P. 1
Totul despre curcubeu

Totul despre curcubeu

|Views: 105|Likes:
Published by Carmen Merlas

More info:

Published by: Carmen Merlas on Feb 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPS, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

Fenomene optice din natur care se produc din cauza reflexiei, refrac iei i dispersiei luminii

Capitolul IV

Refrac ia i dispersia dispersia luminii pe pic turile de ap

1. Curcubeul

1.1. Formarea curcubeului
Curcubeul primar este un fenomen optic i meteorologic manifestat prin apari ia spectrului luminos atunci când lumina se refract prin atmosfera, de cele mai multe ori ap rând dup ploaie. Curcubeul ia forma unui arc multicolor, cu ro u la exterior i violet la interior. Secven a de culori cea mai acceptat este aceea i cu cea a spectrului luminii albe, adic : ro u, portocaliu (orange), galben, verde, albastru, indigo i violet.

Curcubeiele se pot observa oriunde sunt pic turi de ap în aer i soarele str luce te în spatele observatorului la o mic altitudine sau la vedere. Cele mai interesante apari ii ale curcubeului sunt când jum tate din cer este în continuare negru, cu nori ce se risipesc i observatorul este într-un punct cu cer senin deasupra. Efectul curcubeului este de asemenea v zut în mod frecvent lâng fântâni arteziene sau cascade. Efectul poate fi creat i în mod artificial pe pic turile de apa din aer în timpul unei zile însorite.

Mai mult decât atât. Un curcubeu este vizibil doar atunci când soarele str luce te în timp ce plou . Dac soarele este mai jos i pozi ia punctului antisolar este mai mare de 42º sub nivelul orizontului. . nivelul de în l are al soarelui trebuie s fie mai mic de 42º. atunci curcubeul nu se înal deasupra orizontului.Un curcubeu primar este o parte a unui cerc cu raza de 42º în jurul punctului antisolar.

Lumina este prima dat refractat la intrarea în interiorul pic turii de ploaie i refractat din nou când p r se te pic tura. Efectul total este c lumina primit este refractat într-un ir larg de unghiuri. a a c raza curcubeului în pic turile m rii este mai mic decât a curcubeului adev rat. Acest lucru este vizibil cu ochiul liber printr-o nealiniere a pic turilor.Apari ia curcubeului este cauzat de dispersia razelor de soare. Apa m rii are un indice de refrac ie mai mare decât al pic turii de ploaie. dar depinde de indicele refrac iei. cu cea mai mare intensitate într-un unghi de 40-42 grade. . Unghiul este independent de m rimea pic turii.

sunt refractate. îns . deoarece lumina ro ie este reflectat sub un unghi mai mic decât lumina albastr . razele ro ii se refract sub unghi mai mic decât razele albastre. nedeviat . producându-se curcubeul.Lumina alb se descompune în culori diferite la intrarea în pic tura de ploaie. . de c tre un observator de pe P mânt. La ie irea din pic tur . dar razele care se refract sub un unghi cuprins între 40 i 42 de grade vor fi observate ca f când parte din curcubeu. Unele fascicole de lumin . O parte din lumina solar ce p trunde prin astfel de pic turi trece direct.

De aceea ro u este mereu în partea superioar a curcubeului primar. Celelalte culori sunt reflectate sub un unghi cuprins între cele ale culorilor ro u i violet.Toate pic turile reflect lumina ro ie la un unghi de 42 de grade. iar celelalte culori apar la mijloc. reflectat sub un unghi de 40 de grade. Lumina violet . este vizibil numai dac provine de la stropi de ploaie de la 40 de grade deasupra orizontului. . violetul în partea inferioar . a a c un observator nu va putea vedea decât lumina ro ie de la pic turile suspendate la altitudinea aceea.

Aceast lumin este cea ce formeaz curcubeul pentru acel observator. dar numai lumina din unele pic turi de ploaie ajung la ochii observatorului. Toate pic turile de ploaie reflectate î i refract razele de lumin în acela i mod. O anumit pic tur trimite doar o culoare la obsevator.Curcubeul primar rezult dintr-o dubl refrac ie i o reflexie intern total în untrul pic turii de ploaie. El este un fenomen a c rui pozi ie aparent depinde de loca ia observatorului i de pozi ia soarelui. . Un curcubeu nu exist într-un anume loc pe cer.

ca de exemplu într-un avion. . ap rând la un unghi de 40-42 grade de la linia dintre capul observatorului i umbra sa. Excep ii au loc atunci când observatorul este cu mult deasupra p mântului. mai exact.Curcubeul este centrat în umbra capului observatorului sau. în punctul antisolar (care este sub orizont în timpul zilei). dar pentru a avea suficiente pic turi. Ca un rezultat. curcubeul este sub orizont i nu poate fi v zut. pe varful muntelui sau deasupra unei cascade. dac soarele este mai sus de 42 grade. Un curcubeu poate fi generat folosind o stropitoare de gr din . ele trebuie sa fie foarte mici.

.

1. ci are acelea i culori ca i razele solare incidente.2 1. Din aceast cauz curcubeul de ordinul zero nu se prezint ca un curcubeu obi nuit. .2 Marea majoritate a razelor ies din pic turile de ap f r a suferi o reflexie intern . putând fi acoperit de curcubeiele de ordinul 3 i 4.2. Str lucirea curcubeului de ordinul zero este redus . Tipuri de curcubeie 1. Curcubeul de grad zero 1. dar nu prezint un unghi maxim de deviere ca în cazul în care exist cel pu in o reflexie intern .1.2.

.

Curcubeul primar 1.2.2 .2.1.

dup Alexander of Aphrodisias care a descris-o primul.2. culorile curcubeului secundar sunt aranjate invers fa de cele din arcul primar.3.1.2 Curcubeul secundar este cauzat de o dubl refrac ie a razelor de lumin în interiorul pic turilor de ploaie i apare la un unghi de 50-53 grade. . Zona întunecat a cerului neluminat ce se întinde între arcul primar i cel secundar este numit «dunga Alexander». Curcubeul secundar 1. Ca un rezultat al celei de-a doua refrac ii. cu violet în exterior i ro u în interior.

De aceea curcubeiele secundare nu sunt la fel de viu colorate precum cele primare. Un curcubeu secundar apare în afara primului curcubeu i se atenueaz atunci când lumina care p trunde prin pic tura de ploaie trece prin dou reflexii interne în loc de una (precum în cazul primului curcubeu). Intensitatea luminii e redus mai mult la a doua reflexie.Unele raze se reflect de dou ori în interiorul pic turilor de ploaie înainte s fie v zute de privitor. Când raza incident este foarte str lucitoare. aceasta poate fi v zut ca un curcubeu secundar la 50-53 grade. .

2 Curcubeiele Un al treilea curcubeu sau curcubeul triplu poate fi v zut în ocazii rare i doar câ iva observatori au reportat c au v zut un curcubeu cvadublu.1. f cându-le greu de recunoscut. Curcubeiele de grade superioare 1.4.2. Aceste curcubeie vor ap rea în aceea i parte a cerului în care este i soarele. Soarele Simularea pentru curcubeiele de gradul 3 i 4 .

Curcubeiele supranumerare sunt mai vizibile atunci când pic turile de ploaie sunt mici i cam de aceea i dimensiune.2 Curcubeiele Ocazional.5. Curcubeiele supranumerare 1. .1. constituit din curcubeie slabe pe interiorul curcubeului primar i. foarte rar.2. în exteriorul curcubeului secundar. Ele sunt cunoscute sub numele de curcubeie supranumerare i nu este posibil s explici existen a lor folosind optica geometric clasic . un alt frumos i izbitor curcubeu poate fi observat. Ele sunt mai pu in luminoase i au o culoare pastelat care nu se potrive te cu tiparul obi nuit.

. Ele se datoreaz interferen ei razelor refractate i reflectate în pic turi. în foarte pu ine situa ii.Curcubeiele supranumerare sunt benzi irizate suplimentare în interiorul primului curcubeu i. în exteriorul celui de-al doilea.

iar curcubeul se observ ca un arc de cerc pozi ionat foarte aproape de p mânt.6. 0Û. centrul curcubeului coboar sub linia orizontului. Atunci când soarele se ridic la 42Û deasupra orizontului.2 La r s ritul i apusul soarelui. Soarele la 20Û deasupra orizontului Soarele la orizont. la 0Û Soarele la 40Û deasupra orizontului . centrul curcubeului (punctul antisolar) este la orizont. Dac soarele se ridic pe cer.2. Curcubeul jos 1. Curcubeul se observ ca un semicerc. curcubeul se observa chiar deasupra orizontului.1.

.

1. de obicei.2 Curcubeiele În timpul unei ploi abundente. dureaz de la câteva secunde la câteva minute. poate fi observat o dublare a p r ii superioare a curcubeului care.7. .2. Curcubeiele pereche (îngem nate) 1.

Dar în ultimii ani. Datorit elasticit ii suprafe ei. . pic turile mici de ploaie î i schimb foarte rar forma când cad. Este cel mai probabil ca pic turi de ploaie care nu au form sferic s produc unul din aceste curcubeie sau chiar pe ambele. datorit unor descrieri detaliate. Cu cât devin mai turtite. dar cele mai multe pot fi turtite de c tre rezisten a aerului atmosferic. cu atât este mai mic indicele lor de refrac ie. nu se puteau face decât specula ii în leg tur cu originea lor. Deoarece în toate observa iile ambele curcubee au aceea i intensitate a culorilor. aceast Äîngemânare´ a putut fi înregistrat mai des prin observa ii continue i.Pentru c pân acum ceva timp fuseser f cute foarte pu ine observa ii în leg tura cu acest fenomen. refexia luminii pe particule de ghea e eliminat . au putut fi înaintate noi teorii.

o mare parte a curcubeului fiind acoperit de nori. în zilele în care sunt mul i nori pe cer.8.2 Curcubeul Curcubeul scurt apare în partea estic a cerului în timpul zilei. Curcubeul are culori ro iatice deoarece apare în timpul soarelui ro u al zilei. Curcubeul scurt 1.1. exceptând baza.2. .

.2 Curcubeul La apusul soarelui toate culorile dispar din curcubeu. Culoarea ro ie vine din spectrul razelor de soare de la apus.1.9. mai pu in ro ul. Lungimile de und mai scurte precum albastru i verde sunt puternic împr tiate de c tre atmosfer i doar ro ul r mâne astfel vizibil. Uneori poate fi vizibil pe o durat de 10 minute dup apus.2. Curcubeul ro u 1.

de aceea curcubeul lunii nu e nici pe departe la fel de colorat ca cel produs de soare. Lumina lunii este mult mai palid i. . Curcubeiele lunii au fost observate înc de pe vremea lui Aristotel.2 10.1. Curcubeul O lun plin e suficient de str lucitoare încât s i se refracte lumina de c tre pic turile de ploaie la fel ca i în cazul soarelui.2.10. Curcubeul lunar 1.

2. are loc fenomenul de reflectare a arcelor observate mai multe arce.11.2 11.1. Curcubeiele reflectate 1. Curcubeiele Când lumina soarelui se reflect sau într-o suprafa într-o piscin cu ap asem n toare înainte de a produce i pot fi curcubeul. . nu numai cel primar i cel secundar.

.

1.12. Curcubeul . Curcubeul produs în cascad 1.2.2 12.

2 13.2.1. Curcubeul produs de gheizer 1. Curcubeul .13.

Curcubeul Curcubeu pe nisip .2 14. Curcubeul produs în valurile marine 1.1.2.14.

Fenomenul nu poate fi complet reprodus când soarele dispare în spatele unui nor mare.15.2 15.1. Curcubeul Curcubeul artificial poate fi produs cu ajutorul unui furtun de gr din . Curcubeul artificial 1. .2.

.

.

.Administra ia br ilean a fost contactat de un grup de fizicieni interesa i s realizeze o instala ie care produce un curcubeu artificial. "Instala ia. O astfel de fântâna exist în Viena. Propunerea ar putea fi pus în practic pe esplanada Dun rii. o noutate absolut pentru Romania. a declarat unul dintre fizicieni. simpl i ieftin . creeaz un curcubeu permanent prin eliberarea apei sub presiune dintr-o retea de furtunuri dispuse de-a lungul unei fântani arteziene".

Curcubeul produs de fulger 1. Curcubeul Curcubeul produs de c tre fulger poate avea i o form liniar .16.1. forma curcubeului fiind dependent de forma fulgerului.2. .2 16.

Lucrarea lui Robert Grosseteste despre lumin a fost continuat de Roger Bacon. Istoria tiin ei curcubeului 1. este considerat a fi dat pentru prima dat explica ia corect pentru fenomenul curcubeului.1. care a scris în ³Opus Majus´ din 1268 despre experimente cu lumina str lucind pe cristale i pe pic turile de ap ar tând culorile curcubeului.3 Astronomul Persian Qutb al-Din al-Shirazi. . sau mai degrab .3. studentul s u Kamal al-din al-Farisi.

umplut cu ap . El a explicat curcubeul secundar printr-o analiz similar implicând 2 refrac ii i 2 reflexii. . El a fost în stare s descopere aceste lucruri prin derivarea legii refrac iei i s calculeze corect unghiurile pentru amândou curcubeiele. în 1637. El a explicat curcubeul primar. a suplimentat cu mult succes aceast explica ie. razele trec prin dou refrac ii i o reflexie (la spatele pic turii) înaintea transmiterii în ochii observatorului». în form de sfer . el a concluzionat: curcubeul principal era produs de o singur reflexie în interiorul pic turii de ploaie i curcubeul secundar poate fi produs de 2 reflexii interne. M surând unghiurile pe care razele le-au f cut. subliniind c «atunci când razele de soare cad pe pic turi individuale de umezeal .Theodoric os Freiberg este de asemenea cunoscut deoarece a dat o explica ie teoretic corect pentru curcubeul primar i cel secundar în 1307. el a experimentat trecând raze de lumin printr-un pahar mare. Descartes. tiind c m rimea pic turii de ploaie nu p rea a afecta curcubeul observat.

Teoria corpuscular a lui Newton despre lumin nu a putut s explice curcubeele supranumerare.Explica ia lui despre culori. Isaac Newton a fost primul care a demonstrat c lumina alb era compus din lumina tuturor culorilor curcubeului. cu toate acestea. Lucrarea lui Young a fost completat în 1820 de c tre George Biddell Airy. era bazat pe o versiune mecanic a tradi ionalei teorii. ce duce la prima explica ie tiin ific a tr s turilor majore ale curcubeului. iar o explica ie satisf c toare nu a fost g sit decât atunci când Thomas Young a realizat c lumina se comport ca o und în anumite condi ii i poate interfera cu ea îns i. . El a ar tat de asemenea c lumina ro ie se refract mai pu in decât cea albastr . respingând teoria prin care se presupunea c aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. pe care o prism le poate separa în întregul spectru al culorilor. în care aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. care a explicat dependen a intensit ii culorilor curcubeului de dimensiunea pic turilor de ap .

Progresul în metodele computerizate i teoriile optice continu s duc la o în elegere complet a curcubeielor. lucrare publicat de Gustav Mie în 1908. Ca de exemplu. Nussenzweig a furnizat o expunere modern .Descrierea fizic modern a curcubeului este bazat pe ³Împr tierea Mie´. .

2. Pic turile de rou .

se pot observa fragmente de arcuri de curcubeu pe pic turile de rou din pânzele de paianjen aproape de sol. Un arc de rou nu este altceva decât un curcubeu orizontal. Pic turile din acel arc reflect foarte mult lumina soarelui. Roua dimine ii prezint schi a unei pânze invizibile. . Micile pic turi reflect lumina soarelui precum cele de ploaie. Benzile ro ii i bleu ale primului arc se observ în mijlocul imaginii. dar pic turile din exteriorul s u nu le reflect . exact ca i în cazul curcubeului. când paji tea str luce te în mii de culori.Diminea a.

Dac razele de soare vin sub unghi potrivit. mi când capul. se poate g si pozi ia pentru care arcul devine mai evident. dar. aceste arcuri de rou pot fi observate i pe frunze. Pierderea unor culori se poate datora i aparatului de fotografiat. acolo unde pic turile sunt suficient de mici încât s nu. Dar este foarte scurt intervalul de timp în care razele calde ale soarelui evapor pic turile i curcubeul de pe pânza de paianjen devine invizibil. .i piard forma. De asemenea.Sunt eviden iate clar dou arce figurate deasupra primului arc. se adaug mai mult culoare acestei pânze.

.Culorile nu sunt puternice. dar marginea portocalie poate fi observat mi când ochiul într-un plan vertical.

wikipedia.shtml http://apollo.html http://arborsci.stirilocale.org/causesofcolor/moved.edu/Users/oceano/raylee/RainbowBridge/Chapter_8.gdargaud.org/phenomen/arc-ciel.free.com/ http://www.fr/pheno-optique/optique1.fr/arc_en_ciel.edu/rainbows http://cyberzoide.htm http://optics.net/Antarctica/AntarSky.jp/asahi/stellar/scenes/english/aop.free.kulgun.php?cat=index http://www.html http://www.ssec.htm http://optics.meteoros.Bibliografie ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` http://acept.vsc.lsc.php http://www.com/arc.html http://home.org/wiki/Optical_phenomen http://eo.edu/wxwise/class/optics.htm http://www.php3?page=ciel http://fr.htm http://www.com/gallery.net/ http://www.co.htm http://atmospherical.asu.weather-photography.htm http://www.com/ovni/natconf.org/wiki/Ph%C3%A9nom%C3%A8ne_optique http://www.com/CoolStuff/cool25.html http://en.lochlyn.kulgun.ucar.wisc.climatologie.ro/braila .html http://www.meteolafleche.uk/ http://cimss.html http://webexhibits.ldi5.atoptics.com/pourquoi/index.usna.org/chap13.blogspot.net/ http://pfz.developpez.swipnet.ne.wikipedia.se/matsm/ http://la.la.edu/PiN/info/toc_topics.meteo.de/indexe.htm http://www.edu/classes/met130/notes/chapter19/index.

traducerea i tehnoredactarea ini ial : Buc Oana Hum M d lina Iordache Mihai Zaharia Alina clasa a XI-a B Coordonarea.Documentarea. completarea informa iilor i a imaginilor. Ioana-Mihaela Popescu IoanaColegiul Na ional Unirea 2007 . corectura textului i tehnoredactarea final : prof.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->