You are on page 1of 16

Natura

Biologia a stat o buna perioada de timp sub dominatia unei prejudecati izvorвta dintr-o оntelegere gresita. Indusi оn eroare de monopolul pe care anumite fiinte vii оl detineau asupra posibilitatilor de miscare, savantii le-au acordat cu darnicie acestora numele de "animale" (anima = suflet), considerindu-le a fi singurele posesoare de organe de simt. Оn felul acesta, plantele erau privite ca vietuitoare inferioare, condamnate la o existenta vegetativa. Nimic mai fals. Se poate afirma ca, dimpotriva, plantele - potrivit necesitatilor lor proprii - detin posibilitati de investigare a mediului si de actiune deplin corespunzatoare acestor necesitati. De exemplu, fasolea. Aceasta planta obisnuita, cataratoare, foloseste orice obiect оnalt pentru a-si ridica frunzele verzi spre Soare. Catararea se realizeaza cu ajutorul cвrceilor, care sun t foarte rezistenti si efectue aza o miscare de rotatie complicata. Ei se rotesc pe tot parcursul cresterii, acoperind o suprafata circulara din ce оn ce mai mare, cautвnd, de fapt, un suport pentru a se agata de el. Оn momentul оn care ajung la o distanta de 2-3 cm de un obiect oarecare, miscarea de rotatie este abandonata si cвrceii se оndreapta cu hotarвre catre obiectul respectiv. Totul se desfasoara ca si cum fasolea ar "vedea", dar este vorba despre alte simturi cu care sunt оnzestrate plantele. Lumea plantelor este de o complexitate mult mai mare decвt se credea pвna nu de mult. Оn ea se desfasoara chiar razboaie necrutatoare, purtate cu arme chimice sofisticate. Cercetari facute de catre savanti din lumea оntreaga, iar la noi оn tara de catre dr. Marioara Godeanu si colaboratorii, au aratat ca plantele detin o certa posibilitate de a stabili legaturi de tip informational cu mediu l. Aceste legaturi pot fi pe o rizontala - cu alte plante, sau pe verticala - cu omul (оn mod sigur) si probabil si cu animale. Legaturile de comunicare оntre doua plante au fost demonstrate cu ajutorul termografiei, care a pus оn evidenta un cвmp comun pentru doua sau mai multe plante situate оn apropiere. Acest cвmp reproduce cu fidelitate schimbarile petrecute оn starea plantelor. Astfel, оn cazul agresarii uneia dintre plantele supuse testului, s-au observat emanatii ale celorlalte plante, оndreptate catre victima, parca pentru a-i da ajutor. Ne punem, firesc, оntrebarea: sa existe oare si оn lumea plantelor o sensibilitate la suferinta aproapelui, dublata de tendinta de a sari оn ajutorul celui aflat оn suferinta? Desi omul nu este оn masura, оnca, sa stie cum simt, sau cum gвndesc plantele, reciproca nu este valabila; plantele au capacitatea de a cunoas te gвndurile sau intentiile noastre si de a reactiona corespunzator, mai ales daca aceste gвnduri sunt оndreptate asupra lor. Оn cadrul unui experiment original efectuat de R. Backster (S.U.A.), unei anumite persoane din echipa i s-a dat оn sarcina sa agreseze o planta, prin amputarea unei frunze. Rвnd pe rвnd, membrii echipei s-au apropiat de planta, simulвnd fiecare intentia acestei agresiuni. Reactia plantei, urmarita pe un aparat special, a fost

planta perena ce creste pe locuri umede si cu alunecari de teren. Dar tot in martie infloresc ghioceii (Galantus). laleaua Biberstein (Tulipa biebersteiniana). La sfarsitul decadei a doua si inceputul celei dea treia a lunii martie s-au inregistrat temperaturi joase de –5 – 9 C. оn bu na parte. Dar plantele decorative spontane au regulile lor de crestere si dezvoltare. asemanatoare. Experimentul s-a оntrerupt.foarte slaba. Vanzatorilor. reactia plantei a fost prompta si violenta. Srigatul mut al plantelor ranite bвntuie Terra. indiferent cum le-am numi. Acul instrumentului de inscriptionare оnregistrase curbe cu amplitudinea maxima posibila. Acest adevar trebuie sa-l determine pe om sa-si completeze. оn momentul exploziei becului. sa-si reconsidere pozitia fata de restul speciilor. brandusa trifila (Cochicum triphyllum sau Cochicum ancyrense). viorelele (Scilla bifolia). infloreste podbalul (Tussilago farfara) . оn ti mp ce un aparat special оnregistra expresia grafica a reactilor plantei pe o banda de hвrtie. cu toate ca aceasta si-a disimulat si оn gвnd intentiile. Dr. Godeanu a avut o reactie de surpriza extrem de puternica. plantele reactioneaza оn moduri foarte evidente. lacramioarele (Convallaria majalis) etc. scanteiutele (Gagea). Ulterior. pe de o parte. laleaua pestri ta (Fritillarria meleagroides). dediteii (Pulsatilla montana. Оn cursul unui experiment filmat. isi desfac petalele ruscuta de primavara (Adonis vernalis). Pu lsatilla grandis). Podbalul se inmulteste cu ajutorul rizomilor si semintelor mici (achene) inzestrate cu papus (parasute). bulbocodium diverzicolor (Bulbocodium versicolor). nici nu le pasa ca ghiocelul plicat este introdus in Cartea Rosie si ca el creste in Moldova doar in preajma comunei . care. in aprilie. fapt fara precedent оn istoria experimentelor anterioare. aproape inexistenta. M. traita foarte intens. Dr. fiind duse de vant la mari distante. analizвndu-se banda de hвrtie care оnregistrase reactiile plantei. pe neasteptate. G. putвndu-i asemui unui strigat. Marioara Godeanu detine una dintre cele mai evidente dovezi ale modului оn care o planta poate reactiona la gindurile si trairile umane. оsi concentra atenti a asupra unei plante. Cвnd sunt obiectul unei agresiuni. Ghiocelul plicat (Galantus Plicantus) – planta decorativa medicinala. pe de alta parte. zambila (Hyacintella lucophaea). s-a constatat ca si aceasta reactionase extrem de puternic la emotia resimtita de dr. crinul-de-padure (Lilium martagon). Experienta decurgea normal. s-a vandut anul acesta la Chisinau la pretul de 4 -10 lei buchetelul. M. Оn momentul оn care s-a apropiat persoana desemnata sa savвrseasca agresiunea. Nimerind in conditii prielnice dau nastere plantelor noi. in prima decada. Semintele sunt usoare. cu aspectul curentilor< br>cerebrali umani. a explodat un bec. cu o periodicitate remarcabila. celnusa sau lusca (Ornithogalum). Plantele Primavara anului 2005 este tarzie. Intai. Podbalul nu este in pericol de disparitie. dr. Оnregistrarea curentilor superficiali la plantele nestresate a pus оn evidenta o evolutie ciclica. sunt cu toate animate. cвnd. Оn momentul unei agresiuni. Mai tarziu. la fel ca si cumparatorilor. biocurentii respectivi se intensifica paroxistic. G. sofranelul (Crocus reticulatus). cunostintele pe care le detine despre lumea vie si.

a. Rupand florile cu frunze tot le distrugem. Plantele rare Plantele rare din flora spontana a Republicii Moldova Grupa plantelor rare din flora spontana a Republicii Moldova depaseste cifra de 500 specii si spre regret. se afla in continua diminuare. speciile de Corydalis s. numai in anul 2004. ferigi.a. cercetare. educare a populatiei si in scopuri didacti ce. se majoreaza numarul speciilor din categoriile "critic periclitat". Aproape 20 specii s-au adaptat in conditii artificiale. S-au nimicit ghiocei. 1991. ed. netipice biocenozelor native. le nimicim direct. Investigatiile corologice ale taxonilor inventariati au fost efectuate conform raionarii floristico-fitocenotice a Basarabiei. Colaborarea reciproca va aduce folos societatii. a R.II (CRM). iar plantele spontane utile vor fi pastrate. 1979. stepice. Din pacate. Mai cu seama. Una din problemele principale si stringente ce tine de conservarea speciilor de plante rare este evidentierea proceselor dinamico-corologice a populatiilor speciilor rare si elaborarea masurilor de stopare a diminuarii populatiilor taxonilor periclitati si expansiunii populatiilor speciilor agresive. Genofondul floristic este afectat esential si de procesele de erodare prin diminuarea numerica a plantelor si populatiilor acestora. viorele.) destul de frecvente in habitatele naturale sunt incluse in lucrarea de fata deoarece populatiile lor. "periclitat" si "vulnerabil".S. adoptata (1992) in cadrul laboratorului de Flora si vegetatie spontana al Institutului de Botanica al A. procentul de inmultire este mic. Aveam cinci exemplare de dedetelul mare (Pulsatilla grandis). Colectand plantele cu bulbi. In lista speciilor rare caracterizate succint in continuare. de lunca) cat si acvatice. atat in ecosistemele terestre (forestiere. Dar pana a transfera plantele spontane in gradina trebuie de consultat literatura de specialitate.M. Ghiocelul plicat se inmulteste vegetativ cu ajutorul bulbilor si a semintelor. Toate au fost scoase din pamant cu tot cu radacini. inclusiv si pentru republica noastra ca stat semnatar al acestor Conventii. inmultite si ocrotite pentru generatiile viitoare. . ruscute de primavara s. La Gradina Botanica cultivam plante rare cu scop de inmultire. s-au incadrat aproape toate speciile ocrotite de stat (OS) si toti taxonii din Cartea Rosie a Republicii Moldova. Importanta unor taxoni din flora spontana in context european rezulta din prezenta lor in listele anexate la documentele europene privind conservarea speciilor si habitatelor (Conventia de la Berna (CB). care este inclus in Cartea Rosie. sub influenta factorilor antropici. Patrimoniul vegetal spontan al republicii s-a pomenit in starea alarmanta din cauza a doua grupe de factori: activitatile umane ce duc la distrugerea habitatelor populatiilor vegetale si expansiunea speciilor de plante invazive. O planta-mama de ghiocel plicat reproduce una-doua plante fiice. de discutat cu botanistii. unele specii rare comune atat cu Lista Rosie de plante superioare a Romaniei (LRR). Este foarte dificil de a cultiva plante spontane. cat si Cartea Rosie a Ucrainei (CRU). din colectie au disparut aproape 20 de specii. Unele specii (Allium ursinum. iar dauna enorma. Din 1975 la Gradina Botanica am experimentat asupra a circa 90 specii. Convallaria majalis. numarul taxonilor din diverse categorii de periclitate se afla in continua crestere.Copaclia. crocusi. Lista Rosie a Europei (LRE). Astfel. caci fara frunze bulbul piere. Leova. Taxonii inclusi in aceste anexe necesita masuri speciale de protectie obli gatorii pentru toate tarile europene.

Uneori sub floare se afla frunze bracteante. glabre. pieloase. Infloriscente masculine mici. Nucule lungi de circa 3 mm. lucioase. parcuri si gradini. la partea superioara umflate. alungit eliptice. cu antere liniare. glabre sau mai mul t sau mai putin pubescente. cordat sau reniform. ramificat. Planta perena. de obicei nedivizate. La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici. cu receptacul scurt si paros. ascendenta sau ramificata. rareori impreuna cu tulpina indesuit paroase si mai inguste. mici sau mijlocii. cu tulpina dezvoltata. ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. galbui-albe sau galbui-verzi. din loc in loc cu noduri. cele inferioare lung petiolate. sau se dezvolta numai 1-3. cu sinul bazal larg deschis. Flori de 1. livezi. Ranunculus auricomus (Nume derivat de la cuvantul latin "rana" . cu rizom scurt. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating. Planta glabra. Petale 8-12. lat eliptice.dupa unele date . planta . cateodata lipsesc. inalta de 15-50 cm. cu laturi convexe. in forma de luntre. cu radacini fibroase foarte numeroase. Florile de 2. lanceolate sau ovate. Perigon verde.broasca. membranos marginate. Frunze petiolate.5-2 cm. frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in medicina contra bolilor de piele. paroase. de 15-30 cm inaltime. atenuate spre baza sau liniare. Statiunea In paduri. de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate. cu petioli de 0. ultimele fiind de obicei mai inalte. cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti. Tulpini erecte. foliate numai spre varf. unde traiesc si broastele). simple. galbene. la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3. cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate. tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita. uniforme. glabre sau paroase. la baza cu gropite nectarifere acoperite cu solzi. paroase. In timpul coacerii fructului. vertical. sub ramuri cu frunze tulpinale sectate pana la baza. rareori intregi. lung . Stamine numeroase. cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau mai putin intregi.52 cm in diametru. Sepale trei. cu frunze pana aproape de floare. tufisuri. atenuate treptat in filament. rotund sau triunghiular cordate. cu cioc foarte sc urt. Intrebuintari Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. pe sol umed. Tulpina cu 1-3 ramuri. cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Sepale 5. rizom tanar. cu fibre radicale tuberizate. trilobate sau trisectate.5 cm. putin ascutit sau obtuz. Petale mai lungi decat caliciul. cu limb rotund. spre baza ingust alungite. uneori dintate numai unilateral. de 2 mm lungime. cu doua muchii pronuntate. intrerupte. lucioase. in regiunea de campie.CARTEA ROSIE a REPUBLICII MOLDOVA Perena. lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm. brun deschisi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate. spre baza de regula inguste. pana la 40 cm inaltime.5 cm in diametru. Frunze carnoase. Plantele masculine si feminine usor de deosebit. scorbutului sub numele de "Radix et Herba Chelidonii minoris". Apocarp ovat. late de 2-5. adpres paros.devine toxica. lung petiolate. subtiri. de 2-3 ori mai lungi decat late. adeseori la varf cu 1-3 d inti mai mari. deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase.5-3. hemoroizilor. decrescente. Flori feminine solitare sau cate doua la subtioara frunzelor. Peduncul alungit. muchii abia accentuate si rostru incovoiat. Radacinile. Planta perena. ocupand numai portiunea superioara a axei florale.

Capsula cu doua noduri. Specie monovoltina (se dezvolta intr-o singura generatie anuala). Ulterior in e le se depun ouale. reducerea numaru-lui de . La oameni produce varsaturi. Se intalnesc foarte rar plante izolate. tericol. Plantele cu vegetatie stepica secundara. prin fragmentarea talului.pana in FACTORII LIMITATIVI. Cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii Moldova. runcinate. diaree. Peste 3-4 saptamani apar bondarii tineri. incat consumarea plantei de catre animale. xerofil. mezoxerofil. Numarul de plante este foarte mic. precum si suprafetele neimpadurite din zona centrala. Tal foliaceu. Indivizii adulti zboara in decursul perioadei maiseptembrie. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Se inmulteste vegetativ. taierea padurilor. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Seminte aproape rotunde. Femela construieste din ceara c elule in care se depoziteaza nectarul si polenul colectat. Larvele eclozate se hranesc cu polenul si nectarul colectat de adulti. Se intalnesc plante izolate. Destele-nirea terenurilor. Intrebuintari Planta contine metilamina. interzicerea defrisarilor in perdelele forestiere de protectie. Femelele fecundate ierneaza in vizuinile rozatoarelor. prin fragmentarea talului si prin soredii. setacee. trimetilamina si ulei eteric care au un efect puternic. care vor ierna. in asa masura. RASPANDIREA. fotosciafil. Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere. Kazahstan si spre est . corticol. Specia traieste in familii ce includ 50-200 indivizi. Se intalnesc plante izolate. In trecut era intrebuintata ca medicament. Larvele ecloza te se hranesc cu polenul si nectarul colectat de adulti. limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele de raspandire a speciei. pipernicite. Numarul de plante este foarte mic.pedunculate. in Republica Moldova populeaza landsafturile deschise ale stepelor Baltiului si Bugeacului. padurile cu esente foioase). mici. pe sol in diverse asociatii. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici (teritoriile stepicole cu vegetatie abundenta). Cuiburile sunt construite din muschi si iarba uscata si de asemenea sunt amplasate in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare . de 3 mm lungime. Ulterior in ele se depun ouale. Tal foliaceu. Se inmulteste vegetativ. lunga de 4-5 mm. in afara republicii este raspandita in Ucraina. alb murdare. fotofil. MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. in special cele din familia Fabaceae. Cuiburile sunt construite din iarba uscata si de asemenea sunt amplasate in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. le poate cauza pieirea. cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii Moldova. Femela construieste din ceara celule in care se depoziteaza nectarul si polenul colectat. Caucazul de Nord. protejarea biotopilor caracteristici (teritoriile stepicole cu vegetatie abundenta. somn si turmentare. interzicerea colectarii speciei de catre colectionari. Specie monovoltina (se dezvolta intr-o singura generatie anuala). limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele de raspandire a speciei. Specia face parte din complexul polenizatorilor biocenozelor de stepa. Viziteaza diferite specii de plante. Femelele fecundate ierneaza in vizuinile rozatoarelor. Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere.

Femela are lungimea de 20-27 mm. Depun ouale in cuibul altor himenoptere (albini. Este ocrotit conform legislatiei in cadrul rezervatiei stiintifice "Codru". Isi fac cuibul in sol. fructele se coc in august-septembrie. lungimea articolului doi al flagelului este egala cu lungimea celor 2 articole premergatoare. REPRODUCEREA IN CAPTIVITATE. Planta perena. de 20-40 cm.gramezile de gunoi.pe intreg teritoriul. Iran. MASURILE DE PROTECTIE. Laleaua pestrita (Fritillaria meleagroides) Familia Liliaceae. ihneumonide). Planta suculenta. STAREA DE PROTECTIE. in pereti de lut. In Moldova se intalnesc 10 specii din genul Xylocopa (din cele 300 de specii . care construiesc cuibul. ramasitele plantelor descompuse. Africa de Nord. De aceea. patrunzand la est pana in Asia Centrala si Moldova. care se inmultesc bine pe cale vegetativa si prin seminte. margini de paduri. Asia Mijlocie. cu pterostigma si nervurile negre. Ultimele segmente ale antenelor sunt drepte. Perisorii aparatului colector al femelelor. ASPECTUL CANTITATIV. Este o specie mezofita. locurile unde se cresc vitele mari cornute. viespi. Albina valga (Xylocopa valga Gerst.tele principale ale hranei speciei. Carabanul se intalneste in Europa. cu ultimele articole negre. Aralul de raspandire a acestei specii se micsoreaza continuu din cauz a colectarilor masive pentru prop rietatile decorative deosebite. Corpul este negru cu luciu metalic-violet si acoperit cu perisori lngi negri. Picioarele sunt negre. aproape egal cu latimea toracelui. Florile sunt mari. unde se afla in numar neinsemnat. de desubt rosietice. dispuse opus sau verticilat pe tulpina. In Moldova se intalneste rar in partea centrala. patate sub forma de sah. Se inmulteste prin inradacinarea lastarilor supraterestri. furnici. trebuie ocrotite locurile de trai ale carabanului . de 2-8 (-10) cm lungime. pajisti. Arealul de raspandire a speciei cuprinde toata Palearctica. Masculul se aseamana mult cu femela. in afara de partea ei nordica. infloreste in iulie-august. tufarisuri. solitare sau grupate in inflorescente racemoase.si politrofe. bondari. lineare de 2-12 mm latime. Frunzele sunt nepetiolate. Se reproduce usor. adica sunt forme parazitare. PARTICULARITATILE BIOLOGICE Sl ECOLOGICE. Populatia este stabila si reprezentata de indivizi de varsta diferita. Antenele sunt negre. in copaci putrificati. in galeriile tulpinilor uscate de plante. Cel mai mare numar de plante (cateva sute de exemplare) a fost inregistrat langa comuna Corjeuti. unde specia formeaza pe stanci grupuri mari.) Spec ia face parte din familia Antopho ridae.padurile de foioase. Pina in prezent in republica n-au fost luate masuri de ocrotire a speciei. Infloreste in lunile aprilie-mai. Flori cu tepale libere. vegeteaza numai in conditii de iluminare puternica. Foveola nectarifera este situata la circa 5 mm deasupra bazei tepalelor.una dintre componen. Sunt oligo. Siria. Este o specie introdusa in Cartea Rosie si ocrotita de stat. in vizuinele parasite de soareci. acoperite cu peri negri. Organizarea rezervatiilor naturale in locurile de reproducere a speciei si interzicerea vanatului. Siberia de Apus. iar in zona de stepa . In Moldova . Capul este lat. sunt dispusi pe tibiile posterioare. Aripile sunt negre cu luciu albastrui-vi olet. Este raspandita in taigaua de mijloc. Se dezvolta sporadic in stejarisuri.tistari .

Flori solitare. Bioecol. S-a constatat ca albinele se stabilesc cu traiul in lemnul atacat de ciuperci. radiante. Frunze ingust sau alungit lanceolate. parcuri.: camefit ponto-balcanic. cilindrice. scurt glandulos piloase. Frunze submerse opuse. actinomorfe. . livezi. foliate. in constructiile de lemn. iar la sud . In Moldova are conditii optime de trai mai ales in rezervatii si branisti. Specie critic periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze Planta perena. pieloase. cuneat obovate. fiindca e mai usor de faramitat cu mandibulele. axilare. lung decurente. Tulpini gracile. microterma. sapand galerii in trunchiurile copacilor batrani si putrezi. Frunct folicula alungit ovata. Bioecol. stancarii. glandulos piloase. Bulb ovoidal cu miros specific. Planta anuala. cilindrice. cele tulpinale alterne. Specie vulnerabila: taxon considerat a fi gata de a trece in categoria EN(taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze). Bioecol. 70-120 cm. de 40-60 cm. bisexuate petale galbene. Habitat: ape lin curgatoare. slab acid-neutrofila. specie xerofila.V-VI. Fa ctorii de limitare a speciei sunt : explorarea pamanturilor de telina si nimicirea copacilor uscati in locurile de trai ale ei. in rozete stelate. VII-VIII. specie ultrahidrofila. 80-100(200) cm. petale albe. glabra. sesile. specie xeromezofila. de 9-11 mm in diametru. cele natant e romboidale. stagnante. acuminate.in silvostepe si in biotopurile de stepa. Fruct achene cilindrice. albastre sau albe. penat filiforme. ramificate. Tulpini erecte. slab acid-neutrofile. daca factorii cauzali continua sa opereze. Inflorescente antodii. Instrumente pentru lucru servesc mandibulele si picioarele anterioare. bisexuate. V-VI. cu 2-4 coarne spinoase. cu papus scabru.existente). Are rol in polenizarea plantelor de cultura. imprejurimile satelor. Fruct drupa. acut dint ate. Frunze suculente. Habitat: pante pietroase. Flori bisexuate. moderat termofila. rostrata. eliptic lanceolate. acid-neutrofila.: helohidatofit eurasiatic (mediteranean). alb tomentoase. 1 2-35 cm. liniare. Doua dintre ele sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei si anume albina valga si albina violeta. in stalpi. In partea nordica a arealului populeaza marginea padurilor si a poienilor. Ambele specii isi fac cuibul. Inflorescenta corimbiforma laxa. cu margini intregi. Flori actinomorfe. Albina valga poate fi observata prin gradini. subglobuloasa.: hemicriptofit eurasiatic(mediteranean). Planta perena. In locurile de trai ale albinei trebuie create microrezervatii entomologice. Habitat: lizierile padurilor din stejar pufos. vizitand 60 de specii de plante. Tulpini sulcate. Planta perena. in viitorul apropiat. petioli la mijloc cu o umflatura (camera aeriana). mezoterma.

Habitat: paduri de lunca. Frunze bazale liniar lanceolate de 30-50 cm lungime cu nervura mediana pronuntata. perigon campanulat. actinomorfe. flexibile. dorsal tomemtoase. caracteristic. specie mezofila. Habitat: inveli sul ierbos al padurilor de stejar cu gorun. mezoterma. tulpinale 2. galbene verzui. Fruct fals piriform. Bioecol. Inflorescenta paniculiforma. de regula dioice. zavoaie. verzi-galbui cu nuante violacee. pe dos tomentoase. acid-neutrofila.cu ramuri anguloase. Creste in regiuni montane. pana la 6 m cu nuanta argintie-cenusie. dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Tulpina neregulata. neregulat acut dintate. pana la 2500 m altitudine. Bioecol. V-VI. florile au corola alba sau alburie . Fruct capsula ov oidala. Areal: Codrii. Specie periclitata (EN).Florile sunt verzui rosietice. BRUSTURELE . Arbore. neramificata. Tulpini agatatoare. in paduri de conifere. scunda. verzi pe ambele fete. terminate cu sau fara inflorescente. petale albe. 3-8 m. pe stanci. Gradinita).Tulpina erecta. Flori actinomorfe. Inflorescenta racem umbeliform. bisexuate. Frunzele sunt ovate. termofila. moderat termofila. Flori actinomorfe.: megafanerofit ponto-mediteranean. slab acid-neutrofila. fin serate de 4-7 cm lungime. Fruct baca sferica.formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde. Plante medicinale AFINUL Afinul este un arbust mic. b isexuate. concrescute intr-o teaca alungita 4-crestata. Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova Liana. Mirosul este placut aromat. bilabiata.: microfanerofit-epifit ponto-mediteranean. denticulate. slab acid-neutrofila. BUSUIOCUL Basilici herba . malul apelor. Frunze lanceolate pana la obovat-lanceolate. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Areal: Tn (Girbovat. specie mezofila. Flori nearatoase. Tighina. specie xeromezofia. Specie periclitata (EN). Tigheci. pe soluri silicoase. gustul aromat specific. cuneate.roz cu tubul scurt. Bioecol. IV-V. neteda. Habitat: paduri de garnet. albastra violaceu. V-VI. Inflorescenta umbela falsa.: geofit ponto-balcanic. Infloreste in mai-iunie. pasuni. Frunze palmat lobate cu baza reniforma.

Creste salbatica. Aceast a. talpa-gastei. glucide. puternic aromat. Florile. 20% substante albuminoide. iarbacucului. dehidrocarvona. titacaprei. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamintului radiaza in mod special. slab amarui CHIMIONUL Carvi fructus – fructe ovoide – oblongi. formate din doua achene prinse pe un carpofor bifidat. cinci-foi. Mirosul caracteristic. de forma globuloasa. tamiita. amidon. brustur. perena. buedea-ciumei. CIUBOTICA CUCULUI Florile galben – aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspindesc o mireasma placuta. dar si de ag lici. lipan. izolate sau in grupuri de 2-3. 10-20% lipide. Au o mireasma cu totul aparte. in santuri si liziere. compuse din cinci foliole sesile. Au 3-7 mm lungime. captalan. dihidrocarveol. gust acrisor. prin locuri umede. pe povirnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe cimpii. Traditia spune: „Cimbru este mai ales repezit. CINCI DEGETE Planta ierboasa.in stare proaspata se recolteaza fructele intregi. care se ridica din centrul unei reozete. lamiita. rezine. clococean. iar speciile cultivate si iarasi salbatice se gasesc in gradinile noastre mai cu seama cu cimbrude-gradina (Thymus vulgaris). Ea creste cu precadere pe cimpiile din zonele deluroase si prealpine. mai deschise la culoare. iarbacucului. usor arcuite. 1-1. cizma-cucului.Brusturele creste pe malui de riuri si piraie. numit si cimbru. Cimbru este renumit inca din antichitate. cimbru-salbatic. CATINA Fructus Hippophae -. amarui. cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului. 5-6% substante minerale. ajunge pina la o inaltime de 50 de centimetri. lamiita. din a carui familie face parte. tanoizi etc. urechita -ursului. podval-mare. caracteristic. cre ste pe mai toate . Este sensibil mai mare decit podbalul galben. Ambele au acelasi efect curativ. de culoare cenusie-bruna. tita-oii. infierbintat si aprins. cimbrusor. Radacinile care au o actiune antitermica si au fost foarte cautate in timpul epidemiilor de ciuma. In arsita soarelui amezii. Se mai numeste si broscalan. cimbrisor. Foarte raspindita Primula eliator. Aceasta varietate se mai numeste si aglica.5 mm grosime. echidistante. fiecare achena avand cate 5 coaste bine distincte. spre deosebire de cimbrul-de-c imp. Frunzele sale de vin mari cit palaria. sarpun. Florile sunt galbene. 30% limonen. Fructele conюin 3-7% ulei vo latil format din 50-60% carvona. Culoarea achenelor este cenusie-bruna. Cimbrul a venit la noi in secolul al XI-lea din tarile mediteraneene. cimbru-de-cimp. smintinica. anghelina. cimbru-mirositor. gula-de-balta. sunt usor d intate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. gustul intepator. Infloreste in mai-august. nepatate. CIMBRUL Numit si buruiana-de-balsam. cimbru creste pe pasune insorite. de culoare galbena-portocalie. taratoare. asemanatoare merii si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri. din pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte si albine. Mirosul slab. au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. agrisel sau tita-vacii. are frunze digitiforme. in nuante de la alb murdar pina la un roz pal. se culeg inca inainte de inflorire. calce. timian. Are nevoie de mult cladura si mult soare.

Coada-soricelului este o planta medicinala careia nu putem sa nu-i rezervam un loc in viata noastra. In pamant. erbacee. la margini de paduri si sub tufisuri se poarta pe tulpina inalta o umbrela florala de un galben deschis. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. Desi ea constituie sprijinul nostru de baza in unele maladii grave. braditel. de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. brune. ca si frunzele vitei-de-vie. este considerata in primul rind o planta de leac pentru femei. Fructele sunt globuloase. caci atunci creste continutul in uleiuri volatile si deci forta lecuitoare. cu tendin ta de brunificare in timp. maluri cu tufisuri. Are doua feluri de flori (mascule si femele). rotatele-albe. oblong ovate. FRUNZA DE NUC Juglandis folium . la jonctiunea nervurilor. pe la margini de pa duri si de lanuri de cereale. Primavara se dezvolta tulpinile simple. Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. iar frunzele sunt petiolate. mult ramificate. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. Sunt glabre pe fata superioara prezentand pe fata inferioara. zavoaie. Fol rile sunt albe sau trandafirii si au in soare un parfum aromatic. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). Ea creste in cantitati mari pe cimpii si durmuri inguste de tara.Summitates et . avand ramurile laterale dispuse in verticile. are un rizom ce creste oblic.Tulpina lui este aspra. este usor aromat caracteristic. lipsita de frunze. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. acute sau scurt acuminate. crestatea. Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. iarba. Equisetum sylvaticum. care creste pe marginile padurilor si crangurilor. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. are. ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. Gust astringent si amarui. purtind la noduri radacini s ubtiri. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. culoare verde inchis pe fata superioara. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele . cu 5-9 foliole. In functie de loc. HAMEIUL Este o planta vivace. sorocina. iarba-oilor. asezate in jurul axei. dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. ce un parfum slab. Florile trebui culese in soare puternic. De la Hamei. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. acrisor. cu doua feluri de tulpini.foliole. COADA SORICELUILUI Alte denumri: alunele. peri tectori si glandulari. Lungimea foliolelor este de 6-15 cm. cranguri. ogoare lutoase si umede. Indata dupa fructificare. paduri. care contin un ulei rasinos. formeaza frunze imparipenat compuse. verzi.stranutatoare. cu marginea intreaga. cataratoare pe arbori.cimpiile. proprietati medicinale. inalte de 40 cm. crestate si cordate la baza. de asemenea. Florile mascule sunt verzi. latimea de 3-8 cm. La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. campuri. cu miros caracteristic. COADA CALULUI Este o planta perena. dioice. garva. ciuresica. mai subtiri. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. crivalnic. prisnel. Creste prin lunci. fertile (poarta in varf spice cu spori). precum niste tubercule. garduri etc. In jurul nodurilor. urcatoare si agatatoare.Fanete. mai deschis e pe partea inferioara. care o face atat de pretioasa. dispuse in ciorchine pe planta. brune. pe langa ziduri. putin turtite. Coada-calului cu ramurile cele mai fine Coada-calului-de-padure.

Leurda contine in esenta proprietatile usturoiului nostru. mai rar una sau doua. Mirosul este plгcut. Se culeg in cosuri sau saculete. de un verde proaspat. Sub epicarpul subtire se afla mezocarpul carnos. Ele rasar din pamint in aprilie sau mai. brune. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). pentru a se usca perfect. de un verde deschis. au 4-6 mm lungime єi diametrul de 3-4 mm. Florile devin insa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau iunie. Imediat dupa recoltare. iunie-august. In fata acestei noi splendori verzi. cu tubul aproape drept. triunghiulari. bruni. lanceolate. cu 5 dinюi mici dintre care doi mai dezvoltaюi. de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate. de 5-8 mm lungime. verzi ale leurdei. sub tufisuri. pubescentг єi glanduloasг. transparente. drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie. Nuanюa florilor diferг de la albastru-violaceu pвnг la albastru-deschis. caliciul cilindric. ies dintr-un bulb lunguiet care este inconjurat de membrane albe. ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. aromat. cel inferior trilobat cu lobii obtuzi. Corola bilabiatг. pentru a se racori. El i-a si adus in popor numele de „ai” – salbatic. multe zavoaie sunt acoperite cu frunze proaspete. numita si ai-ciorasc. asemanatoare celor ale lacramioarei.strobuli lupuli. o curatire si depuratie a organismului care duc la improspatare si inviorare igienica demne de luat in seama. ai-salbatic. ele capata o culoare bruna. Dupa ce se racoresc. Fructul are in varf o adancitura in forma de stea cu trei brate iar la baza o codita (care uneori lipseste) inconjurata de 6 solzi mici. lucioase. Recoltarea se face in timpul infloririi. Leurda creste numai in cimpii bogate in humus si umede. Tulpina neteda. Mai ales leurda. aliu. I se simte puternicul miros de usturoi chiar inainte de a zari planta. IENUPARUL Juniperi fructus – pseudobace oval-globuloase sau globuloase cu diametrul de 510 mm. gustul dulceag caracteristic. Mirosul este aromatic. puse in incaperi uscate si intunecoase. deosebit de . de culoare violet cenuєiu cu 10-15 nervuri paralele. brumariu. dupa uscare. numai ca are o putere curativa mult mai mar. de culoare albastrг-violetг. bine presat. conurile se intind in straturi foarte subtiri. Ne simtim iarasi veseli si plini de avint. netede. La inceputul primaverii. Puternice forte vindecatoare zac in ea si se spune ca si ursii o cauta cind ies din hibernare. drogul pierzand din valoare. aiuti. in paduri de foioase si alpine. impreuna cu potirul alb ajung la o inaltime de 30 de centimetri. ai-de-padure. de padure – insemnind usturoi. In caz contrar. ca de un autentic dar de la Creator. ne bucuram de prima inverzire a naturii si de voiosia lumii pasarilor cu intreaga fiinta. de aceea. Este. uneori chiar mai devreme. pгros єi glandulos. cu trei seminte tari. LAVANDA Lavandulae flos – flori uscate desprinse de pe pedunculii inflorescenюelor. acest miros exclude fara nici o indoiala orice confuzie cu frunzele lacramioarei sau cu otravitoarea brindusa de toamna. cu peri glandulari unicelulari sau 8-12 celulari. face parte dintre acesti vestitori ai primaverii. galben-verzui. mai pronuntat prin zdrobire. Astfel uscat. acoperite cu un strat ceros care le imprima un aspect mat. cu muchiile rotunjite. Frunzele. de cu loare neagra-albastruie sau bruna -violacee. intestinele si singele. aliu-de-iunie. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. iar gustul uєor amгrui LEURDA Fiecare primavara aduce sperante in soare si caldura. pentru a-si curata stomacul. membranoase. ar trebui sa pasim spre o noua cura de primavara. L abiul superior este bilobat. leoarda sau leorda. apoi amarui.

turtele – creste pe langa gar duri. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. zimtate rotund si flori mici. iar gustul este aromatic. La noi se afla numai cultivata Varfurile florale se culeg in iunie-august. planta ar trebui utilizata cit se poate de proaspata. vulgaris) – numit si banuti. Nu cred ca este necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Infloreste in iunie-august. trifoi. MENTA Menthae piperitae folium – frunze petiolate. mirosul deosebit de aromat si placut.5-3 cm. flori si tulpini substante mucilaginoase si tanante. Valorosul nostru musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice si a combaterii buruienilor prin erbicide. spre deosebire de al musetelului salbatic. cu ramificatii bogate. costise. mai tarziu devenind verzi. specific. anuale. Pe ambele fete frunzele au perii mici. margini de drum. poate fi intilnit foarte des. Au limbul oblong – lanceolat. lung de 3-8 cm si lat de 1. sunt raspindite prin gradinile de flori si zarzavat. silvestris) este genreal cunoscut sub numele de nalba. covrigel. Ea are frunze cu lujer lung. Fructul rotunjor arata ca o roata de cas. luminisuri. pe lanuri de cereale. cas. LEVA NTICA Subarbust inalt de 30-100 cm. Mirosul este fin. nalba-de-camp. puternic. Capitulele florale terminale se colecteaza din mai pina in august. colacel. mai deschis pe cea inferioara. eventual nalba-alba. inegal dintat pe margini. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala. musete-de-cimp. Tulpina lemnoasa. Creste pe ogoare. romanita. ca si alte varietati de la Malva. nalba-salbatica. soluri argiloase.indicata in curele depurative de primavara si ajuta la vindecarea boli lor cronice de piele. la inceput sunt de culoare aurie. cimpii. Dar si planta uscata mai are suficiente puteri tamaduitoare. concav. cu varfuri si ramuri. cimpuri de porumb. roman. MUSETELUL Alte denumiri: mamorit a. de aceea numele de „casul-popii”. setiformi. Nu este o exagerare daca citez musetelul ca pe un „leac universal”. ziduri vec hi si grohotisuri de panta. insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. cartofi si sfecla. maraiul-ciinelui. uneori cu nuante rosietice. Ele contin in frunze. Inrucat la usc at se pierd din substantele micilaginoase. romasca. lasand in gura senzatia de racoare placuta. sesile. Tot in acest timp se culeg si florile separat. subtire si intrerupt. acuminat. Receptaculul este. de la violet la roz pai. Aceste plante. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca. in momentul infloririi. este sigur ca acolo a fost odata o casa. matricea. de preferat in orele amiezii. incepand cu anul al doilea. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. nalba-rotunda. putin lemnoasa la baza rizomului. nalba-mica. Florile. cu petiol lung pana la 1 cm si paros pe partea inferioara. Nu exista probabil decit putini copii crescuti la tara care n-au mincat aceste „rotite de cas” sau nu s-au jucat cu ele. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung. frunzele si tulpinile se culeg din iunie p ina in septembrie. patrunzator. NALBA Casul-popii cu frunze mici (M. de culoare verde – inchis pe partea superioara. mo runa. . Casul-popii cu frunzele mici este o planta tiritoare. cu numeroase glande. mai ales pentru copiii mici. o ferma sau o curte.

pistilul terminat cu un stigmat globulos. Androceul format din 5 stamine alterne. La noi se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis species) care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de recunoastere ale plantei pentru fiecare specie in parte SOCUL Sambuci flos . eliptice sau lanceolate cu fata inferioara des stelat tomentoase (vizibil cu lupa). Florile speciei T. Culoarea bracteei este verde – deschis. cordata. paroase pana la glabrescente cu petiol lanat paros de obicei. lizierele. 5 petale libere si spatulate si 5-11 parapetale (staminode) mai scurte decat petalele. Are doua proprietati remarcabile: Ajuta in bolile biliare si in cele hepatice. glabre .5-2 cm latime. Mirosul florilor este placut aromat. cu nervuri paralele mai vizibile pe partea inferioara. alba pana la galbuie. avand nervura mediana concrescuta cu pedunculul inflorescentei pana la jumatatea ei. Infloreste in aprilie-mai pe toate pasunile. triocular. in numar de 3-9 (16). tomentos. sunt dispuse in inflorescente erect divergente sau intinse orizontal. crestatea. cimpiile si orice suprafata cu iara – un covor floral galben canre ne entuziasmeaza an de an. cu diametrul de 3-5 mm in stare uscata. uniovulat se termina cu un disc care poarta trei lobi stigmatici scurti. iar la cel de al doilea sort fara peduncul. De culoare verde specific. sunt eliptice sau lanceolate. Fructus Sambuci . tomentosa. flori.formata din fructe globuloase cu suprafata zbarcita. cu 5 lobi rotunjiti. lucioase. vezuta pe pajisti si toate intinderile de iarba se considerata de multi o buruiana suparatoare. gustul la inceput dulceag apoi iute.sunt de forma alungit . papa-gainii. cu petiol subtire si lung. floarea-malaiului. Aceasta materie prima se prezinta sub doua sorturi comerciale: flori de soc nesitate (Flores Sambuci "nicht gerebelt") si flori de soc sitate (Flores Sambuci "gerebelt"). de cca 6 cm lungime si 1-1. cu marginea intreaga sau indepartat denticulata. laptuca. Bracteele mai scurte decat la specia anterioara. primul sort avand florile cu peduncul. Staminele 50-80 formeaza 5 grupuri . TEIUL Inflorescentele cu sau fara bractee recoltate la inceputul infloririi de la cele trei specii. Florile speciei T. in numar de 5-10 (15) sunt mai scurte decat bracteele.lanceolate. Mirosul este caracteristic iar gustul dulceag. de culoare neagra-violacee. brune in interior.galbene. Iar tulpinile in timpul infloririi. Flori galbene – aurii cu 5 sepale verzi – galbui. Inainte de inflorire se colecteaza frunzele.5 (3) cm latime. pui-de-gisca. Ovarul inferior. cu 5 lobi. concrescute cu tubul corolei are antere mari biloculare. cu pete brune rezultate din uscare in proportie de maximum 10%.PAPADIA Papadia se numeste in limbaj popular si buha. caduce. Bracteele sunt sesile sau scurt pedunculate. PATLAGINA Plantaginis lanceolata folium . Fara miros specific. Aceasta planta.formata din flori mici cu caliciul format din 5 dinti mai scurti decat petalele. reprezinta pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valorasa. cu cor ola lata de 6-9 mm. de obicei cu 3 seminte ovoidale. lilicea. lungi de cca 20 cm si late pana la 4 cm. slab acrisor. ascutite la varf. Planta evita locurile foate umede. membranoase. cicoare. primavara sau toamna radacinile. Petalele si parapetalele sunt mai groase decat la celelalte specii. de 8-10 cm lungime. stelat tomentoase. niparticli. Ovarul oval. 1. cu gust acrisor amarui. Intreaga planta are efect tamaduitor.

De-abia se aduna undeva o movila de pamint . Perioada de inflorire: martie-noiembrie. Florile galbene. Numai asa este posibila inmultir ea plantei. Deci daca oamenii ar sti ce efect tamaduitor are. corola cu 5 petale libere. buruianade-friguri. In limbajul popular i se mai zice si arior. povirnisuri. URZICA< br>Un medic a aratat odata intr-u n discurs la radio ca urzica . Din pacate sint foarte putini cet care cunosc acest lucru. Preotii o taiau cu cutite si seceri de aur in cadrul unor ceremonii festive. in forma unor bobite. pistil prevazut cu un stigmat globulos cu 5 lobi. Nu au parapetale. putin sticloase. sint umbelif orme. mucilaginos. vasc-de-par. straita-popii sau tasculita. pastele-cailor.este una dintre cele mai bune plante de leac pe care le avem. Inca din antichitate se bucura de multa apreciere. ovale caduce. nar mai cultiva decti urzici. platyphylos. Florile speciei T. TRAISTA CIOBANULUI Aceasta planta medicinala foarte valoroasa. pasatel. La toate speciile mirosul este specific.numita si urzica-creata. Tulpina ajunge pina la o inaltime de 40 centimetri. ogoare paraginite. care se intitneste peste tot pe drumuri. petalele pana la 8 mm. cu diametrul de aproximativ 1 cm caliciul cu 5 sepale libere.ciobanului. tiruizii (preotii celti) o considerau o planta sfinta. pascuta. gustul dulceag usor astringent. cimpii. galbui. fixata cu ajutorul radacinilor sale sugatoare si imprastiate si pe care n-o mai putem indeparta din viata noastra gratie puterii sale tamaduitoare? Ea creste sferic pe ramurile plantei-gazda. aromat. are nervura mediana concrescuta cu pedunculul florar pana la jumatatea inferioara. in interior viscoase si lipicioase. rapan. vase. Florile de la specia T. nici in pamint. paminturi intelenite. ovar super. tomentosa au mirosul mai pronuntat. acoperit cu peri. punga-popii. cu peri mari pe cea inferioara. este considerata in general o buruiana incomoda. VISCUL Cine nu cunoaste acea planta care traieste ca semiparazit pe foioase si conifere.o rozeta. f'recind-o cu ciocul de crengi sau eliminind-o nedigerata in excremente. cimpuri si gradini de zarzavaturi. Urzica este curativa incepind de la radacina. sunt dispuse in inflorescente nutante. Este invaluita de mister. urzica. cu marginea intreaga. purtand cate 2 antere galbene. alcatuind o inflorescenta in forma de ciorchine. aproape peste noapte. Staminele in numar de 30. Vechii medici naturisti foloseau viscul ca un mijloc excelent si cu actiune sigura in combaterea . santuri. ovat – oblongi. Frunzele zimtate neregulat formeaza asemanator papadiei . reticulat nervate. cum ar fi: stoletnic.mai ales and se construiesc case . Florile. Fructele. sunt albicioase. vasc-de-brad. coada-pisicii.si imediat apare. Culoarea bracteei este galbena – verzuie.mare sau urzica-de-padure . 40 formand 5 grupuri. glabre. pungulita. in numar de 3 (9). spatulate si subtiri. Frunzele vesnic verzi sunt pieloase. caci s-a dovedit ca saminta ei nu ajunge sa incolteasca nici pusa in apa. au filamentele lungi si subtiri. ovoid. de un alb murdar. Viscul se mai intilneste in popor si sub alte denumiri. Sepalele sunt lungi pana la 6 mm.pe fata superioara. punga-babei. Pasarile raspindesc saminta cleioasa. de tulpinitele subtiri atirna micile pastai (fruct capsula) sub forma de inimioare si amintind la pipait de pielea prelucrata. un leac universal ce putea sa inlature orice rau. traista. continuind cu tulpina si frunzele si terminind cu florile. -Orataniile au o preferinta speciala peritru traista-ciobanului. foarte mic i. aceasta planta rasare proaspata si verde. Imediat ce zapada se topeste si vremea se incalzeste. Viscul a fost o planta de leac si farmece inca de pe vremea stramosilor nostri.

care s-a gandit sa clasifice locuitorii terei in functie de limba pe care o vorbeau in cadrul familiei sau a relatiilor lor sociale. ea fiind in prezent o com unitate internationala.epilepsiei ZMEURA Folium Rubi idaei – foliole ovat-lanceolate inegal dinюate pe margini fгrг peюiolul principal. in 1986. solidaritatii umane si al schimburilor culturale. Situatia Francofoniei in Romania Conform "Raportului asupra starii Francofoniei in lume". gustul astringent Francofonia Cuvantul a fost conceput de catre geograful Onesime RECLUS (1837-1916). avand un ideal de inter-intelegere si de fraternitate intre popoare sau indivizi care regasesc in aceasta sinteza dintre aspiratia generala catre universalitate si aspiratia individuala catre identitate. cea din ultimul deceniu in special. publicat in 1990 de catre Ministerul francez al Afacerilor Externe. desemnand astfel ansamblul populatiilor ce se exprima in limba franceza. Odata cu ivirea secolului XX si urmare constientizarii de catre anumiti intelectuali cu activitati notabile. manual conceput de catre o . la inceputurile sale. a Agentiei de Cooperare Culturala si Tehnica ("Agence de Cooperation Culturelle et Technique" . in calitate de port-drapel al idealurilor Revolutiei franceze. fara indoiala. modern si solidar.000 elevi urmareau cursuri in limba franceza. La acea data. "un roman din patru ar cunoaste limba franceza si tara ar numara 27% de francofoni". Pe plan pedagogic. Francofonia nu mai este nu mai ansamblul persoanelor de pe mapamond care au in comun limba folosirea limbii franceze. eveniment petrecut la Versailles. de culoare verde pe suprafaюa superioarг єi albг sau albг – cenuєie pe cea inferioarг.ACCT). apoi engleza (26%) si. optiunile parintilor s-au indreptat mai intai catre limba franceza (38%). dovedeste ca a devenit un element la plural. Francofonia cuprindea atat o dimensiune lingvistica cat si geografica. Deci. Francofonia reprezenta o dimensiune culturala. acoperind cele cinci continente. conform lucrarii "Starea Francofoniei in lume" a Inaltului Consiliu al Francofoniei. desemnand ansamblul teritoriilor unde se vorbea franceza. Calea institutionalizari i Francofoniei si piatra de hotar al acestui proces ireversibil o constituie. Mirosul frunzelor uscate este plгcut. Daca. Acest lucru l-a determinat sa creeze termenul de FRANCOFONIE ("Francophonie"). germana (20%). incepand de la varsta de opt ani. La aceasta se adauga simbolul limbii. evolutia sa recenta. ferment mistic al libertatii. novator si original in peisajul politic. la Niamey in cadrul unei conventii. crearea in 1970. indeosebi dupa 1945. a unui mare numar de asociatii internatio nale. 161. al unitatii in diversitate. care a marcat si introducerea limbii franceze in invatamantul primar. iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul manual co respunzator clasei a II-a curs pr imar". in fine. Dar consacrarea definitiva a dimensiunii institutionale a Francofoniei va fi marcata de catre Prima Conferinta a Sefilor de Stat si de guvern a tarilor avand in comun folosirea limbii franceze. economic si cultural international. fraternitatii. editata in 1991: "la inceputul anului scolar 1990. Francofonia devine o idee noua si isi forjeaza o dimensiune culturala odata cu crearea. unica organizatie interguvernamentala a Francofoniei.

totodata. de asemenea. . confirmata de catre Sefii de State si de guverne la Reuniunea la varf de Hanoi din noiembrie 1997 si cu alegerea Secretarului general al Francofoniei in persoana domnului Boutros Boutros-Ghali. intre Romania si Franta. Romania a fost aleasa in randul celor 18 membri ai Consiliului Permanent al francofoniei. In 1993. l-a constituit cea de-a IV-a Conferinta a Sefilor de Stat si de guvern a tarilor avand in comun folosirea limbii franceze . La cea de-a VI-a Reuniune la varf de la Cotonou . Francofonia se va consolida cu certitudine. din decembrie 1996. Aici se cuvine o precizare: Francofonia este mai degraba o stare de suflet. Conferinta la care Romania a fost invitata oficial cu statut de observator. Cluj si Timisoara. Hatier-Didier publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar. Academia de Stiinte Economice. Aceste filiere au stabilit legaturi puternice de cooperare cu Agentia Universitara a Francofoniei (AUPELF-UREF). Facultatea de Stiinte politice si Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii). realizat de catre aceeasi echipa. dupa cum urmeaza: Iasi. mai multe filiere francofone pe langa institutii de invatamant superior functioneaza la Bucuresti (Universitatea Politehnica.reuniunea la varf de la Chaillot care s-a desfasurat in perioada 19-21 noiembrie 1991 la Paris. De mentionat. Romania a fost prezenta la cea d e-a VII-a Reuniune la varf de la Hanoi Republica Socialista Vietnam (14-16 noiembrie 1997).echipa de profesori romani. In perspectiva anului 2000. La aceasta se adauga si participarea Bibliotecii Nationale din Romania la programul Bancii Internationale de Date privind tarile francofone. Universitatea Tehnica de Constructii. Romania si Francofonia institutionala Momentul cheie. urmare punerii in aplicare a reformei institutionale. In plus. odata cu noua Carta a Francofoniei adoptata la Conferinta Ministeriala de la Marakech. Scoala Doctorala din Bucuresti ce se afla tot sub patronajul Agentiei Universitare a Francofoniei. avand drept corespondent un Centru Cultural Roman la Paris. BIEF. Craiova (Facultatea de Electrotehnica). la care se adauga mai multe Aliante franceze. marcand intrarea Romaniei in structurile institutionale ale Francofo niei. ca in Romania exis ta un Institut Francez la Bucuresti. Sa no tam. precum si trei Centre Culturale.Benin (2-4 decembrie 1995). Iasi (Universitatea Tehnica "Gheor ghe Asachi") si Timisoara (Institutul Politehnic). a caror functionare este urmarea Acordului Guvernamental sem nat la Paris in septembrie 1990.