You are on page 1of 8

La Geografie

CLIMA TEMPERATA

A efectuat : Buga Daniel Profesor : Pavlenco Aleona

J

1)Introducere

2)Caracterizare

3)Concluzii

4)Bibliografie

5)Anexa

1)Introducere:
Stim din clasele mai mici ca : Clima este efectul pe termen lung al radia iei solare asupra suprafe ei variate i asupra atmosferei P mântului, care se manifest prin schimb ri ale factorilor atmnosferici în timp ce acesta se rote te. Astazi vom discuta despe o zona anumita a climei si anuma de zona temperate Pe parcursul proiectului vom aduce informatie care ne va ajuta sa intelegem ce reprezinta aceasta zona de clima si o vom caracteriza amanuntit

2)Caracterizarea Climei Temperate :
Zona temperat indic în geografie cele dou zone din emisferele nordic i sudic care sunt cuprinse între latitudinile tropicelor i ale cercurilor polare. Schimb rile climaterice generale dintre var i iarn în aceste zone sunt treptate, indiferent dac vremea se înc lze te ori c se r ce te, generând dou anotimpuri intermediare,prim vara i toamna, între extremele temperaturilor celor mai sc zute (iarna) i a celor mai ridicate (vara). Indiferent de "vremea obi nuit " i de localizare geografic , climatul zonelor temperate poate oferi uneori vreme extrem de schimb toare i greu de prezis. Zona temperat nordic se extinde între Tropicul racului, de la aproximativ 23,5 grade latitudine nordic pân la Cercul polar arctic, la circa 66,5 latitudine nordic . Corespunz tor, zona temperat sudic se g se te între Tropicul capricornului, situat la 23,5 grade latitudine sudic pân la Cercul polar antarctic, la 66,5 latitudine sudic . Climatul corespunz tor zonei temperate se nume te climat temperat. Oricum, denumirea este generic i vag , întrucât în cadrul larg al "climatului temperat" exist o multitudine de climate tipice, atipice sau specifice, care sunt grupate în general în climat temperat continental i climat temperat oceanic (sau maritim). Climatul oceanic sau maritim este evident influen at de masele mari de ap s rat , oceane i m ri, a c ror prezen ajut sensibil la stabilizarea umidit i a temperaturii de-a lungul unui an întreg. Deoarece în zonele temperate, vânturile predominante sunt cele care bat dinspre vest, climatul maritim este tipic pentru marginea vestic continentelor din emisfera nordic . ii

Astfel, în Europa, întreg vestul acesteia, din sudul Portugaliei pân la jum tatea Norvegiei, la circa 65° - 66° latitudine nordic , respectiv întreaga coast american a Statelor Unite i a Canadei la Oceanul Pacific, între 40° i 60° latitudine nordic sunt exemple tipice de climat oceanic. Climatul temperat continental este de obicei situat în interiorul continentelor, unde exist suprafe e mari de uscat în toate direc iile, de i alteori este determinat de orient rile lan urilor muntoase. Masa mare de uscat amplific efectul climatului continental atât în absorb ia cât i în pierderea c ldurii. Spre exemplu, în Asia, Siberia,Mongolia i Asia Central ilustreaz foarte clar rolul maselor mari de uscat în definirea climatului temperat continental tipic. Cel lalt factor determinant îl reprezint lan urile muntoase înalte, care re in umiditatea transportat de nori. Spre exemplu, în America de Nord, din cauza orient rii lan ului Mun ilor Stânco i de la nord spre sud-vest i sud-sud-vest, toate zonele situate la est de ace tia au clim temperat continental , din cauza barieriei naturale a Stânco ilor. Ca un contraexemplu se poate men iona lan ulAlpilor, care de i suficient de înalt, fiind orientat de la vest la est, nu blocheaz accesul masiv al umidit ii oceanice înspre interiorul continentului european. Cea mai mare parte a popula iei umane a planetei noastre locuie te în zonele temperate, i în special în emisfera nordic . 

