You are on page 1of 22

SCID

Interviul Clinic Structurat pentru Tulburările de pe Axa I a DSM-IV DSM-

Copyright

  

Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate mentală Aplicată, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca BabeşClujCoordonator adaptare: Prof. Univ. Dr. Daniel David Publicat de Romanian Psychological Testing Services SRL Cluj-Napoca Clujwww.rtscluj.ro

DSM IV TR    DSM – Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale. traducerea românească 2003 Reper fundamental în diagnosticul tulburărilor mentale Pentru a putea utiliza corect DSM este necesară utilizarea unor interviuri clinice structurate. .

o evaluare corespunzătoare şi sistematică. fiecare axă referindu-se la un domeniu diferit de referinduinformaţii care pot ajuta clinicianul în elaborarea planului de tratament şi pot prezice deznodamântul. educaț . promovează aplicarea modelului bio-psiho-social în condiţii bio-psihoclinice. – 5. – 2. complexităț situaț – 4. – 3. prevede un format convenabil de organizare şi comunicare a informaţiilor clinice.DSM – Evaluare multiaxială   Un sistem multiaxial implică o evaluare pe mai multe axe. Utilizarea sistemului multiaxial facilitează – 1. de descriere a heterogenităţii indivizilor care prezintă același acelaș diagnostic. de captare a complexității situațiilor clinice. educaționale şi de cercetare. deznodamântul.

Axa V .tulburările clinice. Axa III – condiţii medicale generale. retardul mental. Axa II – tulburările personalităţii. alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice. Axa IV – probleme psihosociale şi de mediu.evaluarea globală a funcţionării. .Axele DSM (1)      Axa I .

dacă nu este calificat drept diagnostic principal diagnosticul pe Axa II.raportarea tulburărilor de personalitate şi retardului mental.Axele DSM (2)  cu excepţia tulburărilor de personalitate şi retardului mental (axa II). . Se mai notează elementele dezadaptative de personalitate care nu satisfac pragul pentru o tulburare de personalitate şi mecanismele de apărare. AXA I . – dacă subiectul are mai multe diagnostice pe Axa II.  AXA II .raportarea tuturor tulburărilor şi condiţiilor din clasificare. trebuie raportate toate. se raportează toate. diagnosticul principal sau motivul consultaţiei va fi considerat tulburarea de pe Axa I. – când un subiect are o tulburare atât pe Axa I cât şi pe Axa II. – primul este menționat diagnosticul principal sau motivul menț consultaț consultației. – dacă un individ are mai mult de o tulburare pe Axa I.

– dacă o tulburare mentală este considerată ca fiind consecinţa fiziologică directă a unei CMG. se menţionează. trebuie raportate toate. iar CMG atât pe Axa I. tulburarea datorată unei CMG va trebui sa fie înregistrată pe Axa I.raportarea condiţiilor medicale generale (CMG) care sunt potenţial relevante pentru înţelegerea sau tratamentul tulburărilor mentale ale individului. – Dacă relația etiologică dintre CMG şi simptomele mentale este relaț neclară pentru a justifica diagnosticul de tulburare mentală datorată unei CMG pe Axa I. tulburare mentală se menţionează pe Axa I şi CMG numai pe Axa III. – Dacă un subiect are mai mult de un diagnostic pe Axa III.Axele DSM (3)  AXA III . . – Dacă nu are nici un diagnostic sau dacă diagnosticul este amânat. cât şi pe Axa III.

Când o problemă psihosocială sau de mediu se află în centrul atenţiei clinice. – problemele psihosociale sau de mediu pot fi: » un eveniment de viaţă negativ. . » o dificultate sau deficienţă ambientală.Axele DSM (4)  AXA IV . stres familial sau interpersonal. se înregistrează pe axa I.raportarea problemelor psihosociale şi de mediu care pot afecta diagnosticul. tratamentul şi prognosticul tulburării mentale. – Problemele psihosociale pot avea rol în iniţierea sau exacerbarea unei tulburări mentale sau pot fi o consecinţă a acesteia. » o inadecvare a suportului social sau a resurselor personale.

pentru planificarea tratamentului şi măsurarea impactului sau/şi predicția deznodământului. fie nivelul de funcţionare cad în categoria respectivă.Scala de evaluare globală a funcţionării. – se alege o singură valoare care reflectă cel mai bine nivelul global de funcţionare a individului. – este utilă pentru urmărirea progresului clinic al subiectului. – este divizată în 10 categorii de funcţionare. iar a doua funcț funcționarea. . scorul GAF final reflectă pe cea mai rea din cele două.Axele DSM (5)  AXA V . – scorul GAF se calculează în interiorul unei anumite decile dacă fie severitatea simptomelor. predicț – se poate folosi Global Assessment of Functioning (GAF) . – descrierea fiecărei categorii de 10 puncte pe scala GAF are 2 componente: prima parte tratează severitatea simptomelor.raportul opiniei clinicianului asupra nivelului global de funcţionare a individului. – dacă severitatea simptomelor şi severitatea nivelului de funcţionare sunt discordante.

copilului şi adolescentului.Interviul clinic structurat pentru tulburările de pe Axa II a DSM KIDKID-SCID .Interviul clinic structurat pentru tulburările de pe Axa I a DSM SCIDSCID-II .Interviul clinic structurat pentru tulburările sugarului.Structured Clinical Interview for DSM Disorders    SCIDSCID-I . .SCID .

.Sistemul de Evaluare Clinică . care dau o mai mare rigoare rezultatului şi permit analize statistice mai complexe. prin teste psihologice. sistemul de diagnostic categorial tip DSM – SCID este dublat de unul cantitativ.SEC    În practica clinică. David recomandă utilizarea Sistemului de Evaluare Clinică – SEC SEC include probe psihologice selectate pornind de la paradigma psihodiagnosticului şi evaluării clinice validate ştiinţific. Prof.

– se administrează probe psihologice din SEC. .  Şedinţa 2 – se administrează SCID. care stabileşte: » ce probleme are clientul/pacientul. » cum se pot ameliora. de obicei. – continuă aplicarea SEC. » de ce au apărut.  Şedinţa 3 – Se integrează datele obţinute cu SCID şi SEC pentru a formula conceptualizarea clinică. în urma căruia se identifică problemele potenţiale – diagnosticul probabil. pe 3 şedinţe: Şedinţa I – interviu clinic semistructurat sau nestructurat.Evaluarea utilizând DSM – SCID .SEC   Evaluarea se derulează.

care îi asigură o practică clinică validată ştiinţific cu eficienţa maximă pe care o permite cunoaşterea actuală în domeniu. – PEC (SEC + SCID) constituie o tehnologie avansată în domeniul clinic. assessment). . David consideră că: – SCID şi SEC constituie o Platformă de psihodiagnostic şi evaluare clinică (PEC) validate ştiinţific (evidence-based (evidenceassessment). – PEC constituie the state of the art în domeniu. în acest moment. care permite diagnosticul şi evaluarea clinică validate ştiinţific.DSM – SCID . practitioner”.SEC  Prof. ancorând utilizatorul în paradigma “scientist practitioner”.

instrument eficient şi uşor de utilizat care să permită transpunerea avantajelor interviului structurat în context clinic.SCID    Interviul Clinic Structurat pentru diagnosticarea tulburărilor de pe Axa I a DSM-IV ulburărilor DSMScop: creş Scop: creşterea fidelităţii diagnostice prin standardizarea fidelităţii diagnostice procesului de evaluare şi a validităţii prin facilitarea alidităţii aplicării criteriilor de diagnostic din DSM-IV şi DSMaprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. .

NU este un chestionar. . Întrebările se pun din perspectiva criteriului. NU codăm pur şi simplu răspunsurile clientului. Întrebările sunt direcţii generale pentru stabilirea gradului de satisfacere a criteriilor.Utilizarea SCID      SCID este un suport pentru realizarea unei evaluări clinice.

. care va faceau placere in mod obisnuit? Daca da: A fost cazul aproape in fiecare zi? Cat timp a tinut aceasta? (2 saptamani?) Criteriu DSM 1.: pare inlacrimat) La copii sau adolescenti poate sa fie vorba si de o dispozitie irascibila. 2. iritabila.) Diminuarea marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile.: se simte trist sau vidat emotional). aproape in fiecare zi (dupa cum este indicat.) Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei. cea mai mare parte a zilei. in care sa va simtit aproape in fiecare zi in general abatut sau trist? (Puteti sa o descrieti mai exact? Daca da: Cat timp a durat aceasta perioada in total? (2 saptamani?) V-ati pierdut interesul sau placerea pentru aproape toate activitatile. indicata fie prin relatare subiectiva (de ex. fie prin relatarea subiectului. aproape in fiecare zi. ori prin observatie facuta de altii (de ex. fie prin observatii facute de altii).Utilizarea SCID Ex: Episod Depresiv Major Întrebare SCID In decursul ultimelor 4 saptamani a existat o perioada.

Este importantă judecata clinică a evaluatorului. să se ceară clientului să ofere exemple specifice. un răspuns pozitiv al clientului poate fi interpretat de clinician ca nefiind o tulburare. Invers. nu răspunsurile la întrebări.Utilizarea SCID    Se cotează itemii corespunzători criteriilor de diagnostic. Clinicianul poate considera un criteriu satisfăcut chiar dacă clientul neagă problemele. . La răspunsuri simple de tip da sau nu. poate fi necesar nu.

Codare / evaluare     ? – informaţie insuficientă 1 – fals 2 – sub prag 3 – cu siguranţă adevărat .

Itemul poate fi recodat în urma discuţiilor cu familia sau cu un terapeut anterior care confirmă prezenţa simptomului respectiv. . care este însă sugerat de biletul de trimitere sau de internările anterioare. 2 sau 3 Ex: se neagă prezenţa unui simptom.? – informaţie insuficientă    Informaţia este inadecvată pentru a cota criteriul 1.

Fals – afirmaţia din criteriu este în mod clar falsă .1 – Absent sau Fals   Absent – simptomul descris în criteriu este în mod clar absent.

simptomul este prezent.2 – sub nivelul prag   Pragul pentru criteriu nu este atins Ex. dar nu este suficient de sever pentru a produce o afectare sau un distres marcat .

– un exemplu concludent. Cotarea cu 3 este justificată doar dacă – s-a obţinut o descriere. .3 – Nivel prag sau Adevărat   Nivel prag – pragul pentru criteriu este atins sau depăşit. – există dovezi din comportamentul din timpul interviului sau din alte surse.