P. 1
Prezenta La Scoala a Elevilor

Prezenta La Scoala a Elevilor

|Views: 20|Likes:

More info:

Published by: Angela Goma Trubceac on Feb 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2012

pdf

text

original

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

MANAGEMENTUL PREZENŢEI ELEVILOR LA ŞCOALĂ
Program iniţiat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj Coordonatori: insp. de specialitate prof. : Steliana Eliade insp. programe educative: Daniela Sălăgean coordonator CJAPP: Marin Plosca

Echipa de lucru: Eugenia Aramă, prof.sociolog – Şc. E. Isac Daniela Cighi, prof. psiholog – Gr. Şc. Tehnofrig Diana Lup, prof. psiholog – Şc. Tr. Dârjan Lorena Sava, prof. pedagog – Gr. Şc. Al. Borza Diana Şaitiş, prof. psiholog – Lic. L. Blaga Jana Traşcă, coord. programe educative – Gr. Şc. Al. Borza

2006

1

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

ARGUMENT
Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. Acest material se doreşte a fi un suport pentru diriginţii care se confruntă cu problema absenteismului. ABSENTEISMUL 1. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAŢII - problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredre în educaţia şcolară - fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă) - formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme) - reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi) - forme: ♦ absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline) ♦ absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul şcolar) ♦ căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală) ♦ dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi) ♦ dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’) ♦ atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem - semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală: funcţia de separare / individualizare (mai ales la adolescenţi) 2. CAUZE 1. care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor) 2. care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate 2

politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de . teama de a interacţiona cu persoane de sex opus. 3 . incompatibilitate între aspiraţiile. trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii. comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea. stimă de sine scăzută).fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare. manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi. abandon şcolar. teama de a vorbi în public. luare a deciziei). teama de pierdere a statutului în grup  riscurile fugii de la şcoală: depresia.elită’’) . formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă. frica de evaluare. practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte. cauzele pot fi: frica de evaluare.foarte importantă este şi variabila vârstă:  la elevii mici . teama de pedeapsă. strategie defensivă faţă de colegii violenţi. acte delictuale.fuga de la şcoală poate fi o manifestare a . conflict cu colegii. cauze: dependenţă crescută de părinţi.fobiei şcolare’’. frustrante.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 3.. de eşec. teama de critică. umilirea elevului) evaluarea subiectivă. fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei. situaţii umilitoare  la elevii mari . care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului. stiluri parentale supraprotectoare. părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară. eşecul şcolar. supraîncărcarea şcolară. autoritare sau indiferente. consum de toxice legale şi ilegale.

Completarea Fişei de monitorizare a absenţelor nemotivate (F2) şi a Fişei sintetice pentru clasă (F3) de către diriginţii claselor 3. Solicitarea sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului / activităţilor de intervenţie -prevenţie şi aplicarea la clasele de elevi cu un absenteism ridicat 4 .CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ PAŞI ÎN APLICAREA PROGRAMULUI DE MONITORIZARE A ABSENŢELOR ELEVILOR ÎN ŞCOALĂ 1.Constituirea Comisiei de monitorizare a absenţelor la nivel de şcoală 2. Completarea Fişei de centralizare a absenţelor nemotivate (F1) şi a Fişei sintetice pentru şcoală (F3) 4. Aplicarea chestionarelor pentru elevi. părinţi în clasele unde absenteismul este ridicat 5.

teză.după care le vor prezenta întregii clase. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. 3.În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. ACTIVITATEA: Reacţii la stres OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres NIVEL: gimnazial. diminuate. După completarea fişei cei care doresc. DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul ”Diploma mea” (anexa1) pe care o completează. creioane. o prezintă clasei. transpiraţii excesive. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte. carioca. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă. reviste DURATA: 30 min. creioane DURATA: 25 min. DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. desene la libera alegere. liceal MATERIALE NECESARE : fise. lipici. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate. 4. emoţionale (ce au simţit). 2. ACTIVITATEA: Diploma mea OBIECTIV:Dezvoltarea stimei de sine NIVEL: gimnazial.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ ACTIVITĂŢI DE PREVENŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI 1. tolerate necesitând adaptare. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. dureri de cap ). a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei.liceal MATERIALE NECESARE: coli A4. creioane DURATA : 40 min.). ACTIVITATEA: Cine sunt eu? OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: fişe. simboluri. comportamentale (cum s-au comportat) . etc. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 5 . creioane DURATA: 20 min. cognitive (ce au gândit). ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar NIVEL: gimnazial. examen etc. liceal MATERIALE NECESARE: coli A4. foarfece. DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” (anexa 2) şi se pun la dispoziţie materialele. Fiecare grupă notează timp de 15 min.

ACTIVITATEA: Cum mă văd eu. Se va urmări. elevul respectiv va reuşi. O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). In final se va realiza timp de 15 min. 5. Pe degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter. să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial. liceal MATERIALE NECESARE: fişe. care sunt lucrurile comune descoperite. cum mă definesc ceilalţi? OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: coli A4. 6 . În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min. DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate. însuşiri morale. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare.. i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc. la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el. În felul acesta. 6. pe care îşi va trece numele. creioane DURATA:15 min. ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine NIVEL: gimnazial. cu ajutorul celorlalţi. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari.: generos. În felul acesta. de ex. de asemenea. markere. creioane DURATA: 30 min.). deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane. în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. ACTIVITATEA: Portret OBIECTIV: Creşterea stimei de sine NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: coli A4. Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. tablă/flipchart DURATA: 50 min. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart. inteligent. cât şi de colegii săi. 7. Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive). pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ min. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie. simpatic. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor. talentat etc. DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” (anexa 3) pe care o completează având la dispoziţie 10 min. creioane colorate.

intercunoaştere şi creşterea coeziunii grupului. după care se comentează pe scurt împreună cu elevii. DURATĂ: 50 minute NIVEL: gimnazial. minusuri pe care dorim să le ameliorăm. cum este apelat de persoane diferite – din familie sau din grupul de prietenicum preferă să fie numit în grup. afirmarea de sine. ce exprimă simbolul desenat etc. iar a-l auzi echivalează cu a fi recunoscuţi psihologic. are o .. scoate persoana dintr-o masă amorfă de indivizi (anonimi). dezvoltare personală DURATA: 50 minute NIVEL: gimnazial. Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale. liceal (exerciţiu indicat mai ales la clasele iniţiale. DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte. După 10 min. carioci METODĂ: e preferabil ca elevii să fie dispuşi în cerc DESCRIERE: fiecare elev îşi va scrie numele pe ecuson (cu culoarea preferată) un simbol personal şi se va prezenta grupului spunându-şi prenumele şi . ACTIVITATEA: ..istoria” prenumelui său (cine l-a mai purtat din familie.. 7 . pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. cum este alintat. Oamenii sunt puternic identificaţi cu numele lor. OBIECTIV: autoacceptarea.vibraţie’’ specială pentru fiecare persoană în parte. îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. care este motivul alegerii. respectând instrucţiunile. 8. liceal MATERIALE NECESARE: fişă DURATA: 15 min.Povestea prenumelui’’ Informaţii utile pentru coordonator: numele diferenţiază.. Rostirea numelui cuiva înseamnă recunoaşterea unicităţii. anexa 5) folii de flipchart. 9. personalizează comunicarea. După ce completează fişa. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor. DESCRIERE: Se citeşte de către diriginte fişa “Ştiaţi că…”(anexa 4). A cunoaşte şi a reţine numele oamenilor este unul dintre simplele secrete ale dezvoltării relaţiilor interumane.). a V-a. liceal RESURSE MATERIALE: fişele de lucru (câte una pentru fiecare elev.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. ACTIVITATEA: . Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe. cine i l-a ales. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. markere. cum se simte cu numele său. cu ajutorul elevilor. Oamenii au nevoie să fie recunoscuţi şi să conteze (adică să li se atribuie o anumită importanţă). imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). motivul pentru care a ales o anumită culoare. a IX-a) MATERIALE: ecusoane. ACTIVITATEA: Ştiaţi că… OBIECTIV: Creşterea stimei de sine NIVEL: gimnazial. 10.CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?” OBIECTIVE: autocunoaştere. după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru.

Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activităţi: ”Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie. răspunsurile pasive. Fiecare grupă primeşte un material informativ (anexa 6) cu descrierea stilurilor: pasiv. ACTIVITATEA: Cum reacţionăm la presiunea grupului? OBIECTIV: marcarea propriei personalităţi. DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. fermă a propriului punct de vedere fără a se teme de consecinţe (de judecata grupului) NIVEL: liceal MATERIALE NECESARE:DURATA: 50 min. creioane DURATA: 25 min. DESCRIERE: Conversaţie introductivă pentru acomodare La această vârstă. ”Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el”.. liceal MATERIALE NECESARE: coli A4. aveţi curajul să vă exprimaţi dorinţele. Ce înţelegeţi prin lupta între generaţii? (cauze. agresive şi asertive. DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. markere DURATA: 50 min. 13. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic.. acceptaţi sau nu? Aveţi curajul să ziceţi . In final fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile. Fiecare grup are sarcina de realizare. o reclamă publicitară etc. 14. creioane DURATA: 25 min. “Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că prietena ta o poartă fără să te fi întrebat”. timp de 20 min. markere. In final grupele îşi prezintă realizarea în faţa întregii clase. liceal MATERIALE NECESARE: materiale informative. In final fiecare grupă îşi prezintă în faţa întregii clase planşa realizată. expunerea deschisă.. a unor mesaje verbale pasive. liceal MATERIALE NECESARE: coli A4.nu” părinţilor? De ce? În ce situaţii? 8 . ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii NIVEL: gimnazial. de a sintetiza informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3.Dirigintele prezintă câteva mesaje şi solicită grupurilor formate să noteze timp de 15 min. carioca. ACTIVITATEA: Asertivitatea OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii NIVEL: gimnazial. punctul de vedere? Dacă părinţii vă cer să faceţi ceva. coli A3. agresive.nu” dacă nu sunteţi de acord? Argumentaţi. DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. 12. dar ţie îţi este foarte foame”. timp de 15 min. a voastră.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 11. ACTIVITATEA: Mesaje asertive OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii NIVEL: gimnazial. coli A3. asertiv. Elevii vor fi îndreptaţi spre o conversaţie care să elucideze aceste probleme. Grupele au sarcina. agresiv. carioca. asertive la aceste mesaje. un protest. soluţii) Spuneţi .

reflexii.cele de a fi exclus: te găseşti în situaţia de a fi singur. Atunci m-am simţit o nulitate. şi primesc sarcina de a lista.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Elevii vor da exemple.da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru ţigări sau pentru orice altceva...Să învăţăm să spunem…. a nu te conforma regulilor acestuia. cât mai multe situaţii (şi emoţiile pe care le-au simţit) cu care s-au confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea altor persoane. băieţilor care nu îndrăzneam să spun . spunem .” Elevii sunt invitaţi să exprime păreri. 15. Elevii participă la comentarii. Se listează toate situaţiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart.. 9 . concluzii şi sunt întrebaţi dacă au trăit această experienţă vreodată. DESCRIERE: elevii se grupează.nu” grupului de prieteni. timp de 5 minute. am spus . . Li se înmânează elevilor fişa de lucru şi li se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de pe fişă. Fiecare grup selectează cel puţin o situaţie la care vor lucra în continuare şi primesc sarcina de a gândi o strategie pe care au folosit-o sau ar putea-o folosi pentru a refuza. Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de flipchart. fără familie.. în mod ferm (asertiv) cererea altor persoane (atunci când nu doresc să se implice într-o anumită activitate. excelent. markere. un nimeni.. Cunoaşteţi situaţii în care tinerii spun părinţilor . respectiv cum anume şi-ar putea optimiza modalitatea de a refuza unele cereri. A spune .nu” doar pentru a-şi marca personalitatea? Dacă spunem .nu” atunci când gândesc acest lucru şi mă simt foarte bine.nu” familiei /părinţilor..gaşca” ia o importanţă enormă. respectiv ce gândesc despre ei înşişi şi ce emoţii simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care nu sunt de acord. Discuţia se poate aprofunda prin discutarea a ceea ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul celorlalţi. In final. liceal MATERIALE NECESARE: fişa pentru fiecare elev (anexa 7).. Concluzii: La finalul orei vor fi citite destăinuirile unei tinere de 17 ani. chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.. ACTIVITATEA: .Mult timp am făcut pe amabila.. învăţarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului.. NU” OBIECTIVE: însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare.da” prietenilor întotdeauna? Vi s-a întâmplat să spuneţi . într-o zi. Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin Când ajungi să nu-ţi mai consideri familia ca unic punct de referinţă. situaţie…). ca şi când aş fi scăpat de o povară ce mă copleşea.Da”? În ce situaţii? dezbateri pe aceste probleme. Şi …am explodat…De atunci spun .. fără grupul de prieteni. DURATA: 50 minute NIVEL: gimnazial. mi-am dat seama că în jurul meu erau doar nişte .. publicate în ianuarie 1999 de Revista Phosphore din Franţa: .. Elevii participă la comentarii.. înseamnă să-ţi asumi nişte . câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat.nu” prietenilor? Dar să gândiţi .nu” şi să spuneţi . chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat( asta de teama că nimeni nu va mai vrea să iasă cu mine)…Şi apoi..paraziţi” care mă luau drept fraieră. situaţii concrete care vor fi supuse dezbaterii colective. Unde te simţi mai bine? În familie sau cu grupul de prieteni? Elevii vor exprima opiniile lor şi vor argumenta.riscuri” enorme. folii de flipchart.nu”.

liceal MATERIALE NECESARE: bileţele DURATA: 30 min. dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a potenţialului propriu. 18. Câţiva elevi voluntari vor avea trei roluri: de sculptor. facilitarea exprimării emoţionale NIVEL: gimnazial. DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex. modelându-i expresia facială. creioane DURATA: 50 min.liceal MATERIALE NECESARE: bileţele DURATA: 30 min. trist. trist. DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii (ex. frustrat). ACTIVITATEA: Vocabularul emoţiilor OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi. a copia la teste. 16. de statuie şi observator. a consuma alcool sau tutun doar pentru a nu fi exclus dintr-un grup. Poate fi realizat şi un joc de rol. a renunţa. 10 . Ceilaţti elevi trebuie să identifice emoţia respectivă.) şi insistă pe modul asertiv de a refuza unele cereri. ACTIVITATEA: Statuile emoţiilor OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi. Ceilalţi elevi trebuie să identifice emoţia exprimată de elevul cu rolul de “statuie”. Fiecare elev va extrage câte un bileţel. citeste denumirea emoţiei şi încearcă să o reprezinte printr-un desen care să fie semnificativ pentru emoţie. NIVEL: liceal MATERIALE NECESARE: coli A4. va prezenta în continuare el emoţia exprimată prin desen. la pregătirea lecţiilor în favoarea altor activităţi etc. sub presiunea grupului. facilitarea exprimării emoţionale NIVEL: gimnazial. îşi caută un elev care şi-a ales rolul de statuie şi va încerca să “modeleze” statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte.fericit. trist. 17. ACTIVITATEA: Imaginile emoţiilor OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi. liceal MATERIALE NECESARE: bileţele DURATA: 30 min.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Nota bene: coordonatorul ghidează discuţiile pe situaţiile tipice din şcoală (ex: a chiuli de la ore. Elevul cu rolul de observator va nota toate modalităţile prin care elevul “sculptor” încearcă să exprime emoţia. ACTIVITATEA: Eu şi nota proastă OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de autoanaliza a rezultatelor. frustrat).fericit. DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex. facilitarea exprimării emoţionale NIVEL: gimnazial. Elevul care identifică primul emoţia reprezentată de un coleg. Elevul care şi-a ales rolul de sculptor alege un bileţel. frustrat). 19. Fiecare elev alege câte un bileţel şi încearcă să exprime emoţia notată printr-un comportament. postura.fericit.

DESCRIERE: Se realizează de către diriginte o scurtă informare despre scopuri eficiente în învăţare şi tipuri de scopuri (anexa 8). atitudinilor negative faţă de şcoală şi întărirea celor pozitive. timp de 10 min. Prima descoperă cauzele care determină obţinerea rezultatelor nesatisfăcătoare. In funcţie de răspunsurile date în final se realizează o discuţie în care se va urmări atacarea ideilor. atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor NIVEL: gimnazial. timp de 10 min. Se solicită refacerea grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele. Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor. creioane DURATA: 5o min. 21. a minichestionarului. Profesorul pune problema existenţei unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă şi o viaţă echilibrată.. După completarea de către elevi. liceal MATERIALE NECESARE: minichestionare. creioane DURATA: 20 min. a doua descoperă soluţii pentru evitarea notelor proaste. 20.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. a treia improvizează o scenetă care să reflecte relaţiile profesor-elev. câteva scopuri imediate (legate de şcoală) şi 1-2 scopuri pe termen lung pe care le vor prezenta apoi întregii clase. liceal MATERIALE NECESARE: coli A4. DESCRIERE: Se distribuie fiecărui elev un minichestionar de atitudini (anexa 9). ACTIVITATEA: Atitudinea mea OBIECTIV: Identificarea unor idei. 11 . După această informare fiecare elev are sarcina de a nota. a patra desenează elevul care a primit o notă proastă şi exprimă prin imagini gândurile acestuia. ACTIVITATEA: Viitorul meu OBIECTIV: Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată NIVEL: gimnazial. Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra lor. dirigintele realizează centralizarea raspunsurilor.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 1 DIPLOMA MEA 1. Cele mai importante persoane din viaţa mea___________________________________ ________________________________________________________________________ 12 . Cel mai important eveniment din viaţa mea__________________________________ _______________________________________________________________________ 2. Cea mai importantă realizare din viaţa mea _________________________________ _______________________________________________________________________ 2. Cel mai important obiectiv realizat_________________________________________ ________________________________________________________________________ 5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _________________________________ ________________________________________________________________________ 6. Cel mai important succes din viaţa mea _____________________________________ _______________________________________________________________________ 1.

.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 2 CINE SUNT EU? Dacă aş fi animal aş fi..... Dacă aş fi jucarie aş fi. Dacă aş fi floare aş fi. Dacă aş fi pasare aş fi.. 13 .. Dacă aş fi culoare aş fi.... Dacă aş fi instrument muzical aş fi....

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 3 PUNCTELE TARI ŞI SLABICIUNILE MELE 1. __________________________________________________________mă face de obicei să mă simt______________________________________________________________________ 6. Sunt dezamagit când_________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 7. Indiferent cât de mult încerc. Mă simt fericit când__________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ 4. Mă enervez când_______________________________________________mă corectează ____________________________________________________________________________ 5. niciodată____________________________________________ ____________________________________________________________________________ 8. Slăbiciunile mele _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________ 14 . Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ______________________________________ ____________________________________________________________________________ 9. Mă simt marginalizat şi singur când____________________________________________ ___________________________________________________________________________ 3. Mă simt mândru/ă când____________________________________________se spune că eu_________________________________________________________________________ 2. Punctele mele tari _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ______________________________________________ 10.

Ştie să danseze puţin"? ■ Louis Pasteur a ieşit al 15 lea din 22 la un test de chimie? ■ Abraham Lincoln a eşuat în tot ce a încercat să facă înainte şi a avut doar 200 de voturi la primele alegeri locale? ■ Newton a fost ultimul din clasă? ■ Humboldt era socotit în copilărie mărginit? ■ Linné era considerat de către tatăl său ca fiind capabil doar să coase cizme? ■ Molière n-a putut învăţa să citească mult timp? ■ Napoleon a fost un elev mediocru în şcoala militară? 15 .CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 4 ŞTIAŢI CĂ… ■ Christopher Columb căuta India? ■ Walt Disney a fost dat afară de la serviciu pentru că nu avea idei? ■ Albert Einstein a fost descris de profesorul lui ca lent în gândire şi a fost exmatriculat din şcoală? ■ Fred Astaire a fost descris de producătorul care l-a testat pentru prima dată: " Nu are talent pentru actorie.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ ANEXA 5 .. după părerea ta. ……. …… ……. ……. ……. …… ……. …… …… …… În viitor ……... ……. …… …… …… …… …… …… …… …… Vesel(ă) Invidioasă Energic(ă) Politicos Calm(ă) Priceput(ă) Sigur(ă) Maleabil(ă) Interiorizat(ă) Fragil(ă) Sincer(ă) Relaxat(ă) Puternic(ă) Cinic(ă) Apatic(ă) Egoist(ă) In prezent …….. …… …… ……. ……. ……. fără a privi semnele pe care le-ai făcut. ……. ……. …… …… …… ……. ……. …… …… …… ……. În viitor …… ……. ……. …….Viitor” în dreptul fiecărui cuvânt care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai putea fi o persoană ideală. ……. …….. ……. …….Prezent” trăsăturile care. …….. …….. ……. ……. te caracterizează. ……. ……. ……. pune un X în coloana intitulată . În prezent Vulnerabil(ă) Conştiincios Plin(ă) de umor Independent(ă) Prietenos Ambiţioasă Interesant(ă) Cinstit(ă) Atrăgător Rezervat(ă) Entuziast(ă) Sensibil(ă) De încredere Inteligent(ă) Impulsiv(ă) Impresionabil(ă) ……. Apoi. ……. ……. …….CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ DEVIN ?” Citiţi adjectivele notate mai jos. …….. ……. De această dată. reciteşte lista. …… …… …….. …….. Bifează la rubrica .. ……... 16 . …….

aleg activitatea lor şi pe a celorlalţi. lasă pe ceilalţi să aleagă în locul său. rezolvă problemele prin violenţă. Stilul asertiv discută problema. încalcă regulile impuse de autorităţi (părinţi. poliţie) este insensibil la sentimentele celorlalţi. spune „NU” fără să se simtă vinovat sau jenat. consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalţi. exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca pe celălalt. profesori. Stilul agresiv atacă problema. vede drepturile celorlalţi ca fiind mai importante. îşi exprimă emoţiile pozitive. este ostil şi furios. face şi acceptă complimente. face faţă presiunii grupului şi îşi exprimă deschis opiniile personale. îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile celorlalţi. iritată. are abilitatea de a solicita sau a refuza cereri. nu se implică în câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 6 STILURI DE COMUNICARE Stilul pasiv : evită confruntările. consideră caă cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el. nu-şi respectă colegii. deschis şi onest câsşigând respectul prietenilor şi colegilor. fără a ţine însă cont de drepturile sau dorinţele sale personale. comunică direct. menţine şi încheia o conversaţie în mod plăcut. îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită. fără însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi. conflictele. îşi susţine drepturile. ignoră drepturile proprii. are capacitatea de a iniţia. au încredere în ei. consideră că au întotdeauna dreptate.O astfel de persoană nu face cereri. Stilul asertiv: exprimă emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi. Stilul agresiv: blamează şi îi acuză pe ceilalţi. este sarcastic şi utilizează adesea critica în comunicare. Stilul pasiv evită problema. îşi recunoaşte responsabilităţile faţă de ceilalţi. 17 . Această persoană se simte rănită. nu solicită ceva anume. frustrată. recunosc şi drepturile lor şi ale celorlalţi.

NU” . 4. 2. Precizarea conţinutului refuzului (ce anume veţi face şi ce nu veţi face pentru interlocutor).CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 7 FIŞA DE LUCRU PENTRU ELEVI Îndrumări pentru persoanele care au dificultăţi în a spune . 5. 18 . fără reacţii emoţionale). evitaţi reacţiile impulsive. poziţie faţă-n faţă. 3.Mc Kay (1983): 1. Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului. Acordaţi-vă un răgaz (pentru a decide cum anume doriţi să răspundeţi unei solicitări). ton calm şi ferm.. e bine să reflecteze pentru a fi siguri că noua ofertă provine dintr-un sentiment sincer şi nu este doar rezultatul sentimentului de vinovăţie). Evitarea vinovăţiei inutile (unii oameni pot simţi dorinţa spontană de a face altceva pentru persoanele pe care le-au refuzat. Nu vă scuzaţi în mod exagerat (interlocutorul poate deduce că vă simţiţi vinovaţi din cauza faptului că aţi refuzat solicitarea).

*stabilirea unei date limite pentru realizarea scopului propus *identificarea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea scopului *anticiparea potenţialelor obstacole în calea atingerii scopului şi elaborarea unor modalităţi de depăşire a acestora *stabilirea unor recompense pentru realizarea scopului Tipuri de scopuri: a.scopuri de performanţă-presupun focalizarea elevului pe rezultatul pe care doreşte să-l atingă. Ex:”Vreau să parcurg 55 de pagini la istorie în următoarele 3 zile” *să fie măsurabile. clari şi realişti. Ex”:să fiu cel mai bun în clasă” .scopuri de dezvoltare-presupun focalizarea elevului pe asimilarea sau perfecţionarea unor cunostinţe. Se stabilesc criterii obiective după care se apreciază gradul în care scopul a fost atins.Ex:”să învăţ mai multe despre cum funcţionează un motor”.”să iau locul întâi la olimpiadă” b.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 8 Scopurile eficiente în învăţare presupun: *definirea scopurilor în termeni specifici. 19 .

Alte modalităţi de profilaxie: 20 . trebuie să înveţi cât mai mult. 6. a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării incidentului. săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa tip de monitorizare şi prezentarea lunară a situaţiei absenţelor către conducerea şcolii 2. la limită. dirigintele poate media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev 8. „În ziua de azi şcoala nu te ajută la nimic!” 2. în care.rezolvarea’’ problemei) 7. Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor. în viaţă să fii respectat. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate) 4. Poţi ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învăţatul. abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru . în particular. A învăţa este o pierdere de vreme. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii) 5.parţial dezacord 3 .CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Anexa 9 CHESTIONAR Vă rugăm să evaluaţi pe o scală de la 1 la 5. consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză) 6. 4. Cooperarea dirigintelui cu părinţii.nu mă pot pronunţa 4 – parţial acord 5 – total acord următoarele afirmaţii: 1. n-ai parte! 3. Monitorizarea. Discutarea. Dacă vrei. N-ai carte. legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului. de către diriginte. în care 1 – total dezacord 2 . Poţi reuşii în viaţă doar învăţând. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune) 3. creând un cerc vicios. eventual. supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală. 5. ALTE SUGESTII DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI 1..

se lasă influenţat de prieteni c. evitarea constituirii unor elite.. concomitent cu etichetarea.realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală . mai mult de 10 ore 3. este obosit f...menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii .....promovarea cooperării în clasă.... 21 ... 1-5 ore c.... De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta? a... astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul. Alte strategii de intervenţie: .... - CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI 1.. să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor .... Care este motivul pentru care lipseşte nemotivat copilul dumneavoastră? a...şcoala părinţilor’’) . marginalizarea.... aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la competiţiile sportive de către conducerea şcolii .. semnate de diriginte sau profesorul clasei.... deloc b...confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a programului competiţional.. nu îi place profesorul e.. mai bine o absenţă decât o notă proastă g. alte asociaţii şi ONG – uri)..colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate....crearea unui forum al părinţilor (pe site-ul şcolii) ... să critice constructiv.notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs ..sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor.......respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi .. Cunoaşteţi situaţia absenţelor copilului dumneavoastră de la şcoală? DA NU 2. nu îl influenţează nimic h........ a listei elevilor cu cele mai puţine absenţe ..diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare 9.programe de consiliere a părinţilor (de tip ... se lasă influenţat de colegi b.publicarea........ altele .. să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor. nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului ..metode de predare – învăţare atractive .profesorii să comunice eficient (asertiv.. nu îi place ora d.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire.... jandarmeria. 5-10 ore d.... celor care nu aparţin elitei ..... care să fie ritmic contabilizate la secretariat ..... pe site-ul şcolii.

. nu doresc să intre în conflict cu ceilalţi colegi i.. chiulul duce la scăderea notei la purtare f.......CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 4.. Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp? a................ cu prietenii din şcoală c. alte persoane .... 5. merge în parc c.... nu le place profesorul d......... programul este prea încărcat j...... motivări reale b.................. altele........... comunicând cu profesorul e. merge acasă b..... îşi rezolvă absenţele făcând rost de scutiri g................ nu ştiu 7........... altele . evită în felul acesta luarea unei note mici h............. chiulul poate avea consecinţe grave asupra reuşitei şcolare e.......... chiulul e provocat de profesori c...... nu face nici un rău dacă lipseşte de la anumite ore d... motivări medicale false c. merge la internet e...... altele ............... Ce modalitate de motivare a absenţelor foloseşte copilul dumneavoastră? a... merge într-un bar/ club d... nu le motivează f.. Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipseşte? a...... 6...... nu le place ora b.... motivări false de la părinţi d........... cu colegii b.. cu prieteni din afara şcolii e................. nu-i interesează şcoala c. dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru e......... i se scade nota la purtare 22 ................ care? ...... se plictisesc la şcoală f. Şcoala: Data: CHESTIONAR Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări: 1. Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte dintre colegi absentează? a. Ce activităţi îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore? a.................. 2. e bine să chiulească din când în când b.............. Care este atitudinea copilului dumneavoastră faţă de absentarea nemotivată de la şcoală? a............. singur d. merge la un coleg acasă f...

. Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ? a......................................... altele................ b............................ 8............................. 3-6 ore/ săptămână d.................................................. relaţia cu dirigintele/ diriginta d........ nu o înţeleg b............................... c......................... se lucrează pe grupe c..................... 12-15 ore/ săptămână g........... ce? ....... dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi e........... pot face mai plăcute orele: a.............. .................................. nu-mi place materia respectivă 23 ......................................................... 7.......................... ............ ................................................ încurajarea colegilor b..................................... materia este prea grea.......... Ce crezi că te-ar determina să ai o prezenţă mai bună la ore: a... a..... deloc b.......... 1-3 ore/ săptămână c.............. după părerea voastră................................................................... altele .................... .. sunt implicat în desfăşurarea orei d....... d............................. De la care discipline pleci mai frecvent de la şcoală? .................. Care este motivul plecării tale de la şcoală? Ce dificultăţi întâmpini la materia respectivă? (încercuieşte variantele care se potrivesc şi precizează materia).......... nu-mi place profesorul c.... 9......................... Propuneţi trei lucruri care........................ Vă rugăm să menţionaţi care au fost motivele care v-au determinat să absentaţi: a.................................... peste 15 ore/ săptămână 6.... atmosfera e plăcută b............. 5......... 6-9 ore/ săptămână e.......................................................... care? ........................................ ............ mă descurc............. alt motiv... îi sunt chemaţi părinţii la şcoală este exmatriculat nu i se întâmplă mare lucru altceva.................................... 3.........CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ b........ fac rost de scutiri f. nu mă interesează şcoala b..................... Cât de des absentezi nemotivat de la ore: a........................... 4............... 9-12 ore/ săptămână f....... mai bine absentez decât să iau o notă mică d........................................ aprecierea profesorilor c............ nu mă plictisesc e..... e......................................................... ......... Care ? ........ c......

............ Care? . cu nimeni............. Cluj Lemeni............. f........... ..... Cu cine?.. Polirom........... Ed.......... (1999) Optimizarea comportamentului între educaţie şi psihoterapie..... j... A......... cu prietenul/ prietena c... Miclea. A. Cluj – Napoca Cosmovici....... Care? ........ în parc c.. Ed.......... mă simt nepregătit...... Iaşi Eliade... da. A............ Sper... L. G........... (1998) Psihologie şcolară........ Turda Iftene.. i........ h.. stiu de la mine b.................. c........ Polirom.. S.... (1999) Psihiatria copilului şi adolescentului... A... e.... da. Iaşi Nedelcea................... Bucureşti Roşan........ Cu cine îţi petreci timpul când absentezi de la şcoală? a................. Ed. d....... (2000) ABC – ul consilierii elevului.. Ed. Părinţii ştiu că ai lipsit de la şcoală? a........... (2004) Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră.. ASCR. Sper......... cu colegii d..... ........ la Internet cafe d........................ Bucureşti Nuţă. cu prietenii b. nu mi-am făcut tema de casă ora e plictisotoare cerinţele profesorului sunt prea mari relaţia cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în faţa colegilor) frica de notă...... (2003) Devianţa şcolară.......... Ed......... C.................. Psinet.... F.................... altele.............. 12...... cu altcineva.. acasă b.. Unde mergi când fugi de la şcoală? a... (2001) Consiliere educaţională... Bibliografie Băban..............................Napoca Neamţu................... Ce soluţii propui pentru rămâne la şcoală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la şcoală înainte de terminarea orelor? .................... nu 13............... aş vrea să evit o notă mică conflicte cu un coleg/ colegii de clasă oboseala alt motiv....... 10.. 11............... Ed................. C....... (2006) Violenţa juvenilă şcolară................ rămân singur e...... stiu de la altcineva (cine anume). Iacob...... Casa Cărţii de Ştiinţă. Presa Universitară Clujeană 24 ............CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ c.. Cluj ..... Ed............... g.... M...................... în bar e.............................. Hiperborea........... (2004) Abilităţi de comunicare...

(2004) Ora educativă – modele de proiecte didactice în sprijinul profesorului diriginte. Ed..Napoca Margineantu..)(1999). Petroman. Editura Eurobit.Consiliere si dirigentie..CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ Sălăgean.Consultatii vol. D. S. Timisoara *** Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (2004) Ani de liceu – studiu privind atitudinea elevilor de liceu faţă de şcoală 25 . Pintilie. C. Ţinică.(coord. D. Eurodidact. Cluj . ..I". D.

S 1 S 2 S 3 Măsuri Ianuar. S 1 S 2 S 3 Măsuri REZULTATE/ OBSERVAŢII 1.model orientativ Măsuri Noiembrie S 1 S 2 S 3 S 4 Se menţionează elevii care au mai mult de 10 absenţe nemotivate. S2.: nr. elevi cu X abs.…= săptămâna de curs Fişă de monitorizare a absenţelor nemotivate . 6. procentele de elevi cu absenţe nemotivate între 11-20 (P1). total elevi (ex. Octombrie S 1 S 2 S 3 S 4 S1. nr. 8. 21-40 (P2). … Se poate completa mai departe! *Se trec în căsuţele de mai jos. elevi cu 11-20 abs =5. crt. Măsuri Decem. numărul de absenţe al acestora şi măsurile luate.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ F2 Unitate şcolară: Diriginte/ clasa: Data: Nume-prenume elev Nr. 3. cu peste 40 (P3) şi elevii fără absenţe (P4) după formula: P = nr. total elevi =25 =>P1=5/25=> P1=0. nemotivate/ nr. 2. 7.2(adică 20%) ) octombrie P1 P2 P3 P4 noiembrie P1 P2 P3 P4 decembrie P1 P2 P3 P4 ianuarie P1 P2 P3 P4 26 . 5. pentru fiecare lună. 4.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ F1 Unitate şcolară: Director: Fişă de centralizare a situaţiei absenţelor nemotivate . centralizând datele obţinute de la diriginţi pentru TOATE clasele (în procente). CLASA/ ABSENŢE Nr. ian. elevi cu peste 40 absenţe nemotivate (în procente) P3 oct. Nr. dec. nov. dec. elevi cu absenţe nemotivate între 21-40 (în procente) P2 oct.MODEL ORIENTATIV Se completează tabelul. nov. dec. Nr. Nr. elevi fără absenţe nemotivate (în procente) P4 oct. dec. nov. ian. nov. ian. a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a a IX-a a X-a a XI-a a XII-a A B … A B A B A B A B … A B A B A B 27 . elevi cu absenţe nemotivate între 11-20 (în procente) P1 oct. ian.

luna ian. de absenţe motivate/ clasă (pentru diriginte)/ şcoală (pentru director) Exem plu nr absente 60 40 20 0 oct. 12 24 19 29 15 27 13 21 abs motivate abs nemotivate 28 . dec. de absenţe nemotivate/ clasă (pentru diriginte)/ şcoală (pentru director) 2. diriginte/ clasa: Director: Fişă de monitorizare sintetică a absenţelor clasei/ şcolii . media nr.MODEL ORIENTATIV Alcătuiţi un tabel după modelul de mai jos în care menţionaţi: 1.CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ F3 Unitate şcolară: Prof. nov. media nr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->