De la 30 la 60 grade latitudine, în fiecare emisfer se întinde zona biogeografic temperat . Acestei zone îi sunt caracteristice: i sudic

2.1. Vegeta ia mediteranean - regiunile sunt cuprinse intre 30°- 40° latitudine nordic - pe locul p durilor defri ate s-a dezvoltat o vegeta ie de tufi uri foarte dese - în Europa acestea se numesc maquis, iar în America chaparral 2.2. P durile de foioase - se g sesc în regiunile cu clim temperat-oceanic - arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteac nul, ar arul, frasinul, magnolia - animale: lupul, vulpea, c prioara, mistre ul, jderul, veveri a, pisica s lbatic , sturzul, mierla, cucul, gaia, pi igoiul, sticletele etc. 2.3. P durile de conifere - sunt doar în emisfera nordic : în Siberia, Canada, par ial în Nordul Europei - copaci (care nu- i pierd frunzele i care rezist la temperaturi de -40, chiar -60, de grade): bradul, molidul, zada, pinul.

de erturile temperate: R spândire: în Asia Central (KaraKum, Kazalkum, Takli-Makan, Gobi) America de Nord (Nevada, De ertul Marelui Bazin). i în

Climatul : temperat continental. Continentalismul climatic este excesiv, verile sunt calde iar iernile geroase. Precipita ii reduse (200-300 mm/an), cad mai ales prim vara. Principala cauz a aridit ii o constituie dep rtarea de ocean i faptul c masele de aer nu pot p trunde din cauza barierelor muntoase. Solurile: sunt s race în humus, con in mult carbonat de calciu precipitat, sunt foarte bogate in baze, frecvent afectate de salinizare. Vegeta ia: foarte rar , include Fauna: antilopa cu gu marmote. I. Zona stepelor R spândire: din Europa Central (Ungaria) pân în estul Mongoliei, în partea central-vestic a Americii de Nord (preeria), în Argentina (pampas) i Noua Zeeland . Climatul: temperat continental. Continentalismul climatic se accentueaz cu îndep rtarea de ocean, în acela i sens cresc amplitudinile termice între var iarn i scad precipita iile. Are veri c ldurase i foarte secetoase, iar ierni geroase. i i esen e lemnoase (saxoul). , culanul, c mila cu dou cocoa e, reptile, roz toare,

Solurile : cernoziomuri. Sunt fertile cu orizont a bine determinat, procesul specific este calcarizarea, au culoare închis . Vegeta ia : ierburi a c ror în l ime variaz în func ie de cantitatea de precipita ii. Domin gramineele în zonele mai secetoase apar plante cu epi (chiulini, ghimpi) ierburi m runte (care se usuc în timpul verii), arborii lipsesc. Fauna: reptile (vipera comun , opârle), roz toare, antilopa, sariga, asinul s lbatic, p s ri care cuib resc pe sol, iar iarna migreaz (curcanul s lbatic), iepuri, hârciog, popând u, nev stuic (roz toare), lupul de preerie, vulpea de step i dihorul (carnivore), prepeli a, potârnichea, cocorul mic, oimul de step , vulturul de step , uliul i cucuveaua.

3)Concluzii:
1.Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de via de pe P mânt, microorganisme, plante, insecte, animale, p s ri i oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin: modificarea scoar ei terestre t ierea p durilor secarea lacurilor, b l ilor i mla tinilor poluarea industrial . Cele mai periculoase modific ri climaterice produse de om sunt cele datorate polu rii industriale în atmosfer cu bioxid de carbon i cu freon. Poluarea cu bioxid de carbon în cantit i foarte mari produce efectul de ser , adic înc lzirea excesiv a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaz stratul protector de ozon din p turile înalte ale atmosferei care ne apar de radia iile ultraviolete. 2) Pe mun ii înal i, oriunde s-ar afla ace tia, se succed mai multe zone climaterice odat cu cre terea altitudinii. Dac urc m pe un munte aflat în zona ecuatorial de la clima tropical umed caracteristic poalelor muntelui putem atinge clima de tundr la o înal ime suficient de mare, iar pe vârf ne a teapt imperiul ghe ii ve nice. Astfel pe muntele Kilimajaro, aflat în centrul Africii în zona Ecuatorial sunt la vârf ghe uri ve nice, iar la poale se întinde savana african cu girafe, antilope, lei i leoparzi. -

4)Bibliografie:
http://www.referat.ro/referate_despre/importanta_climei_in_viata_si_activitatea_omul ui.html http://www.referat.ro/referate/Clima_-_referat_4338.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_temperat%C4%83 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:World_map_temperate.svg

5)Anexa:

Cantitatea de precipitatii intr-o zona temperata:

Variatia temperaturii in zona temperata: