LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

Înfiinţarea unei reţele a deşeurilor pentru planificarea durabilă a gestionării deşeurilor solide şi promovarea instrumentelor decizionale integrate în Regiunea Balcani (BALKWASTE) LIFE07/ENV/RO/686

LIFE07 ENV/RO/000686

ACTIVITATEA 4: Linii directoare pentru dezvoltarea de scenarii alternative de gestionare a deşeurilor
Î

(Subcontractor)

Martie 2011
NTUA-Euroconsultants Pagina 1

LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

CUPRINS

F I G U R I … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …3 . . . . ABREVIERI ............…………… …………………………………………………………………………………......4 1. 2. 3. 4. INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………......5 LE G IS L AŢ IE UE RE F E RITO ARE L A S T IO NARE A DE Ş E URIL O R ...................... GE 7 AL ŞASELEA PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ............................................................. 10 DIRECTIVE UE REFERITOA LA GESTIONAREA DEŞEURILOR ............................................ 11 RE 4.1. LEGISLAŢIA CADRU PRIVIND DEŞEURILE.....................................................................................................13 4.2. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA OPERAŢIUNILE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR....................................................... 20 4.3. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI........................................................................ 25 5. OBIECTIVELE LEGISLAŢIEI DE MEDIU ŞI SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR ........................................ ……………………………………………………………………… 31 6. LI NII D IRE CT O A RE Ş I M E T O DO LO G I.E ...........................................................................36 6.1. INTRODUCERE.................................................................................................................................36 6.2. LINII DIRECTOARE............................................................................................................................36 6.3. METODOLOGIE PENTRU FORMULAREA SCENA RIILOR DE TRATARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE .....................................................................................................................................37 7. S CE NARII D E GEST IO NARE A DEŞ EURILO..................................................................38 R 7.1. PRIMUL SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE.........................................38 7.2. AL DOILEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE.......................................39 7.3. AL TREILEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE......................................40 7.4. AL PATRULEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE.....................................41 7.5. AL CINCILEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE.....................................42 7.6. AL ŞASELEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE.....................................42 8. SUMAR ......................................................................................................................................................................................................................... 44

9. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................45

NTUA-Euroconsultants

Pagina

2

LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

FIGURI
Figura 1: Directive CE referitoare la gestionarea deşeurilor.........................................................7 Figura 2: Noua ierarhie a deşeurilor..........................................................................................9 Figura 3: Primul scenariu alternativ........................................................................................39 Figura 4: Al doilea scenariu alternativ......................................................................................40 Figura 5: Al treilea scenariu alternativ.....................................................................................41 Figura 6: Al patrulea scenariu alternativ..................................................................................42 Figura 7: Al cincilea scenariu alternativ...................................................................................43 Figura 8: Al şaselea scenariu alternativ..................................................................................44

NTUA-Euroconsultants

Pagina

3

ABREVIERI

DCD DSM PCB PCT PAM SM UE CE SEA REP IPPC BREF DEEE ROHS VSU IRM TMB DA CDD CSR

Directiva C adru privind Deşeurile Deşeuri Solide Municipale Bifenili policloruraţi Trifenili policloruraţi Program de Acţiune pentru M ediu Stat(e) Mem bru(e) Uniunea Europeană Comisia Europeană Evaluare Strategică de Mediu Responsabilitate Extinsă a Producătorului Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării Document de Referinţă asupra celor mai bune Tehnici Disponibile Deşeuri de Echipamente Electrice şi Electronice Restricţii privind Substanţele Periculoase Vehicule scoase din uz Instalaţii pentru Recuperarea Materialelor Tratarea Mecano-biologică Digestie anaerobă Combustibil Derivat din Deşeuri Combustibil Solid Recuperat

I NTRODUCERE Acest raport a fost creat în cadrul Proiectului Balkwaste (LIFE07 ENV/RO/000686). NTUA-Euroconsultants Pagina 5 . d) Sunt formate din combinaţii fezabile din punct de vedere tehnic. ca de pildă: a) Acoperă aceleaşi nevoi ale populaţiei şi gestionează aceeaşi cantitate totală. economică. regionale şi europene referitoare la deşeuri. c) Presupun caracteristici clare ce le diferenţiază unele de altele. costurilor. impactului asupra mediului etc.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 1. b) Ia în considerare ca bază aceleaşi date calitative şi cantitative referitoare la gestionarea deşeurilor. Diferitele scenarii vor respecta reguli comune. recuperării energiei. Unul dintre obiectivele principale ale acestui proiect este să dezvolte un instrument software de suport decizional (SSD) care: ■ Va oferi o comparaţie multidisciplinară (de mediu. produselor derivate. e) Respectă politicile naţionale. socială) a diferitelor tehnologii de gestionare a deşeurilor Va identifica modul în care pot fi implementate cele mai adecvate tehnologii în cadrul unei gestiuni integrate a deşeurilor Va susţine autorităţile competente în dezvoltarea unei strategii durabile pentru gestionarea deşeurilor ■ ■ SSD îl va îndruma pe utilizator să formuleze scenarii alternative de gestionare a deşeurilor ce vor fi analizate din punctul de vedere al echilibrului maselor. Scopul prezentului raport este de a stabili liniile directoare pentru formularea scenariilor alternative.

aici fiind incluşi cei care au un rol intermediar. care. părţile interesate de planificarea şi implementarea gestiunii deşeurilor solide cuprind: > Ministerele de mediu naţionale sau autorităţile regionale / locale. au responsabilităţi în activităţile relaţionate cu unele aspecte ale gestiunii deşeurilor solide. adică cei care sunt afectaţi în ultimă instanţă. adesea. care. NTUA-Euroconsultants Pagina 6 . pieţelor sau instalaţiilor de depozitare şi au responsabilitatea totală în ceea ce priveşte operaţiunile de gestionare a deşeurilor. acest > departament ar trebui să aibă responsabilităţi de inspecţie şi constrângere. includ pe conducătorii politici. cei mutaţi împotriva voinţei). Departamentele de sănătate publică şi igienă. la nivel local sau regional. în majoritatea ţărilor. > Părţile interesate cheie. > Părţi principale interesate. > Autorităţile de gestionare a deşeurilor. dar nu este necesar să fie direct implicate în operaţiunile de colectare sau depozitare. Într-un sistem integrat.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Acest raport a fost conceput să ofere un concept de bază despre gestionarea durabilă a deşeurilor tuturor părţilor interesate. Părţile interesate pot fi împărţite în trei grupuri foarte largi: > Părţi cheie interesate. grup sau instituţie ce are un interes întru-un plan sau program de gestionare a deşeurilor solide. sunt acele persoane ce pot influenţa semnificativ planul şi care sunt importante pentru succesul acestuia. că materialele colectate sunt livrate instalaţiilor de prelucrare. elaboratori de planuri naţionale şi autorităţi competente responsabile de funcţionarea şi autorizarea instalaţiilor de tratare şi depozitare a deşeurilor. deoarece politica generală de gestionare a deşeurilor este deseori stabilită la aceste nivele. factori de decizie politică. beneficiarii şi intermediarii. > > Guverne regionale. care. fie pozitiv (beneficiari). fie negativ (de exemplu. care sunt principalii destinatari ai acestui raport. într-un plan de gestionare a deşeurilor solide. oficialităţi din domeniu. Mai exact. În general. partea interesată o reprezintă orice persoană. Această definiţie include factorii de decizie. Părţi secundare interesate. Agenţii de administrare a resurselor naturale. se asigură că se realizează colectarea. > Departamentele de lucrări publice şi birourile de cadastru sau de amenajare teritorială.

Cel de-al doilea (1977-81) şi cel de-al treilea (1982-86) PAM au subliniat nevoia de prevenire a deşeurilor. În 1975. s-au adoptat Directiva 78/319/EEC privind Deşeurile Toxice şi Periculoase. au existat şase PAM-uri din 1973. ca de pildă prin Directive. în special. Principiul proximităţii.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 2. Începând cu anul 1973. prin reutilizarea şi reciclarea deşeurilor şi optimizarea depozitării finale. În acelaşi an. Directivele 78/176/EEC şi 82/883/EEC privind prevenirea poluării din industria dioxidului de titan şi Directiva 86/278/EEC privind protecţia mediului şi. prin prevenirea generării de deşeuri prin tehnologii curate şi îmbunătăţite. de asemenea. Regulamente şi Decizii ale UE referitoare la probleme specifice de gestionare a deşeurilor. LEGISLAŢIE UE REFERITOARE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR Programele de Acţiune pentru Mediu (PAM) includ dezvoltarea de politici UE referitoare la tratarea şi depozitarea deşeurilor. adică Strategia Comunitară pentru Gestionarea Deşeurilor. stabilită în diferitele Programe de Acţiune pentru Mediu. este implementată prin Strategia de Gestionare a Deşeurilor şi măsurile legislative ulterioare. Un an mai târziu. Strategia a stabilit principiile ierarhiei gestiunii deşeurilor. Directiva 76/403/EEC reglementa Tratarea şi Depozitarea Bifenililor Policloruraţi (PCB) şi Trifenililor Policloruraţi (PCT) conţinuţi în obiecte sau echipamente ce nu mai sunt în uz şi recomanda regenerarea PCB-urilor. refolosire şi de depozitare în siguranţă a deşeurilor nereciclabile. a fost adoptată Directiva Cadru privind Deşeurile 75/442/EEC ce stabilea cadrul general pentru gestionarea deşeurilor. Politica de gestionare a deşeurilor a Uniunii Europene (UE). ca parte din acest PAM. au fost evidenţiate. Nevoia unei acţiuni referitoare la minimizarea deşeurilor în procesul de producţie prin folosirea de tehnologii curate a fost politica celui de-al patrulea PAM (1987-92). de reciclare. principiul autonomiei în tratarea şi depozitarea deşeurilor. În 1989. prin care deşeurile ar trebui tratate cât mai aproape de sursă şi. care stipula cerinţele suplimentare referitoare la deşeurile periculoase din surse nemenajere. În această perioadă. s-au elaborat Directivele 89/369/EEC şi 89/429/EEC privind NTUA-Euroconsultants Pagina 7 . a solului atunci când sunt utilizate nămolurile de la staţiile de epurare în agricultură. s-a redactat documentul iniţial de strategie a UE referitoare la deşeuri. Primul PAM (1973-76) privea deşeurile ca o problemă de remediat ce necesita un control la nivel comunitar.

miniştrii europeni ai mediului au adoptat printr-o rezoluţie o versiune revizuită a Strategiei privind deşeurile. 89/429 şi 94/67. A fost recomandată Statelor Membre (SM) utilizarea unor ţinte cantitative de reducere a cantităţii de deşeuri generate şi de creştere a reutilizării. Directiva 96/59/EC privind eliminarea PCB-urilor şi PCTurilor a abrogat Directiva 76/403/EEC existentă. Directive specifice au fost implementate ulterior prin intermediul Directivei 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor şi Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor. În timpul acestui PAM. aşadar. În plus. care au fost îmbunătăţite prin Directiva 2000/59/EC privind instalaţiile de recepţie portuare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor de încărcătură (marfă). Prevenirea generării de deşeuri a fost. Aceasta a fost o revizuire a documentului din 1989 şi a reafirmat nevoia de abordări durabile ale gestiunii deşeurilor în UE. Strategia sublinia. implementarea unei legislaţii în întreaga UE au fost recunoscute drept probleme. cu un nivel ridicat de protecţie a mediului. depinde de date statistice corecte şi de încredere. văzută ca prioritară. Măsura implementării cu succes a legislaţiei deşeurilor.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Incinerarea Deşeurilor Municipale pentru a preveni sau a reduce poluarea aerului. Directiva privind Uleiurile Uzate a ajuns la varianta finală prin Directivele 87/101/EEC şi 91/692/EEC. de asemenea. s-a adoptat Directiva 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii ce conţin substanţe periculoase. Aşadar. precum şi riscul ulterior asupra sănătăţii omului. În timpul acestui PAM. strategia necesita o revizuire a definirii (codificării) deşeurilor şi un catalog al acestora. compostare şi obţinerea energiei din deşeuri au fost obiective prioritare. Directiva 2000/53/EC a fost NTUA-Euroconsultants Pagina 8 . prin urmare. strategia a stabilit recomandări în domeniul transporturilor transfrontaliere de deşeuri. iar recuperarea (valorificarea) deşeurilor prin reutilizare. cauzate de incinerarea deşeurilor. În 1996. reciclare. De asemenea. Aceasta din urmă a abrogat Directivele 89/369. necesitatea existenţei unor standarde specifice de emisii pentru incinerarea şi depozitarea deşeurilor şi impunerea controlului acestor activităţi. apei şi a solului. s-au adoptat de asemenea Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi Directiva 94/67/EC privind incinerarea deşeurilor periculoase. În perioada aceluiaşi PAM. Dificultăţile de armonizare a diferiţilor termeni folosiţi pentru definirea „deşeurilor” pe tot întinsul UE şi. A fost accentuată importanţa utilizării unei terminologii comune privind deşeurile şi colectarea fiabilă de date corecte prin intermediul Agenţiei Europene de Mediu (EPA). Al Cincilea PAM (1993-2000) introduce în politicile şi strategiile UE conceptul de „dezvoltare durabilă” şi cel de integrare a deciziilor şi formulare de politici privind mediul în principalele domenii politice ale UE. cu scopul de a urca procesele de tratare a deşeurilor în ierarhia gestiunii deşeurilor. reciclării şi recuperării de deşeuri.

În 2008. amendamentele sale fiind introduse în noul Regulament nr. Directivele 2002/95/EC privind restricţionarea folosirii anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice şi Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) au fost dezvoltate ca parte dintr-o iniţiativă legislativă de soluţionare a problemei cantităţilor uriaşe de deşeuri din astfel de echipamente. Noua Directivă va fi transpusă în SM până la 12 decembrie 2010. gestionarea deşeurilor generate din industriile extractive nu a mai fost reglementată de 1999/31/EC. În 2002. La 21 decembrie 2005. Mai mult chiar. Comisia a publicat o Strategie Tematică despre prevenirea şi reciclarea deşeurilor şi propuneri pentru legislaţia asociată ce includeau o revizuire a DCD (Directivei Cadru privind Deşeurile). 1774/2002. ce reprezintă un instrument strategic de ghidare a acţiunilor pentru mediu ale UE în perioada 2002 – 2012. Directiva 2006/66/EC înlocuia Directiva 91/157/EEC privind bateriile uzate. care stabilea unele norme sanitare privind subprodusele de origine animală. care conţinea toate amendamentele aduse Directivei existente.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR elaborată pentru a minimiza impactul asupra mediului al vehiculelor scoase din uz. NTUA-Euroconsultants Pagina 9 . a fost introdus şi abrogat şapte ani mai târziu. În această perioadă. În 2006. Al Şaselea PAM se bazează pe o serie de instrumente (Strategii Tematice) ce fixează un cadru pentru acţiune. un Regulament nr. Directiva 75/442/EEC a fost înlocuită cu Directiva 2006/12/EC. ci de Directiva 2006/21/EC nou concepută. 1069/2009 privind aceste subproduse. În acelaşi an. s-a elaborat o nouă Directivă Cadru a Deşeurilor (DCD) (2008/98/EC) care abroga Directiva 2006/12/EC şi încorpora Directiva privind deşeurile periculoase şi Directiva privind eliminarea uleiurilor uzate. Al Şaselea PAM (2001-2010) stabileşte un cadru pentru luarea deciziilor de mediu.

LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 3. Aplicarea instrumentelor stabilite în legislaţia comunitară existentă. Strategia permite ca legislaţia existentă să fie simplificată. acest impact trebuie redus în fiecare stadiu din durata de exploatare a resursei. fuzionând Directiva Cadru a Deşeurilor cu Directiva deşeurilor periculoase şi Directiva privind uleiurile uzate. aşadar un factor important pentru atingerea acestui scop. îndepărtând orice suprapunere dintre Directiva Cadru a Deşeurilor şi Directiva IPPC şi. Acest lucru va ajuta la reducerea presiunii asupra mediului (epuizare şi poluare) în fiecare stadiu al ciclului de viaţă al resursei. Principala preocupare a strategiei de prevenirii a generării de deşeuri este de a reduce impactul asupra mediului provocat de deşeuri şi de produsele ce vor deveni deşeuri. consolidând cele trei Directive privind deşeurile din industria dioxidului de titan. Anumite tehnici folosite pentru reducerea volumului de deşeuri sunt mai poluatoare decât altele. Acest lucru se realizează. Comunicarea Comisiei COM(2003) 302 privind politica integrată a produselor şi Strategia de utilizare a resurselor naturale. NTUA-Euroconsultants Pagina 10 . în mod necesar. la îmbunătăţiri ale mediului. de asemenea. în principal. Pentru a fi eficient. AL ŞASELEA PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU Strategia de prevenire a generării deşeurilor şi de reciclare este una dintre cele şapte strategii tematice stabilite în Al Şaselea Program de Acţiune pentru Mediu adoptat în 2002. precum şi o prognoză şi o modelare mai sistematică. dar nu include o ţintă generală de prevenire. Această abordare o completează pe cea din Directiva IPPC. deoarece acest lucru nu duce. Analizarea ciclurilor de viaţă necesită o îmbunătăţire a cunoştinţelor despre impactul utilizării resurselor asupra generării şi gestionării deşeurilor. chiar dacă utilizarea lor presupune reduceri mai mari de volum. este. acoperind stadiile de producţie. Prevenirea impactului negativ al deşeurilor Strategia are ca obiectiv limitarea cantităţilor de deşeuri generate. cum ar fi diseminarea celor mai bune tehnici disponibile sau a unui design ecologic al produselor. colectare. utilizare şi eliminare finală a resurselor.

luând în calcul caracteristicile fiecărui material şi gama de opţiuni pentru reciclarea acestuia. Statelor Membre să adopte strategii de management. în special. în acelaşi timp minimizând impactul negativ asupra mediului al acestui proces. NTUA-Euroconsultants Pagina 11 . prin alte metode decât depozitarea în depozitele de deşeuri municipale. Strategia pune un accent deosebit pe deşeurile biodegradabile. şi permite ca această chestiune să fie inclusă în revizuirea Directivei IPPC şi a Directivei privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură. Strategia permite.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Promovarea reciclării deşeurilor Strategia are drept scop promovarea sectorului de reciclare pentru a reintroduce deşeul în ciclul economic. ar putea fi stabilite la nivelurile corespunzătoare. cum ar fi schimbul de informaţii referitoare la taxele naţionale pentru depozitare. pe termen lung. Reciclarea ar putea fi încurajată îmbunătăţind cadrul de reglementare. în special incluzând opţiunea introducerii criteriilor de eficienţă pentru operaţiunile de recuperare. precum şi măsuri care ar ajuta mecanismele pieţei. precum şi criterii de deosebire a deşeurilor de produse. după cum se impune prin Directiva 1999/31/EC. două treimi dintre acestea trebuind să fie redirecţionate spre a fi eliminate. Obiectivele de reciclare. Strategia asigură şi alte măsuri. Comisiei să adopte linii directoare. criterii ce ar conduce la standarde minime de calitate şi care ar facilita diseminarea celor mai bune practici în Europa. sub forma unor produse de calitate. în cazul în care acestea s-ar dovedi insuficiente pentru creşterea nivelurilor de reciclare.

(b) legislaţie privind operaţiunile de gestionare a deşeurilor şi (c) legislaţie privind fluxurile specifice de deşeuri. DIRECTIVE UE REFERITOARE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR Legislaţia privind deşeurile din Europa poate fi clasificată în trei categorii: (a) legislaţie cadru privind deşeurile.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 4. Figura 1: Directive CE privind gestionarea deşeurilor DIRECTIVA CADRU PRIVIND DEŞEURILE 2008/98/CE DIRECTIVE REFERITOARE LA OPERAŢIILE DE TRATARE DIRECTIVE REFERITOARE LA FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI Incinerare 2000/76/CE Depozitare 1999/31/CE Privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcăturăI Deşeurile din industria dioxidului de titan 1978/176/CEE Utilizarea nămolurilor de epurare in agricultură 1986/278/CEE Ambalaje şi deseuri de ambalaje 1994/62/CE Eliminarea PCB/PCT 1996/59/CE VSU 2000/53/CE DEEE 2002/96/CE & privind RUSP în EEE 2002/95/CEE 2000/59/CE IPPC 2008/1/CE Baterii şi acumulatori 2006/66/CE Deşeuri din industriile extractive 2006/21/CE NTUA-Euroconsultants Pagina 12 .

LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 4.1. ce conservă resursele naturale. Statele Membre trebuie să implementeze noua Directivă în legislaţia naţională până pe 12 decembrie 2010. Noua DCD subliniază nevoia unor eforturi mai mari pentru reducerea şi prevenirea generării de deşeuri. Printre alte chestiuni. Acest lucru ar putea fi obţinând prin folosirea de tehnologii curate.1. luând iniţiative pentru îmbunătăţirea Pentru atingerea acestei ţinte. LEGISLAŢIA CADRU PRIVIND DEŞEURILE 4. Directiva stabileşte prevederi mai riguroase pentru autorizare şi înregistrare. specifică în amănunt clasificarea operaţiunilor de tratare şi schimbă cerinţele pentru pregătirea planurilor de gestionare a deşeurilor. Directiva deşeurilor periculoase (91/689/EEC) şi Directiva privind . cum ar fi cea de „încetare a statutului de deşeu” şi de „subprodus”. Reciclarea. printr-un design al produsului NTUA-Euroconsultants Pagina 13 ctuală (2006/12/EC). Directiva Cadru privind Deşeurile 2008/98/EC Noua DCD (2008/98/EC) a fost publicată pe 22 noiembrie 2008 şi a intrat în vigoare pe 12 decembrie 2008. o politică de gestionare a deşeurilor ar trebui să aibă ca prim scop prevenirea generării de deşeuri. trebuie să se asigure reducerea la minimum a cantităţii de deşeuri depozitate. cu scopul de a conserva resursele şi de a reduce cantitatea de deşeuri generate. Noua Directivă a abrogat DCD a uleiurile uzate (75/439/EEC). noua DCD oferă o clarificare şi diferenţiere suplimentară în ierarhia deşeurilor. precum şi reciclarea şi alte tipuri de valorificare ale deşeurilor. ce trebuie atinse până în 2020. acest lucru nu este posibil. Noua Ierarhie a Deşeurilor extinde ierarhia în trei etape a opţiunilor de gestionare a deşeurilor la o În conformitate cu noua ierarhie. introduce noi definiţii. Responsabilitatea producătorului este extinsă pentru a întări reutilizarea. prevenirea. precum şi pentru noi ţinte de reciclare. prevenirii deşeurilor. reutilizarea şi recuperarea Când deşeurilor sunt promovate ori de câte ori sunt aplicabile. Directiva obligă SM să dezvolte şi să implementeze programe de prevenire a deşeurilor până în 2013. În plus. Directiva promovează şi încurajează reducerea generării de deşeuri.1. ierarhie în cinci etape. DCD introduce o serie de prevederi importante şi cerinţe noi referitoare la planificarea gestiunii deşeurilor în toate SM.

curăţarea sau repararea. introdus în mod explicit în spectrul complet al ierarhiei. Pregătirea pentru reutilizare include verificarea. prin reciclare. reutilizare. Depozitarea este prezentată ca fiind opţiunea cea mai puţin favorizată. de aceea. Reutilizarea produselor extinde ciclul de viaţă al unui produs şi. datorită economiei de energie utilizată în faza de producţie şi a folosirii materiilor prime. separare.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR favorabil mediului înconjurător şi prin tehnici adecvate de eliminare finală a substanţelor periculoase conţinute în deşeurile destinate recuperării. contribuie la o minimizare a deşeurilor produse. pentru a le reutiliza fără alte prelucrări. spre deosebire de unele directive privind fluxurile specifice ale deşeurilor. Reutilizarea evită trecerea unui material în fluxul deşeurilor după ce utilizarea sa iniţială a DE VALORIFICARE ajuns la final. sau prin orice alt proces ce are drept ţintă extragerea de materii prime secundare şi/sau utilizarea deşeurilor ca sursă de energie. fie cu un scop diferit. ALTE OPERATIUNI RECICLARE NTUA-Euroconsultants Pagina 14 . DCD tratează aceste două opţiuni ca fiind la fel de bune. Analizarea ciclurilor de viaţă este un aspect nou. reutilizarea este preferabilă reciclării. fie cu acelaşi scop. operaţiuni de recuperare pentru produse sau ale componente ale produselor. fără a fi nevoie să fie prelucrat. din punct de vedere ecologic. Este de preferat ca un produs să fie reutilizat în aceeaşi stare. Următoarele opţiuni preferabile sunt recuperarea deşeurilor. PREVENIRE PREGATIREA PENTRU REUTILIZARE Figura 2: Noua ierarhie a deşeurilor Reutilizarea se referă la utilizarea unui produs în mai mult de o ocazie. care prescriu un anumit nivel minim de reciclare. ELIMINARE Conform celor mai mulţi experţi. exceptând cazul în care produsele ineficiente rămân în uz.

aşezarea de containere într-o mină). Noua Directivă stabileşte specificaţii. Recuperarea. în conformitate cu Directiva. stocare permanentă (ex. nici transformarea în materii care să fie folosite drept combustibili sau pentru rambleiere (umplere). În urma prevederilor Strategiei tematice privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor referitoare la nevoia de a impune standarde de compostare la nivel UE şi care răspundea apelului făcut în art. Eliminarea este reprezentată de orice operaţiune diferită de recuperare. ţinând cont de condiţiile locale. SM au la dispoziţie mai multe opţiuni în legătură cu tratarea deşeurilor biodegradabile. Reciclarea nu include nici recuperarea de energie. un deşeu poate fi privit din nou ca produs (secundar). fie deşeurile care sunt pregătite pentru a realiza acea funcţie în fabrică sau în economia extinsă. Criteriile de „încetare a statutului de deşeu”. precum şi criterii. şi compoziţia deşeurilor organice colectate. ar fi fost utilizate pentru a îndeplini o anumită funcţie. ex. Reciclarea include compostarea (prelucrarea materiilor organice). cuprinde orice operaţiune al cărei rezultat principal sunt deşeurile care servesc unui scop util. fie ca unul de eliminare. materii sau substanţe. fără alte prelucrări suplimentare. a fost clarificată şi determinată prin introducerea unor criterii de eficienţă energetică şi prin elaborarea unei metode de calcul corespunzătoare. ce includ reciclarea eficientă sau standarde de recuperare – definesc în care moment al tratării. propice mediului înconjurător. fie cu scopul original. Un subprodus este o substanţă sau un obiect ce rezultă direct dintr-un proces de producţie al cărui scop principal nu este producţia acelui articol. altfel. depozitarea în sau pe pământ (ex. Aceste alegeri trebuie făcute într-un mod transparent – din acest motiv şi-a propus Comisia în DCD să solicite SM să includă aceste opţiuni în planurile lor naţionale de gestionare a deşeurilor. cum ar fi cele climatice. incinerarea etc. a acelei substanţe sau produs este sigură şi dacă poate fi folosit direct. pentru a determina momentul în care anumite deşeuri încetează a mai fi deşeuri.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Reciclarea este definită în DCD ca o operaţiune de recuperare. fie înlocuind alte materiale care. 22 din DCD pentru o evaluare a gestionării biodeşeurilor cu scopul de a prezenta o propunere de document NTUA-Euroconsultants Pagina 15 . dacă utilizarea ulterioară. Trebuie să fie parte integrantă din procesul de producţie. Un subprodus poate fi considerat că a încetat să mai fie deşeu. prin care materialele din deşeuri sunt transformate în produse. depozit de deşeuri). Clasificarea proceselor de tratare termică a deşeurilor. fie ca un proces de recuperare. fie în alte scopuri.

ar trebui să se asigure că. Pentru a avea acelaşi concept de „deşeu periculos". Conform Articolului 21. noua directivă îmbunătăţeşte valorificarea şi evaluarea respectării NTUA-Euroconsultants Pagina 16 . gestionarea uleiurilor uzate ar trebui realizată în conformitate cu ordinea priorităţilor din ierarhia deşeurilor şi ar trebui considerate ca preferabile acele opţiuni ce au cel mai bun rezultat global asupra mediului. autorităţile naţionale competente trebuie să inspecteze. fără a provoca neplăceri prin zgomot sau mirosuri şi fără a afecta în mod negativ zonele rurale sau locurile de interes deosebit). Uleiurile uzate trebuie colectate separat.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR legislativ privind biodeşeurile. despre posibile posibilele câştiguri economice. CE a elaborat Cartea verde privind gestionarea biodeşeurilor în UE (COM(2008)811 final). acestea sunt ambalate şi etichetate conform standardelor UE/ internaţionale. precum şi modalităţile de transport al acestor tipuri de deşeuri. sol. atunci când deşeurile periculoase se colectează. în special. transportă şi depozitează. sociale şi de mediu. În plus. şi tratate în conformitate cu Articolul 4 (ierarhia deşeurilor) şi Articolul 13 (fără risc pentru apă. sunt enumerate proprietăţile care fac un deşeu să fie periculos. De asemenea. de asemenea. Colectarea separată a uleiurilor uzate rămâne crucială pentru gestionarea lor adecvată şi pentru prevenirea daunelor aduse mediului în urma eliminării lor necorespunzătoare. De asemenea. în Anexa III. Elaborarea de planuri de gestionare a deşeurilor este impusă de DCD şi Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. necesar ca autorităţile naţionale competente să publice planurile de gestionare a deşeurilor periculoase. SM trebuie să se asigure că deşeurile periculoase sunt înregistrate şi identificate şi că nu se amestecă între ele sau cu alte deşeuri nepericuloase. precum şi despre cele mai eficiente instrumente politice pentru atingerea acestui obiectiv. instalaţiile ce generează şi primesc deşeuri periculoase. De asemenea. pentru progresul ulterior. Este. prezintă spre dezbatere chestiuni cheie şi invită părţile interesate să contribuie cu informaţiile şi punctele lor de vedere. căutând puncte de vedere despre modul de îmbunătăţire al gestionării biodeşeurilor în conformitate cu ierarhia deşeurilor. aer. În comparaţie cu legislaţia anterioară. DCD doreşte să introducă o armonizare a gestionării deşeurilor periculoase în SM. Cartea verde adună informaţii contextuale importante despre politicile actuale privind gestionarea biodeşeurilor şi privind descoperirile recente ale cercetărilor în domeniu. când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. plante sau animale. are ca obiectiv pregătirea unei dezbateri despre nevoia potenţială de politici viitoare de acţiune.

este recomandabilă. Noile cerinţe cheie se referă la programele de prevenire a deşeurilor şi (a) la instalaţiile de recuperare şi la amplasarea lor. plasticul. informaţii. Mai mult chiar. de asemenea. un rol important şi în viitor. Programele de prevenire includ măsuri corespunzătoare pentru promovarea unei reciclări de înaltă calitate. de asemenea.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR obiectivelor şi politicilor UE. definirea obiectivelor ce trebuie atinse în viitor. Evaluarea utilităţii instrumentelor economice adecvate şi a informaţiilor despre campaniile de conştientizare sunt alte aspecte detaliate şi subliniate în noua Directivă. acordurile voluntare. sisteme de management al mediului. Programele vor fixa obiective. elementele obligatorii şi facultative necesare a fi incluse într-un plan de gestionare a deşeurilor sunt definite mult mai detaliat în DCD decât înainte. etichete ecologice. (b) la depozitele necontrolate. de asemenea. DCD stabileşte cerinţe detaliate pentru Planurile de Gestionare a Deşeurilor şi subliniază participarea publicului la luarea deciziei. menţionată în Directiva 1999/31/EC. regionale sau locale privind gestionarea deşeurilor. sticla şi deşeurile din construcţii şi demolări. prin colectarea separată a deşeurilor. (d) la o programare a autorităţilor şi (e) face referinţe la Evaluarea Strategică de Mediu (SEA). instruirile. exprimarea unor strategii corespunzătoare şi identificarea mijloacelor necesare de implementare. Stabilirea unui plan permite cântărirea situaţiei existente. opţiuni suplimentare ce pot fi introduse în Planurile de gestionare a deşeurilor. Planificarea gestiunii deşeurilor este stabilită ca bază a oricărei politici naţionale. Se acordă o atenţie specială fluxurilor specifice de deşeuri. Conformitatea planurilor naţionale de gestionare a deşeurilor cu cerinţele de gestionare a deşeurilor stabilite în Directiva 94/62/EC şi strategia de implementare pentru reducerea deşeurilor biodegradabile depozitate. pentru care se stabilesc termene şi ţinte. Necesitatea de stabilire a unor programe de prevenire a deşeurilor nu mai târziu de sfârşitul anului 2013 este. Acest lucru poate fi realizat printr-o combinaţie de diferite strategii. ca elemente voluntare. ca de pildă hârtia. (c) la o revizuire regulată a Planurilor naţionale de Gestionare a Deşeurilor la fiecare 6 ani. Planificarea gestionării deşeurilor este deja o parte integrantă din legislaţia UE actuală privind deşeurile şi va juca. În special. vor include o descriere a măsurilor de prevenire existente şi vor evalua NTUA-Euroconsultants Pagina 17 . achiziţiile publice şi private sau promovarea reutilizării şi/sau a reparării. metalul. campaniile de conştientizare şi stimulentele. accentuată în DCD. Se menţionează în mod special dezvoltarea de tehnologii curate. Noua DCD subliniază.

plasticul şi sticla din gospodării şi. A abrogat cele două decizii şi a intrat în vigoare din ianuarie 2002. ce includ. prin luarea unor măsuri legislative şi nelegislative. posibil. de pildă acceptarea produselor returnate şi a deşeurilor ce rămân după utilizarea produselor. activitatea Pagina de 18 NTUA-Euroconsultants . Mai mult chiar. SM vor stabili valorile de referinţă corespunzătoare. dezasamblarea şi reciclarea. Această listă serveşte ca o codificare comună a caracteristicilor deşeurilor. încurajarea designului ecologic şi reducerea impactului asupra mediului şi a deşeurilor generate prin produse etc. Noile obiective de reciclare. ca de pildă clasificarea deşeurilor periculoase. 70% (ca greutate) din deşeurile nepericuloase din construcţii şi demolări vor fi reutilizate şi reciclate. transportul deşeurilor. Principiul poluatorul plăteşte este un principiu călăuzitor la nivel european şi internaţional şi. metalul. cer ca toate SM să se pregătească pentru reutilizarea şi reciclarea unui minimum de 50% (ca greutate) din hârtia. din alte surse. printre altele. 4. Totuşi. Decizia 2000/532/EC privind stabilirea listei deşeurilor Decizia 2000/532/EC. Lista Deşeurilor este menită a fi o nomenclatură de referinţă ce oferă o terminologie comună în toată Comunitatea. În plus. care trebuie realizate până în 2020. producătorul de deşeuri şi posesorul deşeurilor trebuie să gestioneze deşeurile într-un mod care garantează un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii omului. de aceea. fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică. fără a compromite libera circulaţie a bunurilor pe piaţa internă. aplicarea REP va lua în calcul. pentru a monitoriza şi a estima evoluţia măsurilor şi pot fixa obiective specifice calitative sau cantitative şi indicatori.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR utilitatea măsurilor. stabileşte o listă comunitară unică de deşeuri. prin introducerea deşeurilor periculoase enumerate în Decizia 94/904/EC ce fixa o listă de deşeuri periculoase în conformitate cu Articolul 1(4) din Directiva Consiliului 91/689/EEC privind deşeurile periculoase şi în Decizia 94/3/EC ce stabilea o listă de deşeuri în conformitate cu Articolul 1(a) din Directiva Consiliului 75/442/EEC privind deşeurile.2. inclusiv repararea. cu acelaşi scop. cu scopul de îmbunătăţire a eficienţei activităţilor de gestionare a deşeurilor. Introducerea Responsabilităţii Extinse a Producătorului (REP) în această directivă este una dintre căile de susţinere a proiectării şi producerii de bunuri ce iau în calcul şi facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe parcursul întregului ciclu de viaţă. REP poate fi stabilită la nivel naţional. amendată prin Deciziile 2001/118/EC.1. 2001/119/EC şi 2001/573/EC. reutilizarea. o gestionare a deşeurilor organizată de către producător şi responsabilitatea financiară pentru aceste activităţi. având o multitudine de scopuri.

Revizuirea are scopul de a simplifica procedura descrisă în Regulamentul din 1993 şi să introducă toate clauzele Convenţiei de la Basel privind controlul transporturilor transfrontaliere de deşeuri periculoase şi al eliminării lor şi din Decizia OCDE C(2001)107/FINAL privind controlul transporturilor transfrontaliere de deşeuri destinate operaţiunilor de valorificare. să se construiască instalaţii de ultimă generaţie de tratare a deşeurilor în diverse localităţi. deciziile referitoare la caracterul reciclabil al deşeurilor sau serveşte ca bază pentru statisticile despre deşeuri. fie că sunt destinate valorificării sau eliminării. deşeurile ar trebui tratate cât mai aproape posibil de sursa generării lor. Regulamentul 1031/2006/EC privind transportul transfrontalier de deşeuri În conformitate cu principiul proximităţii. Când nu există mediului în vecinătate / în ţară instalaţii de tratare care să permită o gestionare a deşeurilor. cât şi între SM şi terţe părţi.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR autorizare. în cazul în care transporturile transfrontaliere de deşeuri nu pot fi realizate conform planului sau dacă livrarea este ilegală. responsabilitatea de acordare a consimţământului poate reveni autorităţilor locale.3. s-ar putea să nu fie eficient. acestea trebuie să fie transferate în altă ţară. Mecanismul central stabilit în Regulament este format din sistemul obligatoriu de notificare prealabilă de către ţara exportatoare şi din autorizarea (acceptarea) autorităţilor competente din statul importator. în funcţie de gradul de periculozitate al deşeurilor. În iulie 2006. Totuşi. pentru toate tipurile de deşeuri. regulamentul interzice amestecul deşeurilor înscrise în documentele de transport cu alte deşeuri şi impune înapoierea lor în statele expeditoare. 4. În funcţie de structura administrativă a statului respectiv. Rigiditatea şi formatul notificărilor şi aprobărilor diferă. În plus. Regulamentul 259/93/EEC privind supravegherea şi controlul transportului de deşeuri reglementează transportul transfrontalier. Regulamentul a fost înlocuit cu Regulamentul 1031/2006/EC. unde există asemenea facilităţi. din punct de vedere economic şi ecologic.1. şi în funcţie de destinaţia lor. NTUA-Euroconsultants Pagina 19 . atât în interiorul Comunităţii Europene.

este necesară stabilirea unei strategii naţionale pentru implementarea reducerii cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate într-un anumit interval de timp. operarea. deşeurile biodegradabile depozitate trebuie reduse la 75% din cantitatea totală de deşeuri biodegradabile produse în 1995. şi recomandă tipuri de deşeuri ce trebuie aduse în depozitele respective. 4. compostare.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 4. Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri stabileşte condiţiile de autorizare pentru activitatea de depozitare şi de cerinţele tehnice pentru proiectarea. ţintele cantitative de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate sunt stabilite astfel: > În 2006.2. şi notificarea Comisiei în legătură cu această strategie. deşeurile biodegradabile depozitate trebuie reduse la 50 % din cantitatea totală de deşeuri biodegradabile produse în 1995. > În 2009. prin reciclare. proiectare şi funcţionarea depozitelor de deşeuri.2. a solului şi aerului. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA OPERAŢIUNILE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Legislaţia referitoare la operaţiunile de gestionare a deşeurilor include reglementări privind depozitarea (1999/31/EC) şi incinerarea (2000/76/EC) deşeurilor. Mai mult chiar.1. NTUA-Euroconsultants Pagina 20 . > În 2016. pentru care există disponibile date standardizate Eurostat. Există. o Directivă ce se ocupă de instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură transportată de nave. Tipurile de depozite de deşeuri sunt clasificate în trei categorii: depozite pentru deşeuri periculoase. pentru care există disponibile date standardizate Eurostat. Mai exact. închiderea şi monitorizarea post-închidere a depozitelor de deşeuri. monitorizarea. Aşa-zisa Directivă IPPC (2008/81/EC) stabileşte standarde pentru autorizaţii acordate instalaţiilor de tratare a deşeurilor. deşeurile biodegradabile depozitate trebuie reduse la 35 % din cantitatea totală de deşeuri biodegradabile produse în 1995. producere de biogaz sau recuperare de materiale / energie. pentru care există disponibile date standardizate Eurostat. pentru a preveni sau a reduce pe cât de mult posibil efectele negative ale depozitelor de deşeuri asupra mediului (poluarea apei de suprafaţă. de asemenea. a apei freatice. deşeuri nepericuloase şi deşeuri inerte. asupra mediului global) şi asupra sănătăţii omului. Prevede diferite cerinţe pentru amplasament.

depozitarea anvelopelor în depozitele de deşeuri este interzisă (din 2003. În acelaşi timp. uleiurile şi solvenţii uzaţi. nămolurile de la staţiile de epurare. De asemenea. Această Directivă nu se aplică doar instalaţiilor folosite pentru incinerarea deşeurilor. sub egida Convenţiei Comisiei Economice a Naţiunilor Unite privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi). se intenţionează ca progresul tehnic făcut referitor la monitorizarea emisiilor din procesul de incinerare să fie introdus în legislaţia existentă şi Comunitatea să-şi respecte angajamentele internaţionale de reducere a poluării.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Măsurile pentru atingerea obiectivelor de scădere a deşeurilor biodegradabile introdusele în primele 15 state membre ale UE includ separarea la sursă. Directiva se bazează pe o abordare integrată: limitele pentru descărcările în apă sunt adăugate la limitele actualizate pentru emisiile în aer.2. Directiva stipulează că toate costurile legate de operarea depozitelor şi de faza ulterioară de închidere şi post-închidere ar trebui incluse în preţul perceput de către operator.2. etc. se cere ca depozitele de deşeuri existente să se conformeze prevederilor directivei în 4 sau 5 ani de la aprobarea ei. ci şi instalaţiilor de „co-incinerare” (instalaţii al căror scop principal NTUA-Euroconsultants Pagina 21 . taxa pentru depozitare. interzicerea depozitării deşeurilor. deşeurile din activităţi medicale. pentru cauciucurile întregi. incluzând deşeurile solide municipale. prin această Directivă. compostarea la domiciliu şi alte măsuri fiscale adresate gospodăriilor şi industriei 4. deşeurilor. Această directivă a fost elaborată pentru a umple golurile existente în directivele anterioare (89/369/EEC şi 89/429/EEC) privind instalaţiile noi şi cele existente de incinerare a deşeurilor municipale şi privind incinerarea deşeurilor periculoase (94/67/EC). Mai mult chiar. pentru cele fărâmiţate). prin această Directivă. din 2006. precum şi depozitarea deşeurilor lichide şi ale deşeurilor clinice infecţioase (din 2001). în special cele referitoare la introducerea unor limite pentru emisiile de dioxine. incinerarea. Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor are scopul de a preveni sau de a limita efectele negative asupra mediului şi riscurile pe care le implică pentru sănătatea omului incinerarea şi co-incinerarea tuturor tipurilor de deşeuri. mercur şi praf rezultate din incinerarea deşeurilor (protocoale semnate în 1998. deşeurile periculoase. anvelopele.

la cele radioactive. apei şi solului şi riscul pe care îl implică asupra sănătăţii omului incinerarea deşeurilor. plută. Există o opoziţie publică uriaşă faţă de incinerarea deşeurilor. pentru a preveni sau a reduce. Reziduurile solide sau cenuşa rezultată din instalaţiile de incinerare a deşeurilor. Directiva stabileşte valorile-limită pentru emisii atmosferice pentru o gamă largă de gaze toxice. conform directivei. pe care au semnat-o toate SM. fluorura de hidrogen. concentrată pe emisiile atmosferice. la cadavre de animale.2. şi ar trebui reciclate atunci când este cazul. la deşeurile din lemn. Directiva 2000/59/EC privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură Directiva are acelaşi scop ca şi Convenţia Marpol 73/78 pentru prevenirea poluării de către nave. dioxidul de sulf. 4. Ca orice proces ce se supune Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC). ce includ metale grele (mercurul. Cu scopul de a preveni impactul asupra mediului al incinerării de deşeuri în UE. Directiva stabileşte reguli stricte pentru condiţiile de funcţionare şi cerinţele tehnice ale instalaţiilor de incinerare a deşeurilor. directiva se concentrează pe operaţiunile navelor în porturile comunitare şi se NTUA-Euroconsultants Pagina 22 . praful. Directiva nu se referă la instalaţiile experimentale de îmbunătăţire a procesului de incinerare şi la cele care tratează mai puţin de 50 de tone de deşeuri anual. care reglementează descărcările de deşeuri de pe nave în mare.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR este de a produce energie sau produse materiale şi care folosesc deşeuri drept combustibil obişnuit sau suplimentar. Nu se referă nici la instalaţiile care tratează doar deşeuri vegetale din agricultură şi silvicultură. Directiva CE a incinerării deşeurilor caută să domolească unele dintre temerile referitoare la incinerarea deşeurilor. dioxinele şi furanii. stabilind limite stricte pentru emisii. din industria de procesare a alimentelor sau din cea de producţie a hârtiei. la deşeurile rezultate din exploatarea petrolului şi gazelor şi incinerate la bordul unor instalaţii aflate în larg. aceste deşeuri fiind tratate termic cu scopul de a fi eliminate). ar trebui minimizate cantitativ şi ca periculozitate. incineratorul necesită o autorizaţie integrată emisă şi monitorizată de agenţiile de mediu sau de autorităţile competente din SM. monoxidul de carbon. cadmiul. Totuşi. poluarea aerului. clorura de hidrogen. cromul şi plumbul).3. spre deosebire de Convenţie. pe cât posibil. oxizii de azot şi compuşii organici volatili.

Căpitanii navelor (cu excepţia vaselor de pescuit şi a celor de agrement autorizate să transporte mai puţin de 12 pasageri) ce solicită acostarea într-un port comunitar trebuie să transmită anumite informaţii. la alegerea celor care vor fi inspectate se vor avea în vedere. Toate navele ce se opresc într-un port al SM vor suporta o parte semnificativă din costuri (Comisia specifică un procent de minimum 30%). navele care nu au respectat cerinţele de notificare şi pe cele suspectate că nu şi-au descărcat deşeurile. dintr-un element variabil. următorul port în care va opri este alertat. fără a descărca deşeurile şi fără a beneficia de o scutire. • Toate porturile din SM. financiare şi practice ale diferiţilor operatori implicaţi în livrarea deşeurilor şi reziduurilor în porturi. încât utilizarea lor să nu provoace întârzieri anormale. în funcţie de cantitatea şi tipul de deşeuri descărcate efectiv. Porturile trebuie să stabilească sisteme de recuperare a costurilor pentru a încuraja descărcarea deşeurilor la mal şi a descuraja aruncarea lor în larg. fix şi. Vasele care nu-şi livrează deşeurile şi nu prezintă motive valabile pentru o scutire nu pot pleca din port până ce această descărcare nu a avut loc. în principal. Navele pot fi inspectate. Un plan de recepţie şi manevrare a deşeurilor trebuie întocmit pentru fiecare port. Aceste planuri trebuie verificate şi evaluate de către SM şi aprobate de acesta la un interval de minimum trei ani. Directiva are în vedere: • Toate navele. Dacă nu sunt scutite. Nava nu va fi NTUA-Euroconsultants Pagina 23 . Cum nu pot fi verificate toate navele. fie că acestea folosesc instalaţiile. toate navele trebuie să livreze deşeurile generate pe nave înainte de plecarea dintr-un port comunitar. SM trebuie să se asigure că sunt puse la dispoziţii instalaţii portuare de colectare care răspund nevoilor navelor. ajunse într-un port al unui SM. Aceste sisteme de recuperare a costurilor sunt compuse dintr-un element incorporat. cu excepţia navelor de război şi a vaselor aparţinând sau operate de un stat pentru scopuri guvernamentale necomerciale.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR referă în detaliu la responsabilităţile legale. posibil. indiferent de pavilion. exceptând cazul în care căpitanul poate dovedi ca vasul său are capacitate de depozitare corespunzătoare. în special data şi ultimul port în care au fost lăsate deşeurile generate de navă şi cantitatea de deşeuri rămase la bord. Când se dovedeşte că o navă care nu a beneficiat de o scutire a plecat în larg. fie că nu o fac. Aceste instalaţii trebuie dimensionate în funcţie de mărimea portului şi de categoriile de nave ce opresc acolo. inclusiv vasele de pescuit şi de agrement.

LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR autorizată să îşi încarce sau să îşi descarce marfa. Valorile-limită ale emisiilor incluse în autorizaţii ar trebui să se baze pe cele mai bune tehnici disponibile. nu este necesar să se mai obţină alta. un raport de evaluare privind funcţionarea sistemului. În special. navele care au fost pe nedrept întârziate din cauza caracterului inadecvat al instalaţiilor de recepţie. 4. de asemenea. care a înlocuit Directiva 96/61/EC. NTUA-Euroconsultants Pagina 24 . Acest lucru înseamnă că toate aceste instalaţii trebuie să primească autorizaţii de funcţionare din partea autorităţilor competente din ţară. iar ele însele respectă cerinţele impuse.4. SM trebuie să trimită Comisiei un raport despre starea implementării directivei. Ca o cale de facilitare a schimbului de informaţii. cerinţele tehnice privind depozitele de deşeuri sunt stabilite de către Consiliu şi. pe baza căruia Comisia trebuie să depună. după cum se stipulează în Articolul 16 din Directivă. Totuşi. spunând că odată ce s-a obţinut autorizaţia conform Directivei IPPC. la Parlament şi la Consiliu. nici să primească pasageri. Noua directivă cadru este menită să eficientizeze procesul. aceste instalaţii (cel puţin în unele SM) trebuie să obţină autorizaţii atât conform Directivei IPPC. În prezent. La fiecare trei ani. sunt standardizate în toată UE. trebuie să primească o compensaţie. Directiva lasă şi ceva loc pentru ajustarea conţinutului autorizaţiilor în conformitate cu condiţiile locale. astfel. cât şi conform Directivelor privind incinerarea şi depozitarea deşeurilor. fără să treacă printr-o inspecţie detaliată. Documentele de referinţă asupra celor mai bune Tehnici Disponibile (BREF) au fost elaborate pentru a furniza un ghid pentru condiţiile de autorizare. Directiva 2008/1/EC privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării (IPPC) Unele instalaţii de tratare a deşeurilor sunt reglementate.2. în conformitate cu Directiva 95/21/EC şi amendamentele sale. de Directiva IPPC 2008/1/EC. Directiva oferă o serie de măsuri suplimentare. În acelaşi timp.

2. şi anume. pentru păscutul animalelor sau pentru cultivarea de nutreţ.1. supuse limitării.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 4. există directive ce se ocupă de fluxurile de deşeuri ce constau în produse specifice postconsum sau în materiale / substanţe folosite în aceste produse.3. Controlul acumulării de metale grele în sol se realizează prin stabilirea cantităţilor maxime de nămol ce poate fi folosit anual şi verificându-se dacă nivelul de metale grele din nămol nu este depăşit. precum şi a materialelor restricţionate. de asemenea.3. de cadmiu. este de a armoniza NTUA-Euroconsultants Pagina 25 . În plus. dar cu un mai mare control al impactului asupra mediului. 4. zinc. Directiva stipulează că utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură nu trebuie să afecteze calitatea solului şi a produselor agricole. O cerinţă-cheie pentru utilizarea nămolurilor din staţiile de epurare în agricultură este ca trebuie să treacă o anumită perioadă de timp înainte ca terenul respectiv să fie folosit pentru cultivarea de culturi ce pot fi mâncate crude. ulterior. SM din CE trebuie să păstreze înregistrări despre cantităţile. Folosirea nămolurilor de la staţiile de epurare în cazul recoltelor de fructe şi legume în timpul sezonului de cultivare este interzisă. trebuie să treacă o anumită perioadă de timp între împrăştierea nămolurilor pe pământ şi folosirea acestuia ca loc de păşunat şi. compoziţia şi proprietăţile nămolului şi detalii despre locurile unde a fost împrăştiat. Caracteristicile comune ale acestor directive includ cerinţele pentru separarea la sursă. Acestea includ. crom. Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje Obiectivul Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje. reciclarea şi tratarea corespunzătoare din punct de vedere al impactului asupra mediului a deşeurilor rămase. 4. pentru a limita concentraţiile de anumite metale grele. mercur. de asemenea. cerinţele referitoare la informarea consumatorilor. În plus. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI Pe lângă legislaţia referitoare la deşeuri în general. amendată prin Directivele 2004/12/EC şi 2005/20/EC.3. Directiva 86/278/EEC privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură Reglementările referitoare la utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură sunt dezvoltate în Directiva 86/278/EEC şi caută să promoveze utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare pe terenuri. Nivelurile de azot sunt. cupru şi plumb. nichel. Există o cerinţă de testare a nămolului şi a solului.

Mai mult chiar. iar 60% trebuie să fie ori reciclate. prin amendamentele din 2004. Directiva. Prevederi specifice privind gestionarea deşeurilor de ambalaje ar trebui incluse în planul naţional de gestionare a deşeurilor. mercur şi crom hexavalent din ambalaje. din totalul deşeurilor de ambalaje trebuie să fie reciclate. subliniază datoria SM de a lua măsuri preventive. reciclarea şi recuperarea. ca greutate. reciclarea şi recuperarea de ambalaje şi deşeuri din ambalaje. Directiva impune SM să fixeze sisteme corespunzătoare de colectare. refolosire şi reciclare. 3) semnificaţia marcajelor şi 4) conţinutul planurilor de gestionare a deşeurilor referitoare la deşeurile de ambalaje. precum şi reutilizarea. Ambalajele puse pe piaţă trebuie să respecte aceste cerinţe şi detaliile sunt definite după cum urmează. pentru sticlă. ce au scăzut treptat. 60% pentru hârtie şi carton. directiva stabileşte nivelurile maxime ale concentraţiilor de plumb.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR măsurile naţionale referitoare la gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje. Consumatorii trebuie să fie informaţi despre 1) sistemul de colectare şi recuperare. NTUA-Euroconsultants Pagina 26 . Referitor la restricţionarea materialelor. În plus. Directiva stabileşte principiul poluatorul plăteşte referitor la finanţarea recuperării şi reciclării deşeurilor de ambalaje. reciclabilă şi recuperabilă a ambalajelor. ori incinerate cu recuperarea energiei. impus prin directiva cadru. cadmiu. 2) rolurile lor la reutilizarea. 50%. Ambalajele trebuie să poarte marcajele corespunzătoare care să faciliteze separarea la sursă. trebuie să se respecte şi obiectivele de reciclare a materialelor specifice. Directiva aderă la ierarhia deşeurilor şi are scopul de a reduce eliminarea finală a deşeurilor din ambalaje şi este considerată ca având importanţă vitală pentru alegerea schemelor corespunzătoare de gestionare a deşeurilor. Anexa II la Directivă stabileşte cerinţe esenţiale privind compoziţia şi natura reutilizabilă. Poluatorul este considerat a fi producătorul de ambalaje şi produse ambalaje. Până la 31 decembrie 2008. pentru a oferi un nivel ridicat de protecţie a mediului şi pentru a asigura funcţionarea pieţei interne. 22. 60%. 50% pentru metale.5% pentru plastic şi 15% pentru lemn (cum sunt cutiile şi paleţii). ca greutate. Directiva 94/62/EC fixează obiectivele de recuperare şi reciclare pentru deşeurile de ambalaje. şi nu consumatorul.

reciclarea şi alte forme de recuperare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Directiva cere SM să stabilească sisteme de colectare. aşadar. Directiva a fost amendată prin Directiva 2008/33/EC. reciclarea şi recuperarea echipamentelor. Directiva 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz Directiva vehiculelor scoase din uz (VSU) a fost introdusă cu scopul de a minimiza impactul vehiculelor ajunse la finalul ciclului de viaţă asupra mediului. Mai mult chiar. care trebuie să reprezinte 80%. în principal. 4. subliniată în a doua Directivă. prin incinerare cu recuperarea energiei. în special. are scopul de a îmbunătăţi performanţele de mediu ale tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor şi.3. mai există Directiva 2002/95/EC privind restricţionarea folosirii anumitor substanţe periculoase (ROHS) în echipamentele electrice şi electronice. ca greutate. cerute în prima Directivă. împreună cu o reciclare şi reutilizare crescută a deşeurilor.3. nivelurile crescute de reciclare vor conduce la o economisire semnificativă a resurselor naturale. utilizarea intensivă a resurselor naturale. până în 2006. Comisia face distincţia în Directivă între obiectivele de reutilizare şi reciclare. ca greutate. obiective stricte pentru recuperarea resturilor de vehicule (autoturisme şi camionete). din greutatea medie a maşinii. Directiva VSU a stabilit. care se obţine. aşadar. Directiva cere SM ale UE să refolosească şi să recupereze 85%. ale operatorilor direct implicaţi în procesarea vehiculelor scoase din uz. din obiectivul pentru 2015. ca un NTUA-Euroconsultants Pagina 27 .LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 4.4. nivelul crescând la 95% până în 2015.3. unde consumatorul va putea să predea echipamentul fără nicio cheltuială. cum ar fi metalele grele şi agenţii bromuraţi de ignifugare. Abordarea UE referitoare la problema deşeurilor de vehicule este de minimizare a deşeurilor prin utilizarea redusă de materii prime ale maşinii şi printr-un design îmbunătăţit al produsului. Directiva impune. Pe lângă această directivă. Producţia de echipamente electrice şi electronice necesită. din obiectivul pentru 2006 şi 85%. Procentajul rămas este un obiectiv de recuperare. de asemenea. ca greutate. Directivele 2002/96/EC şi 2002/95/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice Directiva DEEE 2002/96/EC are obiectivul de a promova reutilizarea. prin restricţionarea folosirii unor anumite metale grele la fabricarea vehiculelor noi. Restricţionarea folosirii anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice. va îmbunătăţi reutilizarea. colectarea separată a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. În consecinţă.

cele mai bune metode de recuperare şi eliminare. de volum. inclusiv cele incorporate în echipamente. extinderea interzicerii marketingului. În conformitate cu principiul poluatorul plăteşte. cadmiu. cum ar fi lichidele. bifenili policloruraţi şi difenileteri polibromuraţi se găsesc în prezent în deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Directiva ROHS asigură reducerea anumitor substanţe periculoase folosite în producerea de echipamente. Directiva 2006/66/EC privind bateriile şi acumulatorii Directiva 2006/66/EC. recuperarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva 2006 interzice punerea pe piaţă a bateriilor portabile sau a acumulatorilor. deoarece aceasta din urmă nu a reuşit să controleze corespunzător riscurile pe care le implicau bateriile în fluxul de deşeuri şi să creeze un cadru omogen pentru colectarea şi reciclarea bateriilor. mercur. de asemenea. Referitor la prevenire. Domeniul de aplicare al noii directive se extinde la toate tipurile de baterii şi acumulatori. sunt îndepărtate. stabilirea unor obiective de colectare şi furnizarea de informaţii îmbunătăţite consumatorilor. materialele din compoziţie sau de domeniul de utilizare.3. în eventualitatea în care se defectează şi devin deşeuri. Nivele semnificative de plumb.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR flux separat de deşeuri. condensatoarele cu PCB-bifenili policloruraţi. componentele ce conţin mercur. unde orice componente şi materiale potenţial periculoase. producătorilor de echipamente li se cere să organizeze şi să finanţeze tratarea. fără a trece printr-un proces de tratare şi reciclare. În plus. tuburile fluorescente catodice. cu puţine excepţii.5.02% din greutate. 4. noua directivă a păstrat restricţiile de utilizare a mercurului aşa cum erau în cea existentă. greutate. restricţionarea depozitării în depozite de deşeuri municipale şi în incinerării. NTUA-Euroconsultants Pagina 28 . tratarea şi reciclarea deşeurilor de baterii şi acumulatori. crom hexavalent. pentru a le asigura un ciclu de viaţă cât mai lung şi. ce a intrat în vigoare la 26 septembrie 2006. azbestul. introducerea conceptului de „Responsabilitate Extinsă a Producătorului” privind colectarea. bateriile. Directiva 2006 interzice. ecranele cu cristale lichide etc. depozitarea sau incinerarea bateriilor sau a acumulatorilor industriali sau de automobile. indiferent de forma lor. Principalele modificări se referă la domeniul de aplicare. ce conţin cadmiu mai mult de 0. Deşeurile colectate trebuie transferate la o instalaţie de tratare autorizată. Susţinerea principiului poluatorul plăteşte sau a responsabilităţii producătorului dă fabricantului stimulentul de a dezvolta noi abordări de proiectare şi executare a produselor sale. Diferitele componente vor fi depozitate separat în diferite containere. a înlocuit în întregime Directiva 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii.

4. În conformitate cu Regulamentul EC 1774/2002. 80% din cantitatea totală de baterii uzate portabile nichel-cadmiu şi de acumulatori trebuie colectate. Directiva cere distribuitorilor să ia înapoi bateriile şi acumulatorii uzaţi atunci când furnizează unii noi. Obiectivele de colectare pentru toate bateriile portabile şi acumulatorii uzaţi sunt stabilite.3.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Referitor la colectarea de baterii portabile. Directiva oferă SM posibilitatea de a-i scuti pe micii producători de la finanţarea colectării. Regulamentul (EC) nr. abrogând Regulamentul (EC) nr. în mod special. pentru a proteja securitatea hranei şi a lanţului alimentar. pe an. şi a acumulatorilor folosiţi la vehicule private. Subprodusele animale sunt produse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman. De asemenea. cu excepţia situaţiilor în care evaluările arată că schemele alternative existente sunt cel puţin la fel de eficiente în atingerea obiectivelor de mediu ale Directivei. 1069/2009 a intrat în vigoare în decembrie 2009.6. la 160 g pe persoană. respectiv. Dacă aceste condiţii sunt respectate. decizia alegerii instituţiei care ar trebui să se ocupe de colectarea bateriilor şi acumulatorilor portabili este lăsată în mâinile SM. în medie. ne-comerciale. pentru a preveni şi a minimiza riscurile pentru sănătatea omului şi sănătatea animalelor cauzate de aceste produse şi. Regulamentul stabileşte reguli de sănătate publică şi sănătatea animalelor pentru subprodusele de origine animală şi produsele derivate. 1774/2002 (Regulamentul subproduselor animale) şi introducând amendamentele sale. Subprodusele de origine animală de categoria 1 (periculoase pentru sănătate) şi de categoria 2 (nepotrivite pentru consumul uman) nu trebuie puse pe piaţă ca hrană. tratării şi reciclării. Mai mult chiar. în vreme ce materialele din categoria 3 (care respectă anumite reguli referitoare la posibila utilizare pentru consumul uman) pot fi folosite în anumite NTUA-Euroconsultants Pagina 29 . corespunzând gradului de risc implicat. subprodusele de origine animală sunt clasificate în trei categorii. 1069/2009 ce stabileşte norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate ce nu sunt destinate consumului uman Regulamentul (EC) nr. cu condiţia ca această scutire să nu împiedice funcţionarea corespunzătoare a schemelor de colectare şi reciclare. 10 ani după intrarea în vigoare a Directivei). până pe 26 septembrie 2012 şi 2) 45% până pe 26 septembrie 2016 (6 şi. Referitor la responsabilităţile financiare. Directiva stabileşte ca obiective nişte norme minime de colectare de 1) 25%. impune acceptarea gratuită a bateriilor portabile şi a acumulatorilor şi bateriilor de maşini. în puncte de colectare accesibile.

legislaţia privind igiena alimentară şi îndepărtarea deşeurilor) este îmbunătăţită.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR alimente. NTUA-Euroconsultants Pagina 30 . Mai exact. mai ales a porcilor. De asemenea. mai mult chiar. Noul Regulament are scopul de a introduce reguli corespunzătoare riscului şi de a clarifica regulamentele privind subprodusele animale. cu resturi de la catering. este interzisă. prin acest Regulament. precum şi interacţiunea lor cu alte legi ale UE. clarificându-se când se aplică legislaţia corespunzătoare. hrănirea animalelor de fermă. Subprodusele animale ce sunt nepotrivite pentru consumul uman sunt excluse din lanţul de hrănire al animalelor de fermă. se prevede ca doar materialele provenite de la animale ce au trecut printr-o inspecţie veterinară să intre în lanţul alimentar al animalelor de fermă şi. pentru a întări trasabilitatea. introduce: • conceptul de „punct final” în producţia de subproduse animale. • coerenţa dintre Regulamentul privind subprodusele de origine animală şi restul legislaţiei UE (de pildă. Interdicţia reciclării intra-specii este introdusă pentru ca materialul derivat din animale să nu fie dat ca hrană animalelor din specia din care este derivat. deoarece au fost eliminate unele riscuri potenţiale • este clarificată distincţia între produse alimentare şi subproduse de origine animală • este introdusă o obligaţie de înregistrare pentru operatorii care transportă subproduse de origine animală. după care produsele procesate nu mai sunt supuse Regulamentului subproduselor animale.

în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate ca urmare a depozitării deşeurilor să se faciliteze colectarea separată şi tratarea corespunzătoare a deşeurilor biodegradabile. metal. Pentru a realiza obiectivele acestei Directive şi a evolua spre o societate europeană a reciclării cu un nivel ridicat al eficienţei resurselor. ecologic şi economic. din alte surse. În plus. pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor cum ar fi. Este important. DCD ar trebui să ajute UE să ajungă mai aproape de o „societate a reciclării”. punându-se accentul pe nivele ridicate de reutilizare şi reciclare ce necesită o colectare separată pentru a putea fi atinse. conform Articolului 10(2). dacă aceste fluxuri de deşeuri sunt asemănătoare deşeurilor din gospodării. OBIECTIVELE LEGISLAŢIEI DE MEDIU ŞI SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Rolul selecţiei de scenarii alternative de gestionare a deşeurilor este crucial pentru a putea respecta cadrul legislativ de mediu existent în CE. înainte de a trece prin operaţiuni de recuperare ce duc la cel mai bun rezultat general pentru mediu. posibil. colectarea separată va trebui să fie realizată pentru cel puţin următoarele fracţii: hârtie. până în anul 2015. va creşte cu un minimum general de 50%. hârtia. plastic şi sticlă. Aşadar. precum şi pe ţintele cantitative pentru devierea deşeurilor de la depozitare. plasticul şi sticla din gospodării şi. bazate pe obiectivele şi ţintele stabilite în legislaţia de mediu. dacă este posibil din punct de vedere tehnic. În special. cel puţin. colectarea şi reciclarea fluxurilor de deşeuri prioritare. Mai exact. SM vor lua măsurile necesare menite să atingă următoarele ţinte: (a) până în 2020. al Şaselea Program Comunitar de Acţiune pentru Mediu impune măsuri menite să asigure separarea la sursă. În conformitate cu acest obiectiv şi ca un mijloc de a facilita sau de a le îmbunătăţi potenţialul de recuperare. căutând să evite generarea de deşeuri şi să folosească deşeurile ca o resursă. pentru a produce un compost sigur pentru mediu şi alte materiale ce au la bază deşeuri biodegradabile. metalele. trebuie trasate linii directoare pentru formularea unor scenarii adecvate de gestionare a deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislative. deşeurile ar trebui colectate separat.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 5. NTUA-Euroconsultants Pagina 31 . ca greutate.

Statele Membre vor lua măsuri corespunzătoare.60 pentru instalaţii funcţionale şi autorizate în conformitate cu legislaţia comunitară aplicabilă înainte de 1 ianuarie 2009. inclusiv pentru operaţiunile de rambleiere (umplere) folosind deşeuri în locul altor materiale. calculată folosind valoarea calorifică netă a deşeurilor (GJ/an) Ei .LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR (b) până în 2020. ca înmulţită cu 1. pentru deşeurile nepericuloase din construcţii şi demolări. Se calculează cu energia sub formă de electricitate ca înmulţită cu 2. (b) tratarea biodeşeurilor într-un mod care să asigure un nivel ridicat de protecţie a mediului. reciclare şi recuperarea altor materiale. (c) utilizarea materialelor sigure pentru mediu.coeficient folosit pentru a lua în calcul pierderile de energie NTUA-Euroconsultants Pagina 32 . ca procesul de recuperare să se realizeze la un nivel înalt de eficienţă energetică.97 × (Ew + Ef)) Unde: Ep înseamnă energia anuală produsă sub formă de căldură sau electricitate. produse din biodeşeuri.(Ef + Ei))/(0.energia anuală conţinută în deşeurile tratate. pregătirea pentru reutilizare.energia anuală importată. şi căldură. Ef .97 .1 (GJ/an). va creşte la un minimum de 70% din greutate.energia anuală intrată în sistem din combustibili ce contribuie la producţia de abur (GJ/an) Ew . excluzând Ew şi Ef (GJ/an) 0. în conformitate cu Articolele 4 şi 13. Sunt considerate instalaţii de valorificare acele instalaţii de incinerare dedicate procesării deşeurilor solide municipale doar atunci când eficienţa lor energetică este egală sau mai mare decât: — 0. când este eficientă incinerarea deşeurilor solide municipale şi când poate fi considerată o operaţiune de valorificare. Va fi o condiţie impusă în autorizaţia pentru orice instalaţie de incinerare sau co-incinerare cu recuperarea energiei. folosind următoarea formulă: Eficienţă energetică = (Ep . — 0. de asemenea. concentrându-se pe tratarea lor prin compostare şi digestie anaerobă.65 pentru instalaţii autorizate după 31 decembrie 2008.6. Această Directivă a clarificat. pentru a încuraja: (a) colectarea separată a biodeşeurilor. produsă în scop comercial. excluzând materialele geologice naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deşeurilor.

restul deşeurilor → Depozitare) 2. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte) → Tratare mecano biologică): Sortare mecanică (recuperarea sticlei. a metalelor feroase şi neferoase) şi restul deşeurilor → Depozitare) 4. hârtiei – plasticului. a metalelor feroase şi neferoase) şi în alt container. a metalelor feroase şi neferoase) şi în alt container. a hârtiei . iar reziduuri → Depozitare) 3.plasticului la utilizatorii finali). Această formulă se va aplica în conformitate cu BAT-ul (Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile) pentru incinerarea deşeurilor. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte) → Sortare mecanică (recuperarea sticlei. Fără îndoială. Mai mult chiar. Tratare biologică: fracţia biodegradabilă → Compostare şi reziduuri → Depozitare) 5. Scenariile menţionate mai jos nu respectă cerinţele CE pentru colectarea separată a materialelor ţintă de deşeuri de ambalaje. Scenariu/Schemă: (Colectarea într-un singur container a materialelor reciclabile) → IRM (recuperarea sticlei. hârtiei-plasticului. hârtiei – plasticului. nu pot atinge ţintele ridicate de reciclare şi nici nu încurajează o colectare separată a biodeşeurilor. cele biodegradabile → Compostare. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte) → Tratare mecanobiologică): Sortare mecanică (recuperarea sticlei. schema iniţială de colectare a deşeurilor şi de depozitare a lor este considerată ca fiind total necorespunzătoare. Aceste scenarii includ: 1. alte scenarii convenţionale de gestionare a deşeurilor care au fost folosite pe scară largă nu mai sunt considerate suficiente şi nici potrivite. a hârtiei – plasticului (materiale combustibile → Tratare termică). a metalelor feroase şi neferoase.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR asociate cenuşii de vatră şi radiaţiilor. Scenariu/Schemă: (Colectarea într-un singur container a materialelor reciclabile) → Instalaţie de recuperare a materialelor – IRM (recuperarea sticlei. Sub nicio formă nu se sugerează o asemenea opţiune. Tratare biologică: fracţia biodegradabilă → Compostare şi reziduuri → Depozitare) NTUA-Euroconsultants Pagina 33 . a metalelor feroase şi neferoase.

plasticului (materialele combustibile → utilizatorii finali)). a metalelor feroase şi neferoase. a hârtiei – plasticului (materiale combustibile → Tratare termică). deşeurile rămase metalelor (reziduale) → Incinerare) NTUA-Euroconsultants Pagina 34 . Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte) → Incinerarea masei de deşeuri cu recuperarea energiei 13. a metalelor feroase şi neferoase. Sortare mecanică: (recuperarea metalelor feroase şi neferoase). Combustibil Solid Recuperat (CSR) → Tratare termică) 12. Sortare mecanică: (recuperarea metalelor feroase şi neferoase). Tratare biologică: fracţia biodegradabilă → Combinaţie de Digestie anaerobă şi Compostare cu deşeuri verzi. a metalelor feroase şi neferoase. Tratare biologică: fracţia biodegradabilă → Digestie anaerobă şi reziduuri → Depozitare) 7. Scenariu/Schemă: (recuperarea (Colectarea deşeurilor mixte → Sortare mecanică feroase şi neferoase). Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte) → Tratare mecano biologică): Sortare mecanică (recuperarea sticlei.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 6. Tratare biologică: fracţia biodegradabilă → Digestie anaerobă şi reziduuri → Depozitare) 8. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte → Uscare biologică. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte) → Tratare mecano biologică): Sortare mecanică (recuperarea sticlei. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte → Tratare mecano biologică): Sortare mecanică (recuperarea sticlei. Tratare biologică: fracţia biodegradabilă → Combinaţie de Digestie anaerobă şi Compostare cu deşeuri verzi. a hârtiei . a metalelor feroase şi neferoase. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte → Tratare mecano biologică): Sortare mecanică (recuperarea sticlei. a hârtiei – plasticului (materiale combustibile → Tratare termică). iar reziduuri → Depozitare) 10. a hârtiei . iar reziduuri → Depozitare) 9.plasticului → la utilizatorii finali). Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte → Uscare biologică. Combustibil Solid Recuperat (CSR) → la utilizatorii finali 11.

Scenariile de gestionare a deşeurilor menţionate anterior au fost considerate utile cu ceva timp în urmă. Fluff-ul poate fi utilizat cu succes pentru a îmbunătăţi fertilitatea terenurilor neroditoare şi se experimentează cu utilizarea sa ca materie primă pentru lemn compozit extrudat. ca aspect.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 14. deşi conţine de asemenea sticla şi plastic. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte → Sortare mecanică (recuperarea metalelor feroase şi neferoase). Scenariu/Schemă: (Fermentaţie alcoolică) Fermentaţia alcoolică este un proces biologic prin care materialele organice sunt transformate de microorganisme în compuşi organici mai simpli cu o greutate moleculară scăzută. la o presiune mare. NTUA-Euroconsultants Pagina 35 . uşor şi uscat. măcinate atât de fin. 17. Metalele neferoase sunt îndepărtate după ce deşeurile sunt scoase din autoclavă. Procesarea prealabilă ar implica îndepărtarea materialelor prea voluminoase sau nepotrivite pentru tocător (shredder). dar şi alte materiale anorganice care nu au fost eliminate de separatoarele de metale feroase şi neferoase. pentru o durată de timp suficientă pentru a ucide toate bacteriile şi agenţii patogeni ce s-ar putea găsi în deşeuri. încât nu sunt detectabile la o inspecţie vizuală în produsul final. după cum sugerează şi numele. dar acum. deşeurile rămase (reziduale) → Piroliză) 15. Mai exact. Autoclava supune deşeurile la temperaturi mari. după o procesare prealabilă minimă. Acest proces este mult diferit de celelalte care sunt descrise mai sus şi implică mai mulţi paşi. Scenariu/Schemă: (Colectarea deşeurilor mixte → Sortare mecanică (recuperarea metalelor feroase şi neferoase). sunt considerate inadecvate pentru perioada de după 2015. deşeurile sunt mărunţite şi metalele feroase sunt îndepărtate cu ajutorul magneţilor. datorită intrării în vigoare a DCD. Fluff-ul este relativ omogen şi are un conţinut organic ridicat. Aceste materiale sunt. Scenariu/Schemă: (autoclavă/procesare mecanică) Această schemă se referă la o tehnologie relativ nouă. Aceste deşeuri parţial procesate sunt apoi introduse într-o autoclavă pentru a ucide toţi agenţii patogeni. deşeurile rămase (reziduale) → Gazeificare) 16. este un material pufos. iar fluxul de deşeuri trece printr-un mărunţitor pentru a scoate un produs final (numit „fluff”) care. ce se aflau în fluxul iniţial de deşeuri.

ceea ce va presupune schimbări majore în domeniul gestionării deşeurilor. LINII DIRECTOARE Bazându-se pe restricţiile legislative şi tehnice. pentru gestionarea deşeurilor solide municipale este evidentă. o serie de astfel de scenarii integrate indicative sunt descrise şi discutate în continuare. liniile directoare care au fost folosite pentru formularea scenariilor alternative de sunt următoarele: • gestionare a deşeurilor Toate scenariile trebuie să includă separarea biodeşeurilor la sursă Pagina 36 NTUA-Euroconsultants . mai ales din statele membre UE din regiunea Balcanilor. dar acest lucru va trebui realizat până în decembrie 2010. LINII DIRECTOARE ŞI METODOLOGIE 6. Din cauza faptului că majoritatea schemelor existente de gestionare a deşeurilor. Ideea principală pentru stabilirea acestor scenarii alternative este de a asigura simultan: • Includerea unor scheme de colectare separată pentru cel puţin patru tipuri de materiale (hârtie. pentru perioada de după 2015 • Atingerea unui obiectiv înalt de reutilizare şi reciclare pentru deşeurile solide municipale (50%) • Realizarea ţintelor cantitative descrise în Directiva privind depozitarea deşeurilor. sunt caracterizate ca insuficiente. metal.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 6. nevoia formării unor scenarii noi. referitoare la reducerea cantităţilor de deşeuri organice biodegradabile ce ajung la depozitare • Atingerea ţintelor cantitative descrise în Directiva privind ambalajele. 6. INTRODUCERE Este adevărat că noua DCD a introdus standarde noi în domeniul gestiunii deşeurilor municipale solide şi. plastic. referitoare la reciclarea deşeurilor de ambalaje.1. sticlă). actualizate.2. planurile naţionale şi procedura SEA pentru gestionarea deşeurilor solide trebuie revizuite corespunzător. de aceea. În acest cadru. Cadrul legislativ în multe ţări UE nu a fost încă armonizat cu DCD. după cum se cere în DCD.

Determinarea compoziţiei deşeurilor 3. NTUA-Euroconsultants Pagina 37 .LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR • Toate scenariile trebuie să includă separarea l a sursă a plasticului.3. • • fi de 60% • • 6. Depozitarea sau incinerarea (dacă este suficientă cantitatea) a reziduurilor. metalului şi sticlei Rata totală de reciclare va fi de 50% Rata totală de deviere a deşeurilor biodegradabile de la depozitare va Toate scenariile vor respecta obi ectivele din Directiva privind ambalajele şi cea privind depozitarea Doar biodeşeurile colectate prin separarea la sursă vor fi luate în calcul pentru obiectivele de reciclare. metal) 4. producţia de CDD) Uscare biologică Incinerare 6. recuperarea reciclabilelor. metodologia pentru formularea scenariilor va fi următoarea: 1. Tratarea deşeurilor rămase prin una dintre următoarele opţiuni principale: • • • TMB (cu compostare sau secţiune anaerobă. Separarea obligatorie la sursă a biodeşeurilor şi tratarea într-o instalaţie de tratare biologică (compostare sau digestie anaerobă) 5. sticlă. Determinarea cantităţilor prin datele despre populaţie şi datele despre generarea deşeurilor solide municipale 2. hârtie. hârtiei. Separarea obligatorie la sursă şi recuperarea materialelor într-o instalaţie de recuperare a materialelor (plastic. METODOLOGIE PENTRU FORMULAREA SCENARIILOR DE TRATARE A DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE Bazată pe liniile directoare descrise în sub-capitolul anterior.

a metalelor feroase şi neferoase. a biodeşeurilor şi a deşeurilor reziduale. colectate separat şi trimise la compostare. Compostul este trecut printr-un proces de cernere pentru a îndepărta orice rest de sticlă şi alte impurităţi nedorite. deşeurile sunt întoarse şi aerate pentru a ajuta procesul de degradare. înainte de a fi emise în atmosferă. deşeurile reziduale vor fi tratate într-o instalaţie TMB. Gazele rezultate din procesul de compostare sunt canalizate spre un filtru biologic.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 7. Procesul va genera reziduuri ce nu se vor lua în calcul drept contribuţie la reciclare în procesul IRM-ului. NTUA-Euroconsultants Pagina 38 . a hârtiei şi a plasticului.1. Separarea va avea loc la sursă. Materialele reciclabile sunt colectate la un loc. Reziduurile sunt trimise la depozit. de asemenea. principalele scenarii sunt analizate în detaliu în următoarele sub-capitole. În timpul compostării. pentru a produce un material stabilizat biologic. Ultimul stadiu al acestei scheme se referă la depozitarea în depozitele de deşeuri municipale a reziduurilor generate în timpul proceselor TMB. făcând ca diferite fluxuri de deşeuri să fie tratate prin metode alternative. plastic şi metale). iar particulele subdimensionate formează produsul „compost”. iar părţi din materiile organice vor fi separate şi trimise la compostat. PRIMUL SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE Faza iniţială a primei scheme integrate alternative include separarea la sursă a materialelor reciclabile (hârtie. SCENARII DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Urmând liniile directoare şi metodologia menţionată anterior. 7. sticlă. Biodeşeurile sunt. Fracţia biodegradabilă separată prin partea de tratare mecanică a TMB nu mai poate fi considerată ca biodeşeu şi nu va fi luată în calcul pentru obiectivele de reciclare. ca flux de deşeuri separat. şi apoi transferate la o Instalaţie de Recuperare a Materialelor (IRM) – staţie de sortare. unde materialele reciclabile vor fi recuperate manual. de compostare şi sortare. După ce un anumit procent din biodeşeuri şi celelalte materiale au fost colectate separat. unde se realizează recuperarea sticlei.

metal. precum şi biodeşeurile sunt supuse unei separări la sursă. sticlă Material stabilizat biologic Reziduuri TMB .2. hârtie. Reziduurile rezultate în timpul procesului de TMB.Compostare Reziduuri Depozitare Figura 3: Primul scenariu alternativ 7.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Scenariul 1 este rezumat în Figura 3. a doua schemă integrată alternativă pentru gestionarea deşeurilor solide municipale este la fel ca schema anterioară. Practica are ca rezultat o tratare mai eficientă a deşeurilor combinată cu recuperarea energiei. sticla. sticlă Reciclabile:: plastic. metal. Diferenţa se referă la aplicarea procesului de digestie anaerobă (DA) pentru fracţia organică separată la sursă şi aplicarea de TMB. Hârtia. paper. metalul. împreună cu digestia anaerobă. metal. Biogazul şi compostul reprezintă produsele procesului de DA. plasticul. paper. AL DOILEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE În ceea ce priveşte practicile aplicate de colectare a deşeurilor. pentru deşeurile reziduale. NTUA-Euroconsultants Pagina 39 . compostare şi IRM vor fi depozitate. Deşeuri solide municipale în amestec (mixte) Separare la sursă: plastic. sticlă Centru de recuperare a materialelor (staţie de sortare) Separare la sursă: organice Compost Compostare Reziduuri Deşeuri reziduale Reciclabile:: plastic.

metal. metal. Pentru a implementa un asemenea proces. existenţa deşeurilor într-o centrală electrică sau o fabrică de ciment ce va funcţiona ca receptor de CDD este necesară. sticlă Centru de recuperare a materialelor (staţie de sortare) Deşeuri reziduale Reciclabile:: plastic. paper. sticlă Separare la sursă: organice DA Compost Reziduuri Reziduuri Biogaz TMB .3 AL TREILEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE Cel de-al treilea scenariu este la fel cu primul scenariu. paper. Deşeuri solide municipale în amestec (mixte) Separare la sursă: plastic. sticlă Reciclabile:: plastic.DA Material stabilizat biologic Reziduuri Biogaz Depozitare Figura 4: Al doilea scenariu alternativ 7. hârtie. NTUA-Euroconsultants Pagina 40 . care va produce CDD pe lângă materialele reciclabile. metal.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Acest scenariu alternativ este prezentat în următoarea figură. Diferenţa o reprezintă configurarea procesului TMB.

sticlă Centru de recuperare a materialelor (staţie de sortare) Separare la sursă: organice Compost Compostare Reziduuri Deşeuri reziduale Reciclabile:: plastic. sticlă Centru de recuperare a materialelor (staţie de sortare) scenariu alternativ organice DA Separare la sursă: Compost Pagina 41 Biogaz . sticlă Reciclabile:: plastic. hârtie. metal. sticlă Material stabilizat biologic Reziduuri TMB . metal. hârtie. metal. sticlă Reciclabile:: plastic. Acest scenariu este la fel cu cel de-al treilea. cât şi pentru cele separate în instalaţia TMB. paper. paper. în locul compostării. metal. Deşeuri solide municipale în amestec (mixte) Separare6: Al patrulea Figura la sursă: plastic. digestia anaerobă se aplică atât pentru materiile organice separate la sursă.Compostare CDD Reziduuri Depozitare Figura 5: Al treilea scenariu alternativ 7. AL PATRULEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE MUNICIPALE Figura 6 prezintă pe scurt al patrulea scenariu alternativ.4. metal.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Deşeuri solide municipale în amestec (mixte) Separare la sursă: plastic. cu deosebirea că. NTUA-Euroconsultants paper.

metal.Reciclabile:: Material plastic. Pentru CSR. TMB . sticlă biologic LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Biogaz 7. Deşeurile reziduale sunt transferate într-o instalaţie de uscare biologică pentru a se produce combustibil solid recuperat (CSR) şi metale.CSR presupune că o Se Reciclabile:: anumită cantitate de metale şi energie electrică va fi recuperată prin acest proces. Toate reziduurile produse trebuie să fie depozitate.DA stabilizat paper. sticlă Reciclabile:: plastic. A Compost Centru de recuperare a materialelor Compostare L ŞASELEA SCENARIU(staţie de sortare) PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE ALTERNATIV Reziduuri Deşeuri reziduale MUNICIPALE Reziduuri Ultimul scenariu prezentat este asemănător celui anterior. metal. trebuie să se găsească un receptor final (WTE – „waste-to-energy” – sau o fabrică de ciment). scenariul prezentat în figura 7 începe cu o separare la sursă a biodeşeurilor şi a materialelor reciclabile. AL CINCILEA SCENARIU ALTERNATIV PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR SOLIDE Reziduuri CDD MUNICIPALE Ca toate scenariile anterioare.6. Cenuşa produsă va fi depozitată la depozitul de deşeuri municipale. Depozitare Figura 7: Al cincilea scenariu alternativ amestec (mixte) Separare la sursă: plastic. diferenţa fiind că deşeurile reziduale sunt tratate într-o instalaţie de incinerare.Bio-uscare Depozitare NTUA-Euroconsultants Pagina 42 . sticlă Separare la sursă: organice Deşeuri solide municipale în 7. paper.5. Reziduuri metal TMB . hârtie. metal.

hârtie. paper. sticlă Reciclabile:: plastic. metal. metal.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Deşeuri solide municipale în amestec (mixte) Separare la sursă: plastic. sticlă Centru de recuperare a materialelor (staţie de sortare) Separare la sursă: organice Compost Compostare Reziduuri Deşeuri reziduale Reziduuri Reciclabile:: metal Incinerare Cenuşă Reziduuri Depozitare 8: Al şaselea scenariu alternativ NTUA-Euroconsultants Pagina 43 .

Scenarii suplimentare pot fi schiţate prin combinarea unor anumite elemente din scenariile principale. metalului şi sticlei Rata totală de reciclare este de 50% Rata totală de deviere a deşeurilor de la depzitele de deşeuri Toate scenariile trebuie să respecte obiectivele din Directiva privind Ambalajele şi cea privind depozitarea deşeurilor Doar biodeşeurile colectate prin separarea la sursă vor fi luate în calcul pentru obiectivele de reciclare • • • municipale este de 60% • • NTUA-Euroconsultants Pagina 44 . SUMAR Principalele instrumente de stimulare a gestiunii deşeurilor solide municipale sunt Directiva privind depozitarea deşeurilor şi Directiva privind ambalajele. s-au dezvoltat şase scenarii principale. Liniile directoare comune ale scenariilor sunt următoarele: • Toate scenariile includ separarea biodeşeurilor la sursă Toate scenariile includ separarea la sursă a plasticului. ce sunt prezentate în Anexă. Scenariile dezvoltate în acest raport se concentrează.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 8. pe furnizarea unor linii directoare pentru îndeplinirea obligaţiilor impuse de noua directivă cadru. hârtiei. Planurile de gestionare a deşeurilor existente în ţările balcanice s-au concentrat pe atingerea acestor obiective. în principal. ce reprezintă baza pentru un scenariu alternativ de gestionare ce va fi integrat în instrumentul SSD ce va fi realizat în cadrul proiectului. fără a ţine cont de Directiva Cadru a Deşeurilor 2008/98. Obligaţiile sunt următoarele: • • 50% reciclare din deşeurile solide municipale Colectare separată şi reciclare a materialelor (nu doar a materialelor de ambalare) Colectare separată şi tratare a biodeşeurilor • Respectând metodologia furnizată în Capitolul 6. care nu a fost transpusă încă în legislaţiile naţionale.

publicaţia 5. Cercetare şi consultanţă. soluţii şi perspective pentru municipalităţile elene în direcţia de zero-deşeuri.392 7.gov. costuri-reduse. Un ghid de practici pentru dezvoltarea strategiilor de gestionare a deşeurilor solide municipale.gov 8. Gestionarea Deşeurilor.pdf] 5. Ristić Goran (2005). Zotosa G.uk 2. [http://ec. CARTA VERDE privind gestionarea biodeşeurilor în UE. Dezvoltarea unei strategii complete pentru gestionarea integrată a deşeurilor în cadrul planificării municipale: Schimbări. Seria Facta Universitatis: Working and Living Environmental Protection Vol.gov. et all.europa. disponibilă de la: www. volum 29.usda. Evaluarea opţiunilor de îmbunătăţire a gestiunii biodeşeurilor în Uniunea Europeană Defra1 (2007). disponibilă de la: www. Indicatori principali ai gestiunii integrate a deşeurilor solide. disponibil de la: www. BIBLIOGRAFIE Studii de caz/Studii de cercetare 1. Defra (2005). Strategia privind deşeurile pentru Anglia 2007. (2009). 2. Gestionarea integrată a deşeurilor solide pentru zonele rurale – Un set de instrumente de planificare pentru cei care gestionează deşeurile solide. 3.defra. 383 .defra. No 5. disponibilă de la: www. Eunomia (2010).eu/environment/waste/compost/pdf/green_pa per_annex. Carta albă privind Deşeurile şi Schimbările Climatice. pp. paginile 1686-1692 1 2 Departamentul pentru hrană ecologică şi afaceri rurale Asociaţia Internaţională pentru Deşeurile Solide Pagina 45 NTUA-Euroconsultants . ISWA 2 (2009).iswa.uk 4.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 9.org 6. politici. mai 2009. 2005. Stokoe Jim and Teague Elizabeth (1995).

co. Autorităţile Locale Carlow – Plan comun de gestionare a deşeurilor pentru sud-est.arlingtonva. [http://eurlex.aspx 11.us/departments/EnvironmentalServices/ swd/EnvironmentalServicesSwdSWMP.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A0 24%3ASOM%3AEN%3AHTML] NTUA-Euroconsultants Pagina 46 . 2006 -2011.europa.LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE SCENARII ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 9. Pagină de legislaţie UE [http://ec.aspx 10.jefferson.eu/environment/waste/compost/index.europa. Pagini de Internet şi Directive 1.htm] 3. DIRECTIVA 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor Directive.eu/legislation_summaries/environment/waste_ma nagement/l1 1022_en.europa. disponibil de la: http://www.ie/sites/carlowinternet/Pages/CarlowHome. DIRECTIVA 2008/1/EC (Directiva IPPC) [http://eurlex.eu/LexUriServ/LexUriServ.eu/JOHtml.carlow. Ţinutul Jefferson – Plan complet de gestionare a deşeurilor.htm] 2. disponibil de la: http://www. Europa [http://europa.wa.do?uri=OJ:L:20 08:312:0003:0030:en:PDF] 4.us Ţinutul Arlington – Plan de gestionare a deşeurilor solide pe 20 de ani. disponibil de la: www.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.