MONEDA - CREDIT

`

Definirea monedei Definirea monedei a generat ample dezbateri la nivelul cercet torilor care au încercat s surprind atât func iile cât i rolul acesteia în economie.
în cadrul primei etape s-a încercat s se delimiteze conceptul de bani de conceptul de moned ; aceast delimitare poate fi eviden iat în dou faze:
x se aprecia c banul este ceva abstract iar moneda reprezint ceva concret întrucât exist un etalon (ex: aur, argint); x în cadrul celei de-a doua faze se consider c banul este o expresie a fenomenului valorii în general iar moneda este o reprezentare a acestui fenomen.

în cadrul celei de-a doua perioade, s-a încercat definirea monedei având în vedere utilitatea acesteia; ca urmare moneda reprezint un instrument folosit pentru producerea sau achizi ionarea de bunuri i servicii; de asemenea, se consider c la nivelul unui individ cantitatea de bani era propor ional cu fluxul veniturilor sale.

în cea de-a treia perioad , se consider moneda ca fiind un instrument de utilitate permanenet ; întrucât aceasta asigur o contrapartid între cererea i oferta de bunuri i servicii pe diferite pie e; Moneda a ap rut în vederea fluidiz rii schimburilor comerciale ce se derulau ini ial prin troc (care presupunea o singur opera ie în cadrul c reia se facea un schimb între dou bunuri ± flux real contra flux real); Moneda îns implic dou opera ii:
x de cump rare (prin care se ob ine moneda ± flux real contra unui flux monetar); x de vânzare (flux monetar contra unui flux real).

în cadrul celei de-a patra perioade, se încearc delimitarea între marf existând urm toarele faze:

i moned

x marfa considerat drept moned ; x negarea acestei calit i de marf a monedei, întrucât se consider moneda ca rezultat al unui "contract social" ce are caracter subiectiv; x moneda este privit într-o dubl accep iune, atât ca marf ce are tr s turi proprii i caracter obiectiv, cât i ca o crean asupra emitentului sau a economiei na ionale.

în cadrul celei de-a cincea perioade, moneda exprim un instrument în scris ce confer un drept de crean asupra statului.

Func iile monedei
instrument al tranzac iilor; etalon al valorii; rezerv a valorii sau a puterii de cump rare (moneda poate asigura o putere de cump rare oarecum "constant ").

Definirea masei monetare exprim totalitatea disponibilit ilor b ne ti existente în economie ce sunt reprezentate de: numerarul aflat în caseriile b ncilor aflate în afara sistemului bancar, depuneri la BNR; toate acestea formând baza monetar ;
M1 (masa monetar în sens restrâns): Numerar în circula ie, Depozite overnight (conturi curente, depozite la vedere) M2 (masa monetar intermediar ): M1, Depozite cu durata ini ial de pân la doi ani inclusiv (sunt incluse i depozitele rambursabile dup notificare la cel mult trei luni inclusiv) M3 (masa monetar în sens larg): M2, Alte instrumente financiare (împrumuturi din opera iuni repo, ac iuni/unit i ale fondurilor de pia monetar , titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pân la doi ani inclusiv)
`

Multiplicatorul monetar (m) se calculeaz ca raport între masa monetar monetar .

i baza

`

Viteza de circula ie a banilor (V) se exprim ca raport între PIB i masa monetar (de obicei M1).

`

`

Moneda i creditul se afla într-o fireasc i strâns leg tur concretizat în multiple forme de manifestare. Definirea creditului apare când vânz torul pred valori de întrebuin are în schimbul promisiunii c va primi, cândva, o valoare. Conceptul de credit apare pe m sura institu ionaliz rii func iei monetare ca mijloc de plat , are loc decalajul în timp al actului de vânzare fa de cel de cump rare. Creditarea ± la nivelul institutiilor financiare creditoare; Imprumutul - la nivelul entitatilor debitoare. Trasaturile creditului Existen a unor disponibilit i la nivelul agentului economic i acceptarea de c tre ace tia s le cedeze (s le împrumute) altor agen i economici (debitori) ; Pierderea temporar a unor drepturi de c tre împrumutant (cel care acorda împrumutul); Obligativitatea împrumutatului de a restitui împrumutul la scaden înso it obligatoriu de o dobânda (interes).
debitorul creditorul

` `

` ` `

Subiectele rela iei de credit :

`

Formele creditului: vânzarea m rfurilor cu plata amânat , st la originea bancnotelor. În acest fel vânz torul devine creditor, iar cump r torul devine debitor
x Vânz torul consemneaz datoriile cump r torului în titluri de credit cambiale, el nu este obligat s a tepte plata la scaden , putând sconta efectul comercial (anticipeaz încasarea) la o banc . x La b ncile comerciale se concentreaz în acest fel portofolii de efecte comerciale. B ncile emit bancnote în schimbul titlurilor de credit private. B ncile comerciale pot s intre în penurie de lichidit i pe care o pot atenua reescontând efectele comerciale.

împrumutul prin contul curent (soldul debitor al contului curent al clientului reflect creditul acordat)
x Creditarea sub forma avansurilor în contul curent ocup un loc în cre tere în activitatea bancar atenuând leg tura emisiunii monetare cu creditul comercial i implicit dependen a emisiunii monetare de propor iile vânz rilor de m rfuri cu plata amânat .

Formele creditului: Dup natura economic i participan i : Creditul comercial - este cea mai reprezentativa forma de credit in economia de pia . Const în amânarea pl ii reciproce de c tre agen ii economici activi cu prilejul vânz rii m rfurilor. Instrument specific este cambia - are rolul de a suplimenta capitalul circulant scutind creditul bancar, se face un transfer reciproc de resurse între întreprinz tori. Creditul bancar - este un credit comercial care prin cesiune bancar i scontare se transform în credit bancar. Creditul de consum - este pe termen lung sau scurt acordat persoanelor individuale i este destinat acoperirii consumului bunurilor sau serviciilor. Creditul obligatar - este un credit provenit de la subscriptor c tre persoana juridic (agent economic). Creditul ipotecar - este girat cu ipoteca între debitori i creditori interpunându-se b ncile.
`

Dup destina ie :

credite productive credite neproductive credite reale credite personale

Dup natura garan iilor ce servesc ca acoperire : Dup scaden :

credite pe termen credite f r termen credite denun abile credite ne-denun abile

Dup fermitatea scaden ei : Dup modul de stingere al obliga iilor de plat :
credite amortizabile credite ne-amortizabile

` `

`

Promisiunea de rambursare este un element esen ial al creditului i presupune riscuri pentru care se cer garan ii. Riscurile sunt de nerambursare sau de imobilizare. Nerambursarea const în probabilitatea întârzierii pl tii sau a incapacit ii de plat datorat conjuncturii, deficien elor sectoriale, deficien elor împrumutului. Ca solu ie de prevenire se recomand diversificarea i/sau garantarea împrumutului. Riscul de imobilizare survine la banca care nu este în m sur s satisfac cererile titularilor de depozite datorit gestiunii nereu ite a creditelor. Ca solu ie de prevenire se recomand angajarea de credite pe hârtii de valoare, rescontul sau garan iile reale i personale. Garan iile reale sunt gajul, ipoteca, dreptul de re inere, privilegiul personale sunt simple, solidare.

`

Modalit i de rambursare (ale ratelor de capital):
integral la scaden (se ramburseaz întregul credit); prin rate de capital (de rambursat, amortismente) egale (rata = valoare imprumut/perioada); prin anuit i constante (anuitatea include rata de rambursat i dobânda).
x An = C*d*1/[1-(1+d)-n]

`

Termenul de rambursare a creditului - este variat putând varia intre 24 ore si 30-50-100 de ani.
Credit pe termen scurt ± sub 1 an; Credit pe termen mediu ± intre 1 si 5 ani; Credit pe termen lung ± peste 5 ani;

` `

pe termen scurt creditul se deruleaz prin rambursarea integral la scadenta pe termen mediu i lung se face o rambursare e alonat a creditului, odat cu pl ile curente rambursându-se dobânda i o parte din împrumut.

`

`

în sens restrâns, dobânda este suma cuvenit proprietarilor la rambursarea sumei împrumutate. Dobânda este pre ul folosirii capitalului, este remunerarea riscului împrumutului; în sens larg, dobânda este pre ul pl tit de debitor creditorului pentru cesiunea dreptului de folosin a împrumutului pân la scaden . Defini ia lui Keyns - dobânda este o recompens pentru remunerarea la lichidit i i concomitent este pre ul pentru achizi ionarea lichidit ii. Defini ia lui Samuelson - dobânda reprezint surplusul revenit proprietarului pentru capital ca factor de produc ie.
creditul avansat perioada de timp a folosirii capitalului v rsat nivelul ratei dobânzii.

` `

Determinan i :

`

Calcularea ratei dobanzii
d! D x100 , unde D = dobânda total , C = capitalul, d = rata C

dobânzii 1 d 1 rata reala a dobanzii dr ! 1 i rata dobanzii pe subperioade x dlunara=d/12 sau dlunara=(1+d)1/12-1 x dtrim=d/4 sau dtrim=(1+d)1/4-1 x dsem=d/2 sau dsem=(1+d)1/2-1

`

Calcularea dobanzii
dobanda postcalculata
x D = (Cxdxt)/360, unde t = perioada x D = (Cxdxt)/365 sau 366 pentru imprumuturi la termen mediu

Dobanda antecalculata
x D= Cf-Ce, unde Cf= capital final, Ce=capital efectiv investit, Ce=C x [1-(d x t/100 x 360)]

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful