Junimea

"Junimea" este o grupare cultural , ini iat de tineri intelectuali entuzia ti ca Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, având ca mentor pe Titu Maiorescu. Printr-o bizar dar sugestiv coinciden , Titu Maiorescu avea, la ini ierea societ ii "Junimea" (1863), exact vârsta lui Mihail Kog lniceanu atunci când a creat mi carea cultural "Dacia literar ", adic 23 de ani. Societatea cultural "Junimea" a luat fiin la Ia i în 1863 i a avut dou direc ii principale: una literar alta cultural . Pentru a promova ideile "Junimii", se înfiin eaz , tot la Ia i, la 1 martie 1867, revista "Convorbiri literare", în care se vor publica i principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii. Etapele "Junimii": 1863-1874 - activitatea s-a desf urat la Ia i i a fost important mai ales prin caracterul ei polemic în domeniul limbii, al literaturii i al culturii. Se promoveaz în aceast perioad principii estetice i sociale; 1874-1885 - se consolideaz "o nou direc ie" în literatura român , prin apari ia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creang , Caragiale, Slavici; dup 1885 - "Junimea" împreun cu revista "Convorbiri literare" se mut la Bucure ti. Activitatea junimi tilor se canalizeaz în aceast perioad c tre preocup ri universitare, c p tând un caracter academic. în aceast etap , junimi tii se intereseaz de dezvoltarea altor domenii ale vie ii culturale, neabordate pân acum i anume filozofia, istoria, geografia. Ca urmare, se public primele studii de istorie (A.D.Xenopol - "Istoria românilor", în 14 volume) i de filozofie (Vasile Conta). Obiectivele "Junimii": i

r spândirea spiritului critic; încurajarea literaturii na ionale; neatârnarea intelectual a poporului român; originalitatea culturii i a literaturii române; crearea i impunerea valorilor na ionale; educarea oamenilor prin cultur (culturalizarea maselor), eforturile lor îndreptându-se spre receptarea i în elegerea culturii de c tre popor; unificarea limbii române literare; Manifest rile "Junimii", organizate cu scopul concretiz rii obiectivelor:

] clasic i academic". propunere exprimat înc din 1860. înc din 1865. esen a cultural junimist însumeaz spiritul filozofic i oratoric. "gustul [. în domeniul literaturii. "spiritul critic". se vorbe te deja despre eminescianism. Tudor Vianu a definit în "Istoria literaturii române moderne" fenomenul cultural junimist. spiritul clasic i academic. respinge etimologismul sus inut de pa opti ti. iar în primul num r al revistei "Convorbiri literare". în dramaturgie. junimi tii emit ideea public rii primei antologii de poezie româneasc pentru colari. Academia Român aprob i oficializeaz aceast scriere pentru întreaga ar . v în concluzie. "ironia" i "vestita zeflemea junimist ".Educarea publicului prin "prelec iuni populare" . se remarc în mod deosebit Ioan Slavici i Ion Creang . "spiritul oratoric". ironia s: spiritul critic . care îl va consacra definitiv ca îndrum tor i critic literar. înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). este apreciat Vasile Alecsandri i se pune accent pe poezia popular . pe care 1-a caracterizat prin identificarea tr s turilor dominante: "spiritul filozofic". cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. reu ind s impun o mentalitate junimist în epoc . f r dogme i s dezvolte spiritul oratoric pe care îl considerau o art . Titu Maiorescu public articolul "Despre scrierea limbei române" (1866).". în acest sens. în care sus ine toate ideile junimiste privitoare la limb : ortografia s& fie fonetic . în proz . Ca urmare a efortului lor. Titu Maiorescu public studiul "O cercetare critic asupra poeziei de la 1867". privind poezia. Interesul pentru literatur se manifest înc de la înfiin area societ ii i a revistei.. Unificarea limbii române literare începe prin propunerea junimi tilor privind înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful