. almagel b. chinidina c. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54.c. 58. la 30 de minute dupa masa c. varice esofagiene c. Hematemeza este: a. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . meteorismul b. explectoratie sanghinolenta c.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. cianoza. In metoda Beth-Vincent: a. grupa B(III) c. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . hipotensiune. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. 82.c. grupa B(III) c. tahicardie. grupa 0(I) 83. grupa A(II) b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. 80. grupa A(II) b. grupa AB(IV) c. grupa 0(I) b. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. 81. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. grupa AB(IV). grupa 0(I) 84. In metoda Simonin cunoastem: a.

89. nu exista la cei nu RH negativ b. Aglutinele anti-RH: a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. exista in ambele situatii. grupa 0(I) RH pozitiv b. pentru delimitarea celor 3 zone. nu exista la cei cu RH pozitiv c. 85. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. temperaturi sub 16 grade Celsius . Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. grupa A(II) RH negativ c. de conservare c. 86.b. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. 87. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. aglutina cat si aglutinogenul c. 88. grupa B(III) RH pozitiv. anticoagulant b.

93. spongios. dupa 20 de minute c. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 94. dupa 30 de minute b. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. asezata pe peretii flaconului. 91.b. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. 37 grade Celsius. temperaturi in 20-25 grade Celsius. de culoare galbuie. dupa 60 de minute. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. 16-18 grade Celsius c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. socul prin arsuri . temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. 20-25 grade Celsius b. 90. 92. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. 95. cancerul gastric c. 98. stenoza pilorica b. prin microstaza creata de modificari distrofice b. ciroza hepatica. 99. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. fistula biliara c. calcul de carbonat de calciu . 97. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. ileus biliar b. angiocolita acuta b. dischineziile biliare c. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. litiaza biliara. hemocolecistul. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a.b.

calculi micsti c. 101.1000 ml.600 ml c. apare in cazul incompatibilitatii de grup b.400 ml. bolnavi anemici c. 103. Hematuria: a. 750 . 300 . Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi. 1000 . 200 .b. bolnavi hipertensivi. bolnavi astenici b. 2000 . Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. 100. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 600 . renali cronici este: a.1000 ml b. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.1500 ml b. . calcul de colesterol. 102. apare in socul hemolitic c.3000 ml c.

gripa. b. dilatatia bronhiilor. durere. 107. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. nu intereseaza frecvent traheea. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. eczema. b. c. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. stranut. Bronsita acuta . 105. tot arborele bronsic . Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. lacrimare. 106. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. c. bronhiile mari si mijlocii. c. c. pneumonie. senzatia de infundare a nasului. b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. rinoree mucopurulenta. edem corneean. . extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. Bronsita acuta este: a. scaderea acuitatii vizuale. 109. b. b. 108. c. fotofobie. hidroree. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a.104.

faza de coctiune. 114. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. interesind frecvent traheea. catar rinofaringian. permanenta sau intermitenta. faza de cruditate. codenal. are 2 faze de evolutie. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. b. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. 3-6 zile. b. 2-3 zile. c. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a.b. insotita de cresterea secretiilor bronsice. 112. b. Simptomatic. c. b. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. . c. 1-5 zile. expectorante. acuta sint: 111. dureaza 1-2 saptamini. tuse. c. b. faza de coctiune. faza de vindecare. insotita de cresterea secretiilor bronsice. convalescenta. faza productive. tuse. calmante ale tusei. 113. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. Bronsita acuta: a. 110. faza de cruditate. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. faza de coriza. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. c.

b. emfizem pulmonar si bronsita acuta. bolnavul este de obicei afebril. c. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. este o boala usoara si frecventa. b. c. c. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. dispneea nu creste progresiv. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. cresterea VEMS. cianoza apare precoce. 119. In a.c. b. astm bronsic. 120. astm bronsic. 116. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. 3 ani consecutiv. nu este un factor cauzal. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. c. bronsita cronica: . factorii iritanti. urmatoarele afectiuni: a. infectia. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . bronsita acuta. b. astm bronsic si fibroza pulmonara. b. c. emfizem pulmonar si bronsita cronica. alergia. 117. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. 115. un loc primordial il ocupa: a. Alergia din bronsita cronica: a. 118. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. Bronsita cronica: a.

b. b. este precedata intotdeauna de crize astmatice. complicatie a astmului bronsic are una din . se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. care induc bronhostenoza: a. 125. extins si la bronhiolele distale. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. reducerea generalizata. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. 123. eritemul mucoasei bronsice. c. b. procesul este difuz. c. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. b. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a.c. relaxare bronsica. hipersecretia si spasmul. c. 124. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. b. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. 122. c. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. urmatoarele caracteristici: a. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. reducerea generalizata. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. hipersecretie de mucus. . 121. edemul mucoasei bronsice. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. hiposecretia si spasmul. care arata ca: a. ireversibila a calibrului bronhiilor. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. Bronsita astmatiforma. scaderea secretiei de mucus. inflamatia mucoasei bronsice.

126. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. administrata pe cale orala. Modificarile patologice caracteristice. corticoterapia: a. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. polipnee si transpiratii profuse. 128. albicioase( perlata). peste 24 de ore. este constanta. b. . In tratamentul astmului bronsic. este constanta. b. este tratamentul cel mai eficace. aparitia cianozei. nu prezinta riscuri. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. aparitia sputei viscoase. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. c. este inconstanta. 129. de citeva secunde . are urmatoarele caracteristici: a. b. insuficientei respiratorii cronice. 127. este inconstanta. b. pot aparea: a. de citeva minute sau ore. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. c. 131. are urmatoarele caracteristici : a. pina la citva minute. treptat. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. c. c. c. b. nu se administreaza in formele grave. 130.

135. lipsa de oxigen. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. b. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. cu substante bronho dilatatoare. restabilirea permeabilitatii bronsice. retentia de oxigen. apare: a. excesul de oxigen. b. cind domina cresterea oxigenului in singe. insuficientei respiratorii acute. c. c. in urmatoarele situatii: a. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. interventia de reanimare. b. este contraindicat. Encefalopatia respiratorie din cadrul. tahicardia. urmareste: a. 134. Ca fenomen compensator.b. 132. variabil. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. Simptomatologia in insuficienta acuta. nu depinde de : a. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. 137. prin dezobstruare bronsica. cind hipercapnia este pronuntata. 133. c. in insuficienta respiratorie acuta. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. c. b. bradicardia. b. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. . 136. nu este o urgenta medicala majora. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. c. brusc. c. hipertensiunea arteriala.

cind apare polipneea. consta in: din repiratorie acuta.b. 138. b. 141. Cauza cea mai frecventa de asfixie. se adreseaza cauzei. masuri terapeutice speciale. vaccinare antigripala. nu sint obligatorii. masuri terapeutice adresate oricarei . c. b. nu comporta: a. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. 142. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. pneumotoraxul. 140. a. c. b. Masurile terapeutice generale. cind hipoxemia este redusa. 139. c. din cadrul insuficientei respiratorii acute. aplicate in insuficienta presupun: a. masuri terapeutice adresate cauzei. Masurile terapeutice speciale. masuri terapeutice generale. gimnastica respiratorie.insuficiente respiratorii acute. c. c. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. obstruarea cailor aeriene. . in insuficienta respiratorie acuta. b. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. introducerea policelui in gura bolnavului. au urmatoarele caracteristici: a. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. asezarea bolnavului in decubit dorsal. c. insuficienta respiratorie acuta. o reprezinta: a. b. infectiile respiratorii.

Respiratia " gura la nas" . b. prin intermediul canulei. numai cind victima nu este constienta. 147. in zilele premergatoare. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . la 1-2 zile de la debut. c. c. temperatura se mentine " in platou". c. raluri sibilante si ronflante. c. b. 144. vibratii vocale diminuate. bolnavul prezinta poliurie. la citeva ore de la debut: 146. Perioada de stare a. 145. tetraciclina. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. c. incepind din ziua a doua: a. c. in sindrom de condensare pulmonara. viteza de sedimentare mult incetinita. frison . se practica: a.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. leucocitoza cu polinucleoza. b. 149. la 3-4 zile de la debut. In pneumonia pneumococica: a. b.143. pune in evidenta. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. b. b. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. Antibioticul de electie. apetitul este crescut. cind nu se poate deschide gura victimei. hipofibrinemie. 148. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a.

pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. b. pe cale aeriana. 154. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. c.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. b. 153. b. b.b. c. c.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. are de obicei o evolutie acuta. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. Tuberculoza pulmonara are a. nu afecteaza organismul in intregime. semne clinice constante. interesind cu precadere plaminul. b. contaminarea se realizeaza: a. In cazul tuberculozei pulmonare. penicilina G. este o boala infecto. reactii la tuberculina negative. are de obicei o evolutie cronica. leziuni anatomice. la nivelul pleurei. c. este provocata de bacilul Koch. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. c.contagioasa. are de obicei o evolutie acuta. urmatoarele caracteristici: . afecteaza organismul in intregime. 150. ampicilina. 152. 151. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. 155. c. la nivelul cordului. b. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. este provocata de pneumococ. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. frecvent pe cale digestiva.

brusc. 162. b. lichid cefalorahidian. c. tusea. precizat datorita frisonului unic. hematogena. 156. In tuberculoza pulmonara. Simptomul a. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. b. expectoratie. In cazul tuberculozei a. 157. c. 161. b. Debutul tuberculozei secundare poate fi a. infiltrate pulmonare. 159. limfatica.c. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. expectoratia. caverna. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. bacilul Koch se pune in evidenta in: . In tuberculoza secundara. asimptomatic. b. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. 160. la nivelul plaminului. c. noduli pulmonari. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. c. c. intens. c. singe. bronhogena. b. intotdeauna acut. generalizat. lichid cefalo-rahidian. b. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. urina. durerile toracice. 158.

embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. 166. c. c. incetarea cauzelor. administrarea de miofilin. tusea seaca. b. c. b. c. continuu. dispneea.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. restrictiv. arsura sau sufocare". ateroscleroza coronariana. administrarea de nitroglicerina. b.a. coronarita. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. 164. procese laringotraheobronsice. durerea. c. b. procese pulmonare si pleurale. Simptomul a. 165. 163. citeva ore. b. b. 1-2 zile. c. c. ca o" gheara. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. citeva minute. Caracterul durerii din angina a. 167. 168. b. Cauza principala a anginei pectorale este: a. constrictiv. durerile toracice. febra. dispneea.

b. obstruarea brusca a unei artere coronare. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. intravenos. b. 174. inflamatia miocardului. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. peros. c. nitroglicerina. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. iradierile nu sint obligatorii. b.obstruarea brusca aunei artere carotide. b. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. obiecte . Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. plagi . inflamarea in grade variate a unei artere coronare. c. 173. are urmatoarele caracteristici: 170. propanolol. 172. c. c. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. nu este insotita de anxietate. Durerea din angina pectorala a. 175. dureaza peste 15 minute. 171. c. sublingual. plosti urinare.169. b. nitropector. c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. Ce este dezinfectia? a. b. Infarctul miocardic este: .

b. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. leucocitoza . Febra in infarctul miocardic a. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. c. 180. ateroscleroza 90 . b. b. una de debut. c. de stare si de convalescenta . apare din primele ore. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. o perioada prodromala. c. este de obicei moderata. Cauza principala a infarctului miocardic este: a. b. dureaza 8-10 zile . . de debut si de convalescenta 178. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a.12 h dupa debut . caracterizata prin crize dureroase paroxistice. 179. b. de stare si de convalescenta c. coronarita reumatica .a. aortita luetica . scade dupa o luna. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. 177. apare la 6 . o perioada de debut. ramane constanta timp de 1 saptamana.95 % . un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. o perioada prodromala. c.

c. pana la maxim 20 minute. b. hipertensiunea arteriala . tulburarile de ritm ale inimii . Manifestarile clinice ale EPA sunt : . Criza dureroasa din angorul pectoral : a. emotii. dureaza 2-3 minute. b. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. cardiopatiile valvulare. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. 183. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . 182. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. c.b. 185. 181. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. tulburarile de ritm. cresterea fibrinogenului . 184. in regiunea toracica anterioara. c. in umarul stang. c. c. se normalizeaza in 3-5 zile. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . nu dispare la administrare de nitroglicerina . c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. apare dupa efort. LHD . b. b.i).ul in infarctul miocardic a. mese copiaose . cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. diabetul zaharat. tabagismul. b. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a.

b. BPOC.m. b. . mialgin i. ambele. ECG) b. 190. 188. pozitia trendelenburg .v. b. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. c. . 191. mobilizare precoce. Conduita de urgenta in IMA este: a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . morfina i. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . morfina .a. c. tegumente uscate. turgescenta jugularelor. glicemie. b. c. i. 187. c. tuse uscata in prima faza.m. prelungirea timpului pana la internarea in spital .v. 189. leucocite. . efectuarea examinarilor (transaminaze. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . bradipnee. VSH. AVC. Insuficienta cardiaca este : a. c. radioscopie toracica. instituirea regimului igieno-dietetic. emisiunea de sange. se administreaza : a. apoi cu sputa spumoasa rozata. b. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. palide. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. ventilatia mecanica. aerata . i.

deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. b. atrofii musculare bilaterale si simetrice. dificultatea de a decontracta muschii b. slabiciune progresiva . c. Polimiozita este o: a. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. b. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. HTP . 193. mobilitatea globilor oculari. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi .c. introducerea unei pipe Guedel. imposibilitatea de a expulza intreaga 192. c. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. 195. toracice si abdominale. un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita. b. oprirea miscarilor respiratorii. absenta pulsului la artera carotida. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. afectiune de obicei congenitala c. hTA . c. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. curatirea orofaringelui. valvulopatii dobandite si congenitale. 194. c. gripa. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. pastrarea cunostintei. aspiratia.

cu aspect polinevritic. 40-60 ani 201. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. atrofii si tulburari de sensibilitate. 20-40 ani b. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. 10-20 ani c. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. slabiciune progresiva . o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a.a. tulburari sfincteriene si genitale. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. o boala cronica si progresiva 202.Poliomielita anterioara cronica este: a. c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. b. b. bilateral si simetric . . o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. dificultatea de a decontracta muschii 198. c. sindrom senzitivo-motor. radicular sau trunchiular.

sindrom de neuron motor periferic. fracturi de rahis. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c.203. consta în Roentgenterapie c. deficit motor la nivelul degetelor. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. unui tratament insuficient c. eventual chirurgical sau ortopedic b. senzitive si trofice c. în accidente vasculare cerebrale. 206. scleroza laterala amiotrofica. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. compresiuni (fracturi. Nevritele se datoresc: a. apare mai ales vara si toamna. 208. unor viroze. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. deviatia gurii spre partea sanatoasa. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. masuri de igiena). tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. Plexitele se caracterizeaza prin: a. b. tumori cerebrale si medulare. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. 207. forta musculara de obicei diminuata mult . în special a policelui b. nespecific (vasodilatatoare. în primul rând etiologic. tulburari motorii. mielite. unui proces inflamator local 205. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. imposibilitatea de a fluiera.

Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a.b. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. b. accese periodice de manie sau melancolie. de atentie. B6. lent. ameteli. administrare de hormoni (foliculina). tulburari în sfera activitatii si vointei . abatut. c. 1-2 ani c. iluzii verbale. sau prin alterarea acestor doua forme de boala.neuroleptice. c. 2-15 ani b. tulburari de memorie. sarac în substante azotoase. dispozitie trista. tranchilizante. dezorientare. stare depresiva. odihna. insomnie. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. anxietate cu idei delirante. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. Mecopar. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. Gerovital. semne de paralizie faciala. indispozitie .tulburari de memorie. 10-20 ani 211. semnul Babinski prezent. astenie. halucinatii auditive. tratament cu antibiotice. tulburari digestive. idiotie încetinita. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. vorbeste în soapta. vâjâituri în urechi. Vit. tonice cardiace. b. b. 210. b. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. regim alimentar bogat în vitamine. c. vitamine 213. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. lipsa de imbold în activitate. c. prin tulburari nevrotice: cefalee. 212.

La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. cu soc hipovolemic b. cu soc toxico-septic 215. bronhopneumonie. profunzimii arsurilor . nu se complica c. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217.214. embolia pulmonara. arsura de gradul II c. arsura de gradul I b. hemoragia digestiva. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. terminatiile din derm sunt distruse c. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. socului hipovolemic c. de aceeasi intensitate b. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. Nefrita acuta.

dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. În cazul unui accident colectiv.P. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. dezobstructia cailor respiratorii b. oxigenoterapie c. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. accidentatii agitati b.T. a treia saptamâna (14-16 zile) c. A. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223.A 0. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. A.5 ml b. oricând. anestezie a cailor respiratorii superioare. efectuarea tratamentului antisoc. primele zile de la producerea arsurii b. se considera perioada optima pentru grefare: a. traheostomie . efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. arsii cu leziuni combinate 220.219.T. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului.P. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. concomitent cu îndepartarea hainelor. A si ser antitetanic 3000 U 221. ser antitetanic 3000 U c. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b.

cloramina. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. excizia partiala a escarelor c. incizii de decompresiune. se va practica: a. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. La arsii cu leziuni circulare pe membre. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. II . excizia completa a escarelor b. local. În cazul electrocutarii. apa oxigenata b. apa sterila 228. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a.224. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. ser fiziologic. bicarbonat de sodiu c. transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c. amoniac 1%. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. se produc arsuri de gradul a. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. nu au caracteristici speciale. se vor folosi: a. escarele se formeaza lent. actionând si dupa accident.

schimbarea pozitiei in pat. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233. mobilizarea precoce.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. c. reinterventie chirurgicala 230. suprimarea presiunii. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . In profilaxia escarelor postoperatorii. se practica: a.b. b. IV 229. c. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. Ea urmareste: a. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. III c. c. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. b.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. c. b.

c.234. c. b. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie . b. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. c. aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. se face aspiratie gastrica. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. c. b. c. b. b. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. b. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. c.

diabetice. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a.care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii. b. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei. b.si postoperator 241. asfixiei. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. b. decubit lateral stang decubit dorsal . b.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. b. b. c. sonda de aspiratie gastrica. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. c. c. c. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. intra . terapia socului. la persoane obeze. c. golirea preoperatorie a stomacului.240. preoperator postoperator pre -.

antibiotice generale comprese calde in jurul gatului. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. c. c. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249. c. aerosoli. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251.c. repaus vocal. b. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. antitusive. b. c. repaus vocal. antitusive. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a.In abcesul fesier.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. aerosoli. tratamentul este chirurgical: a. b. decubit ventral 246.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. aparut in postoperator. consta in: a.Tratamentul profilactic in infectia urinara. b. ca si complicatie infectioasa postoperatorie.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . c. comprese reci in jurul gatului. b.

la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. vezica biliara c.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. leucemie acuta 257.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. femeile peste 50 ani b. sediul durerii c. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. rezultatul leucogramei 253. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. colonel 254.ului este obligatorie: a.Colangiografia exploreaza: a. barbatii intre 30 si 50 ani c. femeile intre 30 si 50 ani 252.a. numai la bolnavii cu hemoragii 256. aplazie medulara. splenesctomii. dupa iradieri severe. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. traumatisme abdominale c. culoarea tegumentelor.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. traumatisme osoase usoare b. rezultatul hemoleucogramei b.Determinarea grupului sanguin si Rh. la toti bolnavii chirurgicali c. starea generala.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . dupa hemoragii. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b.

ale ficatului b. ale splinei 263.258.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. ale pancreasului c. tinut sub observatie si tratament. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. nu arata nici o modificare 261. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. hemoragia intra. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260.sau subcapsulara b. c. sangele curge liber in abdomen 264. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. stare generala usor alterata c.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. timpul intai consta in: a. intereseaza si deschide peretele abdominal b.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . se externeaza pacientul c. nici nu se amelioreaza.La hemoragia interna "in doi timpi". produce leziuni viscerale. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. nu intereseaza peretele abdominal c. b. nici nu se inrautateste: a.

caracterul durerii si fenomenele digestive c. bolnavii cu ulcer perforat c.Colecistita acuta este: a. autodigestia pancreasului 268.a. hemoragie "in doi timpi" b. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. disparitia matitatii hepatice. bolnavii subponderali b. leziuni parietale 269. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. tripsinogen 267. tripsina b. inflamarea pancreasului b. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273.Apendicita acuta are un singur tratament: .Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. necrozarea pancreasului c. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. antecedente ulceroase b. hemoragie interna lenta c. amilaza c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a.Diskineziile biliare reprezinta: a. tulburari date de parazitozele intraveziculare b.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. adultii obezi 266. caracterul durerii si fenomenele digestive c. caracterul durerii.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. tulburari ale cailor biliare c. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272.

formand asa zisul " abdomen de lemn" . medico. barbiturice b. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. perforatia acoperita c.In evolutia sindromului ocluziv. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. este contraindicat sa se administreze: a. apendicita acuta c.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.chirurgical c. mialgin) 275. dupa o masa bogata in legume si fructe c.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. hemoconcentratia c. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. medical b.Colica biliara se instaleaza frecvent: a.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. scaderea Cl+ sanguin. ocluzia intestinala b. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. ulcerul duodenal perforat . chirurgical de urgenta 274. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. scaderea Ca+ 277.a. ducand la soc. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. ale colecistului b. antialgice majore (morfina. in peritoneul liber 276.La un pacient cu abdomen acut. sunt: a. se intalneste in: a. antialgice c. cresterea K+ si a ureei b. ale colecistului si ale cailor biliare 279. din cauza nealimentarii la timp b. in organele din vecinatate b.

peritonita acuta poate aparea: a.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a.duodenal perforat 282.ul intestinal se traduce prin: a. interventie chirurgicala de urgenta b. inflamatia peretului colecistic b. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. rasucirea anselor intestinale b. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. ca o lovitura de pumnal. un proces inflamator al cailor biliare 285. gimnastica respiratorie b. tratament medical.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: . apendice marit de volum. mobilizarea precoce. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. antispastice. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. pancreatita acuta b. cu aspect de "limba de clopot" b. ne gandim la: a. apendice congestionat 284. peste 6-8 saptamani.Aspectul anatomo. apendice de culoare neagra. antibioterapie. dupa "racire" 287. cu iradiere in hipocondrul drept. accelerarea pulsului.Daca un bolnav se prezinta in urgenta.In evolutia unei apendicite acute.Volvulus. ulcer gastro. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. regim alimentar.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. odata cu peritonita plastica localizata c. pozitionarea corespunzatoare. completat cu tratament chirurgical. prezenta unui obstacol in coledoc c.281. apendicita acuta perforata c. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. lipotimie.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. regim alimentar c. paloare. avand o durere violenta in epigastru.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a.

fecaloide b.a. o inflamatie a apendicului 295. apendice de culoare neagra.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a.In cazul unui abdomen acut chirurgical.In ocluziile intestinale vechi. o peritonita plastica b.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. dupa racirea procesului.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. dar a lezat un organ c. in peritoneu. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. dar a lezat si perforat mai multe organe b. se intervine chirurgical de urgenta c. alimentare 296. se trateaza medical 293. in peritoneu. spitalizati si tratati medical c. intestinale inalte .Plastronul apendicular este: a.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. apendice congestionat 292.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. se intervine chirurgical b. apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b. se trateaza medical si. stomacului b. o tumora maligna apendiculara c. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. spitalizati si operati b. varsaturile sunt: a. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a.Aspectul anatomo. veziculei biliare 289. in peritoneu. dar nu a lezat nici un organ 294. bilioase c. cu semne de peritonita instalate. colonului c. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290.

Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: . deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b. intestinale joase c. cu genunchii flectati. pancreas) c. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. cele penetrante c. perforatia peritoneului 301. semisezanda.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. intereseaza calea biliara sau stomacul c.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. brusca. stomacului si duodenului b. plaga: a. cu prezenta " abdomenului de lemn" b. violenta. violenta. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. linistirea pacientului. de decubit lateral drept sau stang.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. cele perforante b. intestinului mezenterial si colonului 303. sonda de aspiratie gastrica. intestinale functionale 297.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. uterului c.In apendicita acuta perforata durerea este: a. violenta 304.b. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. hidratare. initiala in fosa iliaca dreapta. clisma evacuatorie c. intereseaza numai peretele abdominal 302.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. de partea traumatismului c. este penetranta b. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b.

montarea unei sonde de aspiratie gastrica. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere . dischinezia biliara 309. colecistectomie cu coledocotomie 305. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b. se face direct interventia chirurgicala 310. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. a leucocitozei.a. cu evolutie fara complicatii. evolutia starii generale. a amilazemiei b.Colecistita acuta reprezinta: a. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a.Peritonita acuta difuza rezulta din: a.Coloratia subicterica a sclerelor. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. a febrei. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c. colecistostomie c.Intr-o pancreatita acuta.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. atitudinea de urgenta consta in: a. colecistita acuta b. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. colecistectomie b. inflamatia acuta a peretului vezicular. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. dischinezia biliara 307. prezenta unui obstacol in coledoc c. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308.

apare o durere vie in epigastru. cu iradiere in epigastru 315. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. bila 317. lichidul evacuat din intestinul subtire b. patologic sau traumatic. durerea extrem de vie in epigastru. simptomul caracteristic este: a. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. secundara ulcerului gastric perforat. sucul gastric c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. este caracteristica : a. durerea extrem de vie in epigastru. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept.311. durerea epigastrica de intensitate medie.Ingrijirea postoperatorie. dar este insotita de greturi si varsaturi b. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. fara un simptom premergator. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. apare in hipocondrul drept.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: . durere surda in epigastru. cu iradiere in umarul drept. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal". generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. foarte iritant este: a. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. care se generalizeaza in tot abdomenul. consta in: a.In ulcerul gastric si duodenal perforat. insotita de greturi si varsaturi 314.In peritonita acuta.

Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a.a. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. apendicita acuta 324. aplicate local: a. plastronul colecistic b. colecistita acuta c. repaos la pat.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. peritonita apendiculara b. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. compresie calda 322. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. se aplica pansament foarte compresiv c. iar dupa "racire" interventie chirurgicala b. dupa caz.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. durerea nefarmacologice. si medicatie antiemetica c.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace . se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a.In colecistita acuta. se administreaza medicatie antiemetica b. punga cu gheata c. sac cu nisip b. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. peritonita genitala c. pelviperitonita 320. se reia treptat alimentatia 319. antibioterapie. se iau urmatoarele masuri: a.De obicei. fixat de o fasa compresiva b. in caz de varsaturi. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. regim alimentar. calmarea durerii si combaterea febrei 321.

Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. regim alimentar hidric. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. colecistita acuta b. ora ultimei mese b. calmarea durerii. apendicita acuta subhepatica c. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326. sangerare peritoneala c. dar a lezat unul sau mai multe organe 331.Durerea intensa. edemul sfincterului Oddi b. dar nu a lezat nici un organ b. carcinomatoza peritoneala 325. recoltarea probelor de sange.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. proces supurativ al pancreasului 329. antispastice. cresterea in volum a pancreasului c.a. repaos la pat. pancreatita acuta 327. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330. antiemetice b. volvulus intestinal c. pregatire pentru interventia chirurgicala 328.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. tumora intestinala b. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. perfuzie. calmarea varsaturilor. nu a penetrat peritoneul. cauza care a determinat ocluzia . a penetrat in peritoneu.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. analgetice.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. tubaj duodenal. morfina. combaterea infectiei.

. coproculturi. b.Dezinfectia urmareste : a. tumora abdominala 333.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a.Sterilizarea urmareste : a. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. 335. de cand s-a instalat ocluzia 332. rx. ecografie abdominala .Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. examene clinice . indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. efectuarea de catre medicul de familie . c. 336. incheierea o data cu limitarea focarului . b.pulmonar. c. volvulus intestinal b. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . c. b.c. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. chimice si mecanice. 334. b. prin mijloace fizice si chimice. tumora intestinala maligna c.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. prin mijloace fizice. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. RBW.

inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. cefalee. b. streptococul alfa hemolitic din grupa B. b. c. b.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. chimice si biologice . angine : rosii. angina. tetraciclina si cloramfenicol. . streptococul beta-hemolitic din grupa A. tahicardie. varsaturi.Din punct de vedere clinic. necrotice. stafilococul auriu. cu mult mai rar. c. b.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. ambele raspunsuri sunt corecte . albe .Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. angina. 341. se intalneste : a.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. varsaturi.Angina ulceronecrotica. albe. metode fizice. anginele se clasifica astfel: a. frecvent. c. 339. ca forma a anginei streptococice. febra moderata. c. c. penicilina . b.c. febra mare. 342. niciodata. eruptie fugace . febra. metode genetice . doxiciclina. ulceroase. angine : rosii . 340. angine: rosii . angina. c. b. 338.

catifelata la pipait. respectand fata. c. streptococilor alfa. 344.roseata difuza a mucoasei bucale. pe gat si torace. semnul Pastia si ciclul lingual. membre superioare. c. de catre medical scolar. 348. streptococci beta -hemolitici. c. .Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi.hemolitici. va sugereaza : a. obligatoriu in spital de catre medical specialist .Pastia. Grozovici . o dunga alba pe gingii (dunga Appert). aspra la pipait. b. 346. b. micropapuloasa. rujeola. b. c.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. 345. Koplik .Eruptia in scarlatina este: a. micropapuloasa.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a.343. 347. fata anterioara a toracelui si abdomen. b. b.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. Masca Filatov. la domiciliu . cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. b. varicela. scarlatina .Copilul cu scarlatina este tratat: a. veziculara . c.

Complicatiile scarlatinei pot fi: a. febrei si catarului respirator . c. perioada de incubatie dureaza : a. rar ulcero-necrotica . c. encefalita. 354. c. . In rujeola. crup. febrei. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. toxice. febrei. 350. rosie. b. extensive la pilieri. b. alergie . b. c.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. rosie inchis. lucioasa. poliartrite. 349. eritematoasa difuza. lueta. smeurie. postinfectioase. 353. imunitate. 3-6 zile. limba saburala.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. rosie sau eritemato-pultacee.In scarlatina. poliadenopatiei occipitale 352. b. nici una dintre afirmatii nu este corecta .c.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. b. suprainfectii bacteriene. limba smeurie. septice. 351. cefaleeei si durerilor la deglutitie. test de: a. sangerande. reliefare a papilelor fungiforme. c.hemolitic grupa A. efect teratogen. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. cu false membrane aderente care se refac rapid.

Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. dispare: a. b. b. micropapuloasa. 360. 8-11 zile. este lipsita de importanta .Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a.dupa urechi. 359. b. da descuamatie furfuracee precoce.Importanta rubeolei este data de : a. b. c. pe frunte si obraji . c. in perioada de convalescenta .b.Semnul Koplick.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. c. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . macule mici de culoare roz. septice postinfectioase . in prima zi de eruptie . fara tendinte la confluente. b. . da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . c. este normala. patognomonic in rujeola. complicatiile toxice.Evolutia eruptiei in rujeola : a. membre 356. fata . c. gat . 14-21 zile 355. 358. 357. b. c. in lambouri tardive. nu lasa urme. evolutia asimptomatica .torace. cu fond congestiv . in a treia zi dupa ce eruptia paleste. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana.

rubeola. rujeola. varicela.c. 364. in 24 ore de la depistare. b. In perioada de stare. papule. c. varicela. lunar. cu tendinte la confluente . c.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. c. scarlatina 363. numeric. 2-3 saptamani. rujeola.Incubatia in rubeola dureaza : a. b. b.. eruptia cu aspect polimorf: macule. c. 1-2 saptamani. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. trimestrial. b. nominal . nominal . 362. c. rubeola. b. b. 365. maculopapuloasa. 1 saptamana . rubeola. scarlatina. 361. Eruptia este pruriginoasa in : a. .Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. angina. 366. scarlatina.

rujeola. 371. 367. in lunile de : a.toamna. febra. c. parotidita epidemica. c. b. animalele. 370. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. purtatorii faringieni de streptococ . c. raguseala. . b. pojar. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. in primul an de scoala. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. c. sursa de infectie este : a. b. injectie conjunctivala. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. rubeola. la 2 luni interval. subfebrilitate. rubeola.iarna .c. spondiloza cervicala. 369. tuse convulsiva. c. oreion. apar in : a. aspect "facies plans". iarna-primavara. 372. 368. tuse.In tusea convulsiva. Semnele catarale respiratorii : rinita. varicela. varsat. b. toamna . b.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. omul bolnav cu forme tipice si atipice. vara.

care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. b. b. c. 374. de culoare galben verzui. nou-nascut si sugar . c. abundente. holera. moi. apare in: a. scaune diareice. c.b. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. toxiinfectie alimentara. 373. adulti peste 40 ani.o inmanunchere de semne si simptome. dizenterie. Sindromul encefalitic . scarlatina.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . liceu. b. 375. 376. colici abdominale. defineste : a. 5grade C. c. b. 377. sallmoneloza. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. copii. 378. lichide. maturitate. toxiinfectia alimentara. c. encefalita. -5grade C. -10 grade C. Tablou clinic cu varsaturi. b. hepatita acuta virala. c. hepatita acuta virala. apare in : a. cu aspect omogen.

b. contaminarea hainelor. c. dizenterie. febra tifoida. fecal-orala. aerogena. sallmonela. tenesme si uneori febra. mucopiosanguinolente. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. tetanos. 383. 384. om si animal. subliniaza sindromul clinic din : a. este obligatoriu controlul. 382. 381. prin recoltarea de : . mustele. om. b. c. 379. b. b. b. 380. omogene. animal. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". b. Scaune numeroase. colectivitati de copii. mainile murdare. c. in egala masura. peritonita. c. Febra tifoida se transmite pe cale : a. parenterala. stare toxica. apar in : a. aerogena. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. c. hepatita virala.a. digestiva. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. dupa tratament. c. parenterala.

tetanos. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. simptomele nu sunt evidente. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. praful. c. c.a. 390. tetanos. anatoxia difterica. c.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. hepatomegalie. b. scarlatina. 388. "Rasul sardonic" apare in : a. dizenterie. b. c. Solul. 3 coproculturi. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. anatoxina tetanica. b. 387. b. hipersplenism. c. de obicei lent. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: . 1 coprocultura. 386. Debutul. 385. leziuni ale tegumentelor.. rujeola. 389. scarlatina. b. obiectele contaminate. 5 coproculturi. digestive. aerogen. b. c. verorab.

luxatia deschisa a cotului c..Examenul radiologic într-o entorsa este: a. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. mai importante decât cele din entorse b. in scop profilactic. se administreaza sedative 395. 391. b. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. b. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala . c..a. 392. nu se produc leziuni articulare 394. hemartroze. b. mai putin importante decât cele din entorse c. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. articulatia de deasupra zonei fracturate b. nu este absolut necesar c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. Sonda endotraheala.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. Blackmore. fractura în "lemn verde" b. c. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. de necessitate. Foley. se administreaza analgetice majore b. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. obligatoriu b. c. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393.

procesele septice de osteita sau osteomielita 402. fractura în "lemn verde" c. echimozele si hematomul b.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a.Fractura cominutiva reprezinta a. fractura în "vârf de clarinet" b. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. fracturi prin îndoire si rasucire b.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fracturi închise si deschise c.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. embolii pulmonare si cerebrale b.dar cu leziuni masive a muschilor. articulatia coxo-femurala c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. fracturi complete si incomplete 400. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. rinichiului. rupturi ale ficatului. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. durerea în punct fix.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a.Prin fractura deschisa se întelege: a. fracturi multiple ale oaselor c. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fractura acoperita de piele. tendoanelor si vaselor b. splinei c.398. deformarea regiunii 405. articulatia cotului 399. socul traumatic si hemoragic c. articulatia scapulo-humerala b. fractura prin înfundare 403. leziuni pulmonare cu hemotorax . leziuni pulmonare cu pneumotorax b.

aplicarea garoului deasupra leziunii c. plagi care patrund în cavitatile naturale c. plagi produse în ziua respectiva b. se face anestezie generala c.406.Prin plagi perforante intelegem: a.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. se asigura reducerea fracturii 408. fractura de humerus c.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. administrare de antivenin . plagi produse sub 6-8 ore c. acizi. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. prin muscatura c. se pune diagnostic clinic si radiologic b. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. taiere. plaga prin întepare. raze gama 411. Prin plagi recente intelegem: a.În cazul unei fracturi fara deplasare. agenti ionizanti b.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. plagi produse în ultimele 48 ore 413. fractura de rotula b. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. fractura oaselor gambei 407. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. plaga produsa de frig. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. plaga prin caldura... incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. fractura de olecran 410. plagi ale tegumentelor b. numai focarul de fractura b. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. fractura de col femural b.

Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a..Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. plagile care secreta abundent c. tromboflebite 417. inocularea veninului de sarpe 415. pleurezii 420.. bronhopneumonii c.. fixare cu plasa autoadeziva c. fara ca el sa fie mobilizat b.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. plagile recente b. din cauza imobilizarii îndelungate c. în carucioare rulante c. întepaturi ale unor inserte b. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. patului. compartimentate. plagi muscate de animale c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. fixare cu basma (capelina) 418. saltele pneumatice.Rabia se poate transmite prin: a. pozitiei incorecte b.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. pneumonii hipostatice b.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a.414. balcon) cu ajutorul: a. este contraindicata iesirea din salon 421. saltele pneumatice b. fixare cu leucoplast b. antidecubit . plagi cu hemoragie mare b.

Semnele majore din coma diabetica sunt: a. c. consta în: coma a. saltele din material plastic 422. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a.1000 ml în primele 20 de minute . a. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. b. a 20 UI insulina rapida 426. b.v. Primul gest terapeutic. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. c. c. b. c. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 . de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a. b.Coma diabetica poate fi declansata de: a. anxietate 424.60 min) ser fiziologic . deshidratare globala.30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i.coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. somnolenta . b. respiratie Kussmaul. clorului si sodiului sanguine 427. b. diplopie. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423. c. tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. administrarea de 20 .c.

Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. c. Combaterea durerii în soc se face cu: a.+70 ambele variante sunt corecte 430. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. c. b. coma 433. b.5 . coma soc compensat. b. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a. apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. soc compensat. perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral . b. c. c.1% mialgin 432. Insulina trebuie pastrata: a. c. c. ser glucozat 5% 428. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare. medicamente indicate de medic xilina 0.c. soc ireversibil soc decompensat. provocata de bronhoconstrictie 431. b. b. soc decompensat.

20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. examen de sputa. b. de glucoza 33% 435. c. c. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a. Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a. c. a.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie.434. includ: a. c. . b. ca infectie nozocomiala. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i. b. examen radiologic. b. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. b. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. b. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. c. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a.v.

In faza de izostenurie. colica renala. c. b. b.c. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. 442. c. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . 443. b. colicii renale. infectia urinara. 440. insuficienta renala. regiunea toracala. b. 1017-1020 . b. in unitatile sanitare cu paturi . preveni transmiteriea infectiilor. . . c. regiunea suprapubiana. Uremia este stadiul terminal al : a. la locul de munca. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. 444. 441. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. . pielonefritei acute. b. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. 1015-1017 . pielonefritei cronice . 445. c. pe cale aerogena.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. insuficientei renale acute . preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . radiologice si de laborator . insuficientei renale cronice . insuficientei renale cronice. densitatea urinei oscileaza intre : a. c. regiunea lombara.

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

contractura abdominala. contractura abdominala c. regim alimentar. repaus digestiv. hemoragie digestiva. puls rapid b. calmarea durerii. 472. 469. ulcerul gastric perforat c. gastrita cronica b. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. refacerea masei circulante b. transpiratii reci. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. dureri puternice in epigastru. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. monitorizarea functiilor vitale c. senzatia de sete accentuata. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. examinarea morfo-functionala a rinichiului. debut violent b. repaus la pat. antispastice. . In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. combaterea varsaturilor c. 470. facies anxios. meteorism intestinal.468. administrare de antibiotice. calmarea durerii cu morfina 471. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. hipertensiune c.

rectoragie c. 474. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. 476. soc de garou b. lezarea vaselor compresate. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. treimea distala a esofagului c. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. melena 475. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. 477. dilatarea paralitica. stomac. In segmentul de de sub garou se produce: a. gangrena membrului c. aerat. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. rosu aprins. . zatului de cafea digerat c. treimea distala a colonului b. rosu inchis cu resturi alimentare b.473. lezarea vaselor compresate c. hematemeza b.

stenoza c. are periodicitate. nu are importanta 482. . Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. in faza de inceput a ulcerului c. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. melena c. 480. perforatia b. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. cronic b. apare inainte de masa. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. 481. acut c. gastrita cronica.478. hematemeza b. sindromul Zollinger-Ellison c. hemoragii digestive superioare. apare la 2-4 ore dupa masa. colecistita cronica b. sindromul Zollinger-Ellison. hemoptizie 479. cancerul gastric. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a.

0(I) RH pozitiv. nu exista la cei cu RH negativ c. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. antispastice si morfina b. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. scaderea pulsului b. 484. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. temperatura peste 8 grade Celsius c. In colicistita acuta se pot administra: a. antialgice si antibiotice c. . antispastice. 487. cresterea tensiunii arteriale. 486. B(III) RH negativ c. antibiotice si mialgin. Aglutinele anti-RH: a. socul hemoragic. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a.483. AB(IV) RH pozitiv b.plus 8 grade Celsius b. transportul necorespunzator al sangelui. temperatura de plus 4 grade . exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. 485.

plasma are culoare rosiatica b. o zona de aspect laptos. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. 489. daca se constata aparitia de mici grunji. nu sunt necesare aceste etape. daca se constata o omogenitate perfecta c. zonele prezente sunt : a. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. aparitia de cheaguri si grunji . verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. 491. 490. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. 492.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a.488. o zona galben-citrin clara b. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. La o punga de sange bun de transfuzat.

flocoane mari de fibrina. 497. proba de compatibilitate pe lama c.8 grade Celsius. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. plasma are aspect laptos. hidrops vezicular . 493.c. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. 495. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. proba de compatibilitate Oehlecker. presiunea venoasa marita. determinarea grupei b. 496. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. calcul coledocian b. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. donatorii pot fi controlati c. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. 494. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b.

nisa neregulata cu baza nodulara c. negru ca pacura c. 499.c. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. angiocolita acuta b. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. infarctul de mezenter. 500. stenoza functionala . complicatii cu infectie (colicistita acuta. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. retractia curburii mici. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c.. 501. urat mirositor. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. piocolicistita). Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. rosu-aprins b. pancreatita acuta c. Melena este un scaun cu sange: a. 498. ulcerul perforat b. 502.

endocrini b. infarctul mezenteric . modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. de teren c. 504. ulcerul gastro-duodenal perforat b. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. 503.c. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. 506. hemoragii repetate. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. cancerul cailor biliare b. pancreatita acuta hemoragica. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. oditele stenozante c. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. ulcerul gatro-duodenal b. angiocolita acuta c. de mediu. 505. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. 507. dischineziile biliare.

c. anemiile uremicilor. arsilor b. Masa trombocitara va fi folosita in: a. anemiile din aplazii medulare 509. soc post operator. peritonita. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. 511. anemiile din aplaziile medulare. 512. insuficienta hepato-renala b. oditele stenozante. 510. pleurizii b. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. soc post operator. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. soc traumatic c. Albumina umana este indicata in: a. soc prin arsuri b. soc traumatic. anemii post infectioase c. boli infectioase c. 508. emfizem pulmonar. ocluzii intestinale. aplazii medulare. bolnavi cirotici c. leucemii acute si cronice . Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. bolnavi neoplazici.

transmiterea unei boli infectioase b. urticaria. socul hemolitic posttransfuzional. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. socul hemolitic. paloare. administrarea de sange care contine alergeni. cefaleea. icterul postransfuzional c. 516. puls rapid. febra. corpi straini endogeni. hematuria masiva. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. hipotensiune c. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. agitatie. b. transfuzia cu sange infectat c. tromboze venoase. hipertensiune arteriala. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. cianoza. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b.c. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. 515. 513. . edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. corpi straini neanimati (inerti). hipertensivi. 514. 517.

c. agitatie. . excoriatii sau plagi ale conductului . 518. tiraj. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. b. rinoree mucopurulenta. cu ajutorul acelor de corpi straini . c. cianoza. pansarea ochiului. se instileaza epitelizante si dezinfectante. lacrimare. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. otalgie . senzatii de infundare a urechii. secretie sanghinolenta. b. b. c. 522. 523. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. tumefiere. c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta.c. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. 519. tegument infiltrat. corpi straini animati (vii). eczema si ragade perinariene. b. 521. dispnee. 520. b. tuse spasmodica. disfagie. b. c. hidroree. stranut. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. cornaj. durere la deglutitie. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog.

prezinta hipercolesterolemie. preceda uneori. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. b. b. durerea si hipotensiunea . se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. c. obezi. c. 528. 525. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. 526. diabet sau hipertensiune arteriala. c. intotdeauna dupa o masa copioasa . hipertensiunea. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. o tahicardie paroxistica. Perioada prodramala din infarctul miocardic. rareori dupa efort. mari fumatori. b.cu cateva ore instalarea infarctului. adeseori in repaus sau somn. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. Infarctul miocardic : a. rareori dupa o hemoragie severa. b. c. sunt sedentari. o emotie puternica .c. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. febra. brutal. 524. apare : a. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . suprasolicitati psihic . de cele mai multe ori lipseste. 527. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. c. debutul fiind brusc. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.

b. precizarea fazei evolutive si a localizarii. c. se calmeaza prin repaus . 531. 532.5 saptamani .529. disparitia febrei. b. este cea mai critica. Durerea in infarctul miocardic : a. 530. c. leucocitoza. 533. asteniei. c. dureaza mai multe saptamani chiar luni. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. b. c. scaderea fibrinogenului. b. dureaza 3-5 zile. apare dupa efort . normalizarea TA . Perioada de debut in infarcul miocardic: a. aparitia durerii moderate precordiale. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. evidentierea unor zgomote cardiace . 535. se calmeaza prin administrare de nitrati . are sediul si iradierea similare durerii anginoase. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . c. 534. Durerea in infarctul miocardic : a. b. c. b. confirmarea diagnosticului . Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. o durata de 4 . este de intensitate neobisnuit de mare . cedeaza la opiacee. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a.

coronarita reumatismala. Durerea in angorul pectoral : a. apare in timpul efortului . localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. zbucium si senzatie de moarte iminenta. b. 539. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . c. arteroscleroza coronariana b.a. da senzatia de constrictie . c. b. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase.20 minute. crize dureroase paroxistice. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . bratul si antebratul stang. de presiune. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. in plin stern (semnul « pumnului srans »). c. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. 536. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. b. 541. 537. Durerea din infarctul miocardic: a. c. se insoteste de o stare de mare anxietate. agitatie. b.. c. 540. cu un singur deget . clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. 538. c. stenoza mitrala. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . poate lua aspectul de arsura. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. b. cu intreaga palma sau cu ambele palme . stenoza aortica. trombangeita obliteranta. dureaza 10 . In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a.

544.a. la baza gatului . Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. 542. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . regiunea interscapulara. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. este un proces ireversibil . Moartea clinica : a. mai mult de 30 de minute. dureaza 3-4 minute. spre umarul drept. b. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . c. emotional. digestiv . Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. 2-3 minute b. c. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . b. c. in maxilarul inferior. Testul patognomonic in angina pectorala : a. Durata durerii in angorul pectoral este : a. c. la adiministarea unor medicamente . hipocondrul drept. . b. b. mai rar pana la 10 -15 minute . constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . 543. cu oprirea inimii. incepe odata cu stopul cardiac. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. concomitent cu un efort fizic. c. 546. 545. b. c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.

determina si oprirea circulatiei cerebrale. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. 549. miotonia c. apare si în: a. poliradiculonevrita b.. cu tulburari de sensibilitate importanta . c. Stopul cardiac: a. Sindromul de neuron motor periferic . b. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. controlul reflexului pupilar (midriaza).adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. femural) . b. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . c. nevralgia sciatica 551. 550. Deficitul motor apare în: a. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. c. radiculitele 552. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.547. "sindromul de coada de cal" . sindromul hemiplegic b. Inainte de a incepe reanimarea cardio . 548. sindromul paraplegic si tetraplegic c. miopatia b.

caldura locala. hemoconcentratie b. edem. timp îndelungat 554. usturime c. insuficienta cardiaca b. alterari renale cu albuminurie. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. glicozurie si hematurie c. scaderea numarului de hematii si leucocite c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. interesarea epidermului si partial a dermului b.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. timp scurt b. eritem.c. care au o putere calorica moderata c. sindromul meningian 553. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. infectia arsurilor .

apa si sapun b. escare. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. infectie. solutii antiseptice c. bronhopneumonie. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. la locul accidentului b. cu mâinile. urmata de confuzii. bolile cu raspandire mare in populatie. .558. împaturite 561. solutii acide slabe 562.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. pierderi de cunostinta. în conditii de asepsie si antisepsie 560. soc hipovolemic b. paralizii 559. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. la dispensarul medical c. nefrita. în sala de operatii. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. perturband dezvoltarea normala a societatii. neexistând nici un pericol b. bolile cu raspandire in populatie . hemoragie digestiva c. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. ce creeaza probleme de sanatate publica. b. împingerea prin intermediul unei haine groase.

masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . c. c. sinuciderile etc. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . boli psihice. zilnic. b. la copiii din crese si gradinite. se efectueaza : a.A. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . c. in crese si gradinite. de catre asistenta medicala . inainte de intrarea in colectivitate. Profilaxia generala presupune : a. b. in cadrul triajului epidemiologic. boli cardiovasculare. 563. ex. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. prevenirea unor noi cazuri secundare. saptamanal. b. neoplaziile. termometrizarea. . b. b. in crese si gradinite. Triajul epidemiologic presupune : a. 564. 566.Termometrizarea zilnica. masurarea T. cavitatii bucale si conjunctivelor . la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . 567. dupa intrarea copiilor in colectivitate.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. puls. tegumentelor. accidentele rutiere. diureza.Profilaxia speciala se refera la : a. c. 565.c.

pentru eficienta sporita. 572. aerisirea. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. 573. folosind agenti chimici. radiatii ultraviolete . b. congestia intensa a fundului de gat .Metodele fizice de dezinfectie : a. stergerea umeda a suprafetelor. . c. cele mai frecvente infectii streptococice. odinofagia. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. 569. umeda si radiatii u. 568. c. ventilatia. b. b. . c.Anginele sunt : a. 570. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a.v. scufundarea in substante dezinfectante. atenuati. 571. inflamatii ale istmului faringian. b.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. se bazeaza pe reactia de oxidare. afectiuni intalnite numai la copii . b. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .c.. hidroliza si precipitare . spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . spalarea. zilnic. c.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. c. b. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . c. transformate in anatoxine. false membrane .

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

primaverii. aerogena .Sindromul meningian . cu declarare nominala obligatorie. c. iernii.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. 599.un grup de simptome si semne. 601. meningita seroasa . c. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . fecal-orala. b. b. 604. 603. c. b.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. copii. b. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . calea de transmitere fiind : a. b. b. meningita tuberculoasa. 602. c. internare si tratament obligatoriu in spital . c. 600. verii. apare in : a. hematogena .a. prin contiguitate . tetanos . aerogena. adulti peste 40 ani. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. tineri . c. prin contact intim la inceputul bolii .Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. parenterala.

610. oligurie. chimioterapie antivirala. cefalee puternica. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. c.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. febra. toxiinfectie alimentara. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . diverse paralizii . b. subfebrilitate. convulsii. tulburari de senzoriu.a. b. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . 609. 607. 606. varsaturi. b. cefalee. Profilaxia encefalitelor virale : a. varicela. urmareste combaterea vectorilor. fotofobie. b. rujeola. 608. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . b. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. c. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. varsaturi si somnolenta pana la coma. c. greturi. agitatie. c. parotidita epidemica. greata. c. febra. c. 605. rujeola.Tratamentul encefalitei consta in : a. b. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. hepatita virala A.

611. specifica omului . c. declararea nominala obligatorie. transparent. c. 616. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. .Febra tifoida este o boala: a. Receptivitatea la dizenterie este generala. b. Tetanosul impune : a. b. izolarea obligatorie in spital . 612. b. produsa de Rickettsia Prowazekii. c. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . mai mare la : a. b. In febra tifoida este obligatorie: a. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. dar poate sa fie precipitat. c. varstnici. fiolele sunt etichetate si. in parazitoza intestinala . 613. barbati. prin ingestia toxinei eliberata in aliment.a. imobilizarea pacientului. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. b. spitalizarea. b. fara precipitate c. c.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. 614. 615. declararea nominala. transmisibila cu declarare obligatorie. copii sub 5 ani. sa aiba data de valabilitate . regimul alimentar strict .

621. c. cu carecter permanent. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. c.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. etiologie virala.a. . stadiu compensat. stadiul vascular. varice esofagiene care se rup. ingestia de medicamente. b. c. a. b. integritatea seringii si data valabilitatii. nu apare icter. ciroza hipertrofica. 622.In ciroza hepatica icterul poate fi: a. edemul membranelor inferioare. b. 619. ciroza splenogena. c. ciroza atrofica. medicamente hepatotrofice. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. episodic. b. toxice industriale. alcoolul. integritatea fiolei. icter. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. c. 620. 618. c. c. b. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. scaderea factorilor de coagulare in sange. b. 623. etiologie alcoolica. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . b. c. b. 617. etiologie necunoscuta. stadiul decompensat. ascita.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

insuficienta respiratorie acuta. contuze b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. cefalee 661. dupa reducerea chirurgicala este: a. hemostaza provizorie. hipertrofie musculara b. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657. hipotrofia musculara c. în cazul unor luxatii. cu marginile regulate 659. septicemie c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. infectate c.În care dintre articulatii. articulatia acronioclaviculara c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. reducerea focarului de fractura c. articulatia soldului b. tromboflebite. supuratii locale 660.În cazul muscaturii de sarpe se va face: .Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. lipotimie b. curatirea plagii de corpuri straine.Durata de imobilizare în aparat gipsat. albine) apar urmatoarele fenomene: a. se va face un pansament compresiv 654. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. redoarea articulara 658. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b.a.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. edem de glota b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c. articulatia celor doua oase pubiene 656. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. acoperirea plagii cu un pansament steril b.

ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. pneumonii hipostatice b. fracturi. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. schimbarea pozitiei în pat b. consecinta anumitor afectiuni grave c. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. sa aiba o buna putere absorbanta c. o masura terapeutica b. tahicardie 668. tromboze ale membrelor inferioare c. infarct miocardic . sa fie strâns.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. masaj zilnic.Conditiile care . executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. o masura de supraveghere a bolnavului 669. hipertensiune. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b.a. traumatisme b. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. sa acopere complet plaga b. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662.

aparitia osteoporozei de inactivitate c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a. tratament medicamentos 677.c. rarefierea structurii osoase b.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. atrofierea musculara. bolnavul va fi transportat cu patul c. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. formarea trombozelor.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. escarele de decubit c. prin schimbari pasive de pozitie b.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. sa explice bolnavului programul sectiei 675. artroze 672. saltea din material plastic cu structura de burete c. saltea cu structura de burete b. pneumoniilor hipostatice b. eventual a gambelor si antebratelor c.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. hipotensiune arteriala 671 . masaj usor al membrelor b.

Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. atitudine calma. respiratia b. promtitudine c. aparitia atrofiilor musculare b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. TA.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. plina de blândete b. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. toaleta zilnica b. gesturi lipsite de repezeala. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. deformarilor articulare b. complicatiilor respiratorii 681. professionalism 682. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. aplicare de comprese umede 680. paralizii.a. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683. accidente vasculare cerebrale b. starea de echilibru 684. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. gimnastica respiratorie b. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. leziuni a membrelor inferioare . pulsul.

boli reumatismale 685. traumatisme b. c. fracturi.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri. b. testarea sensibilitatii la substantele iodate. b. dar mai ales cu: a. b. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688. c. c.c. Feniramin) . c. b. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690. infarct miocardic c. c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. b. scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a.

Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. c. c. transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic . b. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693. c. c.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. b. c. pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a.Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. b. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. b. doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a.691 . polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. b. varsaturi deshidratare totala 694. c. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692. b.Pe lânga cele trei semne majore.

b.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. c. b. foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698.697. b. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. b. c. b. este linistit. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. c. Socul poate fi determinat de: a. b.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. c. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . c.

c. este o manifestare exclusiv hemodinamica . acute cronice vasculare . diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. c.c. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. b. b. convulsii. b. Dextran 70 în solutie de NaCl. b. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706. 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. de obicei tranzitorie 703. c.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. uneori crize epileptiforme. contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704.scaderea tensiunii arteriale. c. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. c. b. c. b.

b. b. c. tegumentele devin calde 712. Aceste fenomene credeaza dupa: a. astenie. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711. cooperant dispare midriaza. b. ameteli. c. foame exagerata.lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710. c. solutie Ringer . b. b. TA creste. c. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit .In stadiu de coma diabetica se remarca: a. pulsul se regularizeaza. bolnavul e constient. c.Terapia antisoc va tine pâna când: a.709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. b.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. c. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h.

alergia la insulina. b. pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721. etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716. c. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718. la indicatia medicului 717. numai subcutanat subcutanat intravenos. c. c. hipoglicemia infectii locale.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. lipodistrofia cetonuria 719. b. b. b. c. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720. b.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: . c.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a.715.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. c. b.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. glicemiei.

lichid amniotic. c.Infectia nozocomiala este : a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi .. insidios atipic brutal 723.a. LCR. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. sperma si secretii vaginale.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. 725. lichid sinovial. 726. b. b.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. toti pacientii sunt potential sanatosi . c. sputa. . supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. toti pacienti potential infectati. lichid peritoneal. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. c. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . c. b. 724 . b.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. secretii nazofaringiene . b. c. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b.

c. 727. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . intepare cu obiecte ascutite. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. c. b. c. 730. personalul infectat cu Hbs. 731. 732. c. b. Echipametul de protectie este : . c. constau in : a. la preluarea acestora. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Echipamentul de protectie este : a. complet. dupa scoaterea manusilor de protectie . corect. 728. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare .c. amplasate la indemana si marcate corespunzator . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. inainte de administrare. 729. numai la intrarea in serviciu . b. b. se efectueaza : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . recapisonarea acelor folosite. b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . bariera intre lucrator si sursa de infectie. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. la externarea pacientului.

alcatuit din halat si incaltaminte de spital . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. complet. . numai la intrarea in serviciu . LCR. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. b. c. b. recapisonarea acelor folosite. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b.a. c. intepare cu 734. c. dupa scoaterea manusilor de protectie . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . sputa. personalul infectat cu Hbs. corect. b. lichid peritoneal. lichid amniotic. 736. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. amplasate la indemana si marcate corespunzator . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. 735. 737. sperma si secretii vaginale. b. lichid sinovial.. se efectueaza : a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. bariera intre lucrator si sursa de infectie. secretii nazofaringiene . toti pacienti potential infectati. constau in : a. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. b. prin taiere. toti pacientii sunt potential sanatosi . c. 733. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite.

reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. intepare cu obiecte ascutite.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . 739. se efectueaza : a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. numai la intrarea in serviciu . .Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. 741 .Asistenta medicala: a. menajeaza bolnavul de intepaturi. c.. b. c. are efecte nedorite. 743.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . b. c. constau in : a. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor.738.bariera intre lucrator si sursa de infectie. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. Echipametul de protectie este : a. c. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere.. 740. b.. amplasate la indemana si marcate corespunzator . este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice. b. dupa scoaterea manusilor de protectie . c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. recapisonarea acelor folosite.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 742.

apoi injectiile. c. administreaza intai tabletele. b. 744. asistenta medicala: a. c. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. b. flebalgia. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. b.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . precipitarea. c. 747 . patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. tumefierea brusca a tesutului perivenos. 745. 746.Cind administreaza tratamentul. administreaza personal supozitoarele. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale.b.Asistenta medicala are grija: a.. c. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. picaturile pentru ochi si nas. c. verificarea solutiei injectabile. hematom. 749. c. sa corecteze dozele prescrise. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. priveste in mod direct medicul. degradarea acestora. inainte de administrare. 748. lasa la pacient intreaga doza zilnica. supuratia aseptica.. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. b. solutiile si picaturile. injectarea imediata a continutului seringii.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. pregatirea cu 30 min. duce la transformarea. b.

b. . antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. dermite profesionale. mililitri de solutie. alegerea unui singur antibiotic. soc anafilactic. 754.a. cel mai activ si mai putin toxic. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. calea de administrare . diuretica. c.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a.. c. 753. b. b. urticarii. unitati. b. durata tratamentului . Kanamicina au actiune: a. terenul alergic. c. numar de tablete sau capsule. ototoxica. c. 750.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. 752 .. pe baza antibiogramei. b. c. b. 751 . grame sau submultipli ai acestora. c. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. nefrotoxica. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. fiind expus la: a. cantitatea exacta a unei doze.Cu ocazia administrarii antibioticului.Gentamicina. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.

hepatomegalie. 757. spoliaza organismul de potasiu. cortizon acetat. 756. turgescenta jugularelor si ritm de galop . la fel ca in cazul antibioticelor. c. dispneea.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. c. cortizonului. b. prednisolon . b.. 760 .Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. c. b. c. retin sodiul in organism .Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. b.In caz de insuficienta hepatica. c. b. tusea.ACTH-ul si cortizonul: a. 758 . b. tratamentul cu cortizon se face cu: a.755. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. . edeme declive. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. 759 . cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. de solutie . c. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. in functie de durata tratamentului... cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. marind eliminarea lui. hidrocortizon. durerea si transpiratia .

administrare de cortizon . c. 766. 767 . HTA esentiala.. reducerea muncii inimii prin repaus. coronariene. 765. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. 764 . aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . complicatii cerebrale si renale . HTA se clasifica in: a. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. c. c. b. reducerea muncii inimii prin activitate normala. ascendentei ereditare hipertensive .In functie de cauza determinanta. b.complicatii abdominale.In HTA benigna.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. 762. b. c. vasoconstrictia arteriala .761 . b. administrare de diuretice . 763 . c. complicatii cardiace. b.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. complicatiile se datoreaza : . c.vasodilatatia arteriala. b. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a.fara ascendenta ereditara. . HTA secundara. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . HTA medie.In stadiul al III -lea.

768 . tulburari de comportament . midriaza fixa. torace si abdomen imobile. 773 . c. oprirea miscarilor respiratorii. b. 770 . infarctului de mezenter . c. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . absenta miscarilor respiratorii normale. astenie. tulburari de memorie . leziuni ireversibile in creier si in alte organe . b.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a.. b. 771 . oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. insomnie. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. dispnee zgomotoasa. toracice si abdominale.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. lipsa curentului de aer la nas sau gura . diabetul zaharat . cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . mioza cu globi oculari mobili. 769 . 772 . absenta pulsului la artera carotida..a.. oboseala. c.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. b.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. infarctului miocardic. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. c. trombozei cerebale . b. incetarea batailor inimii. c. c. cefalee occipitala. b.

c. embolie gazoasa masiva. de transudat sanguinolent necoagulabil.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. 777. b. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. 774 . insuficienta ventriculara stanga. 779 . datorata ruperii capilarelor pulmonare.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. c. malformatii ale oaselor cutiei toracice. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . preinfarctul miocardic. de la o inaltime de 20-32 cm. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 775. Edemul pulmonar acut este: a. disparitia miozei . c. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. b. de natura anafilactica. b. de natura lezionala. b. b. hipertensiune arteriala. c. . aparitia pulsului la vasele mari. b. Edemul pulmonar acut este declansat de : a.a. 778 . c. intubatie oro-traheala. in mijlocul regiunii presternale. 776 . disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. de natura cardiogena. c.

c. brusca. digitalice. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. c. respiratie polipneica zgomotoasa. corticoterapie. ventilatie artificiala. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. cauze neurologice.a. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. b. b. b. 783. b. b. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. dispnee intensa. zgomotos. morfina. severa. c. hipotensoare. 782 . c. diuretice. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. 784. scoaterea pacientului din mediu nociv. tulburari de rimt cardiac paroxistice. se aspira secretiile si se curata orofaringele. dopamina. morfina. . Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. b. 785. expir greu. dopamina. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. 780 . se aplica garouri la radacina a trei membre. 781 . gaze sufocante toxice. c.

b. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. intoxicatii cu CO. aerosoli antispumanti. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. diureza osmotica. b. 786. oxigenoterapie. c. b. c. b. c.b. gripa. morfina. c. de cauze uremice. anticoagulante. sangerare 300-500 ml. b. tonicardiace. oxigenoterapie. infectii pulmonare. 788. c. dextran 70. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. c. 789. antibiotice. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. Clasificarea EPA lezional este: a. . Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. b. 790 . de cauze toxice. cardiogen. intoxicatii cu plumb. intoxicatii organo-fosforice. 787. sangerare 300-500 ml . oxigenoterapie. 791 .

c. transfuzii. c. 793 . deoarece creste presiunea in alveole. 794 . b. 797 . EPA infectios. copii mici. perfuzii. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. c. c. c. . sub 400ml urina/zi. sub 50ml urina/zi. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. 795 . paraplegici. EPA cardiogen. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. peste 1000ml urina/zi. se administreaza numai dupa umidificare . In insuficienta renala acuta diureza este : a. SIDA. b. c. b. b. se practica pe respiratie asistata. contraindicata. b. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. c. combaterea varsaturilor . comatosi. Oxigenoterapia in EPA este: a. 796. EPA uremic. b. 792 . alimentatie neadecvata.

798. in functie de ionograma. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala. hematurie. aplicatii calde in regiunea lombara .Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. in functie de examenul sumar de urina. izostenurie. . 801 . c. hipostenurie. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. 803 . c. c. b. prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. 802. glomerulonefrita. b. de catre medic . scaderii reabsorbtiei tubulare . b. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. c.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. c. calculoza ureterala bilaterala. b. deficitul calitativ consta in: a. reducerii filtratului glomerular. 799. b.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. efectuarea bilantului hidric. reducerii permeabilitatii glomerulare. tahicardie.

c. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . uree sangvina. c. 805 .b. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. b. b.. c. 808.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. insuficienta cardiaca acuta . aritmii. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a.. hiperlipoproteinemie. c. .. bradicardie. c. 809. b. glomerulonefrita cronica .In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a.. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. b. edemul pulmonar . hipolipidemie . obstructia cailor urinare. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale..Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. 806 . hematuria. calcemia. oligo-anuria. b. hiperlipidemie . 804 . acidul uric. c.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a.

Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. stari confuzionale . b. contractii musculare. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea.A. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. necesitatea restrictiilor alimentare .Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. c. b. calciu).. alterarea integritatii pielii . c. c. se face cu : a. diabetul . Educarea pacientilor se refera la : a.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. c. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . b. . igiena riguroasa a tegumentelor . dispnee. edemul cerebral. cefalee precoce.. exercitii fizice intense. sustinute . miros amoniacal al aerului expirat. diuretice in deshidratarea extracelulara .. b. toleranta digestiva. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . prezenta in urina. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. 811. 812. c. c. insomnia . somnolenta. 813 .Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.R.. in exces. staza urinara). acid oxalic. intoleranta digestiva . 814 . alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . stare generala alterata.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. fosfati. stare generala profund alterata. b.b. 810.

Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. 817 . b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. obstructia cailor urinare. anuria. 818 . 819 . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. c. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. la producerea unei recidive. b. manifestarea acuta.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. infectia urinara. b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. hidronefroza..Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. numarul si marimea calculilor. aparitia infectiei.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. c. . b. 816 . c.815 . c. numarul calculilor renali.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. malformatia cailor urinare. b. boala de baza. regimul alimentar. compozitia calculului. c. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate.

Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. urografie . examen complet de urina . aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere.820 . 823 . un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. durere. sunt : a. un sindrom dureros acut. meteorism .Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a.In colica renala. calmarea durerii. c. b. la indicatia medicului . sonda uretro-vezicala. tratamentul de urgenta este: a. analgezice antispastice. tenesme vezicale. 822 .. 821 . durere. 826 .In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 . aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. repaus la pat.. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . b. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . b. ingerarea de lichide din abundenta. poliurie. antiinflamatoare. c. b. c. 825 . b. radiografie renala pe gol. c.Colica renala este : a.. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. b. anxietate.In colica renala. hematurie. hipertensiune. neliniste. de obicei apiretic.3000 ml/24 ore . c. 824. repaus la pat.Socul este definit ca: . combaterea durerii. disurie. principalele semne sunt : a. paroxistic.. uneori febra moderata . durere. varsaturi. c.

suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. toxico. anafilactic. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor.septic. cardiogen.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. b. b.. septicemic. neurogen. hemoragic. hipovolemic. perioada in care nu se face tratament antisoc. psihogen. 827 . c. neurogen.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. combaterea insuficientei cardiovasculare. cardiogen. combaterea durerii. c. 829 . faza imediat postagresiva. bradipnee superficiala. hipertermia. facies palid. toxic. b.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. inlaturarea factorului socogen. reactie organica post-agresiva decompensata. hipovolemic. c. c.a. grava tulburare functionala a intregului organism. 831 . b. cardiogen. c. b. buze uscate si cianotice. infectios. 828. .Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. 830 . Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. b. anafilactic. combaterea hipoxiei cerebrale. anafilactic. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat.

I. c. evaluarea rapida a leziunilor. Terapia analgetica in soc : a. preexistenta altor leziuni . Neisserii.U si T.P. Socul septic este provocat indeosebi de : a. . stafilococi. enterococi . b. c. este necesara mentinerea unei cai venoase libere .. cand nu se manifesta semne de gravitate. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . . la locul accidentului si pe timpul transportului . imediat dupa agresiune. 836 . 833 . Pretratamentul socului se aplica: a. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. Clostridium. c. 835 .c. sedeaza bolnavul . preparate de gelatina. b. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. c. 832 . b. c. 834 . inlatura frica si agitatia . nu preintampina decompensarea socului.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. b. b. numai in unitati U. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva .

cianoza. compensat. vitaminoterapie. b. torticolis.. stilete. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. soc hiperdinamic. paralizii ale nervului facial. canula de aspiratie cu apasator perforat. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. 838 . c. sunt: a. c. 844 . hipotensiune arteriala. b. specule auriculare. tegument uscat si cald.837. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. disfagie. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. durere.. paralizia nervului facial.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a. stare generala alterata. c. leucocitoza ridicata.. febra. antibioterapie. hipoacuzie. disfonie. apasatoare de limba. anxietate. specule nazale. b. pense cudate. c. tub Kehr. b. hipertermie. 841 . cefalee. b. Escherichia colli. b. seringa Guyon. insomnie. hipotermie. tahipnee.Tratamentul osteoflegmonului consta în : . trocar. febra. c. pirozis. Haemophilus influentzae. 843 . oglinda frontala. diapazon.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. b. angina Ludwig. tahicardie. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. c. prabusirea tensiunii arteriale. c.RL. fatigabilitate. dispnee..Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. osteomielita temporala/occipitala. 840. fotofobie. 842 . Stafilococul.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. frison. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. tulburari metabolice. acufene. frison.

meningite. debut brusc. labirintita. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. de corp strain in ochi. neregular. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. stafilococul. disfagie. streptococul. pneumococul. tulburari ale mirosului. tumefactie la nivelul sinusurilor. 847 . Proteus. hipotensiune. b. . 845 . 850. c. b.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. sindrom Meniere. septicemie. senzatie de corp strain. inflamatia glandei Meibomius.. b. lacrimare intensa. respiratie dificila.. . epistaxis. senzatie de arsura si usturime. ulceratie corneana cu aspect dendritic. osteoperiostite. c. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. abcese extradurale. durerea. febra de tip inflamator-supurativ. b. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. timpanotomie. c. c. b. usturime locala. puls filiform. 849 . b. vertije. frisoane. Escherichia Colli. 846 . 848 . c.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. antromastoidectomie. odinofagie. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant.a. c. tratament medicamentos.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a.

b.. 854. numarului de hematii . scaderea acuitatii vizuale. b.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. 853 . 852 . . soc cu hipovolemie si hipotensiune. b. c. astm. scleroze pulmonare. c. b. diabet zaharat.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a.b. c. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. soc hemoragic si traumatic.. antiinflamatorii. diabet insipid. c. fibroza pulmonara. 855. b. disfunctie ventilatorie obstructive. poliglobulie esentiala.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. administrarea de miotice. durerea. aport mare de lichide: bere. eritemul conjunctival sau periocular. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. 851 . agentilor patogeni prezenti in sange. b. soc septic si alergic. administrarea locala si generala de antibiotice.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. c. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente.. c. diabet insipid.. apa. 856. insuficienta renala acuta . vitezei de sedimentare a hematiilor. c.

cancer tiroidian. c. b. chist hidatic hepatic.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. c. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. existenta hidronefrozei. palpabile. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.Irigografia poate evidentia: a. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. adenom toxic tiroidian. c. cancer de colon. 860 . c. 861.5 mg%. 859. intoleranta la iod. tumorilor renale.. prezenta de tumori si calculi vezicali. 862 . b.. 858. densitatea urinei este sub 1015. . diverticuli colici.857. chist tiroidian. c. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. b. hipertiroidism. bolnavul are TBC renal. polipoza colica. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. b. Ecografia abdominala are ca scop: a. b. arteriografia). dinamica colica. c. b. stricturilor ureterale. boala Crohn. urea depaseste 70 mg%.

In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. oprirea sau rarirea tusei.bazic. ambele se produc prin pierdere de sange. edemele si H. b. se va urmari: a. . 864. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. 867. stenoza pilorica. c. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. 865. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a.T. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a.A secundara. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. 868. b. Dintre afectiunile de mai jos. transfuzie de sange total. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a.tipul de operatie. b. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. uscarea completa a secretiilor. c. hipoproteinemia. b. c. c. c. b. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. bolnavii cancerosi in stadiul I.863. b.intensitate. hipotensiunea arteriala. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. se procedeaza la: a. fistule digestive. pot duce la denutritie. 866.

Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a.c. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. aspiratie gastrica. mobilizare imediata . spalarea cu apa oxigenata. b. b. 869. antibioterapie. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. b.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. aspiratia secretiilor. punga cu gheata pe abdomen. c. 873. 870 . evacuarea puroiului.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. 872 . linistirea bolnavului. primele 2 ore. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. reechilibrare hidroelectrolitica. primele 24 ore. drenaj. b. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. c. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. pansament. desfiintarea fundurilor de sac. c. mobilizarea precoce a bolnavului.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. primele 3 zile. b. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. c. . 871 . c. durata. b. 874 .

aspiratie gastrica. evitarea operatiilor de lunga durata. starea confuzionala are ca manifestari: . diabetici.G. c. c. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. administrare de sedative centrale. hipertensivi. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica. aerosoli. aplicarea de pipa orofaringiana. c. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani.c. b. obezi. 880 . mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. b. cardiopatie 877. 878. suprimarea durerii. monitorizare E.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. b. b. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. 879 . c. 875 . Tratarea sughitului se face prin: a.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. gimnastica respiratorie.Postoperator. tuse comandata.C. c. b. stimularea expectoratiei.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. 876 . administrare de mialgin si algocalmin.

. c. interzicerea consumului de alcool. b. b. b. 882 . mobilizare.a. b. suprimarea durerii. hipertermie. somnolenta. se fixeaza cu leucoplast. asistenta trebuie sa cunoasca: a. 883. c. b. 884 . agitatie. localizarea plagii. c.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. stadiul de inflamare. c.La efectuarea pansamentului unei plagi.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. se va aplica pe tub un ac de siguranta. . c. aseptizarea plagii. caracterul durerii. amputatia de mamela. c. starea nutritionala a pacientului. b. 885. 881 . monitorizarea functiilor vitale. scurtarea tubului. rezectia gastrica. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. operatii ce se executa in cavitatea toracica.

pulsul radial ramane perceptibil.. intinse.886. infarctul intestinal si torsiunile de organe. c. c. 890 . Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. 891 . b. c. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. b. c. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. garoul se strange pana cand: a. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. administrare de ulei de ricin 15 . peristaltica va fi stimulata prin: a. apendicita cronica. stimulare medicamentoasa 887 . c. clisma zilnic. c. pancreatita acuta necrotica. 889 . In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. infectate. pulsul nu se mai simte. b.20 grame in 2 prize zilnic. b. spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale . b. introducerea tubului de gaze. circulatia venoasa se opreste complet.Dupa operatia pe colon. din prima zi dupa operatie. masarea zonelor reflexogene.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. necrotice. b.

astm bronsic c. b. b.ce contin bacil Koch se foloseste a. c.Bacilul tuberculos este rezistent la a. ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 . formol 5% clor acid fenic 5% 897.Pentru dezinfectarea produselor patologice .Bacilul tuberculos este sensibil la a. productive c. c. c.Leziunile din tuberculoza sunt a. b. stenoza aortica b. radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 . frig 896 . emfizem pulmonar 894 . scoamoase 898 . ultraviolete b. exudative b. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a.Alergia la tuberculina se manifesta prin . uscaciune c.892 .. Bronsita cronica a.

sputele contin bacil Koch 902. Avem tuberculoza stabilizata cand a. c. adolescenta 900 . c. c.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 .a. b. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. c. maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 .Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie . leziunile radiologice sunt stabile b. b. b. leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. b. b. sputele nu contine bacilul Koch c. c.

Criza din astmul bronsic. icter b. Bronsita astmatiforma. c. . c. cu intervale libere. bogat in proteine si vitamine b. praf de camera. polen. un aport de 3500-4000 calorii 905. 910 . complicatie a astmului bronsic.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. 909 . b. ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . are urmatoarele caractere: a. criza apare .Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a.a. b. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. este precedata intotdeauna de crize astmatice. reactii alergice . de obicei in a doua jumatate a noptii. b. are una din urmatoarele caracteristici: a. bogat in grasimi c. este urmarea infectarii astmului bronsic. Cele mai obisnuite alergene. leucopenie c. reactie Steven -Johnson 906 . se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. c. b. alergene alimentare sau medicamentoase. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. tulburari digestive . b. hemisuccinat de hidrocortizon. c. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 .

b. 916. Modificarile patologice caracteristice. de tip inspirator. ketotifen. crize convulsive. lacrimare.Criza de astm bronsic se poate termina: a.Accidentele nervoase . corticoterapia: a. b. nu este niciodata precedata de stranut. administrata pe cale orala.In tratamentul astmului bronsic. b. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. 913. este fluida. c. variabil. treptat.In astmul bronsic sint folosite. in citeva minute sau ore. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. c. c. hemiplegie. trebuie rezervata formelor grave. sint urmatoarele : a.c. prurit al pleoapelor si cefalee. 911. este viscoasa. brusc.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. c. 917. 914 . in peste 24 de ore. b. cristale Charcot. coma. rozacee si in cantitate mare. spontan sau sub influenta tratamentului. pot aparea: a. bradipneica. este cu tahipnee . Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: . albicioasa ( perlata). 918. b. insuficientei respiratorii cronice. c.Leyden si spirale Curschman. a. miofilin b. 912 . c. posibile in insuficienta respiratorie cronica. bogata in eozinofile. cromoglicat disodic. este tratamentul cel mai eficace. cu expiratie prelungita si suieratoare. b. nu prezinta riscuri. nistagmus lateral. 915.

923. nevralgia intercostala. pleurezii masive bilaterale. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. pneumotorax sufocant. respiratie Cheyne. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. b. c. 920. b. c. 925. procese pulmonare si pleurale. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute.sodica izotonica.Stockes. c.. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . 921. c. b. c. dispnee intensa. b. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. starea de rau astmatic.a. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. procese laringotraheobronsice. Oxigenoterapia. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. b. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. 919. hipotensiune arteriala. 924 . aflati in insuficienta respiratorie cronica . cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. are urmatoarele caracteristici: a.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . b. consum excesiv de alcool si fumatul. embolii pulmonare grave.In insuficienta respiratorie cronica . b. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. apar urmatoarele simptome: a. c. alcaloza respiratorie. Cele mai importante cauze. este o urgenta medicala majora. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. combaterea tusei. 922 . consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon.

vesperala. vesperala. 931 In tuberculoza secundara. b. corticoterapie. exista inapetenta si sete vie. c. b. opiacee si barbiturice. tusea are urmatoarele caracteristici: a. hipofibrinemie. b.morfina si opiacee. coriticoizi si antibiotice. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. mai tirziu discreta. hiperfibrinemie. 932. ruginie. bronhodilatatoare si expectorante. la inceput discreta.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. b. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. c.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. b. b. este destul de bine suportata de bolnav. leucocitoza cu polinucleoza. c. fata devine vultuoasa. frison . 927 . urmatoarele medicamente: a. b. 929 . in zilele premergatoare.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic.In pneumonia pneumococica: a. In tuberculoza secundara. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. secretolitice. c. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . antibiotice cu spectru larg. la inceput ridicata. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. . 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. c. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. c. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. apoi cu expectoratie rosie. 928 . temperatura se mentine " in platou".a. la inceput este uscata si apare in accese. bronhodilatatoare. bolnavul prezinta poliurie.

cu sediu retrosternal. 934 . c. stresurile emotionale. c. 933. b. poate fi minimala. c. 936 . cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. crizele dureaza citeva ore. b.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : . b. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. mareste riscul de aparitie al bolii.Angina pectorala are urmatoarele a.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. caracteristici : : b. c. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. care apar la efort sau emotii. In tuberculoza secundara. 937.b. crize paroxistice. nu poate provoca moartea bolnavului. citeva minute. constitue simptomul fundamental. c. mijlocie sau fulgeratoare.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. se manifesta prin crize dureroase. c. c. este un simptom frecvent.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a. paroxistice. b. citeva ore. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. 1-2 zile. b. 939. asocierea mai multor factori de risc. nu se insoteste niciodata de varsaturi. hipertiroidismul. 938. cu sediu retrosternal.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. dieta hiperlipidica. 935.

b. administrarea de miofilin. 944. 941 . b.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.a. .Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. evitarea circumstantelor declansatoare. c. c. c. b. este variabila. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. sediul durerii este epigastric. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. oxigenoterapie. nitroglicerina. poliurie. b. este insotita uneori de anxietate. b.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. apar la efort sau emotii. sunt cu sediu epigastric. tuse seaca. administrarea de nitroglicerina sublingual. b. b. este insotita uneori de anxietate. lipsa de aer. c. regurgitatii. de la jena sau disconfort. c. in regiunea cervicala posterioara. . 947 .Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. in ambele membre superioare. c. are caracter constrictiv. la durere atroce. 943 . sunt paroxistice. nitrit de amil. lipotimie. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . 946.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. transpiratii. b. paloare. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. c. 945 . in regiunea cervicala anterioara si mandibula. c.somnolenta. este aratat de bolnav cu degetul. palpitatii. 940. nu poate fi variabila.

semne de insuficienta respiratorie acuta. c. se calmeaza. 953. 950. . c. mai rar. c. mialgin. senzatie de moarte iminenta. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. 955 . b. de obicei dimineata. uneori chiar zile. c. pot apare urmatoarele semne : a. nitroglicerina. cresterea fibrinogenului. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. persoane fara antecedente coronariene. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. dureaza mai multe ore. b.zbucium.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. b. in cazul unor dureri severe. sint urmatoarele : a. b. la trezire. prodromala. semne de insuficienta ventriculara stinga. c. b. c. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. cardiopatii ischemice. morfina. . de debut. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . 948. semne de insuficienta cardiaca globala. prin repaus si administrare de nitriti . c. tratament anticoagulant. scaderea glicemiei. agitatie . 949. somnolenta. c. tulburari de memorie si concentrare.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. b.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. b. 952. cresterea enzimelor in primele ore de la debut.b. perioada de stare si de convalescenta.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. 954 . perioada de cruditate si de coctiune. se insoteste de o stare de anxietate.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a.In perioada de debut a infarctului miocardic. 951 . cefalee occipitala.

incetarea functiilor cerebrale. b. 958 Clinic. c. bradicardie accentuata.a. b. 962. rapide si superficiale. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. 963. apare in repaus sau ziua.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. cu respiratii bruste. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. . este localizata occipital. 961. c. au caracter coronarian. c. lipotimie. apar la eforturi fizice mici. tahicardie. c. spute hemoptoice. ritm de galop. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. bradicardie. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. la nivelul plaminilor raluri crepitante . cianoza. apare de obicei nocturn. stopul cardiac. stopul respirator.la baze cu extindere spre virfuri. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. cardiopatia ischemica. 956. sint violente. c. b.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : . uneori tuse umeda. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. b. 960 . b. care afecteaza de la inceput miocardul. se datoreaza stazei pulmonare. 957 . c. b. anxietate intensa. b. procese inflamatorii si metabolice . c. 959 . b. c. are caracter pulsatil. insuficienta mitrala. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. constrictive.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. dispnee intensa. hipertiroidia.

b. c. Reanimarea respiratorie : a. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. c. absenta batailor inimii. leziuni grave ale peretelui toracic. 967. daca acesta este culcat pe spate. b. 964. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. 965 . varsaturi). c. prin . cauze infectioase.15 minute pentru a avea succes. embolie grasoasa. pierderea cunostintei.. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. midriaza cu globi oculari imobili. secretii. 968. controlul respiratiei. trebuie efectuata intr-un interval de 12. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. controlul tensiunii arteriale. b. cauze toxice. fracturi de coloana. se poate practica fara masaj cardiac. decolorarea tegumentelor. caderea limbii. c. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. prezenta corpilor straini( singe. daca acesta este in decubit ventral. obstructia cailor respiratorii. b.a. b. c. 969. femurala). tulburari de ritm paroxistice.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. 966. cardiaca. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. c. b. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. unele leziuni ale peretelui toracic. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. c. c. cu fracturi costale. 970 . caderea limbii .Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. b. b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida .

astm cardiac. intoxicatiile cu barbiturice. astm bronsic.12 l/ minut. la inecati. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. insuficienta ventriculara stinga. sint contraindicate urmatoarele : a. oxigenoterapie masiva. c. 975. b. 976. venesectia este se administreaza a. 973. b. b. 10. la uremici. emisiunea de singe( venesectie). b. infarct miocardic acut. morfina in urmatoarele situatii : a. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. infarct miocardic acut. c. meningoencefalite. oxigenoterapia. opiacee. b. Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. BPOC: 977.. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. c. 972. edemul pulmonar acut. in urmatoarele situatii : acut cardiogen. meningite. accident vascular cerebral. in intoxicatii. hipertensiune arteriala. c. diureticele. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. b. singerarea.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. morfina. b.971. . c. c. c.

volet costal. 982. este de tip bradipnee inspiratorie. b. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. o senzatie de constrictie sau de "gheara". are urmatoarele caracteristici : a. b. o senzatie de presiune. b. . produsa de obstacole in caile aeriene superioare. BPOC. 983 Hepatita cronica : a. BPOC. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. 984 . 981. c. b. crize de astm bronsic. este insotita de tiraj si cornaj. este de tip polipnee inspiratorie. c.. c.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. o senzatie de intepatura. mecanice. c. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale.pulmonare. . embolia pulmonara. toxiinfectii alimentare. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. embolie pulmonara. c. medicamentoase. b. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. b. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . 979. b. embolie pulmonara. plagi pleuro.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. c. b. 985.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. c. 980. cordul pulmonar acut. consum exagerat de etanol. frigul si umiditatea.

50 % din cazuri. 986.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. paraziti. 988. cauze nutritionale. 75 % din cazuri. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. colibacili. c. 989. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. rickettsioze. 991.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. klebsiella. b. leptospire. . icterul este simptomul esential. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a. traumatismele. b. aparitia hepatitei cronice sint 990. c. c. obezitate. anaerobi. salmonele. diabet. 987. b.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. b. 25% din cazuri. b. c. virale. c. hipertiroidie.c.

995. este de obicei bine pastrata. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. sindrom excretobiliar. c. contrasteaza cu starea generala. 993. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c. sindromul de activare mezenchimala. b. sindromul de fibrinoliza. este obisnuita ( 80 % ). In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. c. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c. care coincid cu exacerbarea icterului. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : . este uneori dureroasa la efort. 994. apar in puseuri. apar adesea tardiv. 997. apar adesea precoce. sindrom fibrinolitic. c. este un simptom esential. sindromul hepatopriv. b. examenele biologice si histologice diagnosticul. b.b. 996. nu transeaza 992. b. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. sindrom de hepatocitoliza. b. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a.

Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. .. este inalta. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. b. c. c. amenoree. 1003. acnee. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. b. c. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. 1002. c. b. tulburari pancreatice. tulburari dispeptice biliare. 998. apare de regula la femeia tinara. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. hirsutism. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. colon iritabil.a.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. 1000.. b. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. este inconstanta. simptomul esential este hepatalgia: 999 . tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. . este moderata. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. b..Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c. c. 1001. tiroidita. b.

1009. 1007. oboseala. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. VSH este moderat crescut. b. afecteaza ambele sexe. iar biologic foarte alterat. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. c. b. c. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. c. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. astenie . b. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. c. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. are tabloul foarte bogat . apare in principal la femeia tinara. electroforeza arata hiposerinemie. b. .. c. semnele clinice sint mai discrete. 1005. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. apetit crescut. scaune neregulate. 1008. b. c. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. anorexie persistenta. timolul este scazut.b. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. Simptomatologia caracteristici : a. 1006.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. este mai frecventa la barbati. splenomegalia.

b. in doza de 250. sedative concomitent cu antidepresive. c. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. poate lua o alura colestatica. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. . cu predominant plasmocite. c. celule mononucleare. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. 1015. c. c. 1013. clorura de natriu .In tratamentul astmului bronsic. clorura de potasiu .Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a.. nu apare in principal la femeia tinara. 1016.400 mg subcutanat. b. b.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. cind apare la femeile tinere.infiltrare predominant portala. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. b. in conduita de urgenta. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. antidepresive. astmul cardiac. b. 1011. 1012. limfocite si b. sedative. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. 1010. b. se insoteste de tulburari endocrine. este mai frecventa la barbati. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. c. BPOC. Pentru a evita greselile fatale. nu evolueaza in puseuri.b. c. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. edemul pulmonar acut. c. clorura de calciu . este simptomul esential.

limfatica si hematogena.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. 1019. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. 1020.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. in doza de 400-500 mg intravenos. b. b. b. 1021. aeriana. 1017. obstructia brusca a inimii drepte. 1022.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. c. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de . junghi toracic submamelonar sau posterior. c. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru.c. c. c. absenta miscarilor respiratorii normale. b. 16-18 respiratii / minut. b.bronhogena. necroza ischemica a unei portiuni de miocard.20 respiratii / minut. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. 14-16 respiratii / minut. refuza internarea bolnavilor contagiosi. c. dispnee variabila ca intensitate. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. pregatirea pastrare si utilizare lor.. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. c. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. 18. b. dispnee zgomotoasa.

hemoragie digestiva . nefrita. b.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. b.. b. aplicarea de antiseptice. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. 1026. bronhopneumonie. masuri de igiena spitaliceasca c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. spalarea cu apa si sapun sau detergent. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. infectie. stimularea sîngerarii locale. afectiuni reumatice. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. c. soc hipovolemic b. 1024. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. endocrinologice. taietura) ce atitudine luati? a. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. b.1023. 1027.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. întepatura. osteoporoza. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. terapie intensiva. b. c.. c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. 1028. clatirea cu apa. c. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. afectiuni alergice. dezinfectante. interesarea epidermului si partial a dermului b. nou-nascuti.

. pierderi de cunostinta.Ed. anul 1995. Viata Medicala Romaneasca 2003.F. nr. 3. 984/1994 . Bucuresti 2001 . înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical . Bucuresti 1999.Legea nr. urmata de confuzii. 307/2004 . anul 1999 . 7. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Bucuresti. Partea I.c.2004. 8. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 1.Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord.06.. .Urgente medico-chirugicale .Titirca L. 6. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = .Titirca L.2003 . . Cison Anul 2001 . înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. Borundel .Boli infectioase si epidemiologie . Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .Mihailescu M .Editura medicala.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. Chiru si L.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. 2. G.Mozes C. 578/30. Ministrului Sanatatii si Familiei nr.Chirurgie pentru cadre medii . Medicala. Bocarnea . 5.Sinteze . .C. .Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. escare.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali.privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa. a c c b c c b b . 4. Chiru.C.Editura Medicala. paralizii 1030.

27. 28. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b .9. 31. 33. 23. 18. 11. 13. 15. 21. 32. 14. 10. 20. 30. 22. 16. 25. 24. 12. 26. 19. 17. 29.

57. 46. 40. 42. 48. 41. 51. 36. 56. 47. 53. 50.34. 49. 37. 38. 39. 58. 35. 43. 52. 55. 44. 54. 45. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c .

76.59. 71. 75. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 63. 73. 62. 60. 80. 77. 64. 78. 69. 74. 81. 61. 83. 79. 82. 72. 67. 66. 68. 65. 70.

89. b 108. a 102. 93. 98. 91. a a a a b b a c b c b c a b b c 100. c 101. b 103. a 105. 95. 92. 87. a 107. 99. a 106. a . 85. 96. a 104. 94. 88. 90. 97.84. 86.

a 110. a 122. a 128.109. a 112. a 118. b 123. a 120. b 131. a 127. a 124. b 133. c . a 113. b 132. b 129. a 115. a 130. b 111. b 121. b 126. a 114. a 116. b 117. a 119. b 125.

c 139. b 136. b 140. a 142. b 147. b 153. c 156. a 152. c 151. a 149. c 155. c . c 146. a 141. b 157. b 150. c 154. b 145. a 138. a 143.134. a 158. b 137. b 135. a 144. b 148.

b 162. c 168. a 161. b 180. c 163. b 182. b 171. a 169. a 160.159. b 176. b . c 166. a 164. c 181. c 177. a 167. a 172. c 179. a 173. c 175. b 170. b 183. b 174. a 178. b 165.

a 194. a 188. a 199. a 207. a 201. b . b 191. b 204. b 189. c 196. a 197. a 190. c 195. c 198. c 192. a 185. b 202. a 205. a 187. a 208. b 200. a 193.184. a 203. c 186. c 206.

b 227. c 221. b 218. a . b 215. a 231. a 213. b 230. c 224. a 211. a 210. a 219.209. c 225. b 220. b 228. b 212. b 223. c 229. b 217. c 222. a 226. a 233. a 232. b 214. b 216.

b 258. a 244. a 242. a 239. b 247. c 253. b 252. a 236. c 251. a . b 238. c 241. a 245. a 235. a 250. b 246. a 243. a 254. b 249. b 256. b 240. b 237.234. b 255. b 257. b 248.

259. c 282. a 269. c 275. a 265. a 261. a 277. a 278. c 280. c 274. c 276. a . a 264. c 266. c 268. a 267. c 270. b 279. c 272. a 271. c 263. a 260. a 273. c 281. a 262. c 283.

a 296.284. a 308. a 299. a 295. c 289. b 302. a 300. a 288. a 298. a 291. c 287. a 301. b . b 285. c 304. a 306. a 307. a 286. a 297. c 303. a 293. c 294. b 292. a 305. b 290.

a 315. b 322. a 318. a 312. b 329. b 328. a 310. b 319. a 316. a 324. c 320. c 323. a 326. b 313.309. a 317. a 327. b 311. b 331. b 314. a 321. b 332. a 325. a 333. c . a 330.

c 345. b 358. a 346. a 338. a 340. b 343. a 339. a 352. c 357. c 336. b 335. a 353. a 342. a 344. a 341. a 348. a 356. b 337. a . b 350. a 354.334. b 355. c 349. a 351. c 347.

a 366. b 383. c 367. b 369. a 364. b . a 361. a 360. b 378. b 371. c 365. a 373. b 381. b 375. b 382. a 362. a 370.359. a 368. b 377. a 380. b 379. b 363. b 376. a 372. b 374.

c 402. b 398. c . a 399.384. a 394. a 387. a 403. a 406. c 396. b 395. c 389. c 390. c 401. b 388. b 407. b 397. b 385. a 400. b 392. a 408. b 405. c 393. a 386. c 391. c 404.

b 428. b 422. a . c 429. a 419. b 415. a 425. b 411. c 410. b 423. b 413. c 412. a 433. c 418. a 420. b 414. a 421.409. c 417. c 416. a 432. c 431. a 426. a 424. b 430. c 427.

b 454. a 436. c 447. c 457. c 444. c 440.434. b 450. a 445. a 443. a 448. c 446. c 442. b 437. b 438. c 456. c 453. a 452. a 451. a 449. a 441. c 439. b 455. a 435. a 458. a .

a. b. b 464. c 465. a. b 470. a. b 460. b. c . a. c 473. c 476. c 467. a. b 477. a. a. b 480.459. c 474. b 479. b. c 478. a. a. a. b 471. a. a. b 468. a. a. b 482.b. a. c 483. c 469. c 462. a. a. a. c 475. c 461. c 463. b 472. c 466. b. b 481.

b 494a.a. b 495. a. b 499 a. b . c 506.a. b 504. c 489. c 502. a. c 486. a. b 507. b 491.a. b. c 503. a. a. b 497. b. c 505.484. b. c 501 a. b 485. b 492. a. a. c 488. b 508. a.a.a. a.b. c 487.a. c 496. c 493a. c 498. b 500 b. a. c 490.

c 520.b 523 a.a.a. b 517.b 524.b 522.c 526. b.c 518.c 529 a.b . b 510. a. b 512. a. a.c 528. b. a.a.a. a.c 530.b 531 a. a.c 532 b. a.c 525. a. b 515.c 527. a. a. a. a.b 519. b 514.509. b 516. c 511. c 513.b 521.c 533 a. a.a.

c 538. a. a.b 552. b.c 544 b. a.c 546. a.c .c 541 a. b. b. a.c 535.c 539.b 553. a.c 537 b.b 551 a.c 557 a.b 543 b.a.c 550.b 558 b.c 540 b.c 536 a.b 554. a.534. a.b 549 b.b 556.c 555.c 548.c 547 b.c 545. a. a.c 542.

b 563 a.b 578.c .b.b 565a. a. a. b 562.b.a.a.c 568.b 572.c 567.b 564..a. a. a.c 575.b 571.a. b. b.b 577.b 583.c 561. a.a.a.b 569 a.a.c 582.c 570..c 560 b.b 576 a.a. a.559.c 566.a.b 581.b 574.b 579.c 580.b 573.a.

c 585.b.b 593.a.b 588.a.b .a.a. a.a.b 595.b 606.b 607 a . a.a.b 586.b.b 608.c 596..a.a.b 594.c 591.b 602. a.a..584.c 597.b 590.a.b 601.c 598.b 587.a.a. a.b 604 a.b 589.b 605.c 603..b 599.a.a.b 600.ab 592a. b.

a. a.a. 630 b.b 615. 625 a.c.b . 627.a. a. a.b .a.609.b 614.b.b 619. b. a.b 612. b . c.b 621 a. a.b 611 a.b. a.b 616 a.c . 632. b 613. c. c. a. 622. 631. 626 a. a.a. 618. c.b. a. 623. 629 b.b 617 a.b 610.b 620 a. 628. 633 a . 624. b . a.

b .b 650.a.a.b 645.b 644.b.a.b 640.c 658. a.c 651 a.a.a.b 639.c 656.b 636 a.c 655.c 641 a.c 638 a.b 635.c 657.a.b 643 a.b.c 649.b 642 a.a.a.a.c 648 a.b 647a..b 652 a.b 654.b 637a.634 a.b 646 a.a.b 653.

a.b 674 a.a.c 662.b .659 b.b 678 a b 679.a..a. a.b 672.b 668.b 666 a.b 675 a.a.c 673 .a.a.c 660.a.b 683.b 682. a.b 663 a.b 676.a.a.a.b 681.a.b 677 a. b 671 .c 661.b 665.b 669ab 670 a.b 667.b 664.b 680. b.

684.c 708 a.c 688.c 696.c. b.a. a.c 705 b. a.a.a.b 702a.a.c 692 .b 707 a. a.c 690.c 689 b.a.c 695.b 701.b 686 .c 706.a. a.b 685. 699.a.b 704a.b 698.c 700 a.b 694.a.b 703. a.a.b 687 a. c 697.b .a.b 691 b.c 693.

a.c 710.c 711.b 719.b 729 a. a.a.c 713 a.a.c 717 b. a.a.c 718 a.c 724 .c 716 b.c 721 a.c 714.b.b.b . a.b 712 a.b 722.b 731.a..a.b 733 a.c 727 a.c 728.b 723.a. a.b 726..b 725.709 b.b 732.c 715.a.c 720.b 730.a.

c 737 a.c 752 .b 740a.a.c 748.a. a...b 744.b.b 739 a.b 754. a.734 a.a.c 749 a.c 745..a.b 735.a.b 736.c 742.c 753.b 755.a.b.a.c 738.b . b. a.c 751 .a.c 743.b 750.a.b 747 .b 746.b 756..a..a.a.b 741 .

b 776 .c 768 .b 765.a.b. ab .c 770 .b.:a.b.b. b.b 759b.b 774 ..a.c 762.b 779 a.757..b 775.c 781 .a.b 780 ..c 771 ..c 763.a.a..b 761 b.c 764 . a.c 769 b.c 777 .b 766. .c 758 .b 772 .c 760 a.b 773 .b.a..b 767 a. a. a.a. a.c 778 .

a. b. b. a.c 795.c .b 784.b 800 . a.782 .b.b 790 . a. a.b 797 .b 791 a.c 785.a.c 786.b 793 . a. a.c 805 a.b 789.b 799 .a. a.b 792 a..b 794 .b 783 a. a. a.b.c 796.c 802. b.c 788. a.b 801.c 803 .b 787.a.b 804 . b.b.b 798.b 806.

b 820 .a.a.b.a. bc 815 bc 816 .c .c 822 .b 824 .a.b 826 .a.b 821 a.a.c 808 .a.c 809 .a.b 817 .b.c 819 a.a.c 810 .bc 812.c 827 b.ab 811 .a.b 830 .c 828.ab 813 .807 .a.c 823 a.ab 814 .c 829 .c 825 a.b 831 .b 818 a.

b 853 .b 852 .832 . b. b.c 854.c 840 b.c 838 a. ac 834 b.c 846 .a.c 848 .b 839 a.c 835 a.a.c 842.a.c 845 b. a.b 843b.a.b.c 855 .c 849 .b 851 a.c 856 b.a.c .b.b 836.c 844 b.a.c 833 .c 847 a.c 841 b.c 837.c 850 .b.

c 871 a.c 878 a.b 863 b.b.b .b 869 a .c 860 .a. b.c 859 a. c 874 .c 875 .c 867.c 876 .b 877.c 872 bc 873.b.c 866 a. a.857 .c 881. a. b.c 858 a.c 865 a.c 879 .c 861.b.a.c 862 a. a.c 864 b.ab 880 .b 870 .c 868 a.a.b.

882 a.c 885. a.c 889 .c 884 . c.b.c. b.b 890 a.b. b. 898 a. a. c. 892 . b.c.c 888 . 904 a. b. c 893 .b 899 .a.a.c 903 b. c. b.a. 900 . .b 883.b. b. a. .c.b 891 . 897. 896 a.c 887 . c 894 a b 895 . a. 905 a.b. 906 b. b. 901 . c.c.b. 902.c 886 .

a.c 915 a.c 929 . c. b 914.c 926 a b 927 b. a.b 918 b. a.c 917.c . a.b 910 .c 913 a.a.b 912 .c 928 b. b 911.a. 908 b.b 922 a.b. a. a.c 909 .c 921. a.a.b 930.a.c 919 a.c 924 a.b 916.b 920.907 a.c 931 a.c 925.b 923 a.

c 936 .932 a.a.a.b.c . a.b 938.b 953 .b.c 943 . a.b 948. 951 b.b 933.a.a.c 940 a.c 956 .a. b. a.c 952.c 949.a.a.b 954 a. a.b 947 .c 935.c 945 a.b 946.c 939.a.b 950.c 942 .c 944.b.a.a.a.b 941 .b 934 .c 955 .c 937 a.b.

b . a.c 970 . b.b 974 a.c 962.b 979.a. b.b 961 b.b 960 .b 958 .957 a.c 968 b.b 981.c 959 .a.b 977.a.a.c 973 a.b 975.a.b 972 a.c 969. a.b 965 .b 964 a.b 980 a.b 967 b. a. a.b 966 a.b 971.c 963.a. a.c 978 a.b 976 a.

c 983 b.b 992.b.c 1004 a.c . a.c 1002 .b 998.b 987.a. b.982. a. a. a.a.b 990 b.c 986.b 985.c 1003 b.b 996.c 995. a.b 994.b 1000.b 989.a.b 997 a.a.b 993.a. a.c 991 a.c 1006 a.c 988.b 999. a.b 1001 a.c 984 a.a.c 1005 b.

b 1028 a. b.b 1023.c 1017.c 1022.1007 a.c 1008.c 1021.c 1014. b 1011. a.b 1013 .a. a.b .c.b 1018 a.c 1009 . b.a.b 1027.b.b 1019 .c 1030.a. a. a.c 1025.a. a.b 1024 .c 1012.c 1026.a.a.b 1029.c 1020.c 1010.a. a. a. b.b. 1015.a.c 1016 a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful