PETRE ŢUŢEA ÎNTRE DUMNEZEU ŞI , NEAMUL MEU PETRE TUTEA INTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL MEU Ediţie îngrijită de Gabriel

Klimowicz FUNDAŢIA ANASTASIA Editura Arta Grafică Coperta: RADU ŞTEFLEA Cuvânt înainte După uriaşul discurs al lui Petre Ţuţea, discursul public despre Petre Ţuţea capătă nebănuite, ieri, dimensiuni. De fapt, acum încep să devină vizibile consecinţele însemnate ale acţiunii sale şi începem să înţelegem semnificaţiile de adâncime ale demersului său năprasnic şi total. Traversând secolul de la un capăt la altul, Petre Ţuţea a ţinut jocul, singur, unor întregi instituţii naţionale; a propovăduit în tot locul, neobosit şi solitar, împlinindu-şi predica prin exemplaritatea unei prezente absolut verticale, în circumstanţele cele mai nefericite de care a avut parte Ţara noastră. Aceasta şi spre disperarea neputincioasă a celor care şi-au făcut un murdar obicei din "înfierarea" sistematică şi imbecilă a naţionalismului românesc. Transcrierea unor interviuri sau a unor discuţii nu oferă -inevitabil - decât o palidă imagine a realităţii Petre Ţuţea. Chiar imaginile filmate - câte sunt - redau firav anvergura personalităţii Profesorului, detectată în toată amploarea ei numai prin contactul spiritual direct, nemijlocit. În faţa unor asemenea neputinţe ne consolăm cu gândul că, prin oamenii pe care i-a întâlnit şi îndrumat, lucrarea de construcţie spirituală şi culturală a lui Petre Ţuţea -parte a marii construcţii spirituale româneşti - este dusă mai departe, peste vremi. "În grandoarea istorică a Poporului Român eu sânt o rotită invizibilă. Dar sunt!", spune Profesorul. În acest "sunt" este concentrat mesajul său esenţial. În Petre Ţuţea se întâlneau armonic apostolul şi patriarhul. "Mă mişc între Dumnezeu şi Poporul Român", obişnuia să spună. Aceste poziţii de autoritate, tranşante, uneori aparent paradoxale i-au surprins deseori pe cei nedeprinşi cu profunzimile şi complexitatea discursului său. Nu trebuie să facem greşeala de a-i prelua superficial formulele, afirmaţiile. Ele trebuie înţelese şi aşezate În contextul amplu al personalităţii şi acţiunii sale integrale. Profesorul trudea şi se umilea pentru poporul său; dar se şi ridica - vifor năprasnic - certându-l când considera că dă semne de rătăcire. Ceea ce avem a înţelege mai întâi de toate este că Petre Ţuţea nu poate fi corect şi deplin evocat prin simple citări sau invocări bibliografice. O autentică evocare este realizabilă numai prin faptă, prin trăire creştină şi lucrare romanească, prin sinceritate şi dăruire. Petre Ţuţea "obligă" la aceasta. "Aţi auzit de «ţuţianism»?" întreba, cu o aparentă nemulţumire în glas, când spunea că nu a avut discipoli. Reproşul are o ţintă subtilă. Evident că nu putem vorbi de "ţuţianism"; căci există concepte bine aşezate cu care dânsul se identifică deplin: românism, de exemplu. Sau naţionalism. Sau patriotism absolut. Sau eminescianism... Ca să te numeri printre "ucenicii" săi trebuia să îndeplineşti, de fapt, o singură şi grea condiţie: să fii român. Şi, pe cât se poate, "român absolut". Aşa înţelegem de ce Profesorul obişnuia să ne spună, în acei ani grei, cu duioşie şi minunat rafinament pedagogic, nouă, celor nevârstnici şi nepricepuţi: "Eu nu am ucenici. Eu am prieteni". Marian Munteanu 27 februarie 1992

Explicaţie Petre Ţuţea a fost asemuit cu Socrate. Însuşi marele gânditor român respingea această asemănare. Socrate "căuta un zeu". Petre Ţuţea nu-l mai caută, îl ştie, şi se pune sub binecuvântarea Lui. "Asistat", el nu se mai întreabă, ci afirmă. Verva cu care o face, profunzimea gândirii, memoria extraordinară şi uşurinţa cu care se mişcă prin cultură - fie ea religioasă, filozofică, politică, istorică - fac din el una din cele mai strălucite personalităţi româneşti. Am putea spune că este "genial", dacă n-am şti că el însuşi ne interzice să-i asociem acest termen. Ne putem exprima mai bine spunând despre el că este "omul etern", asistat de Dumnezeu, sau - atribuindu-i propria sa apreciere despre Mircea Eliade - "omul împlinit religios". Strălucirea orală a dialogurilor lui Petre Ţuţea se pierde, în cea mai mare parte, atunci când se încearcă transpunerea lor în scris. Acest lucru, de care am fost, cu părere de rău, în permanenţă conştient, nu m-a împiedicat să fac eforturi pentru ca savoarea cuvântului rostit să treacă, pe cât posibil, în paginile cărţii. Am avut de asemenea grijă ca fraza să-şi păstreze întotdeauna înţelesul. În ultimii săi ani de viată, Petre Ţuţea s-a aflat într-un permanent dialog, intens, concentrat asupra problemelor esenţiale care frământă "corcitura", cu sine, cu neamul din care s-a născut şi cu Dumnezeu. Un lung şir de oameni s-a perindat prin strâmta "celulă" sau "chilie" de lângă Cişmigiu a marelui gânditor român, din curiozitate, pentru a mai afla câte ceva, sau pur şi simplu pentru a fi o dată mai mult conectaţi la dialogul cu cel "asistat" de Dumnezeu, deci cu Dumnezeu. Dialogând cu ei, Petre Ţuţea se adresa de fapt neamului românesc pe care 1-a iubit mai presus de sine, cu trecutul, prezentul şi viitorul său "greu de glorie", cum spunea. Petre Ţuţea era mai mult decât mândru, era orgolios că este român. Ţinând cont de faptul că interlocutorul permanent al lui Ţuţea era de fapt neamul său, indiferent cine era de faţă, am căutat să dau dialogurilor o formă adecvată. Am menţionat la început numele celor care participau şi am lăsat, apoi, dialogul să curgă liber. Am procedat întotdeauna aşa, indiferent de notorietatea interlocutorilor. Unele idei, citate sau pasaje se repetă pe parcurs. Ele au fost păstrate pentru a nu fragmenta un dialog, pentru a nu-i întrerupe cursivitatea sau coerenţa ideilor, sau pentru că servesc cărţii. Alte repetiţii au fost eliminate. Această carte este o carte de dialoguri şi de eseuri filosofice; ea poate fi considerată, deşi nu expune un sistem, o carte filosofică. A fost structurată în trei părţi: o primă parte de dialoguri; eseurile din a doua parte dezvoltă problemele puse în discuţie în prima parte; cea de-a treia parte este concluzivă: Petre Ţuţea conchide asupra ideilor expuse şi asupra întregii sale vieţi. Lupta acestui uimitor 'întreg" care a fost Petre Ţuţea şi efortul lui enorm de a trage o linie justă, coerentă, sub gândurile rostite, de a pune punctul potrivit la capătul unei vieţi de o vigoare ieşită din comun, lupta aceasta în care s-a "amestecat" Dumnezeu -singurul aliat al lui Ţuţea - reies din ultima parte a cârtii care este, deci, concluzivă în dublu înţeles. La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul şi toate câte s-au făcut, printr-însul s-au făcut. (Ioan 1.1.) DIALOGURI Gabriel Klimowicz Bănuim că nu toate textele lui Petre Ţuţea care au apărut în presă în 1990 şi 1991 au putut fi cuprinse în această carte. Dacă mai există astfel de texte, rugăm ca ele să ne fie semnalate. Mulţumim redacţiei ziarului Cotidianul pentru sprijinul pe care 1-a acordat în realizarea acestei cărţi. Emil Cioran către Bucur Ţincu "Ca şi tine, îi păstrez lui Petrică aceeaşi admiraţie. Ce om extraordinar! Cu verva sa fără pereche, dacă ar fi trăit la Paris, ar fi avut astăzi o reputaţie mondială. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau, mai degrabă, ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat să-1 întâlnesc În viata mea", (aprilie 1974) "Aşa cum ti-am scris ultima dată, admiraţia mea pentru Petrică a rămas intacta de-a lungul anilor. Ce geniu fulgurant! îmi amintesc de câteva dintre formulările sale ca şi cum le-aş fi auzit ieri. Am cunoscut multe spirite remarcabile dintre care unele erau cu totul de primă mână: nu am întâlnit în nici un caz o inteligentă atât de incandescentă ca a sa". (mai 1974) Din scrisorile trimise de Emil Cioran lui Bucur Ţincu în aprilie şi mai 1974. Aceste fragmente au fost publicate în revista 22 , numărul 22 din 15 iunie 1990.

Dragă Emil, Mi-e dor să te văd şi să te îmbrăţişez. Aş vrea să mă întâlnesc cu tine şi cu doamna într-un spaţiu fără oameni şi să trăim împreună câteva clipe bucuria orizontului vizual pe care o trăiesc sfinţii şi copiii. De altfel, Sf. Augustin spune că adevărul este ceea ce se vede. Este evident acest lucru, fiindcă în afară de acest spaţiu limitat se desfăşoară plăsmuirile închipuirii şi speculaţiile goale de adevăr ale raţiunii, ducătoare la nimic, chiar dacă uneori sunt relativ utile. Permite-mi să afirm că semăn cu tine, cu deosebire că tu practici o sinceritate nelimitată, în timp ce îndrăznelile mele sunt mărginite de credinţe, de care nu mă pot detaşa. Mă mişc între Dumnezeu şi neamul din care fac parte, în afară de aceşti termeni, nu văd nimic semnificativ între cer Şi pământ. Totuşi, vreau să spun unele lucruri şi despre om. Vreau să scriu o lucrare în cinci volume intitulată OMUL. Voi. I. Problemele omului (Omul ca fiinţa întrebătoare şi căutătoare de soluţii utile, dar neadevărate. În întrebările fundamentale şi în toate celelalte, am să încerc să expun soluţii aleatorii, aporii şi rătăciri. Omul autonom nu poate depăşi soluţia utilă şi paradoxul). Voi. ÎI. Sistemele (încercările omului de a cuprinde logic întregurile, mişcându-se paralel cu ele, fiind permanent incapabil să descopere, fără bar, unităţi reale). Voi. III. Stilurile (Windelband afirmă că filosofic - ca şi cum aceasta ar fi mare lucru - n-au făcut decât grecii şi, deci, europenii. Eu cred că stiluri n-au decât europenii - deşi nici aceasta nu-i vreo ispravă. Am să încep cu apolinicul şi dionisiacul grecesc, trecând prin toate stilurile cunoscute până azi în spaţiul european). Voi. IV. Disciplinele (Ştiinţele naturii, în cap cu matematica. Dacă matematica nu este nici justă, nici injustă, ci comodă mintal, cum spune Poincar6, ce s-ar putea spune mai mult de ştiinţele experimentale, tot atât de utile şi de neadevărate ca matematica ? Omul caută, bineînţeles, căutarea ne fiind o cale spre adevăr, soluţii care să-1 scoată din captivitatea naturii şi comunităţii. Este permanent mişcat de iluziile progresului. De altfel, întrebările, căutările şi soluţiile nu-i aparţin, fiind predeterminări. Şi-nchipuie că este descoperitor, inventator şi chiar creator. Mă gândesc la formula din Sofistul , după câte mi-amintesc, în care se spune: "Zeul este creator şi omul imitator"). Voi. V. Dogmele (În această sferă "calea omului este înlocuită cu calea Domnului" (Bossuet). Certitudinea este vehiculată de credinţa în adevărul venit de sus. Perspectiva istorică ne arată că alt adevăr nu există. Devenirea? "Amestec de abator şi bal", cum bine afirmi tu). Ţin să-ti mulţumesc pentru nemeritatele aprecieri privind persoana mea, din La Nouvelle Revue Française. Te asigur de nestrămutata mea prietenie, iar doamnei să-i transmiţi omagiile mele. P.S. Am o dorinţă, să cumperi garsoniera mea, fiindcă nu vreau să mor chiriaş: poate să-ti servească vreodată la venirea ta în Bucureşti, împreună cu doamna. Este în centrul Bucureştiului, lângă Cişmigiu. Intr-o proprietate a lui Cioran nu mă simţ chiriaş. Petre Tuţea, Str. Episcop Ambrozie nr 2-4 et. VOI, ap. 49, sect. l Bucureşti Aceasta scrisoare, trimişi lui Emil Cioran în primăvara anului: 1990, a fost publicată În revista Apostrof din Cluj, în numărul 2 din 1990. Dogma Un ţăran imperial Dogma este o formă purtătoare de mister, este revelată ca şi acesta. Misterul este singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale, ale înlănţuirii cosmice şi comunitare şi ale perspectivei infinitului şi morţii. De aceea libertatea nu poate fi gândită decât dogmatic, potrivit cu doctrina creştină, care este religia libertăţii. Omul este liber să participe sau nu la actul mântuirii sale. Această libertate o oferă catolicismul şi ortodoxia. Protestanţii situează omul sub semnul predestinării. Ei se situează, hegelian vorbind, înaintea apariţiei zeului, care însemnează lumină raţională opusă destinului orb. Acest text a fost cules de Andrei Pleşu de la Petre Tuţea şi a fost publicat În Lumea Creştină din numărul 25 al României libere, care a apărut duminică. 21 ianuarie 1990. Constantin Noica mi-a povestit că în închisoare, la un interogatoriu care se prelungea peste măsură, anchetatorul a sfârşit prin a proclama răstit, cu titlu de avertisment: "Ascultă, eu 1-am anchetat şi pe Ţuţea". Era pentru el o dovadă de extremă competenta, o încununare profesională de tipul doctoratului, o probă supremă. Călăul se legitima prin anvergura victimei. În anii care au urmat, anvergura victimei a continuat să stimuleze vigilenta călăului. Petre Ţuţea continua să fie supravegheat, anchetat şi percheziţionat periodic, deşi recuperase statutul de "om liber". Ce putea

domnule Petre Ţuţea.Aşa vă spunea lumea! . în împrejurarea de acum. 21 ianuarie 1990.zice: "Dumneavoastră sunteţi considerat Socrate al Bucureştiului sau al României". ca să spun ceva pentru cei care poate nu ştiu.ale puterii? Se temeau de inteligenta lui? De umorul lui? De popularitatea lui? Probabil.a fost imposibil de contactat în anii din urmă.. Este vorba despre România intelectuală interbelică care pivota în jurul lui Nae lonescu. tot cu cameră video.în binecuvântarea lui răbdătoare în jurul vieţii mele . ca şi noi în epocă. -.. întrebat fiind cum se gândeşte să orienteze dispozitivul cultural . au avut neplăceri şi au fost sâcâiţi de Securitate până în pânzele albe. cu terminologie precisă. ca şi noi. atât de confuz revoluţionară. . se întreţes. pe scurt tot ce era mai greu de clintit din sufletul naţional. -. Nu se poate spune că Petre Ţuţea a dus cu puterea un război din care a ieşit învingător. Printre altele... căci a ignorat principiul antropomorf al zeilor care erau persoane.care a şi fost condamnat la moarte pentru acedie. ne este.îi spun aşa deşi el de fapt e monolog. Părintele Stăniloaie ..să-1 cunosc pe Mircea Eliade într-o împrejurare neprevăzută şi primul lucru care m-a întrebat a fost: "Ce face Petre Ţuţea?" Există în jurnalul lui un fragment unde Eliade declară că domnul Petre Ţuţea este poate inteligenta cea mai vie pe care a cunoscut-o în toată viata lui şi un mare Petre Ţuţea. prin jertfa tinerilor.. portret la care se f ac mai multe referiri În dialogurile din această carte. Pîrvan.. pe care călăul însuşi o admiră? Acesta este portretul pe care Andrei Pleşu i-1 face lui Petre Ţuţea în Lumea Creştină din numărul 25 al ziarului România libera. om atât de cunoscut. iar ce-1 interesează pe el este să încerce să se articuleze cu acea emulaţie unică a României interbelice. -.Bine faceţi. În garsoniera strimtă de lângă Cişmigiu a marelui gânditor român. .m-a invitat o dată la masă . Mi se spune.spunea că mari idei nu are. au concepţia persoanei cereşti. de mare ajutor. zic." Dar cum vă socotiţi". " Da'. ultimul socratic.. în care ideile abundă... . Sunt puţin adversarul marelui logician. Cei care au încercat.. specialist al domeniului spiritual pe care îl reprezintă Platon Domnul Petre Ţuţea. Căci el a început prin a fi învingător şi a dus războiul cu gratia suverană a celui ce nu poate pierde. care spunea că vrea să mă editeze el. se împletesc.să-l facă atât de periculos? Cum reuşea bătrânul acesta să neliniştească în asemenea măsură structurile . fără frică şi fără fineţuri psihanalitice. într-o discuţie de o înaltă ţinută intelectuală al cărei text a fost publicat în România Literară. în care lumea nu ştie încotro s-o apuce. Oricum.ca să-1 numesc aşa .Da. zic. . pentru că e păcat să-1 întrerup! pe domnul profesor Ţuţea. care a apărut duminica.Vă întrerup o secundă. .Am norocul să mă aflu din nou în preajma dumneavoastră.. cu terminologie precisă. duşmanul în ipostază chintesenţială: el întruchipa într-un dozaj unic credinţa în Dumnezeu.. Cu un instinct care nu le lipsea.. . în lumina unei asemenea intenţii importante a ministrului culturii. Una din minunile lui Dumnezeu Acest dialog dintre Petre Ţuţea şi Sorin Dumitrescu a avut loc la începutul lunii ianuarie 1990. -. unde aveţi parohia?' "N-am. ulterior."Nu părinte".. firescul ideilor...." Popă". În 1974 Dumnezeu m-a ajutat . .. La acest dialog a participat şi Doina Bască care. prietenul şi iubitul dumneavoastră Andrei Pleşu. Şi păgânii.Emil Cioran. dar .sunt ştiute lucrurile astea . aşa.. o gândire limpede. la două săptămâni de la căderea lui Ceauşescu.. zice. .Am scris un lucru care a plăcut. al dumneavoastră.. De o parte puterea nelegitimă. al lui Vulcănescu şi al atâtor altora. . un ţăran imperial. a scos şi conduce astăzi ziarul Cotidianul. Asta nu se poate. fiind păzit aprig de către Securitate. anchetatorii simţeau că Petre Ţuţea este duşmanul absolut.atât de stabile totuşi . hazul enorm al formulării. ministrul "Culturii". Avem acest noroc extraordinar ca.. un Chesterton câmpulungean.M-a făcut cineva un tip aristotelic. mare personalitate urgisită . schimonosită şi schimonositoare. cu atât mai important este acest dialog . de cealaltă un gentilom valah. Eu nu sunt deloc chiar aşa de cuviincios cu Socrate. Cum să piardă o victimă. Dar mai trebuie să fi fost ceva. într-un eseu al lui Doinaş care trebuia să apară în "Secolul XX". Divinitatea era o formă pură. probabil.

.spovedesc pe unde pot". Tocqueville a spus: Le nouveau Ancien R6gime.. -Toate formele de stânga. Că pe doi stâlpi stă Biblia. un text unde italianul susţine ca nu există revoluţii. ci numai tehnici insurecţionale În bătălia pentru putere..Da.Credeţi că ateistul manifest pe care 1-au avut conducerile la noi e o cauză importantă a pacostei pe care a suportat-o poporul. Cineva i-a spus lui Voltaire. s-a născut umanismul. l'atheisme c'est votre religion". Ştii ce spune Moise? Cât e de mare. -Este chiar de stânga! . ha. de pildă. . Mă gândesc la o rugăciune a lui Moise. . prolix din punct de vedere al compoziţiei. cauza a toată urgia care a durat 45 de ani? . nici revoluţia rusă n-a fost revoluţie. îl înlocuieşte pe Dumnezeu cu el. Acum. Nu pot să fiu fudul. constante. să mă ierte că sunt neputincios. căutând pasajul în care se referă la dumneavoastră. Păi. Acolo.Da. şi ştii ce-am spus? Zic: O babă murdară pe picioare care stă În faţa icoanei Maicii Domnului în Biserică. declarat uşor că virează înspre stânga.. case. .. homo stultus . Omul singur nu are decât un singur adevăr: să crape când nu mai poate trăi. ha.javra asta bipedă pe care eu îl consider animal prost. "Monsieur Voltaire je suis athe". De atunci încoace. Ştim despre dumneavoastră de o sută de ani.Uite ce se spune criticul ăsta literar Şerban Cioculescu. la apariţia lui Hristos. parcă nu e prost destul". adică atunci când practică umanismul."prostul dacă nu-i fudul.Nu e bun. Şi pe urmă. ha. vă mai spun un lucru: ştiţi că nu există revoluţii?" .Da! Cum o vrea El. aia e om şi ăla e "dihor" laureat al premiului Nobel. Dar nici Revoluţia Franceză n-a fost o revoluţie.Nu. în Renaştere..Atunci! . metrou -revoluţie deloc. Deci dumneavoastră dinamitaţi chiar termenul de revoluţie. nu am voie! Ştiu că sunt mărginit! . am mai spus odată.I-am spus că am întâlnit în Tocqueville.Revoluţie nu există! Dacă e o "restructurare" a omului.. Nu sunt înfumurat că .Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu.. .de pildă. Era acolo toată floarea generaţiei. la bătrâneţe. în salonul unei actriţe. când se screme singur să facă ordine. umanismul În genere... Cartea cărţilor. omul aproximează sau se mişcă într-un fel comod.. . concep un tratat teologic în sase volume de antropologie economică. Ăsta moare ca "dihor" dacă-i ateu. Cioculescu a susţinut că tineretul de azi ruşinează animalele. sunt ateu. ce ziceţi. cu invizibilul lui.Domnule profesor. aceasta' s-a întâmplat o singură dată În timp. că asta e sintagma comunistă. într-un moment ca acesta în care există acest "Front".. E un animal care aproximează şi ale cărui variante. dar uite.Ce aţi propus atunci? . . astea care sunt considerate mari revoluţii.I-aţi zis atunci? .. eu n-am văzut nici o revoluţie".Maneta Sadova? Am citit acum în Eliade. bătrân şi mărginit... . pe Moise şi pe Hristos. Aşa.. Omul . I-am spus şi unui consilier sovietic când am fost la Moscova să negociem cu Mikoian. următorul lucru: .Aşa! Ce ziceţi că ar trebui să facem pentru viitoarele alegeri şi pentru a instala totuşi pluralismul ca pe o certitudine? . eu între ei doi mă risc acum şi îl rog pe Sfântul Apostol Pavel. Atunci s-a suprapus teandric omul divinizat şi divinitatea devenită om Şi a fost anulată istoria care era întemeiată pe conversaţia dintre Eva şi dracul. "Cum n-aţi văzut?" "Am văzut maşini. Ha. Aşa începe istoria. Pe mine tata a vrut să mă facă popă şi n-a reuşit. Zice Voltaire. sunt "comodităţi mintale" cum spune Poincare. Zice: "Ce ziceţi de revoluţia rusă?" Zic: "Domnule consilier. înainte de război.Umanismul mai e şi "revoluţionar". Nu pot... "Alors. Atunci. . şi mai târziu în cartea lui Curtio Malaparte. În ceea ce priveşte ideea de "revoluţie". Asta e! încolo nimic. faţă de un laureat al premiului Nobel ateu. ha. Ştiu cine sunteţi. eu i-am comunicat lui Eliade şi lui Cioran că tineretul de azi ne este net superior nouă care eram în vârful . Dacă-mi prezentaţi premisele acestei "revoluţii" mi-e suficient.vorba lui Creangă . oameni.Credeţi că a fost o revoluţie ce s-a petrecut aici? E bună vorba asta? Cuvântul. . util sau gratuit şi eronat. I-am spus cuiva că nicăieri Dumnezeu n-a avut de furcă cu dracul mai mult decât în sacrul spaţiu al Italiei. dacă Moise. se consideră o mică javră faţă de Dumnezeu.Dumnezeu să-1 odihnească! . De pildă. Despre Revoluţia Franceză. n-au nimic adevărat În ele.Ha. . La technique du coup d'état.

Ce să ceri de la mine. Şi al doilea. ar deveni un meseriaş de geniu care pune ordine în haosul materiei: ăsta-i demiurgul! Platon n-a avut o divinitate ca Hristos. Eu.Simpatia noastră politică în ce parte merge? Ce v-ar place. Şi asta pentru că nu este uşor pentru el. .Să vă dau un exemplu din viata mea. Tinereţea este adevărat că se jertfeşte.Domnule Ţuţea.. nu-i aşa. dar să se petreacă în loc închis. că eu cădeam în cap înainte de a ajunge acolo. dacă i-ar precede ceva.ce gândesc. că ăia voinicii mor întâi şi ăilalţi stau acasă: nu se poate. Am declarat şi în cabinetul domnului Dumitru Mazilu. Poporul Român e una din minunile lui Dumnezeu în marşul Lui pe pământ.Cum vedeţi lucrurile astea? Miile de tineri. eu sunt născut în '902.. Nu. Zic: "Fârtaţilor. păi cum se cheamă asta? Noi am trăit sub regalitate. în climatul ăsta fioros. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc. E cu mult mai glorios decât noi. vârfurile de la Aiud . monarhie. scriam pe palatul regal "de închiriat" şi nu păţeam nimic. Iar dumneavoastră să ştiţi că partidele politice sunt cai la carul de aur al istoriei românilor. Nu mă fudulesc. Că.Am să vă întrerup o secundă.şi eu trebuie să mă duc să mărturisesc . am făcut o declaraţie. Am vorbit trei ore cu picioarele în apă. Platon e un meseriaş de geniu. Dar atât şi nimic mai mult.generaţiei noastre. tinerii sunt obligaţi să fie viteji.. A venit un liberal aici şi m-am înscris la liberali. degeneraţii. vicioşii. Ca să te scuturi de bolşevism în plin bolşevism cu ostile ruseşti aici. în închisoare. A venit bolşevismul rus. Ca în Evanghelia lui Ioan: "La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul şi toate câte sau făcut. Pe paşii domnului ăsta foarte mare care se cheamă întreprinzător şi despre care Sombart spune că e Erfinder (inventator). mă duceam la ţărănişti şi desculţ. Creştinii sunt cei care dau pentru prima dată definiţia Creaţiei. domnule colonel. Discursul lui Marghiloman este un discurs de adio. anormalii ereditari. Dumnezeu a creat lumea din nimic. la mine. trece părintele Anania -care a venit şi mi-a confirmat ulterior că au fost 600 de inşi băgaţi acolo. Am spus că Platon e un personaj măruntei şi cuviincios faţă de măreţia lui Hristos. într-o curte închisă. cât fac? Am ţinut o conferinţă de trei ore despre Platon şi Hristos. aşa cum ne-a fost nouă într-o lume mai normală. . Ferdinand Căline spune următorul lucru: "Eu nu sunt împotriva războiului. S-a văzut acum.Ce vârstă aveaţi atunci? . Ei au fost filogermani şi s-au prăjit.. în haine vărgate şi în lanţuri .. printr-însul s-au făcut".. ne-a făcut onoarea să murim pentru el. şi se scutură la mal ca rata de apă.Nu mai există termenul ăsta. Deci perspectiva dumneavoastră asupra Creaţiei este sub semnul originalităţii.că era reeducare .Două. . Şi. zice: "Să se pună în faţa flăcăilor viguroşi. În Timeu. . S-ar putea spune că asta-i fudulie. N-am avut norocul să vie Coposu. Va să zică este vorba despre creaţie ex nihilo. De pildă.Deci ei s-au comportat potrivit firii acestei vârste. dar dacă muţi arhetipurile în religia lui Hristos. rămăsesem cu cincizeci de kilograme dintr-o sută. Bipartidism. până în '64. . Platon n-are divinitate.nu noi facem cinste Poporului Român că murim pentru el. . Creştinismul a apărut în istorie şi a penetrat timpul şi spaţiul istoric cu veşnicia. nu puteam să-1 refuz eu. de terminus.. ca să facem o curăţenie biologică a corpului social şi după aia să vină ăia voinicii.S-au jertfit. S-au înscris la Tribunal. peste tineret..Păi. Aşa şi eu. în răscoală . Demiurg în greceşte înseamnă meseriaş. să comunicaţi ministrului Drăghici din partea mea că. când devin gloabe Poporul Român le trimite la abator". E un senior Coposu. el e un demiurg. . Liberalismul a apărut istoric şi a penetrat spaţiul şi timpul cu eternitatea. . Pe Platon poţi să-1 scuturi şi să constaţi că arhetipurile lui sunt filosofice. cu armele ruseşti peste el. la răscoală .Da. . cu care am stat în temniţă . dacă vom muri toţi aici – eram tânăr.Liberalism. Entdecker (descoperitor). L-a îngropat Partidul conservator al lui Marghiloman atunci când a constatat falimentul extern faţă de liberalii care au făcut România Mare. ce partid politic vedeţi dumneavoastră că ar trebui să ia fiinţă acum? . . de pildă. ştie şi părintele Anania. Generaţia actuală e grea de glorie. devin modurile în care vede el divinitatea. în viziunea mea. eu care trebuie să fiu asistat când merg. . Asta e o operă fantastică.De ce să nu-i spunem "conservator" unuia dintre aceste partide? . Se întâmplă următorul lucru. la ce rânduială socială aţi subscrie? Democraţie-liberală. la Aiud. că răcesc". . dar am făcut-o.

sau idealul realizării României Mari. foarte utilă. am citit o monografie a unui rus. e ceva dumnezeiesc acolo! . unde teza şi antiteza sunt egal demonstrate. . perfecţiunea înlocuieşte idealul.E firesc! . Pentru mine libertatea e transcendentă. Eroberer (cuceritor). pedagog. Dacă găsiţi un adevăr la Kant.Hrusciov avea vreo jumătate de clasă primară.deşi pe mine m-a lăudat. şi această perfecţiune apare în Predica de pe Munte unde Hristos zice: "Fiţi voi dară desăvârşiţi. După ce mă orientez?! După Manifestul comunist care e evanghelia lor. . aparţine invizibilului Sfântului Apostol Pavel.. comuniştii. Acest invizibil al Sfântului Apostol Pavel este însuşi Adevărul.undeva mai lângă Oradea Mare. nu-mi mai daţi mie bună ziua niciodată. Păi e greşit. dar să ştiţi "amicus Plato.O văd! Adică. Am considerat că idealul absolut este cel către care omul se mişcă asimptotic. La revedere! . cum desăvârşit este Tatăl vostru din Cer". ştiţi foarte bine.. Antinomiile sunt patru: 1) Lumea are un început . sau. Atunci omul apare ca un animal raţional. în bibliotecă..Sigur. Când mă gândesc la Hristos. pe care o realizează fără rest. Să vă spun un lucru. În spatele liberalismului stă uniformitatea care. M-a înşelat Leonardo da Vinci în Finalitatea artistică unde spune că un artist care nu rămâne debitor intenţiei sale artistice.. idealul social.Se poate la Hristos..E foarte important să definim de ce comunismul nu e totalitar. să facem România Mare. dar pedagogul era obligat . cu fasciştii. nu înseamnă nimic.În lume există numai necesitate.Şi de unde gloria lui? . Şi "Europa Liberă". şi ea . . chiar în dicţionarul ăsta pe care 1-au fabricat ei şi unde Ceauşescu are un spaţiu mai mare decât Platon. pe paşii ăstuia care se desface din Evul Mediu în Renaştere. Am ameţit când am citit asta. e firesc. . De pildă.Este ceva în el.Păi.Lumea nu are nici un început.Nu vedeţi mâna lui Dumnezeu în ce s-a întâmplat? E o simbolică evidentă extraordinară! . Adevărul.iar în faţa lui stă haosul. El ştie asta. -. Aşa şi cu dicţionarul. noi suntem legaţi de cele care nu se văd. care sunt eterne". .. Altfel. În scrisoarea a doua către Corinteni.E bună! E foarte bună. nu ştiu cum îl cheamă. idealul meu este să mă plimb. Haosul! De pildă. . . fiind uman. nu e totalitar. Ce este o antinomie? Este o contradicţie aparentă. Fundamentele psihologice ale pedagogiei şi citează acolo un fragment dintr-un discurs al lui Hrusciov despre agricultura sovietică.. El trebuie să-şi fixeze un ideal atât de înalt.am scris şi eu la Familia.Da. un oarecare. dar cel de la Familia . Se potrivea ca iepurele cu ştiuca.foarte utilă pentru întregirea conştiinţei române. m-am mirat . . sau idealul ca oamenii să aibă fiecare ce mânca şi să aibă săptămânal o găină în oală.îi confundă pe comunişti. ele în sine. 2) Lumea e simplă . În ceea ce priveşte "idealul". nu sunt totalitari. singura creatură bolnavă din Creaţie .Domnule Ţuţea. murit or. 4) Lumea are o cauză externă ei . e mâna lui Dumnezeu pe care n-o putem "prinde" decât imperfect. 3) În lume exista libertate . am greşit şi eu.N-are nici o cauză. le am aici. la Predica de pe Munte şi la cele patru Critici ale lui Kant. nu-i aşa. Sfântul Apostol Pavel spune următorul lucru: "Noi nu suntem dintre aceia care cred în cele ce se văd.. De pildă. pe care eu le citesc acum ca pe Informaţia Bucureştiului. epuizânduse fără să-1 atingă. Sistemele politice şi sociale se definesc prin finalitatea urmărită. .. De pildă. economiceşte.. nu există.Din subtilitatea gândirii. se naşte toată civilizaţia modernă. Dar ştiţi ce spune Kant în Critica raţiunii pure ? "De ce am făcut eu aceste patru antinomii cu teze şi antiteze egal demonstrabile? Toate constituie o rătăcire a raţiunii pure în căutarea Absolutului".. care e idealul lui.examinează cele patru antinomii ale lui Kant şi trage concluzia că în una din ele demonstrează inexistenta lui Dumnezeu. libertatea pe care o avem acum. dar mai prieten adevărul) ... e sterilizantă . Uite de ce: fiindcă ăştia. încât să meargă în direcţia lui şi.Organizator (organizator)... să cadă ca un călător obosit care se odihneşte la poalele unui munte. şed magis amica veritas" (mi-e prieten Platon.Lumea e compusă.. e mediocru.Deci se poate asta. Idealul nu e niciodată chiar atât de înalt.. cât a fost de utilă în bătălia asta. În revista Familia.Deci. dacă nu există cele două lumi definitorii pentru el. căci cele ce se văd sunt trecătoare. Ce urmăreşte Manifestul. . Omul se mişcă asimptotic la perfecţiune. se confundă de obicei. Şi m-am înşelat pentru că idealul e un fleac.

aşa zic Părinţii. Este ştiinţa Realului. nici un adevăr.Imanentă.Nu. absolut liber? Intr-o bisericuţă de lemn din Maramureş.Episcopul catolic.Puteţi să definiţi teologia? . libertatea şi nemurirea. Putem noi face ceva. ştiinţa. atunci mai multe adevăruri. . de taine şi se lasă învăluit de ele ca şi credincioşii! Blaga crede că religia. care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. El nu interpretează misterele. .Toată Creaţia geme aşteptând ca omul să fie restaurat. Dumnezeu. Dacă există adevărul unic. acum. eu zic. nici un adevăr. Cu antibiotice am scăpat. .. la 14 miliarde de ani lumină nu-mi ajunge camera asta să aritmetizez .Păi. există acest cuvânt fulgerător al lui Hristos care închide un şir de sentinţe şi spune: "Fără de Mine nimic nu veţi putea face".Nu. vreau să spun eu. . ia uite. Există două definiţii ale libertăţii: Kant .Ateismul îi face proşti? . la ora actuală -nu pot să insult sacerdoţiul creştin . .ca să-i confişte metafizicii calitatea permanentă de ştiinţă – spune că nu va fi ştiinţă niciodată pentru că are ca obiect aceste trei idei: Dumnezeu. Spunea că el e propriul său legiuitor şi stâpân. doi mari medici.Păi. am definit-o. . e omul. cum vă explicaţi"? . Toma d'Aquino. .. după Luther. . A. Ştiinţa îi face aşa."Nu pot".afară de preoţi. soluţie. Die sind als ob (sie) wären . Kant era mult prea inteligent ca sa creadă că există libertate aici şi acum. Pe "als ob wären" se creează ficţionalismul. mă vezi bine.Sincretismul e o boală mare astăzi. Nu e! Misterele de la Eleusis au fost desfiinţate de Teodosie al II-lea cel Mare. Mircea Eliade admite mistere acolo. Realul neputând face parte nici din ştiinţă nici din artă şi nici din tehnicile episisteme. .. în imanentă.Da. e plin de proşti. trebuie să fiu operat din nou. . nui aşa ? . cum îi cheamă. . lumina cunoştinţei e altceva. Că dacă nu mă operau şi nu venea Vancea şi cu. Mai întâi.Domnule Ţuţea. . Totul e permis". "N-am nici o explicaţie medicală să-ti dau". afară de popi. Şi asta pentru că sacerdotul creştin e teolog. În orice caz.Păi. a Absolutului divin.sunt ca şi cum ar fi . acum sunt sănătos. ca fiind egale cu zero. aşa zice: "Puteţi face totul. cum sunt eu popă aici în cartier.Lumina cunoştinţei.. dacă un mister este comentat şi i se găseşte un răspuns.Şi Creaţia care geme toată. Îi spun: "Domnule profesor. stătea iama acolo şi când venea primăvara florală. la ultima galaxie care merge spre roşu în direcţia Doppler.also Fiktionen".şi. adică. nu mai plângea.nu-şi permite să interpreteze. acum eram mort. . cu microbi şi uite-mă. şi mi-a arătat aşa. ştiinţa.aşa-1 defineşte Sfântul Augustin . Lucru la care eu am făcut aşa: pârţ! Aşa e el legiuitor şi stâpân. Şi mai spuneam eu acolo . protestanţii au "moraliştii" lor. . pe care îl proclamă şi Sf. Misterele sunt supranaturale şi sunt singurele mijloace de ieşire din înlănţuirea cosmică.a citit şi un episcop introducerea mea. nu mistagog.. Acolo se făcea lectura eronat mitologică a ritmicii anotimpurilor..ăştia.. cu degetul în sus. . Logica polivalentă e un joc gratuit. Eu am fost emoţionat de două ori : când am fost operat de peritonită . după cum zice ambasadorul Statelor Unite.mai poţi fi propriul tău legiuitor? Ştiţi dumneavoastră unde. aşteptând să ne revenim din sminteală. arta şi ştiinţa încearcă să dezlege misterele.acum am ceva aici care mă doare de pleznesc.Da..Da.. am avut colecistită perforată. E teolog. "Gott. Noi.Ce episcop? . nu e mistagog.Nu e hermeneut. Cum să fii legiuitor şi stâpân într-un univers în care eşti înlănţuit? Universul actual.. toamna plângea Ceres că-i ia pe Persefona în Infern. Freiheit und Unsterblichkeit. . Un mister care se leagă şi se dezleagă devine o problemă şi nu mai e mister. Iţi dai cu degetele în ochi la Paris. Am spus că mai multe adevăruri. Tot Occidentul e paralizat de sincretism.. Nu există această libertate imanentă pentru că el însuşi mărturiseşte în Critica Raţiunii pure : "Două lucruri au mişcat deopotrivă sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine". Nici un popă ortodox sau carlic . în Occident."ca şi cum" – când vorbeşte de ficţiune. din limitele comunităţii şi din mărginirea personală. putem face totul. tot Universul pute din cauza păcatelor noastre. în acest caz misterul se cheamă problemă şi răspunsul.Stai. aşa e. unde sacerdotul creştin vorbeşte de mistere. . "Die Philosophie des als ob" Foarte des întrebuinţează Kant cuvântul "als ob" .. . .

Te poţi urca pe ea la cer.Nimeni nu-1 deranjează pe el.nişte căţele turbate .De aia am şi stat 13 ani în temniţă. sună el la poarta puşcăriei: "Cine eşti mă?" " Eu sunt cumnatul domnului Petre Ţuţea. la Ocnele Mari. cu un ţăran cam de două ori cât mine. Au mâncat-o toată.. dar ştiu că în mod concret nu sunt liber pentru că trăiesc într-un univers relativ infinit.. Primul aparat care s-a ridicat de la sol antigravitaţional e în muzeul aviaţiei din Paris. . . Ţiganul mi-a făcut frecţie pe . la un concurs de viteză la Viena. Bulgarii ziceau că e pasăre. nu ştiu cum.. Un om care nu vrea nimic.. cică în temniţă. Femeile sunt mai delicate.ziceau: "Uită-te la damblagiul ăsta" . cu degetul în sus la Dumnezeu. -.Stă pitit.. . cu Vuia. dar există un asediu al oportunismului care poate să paralizeze totul. Pe cumnat 1-au alungat. Noi avem totul în faţă.Doctor mare! . sunt "fascist"." Şterge-o că te bag lângă el. Nu putea vorbi! Ştii de ce? Cică 1-a bătut în gură burghezia.Este.se spune.Caragiale se afla la Capşa şi a început să plângă . Şi când mama mi-a trimis odată câte ceva la Ocnele Mari.. "daţi-ne şi nouă ceva să citim". . putem face orice. După creştini. eu sunt foarte vorbăreţ şi am plătit de mi-au sărit ochii.. Eu am stat 13 ani uitându-mă Ia pereţi. cu libertatea. nici nu deranjează.Şi Marx spune: strada se poate revolta şi poate dărui eroi. A apărut un fel de gândire triumfalist -revoluţionară. Când a vrut să se ducă pe Câmpia Libertăţii la Blaj a căzut în Prahova. libertatea este vehicolul cu care poţi să cobori în întuneric dacă eşti vicios. Adică erau atât de perverse. Vlaicu a făcut şi el un avion cu mijloacele de la Arsenal. Femeile când văd un damblagiu sunt emoţionate. Pur şi simplu. N-am mâncat din ea nici o lingură. acolo pot să am un răspuns. nici nu e deranjat.ei aveau voie la pachet . Noi. -Totdeauna am vorbit tot aşa şi vai de. Este primul aviator din istorie care a survolat o armată.Nu. dar ne-au dat o copie pentru că Vuia 1-a construit cu industria franceză. Eu nu fac carieră politică pentru că. vă repet.şi i-au bătut fulger . săracii nu mai văzuseră. în liniştea asta am progresa când salcia ar deveni avion. nimic nu veţi putea face". Am cerut să ni-1 dea înapoi. Nişte muieri . -. adică nu sunt adaptabili la morala zilnică şi o calcă fiind liberi... că moare un om".. -.a survolat acolo. tâmpiţilor. Şi m-au sufocat. vă spun şi eu ce-am auzit . Eu acum mă simţ foarte liber pentru că pot să vorbesc. iar în spatele lor alţii fac carieră politică. două roate de tun. Şi atât a fost de genial că. Or. Aşa. nu-i aşa? Gura bate curul. Ştiţi cum vorbeşte Magazinul istoric despre Doftana? Universitatea de la Doftana. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agăţată de undeva."Săriţi mă. Bipolaritatea libertăţii.. Păi. ni s-a răspuns: "V-am adus aici să vă tâmpim". Mă bucur totuşi de această libertate că pot să vorbesc ce vorbesc acum! . Zice: "Să trăiţi"! "Dă şi mie boierule că mi-e amară gura". Un ţigan dintr-o celulă . "Săriţi mă. ştiu. dacă am sta toţi în "mutismul" ăsta. . . .. .... m-a trimis soacră-mea". mi-ai mai spus. -Da. chestii d-astea. Insa am avut şi un ţigan de onoare. A făcut aşa.. Şi când am spus. Eram pedepsit la izolare cu ţiganii trimişi la "reeducare".că ăştia nu păţesc niciodată nimic oameni despre care Zola spune:" al dracului bandit mai e şi omul bătrân".nu mai puteam mişca. participând la actul mântuirii tale creştine.Domnule Ţuţea.. Au venit ţiganii la mine "dă-mi şi mie o gură boierule" şi au mâncat-o toată. că omoară un om aici". Te ia mama dracului"! Mă cheamă în curte şi zice: "Ascultă mă. românii am inventat aviaţia. M-au dus târâş până la ţigan în cameră... de sus. Omul trebuie să fie activ chiar dacă greşeşte. Asta m-a impresionat şi mijloacele mecanice din industrie şi din transport. Erau nişte umbre care urlau acolo. un tânăr deşelat -. a ieşit întâiul. dacă eram om cumsecade . Ceauşescu când a fost întrebat unde a învăţat carte. Mi-a venit odată o sticlă cu miere. nu sunt nici trei săptămâni care au trecut de la ce s-a întâmplat.. " Ia bă şi tu".Libertate e. în lagărul de concentrare.Domnul Ţuţea. încât nu mai erau femei. printr-un cumnat -Alexandrescu. Infractorii sunt primitivii actuali. sau poţi să cobori în întuneric. Aş! Burghezia n-a bătut în gură pe nimeni. ascuns. Dacă eram tăcut.Da. Când a căzut în Prahova . Când românii i-au atacat pe bulgari . uite ce se întâmplă.. tu ai venit aici la sanatoriu? îţi dau cu-n bolovan în cap".Aşa! Da.Dar dumneavoastră totdeauna aţi vorbit foarte liber. M-au băgat într-o celulă în turn. vorba lui Ceauşescu. . Ştii. "Fără de Mine. dar aţi şi pătimit.

. Aristotel e o minune. Sfârşitul Manifestului Comunist mai e numit Şi incendiul anarhiei finale.. . spunea că democraţia e sistemul în care face fiecare ce vrea. .Triumful cantităţii..despre care cineva spunea: "Ce jidan obscur" .spinare... -1 s-a atras atenţia că 1-a "apărat" prea tare pe Pîrvulescu. Ha.Deci. iar el a mâncat mălai fiert în locul meu..Toată lumea aplică societăţii comuniste eticheta de doctrină totalitară.Triumful cantităţii împotriva calităţii. S-au dus cu o delegaţie la Platon ca să-i ajute să facă o Constituţie. ţiganul. Bergson a fost acuzat În micul dicţionar filosofic al lui Stalin că e fascist. şi democraţia prin cei 7 efori. n-ar trebui să se vorbească aşa de mult despre democraţie. Deci libertate e. În general poate fi relativ util şi relativ orientator. Ştiţi cum suntem noi acum? Ca un lup cu o oaie într-o cuşcă: n-o mai mănâncă". aristocraţia prin geronţi şi cei 30 de senatori.000 de cetăţeni -numărul prevăzut în cetatea platonică . i-a pus mâna. fără clase. Păi.. Nici un individ nu se naşte din sine începând de la familie şi până la cetate. numără capetele toate şi unde e majoritate. ha. Dar nu asta este important. că i-aş face o vizită de protocol. Uită-te puţin pe fereastră şi ai să vezi că avem democraţie. marele filosof. mai regal. s-a trecut de 5. Comuniştii sunt anarhişti la finalitate. nu? Un sofist îl întreabă pe Socrate despre o cetate în care femeile şi copiii sunt în comun. Şi el a înţeles. Sistemele sociale sunt definite prin finalitate.fără finalitate. dumneavoastră înţelegeţi democraţia cu totul altfel decât se înţelege în genere.. Atât. cum spuneţi. comuniştii sunt democraţi şi gândesc pe opinia publică. păi Republica lui este o mică ruşine. e posibilă. adică gândesc corpul social aritmetizat.. Şi nu se poate spune că evreul ăsta .aşa cum am spus -evanghelia lor e Manifestul Comunist. cel care 1-a întrerupt pe Ceauşescu. hai la putere. să mă pun în fruntea tării şi să pun să cânte "Sfântă Tinereţe"... .. Dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecţiune a valorilor". La comunişti . ies pe stradă cântând "Sfântă Tinereţe". pe cap şi mâncarea lui bună mi-a daţ-o mie.care e Evanghelia lor . .pleacă de la întreg la parte. . Ar fi o neruşinare. Nu i-a ajutat. că de la el a învăţat "regalitatea".putea să fie fascist. ştii ce. Sufragiul turmei! De pildă. Socrate care era un dialectician zice: asta nu e o cetate reală. acum. Aţi putea să dezvoltaţi ceea ce aţi afirmat despre comunism. i s-a atras atenţia că el.. bolşevicii 1-au pierdut şi ei..A. De pildă..Şi Manifestul ? . Ca gânditor. În Creta. şi acum triumfă o democraţie care trebuie un pic. Dar uite ce e. Un sistem . regal e ca şi Platon.Nu.cum e ăla pe care mi 1-a pierdut Cartea Românească . am auzit că în fruntea scriitorilor s-a instalat Macovescu care a fost ministru de externe al lui Ceauşescu. E prima oară când aud o teză contrară. Aşa Aş putea şi eu. Această asociaţie liberă de indivizi din Manifestul Comunist . . Avea dreptate! Nu ştiu ce adresă are. -. Ştii ce spune Aristotel că e democraţia? Un regim social în care face fiecare ce vrea. .. . . concepută ca o asociaţie liberă de indivizi care se asociază întâmplător. deci. "Fasciştii" au pierdut războiul. . nu înseamnă nimic. Bun.pleacă de la întreg la parte. . şi că e mai bine să se ducă acasă deocamdată.şi vroiau să înfiinţeze o altă cetate. ha. Ce înseamnă a fi totalitar? Aristotel spune că întregul premerge partea. Asta e de necombătut.Deci Aristotel e. domnule. că nu e totalitar . Platon 1-a învăţat că Sparta are o Constituţie ideală cu trei forme de guvernământ la un loc: regalitatea prin cei doi regi. .Şi eu am înţeles. Bergson. nu conţine nici un adevăr.Manifestul exprimă o societate a viitorului..e incendiul anarhiei finale. -Da. . .Deci creează o criză axiologică. pe pământ. . Macovescu.Democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea şi în care numărul înlocuieşte calitatea. fără stat. Aristotel. cea mai democratică societate din lume e Uniunea Sovietică. la un moment dat. Ia închipuiţi-vă că eu. De ce? Aristotel e mai mare filosof decât Platon pentru că. . aicea la-nghesuială suntem tot una. .Deci? Totalitarii.Pe când totalitarii.aşa. Dar ştii cemi zice ţiganul odată? "Boierule. pumnul în gură lui Pîrvulescu..Uite. vorba lui Goethe: "Platon ne ridică în sfera eterată unde n-avem acces şi Aristotel e elegant şi ne coboară pe pământ".Platon câteodată este arbitrar.. e mai cuviincios şi spune că "democraţia e singurul sistem compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. Ca să vezi. . dacă mai trăieşte. întregul premerge partea. care am fost "fascist".

Ideea monarhiei ce vă spune? Monarhia constituţională.Cum s-ar spune.Nu. generalul Cantacuzino. rădăcina unică a valorilor". atât au fost de emoţionaţi. nici nu poate duce atâtea libertăţi. vest germană. nu?.Excepţională! . bunul simţ se cheamă raţiune. la rândul lui. să se desfătuiască şi.. să treacă prin România. cu un Parlament puternic şi o efigie. în care fiecare soldat avea o cruce la gât şi scria pe ea "Gott mit uns". .Junimea conservatoare . şi în al doilea rând pentru bunul simţ.. Cele trei puteri separate. gratia şi amnistia.Cum v-a întâmpinat? .şi conduce şi puterea judecătorească . tradiţională. n-au nevoie de arme.dracu ştie ce e cu ei – când se duc la regiment.de care s-a luat "agricultorul" ăla. un general american activ face carieră politică la circiumă.Care este partidul pe care ar trebui să-1 exaltăm noi acum pentru o opoziţie coerentă? .Nu. de exemplu. Păi.Uite ce e.familia Brătianu. nimeni nu 1-a împuternicit să hotărască. bipartidism pentru că România modernă a fost guvernată de o rotativă guvernamentală formată din conservatori şi liberali. armata română a rupt frontul . Ambele sunt liberale de nuanţă diferită: prin naţionalii transilvani. . da. zice. Ştiţi ce făcea bătrânul ăsta ramolit când era comandantul unui regiment de grăniceri la Mărăşeşti? Inspecta regimentul călare în ziua când îl putea lua de la 100 m orice trăgător german şi nu trăgeau în el. . . ţărăniştii sunt liberali... spune Mazilu. separaţia puterilor şi libertăţi câte doreşte nea Niţă. Când mori sub drapel.legionar. pot ajuta la restructurarea României. era decorat cu Minai Viteazul. Sunt democraţi în timpul liber.. Nu mai ştiu care scriitor zicea: "Când văd o armată cu drapelurile desfăşurate în bătălie am sentimentul iubirii absolute". că sunt două. sunt liberi-conservatori pe geniul lor religios.Amin! Să dea Dumnezeu! -".. pe rânduiala eternă.V-a ascultat? .iar liberalii au făcut statul român modern . mă!" Şi Cantacuzino îi răspunde: "Ce să-i faci.. La 5 februarie. .Aşa făcea şi prinţul Cantacuzino.este şeful puterii legislative .De ce "partidul"? Partidele. dar ca turist. . zic eu. te gândeşti că te duci la strămoşi.fără decretul de sancţiune şi cel de promulgare. Unu' . . amândoi comandau acolo . s-a terminat cu soldatul.spune Walkenheim . Că după ce s-a restaurat tot ce trebuie. atunci... invitat în cabinetul domnului Dumitru. încât n-au încordat nici un arc. iar în stilul lui Voltaire. grănicerul." . Aţi plantat pe spinarea fiecărui cetăţean câte o piele de iepure..numeşte şi revocă miniştrii săi . Păi. Un rege puternic.Mi-a dat o stenodactilografă. o sinteză extraordinară peste Carpaţi. rad oceanele de pe faţa pământului. bineînţeles. De ce? Pentru conştiinţa provizoratului lui."Dumneavoastră sunteţi un om foarte util". la o adică? .şi a făcut şarjă de cavalerie pe burta artileriei germane. duşmanii. colonel ca şi el. I-am spus şi lui: bipartidism. Amestecul ăsta de rege prusac . li spuneam unui comunist sub Ceauşescu: Uite mă. când în faţa armatei române se aflau nişte divizii detaşate de la Verdun.nu de rege onanist care are voie să se sfătuiască. Ştii ce spune Walkenheim? "Aceasta a fost cea mai grea situaţie din cariera mea militară". Conservatorii au creat cultura română modernă . Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc. Or. câte vreţi. . a.Ce impresie v-a făcut Mazilu? .nu ştiu cum îl chema.Dar democraţia liberală. nici o lege nu intră în vigoare . dă omul cu ce are". Ş-a păstrat în timp sinteza între liberalismul lui Maniu şi ţărănismul lui Mihalache. iar prin ţăranii lui Mihalache. . să ştiţi voi că cei mai crânceni şi mai străluciţi soldaţi sunt cei ai popoarelor religioase. dacă ne implicăm? . Poate poporul vrea să- . paraziţii nu mai operează.. . E monarhia Constituţiei geniale liberale din '23.Zic: "Salut Comitetul de Salvare Naţională. Trăgeau nemţii cu obuziere grele şi unde cădeau făceau câte o groapă.să ne bata cu măturile duşmanii. Regele României e şeful puterii executive ..zice: "Măi grănicerule. Dar o armată care face isprava asta e ca cea a lui Wilhelm al II-lea. cea franceză. întrebat fiind ce părere are dacă ar veni Regele Minai pe aici. Dar .. Atunci se supune cu o rigoare nemaipomenită. De pildă. Ştii cine a mai făcut-o? Socrate! L-a dus în spinare pe Alcibiade rănit şi. grănicerul . Adică cum? În stilul lui Descartes. Marin Preda . Am fost. s-ar putea ca întrun viitor război -războiul e o funcţie naturală a statelor suverane.Era o găinărie să tragi în el. Şi zic.Silviu Brucan.e un bătrân care a fost şeful partidului "Totul Pentru Ţară" . i s-au făcut funeralii naţionale. sunt democraţi discontinuu. după care pot apărea partidele ca ciupercile. Şi. ia uite ce tunuri au nemţii ăia. să-şi sufle nasul.poate comuta pedepsele . . americană.

Toată familia mea are îndemânare tehnică. de la vârsta de cinci ani .Să spună un popă în biserică. dar toate sectele astea.1 primească la aeroport în triumf. pe care îi situaţi în raport cu dogma ca fiind excentrici revelaţiei. . care este principiul unic al tuturor lucrurilor. Ca să ne mântuim şi ca să simţim fiorul libertăţii reale. parcă nu e prost destul". dar e inadmisibil ca Silviu Brucan să se substituie opiniei noastre.Păi.Dar ca să fie o renaştere creştină reală aici. Aşa. Unitatea ei fundamentală. . De la Luther am luat aceste două lucruri care sunt fantastice.care era mai puţin evreu decât mine. este revelată ca şi acesta. citată şi în enciclopedii.Poate! Şi prin predică! .. nu. ăsta e mult mai deştept decât noi amândoi". Această libertate o oferă catolicismul şi ortodoxia.. dar la "cogitate" stă mai prost. ostil. Omul e liber să participe sau nu la actul mântuirii sale.cantitativizare . "Dar dumneavoastră cum sunteţi?" "Eu sunt iudeocentric în cultura Europei că. De aceea. . . Protestanţii situează omul sub semnul predestinării. nu jumătăţi de oameni. i s-a pus problema dacă să mă treacă sau nu.Asta prin ce clasă era? . libertatea nu poate fi gândită decât dogmatic potrivit cu doctrina creştină care este religia libertăţii. Zice: "Cum gândiţi cultura Europei"? "După Werner Jăger în tratatul de pedagogie privind formarea omului întreg. adică să fim oameni întregi.aşa mi s-a spus mereu .. "Dogma este o formă purtătoare de mister. Paul Tillich are o carte celebră. La un moment dat. sau poate-1 vor spânzura.vorba lui Ştefănescu Goangă . plastică. nu puteam desena un ou. fiindcă există primejdia să cad în zicala lui Creangă: "prostul dacă nu-i fudul. Tu poţi să citeşti Logica lui Aristotel la vârsta ta"? Zice Capildan: "Nu.. la care adevărul e puţin paralel cu realitatea. .Protestanţii.. a tradus Biblia şi a unificat limba germană. Eu spun că misterul este singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale. Luther are dreptate când spune că în afară de Biblie nu există nici un adevăr.Domnule... nu pot"!" El.Ei. motivează mistic "inducţia". el e helenocentric".Eram printr-a şaptea. de la o biserică protestantă. aşa cum arată ea astăzi. Singurul lucru pe care nu 1-am putut face în şcoală a fost idioţia parţială.Este. se impune să acceptăm unicul Adevăr sau pe Dumnezeu. .Domnule Ţuţea. Nu e prost propriuzis. să convingă credincioşii. nu are nimic comun cu nici o metodă. .eram cam inteligent Am intrat În şcoală cum intră leul în cireada: o mănâncă toată. Ei se situează . cu toate că sunt antiprotestant." Sunt neîndemânatic tehnic. Cineva. ei cum credeţi că pot primi aserţiunile dumneavoastră? .E aptă ortodoxia astăzi să împlinească acest lucru? . Şi a doua afirmaţie a . Numai ea şi catolicismul. Eu. laureaţii premiului Nobel devin vrăbii pe crăci. spunea el. Kant are următorii termeni de cunoaştere: metodă..Am să vă citesc ceva.. . .Biserica. nu putem să-1 lăsăm. . care este parohia.Minunat! Vă recunoaşteţi în textul lui Pleşu aşa cum vă prezintă el? .hegelian vorbind . îl ia în împărăţia Lui".înaintea apariţiei zeului care înseamnă lumină raţională opusă destinului orb". Filosoful francez Lalande defineşte dogma în aceşti termeni: Dogma este un mister revelat.Ştiţi că la Timişoara lucrurile au pornit de la o "eclezia". dacă scot Biblia din Europa. Era protestant. Eu îl citez pe Luther. profesorului de desen. măsură . sunt paraziţii care au apărut istoric pe corpul viguros al Bisericii Romane. cu "prăjina". E adevărat că mi-e teamă să fiu orgolios. Las-o mai moale cu desenul. Şi mă doare . inducţia aproximată. vă rog să ne spuneţi ceva despre dogmă. e un organism în care oportunismul a pătruns foarte puternic în ierarhie. Zice: "Când Dumnezeu vrea să scoată omul din neliniştile lui. Zice: "Ai putea să mai auzi tu de ăsta. poate. Eu nu sunt antisemit că am crescut în spiritul Bibliei. Dumnezeu nu are nimic comun cu inducţia şi n-are nici cu deducţia. A fost călugăr augustinian. la vârsta lui. . poate fi revigorată prin învăţământul teologic? . ."în cursul săptămânii viitoare". ca să zic aşa. ale înlănţuirii cosmice şi comunitare şi ale perspectivei infinitului şi morţii.Nu! I-am şi declarat lui Henry Wald . Nu are nici un adevăr. Aceşti patru termeni nu ne scot decât în câmpul erorilor. să mă lase corijent. Şi spune despre Luther că a fost un prost.Păi.. nu te supăra. De la adevăr sunt goniţi. .Nu se poate un creştin să fie antisemit. trebuie să mă recunosc. uite ce e. Şi profesorul de logică îi spune: "Ascultă Căpildane. în câmpul utilităţii şi în câmpul plăcerii estetice. Das System der Wissenschaften nach Objekt und Methode. Există protestantism. când am ocazia. bineînţeles. Bossuet nu vorbea niciodată de protestantism.intelect şi experienţă.

. nici în filosofic. omul individual. Sistemele n-au caracter exhaustiv. "mai multe adevăruri. Cine contestă existenta ei comite un paralogism. Nimic! N-au nici un adevăr.... . că el e succesorul lui Max Planck care. prin experiere. De altfel. Stalin a spus "războiul Sfânt al patriei".Asta. .şi natura.Nu e nimic. uite ce se întâmplă. că de pildă: în Evul Mediu s-a formulat de către filosofii şireţi teoria adevărului dublu. şi n-o leg de Dumnezeu. care se sustrage.substanţa simplă şi infinită . putem spune că sistemul dogmatic.Nu. libertatea şi nemurirea. De pildă. a ţinut o conferinţă la Londra în care a vorbit despre indeterminism şi acauzalitate în natură.Şi vis-a-vis de observaţia lui Heisenberg asupra acestei presiuni cu care omul asediază obiectul observaţiei. . Modernii au introdus experimentul.Mircea Eliade era religios ? .. Nici un întreg ontic nu poate fi sistem.. adică mişcarea şi poziţia nu se pot determina în timp.. paralele cu întreguri ontice. adică Dumnezeu. pentru că natura nu există în fizica modernă.. eu am o carte despre sisteme. Nici un sistem nu epuizează un întreg ontic. Eu zic lumea dogmelor. Pot să zic. şi atunci a creat viziunea indeterminării... care e întreg: pot? Numai în creier sunt miliarde de celule. Dar când vorbesc de sacralitate în sine. . se dilată. Fizica indeterminării este o limitare senzorială. Experimentatorul o constrânge să i se dezvăluie. pot să utilizez adjectivul şi la cireşe: cireşele sacre. în afară de particulele elementare.adevărul după raţiune .E un substitut? . nu au nici o semnificaţie teologală. se dilată..Nu.Nu. indeterminismul nu e al lui.Aşa. există".lui Luther: "Nu există adevăr în afara Bibliei". .Nu e extensiv. Despre metafizică spune că ea nu poate fi ştiinţă fiindcă se ocupă cu aceste trei idei: Dumnezeu. . nu? Şi sunt liber să folosesc adjectivul ăsta. ca o lume a misterelor revelate şi eliberatoare. . nici un adevăr . o identitate. N-a rămas decât termenul "fizică".Nu.Păi da. . . sunt şi atomi.. Aşa e dată clasic în toate dicţionarele. adică un Dumnezeu personal. Că poţi în filozofie să rătăceşti până devii năuc.Deci. Or. Ea nu spune nimic.. . Secundum fidem . Dovada aceasta o face Kant cu rafinamentul lui.. Adevăruri capitale amândouă. fiind transcendent în esenţă. experimentul şi raţionamentul.Şi atunci le împarte.N-au sistem. ca o lume a misterelor revelate. . atunci nu mai pot să spun nimic.. este dacă în spatiile intergalactice. după cât îmi amintesc.Nu! în Evul Mediu au început să facă experienţe. prin creştinism.şi secundum rationem . Aş vrea să fac un sistem despre om. sediul lui nu e nici în ştiinţă.Nu există.. personală. Şi eu pot să zic "pământul sacru al României".Şi în planul credinţei.ca să aibă cale libera pentru "filozofie".. dacă universul e atomic aşa cum 1-au gândit Leucip şi Democrit. nu se găseşte nicăieri materia . şi chiar creştini. Corp dogmatic se poate spune? . Nu există sistem dogmatic. natura îl învăluieşte în tăcere". autonom matematice. . . Lumea dogmelor. se modifică. Au dispărut. Şi asta.Adică e prea extensiv. experimentul: Cuvier spune aşa: "Simplul observator al naturii aşteaptă ca ea să i se dezvăluie. ..că formularea păcătuieşte prin absenta rafinamentului filosofic sau teologal.atunci înseamnă că Adevărul. Ce nu ştiu eu. . Freiheit und Unsterblichkeit.fără să contest utilitatea acestui mare fizician . Iar dacă atomii sunt microcosmosuri.. .adevărul după credinţă . Ei n-au putut să exploreze universul pentru că anticii nu aveau decât două scule metodologice: observaţia şi raţionamentul. Eu susţin că în om şi în natură nu există nici un mister. Adică să rătăcească până îi ia dracul. -. Kant spune: "Materia. . La mine sacrul are o semnificaţie dogmatică. La aceste trei forme metodologice ale cercetătorului modern.. adică o falsă judecată. nu se disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului".. poate. Au caracter util şi orientator. Ce-au realizat filosofii prin autonomia lor pe care şi Blaga o laudă. dacă ştiţi nemţeşte "Gott. Şi eu spun la un moment dat: "Când un filosof un om de ştiinţă sau un artist sunt religioşi. Sistemele sau cartea alcătuirilor logice. punct. Eu am găsit . ca să zic aşa.Păi dacă se basculează între "sacru şi profan".spun eu în "Introducere la problemă" în tratatul meu de "Antropologie creştină" . adică mântuitoare. . şi anume observaţia. nici în artă.Păi. Uite ce zice el. ca materie. nu pot fi sincronizate. Dacă Adevărul e unul.

mai ales că el se apără de materialism. vehiculând sacrul şi profanul din paleolitic până la Hristos şi afirmând actualitatea lui Rudolf Otto. .. sacru teritoriul Ardealului etcetera. Siemmel. El a devenit din gângav. filosofia greacă şi modernă într-un modest vehicul al misterelor.. pentru că a fost inspirat. Mai spuneam eu odată într-un salon pe vremea scandalului cu Petrache Lupu. "Mă.Dacă materia nu există.apariţie . eu gândesc foarte bine. când vorbit Mircea Eliade. neamţul . Adică sacrul: sacru mălaiul.Un ziar religios creştin trebuie să fie supus puterii dominante a gândirii teologice prin subordonarea filosofici. să transmită mesajul de la Dumnezeu. A zis: "II faut changer le titre". fiindcă Rudolf Otto spune: "Obiectul religiei e sacrul.' Cum privesc lucrurile astea prietenii dumneavoastră care sunt filosofi? . Fiindcă Mircea Eliade.. de pildă. Atunci înseamnă că Mircea Eliade nu e religios. de ce Kant nu afirmă principiul unităţii materiale a lumii? -De ce? .. Nu mă refer la nici o formă generică. dar nu mă pot exprima".spune despre el că e religios... ci lucruri ale căror legităţi raţionale le reprezintă El. nu te poţi exprima că nu semeni cu Petrache Lupu". . această care voie să le folosească..Da.această ficţiune a lui . ...are o îndoită funcţiune: unitatea vieţii Şi a universului şi binele suprem ca fundament al ordinii morale. substanţă şi natura. Nu putem explica material de ce. Şi Kant afirmă că Dumnezeu . Zic eu: între Petrache Lupu care a stat la buturugă de vorbă cu Dumnezeu şi un filosof ateu."Eu sunt cel ce sunt". "Păi.. nu Dumnezeu". Religia are nevoie de ştiinţă cum am eu nevoie de guturai. în special în catolicism? .Die sind als ob wăren.care are lucrarea. Există şi în America teologi atei.Filosofii încă sunt supăraţi din cauza asta. să utilizeze filosofia .Ce părere aveţi despre tentativa asta care ispiteşte mulţi teologi. reprezintă o poartă către ateism.iar eu îmi permit să spun că Dumnezeu n-a creat materie. . devenea orator. Petrache Lupu e om şi ăla se situează comod în regnul animal. Fizica modernă motivează mistica creaţionistă şi ordinea universală creştină.Aşa am auzit eu .Dumneavoastră vorbiţi de Dumnezeu. . Şi a stat şi el la "buturugă" de vorbă cu Dumnezeu.Taină mare! .cum au făcut părinţii Bisericii şi scolastica . lucrurile nu cad unele peste altele. ca şi unitatea lor.Spuneaţi despre aserţiunile lui Dumensil.Dumnezeul Biblic s-a arătat teofanic . orator.Păi. un ziar religios activ şi util? . deşi afirmă existenta materiei .Spun eu acu'. Dar dacă materia există pentru Kant. Petrache Lupu era bâlbâit.Iahve! . . Teologia are atâta supleţe că poate să mişte gândirea. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. sau la o formă generică? . ăsta e un eretic! . Un filosof german. sigur.înţeleg că nu vă e foarte simpatic Theillard de Chardin. . .. Das Heilige.îl numeaţi odată popă evoluţionist. când trebuia să vorbească.să transforme. . Cât era el de bâlbâit.Mare animozitate aveţi faţă de filosofi. De pildă.Da. . "ce să le spun ălora de jos despre Tine".Mă doare tot În cursul săptâminii . . Un teolog ateu 1-a criticat pe Mircea Eliade. în acest concret multiform. De pildă. uite. îmi spunea mie un prieten al meu. fie să combată argumentele despre existenta lui Dumnezeu. Sacrul. cum credeţi că ar trebui făcută o pagină religioasă. să spună.şi trinitar . În situaţia asta. . . în absenta acestor termeni: materie.la botezul lui Iisus.Nu poate să dispună. Când îi întreabă Moise pe Dumnezeu. ştiinţelor naturii şi tehnicilor existentei. .(Ele sunt ca şi cum ar fi. se zbat unii teologi să acorde religia cu ştiinţa... aşadar ficţiuni). Teologia. also Fiktionen". . substanţă Şi natură.teandric .Cum să nu poată?! Automobilul e făcut cu inspiraţia lui Dumnezeu. . vă referiţi la Dumnezeu ca persoană.adică prin întrupare .. Nu e de fapt teolog.Domnul Ţuţea.Era gângav ca şi Moise. spune că materia este noua divinitate care a preluat atributele celei vechi. un filosof care se zbate fie să găsească argumente pentru existenta lui Dumnezeu. . Nu se putea ca o inteligentă ca a lui Kant să nu-şi dea seama că unitatea materială a lumii nu se poate afirma . Dumnezeu îi spune: "Eu sunt cel ce sunt".Un popă eretic.

cine o face? . N-a spus Dostoievski că "sunt eu mistic? Sunt eu atât de înapoiat"? Iar un apusean 1-a asemănat cu Danie al Răsăritului. în felul acesta nu s-ar mai putea face. . . Sunt meditaţiile unui artist religios. de obicei. . cum îl cheamă.Aş vrea să dezvoltaţi această idee. El asigură cooperarea aceasta. corect.Să arate cum arată. avea naivităţi d'astea. cum îl cheamă. Practica istoria ca pe o disciplină deschisă. fiindcă admir sufletul simplu şi esenţial ca entitate fixată de Dumnezeu odată cu corpul. ei au autoritate? Dacă văd că nu pot răzbi în marginile logicii. Păi nu mă interesează Unamuno ca filosof. Tertulian. chiar dacă e în legătură cu geniul. iar relaţia între aceşti doi termeni o face tot El. a liberului arbitru.Da. i-a făcut şi suflet şi corp. să fie exprimată la lumina zilei.Nu ştiu de ce e slab.Religia în limitele raţiunii pure . da' inspirat. Eu îl admir pe Dostoievski. la filosofic. nu împărţeşte.. Zicea Chateaubriand că avea fire de artist . orice determinare. N-a înţeles nimic Ortega de la el. .după Leibniz . N-are nici o valoare teologică.aşa se spune cel puţin . această problemă e de o extremă actualitate. că eu ador Spania.Numai Noica mai avea visul ăsta să semene tara cu inspiraţi. Uite ce e: pentru ca un teolog să gândească dogmatic trebuie să fie inspirat. spune că filosofii sunt patriarhii ereticilor. De altfel. trebuie să înlocuieşti infinitul şi autonomia gândirii şi să introduci credinţa în Dumnezeul creştin care s-a arătat triumfalic. . care m-a combătut.prin armonia prestabilită. Cateheza poate să furişeze morala .Da. Să-i fii şi elev şi să nu înţelegi. cu toate că eu nu sunt un psiholog atât de mare. .că a cunoscut oameni morali fără să fi fost religioşi şi invers. sunt profesori. domnule Ţuţea. legătura dintre suflet şi corp e făcută . e matematizam şi cartezian.. aceasta cateheză... 1-a numit pe ăsta..Un preot! . e mai primejdioasă pentru religie decât ateismul.aşa cum spune Dante .Eticul autonom este expresia raţiunii libere. la un moment dat.. ca şi aici. Omul e liber şi eliberat numai în templul creştin.. Profesor savant am auzit. . .În templu. Chateaubriand a fost un mare artist Iar Le G6nie du christianisme are valoare teologală cum pot eu alerga să ajung campion mondial la 100 m garduri. Da' ce.E la pământ E foarte slab acum. . autonomă. Kant consideră morală ca fiind autonomă faţă de religie şi afirmă în Die Religion innernalb der Grenzen blossen Vemunft . acolo. părintele Bisericii. pe tiranul ăla englez. acum când cateheza poate din nou. Nu trebuie să spun asta. Când Dumnezeu a făcut omul.Eu de Unamuno am citit Viata lui Don Quijote şi a lui Sancho. Pânza după Miquel de Cervantes Saavedra şi sunt de acord cu el. Arată foarte bine! . acest Chateaubriand. eu am exclamat admirativ: "pârţ"! Deşi recunoaşte că e înlănţuit în cosmos. despre Agonia creştinismului ? .Deci. În Occident.A. Filosoful ăla spaniol. credeţi că trebuie să apese în mod special pe dogmă? Vă întreb ce credeţi pentru că există o uşoară glisare spre raţionalism sau spre eticism. când se comunică tainele care îi învăluiesc deopotrivă şi pe sacerdot şi pe credincioşi.şi psihologizează în mod primitiv. că nu înmulţeşte. . Ce vroiam să vă spun?! În orice caz. pe dictatorul ăla. cu mersul trenurilor: te dai jos în gara în care îţi convine.Morala în sine. Şi atunci morala asta devine "la science des moeurs" . artist.. pentru că se ducea noaptea cu luminarea să vadă cadavrul regelui ucis de el. în ritual. Sufletul n-are legătură nemijlocită cu corpul..Deci dumneavoastră credeţi că ar trebui pornită în România o instrucţie religioasă temeinică? .pe care eu am asemuit-o în faţa unui ovrei.. -Cine o face? . Hă. pe Cromwell -după ce a scris Le G6nie du christianisme artist. când .. Husserl e antipsihologic. practic o sofistică de-i ameţesc. Când Kant afirmă în Critica raţiunii pure că e propriul lui legiuitor. Ortega Y Gasset a fost elevul lui Husserl . ăsta e perfecţionismul lui. este egală cu zero. teologii. dar spaniolii sunt contraindicaţi. Deci.ca şarpele în răzoare.Da. din punctul de vedere al Absolutului religios.Da' ce. să fie manifestă. devii la un moment dat foarte deştept şi te situezi în afara Bibliei şi a lui Hristos şi ţi-e ruşine că eşti mistic. Or. n-are nici un rost. ca şi ruşii. .Dar de Unamuno ce credeţi. Am declarat la Braşov odată.ştiinţa moravurilor . Da. Păi. ar trebui să avem o inflaţie de inspiraţie. spune că e propriul lui legiuitor. creştinismul are geniu? Pot întrebuinţa termenul de "geniu" pentru "Absolut"? Dacă Dumnezeu e absolut şi transcendent. teandric şi trinitar.Cum ar trebui să arate un institut teologic? . Deci.Domnule Ţuţea. Ştiinţa moravurilor.

care spune că "omul e un animal fără pene".e vorba de prefacerea pietrelor în pâini . ci o instauratio-magna. Sombart acceptă numai două definiţii ale omului. repartiţie şi consumaţie.de ce ochiul dracului? îl putem contempla ca pe o scară cu dublu sens: o scoborâre în infern sau o urcare la cer dacă eşti binefăcător prin el. deşi Aş începe aşa: într-una din cele trei ispitiri din deşertul Carantaniei . . dar e plăcut. teologia şi mistica. . Am citit la intrarea în Belu. Cum e istoria deschisă? În orice caz. Circulă o zicală: banul e ochiul dracului... e biomorală: să fie cât mai mult la omul de rând din venitul naţional.Iisus a refuzat miracolul economic. Acolo imbecilul şi geniul.omul nu ştie despre el mai mult decât ştia înainte. singurul fenomen economic pur este circulaţia. pe poartă Sic transit gloria mundi. Unul din papi..N-aş începe cu religia. la rândul ei. Păi nici despre Dumensil n-are rit să vorbească un sacerdot dintr-o biserică de provincie în Franţa. înainte de piaţa liberă şi de fenomenele de circulaţie (care în dreptul roman fac parte din sistemul obligaţional). pentru că altfel nici nu merită corcitura Ha.a unui neamţ. ci biopsihologic. îmi face chiar mare plăcere. individualismul şi . Repartiţia. . Mă rog. Filosoful. Şemilov. Şi Sombart se întreabă . numărul 7 din 2 martie 1990. ce voiam să spun. că tainele sunt porţi deschise spre Absolut . Şi m-am dus la parastas. Sacerdotul creştin are har. Eu. ha. Dar are nota 0. N-are nici o valoare definiţia.Şi cum am ajuns noi. nu-mi permit să uit idei. Sombart acceptă numai două: una pentru că are umor .nu ştiu cum îl cheamă . Uite. îmi permit să fiu imperfect. trebuie să privesc omul la scara lui. Zicea că aşa trebuie definit. nu la scara Domnului..zice popa .Popa a făcut teologie. Sic transit gloria mundi. Sunt inspiraţi. filosoful scrie frumos. Eu am asistat într-o biserică la un popă care avea sase băieţi intelectuali care au murit toţi pe front Era palid şi cu mască de sfânt.? . Dacă are parohie în Bucureşti. ha. nu economic. Preotul să comunice .0 la teologie. artistul ori savantul. cum spuneaţi.cu grijă pentru mister .Aşa! Cum vedeţi asta? . a lui Platon. producătorul. Există doi economişti austrieci care vor să definească obiectul economiei politice într-o Einffinrung. trebuie să fie teolog. anapoda. Şi a doua definiţie. Am auzit că există pe aici prin preajmă. n-au har. adică nimic. începe cu religia. Eu îl mut pe Hristos peste sofistică şi spun că şi Protagoras era un inspirat. Le consideră pe toate false. stă singur. ca economist. Ai intrat în cimitir şi bună ziua. Economia pură se defineşte în piaţa liberă. un publicist din Uniunea Sovietică.tainele. subtitlul N-a fost o revoluţie.transformarea plinilor în pietre. politica. N-am încotro. ceea ce vreţi dumneavoastră nu se poate face decât prin frecventarea Bisericii. Popa a făcut aşa..Am pregătit nişte întrebări împărţite pe cinci zone: economia.. dacă nu mă înşel. i-am uitat numele şi-mi permit amnezii lacunare din cauza vârstei. Una spune că "Omul e singurul animal care se plictiseşte". a hranei. a marelui gânditor.Spre libertate. producătorul e ca apa de pe Dâmboviţa. a cărei mitropolie se numeşte bursă. la triumfalismul ăsta? Cum s-a putut? Din prostie numai? . că i-am spus lui Noica: istoria e într-adevăr deschisă spre cimitir. Frederic al II-lea iubea această definiţie pentru că avea un dispreţ suveran faţă de om. Un amestec de Dumnezeu cu Don Quijote Acest dialog cu Dan Arsenic a fost publicat În revista 22 . Nu .Nu ştiu! Şi Heidegger spune că istoria e rătăcire.. într-o Introducere În economia politică. Nu se poate autodefini. Comunismul însă a reuşit miracolul de dos . etica. se adresează din balcon unuia din cardinali: cu ce vă hrăniţi? întrebarea papei nu are caracter economic.care a vorbit despre Mircea Eliade la Biserică. Am un eseu pe care 1-ani dat la almanahul Vieţii Româneşti pe anul ăsta care are următorul titlu: Triumful sofisticii În lumea modernă sau caricatura utilă a realului.Mistica e supraordonată. că omul nu poate fi egalul lui Dumnezeu. . ca om.Spre eliberare. La Platon sufletele alese nu stau cu tâmpiţii. un negustor. Consumatorul însă este producător biopsihologic.mi-a luat un interviu Boem. Dacă nu există la bursă circulaţia. . stau alături şi Eminescu nici nu stă de vorbă cu el. de când omul are pretenţia că se autocunoaşte -antropocentrismul ăsta . omul. Cum vedeţi dumneavoastră problema economicului. după ce a fost ales. Eminescu şi un prostănac care a avut bani. am aici tratatul lui Sombart unde sunt două pagini aproape de definiţii ale omului. e un deziderat moral. spune: există două sisteme economice în prezent. Dar. Atât. domnule Ţuţea. Dialogul a fost realizat îi luna ianuarie a anului 1990. ."de ce iubim noi prusacii această definiţie care e aiurea"? O iubea un mare rege prusac care a scris actul de naştere al Prusiei ca mare putere: Frederic cel Mare. bietul. Aceştia nu au har. De Ia Renaştere până azi. În ceea ce priveşte hrana.Vreau să vă spun următorul lucru. Acolo e o anecdotă. dar a reflectat realul În mod caraghios. Acolo! Toată istoria e în cimitir. un preot tânăr . circulaţie. pe care să le facă înţelese pentru tânărul credincios. dar oamenii.. Dintre fazele procesului economic: producţie.

E grandios. nu? Ştiţi că la ştiinţa modernă natura a murit ? N-a mai rămas decât termenul fizică. . Eu îi întreb: "Dumneavoastră sunteţi catolici"? "Cum să nu"! "Păi. iată cum e definită libertatea: "Robeşte-mă. Individualismul face un marş glorios în istorie.colectivismul. Gorbaciov a optat pentru socialism.. După vastul experiment practicat în vastul spaţiu sovietic. Karl Kautsky îi spunea lui Lemn: "Finalul manifestului partidului comunist reprezintă incendiul anarhiei finale". ca individ. micro şi macrofizici. raţionamentul . Eu sunt economist liberal. natură. pe robii aceştia. Nişte polonezi îmi spuneau despre comunism că este totalitar.. Un lucru e cert. ci lucruri. El mai zice: "Vom fi noi ruşii în stare să înţelegem acest lucru?" sau cum a spus Piotr Ghedaev: "Noi ruşii nu suntem în stare să gândim şi să acţionăm cum trebuie". Ce facem noi? Dăm oleacă de pământ ţăranului.Nu. În spatele liberalismului stă tirania Evului Mediu şi în faţă haosul roşu. pentru ca să aibă loc Dumnezeu în vidul lăsat în tine". care-i falimentar. Idiotul e văr primar cu geniul în faţa lui Dumnezeu. Kant spune: materia există.E singura opinie a dumneavoastră despre Gorbaciov? Parcă Gorbaciov e mai interesant decât alţii. întrebuinţaţi ostentativ contradictoriu? Eu spun că nu are loc nici un fel de polemică. experimentul. Uitate la Manifestul Partidului Comunist.. . zice că e Dumnezeu? Pentru că materia nu există. domnule! Mai mult. şi unitatea lor tot de Dumnezeu e făcută. La nivelul modurilor metodologice ale cercetătorul modern . "Binecuvântează. iar lucrurile au legităţi interne relaţionale făcute de Dumnezeu. adică o eroare. facem criptocomunism. ăla nu-i subiect de meditaţie teologică.Aşa zic nemţii. ci e obiect .Cum înţelegeţi dumneavoastră această spusă biblică: "Daţi cezarului ce-i al cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu"? Vă întreb pentru că există o interpretare ticăloasă în mintea românului.Păi e interesant aşa cum e aici Iliescu. dau o arendă la ţăran în loc să le dea pământ. De pildă.. întâlnim electroni. Universul nu-i totuna cu natura. nu mai este nevoie să discutam superioritatea absolută a sistemului american.Vreau să vă întreb ceva.Hristos a spus limpede că tot ce-i pe pământ e pe pământ. Doamne. . . Domnule. Unul de aici îmi zice: ce spuneţi când se pun doi termeni. Doamne. Nu există nici o egalitate între geniu şi idiot Una există însă: sunt ambii egali faţă de Absolutul divin. . Şi ştiţi de ce? Pentru că eu trăiesc în Imitatio Christi. -.Andrei Pleşu spunea că e vorba de o delimitare a ierarhiilor. de la physis. mezoni etc.. . alţii zic Gerson. că dacă un papă binecuvântează regi şi împăraţi.În Cartea Facerii se vorbeşte mai întâi de natură. cea perfectă.nu e urmă de materie. ca să mă simţ liber". colectivismul 1-am văzut şi-1 mai vedem.A lui Thomas a Kempis. cum aţi ajuns azi homo sapiens ? -Nu cred.. . îl mai băgăm într-o fabrică în care-i proprietar acolo.. Asta nu înseamnă nimic. . În univers nu există natură. Pot să fie ciuperci partidele. în care natura n-are loc. Nu există la Gorbaciov noţiunea de întreprinzător. ştiţi că şi catolicismul este totalitar"? Există un mare gânditor social-catolic vienez. şi lumea Lui e dincolo. Perfect! Cine contestă existenţa ei face un paralogism.Ştiţi că Gorbaciov a acceptat de curând ideea pluripartidismului? . înseamnă că aceştia sunt robi.Asta n-am ştiut. Eu invit Moscova la conversaţie. naturalişti. a două lumi: cea transcendentă. eu spun că sistemul sovietic e net inferior capitalismului american. un cancelar al Sorbonei. eu discut economia. e o carte măreaţă. Ştiţi ce spune? "Să te dispreţuieşti în fiecare zi. rusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Dar de ce dumnealui nu e consecvent şi. . un întreg? Se poate spune de către evoluţionişti.. Şi de-aici până colea. Pluripartidism care "joacă" pe loc. care face balet de urşi. şi întreprinzătorul în comuna urbană stâpân. Dumneavoastră sunteţi. substanţă infinită Şi simplă. . Toate acestea au dispărut." . de dincolo. . ca să zicem aşa. nu ştiu cum.. e sumă de lucruri.observaţia. eu nu dau pe mine o ceapă degerată. După aia putem urla ca la terasă. Mai ales că domnii de astăzi sunt ultraperestroikişti. şi-1 moştenim de la antici. Sunt termeni teoretici. mai ciupim puţin pe orăşean. şi lumea de aici.Dar ştiţi cum o interpretează creştinul de rând? . asta de aici reflectă d-o imperfect. capitalism şi socialism. Indiferent cine e. nu ştiu cine. El pleacă totalitar de la întreg la parte. când vorbeşte de unitatea universului. Şi aici e principiul aristotelic: întregul premerge partea.. asta o zic francezii. Ştii ce caută ruşii? De altfel. dar să binevoiască să respecte doi termeni: ţăranul stâpân la sat. . economic.Uite ce e. Altfel nu se poate. la sfârşitul lui.

Creştinismul a punctat supraistoric. Dosare de beton. Dar n-are importantă.A fost asasinat.Nu 1-am cunoscut. aşa. maică-mea era ţărancă. la Judecata de Apoi. ca mistic biblic. "fiindcă era tânăr". Hristos e un personaj istoric. Aşa sunt şi eu. frânturile acelea care au aerul unei apologetici creştine"? . dacă n-aş avea cultură filosofică germană.întreabă Romano Guardini. altfel nu ne luăm salariul. Cioran are o afinnaţie extraordinară: "istoric este tot ce este supraistoric". că era eretic. . căci cele ce se văd sunt trecătoare. căci sunt veşnice". ci dintre aceia care cred în cele ce nu se văd. avea 88 de ani şi mie mi se pare că sunteţi mult mai tânăr decât mine şi asta nu-i nici măgulire. Vila lui de la Neptun.N-aţi vrea să revenim la problema cezarului şi a lui Dumnezeu? . după proverbul acela "Dies irae. Nu mi-am închipuit că un golan analfabet are o asemenea poftă de luxurie. . aţi vrea? Eu cred că da! . Aici Pavel se întâlneşte cu entropia fizicii moderne. prin adopţiune. despre români. A punctat timpul şi spaţiul cu elemente eterne. A fost Pascal un credincios tipic? Nu. nu erau frânturi. Nemţii cer "eine innerliche Reife" -o coacere interioară. este toată Mediterana". Alt destin avea cartea aceea. Total e de aur acolo. vorba lui Romano Guardini. Căci entropia duce la sfârşitul universului. Eu am citit Critica raţiunii pure ca student şi am înlemnit de emoţie. Ceauşescu nu avea mască de cezar. . nu e nimic. Şi eu la fel. Aş dori să vorbim despre tinereţea creştinismului. nici captaţio benevolentiae. în biografia căruia nu se instalează nici o înfrângere. pe urmă te opreşti şi iată că s-a terminat cu judecăţile de valoare. eu leg adevărul de prezenta celor două lumi ale Sfântului Apostol Pavel: "Noi nu suntem dintre aceia care cred în cele ce se văd. domnule.Trebuie să-i facem parte. solvet saeclum în favilla". De-aia s-a şi numit epoca de aur. şi tot el răspunde. nu-şi poate dori nimic mai mult un miliardar american.. a spus un lucru foarte plăcut (pe care-1 ating şi nişte axiologi germani. generalul Averescu. Acum am faţă de ea. era jansenist. . era spălătoreasă. Rickert Şi Windelband care. ce i-aţi spune? . iar Horaţiu mi se pare că era fiu de libert. Valoarea e prin definiţie infinită.Uite ce e. Mama unuia dintre marii strategi ai primului război mondial.Domnul Minai Sora îmi spunea că nu e posibil ca un filosof să moară la cincizeci de ani... sclav eliberat. dacă scria la optzeci de ani. Ştii ce i-am spus? "Asta nu-i om. Putem să ne ducem la un miting în cinstea dictatorului.... . Dar faţă de Dumnezeu cezarul e un rahat.L-aţi cunoscut bine pe Nae lonescu? -Da.În spusa "Daţi cezarului ce-i al cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu" oamenii înţeleg că trebuie să-i facem parte cezarului. despre revoluţie. e un monstru. care e amator de paradoxe. . deşi a apărut în istorie. "a avut Pascal umor? Nu. Acesta are o formaţie germană.Stimate domnule Petre Ţuţea.I-aş spune să nu mai practice sinceritatea absolută pe care o practică şi să nu se mai constituie în sceptic de serviciu al unei lumi în declin. dies illa. Dacă nu se duceau la Viena şi în Germania.. ca şi Virgiliu. . Kant mi se pare că a scris pe la cincizeci de ani Critica raţiunii pure. Origine socială foarte sănătoasă. . spusa era înjumătăţită şi folosită ca scuză sau camuflaj ipocrit. -Dacă v-aţi întâlni acum cu Cioran..Dar ştiţi că a scris un text despre revoluţia de la 22 decembrie? . Beethoven spunea că atunci când un om e la treizeci de ani filosof. Cioran.a fost Titu Maiorescu boier? Aristocrat nu era.În orice caz. la Facultatea de Teologie catolică. în cartea despre Pascal. judeci până la Judecata din Urmă. ci mască de golan fioros. în primul rând. El spunea. Mie mi-a plăcut un portret pe care 1-a făcut Tudor Vianu lui Maiorescu. cât sunt de mari filosofi. . rămâneau nişte balcanici extraordinar de inteligenţi. despre Pavel. nu-i aşa? Adică devine istoric supraistoricul. despre tot şi toate. Spune Tudor Vianu .L-aţi cunoscut? Pentru că Dumneavoastră aţi fost în Germania când el preda la.Eu am auzit şi mari intelectuali spunând: dom'le să-i dăm cezarului ce-i al cezarului. a fost insă prin adopţiune. ce să facem. El era la Berlin. consideraţia pe care am avut-o faţă de Informaţia Bucureştiului . M-a întrebat odată Nae lonescu ce cred despre evreul acesta. poeţi imperiali.Creştinismul a apărut în istorie. I s-au otrăvit ţigările. rusul. . vezi cum merg sfinţii alături cu ştiinţa? . eu numai că n-am murit de râs). Nu pot deveni obiective niciodată. o spune şi Evdokimov. mi-aş permite să mă joc de-a ţurca. Dar de ce acele Pensees. Dar a trebuit să fac optzeci de ani.. Aş fi un şiret din Câmpulung. Mă rog.

ci o restauraţie magna. unde a fost zdrobit Carol Robert care venise să vasalizeze Ţara Românească ' şi s-a creat cu spadă şi sânge primul stat român independent. s-a ales. deşi nu e chiar exagerat.Adică sunt un geniu. aia cu Dumnezeu îmi place că fiecare babă îl poartă. M-a făcut de râs. Mi-a plăcut definiţia pe care o dă Giovanni Papini lui Don Quijote: "Sfânta nebunie a idealului Masele pot f! înşelate în istorie Există două concepţii asupra istoriei: 1) oamenii mari fac istorie şi 2) masele fac istorie.Domnule Ţuţea. Geniul politic al poporului român a atestat că s-a situat în ordinea naturală . Mulţimea e obiect.Nu e nici tragică. pentru Herbart. fiindcă. Acesta e un lucru adevărat.Eu spun că n-a fost revoluţie. ci răscoală . discutând . Când mulţimea îi refuză încrederea tiranului. Aceasta atestă absoluta nobleţe a poporului român. într-o conversaţie. şi noi şi ruşii ar trebui să avem în frescele din biserici un Columb. din punct de vedere politic. astfel. Că de câte ori el discută ideal. În sensul acestei viziuni democratice. Una a lui Iorga. cum face Natorp.. Don Quijote este Cervantes.Nu e deloc greu de explicat.C. ci tehnici insurecţionale în lupta pentru putere". E vorba de un nebun prin carcasa căruia se scurge un consilier aulic. unde se spune că stăpânul. în ceea ce priveşte geneza statului român.. e consilier şi numai în lucrurile imediate vede cum că o ţărancă e parfumată. două teorii... absolutizează ideea de revoluţie. mă opresc la manifestaţia din faţa Comitetului Central când mulţimea a huiduit tiranul. Don Quijote recunoaşte că a fost nebun şi devine atunci nebun Sancho Pânza. Se spune că eraţi împreună cu Cioran la Berlin şi. se poate vorbi de "absolutul divin". Tot la scara omului. Tehnica loviturii de stat. Discuţia asupra acestor două poziţii este odioasă. E primul roman absolut. .faţă de revoluţia proletară. e viata transmutată într-un soi de cavalerism pe care 1-a practicat chiar el.Vorbisem mai demult despre Heidegger care Ştiţi că era şi americanofob şi rusofob. Se. Dostoievski spunea de Don Quijote că e cartea cea mai tristă pe care a citit-o el. bătut.Eu nu pot fi americanofob decât în ceea ce priveşte descompunerea religioasă în secte.. Mai întâi că libertatea şi pluripartitidismul nu s-au născut la Ploieşti. Nu e tristă de loc. . Fără să ignor jertfele de la Timişoara. şi nici la Câmpulung.identificat cu natura .. vreau să vă întreb în legătură cu o povestioară care circulă în legătură cu dumneavoastră . Unei revoluţii nu-i putea urma o altă revoluţie. Giurescu. . când de fapt pute. se pare că 1-aţi încântat atât de tare. . se spune aşa: "Nu există revoluţie în istorie. Aşa a călcat Ceauşescu. Constituţia română de la 1866 e prima constituţie liberală în spaţiul acesta. ăsta calcă în gol. Dumnezeu este perfect. . nu are cum! Triumful proletariatului. Când Despot-vodă se adresează mulţimii. Or.Alexandru Paleologu spunea că tot ce s-a întâmplat este de natură mistică şi este foarte greu de explicat. Hegel a afirmat că Dumnezeu face istoria. nu subiect Dacă Dumnezeu spune aşa. spune că această viziune a vieţii şi a lumii este o satanocraţie. căci fără el învăţam nemţeşte cu dicţionarele pe genunchi. prin ea. toate imperfecţiunile ei. dar. Dar asta n-ar fi fost nimic. înainte de a muri. Omul nu poate modifica ordinea lui Dumnezeu.adică cneazul sau şeful a fost ridicat pe scut de mulţime . democratică . Nu s-a întâmplat nici o revoluţie. Mi-aduc aminte de o scenă din Despot-vodă a lui Davilla.De fapt e tragică.care trebuie restaurată . dar aia cu Don Quijote nu-mi place.toate mizeriile legate de natură. acordând încredere unor personalităţi care li se par demne şi care le expun interesele. nu există soluţie de continuitate în domniile române. Iisus spunea ucenicilor: "Eu v-am ales pe voi. domnule. . Viata lui Cervantes seamănă cu a lui Don Quijote. se pun în sarcina lui Dumnezeu . . E nelogic. nici noi nu suntem de-ai tăi". I-am zis. care se cheamă Boierii. mă Emile. de la bătălia de la Posada. Atunci s-a întâmplat un fenomen fundamental. nu voi pe mine". În cartea lui Curtio Malaparte. Pe atunci ruşii erau în întuneric. al lui Ceauşescu." mulţi chemaţi.. De la Basarab voievod. e genială. n-a fost ales. S-au născut în Apus.Şi există o monografie a lui C. nu? Există. ea îi răspunde (cum i s-a întâmplat lui Ceauşescu):" Nici tu nu eşti de-al nostru. vai de capul lui. Acesta e un mod creştin de a vorbi. pentru că istoria e punctată de aleşi. a fost triumful lui Golănescu şi e o trecere în întuneric după care urmează lămurirea mulţimilor care îşi caută alţi conducători. . schingiuit. Când Herbart caracterizează pantheismul. încât Emil Cioran v-a spus la un moment dat că sunteţi un amestec de Dumnezeu cu Don Quijote. în gol. vede o moară de vânt Şi îi trage o şarjă de cavalerie Şi printr-un nebun vehiculează idealul. până la alungarea de pe tron a lui Mihai. putini aleşi". atunci trebuie să fim cu Dumnezeu. în cetatea românească. căci nu ne-ar fi făcut onoarea germanizării pentru că eram inferiori pentru ei. personalităţile sunt desemnate de mulţimi.

ceea ce mă duce la formularea lui Berdiaev. că utopiile au acelaşi cusur: toate sunt realizabile. care 1-a lăudat atât de exagerat pe Papă. M-am gândit la cei trei termeni metodologici ai cercetătorului modem: observaţia. încât Sanctitatea Sa s-a cutremurat. ci la masa rusească. opusă căii Domnului (Bossuet). la Socrate. produsă de aceşti termeni. doar observaţia şi raţionamentul. acceptat şi de T. După mai bine de şaptezeci de ani de marxism-leninism. Tocqueville a numit revoluţia franceză "noul-vechi regim" (le nouveau Ancien R6gime). Biserica Ortodoxa fiind cea care decide canoanele obligatorii pentru credincioşi). că bolşevismul este un rău organic al ruşilor. Numai aşa se poate vorbi despre un progres real. înaintea lui Malaparte.după Curtio Malaparte . Dacă acceptăm. dogmaţic creştin. întrebat cum a descoperit legea gravitaţiei universale. cum spune ardeleanul. iar sensul istoriei este o căutare şi o cultivare a acestora. ci tehnici insurecţionale în lupta pentru putere . reprezentativă pentru o epocă oarecare. În aceeaşi manieră. în ceea ce mă priveşte. În accepţiunea lui.acţiune directă a Divinităţii (cf. care .şi Hegel face satanocraţie în filosofia istoriei. şeful secţiunii de beatificare de la Vatican. pentru a înţelege înţelepciunea. Aşadar. prin 1902. căreia nu am reuşit să-i dau conţinut adecvat. Dar. T.favoare divină . cred. Dar m-am referit acolo. În vederea întâlnirii cu dumneavoastră. Din punctul de vedere al acestui teolog. fiindcă în interviu nu se poate medita. aşa cum sunt înşelate toate masele în istorie. Tot Newton. în următoarele forme: l. 3. nu la marele popor rus. Afirmaţia este consemnată. De aceea. Omul nu poate modifica ordinea lui Dumnezeu. aşa-zisele revoluţii. Georg Brandes. după Cioran.şi revelaţia . şi asasinat din entuziasm. când este furios. atunci trebuie afirmat că. citirea fenomenelor de omul presupus autonom. a cărei ordine este constanta. nu căderea mărului. răspunde: Dumnezeu. în lucrarea lui: Principia matematice naturalis philosophiae. adică revelată. O altă formă a neliniştii mele metafizice este legată de legenda mea. istoria este creată de oamenii mari. Afirmaţia lui Berdiaev nu este justă. conferinţă intitulată Le grand homme. ca principiu unic al tuturor lucrurilor. făcută amical de Emil Cioran. faţă de acel ens realissimum al scolasticilor. În alt context.vorbind în stilul lui Herbart . ca şi pe el . Gorbaciov a constatat că situaţia politică a Uniunii Sovietice este catastrofică. experimentul şi raţionamentul. calea omului trebuind să se retragă înaintea căii Domnului.în poziţia de căutători. a răspuns: am fost inspirat! Deci inspiraţia. În orizontul misterului În privinţa mea şi-a lui Emil Cioran. Biblia este ta întregime inspiraţie de la Facerea lui Moise până la Apocalips. Neliniştea gnoseologică. că Dumnezeu face istoria. informaţia livrescă. am fost neliniştit metafizic. în portretul pe care i-1 face lui Joseph de Maistre. . în "orizontul misterului". Mă folosesc aici de o afirmaţie a lui.pentru că n-am lucrat niciodată într-un laborator . le-a ţinut o conferinţă revoluţionarilor ruşi din Paris. mai multe adevăruri înseamnă nici un adevăr. Această declaraţie a lui Petre Ţuţea a fost publicată În Lumea Creştina din numărul 141 al României libere care a apărut duminică 10 iunie 1990. ne situează -pe mine. De asemenea.eu folosind.despre Socrate. 2.nu pot fi considerate mutaţii (adică transformări radicale). Mi-aduc aminte de afirmaţia lui Newton care. când pune pe seama divinităţii. absenta inspiraţiei. ca şi cei vechi. dezastrele istoriei. Dacă Dumnezeu este singurul adevăr. am afirmat că dogma este un mister revelat (Lalande). care invocă un teolog ortodox. care tac legic. "Omul mare" este o personalitate complexă. al cărui nume îmi scapă. La care mai pot adăuga. cum a spus Blaga despre om. o formă de nelinişte o datorez supradimensionării mele. criticul danez. 1-a dus la această lege. ca să le facă la loc. Crisan. a fost determinată de lipsa experimentului . Misterul reprezintă singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale. De altfel. care caută neaflând şi ştiu neştiind adevărul. determinată de cea a lui Berdiaev. în stil pamfletar. Crisan. când se întreabă ce este gravitaţia. În revista 22 mi s-a publicat o afirmaţie exagerată. Omul este zănatec şi-şi strică aşezările. Eu mă mişc. înşelată de bolşevismul falimentar. atunci . faţă de absolutul divin. precum şi căutarea zeului. care îmbracă două forme: inspiraţia . dar nu este toată canonica. în cazul meu. nu poate fi vorba de interviu. fac următoarea declaraţie. Fiindcă există. cum spune Hegel. Aceasta este calea omului. este iluzorie.La technique de coup d'etat . înlănţuirii cosmice şi comunitare şi perspectivei infinitului şi a morţii. omul singur se mişcă în mijlocul fenomenelor lumii exterioare şi interioare.

medic. dar cum noi facem istorie.00". De faţă a fost şi prietenul marelui gânditor. domneşte dogma: "Robeşte-mă.. numai că nu orice intelectual adevărat poate practica sinceritatea lui totală. sensul existentei lui fiind determinat de absolutul divin. şi poziţia faţă de Sfântul Apostol Pavel şi neterminata ceartă cu Divinitatea. cred că telespectatorii ne vor ierta. varietatea de forme ale existentei a fost totuşi în mine un prilej de veşnice încântări şi tristeţi". Pavel (2 Corinteni 4. a făcut o comparaţie între extrema dreaptă şi extrema stânga. Mai am de adăugat ceva. cită vreme libertatea este trăită aici. al dialecticii. Sf. Alexandru Popescu Prahovascu. Ap. . pe când cele ce nu se văd. reprezenta guvernul american la ONU. fără să trăiască neliniştile metafizice ale lui Cioran. Cuvântul care zideşte. şi în biserică şi în lumea de dincolo.) Am o rugăminte faţă de Cioran: să nu mă mai supradimensioneze. e o gripă. fiindcă. a spus ea. Bineînţeles.. iar extrema stânga e un cancer. Textul citat mă îndreptăţeşte să-1 văd pe Emil Cioran în amurgul existentei lui. volumul ni Stilurile. sau intensifică în mine sentimentul dureros al neîmpliniţii. Această "declaraţie" a fost comunicată lui Gabriel Liiceanu odată cu dorinţa expresă a Iui Petre Ţuţea ca ea să-i fie transmisă lui Emil Cioran. distanta dintre mine şi ea n-a făcut decât să mi-o facă mai accesibilă. De altfel. Aşa.. Deşi nu pot găsi un sens în lume. subordonându-se absolutului divin. care îl asistase cu o lună în urmă la o operaţie chirurgicală făcută pe viu. Invocată în această luare de poziţie. . pentru că această exagerare. Aşa scria pe tratat. căci lucrurile care se văd sunt trecătoare.Un tratat. care să arate înspre ce evoluează lumea şi la ce ajunge procesul universal. Extrema dreaptă. noi ne-am propus să nu facem politică.. reţin. ca să mă simţ liber!" (Imitaţio Christi). Emil Cioran. tocit de prea multă utilizare. iar dincolo. care este religia libertăţii. Nu există intelectual.. autonom matematice. Problemele sau Cartea întrebărilor. toată existenţa omului este un joc dialectic nesfârşit. 4 iunie 1990. un sens obiectiv şi o finalitate transcendentă. jocul celor două lumi paulinice ducându-1 la mântuire. al câtelea a fost? . (Folosesc aici termenul. mântuitor. Cu sau fără voia lui. fie ca modalităţi estetice ale artelor. Eu cred că marele meu prieten. În reeditarea lucrării lui Pe culmile disperării la editura "Humanitas" se reproduce următorul text: "Oricât m-ş fi zbătut eu în această lume şi oricât m-aş fi separat de ea.. Volumul ÎI Sistemele sau Cartea alcătuirilor logice. Stalin cică a scris pe dosul tratatului secret: împărţirea definitivă a Poloniei. care merită acest calificativ. paralele cu întreguri ontice. criticat de Cioran.În tinereţea mea am fost de stânga. . fie contemplate ca forme cultural istorice.Libertatea trebuie gândită dogmaţic. orele 17. sunt veşnice. adică şi extrema dreaptă a lui Hitler şi extrema stânga a lui Stalin. dacă aveţi amabilitatea. mi se pare o americancă care. pentru ca. va înlătura. ambele extreme sunt vinovate de declanşarea celui de-al doilea război mondial. dumneavoastră nu aveţi de unde să ştiţi că în emisiunea aceasta.18) Secundum fidem Acest dialog a fost prezentat de televiziune în primăvara anului 1990 la emisiunea Cuvântul care zideşte şi a avut loc intre Petre Ţuţea Şi Vartan Arachelian.Vă rog să ne spuneţi despre ce e vorba.aşa după cum se specifica) şi publicata în revista 22 .. Marşul dogmatic Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se vad.numărul 22 din 15 iunie 1990 cu titlul Sentimentul dureros al neîmpliniţii. venind de la o personalitate ca a lui. eu le-am adus elogii polonezilor c-au suportat această crâncenă experienţă. Acest text duce gândul spre cele două lumi: lumea vizibilă. conform învăţăturii creştine. .. împăcat cu sine. Acest sentiment este fructul dintre eul concret şi ideal. trecătoare.Tratatul este un tratat de antropologie creştină. .Domnule Ţuţea. îmi permit să-1 înfăţişez în aceşti termeni: el se consideră "sceptic de serviciu al unei lumi în declin" şi trăieşte în conflict cu Sfântul Pavel şi cu Absolutul divin. Ştiu că aveţi preocupări creştine şi lucraţi. în Biserică. ritualic. îmi sădeşte în suflet. ci la cele care nu se văd. şi cea invizibilă. pentru cei fericiţi-mântuiţi. odată cu desprinderea de pesimismul şi de neliniştile lumii de aici. în legătură cu Cioran. care are următoarele volume: volumul I Omul. Şi volumul. este eternă. Nu fac un paradox. eternă. transcendenta defineşte sensul existentei lui Cioran în Univers. Nu ştiu cine. Acum. Ea a fost consemnată de Andrei Pleşu ("astăzi. aşa se cheamă. În ceea ce îl priveşte pe Cioran. ale sfântului Pavel. să se poată vorbi de o Europă unică. Doamne. la ora actuală.

pe Adevărul unic. mai are loc împreună cu Dumnezeu altceva decât El..N-am evitat-o. m-am furişat ca şarpele în răzoare. Sunt exagerat . aşa. Dacă există Adevărul unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor care se cheamă Dumnezeu. o întâlnire cu el. că este supraraţional. Altfel punctul de vedere este insignifiant.... raportat la Iisus îşi pierde semnificaţia.Da! În orice caz. Asta-i poziţia mea în raporturile dintre om şi divinitate..în România liberă. nici îngustă.zice el. Fără revelaţie asupra prezentei şi . Ba mai mult. Or. Eu. Cum aţi ajuns creştin? Prin experienţele directe pe care le-aţi avut de-a lungul existentei dumneavoastră? . am să-i spun ce i-am spus şi lui Cioran. . . este egal cu nici un adevăr.Matematice în viziunea lui Poincarf care. Mai multe adevăruri. Sombart.Da. dovedeşte că omul nu se poate autocunoaşte . tu trăieşti în tara lui Talleyrand.Când mi-am dat seama. după părerea lui. nu interpretează mituri sau mistere.A vorbit despre genialitatea dumneavoastră. aţi evitat apariţia editorială. nu e posibilă nici o morală.. .Şi volumul IV. . deşi eu.Eraţi ateu? . .Da.E adevărat că despre exagerare nu toţi au aceeaşi părere.Bine.Al IV. care este Dumnezeu. ca şi natura.Domnule Ţuţea. . mi-a făcut un portret în care. ca să mă situez şi cosmologic. dacă am să-1 întâlnesc.nu ştiu dacă 1-aţi citit . sacerdotul creştin nu e mistagog. . ci îl reflectă în măsura în care vrea Dumnezeu şi atunci mi-am dat seama că nu trebuie să te ancorezi în morala laică.După ştiinţa mea nu aveţi nici o carte publicată. Talleyrand spunea că tot ce e exagerat este insignifiant". raportate la Dumnezeu.. care se împarte în două: primul . Ei a căutat un zeu.Eram. .. Asta n-o mai recunosc.pe care o socoteam autonomă şi mi se părea că nu are nevoie de motivaţie religioasă.. . spune Carmide .Domnule Ţuţea.. E autocunoaşte re. an modernen Phisik.În Lumea creştină. nu sunt surse ale adevărului. e învăluit în mistere fiindcă. că Cioran mă supraevaluează. nu-i nici justă.Dar totuşi raportat la Iisus. pentru a da relief poziţiei mele.după cum îmi amintesc eu dialogul platonic . . ci în morala religioasă ca morală. Mai târziu m-am convins că omul la scara lui. Eram! Ba încă făceam şi o teoretizare a moralei laice. Poţi să-1 schimbi la care staţie vrei.. . cu amiciţia lui excesivă. sigur.Paradoxal. de pildă. am impresia că a fost un model existenţial pentru dumneavoastră Socrate. nu-1 caut. dumneavoastră care aţi fost un om de stânga... Disciplinele minţii umane. nu e posibil nici un adevăr.. Omul autonom nu e capabil să creeze o ordine morală.. . Şi cu un portret succint făcut lui Socrate. a acelei Science des moeurs . Emil. nu? . De pildă. . nu? .Am publicat. Fiecare punct de vedere are drept la existentă". e învăluit în mister ca şi credincioşii. Mi-a făcut un portret Andrei Pleşu . m-am furişat întrebuinţând o expresie din Internul lui Dante. Mi se va spune mie că sunt îngust..Ştiinţa moravurilor ..A vorbit despre genialitatea mea şi i-am spus: "Măi.. Că dacă raportul dintre om şi divinitate dispare. la care eu adaug: orice punct de vedere are drept la existentă prin precizia formulării.. aşa.lea. mă rog. ca orice creştin. de pildă. adică supratemporal şi supraspaţial. E un mister revelat. mi se pare. . construiesc universul pe principiul Adevărului unic care este principiul unic al tuturor lucrurilor. în Lumea creştină.zice recunosc. O primeşte de sus. ci comodă mintal şi Fizica modernă aşa cum o prezintă von Jorgen Lerhuch. Atât! . aşa cum ne arată Biserica noastră. sau nu... care este creator. eu cred că eraţi şi ateu când eraţi de stânga.Pe Dumnezeu! El în Carmide se întreba. prin utilitatea lui morală.Pe Dumnezeu. omul nu poate crea mistere. Pe actuala formulă a dogmei pe care o are Lalande am construit şi eu. La care acest subtil dialectician care e Socrate pulverizează capacitatea de autocunoaşte re. susţinător şi stâpân? Dogma a fost definită de Lalande care e un filosof creştin impecabil: "E un mister revelat". Această ştiinţă a moravurilor seamănă cu Mersul trenurilor după părerea mea.aşa. cu O noapte cu Brâncuşi. . că-1 am... zic eu. El comunică misterul revelat dar nu-1 comentează. Carmide e dialogul despre înţelepciune şi întreabă el: "Ce-i înţelepciunea"? autocunoaşte re. are o mică lucrare Zurkritik derZeit şi spune: "Mi se va spune mie că sunt exagerat . .

în afară de Dumnezeu. prezenta noastră aici e o indiscreţie în viata dumneavoastră.îmbracă forma unei îndrăzneli. este o formă de orgoliu. Dar Toma D'Aquino defineşte adevărul "adaequaţio rei est intelectus". m-am întrebat: Pot eu.Aveţi o memorie fabuloasă. Or. . Aşa. nu se desprinde ca fapt necesar. eu vă rog s-o luaţi aşa. înainte de-a începe interviul nostru. nu ca să cunoască adevărul. Toate sunt întâmplări care alunecă guvernant peste mine. această finalitate din evanghelia roşie care e Manifestul comunist.Evdokimov spune că Biserica Ortodoxă e biserica rugătoare. . .Dumnezeu sau nimica.Inclusiv atenţia asupra ta ca individ.Cum? .. Această formulă mi-a arătat că. o întrebare indiscretă.Şi totuşi a fost un moment în viata dumneavoastră în care aţi avut revelaţia divină..Ştiţi de ce v-am întrebat? Pentru că. de obicei. tot ştiam ceva despre înţelepciune. nu ştiu dacă spune..esenţei lui. pe care-1 soliciţi.Deci natura omului de a fi un mediu propice revelaţiei. .li ceri ceva. E o diferenţă. o numeşte Karl .. Că..Sunt biserici surori. .. ou rien" ..Se vede că nu m-au modificat . şi să-1 comunic? Ca Toma D'Aquino. că ăsta e un har. nici unul. bine că m-aţi întrebat.Eraţi ateu în tinereţe. nu ştiu după cine. El căuta un zeu şi eu nu-1 mai caut.. Când m-am apucat să scriu tratatul ăsta de antropologie. Nu-i aşa? .Şi nu v-au modificat? . acum nu mai ştiu nimic". .O utopie. . .Nu.Vă rog să o repetaţi.Au trăit greşit..Da.. le înregistrează când face istorie în etape.L-am şi trăit.. cred că o vedeţi şi dumneavoastră. Ori rugăciunea. omul. misticii ştiu că nu ştiu nimic fără revelaţie.Da. cât e el de mistic.. Carmide nervos. zic. cum am putea afla"? zice: "Hai să căutăm un zeu". aţi făcut o departajare. între biserica ortodoxă şi cea catolică.. acorda intelectului capacitatea de a cunoaşte adevărul..Sigur cada.. nu? .... . Se vorbeşte de totalitarismul comunist.înseamnă că nu ştiu ce-am trăit.Această utopie.N-aveţi nici o vină. Intelectul e dat.În formula lui Toma D'Aquino. nu apare adevărul unic ca mister care se comunică pe sine contemplatorului vieţii şi lumii în care e de negăsit fără voia Lui. . Vă spun. îi ceri ceva. am eu autonomie ca să cercetez adevărul. . . adică intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. adică fără revelaţie. De fapt. . Ei ştiu lucrul acesta. "Socrate" -după câte mi-amintesc. nu citez în nemţeşte: "Societatea viitoare este o societate fără stat. ci frânturi care se coboară din măreţia şi eternitatea Lui pe care fiinţa imperfectă. Chiar acuma.L-am şi trăit! .. .n-am exemplarul în limba germană. este o atitudine îndrăzneaţă faţă de Dumnezeu. concepută ca o asociaţie liberă de indivizi"..Da. Dacă privesc autobiografic viata mea. bineînţeles.Dacă e bună. după părerea mea.!? . . contez pe ea. nu? . ci ca să primească adevărul.Manifestul comunist! Asta-i evanghelia roşie. .. nu se poate autocunoaşte . s-ar putea să fie o inconsecventă faţă de conştiinţa mea mistic creştină faptul că mă las guvernat de întâmplări care alunecă peste mine. Şi când am avut revelaţia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. nu există nici un adevăr... Eu nu ştiu dacă am har.. fără clase. Cunoaşteţi evanghelia roşie? .. pe care cred că ar trebui să o ştie telespectatorii noştri. . Spuneţi-mi cărei Biserici îi aparţineţi? Bisericii Ortodoxe sau Catolice? .. În Manifestul comunist . .. . . că El e adevărul unic.. . marele mistic. Sau cum spune un gânditor francez: "Dieu. Şi atuncea.Domnule Tutea. nu poate cunoaşte. . dar nu de a o căuta.. Socrate: "Tu crezi că eu ştiu"? "Păi. de a primi revelaţia.Lui Carmide îi venea să-1 bată: "Când am venit la tine.. ce se întâmplă.

Rafinament ca ăsta n-am avut nici eu.Bineînţeles. e primul ţăran decadent din istorie. Dar la Isus e sigur".Era un ţăran autentic. în genealogia terestră a lui Isus.Nu mai e nimic de adăugat. când mi-am dat seama că n-o pot găsi. . iar generalitatea e un concept logic Şi nu un concept ontic. Mântuitorul e mult mai generos.. în al doilea rând. ca să rezulte din el arta nefiguraţivă.. . Omul . Morala laică arată că omul se mişcă asimptotic la perfecţiune. adică? . în aşa măsură.Graţie prietenului dumneavoastră. care-s de cultură filosofică! .. . generalizând. sunt fericiţi că nu dorm în crăci! . că sunt creştin.Uite. decorativul?" Aşa 1-am întrebat. Şi sunt.Ştiu eu? Era autentic? . iar europenii.. A răspuns destul de şiret A spus: "Opera vorbeşte. regele.Kautsky "incendiul anarhiei finale".. Eu mă mişc între acest Decalog al lui Moise şi Predica de pe munte. . .Deci. e un om deştept! . Omul e guvernat pe pământ. Domnule Ţuţea.Păi. atunci Shakespeare devine un glumeţ tragic. m-am oprit. Că dumneavoastră susţineţi că şi poporul român este un popor ales. Acum să fim cinstiţi. ne raportează la Stâpân. Nu? Şi dacă scoţi Biblia din Europa. şi zice: a pleca de la totalitate este a comite eroarea lui Heraclit obscurul care a confundat totalitatea cu generalitatea. . Ce e asta? Nu e decadentism? . zic: "Maestre care a fost ideea care a prezidat Pasărea măiastră"? zice: "Nici o pasăre. perfectibil.. zice: "Dumneavoastră aţi fost antisemit?" "Nu! Din cauză că sunt băiat de popă şi. L-aţi cunoscut pe Brâncuşi Şi 1-aţi definit paradoxal Şi în acelaşi timp foarte adevărat . Nu? Păi. adică absolută şi morala normelor. că vorbeaţi de morala publică. Biblia nu s-a conceput la Fălticeni. După formula aristotelică. . Totalitatea e de cunoscut iar omul este damnat să se mişte asimptotic la ea. să ne întoarcem la relaţia pe care am încercat s-o stabilim în emisiunea noastră. Numai Dumnezeu e perfect. de obicei. Şi aşa e. aşa.. ce pasăre? În America a fost taxată ca bronz".Dar mai există popoare alese. parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini!" Ce zici de asta? . Mântuitorul e generos.Ţăranul român e un om şiret? . zice: "Fiţi voi dară desăvârşiţi. care e construită pe puţinătatea Şi imperfecţiunea omului. prin generaţii. tânărului dumneavoastră prieten. Dacă citeşti Evanghelia lui Matei. nu mai ştiu dacă e justă sau nu. Păi vezi. . succesiunea merge până la David. dom'le.Păi. Se spune.Cât de conştient era de arta lui Brâncuşi? L-aţi cunoscut bine? . că omul e un animal raţional. cum v-am spus. Nu? Cartea asta îi îndreptăţeşte pe evrei să se considere un popor ales. Este adevărat că a intervenit o polemică. Când vorbesc de totalitarism comunist e o contradicţie în termeni. chiar laureaţii premiului Nobel. Europa. . . Totalitari nu pot fi decât oamenii care pleacă de la întreg la parte. de două morale: de morala dogmelor. zice el. am făcut şi eu nişte exerciţii pe marginea Decalogului lui Moise.ca fiind primul ţăran decadent. în tratatul meu de antropologie. Nu? Ba încă un evreu mi-a spus mie un lucru Aş vrea să nu fie considerat. într-un studiu care nu ştiu dacă se numeşte "Reflecţii asupra ideii de totalitate". zic: "maestre. Arta nefiguraţivă nu evocă nimic faţă de arta clasică. domnule.. . Mântuitorul nu exclude aspiraţia la perfecţiune a credinciosului. depinde de cartea asta! Atât e de decisivă în duhul european.. în morala europeană. este! Nu în sensul mişti.. am aflat ce aţi spus despre Brâncuşi.I-am spus. doctorul Popescu Prahovascu. în morala noastră.pentru mine cel puţin .Superb. la relaţia dintre morala creştină Şi moralitatea publică. între Cartea facerii a lui Moise şi Apocalips.Şi foarte rafinat! Aşa! Şi zice: "Am şlefuit materia ca să aflu linia continuă Şi.Păi.. cum desăvârşit e Tatăl vostru din ceruri". domnule Ţuţea. cum evitaţi în geometrismul dumneavoastră simplificator. dacă spune ceva". o blasfemie: "Moise nu e sigur dacă-i evreu.Că mă întreabă cineva. fiindcă sistemele politice se definesc prin finalitatea lor.. Nu? Aici e Dumnezeul cel adevărat al evreilor. N-am fost în stare să mai adaug nimic. nu? . Un ţăran ca ăsta e decadent.. eternă.Bineînţeles! .Eu mă mişc. L-am întrebat.. pe care n-o poate atinge niciodată".Aşa am spus! -De ce? .Nu e un om şiret.Şi rafinat. care e creştină..

. adică Adevărul unic. fără credinţă omul devine un animal raţional care Vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. Secundum fidem.. eu. adevărul secundum raţionem nu există. Fiindcă.Pot să repet? . o premieră absolută Aş putea spune..V-aţi imaginat vreodată că va exista un asemenea mijloc de transmitere a informaţiilor. . Dovadă că a produs efect. Lalande spune ce este o dogmă: "Dogma este un mister revelat" Eu. în iulie '90 pentru emisiunea Cuvântul care zideşte a Televiziunii Române.Tocmai. Când am scăpat din ce-am scăpat. obosit. Am întrebat-o: "Dar dumneavoastră ce sunteţi doamnă"? "Inginer". nu se poate să fie vorba de destin.. da.autonom poate fi util când explorează universul şi viata. -. . adevărul secundum fidem .. incidenţa divină poate revela adevărul. În Evul Mediu. Mă aşez pe o bancă.Aţi avut vreo replică? . Noi nu le-am dat-o fiindcă ştim că sunteţi foarte ocupat. M-a protejat Dumnezeu. adică de ordinea religioasă pe care eu o supraordonez statului .Ni s-a solicitat adresa dumneavoastră. de pilda. care e revelat... -.. un soi de şiretenie a filosofilor care voiau să se detaşeze de teologie. Misterul este singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale. dacă vreţi să acceptăm un adevăr. . . Mai ales când mă gândesc.Mă gândeam: domnul Arachelian n-o fi greşit pedalând pe forţa abstractă a gândirii mele? N-aţi greşit.Mulţi înainte. Asta m-a dus cu gândul la Dumnezeu care e situat deasupra întâmplărilor vieţii mele. Întâmplările au alergat peste mine. prima emisiune pe care am prezentat-o la Televiziunea Română cu dumneavoastră. pe care în lumea modernă o adoptă Winckelmann. . A fost cam abstractă chestia. din punctul meu de vedere mistic. şi obosit. Fără Dumnezeu. Marşul dogmaţic Vartan Arachelian din nou în dialog cu Petre Ţuţea. Direcţia televiziunii de atunci n-a acceptat ca această emisiune să fie prezentată pe post.Nimic. din punctul meu de vedere . Destinul nu operează Ia mine. . din înlănţuirea cosmică şi comunitară şi din cele produse de perspectiva infinitului şi morţii". . şi obosit. O cucoană zice: "Dumneavoastră sunteţi domnul Ţuţea?" Zic: "Da. -Am spus acolo. Că nu se poate. dacă nu există credinţă şi nu există Dumnezeu.L-am citit. principiul tuturor lucrurilor care e Dumnezeu.. fiindcă se împiedică de adevărul tuturor adevărurilor. . . atât de..după raţiune şi secundum fidem .. Eu n-am destin. Mă duc în Cişmigiu. domnul Pleşu a vrut să aibă o mostră din gândirea mea şi atunci am făcut această declaraţie: "Dogma este o formă purtătoare de mister. poate! Fiindcă. a avut un succes enorm. în credinţă. Şi El m-a condus.al adevărului unic. deci. Aş fi râs. Veneam din Piaţa Kogălniceanu. care nu-i tot una.Domnule Ţuţea.. am zis aşa că. că Dumnezeu trebuie să se arate cum s-a arătat . fie aruncat într-o groapă comună. într-un portret pe care mi-1 face domnul ministru Andrei Pleşu . Acolo mă aşteptam să mor după obiceiul din vremea aceea: fie dus cu căruţa de gunoi a puşcăriei. -. . poate fi comod mintal şi material.87 de ani. De ce? Nu a fost aşa de limpede..oricât ar explora omul autonom viata şi universul.1-aţi citit?.. Eu spun că acest dublu adevăr înseamnă.Mulţumesc. Dacă mi-ar fi spus cineva că mă voi întâlni cu un om amabil ca dumneavoastră şi setos de Cuvântul care zideşte. parafrazîndu-1 pe filosoful francez Lalande.Nu. la mine. de robia teologică a creat teoria dublului adevăr.. dar n-au reuşit să mă nimicească.V-aţi fi aşteptat la un asemenea succes? ." "V-am văzut la televizor!" .... n-are acces la adevăr fără revelaţie.. Eu nu admit decât pistele. adică credinţa. Cum să mă salvez? Ce e aia destin? Am spus.. infinitul a fost înlocuit cu eternitatea. . Că. Sau. îl ştiu.Sigur că da. Este adevărat că autonomia. atunci. .după credinţa. după credinţă. probabil. Poate şi din cauza vârstei.şi. nu m-am aşteptat. dacă mi-ar fi spus cineva în cei 13 ani de puşcărie că voi fi televizat. nici un adevăr.Au venit din Vrancea să mă felicite.Nu mi-am imaginat..eu pun Biserica deasupra statului . Adevărul secundum raţionem . nu există adevăr. .

adică nu sunt toate canoane obligatorii pentru credincioşi. triumful elitei conducătoare. altele au fost marginalizate în România. sunt obligatorii pentru credincioşi.. în puşcăriile comuniste. Cum a fost posibil să apară această generaţie? A fost o generaţie spontanee care a apărut din nimic? .divinitatea devenită om şi omul divinizat. minoritatea pe care o defineşte aristocratic (Werner) Sombart ca fiind sistemul capitalist aristocratic.. revelaţia -acţiunea directă a divinităţii. Ea poate merge înlăuntrul acestui sistem fără să fie deranjat "marşul" acesta dogmaţic. de ce a apărut iama crâncenă la Moscova . Napoleon.Acum. eu ce să vă spun ? Pentru ca să obţii adevărul.Ca să fac deosebirea mă folosesc de un filosof.La protestanţi nu-i aşa.. să zicem. de pildă.spunea aşa: "Toată Biblia e. o adevărată explozie de intelectuali deosebit de bine dotaţi? În generaţia dumneavoastră.Nu e asta politica.Dar.favoarea divină acordată insului cu har. dar omul nu trebuie să se pună demonic în calea Lui. E omul mărginit.Aşa e! . dar poate că asta este politica. nu? . au fost valori deosebite. şi nu deranjează cu nimic mersul dogmaţic al lumii creştine.Domnule Ţuţea. . nu-i aşa. o generaţie în istorie? Dacă te întrebi.Bineînţeles. Se spune aşa? .care a pulverizat armata napoleoniană. în ce scop?.. nu? Şi punctează timpul cu absolutul lui divin. poate. E un fapt istoric Iisus. . Când?. trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: de ce se întâmplă un fenomen? Nu prea răspunde omul fără revelaţie. E autoritară. Cel mai potrivit sistem social-politic cu ordine universală creştină este liberalismul. de la Facere până la Apocalips. . textele presupuse ca fiind revelate. Şi Biserica Ortodoxă. Da' nu-i mai critic.. Dar Xenopol zice: "Trebuie să ... secretarul Comisiei de beatificare de la Vatican. sau nu? . dar nu e toată revelată şi nu e toată canonică. şi Biserica Catolică sunt biserici care au continuitatea apostolică şi care sunt autoritare. . dar s-au reali zaţ între timp.. . Elita.Pentru că dumneavoastră lucraţi pentru Cuvântul care zideşte. Hamilton.. inspirată.. .Avem atâtea exemple în istorie. că la Dresda le-a tras o bătaie crâncenă armata aia care s-a retras. . E adevărat. adică misterul teandriei .Care-i deosebirea? . A fost bătut de climă. ce ziceţi.Foarte multă lume se întreabă cum a fost posibil ca în anii '30 să apară o generaţie.De iarna rusească.şi sunt şocat . Dovadă că poţi să fii un foarte mare om politic... adică direct dictate de divinitate.. . . Cum?. a apărut. care e ordinea de stat şi sistemul social ideal pentru. demonic. adică să ai favoarea de a gândi completitudinar.. în mod selectiv. compatibil cu ordinea universală creştină. Unele s-au realizat în străinătate. Pentru că asigură elita conducătoare. Dacă îmi amintesc bine.Nu! Tratatul de politică al lui Heinrich von Treitschke începe cu propoziţia asta: "Jede Politik ist eine Kunst" : orice politică este o artă. Autoritatea bisericească operează pe textele Bibliei. nu? . triumful personalităţii. care face distincţia între absolut şi infinit.Da. cred că-i scoţian. Şi. Nu? Este? N-am întâlnit încă nicăieri o distincţie atât de subtilă între absolut şi infinit. . Zice: "Absolutul este necondiţionatul limitat.Nu este. nu poate răspunde! De ce?. nu? .. Teologul ortodox spune că Biserica lui decide ce e canonic în Biblie.Ştiu eu? Inspiraţie! Că sunt două forme ale căii Domnului: inspiraţia . nu omul.spune Xenopol . a sistemului capitalist şi negociază cu negatorii lui radicali pe care i-a ridicat la nivel de "supra-putere mondială". Evident că zideşte Dumnezeu. să zicem.E adevărat.. iar infinitul este necondiţionatul nelimitat".. .. pentru că ăsta este idealul meu. nu? . pot să zic. . aşa cum.Ideal chiar. Unde?. alte valori au fost spulberate de viforul acesta al istoriei. Democraţia înseamnă mai puţin decât liberalismul care are într-un fel anumit şi un aspect aristocratic.că nu înţelege funcţia aristocratică a clasei conducătoare a şefilor Statelor Unite.Se spune că politica este ştiinţa posibilului. dar nu obligatorii în mod canonic. Mântuitorul nostru.Da. invocând un teolog ortodox .. Mă miră faptul . un oarecare Traian Crisan. fără să fii foarte învăţat. sfinţii scriitori putând fi favorizaţi. Tot ce sacerdotul ortodox şi sacerdotul catolic leagă pe pământ e legat şi în cer şi tot ce dezleagă pe pământ e dezlegat şi în cer. să ai intuiţie sau şiretenie. că se poate opune.S-ar putea crede că Biserica e abuzivă aici.vă rog să mă iertaţi că am uitat cum îl cheamă .. stăpâna tuturor mijloacelor de producţie. n-are rost.

. Dacă gândim în stilul lui Malebranche. .Da. . chiar un laic. caută neaflând Şi ştie neştiind . nu mai e ochiul dracului." Zice: "Nu ştiu". Explicaţia cauzal istorică e egală cu zero. Nu ştiu unde am citit eu stupiditatea asta: "ÎI tomba dans une mdditaţion profonde qui l'a conduit jusqu'â la loi de la gravitaţion universelle". că la vârsta mea e greu să arăţi mai bine decât trebuie - .Nu ştiu de ce a apărut.Mulţi dintre ei au fost martirizaţi. a zis:" Am fost inspirat". n j. în momentul acesta. adică unde Dumnezeu nuti acordă favoarea de a şti cine eşti. . Acolo unde nu apare revelaţia. ce se întâmplă? A gândi creştin înseamnă a gândi cauzal.Sigur! Când Bossuet îi spune succesorului la tronul Franţei în celebra lucrare. De aceea. te duci cu el în infern. stâpân pe sine. prin graţie divină sau inspirat. Ce se întâmplă? Explicaţia e legată de transcendentă. Şi savantul sunt Homo sapiens. eu. care e explicativă. părerea mea este că în secolul XIX n-a fost slăbită ordinea creştină şi că.Cine n-o cunoaşte! . în mostra aceea de cugetare pe care o publică domnul ministru Andrei Pleşu..implicăm în factorii explicativi ai fenomenelor istorice hazardul". acea filosofic creştină a istoriei prezentată delfinului (Discours suri 'Histoire universelle. Dar. la un moment dat Bossuet întreabă: "De ce se prăbuşesc tronurile?' şi tot el îi răspunde acelui tânăr: "Din cauza înfumurării. nu vei afla niciodată. adică a gândi explicativ şi v-am spus cum concepe rădăcina transcendentă a explicaţiei Malbranche. Şi este actual dacă noi constatăm că la scara omului nu există nici un adevăr. Am asistat odată la un parastas într-o biserică de periferie în Bucureşti.Aşa! Aşa a vrut Dumnezeu să proiecteze o generaţie de intelectuali în România. trebuie să cunoşti cauza cauzelor care e Dumnezeu. Deci. palid. De altfel. Eu nu-1 concep ca ochiul dracului.. nu descoperea nimic. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos.. Dar a afirmat la un moment dat că religia creştină a suferit lovituri mari din cauza ştiinţei veacului nouăsprezece. Zice: "Circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Poţi să spui unde. la un preot bătrân despre care se spune că a avut nu ştiu câţi copii intelectuali care au murit toţi în război. V-am spus!? -Da! . Newton.Mulţi. la Malebranche.Deci cultura românească a fost tutelată de Dumnezeu înseamnă. Faţă de această cauză.. nu cunoşti nimic. cauza unică ca principiu unic al tuturor lucrurilor. prin lăcomie şi prin toate imperfecţiile legate de orgoliu şi de pofta de stâpân". dacă omul nu e favorizat de divinitate. Am întrebat.. zic să o întreb pe ea: "De ce nu ştii? " "Păi nu ştiu de ce nu ştiu". Cauzalitatea naturală nici nu există de fapt. în ce scop eşti.. Dacă e un simplu căutător al adevărului. Şi că. atunci când1-a creat pe om". Dacă-1 posezi. Când vorbea bătrânul preot. . Şi te mişti în sus binefăcător pe scară. spun: "Fără Dumnezeu.A zis preotul! . nu? . apariţia acestei generaţii excepţionale. Acel veac pe care Leon Daudet îl numeşte "le stupid XIX-eme siecle". care faci parte din Homo sapiens . "Eu îl concep ca pe o scară dublă.. Newton. Or.Şi e convingător? -Da! . creştinismul este foarte actual. omul rămâne un simplu animal raţional şi muritor. "Poţi să spui dumneata. sunt cauze ocazionale. dacă îmi amintesc bine . Şi eu spun: dacă Newton gândea până la Judecata de Apoi. Asta e o explicaţie mistică. "Nici eu".E mâna divină probabil. şi laureatul premiului Nobel. indiferent în ce cantităţi.. de ce eşti. Leibniz spune că ştie: "E format din suflet şi corp care n-au relaţie directă. .. .. prin vicii. orgoliului stăpânilor regi care ofensează prin orgoliu majestatea divină". se prăbuşesc. Nu sunt de acord. când. De pildă. Popa! În orice caz. Iar dacă cobori.).creştin.Să ne întoarcem la generaţia dumneavoastră. când vorbim noi. . Dar el e mult mai înţelept. cunoaşteţi povestea cu mărul? . Eu nu detest burghezia. restul. în ce formă Şi în ce scop ai apărut aşa?" Zice: "Nu". care e omul vremii noastre? Şi măturătorul. ci una stabilită de Creator prin armonie prestabilita. nu ştie nimic.dacă e să vorbim într-un limbaj socratico." . de pildă. care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.Şi chiar aşa a fost? .Păi este! Dacă nu cunoşti revelat. Când a fost întrebat cum a descoperit gravitaţia.Povestea cu mărul lui Newton care a căzut. Constantin Noica e un filosof care are nelinişti religioase.vă rog să-mi admiteţi amneziile lacunare la vârsta mea. o doctoriţă: "Ai putea dumneata să-mi spui mie ce e omul? Că 1-ai disecat de la creier până la tălpi.Aşa crede el! A fost un secol al marii burghezii. parcă era un sfânt. ca să spui de ce se întâmplă un fenomen.

. Păi scrie pe măr asta.Da.Domnule Ţuţea.Puţin mai devreme voiaţi să-1 evocaţi pe Cioran şi.. Ca să afle. Iar Newton.. de exemplu. Experimentul. numită Dumnezeu. Iar omul autonom şi orgolios crede că explorează lumea interioară şi exterioară cu jocul lui de ipoteze şi că descoperă ceea ce vrea el. întrebându-se ce este gravitaţia. . nu mă pot dezlănţui şi elibera. Ştiu de la prietenii mai în vârstă. dar eu spun că el caută şi nu află. n-am obţinut conştiinţa că am dat conţinut adecvat acestei legende. De la Cristene. -. în limbajul acesta conservator. şi virtuţile şi ar putea. dar după aceea aţi renunţat să spuneţi pentru televiziune. Prima mea nelinişte metafizică este aceasta. nici dacă are vreun sens sau nu. nu pot şti nici cine sunt.Eu i-am spus următorul lucru lui Liiceanu: am aceste nelinişti metafizice. dacă se poate. Iar reacţionar este cel vetust şi învechit. portret pe care. când l-o vedea. fără revelaţie. şi atunci am ajuns la convingerea că. sămi explic? Vă întreb eu pe dumneavoastră. Numai El poate face isprava asta ca eu să scap din înlănţuire.Conservatorii mari nu sunt reacţionari pentru că au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu. bineînţeles. nu am avut ocazia. pe colegii dumneavoastră de generaţie. A treia nelinişte a mea e supradimensionarea pe care mi-o face Emil Cioran.Mi-aţi spus. Am fost neliniştit pentru că. până azi. care se cheamă observaţia. Au fost oameni care au murit. trebuie să fie ca Newton.mi se pare . În primul rând. Newton! Nu popa. 1-am rugat ca în iunie ( 1990). Eu am constatat că lipseşte dintre aceşti termeni. nici ce este lumea. .Da. personal. să fie considerată reacţionară . cred că democraţia şi-a arătat şi viciile.. Genial! . fără asistentă divină.Am fost şi prieteni. Nu pot şti de unul singur. ca om. Această supradimensionare mă deranjează. . când mi-am dat seama că n-am lucrat. sau scrie undeva în natură? Fenomenele lumii interioare şi ale lumii exterioare tac. Când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existentei umane şi universale.spunea ce e gravitaţia: corpurile se atrag direct proporţional cu masa si invers proporţional cu pătratul distantei. Asta spune şi Cioran.Din fericire. de la Leon Kalusian. În interviul pe care i 1-am dat lui Liiceanu. strămoşul lui Pericle. . O altă nelinişte e legenda mea.. De pildă. 1-aţi cunoscut? . mi-am dat seama în închisoare. . m-am situat la nivelul anticilor care nu aveau experiment. ştiţi ce a spus . El caută. nu v-am spus nimic despre democraţie? .Orice! .. nici viata mea. eu n-am murit de peritonită. când aţi devenit un gânditor creştin? . sigur. ci numai observaţie şi raţionament. Că n-am lucrat în laboratorul nici unei discipline experimentale. iar a vieţui acolo fără asistenta Lui nu se poate. luliu Cezar putea foarte bine să moară.. Bergson spune despre democraţie. nici dacă eu am vreun sens sau nu. Păi. M-am gândit până a venit la mine Liiceanu la cei trei termeni metodologici ai cercetătorului modern.în Principia matematice Naturalis Philosophiae: ? "Gravitaţia este Dumnezeu". Aşa se explică bogăţia sculelor omului modern în bătălia pentru adaptare. în conştiinţa mea teoretică. Atunci s-a născut în mine credinţa nelimitată în atotputernicia şi atotbunătatea divină. Partea a doua a dialogului a avut loc la scurt timp după primul . experimentul. Şi. Ştiţi cum mă consideră? . a stimulat momentul creator al mijloacelor în lupta de adaptare. S-a făcut în jurul meu o legendă care m-a deranjat enorm.Puteţi să evocaţi acea experienţă? -Nu pot să fixez momentul. experimentul şi raţionamentul. Aş vrea să stabilim. Nu un sacerdot. cu toată zbaterea mea. Pot să spun asta pentru Televiziunea Română? .Când mi-am dat seama că.A fost vreo experienţă limită pe care aţi trăit-o şi atunci. Pentru că. nici a celorlalţi nu are nici un sens. Nu! Şi atunci m-am gândit că există o forţă supracosmica. eu nu 1-am acceptat pentru că îl consideră reacţionar. în general. transcendentă. fără asistentă de sus. factorul acesta.Da. puteam eu.Democraţia? . Ştiţi că legendele măresc dimensiunile spirituale ale omului. A fost foarte înţelept. Nu ştiu dacă ştiţi ce erau închisorile sub Gheorghiu-Dej?! Fioroase! . să-1 roage frumos din partea mea să nu mă mai supradimensioneze şi să i se amintească un mic citat din portretul pe care el i-1 face lui Joseph de Maistre. Când am văzut că tot regimul care mi se aplică e inoperant. inspirat.

şi a fost inginer. îi spune lui Ionel Brătianu: "Ce să învăţ eu de la un inginer!?". nu era un mare orator la tribuna Parlamentului. devine ispititor pentru vânzoleala din spaţiul răsăritean. Iar Bergson.. domnule profesor". cu orgoliul lui.Şi de inspiraţie înseamnă că e vorba aici.. Dar e real! Ceea ce înseamnă că în democratic numai întâmplarea naşte un mare şef.. Benes poate .Dar a decis când si cum trebuie. .. Şi eu am spus: după cum se vede. Strălucit ministru! . cel puţin în democraţiile occidentale. şi la Finanţe. .Păi dacă îl dau pe Ionel Brătianu trebuie să mă ridic În picioare. sau la Finanţe. .. dom'ne. Când Iorga. ha... că valorile sunt selectate până la urmă.. declară acest lucru: "Democraţia e singurul sistem compatibil cu demnitatea Şi libertatea umană. dar are un viciu: nu are nici un criteriu de selecţiune a valorilor de conducere".. . El. nu. fiindcă îi datorează crearea statului român modern şi a societăţii române moderne. Brătianu. . domnule profesor". În perioada. colosal. ..Atunci. îi răspunde: "Măsura. poporul român nu poate să evite liberalismul.Excepţional! .. nu e de stânga şi democrat. -.Aşa! Să creez confuzii! Eu.. Am cunoscut pe unul Cancicov. nu? -Domnule Ţuţea. şi de inspiraţie. ha.Şi totuşi spuneţi că Occidentul n-a dat mari valori politice. Mă bizui pe doi gânditori clasici.sunt nişte balcanici. azi. că indiferent cine conduce Partidul Liberal astăzi. Liberalismul e aproape de gândirea aristocratică a corpului social. Pe mine mă interesează Partidul Naţional Liberal actual.. -.nu ştiu cine a spus. . eu nu vreau să ofensez Occidentul. -. nu e adevărat! Practica socială arată. din istoria noastră politică. dar dacă peste 30 de ani nu e conservator. -Nu eu! E cineva.. nu? . .. .. cum poate acest sistem să prospere fără mari personalităţi politice? . prin Mica Romă a lui Eminescu. prin această biruinţă.A făcut România Mare. în perioada neutralităţii. . erau excelenţi.Asta a fost Clemenceau. oligarhia şi democraţia.. .Ha. Ceea ce înseamnă că politica este o artă. totuşi.Ministru la Economie. . în Japonia şi în vestul Europei. dar nu geme de mari oameni de stat. însă. Liberalismul favorizează corpul social: te instalează în sistem şi n-ai încotro. până la vârsta de 30 de ani. Aristotel spune că democraţia este sistemul în care face fiecare ce vrea. E aşa de mare om de stat. dar nu pot. "dumneavoastră sunteţi stâpân"... . .Iar În istoria noastră. De pildă. a fost un mediocru debatteur parlamentar. Ţin să afirm. înseamnă că nu puneţi un semn de egalitate între democraţie şi liberalism.Altfel.Nu.Să nu provocăm un scandal diplomatic.. Europa la liman.Nu ştiu.Asta e adevărat.. .Nu. unde e mormântul acestui mare om.. un avocat din Bacău. nu? şi prin Florica.Actualmente.. . care.Eram în perioada electorală şi n-aţi vrut să creaţi confuzii.. . Pe Platon şi pe Aristotel.Păi. care ne-a relatinizat.. "Măsura. care era prim-ministru.. nu am nici o părere personală. Felul în care a condus România.Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinaţie. n-are inimă. Platon susţine că sunt trei forme de guvernământ degenerate: tirania. filosof modern. democraţia.. ca miniştri. un mare conducător în democraţie a fost Clemenceau care a condus primul război mondial politic.. şi la Tratatul de pace. . De ce? Unu: . Eu am emoţii când trec prin două gări: prin Blaj.Puteţi să daţi un exemplu.. e cretin. Mă interesează liberalismul biruitor în Statele Unite... Nu ştiu dacă el a declarat că cine.şi la Tratatul de pace. nu? . ..Şi nici Statele Unite nu plesnesc de prea mulţi mari oameni de stat. Nu ştiu dacă nu cumva la Versailles s-a declarat despre el că ăia care dictau Tratatul de la Versailles . o vocaţie. . de om care a fost liberal? . . şi după aceea în război. -Şi la Economie.Nu.Şi. Brătianu! Cred că a fost cea mai mare conştiinţă politică europeană la Versailles.. . Am cunoscut miniştri fără multă educaţie. în materie de democraţie.Şi a scos Franţa la liman.-Aşa. nu e "progresist".

valorile mişcându-se nederanjate de nimeni... domnule Ţuţea? .De ce a fost nevoie să vină conservatorii în Suedia ca să repare viciile guvernării social-democrate? E adevărat.Foarte multe. ale ordinii umane. e greu de glorie.Aşa face şi liberalismul. Aşa cum creştinismul a apărut istoric. ceea ce nu se află la liberali. fără supărare. .De ce. care nu e o operă. ca noi.De pildă . cu toate că a apărut istoric.. din punct de vedere politic. Trei: este de acord. făcută de Partidul Liberal. care nu are mai nimic.Vă întreb un lucru: liberalismul a apărut istoric. O găsesc absolut nocivă şi inutilă! Vă rog să mă iertaţi.Cine face asta ca sistem? Partidul Liberal Japonez..Să nu vă supăraţi pe mine. . . Pentru că el e autorul vieţii lui sociale şi de stat moderne. domnule! Eu am spus odată. Asta nu ştie Brucan.Păi. Şi vă dau un exemplu de strălucire a liberalilor români. . peste care se calcă încă o dată acum: constituţia liberală din 1923.Are cutremure Japonia? . Exemplu mai clasic ca ăsta nu se poate da.Au persecutat vreodată liberalii Biserica? Nu! . Păi.Aşa este. .Se roagă America şi Piaţa Comună să nu le concureze Japonia? -E adevărat! . Are Japonia materii prime? -Deloc. adică.Vă rog să explicaţi.Dar poate că e un proces care se şi termină istoric. Liberalismul oferă constantele în timp şi în spaţiu. domnule Ţuţea? .Da. dar punctează timpul şi spaţiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile. . înfăşurat într-un stat al normelor liberale. e o capodoperă.Domnule Ţuţea.Dar nu se mai schimbă şi vremurile. E o sinteză glorioasă asta. Asta e părerea mea despre democraţie! . suntem debili mintal? ..Sunt şi alte partide care pot face această afirmaţie.. de exemplu partidele democrat-creştine. Japonia e supraputere mondială prin strălucitul sistem liberal.. .. nu pot să rămân indiferent la incapacitatea de a asigura selecţiunea naturală a valorilor în democraţie. .Păi. . . nu? -Da.. domnule Ţuţea? . . -Nu se poate vorbi de liberalism feudal sau antic. sau nu? .Păi există. să nu credeţi că întrebările vin din convingerile mele personale. Şi acum se năzuieşte să se facă o constituţie nouă. . poate pentru starea economică. pentru că o înlătură pe aia care e glorioasă! .poporul român îi e dator la recunoştinţă. Dar a punctat cu eternitatea timpul şi spaţiul? -Da. Poporul român.Nu! E un fenomen istoric.Are mâncare Japonia? -Nu. nu deranjează mecanismul gândirii dogmatice universale creştine. Un rege stâpân. .Ce părere aveţi despre social-democraţia suedeză? . Din punct de vedere politic. de tip prusac. Doi: în climatul creat de liberali se poate respira spiritual şi se poate progresa material. Fără să gândesc în stilul darwinismului social.Păi. prin întrebările mele. la suedezi nu ştiu dacă sunt mai străluciţi în istorie. . din punct de vedere politic.. Eu încerc. nu v-am spus că social-democraţia suedeză a fost cam falimentară? . -Păi nu e pentru starea economică.pot să spun asta? .. . Asta e ca o ofensă adusă poporului român.. eu vă provoc la discuţie.E un adevăr. să mă fac ecoul întrebărilor pe care şi le pun .Nu. cum vă explicaţi că Japonia.Brucan a spus că social-democraţia suedeză e un lux pentru poporul român.De ce. ce. . dar când atârni şi termenul "democraţie" apare o imperfecţie în problematica selecţiei valorilor.

fragmentul în care de Maistre îl laudă pe papă atât de exagerat. sau nu mai eşti cu ei.N-am fost niciodată. aşa cum v-am spus. în Carmide care e dialogul lui Platon despre înţelepciune. ci în cele ce nu se văd. avându-1 ca maestru pe Schopenhauer care este cel mai mare pesimist european modern . în interviul acordat domnului Liiceanu.Să-ti povestesc un fapt interesant. . m-a propus sa fac parte ca expert din delegaţia română care . atunci ne gândim la cele două lumi definitorii pentru adevăr ale Sfântului Apostol Pavel. îl reconciliez cu Sfântul Apostol Pavel. ministrul meu. unii dintre ei chiar recent prezentaţi la televiziune? . Cu toate că îl critică violent pe Sfântul Apostol Pavel. aţi fost legionar. Şi aveţi înţelepciune. neştiind. cu acest text.Am avut inimă şi am călcat cardiotica asta de trei parale stângistă şi m-am situat în carul în care a călătorit Mircea Eliade. .Nu. pentru porcăria pe care ne-a făcut-o Hitler la Viena. Nu antigerman.Deci. Ne întoarcem la colegii dumneavoastră de generaţie? . Socrate n-a scris cât mine. dar se consideră pesimist. după un text pe care îl face el şi care e pe ultima copertă la Pe culmile disperării.. neaflând.oamenii astăzi. .Excepţional! Despre Cioran. Eu am fost asemănat cu Socrate. Fragmente din aceste dialoguri au apărut în numerele doi şi trei ale săptâmânalului Expres Magazin datate 2-8 august şi 9-15 august 1990. Atât.Ştiţi de unde vine acuzaţia asta? La comunişti.Mai există un pericol slav? .L-am şi rugat pe Cioran.Eraţi prieteni în tinereţe? .Eraţi pe aceeaşi poziţie ideologică? . Eu pe Cioran îl văd împăcat cu sine. nu seamănă cu Sfântul Apostol? Şi astfel. fostul liberal Cancicov. dar asemănător. În tinereţea mea. eu am scris enorm. trebuie să apară o serie de volume. am fost de stânga şi chiar am scos împreună cu Petre Pandrea prin anii treizeci o revistă care se chema chiar Stânga. L-a criticat pe Sfântul Apostol Pavel şi în amurg se împacă cu el. sper ca Cioran să nu moară aici unde s-a născut. în actele căutării. nu pot să le răspund la toţi. . dar căutătorii nu-1 găsesc. La Sfârşitul fragmentelor din numărul trei. Kant s-a născut şi a murit aici. Atât. .Mircea Eliade. Carmide îi spune (nu ştiu dacă îmi aduc bine aminte.. Şi Sfântul gândeşte asemănător. domnul Vartan Arachelian a adăugat un post-scriptum pe care îl reproducem mai jos. Eu eram de stânga şi el era asistentul lui Nae lonescu.cu toate că nu e numai "sceptic de serviciu al unei lumi în declin".. nu numai că n-aţi fost legionar.. Nu? Păi. că îmi creează un complex de inferioritate supradimensionarea lui. în care spune: "Noi nu suntem dintre aceia care cred în cele ce văd. nu antigerman. pentru a nu muri în lumea aceasta. dar nici măcar de dreapta n-aţi fost.ceartă pe care spune că n-a terminat-o .Să revenim la acuzaţia care vi s-a adus. . . . să nu mă mai supradimensioneze. şi ştim. titularul de la industrie. care nu are sens în sine. Eu n-am fost legionar. cu toate că e în ceartă cu divinitatea . înseamnă că eşti legionar. de acord cu Sfântul Apostol Pavel şi de acord cu Absolutul divin.Nu. am fost însă antihitlerist pentru că ne-au luat Ardealul. românii: oprirea expansiunii slave. dacă nu eşti cu ei.spune Cioran -"există şi asasinat din entuziasm". L-am rugat să i se invoce portretul pe care i1 face lui Joseph de Maistre.Dar cum putem afla? . .Sigur! . căutăm la scara noastră de oameni. cum a murit Kant. Acolo găseşte că lumea asta n-are nici un sens fiindcă sensul universal e transcendent. În timpul guvernului Antonescu -Horia Sima.Deci aţi fost un om de inimă după Clemenceau! . -Păi. din scrisoarea către corinteni. v-am mai spus.Hai să căutăm un zeu". Iar în ceea ce priveşte cearta cu divinitatea.Tu crezi că eu ştiu? . nu identic. cât şi eu. Dacă acceptă că sensul existentei e transcendent.Domnule Ţuţea.Ba aveţi. Atât el. . . acum nu mai ştiu nimic. aţi îmbrăcat vreodată cămaşa verde aşa cum au făcut atâţia intelectuali români. reeditată la "Humanitas". pot spune despre el că e omul religios realizat. dacă Cioran găseşte sens transcendent acestei lumi. căci cele ce se văd sunt trecătoare şi cele ce nu se văd sunt veşnice". domnule Ţuţea. dar vă rog să mă iertaţi): "Socrate îmi vine să te bat.eu îl gândesc pe Cioran în amurg. pentru că sunt alături de germani care au aceleaşi interese vitale ca şi noi. ci antihitlerist. nici comunist. pentru că . . Când am venit la tine ştiam ceva despre înţelepciune. încât Sanctitatea Sa s-a cutremurat. că nici n-am atâta energie. El îl caută pe Dumnezeu. nu mai există: astăzi slavii tind să intre în Europa şi să se subordoneze Europei de apus.

Eu gândesc ca român . comuniştii ruşi au fost nişte barbari. când am încheiat negocierile cu Rusia. Premiza aceasta a egalităţii absolute e nulă. . "Nu e. începând încă de la celebra La Declaraţion de Droits de l'homme et de Citoyen a Revoluţiei franceze . . probabil.. eu lucram cu Dobre.Păi.. s-au corcit cu tătarii. a venit şi 1-a întrebat pe Pandrea dacă nu cumva eu sunt bolşevic.Am înţeles că 1-aţi cunoscut. numai că ei nu făceau confuzii. pe ministrul Mihail Romaşcanu.Deci. Ce om rafinat putea fi acest Mikoian. .După ani grei de detenţie în temniţele comuniste.Ştiu că era un bun ministru. fapt pe care 1-a făcut cunoscut şi celorlalţi membri ai delegaţiei. în timpul activităţii dumneavoastră la Ministerul Economiei. inevitabil. a distrus orice posibilitate de realizare a unei ierarhii valorice. . Mikoian închina numai cu Ţuţea şi-i tot dădea înainte cu noroc".Ruşii au un fel de umanitate indefinibilă. când noi am declarat război Rusiei. pentru că ăştia. pentru că.Dar Antonescu.A simbolizat rezistenta transilvăneană şi a purtat în el toată lupta istorică a Ardealului. . dar Mikoian avea o simpatie deosebită pentru mine. personalitate legată de memoria familiei mele. a mai trăit un timp. asta este inadmisibil şi să practici. lipsit de ajutorul englez şi american. Luaţi un singur exemplu: sunt inegali însăşi membrii unei familii în care unul poate fi genial. în acelaşi timp. iar socialiştii adaugă puţin sifon în vinul ăsta. Să distrugi deliberat oamenii.Şi la comunişti sunt stăpâni şi slugi. sunt perfect escroci tocmai pentru că afirmă că esenţa comunismului este egalitatea reală a oamenilor. aşa cum am rezistat eu. ca fiind de fapt "prostituţia franceză" . cu Leon. Când un ministru e funcţionar. deşi se cred progresişti. apoi a murit . Nu ştiu dacă trebuie să spun eu asta. . . nici bolşevic.. 1-a asigurat Pandrea. dar sunt ipocriţi pentru că ei ştiu că egalitatea oamenilor nu poate nicăieri exista. o fioroasă inegalitate. În discuţiile purtate de Maniu cu Mareşalul Antonescu. domnule Gafencu. "Pentru că la banchet. De altfel. n-aţi fost până la urmă nici legionar.E adevărat. De ce acest sindrom legionar la bolşevicii noştri. care era dictatorul sovietic pentru comerţ exterior. "De ce.Eu văd că trăiesc şi astăzi şi am stat 13 ani în temniţă. . Deuchland. .. . Am fost la Moscova şi nu pot spune despre ei că sunt tirani. dusă de către comunişti până la paroxism.pleca la Moscova pentru încheierea tratativelor economice.prima propoziţie e o idioţie absolută sau în cel mai bun caz un sofism: "Oamenii sunt egali de la natură". În luna aprilie a anului 1990. domnule Gafencu"? s-a mirat Pandrea. La Moscova ne-am întâlnit cu Mikoian. uberalles". domină o poftă de putere invers proporţională cu principiile egalitare. faţă de ţarism. pentru că.considerată. Asta e ca şi cum Kant ar fi egal cu Iliescu. dar complet demoralizat. Trebuia să ai vână pentru a rezista. Ţuţea nu e bolşevic. . comuniştii sunt subumani.Maniu a fost într-adevăr un om desăvârşit până în ultima clipă a vieţii sale. care fusese ultimul ministru român la Moscova. altul mediocru şi altul imbecil. asta nu mi-o pot explica decât prin faptul că. nu am lucrat direct cu el. . imnul nostru naţional ar fi devenit "Deuchland. Substanţa ereditară a omului e un mister. Deşi 1-am cunoscut pe Romaşcanu.Şi reciproca a fost valabilă. în felul acesta. . Oamenii sunt inegali de la natură. comunismul a distrus întreaga generaţie culturalizată şi culturalizantă. de un om politic al cărui nume nu-1 mai reţin. Grigore Gafencu. dragă. acesta din urmă a spus răspicat că nu va opri lupta până nu va lichida adversarul.-tir: Acest dialog cu Raluca Barac a fost publicat În numărul 13 al revistei Acum. . nu cred să fi întâlnit vreun rus. După un timp. anarhia. Pe de altă parte. domnule Ţuţea? . . În . Nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el. Iar atâta vreme cât nu există respectul faţă de o ierarhie stabilită valoric apare. în clica care se află "sus".Această idee de egalitate între oameni. deşi au practicat tirania. ci să ai vocaţie de stâpân. .Fiindcă legionarii sunt singurii români care n-au avut la litera "g" cuvântul glumă şi când îi pândeau pe comunişti era vai de cozonacul lor. ştia foarte bine ce dezastru va fi pentru România venirea ruşilor cu comunismul lor.În România. a fost sinteza istorică a rezistentei transilvane.În ultima vreme îmi revin din ce în ce mai des în minte cuvintele pe care Maniu le-a rostit pe vremea când ne aflam în temniţele comuniste: "Ce mare lucru este să fii Om". el a fost diplomat". şi în Rusia. care să fie normal. se încurcă în hârtii. Ştiţi ce înseamnă un bun ministru? Asta presupune nu să fii bun funcţionar. cu alţi miniştri în Ministerul Economiei Naţionale..

când am încheiat primele acorduri economice cu Uniunea Sovietică şi am înregistrat acolo o inegalitate perfectă. Noica a fost o personalitate. punea o virgulă şi după ce plecai continua propoziţia. pe drept cuvânt. în ceea ce priveşte articolele în care. la rândul lor. dar nu sunt putini cei ce le impută o prea adâncă înverşunare întru carierism.Povestea asta este într-adevăr atât de umflată. aşa cum nu cred că aţi auzit măcar de un "ciorănism" franţuzesc. dar în cel cu P. de către unii oameni de cultură? În pofida faptului că am avut. ce învăţa de la Noica. câştigată în exerciţiul luptei transilvane. dar a spune "epoca Noica" e ca şi cum ai spune "epoca Ghiţă Popescu". termen vehiculat destul de des. 1-a împiedicat să se realizeze. mi se pare că aici se exagerează. carieră. sub semnul incompletitudinii şi asta tocmai pentru că aspir la mai mult. .a trecut ulterior pe o poziţie prin care căuta să purifice Palatul. de exemplu. parcă în întreaga mea viată. care îşi propune să înlăture cronofagia. adică invitaţia dialogului platonic. face oare epocă un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran a spus el însuşi despre el: "Eu sunt cazul Cioran". ci un caz şi nu cred că s-a izmenit când a afirmat asta. am dus eu ceva până la capăt? Da. omul devine el însuşi spectacol. În conflictul cu Iorga nu a avut dreptate. guvernând într-o perioadă de criză. din cauza unei conjuncturi nefavorabile. iar ideea sa de protest. nici Moliere. pe un Nae lonescu. dintr-un agent monarhic . încât se sparge. . 1-a atacat pe Maniu. Astfel. ca o justeţe oarecare ce te angajează când o primeşti. incontestabil. Nu m-am considerat niciodată un Socrate al generaţiei mele. se pare că îşi găseşte o dezlegare: Martha Bibescu.Şi totuşi. că: "şi-a consumat geniul în conversaţie şi talentul în scris". ci Platon cu dialogurile lui. chiar eu 1-am auzit spunând: "Trebuiesc curăţate grajdurile lui Augias". El este. . fiind profesor în Vest. nici Goethe. Şi revenind. ulterior. a încercat să reziste. Dar mă întreb ce carieră a făcut.Incontestabil că aceştia au devenit adevărate personalităţi. o mare putere de seducţie. îşi expedia şoferul şi maşina ministerială pe motiv că demisionează. ca agent al lui Carol. se transformase într-o prăvălie. În schimb. N-a fost nici măcar "epoca Iorga". fără falsă modestie. se spune chiar că aproape după fiecare întrevedere la Palat. ca de altfel şi Eliade. este însă o lucrare neterminată. semănătorismul lui a marcat.prin Cuvântul el a fost un factor esenţial în bătălia restauraţiei lui Carol al II lea . cu toate că el într-adevăr putea face epocă. Plecarea sa de la putere. însă. deoarece acesta din urmă era doar un simplu dascăl ce nu se putea măsura cu el. i-ar fi otrăvit ţigările. Asta pentru că Nae lonescu. pentru că nu cred că aţi auzit de "ciorănism" în România. Avea. Nu a fost "epocă Nae lonescu". îl găseai în biroul lui scriind un articol. . se vorbea chiar de o scenă ce a depăşit comicul lui Tănase: Iorga ieşind supărat de la Palat şi ameninţând cu umbrela Palatul pe toată distanta pe care se află clădirea de-a lungul Căii Victoriei. din cauza Lupeascăi şi clicii sale.Eliade. . am scris şi eu acolo nişte fleacuri. el ar fi putut afirma. este evident. Este o piesă de teatru-seminar. Nae lonescu era mult mai măreţ în vorbire şi democraţie decât în scris. dar nu a făcut epocă. Modelul piesei mele de teatru nu este nici Shakespeare. este vorba despre un teatru teoretic. care. de opozant antiaustriac şi antiungar.De ce neîmplinit. poţi spune despre Maniu că a avut momente când nu a putut fi un bun guvernant. Cioran şi alţii. . care i-au avut dascăli pe un Iorga. acolo a fost vorba de un simplu capriciu. în spectacol. momente distractive alternate cu momente patetice şi care scot în evidentă ideea de a muta conştiinţa teoretică a vieţii şi lumii.. . .Ştiu că printre scrierile dumneavoastră se numără şi o piesă de teatru. .Da. Eu mă situez. au devenit. când ieşea. ci un om pur şi simplu neîmplinit. care aduce ceva cu totul nou în dramaturgia română. şi poate că tocmai această sarcină grea. domnule Ţuţea? Nu sunteţi cumva prea aspru cu dumneavoastră? . în ciuda faptului că se afla întrun permanent conflict cu Carol al II-lea. Negulescu da. personalităţi marcante în cultura românească. I-am dat titlul Întâmplări obişnuite tocmai pentru că îşi propune ridicarea cotidianului la semnificaţia scenică. ci poate fi considerat doar un eveniment. Iorga. iar Iorga a fost savant fără să fie om de stat. în ultima vreme..1940 am fost la Moscova în delegaţia României. Aş îndrăzni să vă întreb ce părere aveţi despre aşanumita "epocă Noica". Maniu a fost om de stat fără să fie savant. Misterul morţii sale. Cu Nae lonescu am colaborat Ia Cuvântul . dar nu poţi miniaturiza faptul că el întruchipa simbolul luptei transilvane. ca mulţi alţii. Eliade ca profesor la Chicago? Este ca şi cum ai spune că Petre Ţuţea ar fi făcut. Cioran nu e un sistem sau un principiu. a lăsat în urmă un vid. Noica.Dar ce. luliu Maniu a fost un opozant de o extraordinară îndărătnicie.Reîntorcându-ne la soarta generaţiei culturalizate. a devenit o trăsătură caracteristică şi în România Mare.P. o personalitate care s-a limitat la ea însăşi.

Se spune despre el că este unul din marii scriitori francezi.Mulţi spun că puteau face şcoală . nu ştiu de glumă asta-i punctul lor comun. organizat. Ca să o luăm cum se cuvine.Probabil ca să nu-şi strice jargonul. nu e un fleac. din câte am auzit. lipsiţi de valoare şi care au pătruns fraudulos . Iar din punctul meu de vedere. în preajma lui Mircea Vulcănescu? Cred că nici el nu avea îndrăzneala. . aşa poţi ajunge să faci un asasinat din admiraţie. tot ce este exagerat este insignifiant.În ciuda faptului că am fost un cvartet de prieteni foarte apropiaţi: Noica. dar din câte ştiu. Cineva care-1 critica a spus chiar ceva comic despre el: "încearcă să ştie tot şi de aceea nu a aflat nimic. . Pentru ei. Important este să pleci de la nişte discipline. Poate eu însumi m-am împiedicat să mă realizez. .L-aţi cunoscut şi pe Mircea Vulcănescu.Nu se poate face economie în comunism şi de către comunişti. pentru că şi comuniştii.Ce părere aveţi de economiştii din prezent şi aici mă refer mai ales la aceia care se află în actualul guvern. cu toate că risc există. aflându-vă ades în preajma sa. Eu am scris mult la viata mea. Iar dacă el s-a declarat "golan". domnule. . indiferent cum. dar exagerează. ca de altfel şi legionarii. aşa sunt şi eu francmason". în mod coerent. în dicţionar la litera "G". în Paris. În climatul ăsta "democratic" ajungem la zicala: "Să vorbească nea Ion.Sub un regim comunist. . Adevărul este că lipseşte acea cenzură care să dea peste bot oricărui neisprăvit care vine să se adape şi el la izvorul culturii. sau pe vreun bulevard. După ce Cioran a făcut afirmaţia de care aminteaţi. de exemplu? . pentru că enciclopedismul e un soi de cancer mental. alta la Sofia. acum vă întreb şi eu pe dumneavoastră: aţi întâlnit cumva prin locurile pe care le-aţi străbătut. Eu s-ar putea să fiu mai savant decât Cioran. să scrii ignorându-i pe comunişti. L-aş întreba şi pe dânsul. Dar nu mă consider un model socratic în Cetatea românească. Iar la român prostia e o infracţiune. dacă eşti abil. Una e să fii în Bucureşti. Mie îmi pare rău când Cioran eşuează în banal şi zice: "Nu vreau să-mi stric limbajul franţuzesc cu limba română". Paleologu a devenit un ambasador al golanilor şi.Păi. cât şi în devenire spirituală şi asta tocmai pentru că am avut în genere drept dascăli tocmai astfel de oameni. au plătit din greu astfel de încercări. ideile îndreptate chiar împotriva lor pot fi observate în context sau în subtext. numai să se ştie că exişti. este foarte important. cuvântul "ţuţism" sau "Ţuţianism"? N-am făcut şcoală . .De ce credeţi că Cioran. dar asta nu înseamnă că nu are calitatea de vehicul global al spiritului universal. dar în Paris.Generaţia mea a pierdut enorm în pregătirea sa culturală.Dar însăşi Cioran. . Cioran este o mare personalitate.. m-am considerat întotdeauna în afara acestui context. eram unul în preajma celuilalt. căci vorba ceea: "Poţi umbla două ore în galop prin Bucureşti şi să nu dai de un prost". dar că au fost împiedicaţi de împrejurări. asta e o chestiune de împlinire. Şi atunci Cioran nu poate fi foarte cineva. este aproape imposibil să poţi face şcoală . i-am transmis: "Măi Emile. Nu e nevoie să fii enciclopedist. dar nu cred că scrierile mele sunt antologice şi nici elocvente pentru evoluţia spirituală a personalităţii mele. . la un Bîrlădeanu." Cioran 1-a depăşit. Poţi deveni cineva la Paris. acest cuvânt lipseşte. că şi el e om". să se ştie că exişti. arareori mai vorbeşte româneşte? . Nimeni nu a intrat în contact cu mine fără să ia ceva în traistă. Este adevărat că nu este folosită cum se cuvine. Trebuie să ştiţi un lucru: nu e mai strălucită limba franceză decât limba română. şeful francmasoneriei române. . a răspuns că există într-adevăr unul singur şi acela se află în Bucureşti şi se numeşte Petre Ţuţea. Cioran şi eu. care anihilează orice om de valoare.Eu.. Nu mă umfla peste limitele mele că pleznesc". aşa cum 1-am întrebat odată pe Argetoianu: "De ce sunteţi.. iar eu consider că are într-adevăr vocaţie literară. ăsta e meritul poporului român: că a creat un instrument universal şi general valabil. francmason?" Ştiţi ce mi-a răspuns Argetoianu? "Aşa cum te numeşti dumneata Petre Ţuţea. Toată cultura universală poate fi vehiculată în tiparele limbii române. dar rămân anonim în ciuda a două ştiinţe pe care le posed în mod radical: economie şi dreptul de rang universitar şi acestea îmi permit să manevrez în ansamblu. întrebat fiind dacă recunoaşte vreun geniu. aşa cum şi Al. sub un regim comunist. Bîrlădeanu nici nu s-a născut. Şi. Eliade. de exemplu. atunci eu sunt "golan" emerit. Adică poţi. iar unii din cei care au încercat. lipsiţi de orice har. nu numai că nu scrie şi în limba română. Eu sunt de părere că orice mare personalitate poate tăia împrejurările şi să străbată. alta la Rusciuk. Ca să fii remarcat. în scrierile lui Vulcănescu nu există acele "Exercises d'admiraţion". iar ca să scrii strălucit în limba română trebuie să fii foarte cineva. deşi şi Nae lonescu a gustat din mine.

călugărul. . . adică un oral. Romano Guardini. . dacă ne îngăduiţi. Am afirmat la un moment dat că Platon . îi numea "ştiinţificii".a fost un "modest" . Mi-a răspuns: "Este încoronarea şi Sfârşitul tuturor religiilor".A mai spus-o altul înaintea lui.pe care şi Sfântul Augustin îl consideră un soi de precursor al lui Hristos . din acest punct de vedere. Eu am vorbit la Aiud într-o curte închisă. întrebat în vremurile mai noi .Domnule Ţuţea. puternicul şi gloriosul popor britanic. ca un vieţuitor cu o mare conştiinţă politică. Retro Satana împărăţia mea nu e din lumea aceasta În vremea Paştelui. E o secetă de personalităţi acum în România. dar Socrate a fost doar unul şi temporal. El a definit catolicismul ca religie a tuturor religiilor.Nu văd. Spuneţi-mi.Atât trebuie să spuneţi la Londra pentru cine are urechi. nici o mare vocaţie de conducător efectiv. să ducă cu ea câte ceva din înţelepciunea şi Vorbele dumneavoastră. un tip socratic. Ţuţea ar fi dat o lapidară replică: Cea mai mare aflare În treabă din istoria omenirii! . i-a rămas inferior lui Maiorescu. domnul Petre Ţuţea a făcut parte din delegaţia română care a plecat la Moscova pentru stabilirea contactelor diplomatice cu Uniunea Sovietică înainte de cel deal doilea război mondial. nonnativitatea. a spus.Ce părere aveţi despre actualii guvernanţi şi virtualii guvernanţi ai României? . dl Ioan Alexandra. este o regulă de bun simţ elementar aceea care stabileşte că în ştiinţă. o mare secetă. Nae lonescu vorbea cu un oarecare dispreţ despre oamenii de ştiinţă.Orice mare inteligentă basculează între filosofic şi teologie. dar nu mă pot detaşa de ştiinţă. Am vorbit trei ore .Ce vă nelinişteşte întâi mult astăzi. pentru că Maiorescu a punctat epoca lui: există o epoci maioresciene dar nu există o epocă iorghistă. Ştiţi de unde se naşte admiraţia mea pentru oamenii de ştiinţă? Numai din simplul fapt că mă pot duce la Câmpulung cu trenul şi trenul ăsta e opera lor.Să-mi îngăduiţi să spun şi eu ce cred.Sunteţi mai degrabă un spirit scientist decât unul religios. nici Nae lonescu. uitaţi. peste toţi gânditorii şi am ajuns la limitele scepticismului autohton de tip ciorănesc. a fost distrusă o tradiţie. ce-i cu creştinismul.după cum relata regretatul Ovidiu Cotrus . N-aveam muşchi. dar voi românii veţi fi". Noica nu a produs decât inşi. împreună cu un grup de cunoscuţi. Am vorbit trei ore despre Platon şi Hristos. Suntem în vremea Paştilor. n-aveai pe ce. Domnul Ioan Alexandru. or. peste toţi universitarii. . unde erau 600 de oameni printre care şi părintele Anania. în bucuria pascală. Un grec. deocamdată. domnule Petre Ţuţea? .pe tărâmurile culturii. dacă am şi eu un cuvânt de spus: am o nelimitată admiraţie faţă de eternul. în temniţă. din o sută de kilograme. iar ăsta a ajuns unul din marii teologi europeni catolici. actualmente. al cărui strămoş a venit în Germania fiind cârnăţar. întorcându-se. . Nici Noica nu a fost creator de şcoală . ministru fiind. mi se pare. 1 . Dacă vroiai să faci miologie pe mine.Asta este perfect adevărat. înainte de alegerile de la 20 mai 1990. Şi eu sunt uneori religios. făurâtori de sisteme general valabile. nu ştiu dacă la Atena sau aici în Bucureşti: "noi nu mai suntem. într-un mod deliberat barbar. grija că voi muri de foame. Adică în Hristos se împlinesc şi sfârşesc toate religiile lumii. această întâlnire a prilejuit dialogul care urmează. . însuşi larga. . care e un mare poet român. religios pentru că toţi captivii se salvează religios. profesorul său.Am vrea să vă întrebăm un lucru. . numit de către Eliade. această doamnă vine din Anglia şi speră că. Şi astfel. s-a aflat În vizită la Petre Ţuţea. care e nepotul fostului patriarh Iustinian Marin. Da.nu mai pot să reproduc tot ce am spus atunci . întotdeauna când gândesc în spiritul poporului român mă mut cu arme şi bagaje cu speranţa în viitor. cu cincizeci şi sase.Ştiţi ce mi-a spus Mircea Eliade la Paris ultima oară când 1-am întâlnit? L-am întrebat ce crede despre creştinism şi 1-am rugat să se exprime limpede.Grija că nu voi avea ce mânca. o verigă ce trebuia să ne lege de generaţia dumneavoastră. care ar putea fi buni asistenţi la "filozofie" şi atâta tot. aşa cum am fost numit şi eu. .ce părere are despre comunism. cum îl vedeţi dumneavoastră pe Iisus Hristos în istoria poporului român şi în istoria lumii? . puteam muta întreg "Continentalul" în apartamentul meu. adică nu suntem. zice că eu am o voce care trebuie ascultată. Noi am fost o generaţie favorizată: ne-am plimbat prin toate universităţile. am leşinat la urmă că rămăsesem. peste toţi scriitorii. în cultură nu poţi intra cu obrăznicie şi insolentă. Uite ce scrie despre mine un tânăr în revista Familia: " Ca economist.replică ce a făcut destul de repede înconjurul tării". fiindcă un conducător efectiv face istorie şi împlineşte ideea. şi el a produs un Platou. De altfel această nelinişte o aveam chiar şi atunci când. Dar nu avea dreptate. dar nu a produs nici un vârf spiritual.n-am obosit deloc.

fie familial.precursor al lui Hristos. Cum să fii împotriva primului ministru care te face diplomat? Asta e ridicol! Zice: "Dar îmi permiteţi o indiscreţie"? "Da. Mă găseam la Hamburg în 1937.cu 24 de lei. spre ruşinea mea. i-am răspuns: "Dar.în concepţia mea . Da'. Liberalismul este un fenomen istoric care a punctat cu constantele lui istoria universală. n-am cum. Mă rog. Nu-i interesează pe Karl Marx şi pe Engels standardul de viată al muncitorilor ci distrugerea legică a burgheziei în istorie. În relaţiile noastre economice cu ei.este un personaj istoric. iar în faţa lui se află incendiul anarhiei finale. însă m-am abţinut că eram oaspete. am mai spus asta undeva. sfârşitul din evanghelia roşie a comunismului care e Manifestul comunist. eu am făcut o afirmaţie pe care am retractat-o ulterior. de pildă. Organul zice: "Am ordin!" şi s-a dus la Pauker care era administratorul trustului ăluia de presă din Sărindar. Creştinismul e un fenomen istoric şi Hristos cum spune şi Evdokimov . Să piară burghezia. fiindcă Hristos este Absolutul. n-are importantă. Pe urmă intră în joc America şi Anglia.ce-a mai rămas .la chilă în porturi şi izolând Germania. ne jefuiesc de ne lasă în sapă de lemn. spun eu: secţia financiară. Anglia e decisivă prin bătălia navală prin care a culcat la pământ flota nemţească. Eu am fost adversar al lui Armand Călinescu ca orice om de dreapta. Da'. evident. Şi zice neamţul: "Dumneavoastră sunteţi partizanul primului ministru. mutând . SUA şi ruşii. deşi eu. Se numea Stânga. Asta am spus-o pentru Timpul din Iaşi. Comuna agrară are acest conţinut. cu palatele lui hanseatice şi cu luxul lui. arbitrarul.îmi spunea un consilier al lui Petru Groza . secţia comercială. Mă plimbam cu un consilier german noaptea. Nu poţi să-i înjuri. măi Petrache. I-am salvat că-i bătuseră turcii. dar şi ei. Ştiţi ce tiraj avea Stânga ? 80. dominant religioasă. nu-i aşa. secţia tehnică de producţie şi secţia culturală. fiindcă am avut pierderi la Stânga. "A ţinut o conferinţă care s-a tradus şi în limba germană despre revoluţia de la '48 şi liberalismul român din veacul 19". potrivită cu geniul creştin religios al ţăranului român. vă rog". iar Platon se mişcă asimptotic spre Absolut.acord ţăranilor români. fie individual. Armand Călinescu. Asta au făcut-o Anglia cu Imperiul Britanic. Dacă i-aş fi spus că sunt împotriva lui Armand.de fapt Zeroni a acordat. înainte de el este starea neconstituţională sau. Când intrat colonelul Cerchez pe o uliţă la Plevna -unde lui Osman Paşa se . Că România Mare s-a creat cu aceste arme: până la 1917 maşina de război austrogermană n-a putut pune jos armata imperială rusească. proiectat asupra comunei urbane care vine în compensaţie cu ştiinţa şi tehnica. deşi el ne-a desfiinţat fiind într-un fel de Stânga. eu sunt reprezentantul primului ministru". Pandrea a pus mâna pe o călimară şi a vrut să-i dea cu ea în cap. Chiar unul din autori îl numeşte "evanghelia" lor. avea beneficii. Nu ştiu ce impresie face acolo. Eu zic: "Lasă-1. ne-au dat prilejul să-i salvăm. eu am semnat direct jurnalul Consiliului de Miniştri. el nu-L atinge niciodată. organului de stat cu călimara în cap. A trimis un inspector general din Siguranţă şi ne-a ameninţat că ne desfiinţează dacă mai continuăm. Hamburgul mi-a făcut o impresie mai bună decât Berlinul. care mai târziu a colaborat la Adevărul. pe ruşi i-am asemănat odată cu o vacă care dă douăzeci şi cinci de kile de lapte pe zi. Ca să vă răspund la întrebare . ne-a desfiinţat Armand Călinescu. m-aş fi considerat un mahalagiu. dacă eram tot atât de mojic ca şi el: "Da' Hitler ştie?". nimicirea unei clase. şi apoi se baligă în sitar. căreia "dreapta" îi zicea "anumita presă" şi ne-a transmis că nu ne mai dă hârtie.şi am scos cu Petre Pandrea cea mai bună revistă marxist-leninistă. unde făceam parte din delegaţia României. nici tipar gratis. Asta e tot conţinutul Manifestului. De aceea .. Adică tot ce iese din devenire. Timpul. Aveam cabinet personal la Adevărul.000 şi se vindea la negru pe la Cluj . el e un biet slujbaş". Şi bine a făcut. aşa evanghelie la aşa autori. care e corectat de ordinea concretă creştină a Evului Mediu. E mare deosebire! Eu în tinereţe am avut inimă după Clemanceau . mi-e greaţă de ruşi. De pildă. nu pot fi antirus. Şi se duce Pandrea. E cea mai crâncenă manifestare umană din câte am citit. chiar dacă în burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu cât un secretar de stat sovietic. şi nici colportări.. Independenta. domnule consilier. dar a punctat timpul şi spaţiul cu eternitatea Lui! Realizează ceea ce spune Emil Cioran într-un paradox: istorie este tot ce este supraistoric. se duce jos la administraţie să se intereseze. Nu ştiu. Cică se vinde şi prin Basarabia. politic. se bucură de punctarea devenirii. Ştiţi cine ne-a desfiinţat? Un eretic. Şi americanii au admirat această dimensionare a exploataţiunii agricole. Da' politic nu pot să fiu antirus. de fapt. de câte ori vin aici. Iar Osman Paşa capitulat în braţele armatei române la colonelul Cerchez. domnule consilier"? "Ştiţi că primul ministru al dumneavoastră nu prea ştie precis ce e liberalismul?" Eu era să-i zic. câte cincizeci de hectare . pentru că e o exploataţiune agricolă model. Platon e filosof şi Hristos e Dumnezeu. nu pierderi. Armand Călinescu"? Deşi îmi era scârbă de primul ministru. "Şi ce părere aveţi dumneavoastră. Era presa liberă să-i dea.

două tipuri de ţărani. prin exces. Au fost inspiraţi să facă acest lucru. în Moldova când s-a bolşevizat armata rusă şi îşi omorau ofiţerii .. vor să se facă social-democraţi. nu s-a înşelat Păi dacă Eminescu. Apoi a venit un rus la paşa. De aceea Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc s-au solidarizat cu Partidul Social Democrat care este reprezentant al muncitorilor.. aceşti mari gânditori conservatori au zis aşa. Adevărat însă că nu prea se înşeală toate.va sa zică. a fost mă rog înşelată. gata.îmi place grozav titlul . Ei provoacă antisemitismul. şi nervos . de neamul rusesc . care e doctor nu-i aşa. Rusia imperială era o Rusie rurală şi boierească. Să situeze deasupra statului Biserica invincibilă şi să fie român Intr-un moment În care ne guvernează minorităţile. şi nu puteau să fie nici gardieni.ţăranul rus îl îndemna pe ţăranul român să facă la fel. ci e provocată de ovrei. La care colonelul Cerchez . îl atrage Palestina. Şi am făcut-o gândindu-mă la Gorbaciov. Să situeze Biserica deasupra statului cum a făcut Oliveira Salazar în Portugalia. Adică muncitorii îi surclasează prin număr pe ţărani.. Când Blaga. De ce nu-şi vede el de treabă?! La Paris. Eminescu e evanghelistul nostru. Descrie cum. a maghiarilor. au făcut ordine în Europa Centrală bătându-1 pe Be1a Kun . După declaraţia lui Ceauşescu . Afirmaţia a permis o reparaţie foarte bună. Şi acum domnul Mozes Rosen zice... Gorki. care a creat dezastrul ăsta." Zice: "Ce-mi lipseşte mie în acest peisaj? Sabia majestăţii sale tarului. înainte de primul război mondial evreii la noi n-aveau voie să fie încetăţeniţi în masă. burghezilor ruşi le citesc lăcomia slinoasă pe faţă. Chiar Dostoievski zice că "boierii sunt lacomi şi arbitrari.. Dacă Stalin zice asta care. Uite. a decretat "aristocraţia rurală". Păi ce ar zice el dacă eu 1-Aş lua pe Moise pe făraş? Nu? Vorba lui Tudor Arghezi în conferinţa aia de la Ateneu.. că soldaţii erau ţărani.. care să-i taie pe toţi". de. Păi da. Blaga şi Aurel C. Un artist român trebuie să fie în primul rând creştin. Păi.grăbit Şi eu.. spune că ţăranul rus e o ruşine. ci numai individual.. ce să vrea? Antisemitismul nu e o reacţie spontană a românilor.şi ocupând Budapesta. Mi se pare că răspunde o revistă a Uniunii Creştin Democrate care se cheamă Veghea . De altfel. a fost tăiat... o avea pe nevastă-sa evreică. Punct şi apoi optează pentru leninism! Adică pentru cadavrul din Piaţa Roşie. vezi. Poftim diferenţă! Am făcut o afirmaţie pe care ulterior am reparat-o. a francezilor. un prieten de-al meu 1-a însoţit pe Cioran până . dacă. pe care 1-am văzut şi eu. ci e vorba de masa rusească înşelată de bolşevismul falimentar aşa cum au fost înşelate masele de-a lungul istoriei. i-au scos intestinul şi 1-au pus să se învârtească în jurul unui pom ca să înfăşoare matul pe trunchi.e catastrofică". în Revoluţia din octombrie.. Pe urmă am retractat. ţăranul rus.care-i bătuse pe cehi . de. "ce mai vor antisemiţii?" Antisemitism. clasa conducătoare şi. dar i-au gonit pe ruşii din Moldova şi din Basarabia. Când Eminescu spunea că n-are atâta energie câtă i-ar trebui ca să laude ţăranul român. un boier generos care le făcea daruri ţăranilor şi îi ajuta. luând-o pe urmele lui Aurel C. A luat sabia.Osman Paşa si-a adus aminte că e generalissim. pentru că a fost însărcinat cu represiunea răscoalelor ţărăneşti de la 1907. Gorbaciov face o afirmaţie: "Situaţia economică a Uniunii . Aşa e. nu se înşela... dacă rabinul. în timpul revoluţiei. am spus eu. dacă nu mă-nşel. a polonilor. bună. a americanilor. nu-i aşa. că Osman era.. generalissim. Adică. Nu ştiu dacă e român Iliescu. îl înjură pe Eminescu. dar Roman ştiu perfect: e primul prim-ministru ovrei În România.acum suntem un stat industrial-agrar. să plece. i-a întins-o lui Cerchez şi i-a zis: "Am onoarea a capitula în mâinile tinerei şi bravei armate române". evreii trebuie să stea pitiţi chiar dacă sunt cinci cu toţii.am dat o dezminţire -. după 70 de ani de marxism-leninism . Asta-i ceva nemaipomenit în orice caz.a salutat respectuos şi i-a restituit sabia. să spună aşa ceva"? Şi eu zic: păi tocmai d-aia e posibil să spună aşa ceva pentru că e un scriitor de talia asta. m-aţi întrebat dumneavoastră ce trebuie să fie un artist român? Nu vreau să vorbesc de artistul-cetăţean că pute a Dobrogeanu Gherea şi nu-mi vine mie la socoteală. proletarii ruşi ameninţă cu desfiinţarea Sfintei Rusii.pansau nişte răni .. a fost declarat de ţăranii români mit şi la primele alegeri după război 95% din ţărani i-au dat lui votul. s-a înşelat marea masă rusească. nu e vorba de rus. şi-a tras sabia şi apoi a băgat-o la loc. pasă. atunci pălăria jos pentru ţăranul român. în opinci. De pildă.am făcut o meditaţie: am spus că rusul este contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Există un principiu al tuturor principiilor care sunt cosmologice: principiul acţiunii şi reacţiunii. şi face parte din Consiliul Mondial Evreiesc. Popovici. cum se înşeală toate masele în istorie. în dicţionarul filosofic al lui Stalin se spune că tot ce s-a întâmplat în istorie se datoreşte "naturii" evreilor.colonel regal ..pe unii i-a salvat armata română . i-a luat sabia şi 1-a insultat.. Ţăranii români nu numai că n-au omorât ofiţerii aşa cum îi îndemnau ţăranii ruşi. Popovici. El insultă asta şi apoi se miră ce vor antisemiţii.. La care un bolşevic zice: "Păi e posibil. Mai trebuie vreo doi ca Rosen şi.nu ştiu dacă e adevărată . Zic eu apoi. a germanilor. au păstrat regalitatea. Iar Averescu care a tras în ei. Şi atunci . la un scriitor de talia asta. Era o mică minoritate de boieri.şi Îi spune că. De altfel partidele comuniste vor să-şi schimbe acum titulatura..

mă Petrică. tu eşti egal cu profesorul Haţieganu? Sau eşti anatomist de talia lui Toma lonescu"? " Nu". Aşa şi eu. român. Alexandru Constantin.bine. armeanul ăla. Eu îl imit pe Oliveira Salazar care a pus Biserica creştină deasupra statului. Cum e posibilă morala publică? Prin înstăpânirea absolută a moralei religioase creştine.îmi vine să te bat". a mers şi un ziarist ovrei francez. tu. S-a terminat cu dansul. cu stilul lui prusac şi dur. ce este înţelepciunea"? . A rămas doar Dumnezeu. creaţie filosofică . şeful statului austriac. Am întrebat pe un medic din conducere care mai vine pe la mine: "Ascultă mă. austriac dacă te afli în Imperiul German. iar când a ajuns la maturitate şi 1-a raportat pe Kant la Dumnezeu. urmăresc să nu fiu original şi să fiu cuviincios.spune Socrate . ne aflăm în treabă şi face fiecare ce vrea." Dialogul Sofistul al lui Platon e o capodoperă. Ţigan.Şi mi-a dat o sugestie fecundă că originali nu sunt decât idioţii".că ăsta e obiectul dialogului. Situarea Bisericii deasupra statului face posibil acest lucru: ierarhizarea valorilor. Păi corporaţia 1-ar pune la locul lui ca medic şi unul din profesorii ăştia i-ar fi şef. Mă întreabă. când am venit la tine ştiam ceva despre înţelepciune. să fiţi creştini şi pe urmă români. Dar întâi creştini. mă duceam pe front. Omul reflectă în "litere". În Dicţionarul filosofic se spune că Socrate a imitat maxima de la templul din Delfi. În dialogul Carmide al lui Platon. împreună cu ei. Ofensă adusă unui şef de stat! Kurt Waldheim a fost ofiţer în armata lui Hitler şi a luptat pe frontul de Răsărit. în muzică. "Cum"? "Să nu am înfumurarea neroadă de tip «original»". "mă. Devenise automat cetăţean german. mă rog. îmi aduc aminte cum Goring. M-a întrebat cineva despre umanism. Eu când citesc cuvântul "creaţie" creaţie literară. Şi părintele Galeriu m-a declarat astfel. când te aşezi la masa de scris. Păi Consiliul Mondial Evreiesc călăreşte pe deşelate cirezile democrate ale Statelor Unite. Nici un om . aşa. câte ceva din transcendentă. Când mă întreba pe mine un fost ministru. care pleacă din antropocentrismul Renaşterii. da' n-am rezistat. încerc să . Mă întreabă ministrul: "Eşti inspirat"? "Nu. Kant a dispărut". "Socrate . Corporaţismul e o revenire la ideea de breaslă a Evului Mediu în care funcţionează ideea ierarhiei de valori. e groasă de tot situaţia. înainte de a se despărţi acasă la Cioran de Cioran. Austria nu mai era pe hartă. Eu.. este una din formele grave ale rătăcirii omului modern. Socrate îl întreabă. dacă eram atunci la Viena cetăţean austriac. dar acum nu mai ştiu nimic". Cu dialectica lui impecabilă şi foiţa lui de abstracţie.. Vartan Arachelian. spune: "Zeul este creator şi omul imitator". iar ceilalţi trebuie să se supună.n-am vrut să apar. Păi. un "bou" gureş poate pune mina pe o fabrică şi o manevrează împotriva întreprinzătorului. să intre în Statele Unite. care sunt creştin. nu s-a întâmplat nimic. "titanii" s-au "umflat" prin autocunoaşte rea necunoaşterii. Dogmele creştine trebuie să poruncească normele morale care.leşin de râs. N-a răspuns nimic Cioran. Să ştiţi că acest corporatism al lui . ce era să facă domul Kurt Waldheim? Şi eu. Ei nu se cunoşteau pe ei înşişi Şi au crezut că s-au descoperit ca oameni. Hitler desfiinţase Austria prin Anschluss şi Waldheim a fost ofiţer în armata germană. Consiliul medicilor trebuie să fie din medici savanţi. am scos fesul şi am rămas cu capul gol. N-am vrut să apar la Televiziune că m-a şi televizat . Consiliul Evreiesc îi interzice lui Kurt Waldheim.nu se poate cunoaşte şi autocunoaşte . te duci pe front. e etern. Prima mea grijă este să nu fiu pândit de demonul originalităţii". "cunoaşte-te pe tine însuti". Sunt foarte neliniştit. român. nu se deosebesc de "Mersul Trenurilor" decât prin obiect.. în orice caz.pe care nu-1 putem răstălmăci. a putut să spună atâtea banalităţi . În Renaştere. Când se întreabă care e diferenţa între zeu şi om. că e foarte greu acum să fii român. Nu se poate. asta vă cer eu artiştilor. nu austriacă. zice ziaristul: "Mi-e teamă că noi ovreii o să plătim oalele sparte şi o să fim făcuţi responsabili de toate mizeriile lumii actuale". Păi e evident ce spune ziaristul. este un substituent al sindicalismului anarhic Şi egalitar. creaţie muzicală. petece de transcendentă. "De ce"? "Păi. e după Mussolini . cum scrii"? "Sunt emoţionat de fila goală. în care a spus aşa: "Marele gânditor român Petre Ţuţea a spus că în adolescentă sau în tinereţe a admirat foarte mult pe Kant. Răspunde: autocunoaşte rea. Acuma să vă spun un lucru: eu încerc o experienţă . nu capodoperă. în spaţiul în care mă aflu. Sindicalismul promovează impostura. din timpul guvernării legionare ". fără ele.pot să-i zic astfel.acasă şi. Am pus halatul ăsta pe mine. M-am mirat cum un gânditor de talia asta. "ce ziceţi de umanism"? Zic. "Tu crezi că ea ştiu"? "Cum putem afla"? "Hai să căutăm un zeu. zice. Cică a ţinut Galeriu o predică în săptămâna patimilor. de la un balcon din Viena a spus: "Jetzt Schluss mit dem Tanzen". Socrate anulează capacitatea omului de autocunoaşte re. Heidegger spune: "Lam citit pe Aristotel în limba lui... Nu stă niciodată nici un zeu în coltul camerei mele când scriu eu. Morala publică într-un stat creştin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor creştine reflectate imperfect de omul mărginit. îmi închipui că în jurul meu. Asta e morala publică dom' ne! Dacă nu situăm Biserica deasupra statului.îi spune Carmide care era tânăr ..fiindcă viata şi universul arată într-adevăr aşa cum le descrie el .

Foarte dulci băieţi. dar de la distantă Şi ne mai dădea şi un sfat: să ne înţelegem cu Anglia." Nu sunteţi bine informat . Mi-a spus mie un bulgar. Doi: Bipartidism. în timpul terorii din decembrie.. creştin. unde i-a bătut pe austrieci direct.nu ştiu dacă se spune asta . că m-au asimilat acolo ca filosof. Şi zice Mazilu: "Cum vedeţi dumneavoastră ordinea viitoare"? Şi spun eu: "Repunerea în vigoare a Constituţiei liberale din 1923" care e o capodoperă. de pildă .mă deparazitez de filosofic. Eu n-am ştiut că ăla e atent la ce vorbesc eu. eu mă zbat să gândesc teologal. În orice caz. că şi aşa am nevoie de arme". Pe noi ne-a sprijinit Napoleon al III-lea.care tine pe un inginer.acuma îmi permit şi eu să mă socotesc scriitor. boiereşte". În orice caz.îmi spune bulgarul . bulgarii. N-a fost lichidată niciodată. Un prieten al meu zice: 'Te deparazitezi.zice. ca şi pe Noica) . dacă pot. dacă suntem creştini ieşim din impas prin forţa Bisericii Creştine şi prin geniul politic al poporului român. iar Bulgaria. M-au deranjat. "măi băieţi. Nu ştiu dacă. armata română era pe Ungă Arad -Şi nu se află nici un soldat străin pe teritoriul actual al României?! Dumneavoastră cum citiţi acest lucru? Polonia are ocupaţie parţial rusească. Am două nelinişti: să nu se afle în expunerea mea nici o inadvertenţă terminologică Şi nici o impietate. . sunteţi ocupaţi de ruşi". cu pistoale automate. deşi face filosofic. aici. RDG e ocupată militar. fără regret. nu ştiţi că. eu am încredere în poporul român că în mai va decide cum trebuie.. rezistăm o oră. Sunt «specializate» şi ele". Nu ştiu care din generalii germani a spus că armata română e un paradox: o armată mică. îi spun: "Mi se pare domnule că dumneavoastră. . Un popor puţin numeros. un sergent major şi un soldat. care îmi tot spunea să vorbesc mai încet. mai sunt şi social-democraţii. Cioran s-a deparazitat mai demult. pentru a nu ofensa majestatea Maicii Domnului.M-a mai întrebat cineva:" Cum ieşim din impas"? Păi. invincibil.După principiile astea România se poate reface. Şi Petre Ţuţea a răspuns: să moară pentru România. . Or noi. mi-a pus o stenografă la dispoziţie. dar cu o singură condiţie: să fie pe obiect. A făcut o impresie la Iaşi nemaipomenită . Asta n-o fi stenografă politică? Că de aia ti-o fi spus să vorbeşti mai încet Că stenografă universală cum ti-ar trebui ţie nu există. nebătută niciodată. un român. Mazilu. De altfel.Alexandru Ioan Cuza a fost somat să permită trupelor ruseşti să treacă spre Bulgaria. Eu am făcut carieră la Iaşi pe un motto. vorba mea. a Imperiului otoman şi a Imperiului ţarist şi să faci Unirea Principatelor. Mi se pare că am făcut-o înaintea unităţii Italiei care era sprijinită de Napoleon III prin bătălia de la Solferino.eu nu interzic unui scriitor să vorbească despre teoria relativităţii sau despre fizica indeterminării lui Heisenberg. Suntem atât de tâmpiţi. bulgarul. că altfel te las" şi. să vorbi aşa. nu? că sunt membru de onoare al Uniunii Scriitorilor (am rupt inima târgului. Era să-i omor. dar foloseşti sculele ei". eu am fost chemat de Mazilu. nemţoaică . Scriitorilor le-am spus aşa: . mai mult decât însuşi dialogul.. Păi.Pleşu vroia să publice textul. De fapt. Trebuie să admitem că suntem un mare popor european. dar nu mi-a plăcut mie stenograma aceea. ca să stai sub presiunea Casei de Austria. că nu le venea regulat şi o împărţeam pe a mea cu ei. Da. Păi.. nepot de-al meu . «Liberalii» şi «Ţărăniştii» să guverneze cât doresc în vederea refacerii ordinii naturale a României"! M-am înşelat că mai sunt şi social- .am citit eu în Dreptatea. Mazilu mi-a fixat doi soldaţi aici. încât se simte mult mai sigur Brejnev la Sofia decât la Moscova". De ce? Cu forţa nu vă dau voie. de câte ori România îi va cere. dar sub controlul meu. vă dezarmez. Trebuie să folosesc şi eu un limbaj mai deosebit. pe care mi 1-a luat un arhitect. avocat important la Sofia. batem armata germană la 23 august – când ruşii au fost primiţi cu flori în Bucureşti. Nu se poate. mai exact. să nu necinstească nici o fecioară. care era vicepreşedinte după Iliescu. dar dacă mă urc în tren nu înseamnă că eu cred în calea ferată. Mi s-a spus că Partidul Naţional Ţărănesc are 2 milioane de membri . Nu poţi să spui că suntem un neam neputincios.. şi să respecte tot ce face altul şi nu e În stare să facă el". care avea o nevastă grecoaică foarte frumoasă din Brăila şi care i-a spus: "Să mă duci în fiecare an la Brăila. Lovinescu spune că două virtuţi are poporul român: geniu politic şi geniu militar. sau despre fizica Şi mecanica cuantică a lui Planck sau despre Aristotel sau Platon. Cu grenade de mână.. Primul meu dialog din revista Timpul din Iaşi are această introducere: "Petre Ţuţea a fost întrebat odată de Nae lonescu cum vede el un adevărat cetăţean român sau. nu le interzic. Le-au băgat pe sub pat şi au dormit cu mine.e ocupată militar. m-a luat cu maşina. "unchiule să ştii că sunt «specializate » şi stenografele.. Mia spus o nepoată de-a mea. corect cum e posibil. Ungaria s-a eliberat acum de curând. Atunci mai are şi Partidul Naţional Liberal. ce putere de foc aveţi?" Păi. în Istoria civilizaţiei române modeme. după ce batem armata rusească până la Caucaz. Că orice inadvertenţă se cheamă impostură: te amesteci unde nu-ti fierbe oala. Cehoslavacia deşi a fost victimă . că unul sforăia groaznic şi mau deranjat şi la mâncare. Şi a spus "da. El a spus. Şi îi întreb.

Dar concluziile astea le-a cenzurat regele. Cunescu e un caracter.spune Othmar Spann . N-au putut să-1 clintească din loc. ci de supuşi. Erau 17 medalioane.care a socotit Germania o foită invincibilă .. este practic necesarmente just. normativ comunismul e nul. şi la Bucureşti. nu pot să mint. Anarhişti! Engels 1-a acuzat pe Bakony că nu e anarhist consecvent. teoretic . Arachelian ăsta mi-a spus. n-am nici o părere personală. ce ziceţi? . ea a avut nişte idealuri nobile. Arachelian zice. Mi-au luat un interviu doi polonezi. legionarii şi Biserica Catolică. cum îi zice. Unul avea interes şi ălălalt era translator. Dacă un om de autoritatea dumneavoastră . "Păi.M-a corectat armeanul ăla.. Dacă teoretic e fals.în sens kantian. Se vorbeşte despre democraţie. Ăştia sunt comuniştii. S-a şi vorbit despre ceauşismul fascist. Pusă în practică. nu şi la practică.tehnic . acestea au greşelile. Nu şi invers. dar pentru mass-media nu putem".Unde vedeţi greşelile în gândirea de dreapta? .A dat greş. când te ocupă şi te declari de acord.Dar se pare că v-aţi referit numai la teorie. Comuniştii urmăresc egalitatea anarhică finală. "nu pot să dau pe post asta. "întregul premerge partea".. Mi-a spus: "Eu 1-am tradus pe Cioran în poloneză şi nu se compară cu dumneavoastră. un român desăvârşit şi un credincios marelui Iuliu Maniu.Doamnă.. . "Das Ganze ist vor dem Teii" . Totalitari sunt fasciştii.adică configurativ . dar eu. Restul faceţi-le uitate". FSN-ul o să vă facă deputat şi v-aţi compromis pentru tot restul vieţii. nu pot să dau pe post asta". Iar un Ferdinand de Hohenzollern . hitleriştii. ce-i în guşă şi-n căpuşă. pe două pagini mari de Cuvântul: Perspectivele economice ale României modeme.. Tot nu pricep ei". Alexandrescu. În nişte medalioane de antropologie economică scrise în Cuvântul lui Nae lonescu. Cei antici sunt Platon şi Aristotel. Adică ce însemnează "freie Assoziaţion der Individuen"? Caussi numeşte aceasta "incendiul anarhiei finale". Era unul.. Ruşii. . Cine e şeful lor? . . Zice polonezul. Ăştia sunt totalitarii. Comunismul e forma ideală a democraţiei. cu concluzii. pentru că nu poţi fi egalitar decât dacă eşti anarhic. cel dat poporului german de a-1 face stâpân. Ce părere aveţi despre democraţie". "ştiţi ce să reproduceţi pentru mass-media? Că Henri Bergson spune despre democraţie că e singurul sistem politic compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. Iar Aristotel spune că democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea.. Premisa mea majoră pentru toate cele 17 medalioane de antropologie economică modernă este una platonică: tot ce teoretic este just. Totalitarismul nu e o doctrină anarho-comunistă. ideea naţională. "păi. "nu spuneţi aia că zăpăciţi tineretul.. Şi atunci. şi la Varşovia. eu am o premisă.Sergiu Cunescu . totul e fals. Hitler a spus: nu respect decât un cuvânt.. ..Un senior! Un senior. Ierarhia de valori distruge egalitatea.. va să zică sunt umanişti. Nu mă dau înapoi. Iar Henri Bergson spune că democraţia este singurul sistem politic comparabil cu demnitatea şi libertatea umană. E nul teoretic. Ruşii sunt mai perfizi.Aş vrea să vă întreb. Ei. unul din ctitorii României Mari.democraţii. N-a gândit corect! . cum poţi să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?! Şi ruşii sunt la fel. Intre noi putem vorbi. Arachelian. Excesele: absolutizarea ideii totalitare care confiscă personalitatea şi mai ales ignoranţa în ceea ce priveşte onestitatea lui Hitler. dumneavoastră aţi afirmat despre comunism că nu e un sistem totalitar. Am stat pe prici cu el la puşcărie. Tinerii nu înţeleg: aha.A. Sistemele sociale trebuie definite finalist prin ce urmăresc. Mă bizui pe doi filosofi antici şi unul modern. Coposu e un om de otel. Această mişcare legionară a făcut aceeaşi eroare pe care a făcut-o Carol I. . Manifestul comunist spune: "Die Gesellschaft der Zukunft ist eine staatslose und klassenlose Gesellshaft als freie Assoziaţion der Individuen betrachtet". că oamenii au practici sinistre în istorie. Păi. ea pleacă de la principiul metafizicii cunoaşterii aristotelice. dar ei nu spun asta.. care s-a dezlipit de ţărănişti şi a fost solicitat şi Coposu să-i lase.. Iar Ribbenttrop a declarat că Germania n-are nevoie în Europa de prieteni. sunt democraţi.. liberală (care nici ea nu moare de cugetare). N-a gândit corect. el e mai anticomunist decât Coposu. Da. spun că . creştinismul. dar are un viciu: n-are criterii de selecţie a valorilor de conducere". totalitar. zic.şi practic .Dar de Coposu. Platon spune că sunt următoarele forme degenerate de guvernământ: tirania. . Şi a fost bătută Germania în primul război mondial şi a fost bătută şi în al doilea război mondial. va să zică nu sunt totalitari. iar şeful lor.spune asta. Marxismul nu e ostil anarhiei prin finalitatea lui..adică explicativ . . dacă toţi îi consideră pe comunişti totalitari şi Europa.Dacă am lua în discuţie cazul mişcării de dreapta de la noi.În absolutizarea totalitarismului care este european falimentar. oligarhia şi democraţia.că apăreţi la televizor .

eşti fascist şi reacţionar. pe care să-l scuip în ochi. A spus că i-a citit studiul despre Husserl al lui Camil Petrescu. "mai citeşte-mi.îl ştiţi pe Ştefan Teodorescu de la Heidelberg ? . cele americane şi cele ruseşti? Avea dreptate Talleyrand: "Tot ce e exagerat este insignifiant".filosofia. acolo . iar dacă speculează singură. El mi-a spus asta. nimeni nu înţelege. Ce-o să-mi spună el? O babă care cade în faţa icoanei Maicii Domnului străbătută de Absolut e om şi ăla e dihor laureat. spune Windelband. când vrea să extragă din ştiinţele naturii esenţele.mi-a făcut o cafea. zice. ca naţionalist.Păi da. restul nu-1 arunc fiindcă e podoabă aici în cameră. ştiinţa modernă a înlocuit tocmai filosofia. Singurul om inteligent dintre scriitorii români. Dovadă că au reuşit să facă din braşoava asta roşie. bate apa-n piuă. care nu utilizează aceste trei metode cu rigoare. Filosofia autonomă faţă de fizica şi astronomia modernă e zero. Şi Heidegger a leşinat de râs. Dar să ştii.omul e obligat să trăiască obsesia neantului.zic: "Măi.cum vrea Blaga sau teoria adevărului dublu din Evul Mediu . pe care Călinescu se grăbeşte să-1 facă intelectual. E frumos! Adică să crapi în fiecare zi. Este sau nu? Este! Şi discută despre Europa aplicându-i principiul umilitor: "De nobis. Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filosofia care speculează autonom face onanie mintală. Am citit un studiu despre Husserl •al lui Camil Petrescu şi m-a întrebat Radu Popescu. treaba ta. atunci filosofia e un parazit. domnule Teodorescu. o supraputere mondială. observaţia. spune şi mie merită să-1 publicăm"? După ce-1 citesc . experimentul şi raţionamentul. Eu nu sunt filosof. e de Spitalul nr. Eu. Cioran zice odată: "Bine. am gândit multă vreme că naţiunea e punctul terminus al evoluţiei universale. Ruşii sunt mai abili politic decât germanii. spune braşoave. . Nu e zdravăn". Să vină un laureat al premiului Nobel ateu.Iisus spune: "împărăţia mea nu e din lumea aceasta". Nu ştiu unde să-1 categorisesc în altă parte. Iar religia se situează peste ultimele speculaţii teoretice ale ştiinţei. Păi. Unii spuneau că filosofia a înlocuit religia.real decât impostorul filosof Camil Petrescu. eu n-am înţeles ce scrie Camil Petrescu. iar dacă e autonomă.cum îi zicea şi Everac . prin Adevărul absolut unic. Despre univers nu poate spune nimic decât dacă se adresează macrofizicii şi microfizicii şi atunci se duce la ştiinţă şi e parazitară. să ştii. E un real spiritual. Windelband face istoria filosofici şi spune că filosofia. lui Heidegger. Heidegger e ucenicul lui Husserl. român. din ruşinea asta care e bolşevismul.retro satana! . transcendent în esenţa.eşti progresist. a fost Cezar Petrescu pe care eu îl respect. fleacuri d'astea.aici are un dispreţ aristotelic .în faţa căreia se închină Noica .această pretenţie a filosofici. Zice. da' nici el nu e zdravăn. să impună Statelor Unite situarea bolşevismului la rang de supraputere. mă Petrică. directorul revistei Teatru . 9 şi eu nu sunt psihiatru. Dintre discipline. După Ontologia individualului .de filosofic speculativă. poţi să-1 publici.presa din Sărindar. iar când le rupi fălcile. Filosoful care nu intră în laborator. Nimeni nu poate interzice unui popor să-şi trăiască tradiţia şi istoria cu gloriile şi înfrângerile ei. . mai ales că nu-1 înţelege pe Husserl multă lume. ca ştiinţă globală a vieţii şi universului . deci. Pârvan zice: "Etnicul e punct de plecare şi universalul punct de sosire". Naţionalismul poate fi practicat şi cuviincios. metafore pour epater le bourgeois. este ştiinţă exclusiv europeană. Heidegger. şi lumea lui Hristos se situează transcendent ca-n Ispita de pe munte. care încearcă sinteza ştiinţelor sau autonomia faţă de ele . În Ispita de pe munte . E mai . că sunt foarte indispus În dimineaţa asta şi studiul ăsta e foarte distractiv". cum o defineşte şi Bacon undeva de la Aristotel până astăzi.mă dusesem să beau o cafea naturală acolo -"maestre. când vrea să fie scientia scientială. Asta-i nemaiauzit! Du-te în împărăţia Lui cu trenul sau cu racheta dacă poţi. sine nobis".că el a fost subalternul meu la Economie . care 1-a definit cum «trebuie pe Dostoievski.avem un manuscris moştenit de Ia Camil Petrescu despre Husserl. Şi Arghezi zicea că Dostoievski e un bivol care a călcat într-o grădină cu crini. înseamnă o configuraţie a acestei specii în competiţie de neamuri". Am în toată biblioteca asta din faţa mea un singur lucru adevărat. Iese din anonimat şi autenticitatea şi-o dovedeşte trăind neliniştea cotidiană a neantului. filosofia. Asia . e nulă. intrăm în Turnul Babilonului. Nu poţi! înotăm în Univers ca mormolocii.la fantasticul progres al ştiinţei moderne . Nu mai e nevoie . în mod etern. Când dispar popoarele. Ştiţi Scrisorile unui răzeş şi întunecare. Atât. cine mă împiedică pe mine. principiul unic al tuturor lucrurilor. Iar dacă vrea să . să-1 traduc pe Dostoievski şi să-i scriu cărţile mai bine ca el şi decât orice rus? Cine? A fost odată comemorat Dostoievski la Bucureşti de "o anumită presă ". Iar eu spun despre pretenţia filosofiei la autonomie. care e Dumnezeu. S-a exagerat naţionalismul. te obligă să trăieşti murând. dar naţionalismul nu înseamnă negarea speciei omului. Nu e zdravăn! De altfel. Unde e Europa în conversaţia dintre aceste două cirezi. Heidegger a spus: "Ce destin trist are în Balcani Husserl".n-are decât sisteme etice şi religioase. Nu e de mintea mea. Toma D'Aquino.

. ca evoluţionist .. nu Biserica.Simplu. deci odată cu filosofia. . .într-o revistă sovietică. În spaţiu! . Spune contra dacă poţi. fiindcă că a avut eleganta să nu insulte Olimpul Nu i-a întors spatele. ha. cum.spune el.cum e Haeckel. De pildă. Spune cineva că singurul domn valabil şi azi e Moise: "Dumnezeu a făcut omul după chipul şi asemănarea Lui".Doamna voia să întrebe cum se poate ieşi din dificultăţile prin care trecem acum. te tăvăleşti de râs.N-am votai de scârbă. temele au fost mai mult cu privire la fenomenele politice. pentru ateism.Aţi votat. ha. Sau cum spune Zovscenko. între gnosiscunoaştere . trăind creştin şi întorcând spatele vremii care pute. tâmpitul ăsta .Trec popii. Dogma euharistiei. care e credinţă. Noi nu putem face acest lucru.Păi. ceea ce explică tonul uneori foarte liber al discuţiei. fratele unui muzician român.Atunci cum să facem cu încrederea în preoţi? . Publicam câteva fragmente.de omul sovietic.că a fost înlocuită de filosofic sau de ştiinţă. domnule. Trece personalul administrativ printr-o criză. Zic. dogma Trinităţii.care e lumească . Dacă mai suntem creştini. nu mai ştiu cum îi zicea . Preotul creştin nu tălmăceşte misterele ci le comunică.. în Biserică. ducându-se la Biserică. Tot ce spune ştiinţa să nu-i lase cu gura căscată şi tot ce spune un popă de la Cucuieţii din Deal să considere adevăr ritualic. Îi face ba picioare. te rog sămi răspunzi mie. nu furam. a făcut o declaraţie senzaţională: "Fraţilor. Fiind imediat după alegeri. ne iubim unii pe alţii. te prăpădeşti de râs la geniul lui Platon. Platon n-a fost condamnat pentru acedie. Spune paleontologia sau vreo ştiinţă naturală când a apărut homo sapiens? Kant spune că homo sapiens a apărut atunci când a început să gândească speculativ. ba ficaţi.Noi trebuie.. cel care eşti astăzi. Ce păţeşte un rus într-o zi la Moscova? Pe unde se duce i se trag la picioare în cur. nu ce face popa.scoată. Perplexitatea ca soluţie ideală Acest dialog s-a desfăşurat pe 26 mai 1990. Ca. fiind învăluit ritualic de ele ca şi credincioşii. ne ajutăm unii pe alţii. să extragă esenţe din ştiinţele naturii. Asta o face oficiul sacerdotal şi Hristos care operează în acest oficiu. când plecăm din Biserică nu minţim. misterele sunt supraraţionale. Inii spune cineva că evoluţia e o ipoteză de lucru. La dialog au participat Marian Munteanu şi un grup de studenţi.Dar Biserica trece printr-o criză acum. Are o schiţă Suferinţele sărmanului Wertber. comportă asta comentarii? E un joc savant etern al preotului creştin conştient. Foarte bine. se aşează la orizontală şi zice: "Fraţilor ştiţi la ce mă gândesc eu? Hai să ne respectăm unii pe alţii de mâine încolo". . . să facem din viata noastră o euharistie. de ce şi în ce formă întrebări obligatorii pentru adevăr .Pai. un umorist rus. e de nasul unui Papă să comenteze. fără îndoială. Ia zi.Dar aveaţi cu cine vota? . el nu interpretează misterele.când. . Păi. . . domnule profesor? . cu precizarea că discuţia a avut un caracter extrem de informai. teologal vorbind . rusul.. nu Biserica. care au fost şi care mai sunt .Da. monstruoase -.Aş vrea să vă întreb cum vedeţi participarea românilor de acum la mântuirea lor? Cum pot conlucra mântuirea lor în situaţia de acum? . timp de 20 de ani şi nimeni În timpul ăsta n-a băgat de seamă de ce se vinde revista aia . putem depăşi suferinţele pe care ni le impune FSN-ul. Combate-1 dacă poţi. Am descoperit nu ştiu ce femur în Indonezia. ce.. de pildă. În Biserică se mântuiesc. tinerii participanţi fiind de multa vreme în preajma lui Petre Tuţea. . hai să ne iubim că avem destulă vreme să ne mâncăm unii pe alţii". Un creştin îţi spune că adevărul se defineşte prin jocul celor două lumi: cea de aici o oglindeşte imperfect pe cea de dincolo. Atât! Nu îndrăzneşti să spui despre religie..dacă eşti cinstit . -.. Seara. Dar ce se întâmplă cu viata? Ce facem În afară de Biserică? . după titlul lui Goethe. Mistagog e păgânul care interpretează falsa lectură a vieţii şi Universului şi asta se cheamă mitologie. Aşa mă faci şi elefant şi mamut şi. Zovcenko ăsta a murit dus de Jdanov la Polul Nord pentru că şi-a bătut joc . E ofensat pretutindeni. să faci ce zice popa.Nu. datorită unor situaţii. Biserica! Are un instrument de mântuire poporul român că are Biserică şi preoţi. unde.. Şi folosind ştiinţa ca peria de dinţi. e parazit. Sacerdotul creştin nu e mistagog. încearcă şi demiurgul platonic în Timeu. Ce să caute altceva?! . "Nulla salus extra Eclesiam" spune Sfântul Ciprian. E grozavă situaţia.şi pistis.ai apărut dumneata ca homo sapiens.Păi. nu urâm. Ha. după ce culege un sac de ofense şi de suferinţe.. Ia răspunde.

.Aş spune că sunt dezinformaţi. Să vezi Iliescu cu pantalonii.. informaţii că într-adevăr sunt foarte mulţi.. dacă ar fi să votaţi. nu trebuie să ai doctoratul în ştiinţe sociale. vedeţi dumneavoastră. golan din New-York". cei care am ieşit pe 21. a pus mâna pe putere. e evident.Şi partidele astea din opoziţie ce ar trebui să facă acuma? . înfundă fântânile. atâta tot. care nu e sifilitic vede că nu e bun. . că era inutil. Soluţia e militară. le-aţi recomanda o politică de foită. sunt extraordinar de mulţi muncitori care susţin Frontul şi îl susţin cu sinceritate. Ăştia nu pot conduce guvernul şi nici. Să faci 13 ani de temniţă. comunismul nu poate dacă nu falsifică. " . aţi vota cu liberalii.Nu cred. . înainte de revoluţie. ştiu eu. mai ales.. Sau noi nu suntem români? .? . în lupta descomunizării popoarelor din Europa răsăriteană...Acum un an.. de pildă.S.. Orice bou. arma militară. totuşi. Târţa -pârţa. noi cu revoluţia noastră.Deci noi. . E adevărat că un român absolut trebuie să fie legionar. . El vede că mă-sa rabdă..Păi.Domnule: Romani la arme! Aşa să fie în fiecare ziar.Deci credeţi că sunt mai mulţi cei contra F. cum să fie demnă dacă.. .Poate ar fi fost mult mai bine ca armata să preia conducerea tării.S. aprobaţi acum perspectiva asta? . cu răscoala noastră.Pe cuvântul meu de onoare că nu. ce puteaţi să faceţi? Ce.Ei afirmă că în România ar fi reapărut.Nu.... Aşa cred ei.. că suntem români.Păi..Ce dezinformaţi! Ca să constaţi că e incapabil comunismul de guvernare.Ar fi.. ca ăia care fac greva foamei. şi oamenii nu protestează. totuşi. .N. pârţa-târţa. eu am greşit? Eu am fost tâmpit. încurcă apele. nişte tâmpiţi activi. . nu sunt foarte mulţi.Dar toată viata noastră noi în asta am crezut. copiii rabdă.S. .AU citit ziarele în ultimul timp? .. Nu. . Nici o comună rurală nu sunt în stare. . ei. domnule profesor. o comună rurală.Tot poporul e.Deci noi.. Poate. atunci. ..Să ştiţi că şi noi..Dar şi noi suntem români. s-ar fi reorganizat "Garda de Fier".Dar cum explicaţi fenomenul ăsta. ..În procent de 90% furt şi fals.Nu.N. . am fost tâmpiţi? . .... nevasta rabdă.Numai în Moldova. . jumătate din electorat a votat cu Iliescu? .Acum sunt îndoielnic pentru că nu sunt decişi la par.Deci.Eu nu sunt român. ..Le-am mai citit.Lasă-i să geamă. Zice: "Popoarele vecine cu voi n-au făcut decât un week-end".Nu. ne spuneaţi că.. cred. e un popor de năuci. Asta numai eu am fost în stare.Sunt foarte mulţi. Dacă-i adevărat că sunt milioane.. .Un tâmpit ca mine cred că nu mai există pe bulevardul ăsta.. Păi.. decât pro F. Aţi auzit ce a declarat un inginer american? A spus următorul lucru: "Eu sunt inginer american. nu. . . . nici un moment. de ce le e teamă să îndemne poporul? N-au mai făcut tinerii revoluţie? Iliescu zice: "Eu sunt deschis cu toţi. .." Face democraţie de tip suedez cu liberalism japonez.. Noi eram poporul numărul unu.N. Aşa spune presa comunistă. Sunt milioane de oameni care susţin Frontul şi-1 susţin pe Iliescu. Singura salvare e nulitatea lor mintală. .. n-aveam.. . .Să se sinucidă.Deci nici o formaţiune politică nu era demnă de un vot de la un om serios? .N-aveam. .Deci. după un american... Incapacitatea de guvernare a ăstora s-ar putea să fie şansa hoitului român să devină viu.. . Şi dumneavoastră. Nu... Milioane de oameni! . de masă? Chiar dacă nu în procentul asta de 80%.Păi. evident. Se potriveşte ca nuca-n perete.. că moldovenii. eu sunt turc. Că sunt incapabili de guvernare. am greşit? . toţi care am ieşit în 21 seara.. totuşi. Deşi convingerea mea e că au falsificat sută la sută voturile.Daţi-mi voie să vă spun că avem. . domnule. Şi ce să zică? "N-am doctoratul"! .. vede tot şi totul pute.În situaţia în care acest F...Şi dacă.. am avut momente de.Păi. .. .

P.. .înseamnă că nu 1-a votat nimeni. care mai avea amintiri legionare..Nu 1-a votat.Păi nu.Nu e posibil să fie aşa. că nu mai are şefi.Nu e nici o perspectivă. nu se poate. nu spune nimic precis.? România e un loc viran. să nu se participe la alegeri.. e cea a lui Emil Cioran. dar dumneavoastră ziceţi că poporul român 1-a votat pe Iliescu.Cum vă explicaţi că Iliescu apare în biserică la slujbele religioase. n-am nici o încredere. Coposu spune că are un dosar atât de mare cu falsul total al alegerilor. Simpla teamă. ti recunoaşteţi ca patriarh? . . care sunt concluziile.Ei. la biserică.L. Ia Aiud. Eu sunt membru al Partidului Liberal. nu mai ştiu ce să fac.Nu trebuiau.Nu. Nimic. Disperarea lui Eminescu era motivată prin funcţia lui de conservator. Partidele istorice merită să fie nimicite.Văd că cele două partide istorice n-au făcut coaliţie. .AU văzut că sunt şaptezeci şi ceva de aşa-numite partide? .Păi. Numai ierarhia sacerdotală şi sinodală. . au falsificat integral Păi.Teoctist a rămas în funcţie. N-am mai întâlnit nici din întâmplare legionari. Nu e posibil pentru că. pentru că.4 %. îşi face cruce. . Liberalii.N. cădeţi cu nasul în noroi şi.. când motivează că s-a schimbat ceva în România. dar liberalii ofereau atunci garanţii absolute de bătălie modernă. pe care 1-au găsit mort acasă. Păi. . Teama. că sunt mulţi proşti.Nu? Deci... .-ul lui Maniu să aibă 1. Popularitate. . Naţional-ţărăniştii. Întâi vă îmbătaţi. Şi n-avea nici un motiv real.. A propus P. .. .. Asta-i invenţie. Naţional-ţărăniştii Şi social-democraţii i-au permis lui Iliescu să legifereze din Comitetul Provizoriu de Uniune Naţională. asta cred că ne interesează pe toţi. era Alecu Constant .s-a spus . Tot ce bâiguie el.N.A câştigat mult cu asta. dracul ce virtuţi are în demonologia creştină"? "E şi taumaturg. Soluţia ideală. Ce coaliţie? Liberalii.N. domnule. . acum. Nu se poate. ce-a făcut P. îi spui :"Părinte scump. Dom'le. înseamnă că o parte din poporul român. ce-i acest ceauşesc 89% pentru nişte golani care nu-s în stare să conducă nici o gară? . măcar În ultimul ceas..Şi dacă e posibil să fie chiar aşa? Dacă e posibil? Pentru că în campania electorală n-au fost lăsaţi în sate şi n-au intrat în contact cu ţăranii. dacă eu am un par şi dumneata vii la mine şi eu te izbesc în mir. că-s ale lui.Alea sunt "ciuperci" cu care sunt convins că Iliescu va colabora. .Şi acum.Deci. evlavios.Când eşti beat. nu mai e posibil ce vrei dumneata. .? . dracul te poate încerca şi cu minuni"." Sunt siniştri. decideţi. este. cel puţin. Poate că Dumnezeu are milă de noi şi ne mai dă un picior în cur. eu nu am dreptul să-1 judec.2 -1. S-a opus Sinodul ca el să fie acum patriarh? -Nu. Nu se poate aşa. de pilda. întrebam. Indiferent ce a făcut înainte.Păi. Deşi cred că nu. domnule. . cât eşti de treaz! Sărut mâna"! N-ai voie să observi. . La un moment dat şi Eminescu avea disperarea mea. în situaţii inexplicabile.Nici o parte. Dacă vezi un popă beat.T.. . tine coliva? . e o invenţie a lor. perplexitatea! Când nu găseşti soluţie într-o situaţie inextricabilă. .Păi. da. atât era de complicat Şi intrau în cabină la tară cu ţăranii şi votau.noi avem răspunderi. murdari de noroi. de pildă. nu ştiu nici eu ce să fac. .Alexandru Constantinescu .Şi acum.. . Românii au degenerat. Pentru ca ispita să fie cât mai mare şi poarta mântuirii tot mai strimtă. un drac poate să-1 ducă.Unde să faci. Noi suntem biserica autoritara. A murit de infarct. Ai citit "Complicaţiile tehnicii votării"? Nu puteam să votez nici eu. .fostul ministru al presei şi propagandei în guvernul legionar. . ca în Ardeal.Credeţi că un partid nou sau o mişcare ar fi necesare în România? . ca popor. şi catolicismul Şi ortodoxia. Dar nu suntem pierduţi. clatini capul până ameţeşti. "Da' de unde .. "Părinte. tragi linie pe dedesubt şi pui concluziile. să părăsească.Sigur.Ţ. Nu-1 împiedică nimeni pe drac să intre în biserică..Bun. Au falsificat sută În sută alegerile.Domnule profesor. Că-şi merită soarta pentru laşitate şi inconştientă. Ultimul cu care am mai discutat. e patriarh. . . atât. partidul n-a mai putut face nimic. pe un popă în închisoare.

Turci şi cretini şi că le curg balele. .Cine să declare? .Nimeni! . nu? . în această Piaţă. nu sunt oameni politici. Imbecilul ăsta zice că regele poate veni în tara sa ca turist. Misiunea constituantei.Păi. Şi am ajuns la o intuiţie mult mai corectă pentru a defini orice mişcare comunistă. din punct de vedere juridic. cei care demonstrează acolo nu recunosc decât Constituţia din 1923. . Aia va fi prostituţie nu constituţie. Eu m-am gândit. au declarat că au recunoscut. nu? Subalternul meu la studii.Şi în cazul unui referendum: monarhie constituţională sau republică. în "916. . asemeni lui Ferdinand. pe care le-a bătut! Ferdinand a tras spada în Consiliul de coroană.S. Că sunt hoţi de buzunare.Deci.Deci suntem îndreptăţiţi. liberali nu.Ştiţi că în Piaţa Universităţii s-a declarat ieri că. Şi m-am convins că e un travaliu odios.Că e bună. regele Mihai n-a abdicat. după Constituţie. . eu cred. deşi nu mi-au furat. A fost silit. prezentă în acest integral Cod Penal. Constituţia din 1923 este valabilă şi acum. să scriu un pamflet anticomunist şi m-am gândit să iau anticii Şi modernii. nu face trei parale. comuniştii. Definesc crimele pe rând. că sunt pederaşti toţi.Cum să declare. Dracul nu are nevoie de diplomă. sună aşa: "România este monarhie constituţională". . . de a încheia şi denunţa tratate internaţionale. legislativă şi judecătorească. să afirmăm public că. E cea mai bună de pe continent. cred. ce ne facem dacă poporul spune republică? . Ţărănişti nu. cei mai mari pamfletari pe care îi întâlnesc şi să iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. numind şi revocând miniştrii săi. Constituţia. de-a acorda amnistii şi graţieri şi dreptul de-a bate monedă. de pildă.Nu.Că sunt proşti? .. . Primul text publicat la incitaţia mea. stăpân incontestabil. ca de obicei. . Hm! .. dar mă refer din punct de vedere juridic.Păi. spunând "nu v-am chemat. că alegerile din '46 au fost trucate. prin Brucan. Regele.E cea mai bună constituţie a secolului ăsta. la Economia Naţională. Succesorul Iliescu este un ceauşist nepatriot. că are un egoism invers proporţional cu dovlecelul lui. Dacă ei ar recunoaşte în mod oficial şi public că şi regele a fost forţat să abdice.Deci. Douglas. organizată ultramodern din punct de vedere agrar. E actuală.Discutam cu cineva care susţinea că. ai un rege. acum.Tot ce se spune împotriva Frontului. facem coadă la ziare. Iau un Cod Penal cu trihotomia. El. după 50 de ani. Ştii ce poate face România Mare? Hrăneşte toată Europa Centrală. într-o legalitate liberală ideală. consilierul biroului. A votat poporul român cu mâini de fesenişti. . la ora actuală. asemeni bunicului lui. Ei vor face o constituţie..-ul constituţie? E ca şi cum ai aduna pungaşii din Bucureşti şi i-ai pune să facă legi politehniste. eu cred. fiindcă majoritatea corpurilor legiuitoare ale consiliului sunt ale FSN-ului. Comunismul e o crimă continuă. naturală. atunci mi-e milă de el.. Cum să facă F. dreptul regelui. care a tras spada împotriva neamului german în mod loial şi împotriva Austro-Ungariei. ţărănişti cred că vor fi portarii de la Parlament! .Domnule. la legislativă e şef: nici o lege nu poate apărea fără sancţiunea de aprobare şi altă sancţiune de promulgare. unde am fost director.E eternă. Că mi-au furat mie banii.. delicte şi contravenţii. eu cred. De altfel. foarte frumos.. prinţ de Hohenzollern. . care are două clase de liceu sau trei şi care-i analfabet. dacă Brucan.Păi.. cine 1-a votat nu-i român.N. care se mişcă cu cele trei puteri separate: executivă. armonizându-le.. are un dovlecel.Comuniştii. E bun comunismul. şefilor de partide. deci de drept este regele Mihai? . O crimă se vede. Şi acum. la executivă e şef.Comuniştii. gratuit. dar. e clar. Nu-1 interesează decât exerciţiul puterii. în revista "Timpul de azi".. El n-are cap. a făcut un calcul: ce se întâmplă cu România Mare. dar constituanta va vota prostituţia FSN-ului. ministrul de externe al Americii. tripartita diviziune a infractorilor: crime. . . şeful statului.Că sunt proşti. Cică-i inteligent. Ei sunt infractori. delictele pe rând şi contravenţiile pe rând şi scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universală. ci să . . pe continent. să mă consult cu voi. a dat o definiţie a comunismului: există în dreptul penal crime continue şi crime continuate.

casa noastră.Da.Nu ştiu. şi-n senatul francez. dar numai în cazul încadrării în Europa şi renunţaţi la bazaconii! Nu aşa. dar nu e cum se pregăteşte. Spun acolo: cum sunt înşelate popoarele în istorie. cum să n-am eu? Eu nu sunt el. că-n Anglia nu rămâneau decât iepurii în vizuini. împreună cu Japonia şi. cum tradiţional aţi fost recunoscuţi în politica de echilibru a continentului.E. aşa cum se pot înşela toate masele în istorie.decid! Trag spada. Nu-i nimic de făcut. . . dur. înclinând-o în lagărul democraţiilor. Dacă Gorbaciov nu ar fi rus şi ar fi un om. parteneri egali. Bestia asta. Dar depinde de sifilisul din dovleacul lui Gorbaciov. cum iam spus eu unui rus. E român absolut. nu? . e om de ştiinţă! . . eu nu m-am gândit. n-ar avea dovleac.Principali. singura care-1 pune la punct. i-a mâncat pe americani. Cetăţenii laşului. şi în cel american. Rusia e salvată. Europa."Sumă lirică de voievozi". e legată de Moscova. aveţi un cancer mintal. Văd că nici "Viitorul". Gorbaciov zice: Europa – casa noastră. E injust. intră-n casa noastră fără cancer mintal şi se situează împreună cu Europa de la Atlantic la Vladivostok.Da.Oare nu sunt numai nişte ignoranţi. Sigur. Şi Europa.Şi soarta noastră. Şi şef redactor la Scânteia.Ştiţi că la Iaşi studenţii au manifestat şi au venit cetăţeni indignaţi şi au dat foc la tabloul lui Eminescu? Şi au înjunghiat studenţi. într-un moment în care nu se ştia încotro înclină. Mihai. Eu nu m-am gândit la marele popor rus. care scoate o revistă de două milioane tiraj la Moscova (cu ani în urmă).000 de ani de istorie. China şi Europa. -Brucan? . care a cerut condamnarea la moarte a lui Maniu. Dacă spirocheţii merg în casa comună şi dacă năucul rus are un moment în care Dumnezeu aterizează pe dovleacul lui. M-am gândit la masa rusească. o "polemică". a pus pumnul în balanţa forţelor. nici "Liberalul" nu fac caz de ăsta. aşa. Dar face Gorbaciov asta? Dacă ar fi inspirat. a fost şi profesor universitar. . cum sunt înşelate masele totdeauna în istorie. el ne-a băgat. Pune materiile prime infinite ale Siberiei şi. dai v a şi recunoaşte. Statele Unite vin desculţe la scuze. ca sifilisul ia sistemul nervos. Nu e nici un român ca el. ci cap şi. pentru el. cu sase clase de liceu. Dacă Eminescu. regele românilor. despre care Iorga spune că-i expresia integrală a naţiunii romane. Şi-n temniţă. Zice: "Dumneavoastră sunteţi împotriva imperiului rusesc? "Dimpotrivă. a avut momente de îndoială în ceea ce priveşte destinul poporului român. dacă faceţi epuraţia asta radicală în crimele bolşevismului rusesc. Zice: "Domnule Ţuţea. . Are un destin Gorbaciov! Dar el se ocupă cu perestroika. Aşa e retractarea. deci. pentru ca Hitler să nu facă arme speciale. retractarea e mult mai glorioasă. să v-aducem turbaţi la noi! E ca şi cum ne-am culca în pat cu nişte câini turbaţi. Am fost influenţat de Berdiaev. Dacă e posibil. păi. . întindem mâna Europei şi ea o refuză sistematic"? "Foarte simplu. Şi America va fi a doua Albanie. . poate nu-i putem numi victime.S-au făcut de râs pentru 20. că perestroika lui salvează Rusia cum salvează piciorul meu anul viitor! Se pulverizează Rusia. e "Dreptatea" Naţional-ţărănistă. care a fost înşelată de bolşevismul falimentar.Cum. Un tânăr m-a reprodus: "cum îl puteţi caracteriza pe Eminescu după atâtea caracterizări?" . că am spus că ruşii sunt contraindicaţi la cugetare.Şi asta nu-i valabil şi pentru noi? . ruşii. Dar are Gorbaciov capacitatea asta? Eu fac o retractare.Oamenii. . Nu se poate"..Îi consideraţi vinovaţi? . bineînţeles.Cine? . Europa trebuie să se întindă de la Atlantic la Vladivostok. care a spus că bolşevismul este un rău organic al neamului rusesc. pentru că România Mare se face cu spada!" Iar Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemţesc de Ia Baltica la Creta într-o noapte şi a salvat poporul român de la dezastru. dacă China e slugarnică faţă de Japonia. se cheamă cancer ideologic marxist-leninist. L-am definit eu. Aruncaţi cancerul ăsta la gunoi şi Europa nu numai că vă salută. că am redus războiul cu un an. Dacă Gorbaciov pricepe ecuaţia asta politică. nişte victime? După 45 de ani de apăsare. că ştiu că e un savant emerit al Republicii: numără până la cinci cu ajutorul familiei. săraca.. rămâne cel mai important om de stat al secolului european. Altfel o salvează Moş Crăciun. Masele ruseşti au fost înşelate. Şi am retractat şi spun: ce greşeală fecundă. Să văd ce răspunde Brucan. cum vă explicaţi dumneavoastră că noi. . Eu i-am spus rusului... cu Japonia. ci cum se nimereşte! Am nimerit cuiul în cap.

cum să nu.În decembrie. când miroase că la coteţ nu e câine.Datorii de consumaţie. Are partizani acolo.Domn' profesor... corpul social n-are şi el dăunători? Nu trebuie curăţit? . .. Astea sunt sterile absolut. De infractori Rusia nu va scăpa decât cândva dispărea comunismul.. Păi. Instinctul e o formă inferioară inteligentei. un . laşul e fieful lui electoral.Pui în paranteză vreo doi ani şi după aia te duci şi te închini.. Şi o revistă studenţească. Aici ne găsim în prezenta unor tâlhari de drumul mare. Da-i şiret. . vedeţi. să-i pleznesc pe aceşti criminali..Am auzit că au făcut datorii. Şi ridicau nivelul tehnic. ar fi vremea lui Vlad Ţepes acum. Şi rana de la picior e că a ocupat Chilia. domnule? Iliescu. .V-ar gâdila la cur Vlad Ţepes. adică nu de investiţii. Şi are meritul că a coborât morala absolută prin ţepele puse în cur la nivel absolut pe. Are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român. atuncea. . mănâncă toate găinile. Ştefan cel Mare era religios.Dar.Dar am eu. În tratatul de criminologie al penalistului Traian Pop.înseamnă că am decăzut rău. n-au de unde să le dea de mâncare.Da. s-ar face vapori. N-au intrat în sediul Securităţii. Nu se poate! Păi. Vlad Ţepes. că nu e democrat. Escroc perfect. cu dreptate. Ceauşescu n-a făcut crime publice. Dom'ne. în general.£ greu cu paranteza asta.Domnule. Eu am două afirmaţii despre el. după mine. se epuizează şi astea.Păi nu. Cu armele! Are meritul că 1-a şi bătut. . în vremurile astea. Ce dreptate vrei? . . şiretenia aparţine regnului animal.. Dumnezeu din cer îmi spune la ureche că trebuie făcut aşa cum. Le-am ţinut ca rezervă.Deci. care era a lui Vlad Ţepeş. O să plătească scump muncitorii.Dacă pe mine mă învaţă Hristos să stau şi să nu fac rău nimănui. să fim creştini. dacă Aş fi prim-ministru.Domnule. cu toată duritatea? . dar armata de muncitori nu ia nici o atitudine împotriva Frontului.Domnule. o să am cea mai mare bucurie din viata mea. când a existat posibilitatea să se răzbune (şi au fost cazuri de răzbunări) multe în tara asta. cu excepţia unui grup de studenţi care au înţeles. că au împrumutat.. istoria românilor e o pajişte cu miei. . eu nu pot să-i scuz..O să vină o foamete şi o inflaţie şi un dezastru naţional cumplit. pe noi.. A fost un tiran. .A fost şi blândeţea asta a lor şi încrederea că o să vină cineva Şi o să facă. N-a fost democrat.. . dacă ar avea o tară mai mare. Aşa. Noi n-avem apă de-o săptămână. Nici eu n-am apă de cinci ani. legal. . A încercat să vadă zidul dintre instinct şi inteligentă. Nu! Nu s-au dus să omoare pe nimeni. că dacă erau de investiţii.Nu spune. Şi-au făcut rost de arme. Despre care nu ştiu ce sultan a spus că.Păi. când te lupţi împotriva dăunătorilor animali şi vegetali. ca om. Asta-i voievod român absolut. Pe care nu le poţi plăti..Că n-avem mâncare e bine. că o ducem mai bine.Nu-i greu deloc. că n-ai de unde să le acoperi. N-are nici un popor. Dar cum i-a înşelat ăsta. că au şi animalele şiretenie.. . dar nici apă? Tacâmurile s-au albăstrii. Că ba ne apucă mustrările de conştiinţă. cel mai strălucit voievod român. era Ţepes. aşa.Aşa e-n comunism. Gheare de păsări. justificare interioară.. Că dacă nu muncesc. Păi. pentru că am învăţat. . n-ar muri. Iliescu s-ar evapora de frică.Sigur că ai. dacă vor face foame şi o să-i văd murind de foame. În numele lui Ştefan cel Mare. Susţin Frontul. . Şiretenia. nu ne lasă conştiinţa să facem nici cel mai mic rău aproapelui nostru. Dormeai cu punga de aur la cap şi ti-era frică să n-o furi tu de la tine. să taie gâtul nimănui. ai dreptul să faci asta? Păi. Că şi vulpea.Dacă ar apărea la orizont şi ar avea partizani. Ceauşescu făcea crime pe ascuns. îl susţin pe Iliescu. . nu se poate. Adică pierderi. Că. Şi Iliescu ce spune? . . plăteau din ele. . . . Noi am vorbit cu lideri sindicali şi unii dintre ei înţeleg care-i situaţia. . Nu se poate fără o aspră pedepsire. cel puţin. după o chestie ca asta le-aş da o pâine pe săptămână de familie. . Ceauşescu-i un binefăcător faţă de ăsta. Tot laşul e cu el. aşa. . fără ăsta. Şi spunea că e democrat. slabă fire avem unii dintre noi. E un prost.Eu. Nu. pe Ştefan cel Mare. nu? . ca creştin. .Păi. cine moare? Eu mor de râs. Fiindcă Gorbaciov nu poate să lupte. Nu are nimic comun cu inteligenta.Ca să le ia ochii ăstora. astea sunt delicatese. ar cuceri planeta.. dreptatea legală nu există în raport cu tâlharii. Repede vărsa sânge. . Şi acolo şi-a făcut rana aia.

dar am impresia că. dar. . cum o cheamă? . Asta are neruşinarea să arate că face tiranie. Sunt ortodocşi. sunt însemnaţi. până am văzut mascarada asta a lui Iliescu. Nu mai eram decât piele şi oase.10 zile. dar. practică un amestec de duritate şi delicateţe. A Republicii Moldoveneşti. Gâfâiam greu. E pământul lui Ştefan cel Mare. Şi i-am spus eu că am fost anchetat de un jidan şi i-a spus că am umplut Bucureştiul că Basarabia e românească. Şi am făcut 13.. Că ăla taie fără consultări. având şi dreptul la armată proprie.Acolo sunt nişte mişcări de rezistentă foarte puternice.. Nu te faci de râs cum se face Ionică ăsta. Eu ar urma. prin aparate franţuzeşti. .de unde m-au gonit şi am nimerit aici printr-un tânăr a cărui mătuşă era la ICRAL şi mi-a dat garsoniera asta. să semneze Proclamaţia.Ăştia-s nişte aventurieri. . Mă duceam pe jos din Ştirbei Vodă .Numai la morţi există pedeapsa cu moartea.R. . Sovietul Suprem din Basarabia. Dacă mai stăteam un an.Pedeapsa cu moartea e necesară în Codul Penal. după părerea mea. Dar. Mergea la ăla în audientă.. Când mă întorceam.înseamnă că cel puţin eu unul mă simţ bicisnic rău. nu am regretat că am făcut închisoare. Ştiu că au făcut o asociaţie. . vor să se căpătuiască. Cel puţin tinerii din Piaţa Universităţii fac publică. Foarte decise.. adică o disecţie pe muşchi. cum dracu să ceri bani? Şi văd că aproape nu ne mai temem.Nu ştiu. Mi se pare curioasă ţinuta basarabenilor. Ala n-a avut neruşinarea. Dar credeam că Basarabia s-a rusificat. nu ne-a filmat nimeni. prin saloane. Sunt anti-front basarabenii. Că vreo doi ani nu mi-au dat nici un ajutor social. muream. eu sunt un măturător.Eu credeam că steagul luptei naţionale cel mai dârz îl tine Transilvania. Dacă-mi scoateţi ochii. mă rog. i-au plătit cu 200 lei pe zi. ştii? . dar. că nu puteam să merg. a hotărât suveranitatea Basarabiei. că eram slab.. Eu credeam că Ardealul e forţa principală. nu? . Basarabia e pământ românesc. Fac o figură basarabenii.Atât. mă fac că sunt hoţ de buzunare. Cică asta-i lozinca ei. să iau vreo 25. . ci la codul cavaleresc al toporului. n-aveam. îmi pare rău. S-au făcut normale.Nu ştiu. de revoluţie. Era cu Ioan Alexandru. până la Bellu. bătălii naţionale şi de trezire a sentimentului naţional şi credeam că Ardealul e buricul pământului pentru noi. Nu i-au înşelat deloc. Dă-mi buzunarul ca să-mi faci poze. Am comunicat oficial. că se plăteşte. Popescu. decât bătaie pe spinare. după cum ştiţi.Cică e o muiere acolo. N-au nimic comun cu naţiunea română. se găseşte vreun român să mă ducă la mâncare. soră-mea îmi dădea bani de tramvai.Eu sunt bicisnic de vârstă. după puşcărie. . Dar.Toţi sunt mistici. Şi n-am eu dreptul să renunţ la pământul ăsta. ..000 de lei. de pretenţii. dar se vede treaba că s-a mutat centrul. se furişează. în interes personal. Nu se putea face o miologie. pe 13 de ani de puşcărie.despot. Preşedintele Uniunii era D. s-au dezumflat picioarele. că sunt şireţi. Dar pe noi. Am luptat de unul singur. .Leonida Lari. Şi nu puteam să merg de colea până colea. Don Quijote. Şi a făcut apel la toţi românii care se gândesc la soarta Basarabiei. . când mă duceam. Şi astăzi Ardealul e.. Şi încă ruşii n-au duritatea ungurilor. vrei să te faci hoţ de buzunare şi să te condamnăm dacă vine Basarabia la români? Cu plăcere. că pe piele nu se poate face. . Mişcarea m-a salvat. Ştii ce înseamnă asta? Egală cu Rusia. Şi nici atunci nu recunosc că Basarabia e rusească. La 87 de ani. În orice caz.. dom'ne. ."Să credem în Dumnezeu pentru biruinţă". "Eu sunt despot luminat". Şi zic că i-au înşelat pe basarabeni. s-a aprobat. Cică e fanatică. ne-a pedepsit. Asta m-a salvat. Am fost pedepsit la 18 ani muncă silnică. L-am cunoscut pe Vieru. eu sunt mai savant ca Ştefan cel Mare. Băi Ţuţea. E adevărat că n-aveam ce să mănânc. prin presa internaţională. împotriva lui Dej şi a dat cu mine de pământ de nu m-am văzut. De pomană. Şi pe urmă Codul Penal vine şi zice "bine-ai făcut". Şi tot mergând eu pe jos.Consiliul Frontului Popular din Moldova a semnat Proclamaţia de la Timişoara. la culcare şi să-mi dea să mănânc. . A venit la mine unul de la deţinuţi politici.Cică e mistică. Acum o săptămână .. pe lângă el. dacă Iorga spune despre Eminescu că este "expresia integrală" a naţiunii . legea asta care nu e valabilă. Mă fac de râs. că am auzit că basarabenii. Ne-a arestat. . Sau că aveam eu poftă de mâncare.. legea asta care a scos pedeapsa cu moartea. neluminat. Aveam picioarele pline de apă şi de la 102 kg ajunsesem la 56 kg. nemaipomenită.Iar acum... Te faci de râs în interes naţional. Eu nu mă gândesc la Codul Penal.

. . pentru muncitori. Şi unul. te duc acolo". . Am greşit. Şi poet mare. pentru că statul obligă să fie garantată proprietatea privată după Constituţie? Şi tot ce-aţi distrus. Victor Radu.Da. "Eu vă înţeleg foarte bine. din tinereţe? Ştiţi că Mi-aţi povestit că în '33. Goga -i un om mare. Era la Budapesta delegaţia României. .În anul I.Dar pe Goga 1-aţi ascultat cu "Ideea Naţională".Nu. totul.. Şi eu făceam parte din delegaţia României care negocia nişte acorduri cu Rusia.. "Da". domnilor muncitori. "Ce să caut eu acolo" ? "Păi. la televiziune.Dar n-am spart şi O vitrină? . Cred că nu v-aţi fi înţeles prea bine cu Goga.. Eu ştiu perfect. . mi se pare. era ataşatul de presă al României la Budapesta.E greu să fii de stânga. scriitorul. Şi când m-am convins de nulitatea poziţiei mele.Rolul dizolvant al lui Goga. Cum să fii partizanul unei erori incurabile? Ireversibile. dom'ne. Chiar "Stânga" se chema. Toată lumea trebuie să recunoască asta. . Ca să te umfli un pic în pene. înainte de a ne duce la masă. nepotul lui Agîrbiceanu. ..Pe mine m-a anchetat un colonel de jandarmi. -Da. . "Vrei tu să mergi cu mine la facultatea de litere a Universităţii din Budapesta"? "Ce să caut. -. . "Unde eşti student? D-ta ai fost văzut că ai distrus o firmă.Mamă. . .. avea Goga darul acesta.. Am avut ocazia să-1 cunosc. Eram de stânga. cu Petre Pandrea. pentru că nu cunoşti cele patru operaţii aritmetice şi faci doi şi cu doi fac douăzeci şi pierzi din buzunar. dom'ne. noi ăştia...Aţi fost dintre cei care au luat partea muncitorilor în '33. Este cum ai pierde mereu bani...Cu Pandrea...Deci.Datorită lui o să iasă. chiar şi în Parlament. tu eşti naţionalist" . probabil că Iorga şi-a dat seama că tânărul ăsta ştie tot.Datorită lui. Aşa am încheiat la un interviu. . Păi.. Şi ne-a invitat la masă ministrul României la Budapesta şi soţia lui.Nu m-am înţeles bine nici cu mine. omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor. de ce ai făcut asta?". Fără Dumnezeu. "N-am putut să mă stăpânesc. cum spunea Lucian Blaga: "Eminescu reprezintă ideea platonică de român". Iar eu. e obligat să repare? Şi plăteşte impozit tatăl dumitale. nu vedeţi că vă înşeală. despre ideea naţională". în '24. eu stau de vorbă cu Victor Radu. Dacă nu ne ducem de râpă. . deşi era doctor în drept de la Paris.Cam ştie tot. . "Hai să vezi un portret de naţionalist".Eraţi de stânga.În ce an de facultate eraţi? . despre care am vorbit la un seminar. N-am avea slujbă. nu ştiu ungureşte" . De vreo trei zile trăncăneşte un profesor universitar maghiar despre rolul dizolvant în imperiul austro-maghiar al poetului român Octavian Goga. . de ce nu se spune în Piaţa Universităţii că "sunteţi victime.Dacă o să iasă ceva bun în tara asta. nătărăilor!".. de stânga. Ne-a dat o masă princiară şi. "De ce? D-ta nu ştii că părinţii dumitale plătesc impozite. da' cândv-a vorbit Goga.. . .Când aţi renunţat la poziţia de stânga. .După discursul lui Goga? . "Pe cine"? "Pe Goga. care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.Da. era analfabet. .. considerat putoare reacţionară. Dacă eşti naţionalist. noi am cerut pâine. Pentru nestăpâniţi ca dumneata iau eu leafă". după entuziasmul creat de Octavian Goga la Teatrul Naţional. puteam a căcat. că eu n-aş avea nici un rost ca colonel de jandarmi dacă dumneata te puteai stăpâni. Am făcut liceu unguresc". nu eraţi de stânga. .. .Când( Armand) Călinescu a tras în muncitori. Dar asta n-a apărut la televiziune.Am auzit că şi alţii i-au apărat pe muncitori în '33. Şi eu cred că n-o să ne ducem de râpă. "Sunt" . Mă prezint. "Ştiu că nu ştii. .Aţi discutat cu el personal? . dar la data aceea. -. Adică românul absolut. scoteaţi un ziar.Nu eram. Economice. Eram generoşi.. . Călinescu trece drept intelectual în "Magazin Istoric".Codreanu.. S-a redus. în timpul grevelor..române. Corect! Aşa e. Dar traduc eu. ..Şi avea un farmec personal inefabil. ce orator era. taţii din toată tara? Dar. . nu gloanţe..

.Nu. dacă suntem creştini.. nici nu-i inteligent.Cine? .. care lucrează la "Războiul stelelor" cu americanii. Nu mi-a plăcut stilul ziarului "Viitorul". Că Mussolini era ateu.. Şi acum. Că noi. că nouă ne-au spus că facem politică. E şi tovarăşul Iliescu legionar. e pentru contra. Ceauşescu apare un băiat bun. . era creştin.Nu. . Ei trebuie trataţi ca infractori de drept comun.A te opune comunismului înseamnă a apăra puritatea Codului Penal.Iar sunteţi "duşman al regimului". Şi să omoare oameni şi să nu li se întâmple nimic. sifilitic. Să ai posibilitatea. America ne-a cedat. care sunt membru al Partidului Liberal. care nu pot.Plătim cu toţii. Şi tâlharul zice «Hai sictir». Eu am spus că nu sunteţi. Sunt nuli ca guvernanţi. ca naţiune. suntem legionari.Păi. Că sunt infractori. Păi. Dacă nemţii. .E la mijloc sfera juridică. dar el. În Codul Penal. S-au pus şi afişe. fără glorie". domnule profesor. a te opune comuniştilor nu înseamnă a face politică. Atât sunt de nuli. Aşa! Una! Şi al doilea este geniul german. . Ca hoţii de buzunare. Speranţa noastră e absoluta incapacitate de guvernare a comuniştilor. Lui Mussolini nu i s-a iertat că a omorât pe Mateoti. că e periculos. Asta înseamnă că apăraţi Codul Penal când e bine redactat. că el de fapt e liber-cugetător. fascist. . .. .S-a lansat zvonul.. Ăştia sunt toţi clienţii Codului Penal.A declarat la o conferinţă de presă.. toţi din Europa. . se fac de râs. dacă-i bat în mai mult de trei zile pe ruşi. Au pretenţia că au descoperit adevărul universal în persoana lui Iliescu. Tacâmurile le-aduce Nicu Ceauşescu-2. faţă de germani şi japonezi. despre noi s-a spus că am fi legionari? .. Hitler era cu mituri germanice. ori sunteţi legionari. e foarte consecvent. Adică tip de idiot. Şi că aşa e tradiţia. Asta-i părerea mea. că s-a închinat la patriarhie. . Sediul lor e în Codul Penal. după aia.N. . . n-au armată. înseamnă că suntem pierduţi. domnule. să conducă o comună rurală.Nu trebuie trataţi ca infractori politici. dom' profesor. ca tâlharii. "Jos tâlhăria la drumul mare!". . să colaborezi cu partidele istorice şi să te izolezi în alegeri. cum întrebuinţezi cuvântul «victorie» şi «glorie» la comunişti. . Şi dacă-i mai pui şi Japonia în spate. Fraudele astea sunt toate cu caracter penal. Păi.E cum ai spune: toţi infractorii din România au şi ei legile lor. nu şi cea politică. în acelaşi timp. în nici un caz. Rusia devine o fetită foarte cuviincioasă.-ist ? . au funcţionari militari. Prin facultate. Şi nemţii şi japonezii. Nu suntem noi. confiscându-le tâlhăreşte. Păi da. or să spună că suntem legionari.Păi. că dumneavoastră sunteţi fascist.. . Eu sunt atent la ce se întâmplă la Washington. E compromis definitiv. aşa că. . .. domnule profesor? .S. Singura mişcare extremistă de dreapta. care am fost pe la dumneavoastră. Chiar azi am luat un ultim afiş "Liga Fascistă scrie «Hei! Hitler»!" . Au falsificat alegerile. ori fascişti. dar nu fascist. zice "Victorie la comunişti.. de fapt. nu... Îşi face iluzii.Lasă-i.A spus că el.Dar ce e. . că e cretin. nu oameni politici. nu e nicăieri. El mi-a spus că sunteţi legionar şi i-am spus că se poate să fiţi legionar. Şi din nou a spus să nu mergem la dumneavoastră. dom'ne? Trebuie să zici "Jos tâlharii!". E cum i-ai spune unui tâlhar «Excelenta Voastră».Păi. din familia lui.Deci. de fapt. Eu. să spună. luându-şi răspunderea guvernării singur. e liber-cugetător.Ştiţi că. . Nu-i tâmpit? Că el răspunde acum. să faci asasinate în campanie electorală. pentru că eu nu-mi pun nădejdea în America. 1-am văzut după Revoluţie.Da. prin closetul ăsta. când spunem. . Exercită puterea.Păi. prin preajma dumneavoastră. când tenchini. . demult.Dom'ne. intră în NATO şi spada germană e luată de rugină. parlamentul ăsta. Păi. . să vezi ce plătesc. nu. la ce face Gorbaciov. din greşeala gărzilor lui. la patriarhie.Nu prea ascultă ei. pentru faptul că noi veneam pe la dumneavoastră. .Colonelul de la securitate care ne-a anchetat. nici în dreptul public. Că ruşii.Ce v-a deranjat? .Păi. mai eşti F.Asta nu-i regim. teroarea o dezlănţuie Nicu Ceauşescu-2. un singur om. chiar naţiunea trebuie să sufere. nu e nicăieri. ca violatorii de dame. Ăştia sunt infractori. că şi noi suntem creştini. teologal fundată.Nu înţelege. Suntem încercuiţi. să omori oameni. . Şi legionarii au fost creştini.

aici etern limitată" (Nietzsche). epic.tirania canaliei de jos". Dar Reid mută inexplicabilul în magie. romantism. Blaga). Pentru prizonieri. oratoric. Se opresc la suprasensibil. bine-rău.. nepredicaţie . absurdul ca artă a rătăcirii insului şi comunităţii.adaptare şi vârste . oglinditor imperfect.obscurul fără mesaj. ca manifestări ale Realului corupt de păcat." Ocultism "Fenomene parafizice şi parapsihologice. "să crezi în ceea ce nu e de crezut. întrebări-probleme. frumos. "să crezi în divinitatea lui Hristos. fantomele. clarviziunea şi alte exemple de fenomene inexplicabile. fiziologic. doctrine. omul de ştiinţă.Imitaţio Dei". mitologia nefiind religie. Indiferenţa Starea de suflet a înţeleptului care nu vădeşte nici dorinţa. Ferrero). care nu afirmă Şi nici nu neagă. dramatic. să te botezi şi să iubeşti" (Sf. metode: inducţie. Goblot).intuiţie presupus pură.psihologic senzaţii.. ca produse nejudecate ale imaginaţiei. Religiosul Dumnezeu: "Eu sunt cel ce sunt" (Moise). erori. stingere sufletească. speranţă. nu ating explicaţia. Renaissance. înţeleptul este indiferent la toate lucrurile. magicul şi raţionalul sunt forme spirituale ancorate aici. optimism. definiţii. impostură.telekinezia. pentru că el nu ştie dacă sunt bune sau rele. Miticul. politicul. cum determină Thomas Reid "realitatea percepţiei" (cât. sisteme. şi magia neagră. aporii. concepte. viată-moarte. nici aversiune. fizio-patologic. urât. laşitate. biologic . ap. "ramură a teologiei" (Bossuet). incapabil de abstractizare. cu comunitatea şi cu sine însuşi. Indiferenta religioasă înseamnă.. virtuţi. insomnie. iubire. reducţie. inexplicabile prin legile naturii . realul fiind religios în esenţă. intuiţie sensibilă. lubric. Tot ce se desfăşoară înăuntrul perechilor contrariilor: adevăr-eroare. La nivel mitologic. evidentă. prin absenta Realului. "tirania anarhia canaliei de sus. magicul şi raţionalul fiind de aici. când trăieşte în "orizontul misterului" (L. stiluri: faustic. expresionism. magia naturală şi superstiţiile sunt aici. moduri: pesimism. oboseală. metafizicianul. sunt aspecte evidente ale evidentei omului istoric. H. Magicul-ocultul nu oferă o imagine pozitivă a lumii fizice şi a omului. legi fezabile: Teocrat/a. forţele pământeşti. comic. melancolic. fenomenologia esenţelor (Husserl). Mediumistica. Această incapacitate gnoseologică "a transformat forţele copleşitoare ale naturii în mituri. este Real şi inexplicabil pentru el. sugestia ca expresie a eului artistic arbitrar. puncte de vedere. al cărei sediu este în mistică. vise. artistul. tragic. Miticul. melodramatic. genuri: liric. "voinţa mistic nelimitată a credinciosului creştin . sacru-satanic. Decharme). etic: mărginirea ca ispăşire a păcatului originar. inferenţă. abstracţionism. Ateismul Negarea existentei lui Dumnezeu ca expresie a absentei necesităţii prezentei şi cunoaşterii realului. stil Renaissance degenerat (Burkhardt). Pentru ele. n-au caracter moral şi nici influentă asupra vieţii umane" (P. didactic (fabula). tehnicianul şi omul obişnuit. eroism. unde n-are rost. omul văzând "întrun anumit stadiu" imaginar lucrurile şi văzându-se pe sine în acest mod. tragi-comic. "O viziune a concretului. evocator . În Evul Mediu s-a distins magia albă. monarhia Şi democraţia (Treitschke. ipoteză. iar miturile. incantaţii verbale.fie din scepticism. inexplicative şi inexplicabile la scara lui. Schmidt). Indiferenta în materie de religie sau de filosofic este starea unui spirit care nu se pronunţă. Pavel). experiment. forme raţionale de guvernământ. omul. sceptic. deducţie. nu transformă reprezentările lucrurilor în concepte şi judecăţi pozitive" (Ottfried Miiller). baroc. anarhia . telepatia. von). raţionament. netreziţi religios. spiritele şi demonii. percepţii. "voinţa de putere . se poate exprima: somatic. văzut naiv poetic. cu lumea. levitaţia. patologic. natura apare sau "îi place să se ascundă" (Heraclit). înţelepciune. soluţii. figurativ.. ermetic . ură. stări de fapt: "dictatura de tip roman.Nădejdea mea e în neputinţa politică a comuniştilor de pretutindeni şi în geniul reformator al Europei. înfrângere. fie din lipsa oricărei nelinişti privind un lucru oarecare . ca instrument al ordinei" (G.nefigurativ -. care privea forţele cereşti şi spiritele bune. care are sediul la Berlin.naturale şi spiritele rele. Tot ce gândeşte şi trăieşte subiectiv. satiric.sfinţenia fiind legată de martiraj . resemnare. logic: predicaţie. observă şi gândeşte exterior lui. Este o formă a incapacităţii gnoseologice a omului întrebător şi căutător de . cumsecădenie. stiluri ca poziţii estetice: clasic. în etape. dramatic. reprezentări somn. grotesc.absenta neliniştii pericolului morţii . frumos-urât. vicii. nu ating supranaturalul" (H. permanent nedeplin. pseudopur. Problemele sau cartea întrebărilor Tot ce se întâmplă cu omul istoric în relaţiile lui cu Divinitatea. dacă nu sunt psihologic lămurit e şi logic formulate. Magicul "Arte stăpânirii forţelor secrete ale naturii. nu aparţin ştiinţei pozitive. limitată. să speri în ceea ce nu e sperat şi să iubeşti ceea ce nu e de iubit" (Chesterton). triumf . tehnici de cercetare. falsă citire a fenomenelor psihice şi fizice. estetic: sublim.

unică şi divină.mai precis absolutizanţii . cum am mai spus. şi leagă explicaţia de cauză unică. utilul. eliminând nocivul şi gratuitul.mai bine zis. suferinţei şi morţii. "Mistica este o ramură a teologiei" (Bossuet. alegând între semne. negaţiei.opusă "contradicţiei dialectice". carteziană" şi neliniştile produse de mărginire. El leagă unităţile de Dumnezeu ca adevăr unic. operaţiile ei neducând nici măcar la util sau comod. iar "ficţiunile operează în spirit şi materie util-înşelător. aceste îndoieli şi nelinişti neavând sens. în laicism "domină timpul şi spaţiul al căror conţinut formează istoria" (Haşdeu). Concluziile sunt gnoseologic şi logic profane. omul iese din istorie. Real-liber şi mântuit prin adevărul unic al iubirii. Ramură teologică. Logica aristotelică. "Dumnezeu. de Dumnezeu ca adevăr unic. care seamănă cu undele fluviului heraclitic. al unităţilor formale . relativizării. chiar fixate artistic. forme şi lucruri. şi nu lumii dogmelor. ca orice invariantă formală. termină în absurd. raţionament. nu în sensul panteistului Spinoza. chiar aporetic. metoda. (Vorbe!) Raţionalul Retin în plan raţional principiul aristotelic al non-contradicţiei. al bolii. experiment. întrebare. magic şi raţional. Aşa-zişii dogmatici laici . ascultătorilor . pe care Kant o considera eternă. indiferent de conţinut. speculativ-metafizic şi intelectual-critic. Raţiunea mărginită şi sterilizantă şi închipuirea de "creatură bolnavă în creaţie" (sf. Părerea. definiţie. cât. punct de vedere. Mărginirea. La nivelul dogmaticii creştine. Lumea dogmei şi lumea întrebărilor Poziţia omului este determinată de relaţiile cu: Divinitatea. omul este. logicul nedepăşind utilul sau "comodul" (Poincare). numărul 31 din luna august 1990.taine acolo unde nu sunt. Eseu publicat în ziarul Timpul din Iaşi.din dialogul lui Parmenide al lui Platon. judecată concluzivă. nefiind niciodată deplin. căutare şi imposibil. omul religios etern depăşeşte mistic miticul. şi nici la arbitrare construcţii paralogice şi sofistice. în lumea Realului primit sau aşteptat. al perechilor alcătuite din contrarii. depărtate de real. recomandat de Parmenide interlocutorilor . de Littr6). lucrurile şi limbajul. Realul obligă la distincţia dintre laic şi sacerdotal. disciplinele aparţinând omului. Fizic şi parafizic. fiindcă spiritul laic este limitat aici. se poate vorbi de Real. nuanţele lui Siemmel. incompletitudinii şi al neliniştilor biologiei vârstelor. se mişcă în marginile naturii sau. "cunoaşte cunoscând" (Hegel). sunt ilegitime. n îmbogăţesc logic gândirea. afirmată de Malebranche. neîmplinirii. ca lume a irealului şi opusă realului" (Vaihinger). care izvorăsc din El şi sunt cuprinse extramundan de El.scepticii şi criticii în genere. în etape. a comunităţii şi eului. În rest: raţiune. credinţei şi speranţei. ci istoric. "Misticismul constă fie într-un elan de iubire. eternitatea lui fiind fixată tomist în triunghiul: Dumnezeu este. spaţiul spiritului critic şi îndoiala metodică. Misticismul constă în a introduce misterul în ştiinţă (Goblot). înlăturarea sau absenta lor ne aduce captivi în spaţiu şi timp. mitic. ca unitate reală a tuturor unităţilor. care asigură certitudinea predicaţiei logică (formală) .al mărginirii. care confiscă cosmic libertatea omului. Creste spiritual omul istoric? Iluziile progresului izvorăsc din ignorarea predeterminării din primordii. Când omul caută un sens lumii şi existentei sale. opoziţia eu-lume şi rătăcirile pot fi depăşite prin revelaţie şi graţie. semn. afirmată de Malebranche. logica dialectică fiind o construcţie întemeiată pe aparentele contradictorii ale concretului opac. Astfel. plăcutul şi comodul. carteziană sau sceptică. semenii şi sine. Prin forţa eliberatoare a misterului. subiectiv. cel mult o rafinează ca exerciţiu filosofic al dialogului. concept. Astfel se înlătură îndoiala sceptică. cosmosul. "realitatea lumii este Dumnezeu" (Lachelier). transcendenta lor depăşind omul întrebător şi natura. nu disciplină. ca şi miticul şi magicul. nu poate include "iluzii dialectice". ipoteză. raţiunea autonomă fiind deopotrivă depărtată de adevăr şi de explicaţia fundată pe cauza reală. al absolutizării. adică tot de El. orice gândire filosofică este profană. sau nimic" (Sertillage). Dogmaticii religioşi comunică adevăruri revelate. sistem. transuman şi transmundan. caducitatea şi eroarea ţin de omul instabil şi nesigur în lupta lui de eliberare din captivitatea naturii oarbe. Nu se poate vorbi de filosofic dogmatică sau de orice dogmatism al spiritului autonom. în afară de ea. Omul este damnat "să se autocunoască şi să autostăpânească. psihologic şi parapsihologic. de nicăieri şi ne duce spre nicăieri. cele două lumi sunt. însă "ştie neştiind". să cunoască natura şi să o stăpânească". Misticul La acest nivel teologic. Prezenta misterelor ne eliberează de înlănţuirea cosmică şi comunitară. cea "metodică. "Corespondentele gândirii cu lucrurile" seamănă cu stoicismul. ca unitate reală a tuturor unităţilor create de El. magicul şi raţionalul ficţiunilor utile. Adică e o viziune . nume. observaţie. trecător peste limitele în care raţiunea speculativă este constrânsă să se închidă. Augustin) prezente în ştiinţa şi arta sa îl duc la nonsensul global al existentei. lucru. De altfel. contradicţiile interioare. în mod socratico-creştin. fie într-un efort al voinţei.întregurilor logice sumative . doctrină. sub semnul morţii absolute.

relativizând şi problematizând. artei şi tehnicii se impune cu necesitate. adică dogma şi credinţa. prezentă în filosofic. iar ideea platonică de om. presupus autonom. jocul întâmplării şi al necesităţii fiind. ca arhetip. conceptul. Umanismul ne situează în lumea întrebărilor şi a căutărilor. Nu există artă. ci filosofi". cum afirmă şi Spinoza. prin adevărul cuprins în el.în filosofic. Omul se complace estetic în jocul absurd al existentei. că misterul.nu se poate autocunoaşte şi autostăpâni gnoseologic . ci oameni tehnici. ci se mişcă în lumea nesfârşită a întrebărilor. primit prin har de aleşi în forma dogmatică a revelaţiei într-o istorie sacră şi 6 tradiţie sacră. Numai în formele ritualice îi înţelegem pe binefăcători ca fiind aleşi. gratuitatea. Ei primesc şi transmit. izvor al tuturor lucrurilor. în fond. nu există tehnică. Gândirea lui? Este soliloc. onticul şi magicul şi situează. este justă dacă este revelată. Altfel nu există Creaţie". Nu numai pentru credincios. obiecte "imaginare.ci poate fi primit prin har. Conceptul de om poate fi definit. Teocratismul ne leagă de lumea realului.(Goblot). Se poate ieşi din limitele eului şi ale jocului aparentelor? Deci relaţia dintre religie Şi disciplinele umane depăşeşte logicul. gândire în mozaic. la scara lui. intelectul şi de lumea fenomenelor. Ştiinţa despre el este teologia în care stăpânesc revelaţia şi dogma. teandric şi trinitar. nu există adevăr. Fără Divinitate şi fără cele două lumi ale ei. concepţia.prezente în expresiile convenţionale ale existentei omului autonom (presupus astfel) . care se termină în moarte. spiritul uman în lumea dogmelor. categorie. arta plăcerii satisface înclinările naturale ale omului care suportă greu stăpânirea Absolutului. Astfel în jocul dintre logic şi psihologic. nici aceste forme ale spiritului nu-i aparţin omului. Astfel. Preocuparea mea constantă a fost. "nu există filosofic. sociocentrică şi antropocentrică. categoria. Cum am mai consemnat. postulate de Sfântul Augustin. concept. fără a mai apela h mistică. adică un joc perpetuu între ipoteză şi experiment. limbaj alcătuit din constante amăgitoare şi forme cu conţinuturi variabile. tehnică. Omul autonom este stăpânit de facultăţile lui spirituale: imaginaţia. definiţie. Această afirmaţie. cosmocentrică. Necesitatea tine de Realul creator. A fi umanist înseamnă a te situa în afara Adevărului Unic. a fost înlăturat în timpul Renaşterii de perspectiva de mai sus arătată. a încerca să te desprinzi de el. Creştinismul a stabilit ideea creaţiei "ex nihilo". constituie o eliberare din limitele eului.teocentrică. ci oameni de ştiinţă. iluzoriu. "comoditatea mintală" (Poincar6). în alt context. . ci privind desfăşurările omului şi ale naturii. Confirmarea experimentală a ipotezei. din înlănţuirea cosmică şi scuteşte spiritul uman de neliniştile produse de perspectiva infinitului şi a morţii. Limbajul sacru? E transcendenta revelată teofanic. Simbolica omului autonom trece înşelătoare din om în om. dialog. nedepăşind utilul Şi comodul. ştiinţa este sediul utilului. este şi va fi Adevărul. această procesualitate psihologică a omului gânditor fiind evidentă. artă şi tehnică. sau viziune de nicăieri spre nicăieri. concrete. Adevărul. achiziţii practice. lume depărtată de lumea întrebărilor. divinitatea creştină nefiind un demiurg din genul celor prezentaţi de Platon în Timeu . Aşa apare transformarea creaturii în "creator". este opus manifestărilor de aparentă certitudine . Relaţia dintre religie ca registru absolut al realului şi regimul relativ al filosofici. plăcerea. joc neconcludent. teză. Religia ne arată limitele creaturii aici şi calea mântuirii. Căutătorul nu află adevărul. sistemul. Realul ca principiu unic. punct de vedere. Am mai spus. căutând Adevărul în jocul dintre lumea interioară şi cea exterioară. doctrina. Dumnezeu este Adevărul -Realul. din generaţie în generaţie. misticul apare stăpânitor sub raportul veracităţii. Istoria gândirii îndreptăţeşte această afirmaţie. sistem. îmbrăcând forma dogmatică a revelaţiei. ci artişti. definiţia. Omul real nu poate fi căutat şi gândit . arta hieratică reflectă imperfect transcendenta. această seducţie prometeică. nu inventează şi nu decid. transcendent în esenţă. apropierile şi rătăcirile. ştiinţei. iluziile axiomatice sau ale invariantelor formale. aşa cum a spus Kant Nu există ştiinţă. ştiinţă. care îl depărtează de obiectul real al cunoaşterii. intuiţia. în concepţia lui Meinong. apar. care are finalitate în el însuşi. căutarea. Mistica ne arată că în relaţia dintre om şi lumea vizibilă nu izvorăşte nici un adevăr. Ideea. Titanismul. artă. prin graţie şi revelaţie. Viata omului întrebător şi căutător? O permanentă "comedie a erorilor". orânduitor şi atotstăpânitor. facilităţi mentale sau gratuităţi. constantele teoretice arătându-ne limitele capacităţii intelectuale a omului. ideale. ca în enciclopedii şi dicţionare lingvistice. iar nu ca stăpâni (pentru că nu-şi aparţin). este expresia bunului simţ Repet nu se desprinde nici un adevăr din aceste forme ale spiritului autonom ci. imposibile."Aceasta creând materia şi ordinea dinlăuntrul ei. posibile. în formularea ei raţională. dar neconcludentă sub raportul veracităţii. autonomia lui fiind iluzorie iar heteronomia stând sub semnul premeditării din primordii. iar celelalte poziţii exprimă măsura omului întrebător şi căutător. amăgit de foloase trecătoare. în El necesitatea confundându-se cu libertatea. soluţia şi folosul. fiind transcendent în esenţă. probabile". religia este sediul Adevărului. cel mult. existenţa. inexplicative. punctul de vedere sunt termeni neteologali. ci şi pentru omul cu bun simţ. în afară de Real? Este omul. doctrină. demonstraţie.

se înlătură. Aşadar. obligat să-şi caute hrana. întrebările capitale ale gândirii omeneşti sunt: problema adevărului Şi a realităţii. aşa-zisele legi ale naturii. imitând un gânditor italian sub semnul dialectic al neîmplinirii. nici să nu vă atingeţi de el. dilatând astfel sistemul categorial al lui Kant Categoriile kantiene şi nuanţele lui Siemmel pot fi considerate forme istorice care ascund predeterminarea din primordii a gândirii. vorbind cartezian sau scolastic. Mai multe adevăruri înseamnă nici unul. Această călcare a poruncii a adus pierderea Paradisului. Premisa primirii adevărului este realitatea sufletului. Acest semn al neîmplinirii nu poate fi înţeles decât mistic. Nu se atinge justul prin dialectică. Sunt decizii ale omului care se mişcă între constructivism raţional şi istorie. "Antinomia aporetică". limitat în marginile lumii de aici când vrea să fie util şi cuviincios. să caute. situându-se permanent aici când este închipuit autonom. conştiinţa păstrează adevărul şi părerea. De altfel. barieră . Şi el a zis către femeie: «Adevăr este că a spus Dumnezeu să nu mâncaţi din toţi pomii grădinii?» Şi a răspuns femeia. logic şi metodologic.sarcină.a fost Democrit şi. care n-a fost căutat. speculative. tehnică şi practică . în termenii lui Haşdeu. Este viziunea creaţionistă a omului. Adică. să caute la nesfârşit. întrebare propusă.fără a simplifica dialectic . subiect de controversă (Bailly). materie şi energie. păstrându-se părerea utilă. caracteristică a omului raţional şi murit or.stâpânesc: adevărul. Atunci şarpele zise către femeie: «Nu veţi muri deloc! Dar Dumnezeu ştie că în ziua când veţi mânca din el. a desfăşurării omului întrebător şi căutător. teandric şi trinitar de cei aleşi.ştiinţei sunt norme morale. Ele sunt aspecte multiforme. Ce este însă problema Şi ce semnificaţie are? S-a spus că primul care a întrebuinţat termenul . aceasta însă nici crescând. nu dogme etico-religioase. şi dacă omul este imperfect şi perfectibil.cum o vede şi Heidegger . Moise). Bdehm a gândit potrivit pentru omul situat în lumea de azi. Şi femeia. ca să nu muriţi». ca unul care dă înţelepciune. după el. Când jocul este redus la doi termeni. "istoria trebuie privită ca rătăcire" . "Ci şarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. fructe filosofice. natura timpului şi a spaţiului. binele şi sacrul. cum a gândit-o şi Leibniz. C. problema nu depăşeşte nivelul filosofic. Schmidt. Este viziunea creaţiei unice. satanicul şi eroarea.În orice moment al existentei omului . fiind legate raţional de comportamentul individual şi de nivelul moravurilor. speculând sau căutând. În timp şi spaţiu istoric .În fond. În cartea întrebărilor . Sunt termenii pozitivi ai conştiinţei teoretice. Siemmel a pus problema nuanţelor şi a rostului lor amplificator al gândirii. moartea şi neliniştea permanentă a omului întrebător. omul de ştiinţă autonom şi moralistul axiologic nu au acces la ele.adevărul şi sensul dispar. undele din fluviul lui curg neamplificate. sete a omului de perfecţiune. De la început.obstacol. niciodată să se autocunoască şi să cunoască depun. nu se impune cu necesitate existenţa . nici scăzând. tehnice şi practice de niveluri diferite. Văzută însă la scară umană. Aceasta este semnificaţia mistică a problemei. frumosul. deschide-se-vor ochii voştri şi veţi fi ca Dumnezeu.istorie profană. origine şi esenţa sufletului. O sarcină nerezolvată care aşteaptă soluţionarea. principiul unic al tuturor lucrurilor.ceea ce e propus . din cauza călcării poruncii şi a căderii în păcat. a urmat până azi şi va urma seria nesfârşită de întrebători şi căutători care se desfăşoară în timp şi în spaţiu . a cărui istorie profană ni-1 arată ca "animal raţional şi murit or" (Sfântul Augustin). utilităţi transformate în adevăruri. Ce este problema? Ceea ce este în faţă . fiind opuse conştiinţei teoretice.sub semnul dialectic al neîmpliniţii. Numai aşa se înţeleg graţia şi revelaţia. Realul fiind extramundan. Prin Real ne aflăm în lumea dogmelor. originea şi viitorul speciei om. Mai există însă un termen care trebuie lămurit : nuanţa.această întrebare teoretică. pe cât e posibil. este semnul omului damnat să caute inexplicativ în lumea întâmplărilor exterioare şi interioare. -văzând că rodul pomului este bun de mâncare şi ispititor la vedere şi de dorit. Problema situează spiritul uman În lumea întrebărilor. întrebător la nesfârşit. problema însotindu-1 ca o umbră." (Facerea. spune H. care 1-au comunicat credincioşilor. a luat din roadele lui şi a mâncat şi a dat şi bărbatului ei care era cu ea. în acest sens. Această semnificaţie mistică ne arată depărtarea omului de Real. problema libertăţii voinţei şi a valorilor.şi căutare nesfârşită a adevărului. când apare problema . înşelătoare. Dar dacă există În spirit ideea perfecţiunii. ci primindu-1. şi a mâncat şi el. cunoscând binele şi răul». şarpelui: «Din roadele pomilor grădinii avem voie să mâncăm. de "Absolutul divin" (Natorp). acest lucru indicându-ne astfel desfăşurarea istorică a omului întrebător Şi căutător la nesfârşit. origine şi esenţa vieţii. normele morale sunt fondate pe presupusa egalitate esenţială a oamenilor. ci primit teofanic. La acest nivel nu se arată semnificaţia ei. dar din rodul pomului care este în mijlocul grădinii a spus Dumnezeu: Să nu mâncaţi din el. mistica suprapusă istoriei profane ne arată un singur adevăr. Eu cred că nuanţele trebuie gândite heraclitic şi.

ştiinţa ca sediu al folosului. şi generalitate. a redus istoria la această formulă simplă. Idei din 7 octombrie 1991. ignorând predeterminarea din primordii. ci de prizonieratul nostru perpetuu. pe de o parte. cum spune Heraclit. soluţia. fie mistic. impas şi încremenire. Oricât s-ar mişca un psiholog modem în jocul dintre instincte şi afecte. Este legitimă voinţa neclintită a omului de a cunoaşte cauzele lucrurilor sau cauza unică a lor. care amplifică gândirea. căutarea şi soluţia. utilul.ştiinţific: mitologie. Necredinciosul ancorează în evidentă. în pod. vorbind în limbajul lui Planck. filosofic. hazardul. pentru construcţia universului lui fizic.. ştiinţă.. trebuie să accepte realitatea sufletului şi a proceselor sale. Lumea întrebărilor. în aceste domenii apar imaginaţia omului primitiv înecat în concretul fals citit şi intelectul căutător şi întrebător al omului de ştiinţă şi al filosofului.cu sau rară omul permanent nedeplin aici . produs al mintii (Aristot). cum le numeşte Laromiguiere.unei fiinţe perfecte. ignorând Realul invizibil din el. aparent binefăcător fiindcă satisface orgoliul omului care se crede constructor al universului său. Alte. Din nou genealogia spiritului uman plăsmuitor-mitic şi scormonitor. Aşa se explică poziţia lui Simmel (Die Philosophie der Scbattierungeri). Un optimist naiv. Filosofia indeterminării Este vorba de acauzalitate şi indeterminism. "Nuanţele. pentru credincios. va fi invers. nu ştiinţific. pentru adâncimea învăţăturilor lui (Socrate) şi pentru confuzia făcută între totalitate. Aici. nu consideră ordinea universală ca ordine întemeiată pe robia legilor ce ne stâpânesc. dilatarea arhitectonicii gândirii fixate aprioric de Kant prin însuşi jocul subiectiv al categoriilor. fiindcă ne permit să percepem separat calităţi care nu pot exista separat în corpurile sau în obiectele concrete întâlnite şi pe care le transformă în obiecte ale gândirii". dacă nu mă înşel. Aşa se obţine imaginea aproximativă a lumii şi a istoriei. la începutul istoriei omului. dacă gândeşte corect. subtitlul Viata omului. omul se mişcă între raţional şi absurd. Totuşi. determinismul. cu jocul meu de ipoteze? Totuşi. Apoi fiindcă schemele logice sunt tulburate de formele vii ale lucrurilor cu rădăcini psihologice. scormonind în căutarea utilului şi înaintând aparent. îndoit obscurul. Fragmente dintr-o carte care va apărea într-o zi. pentru a deveni stăpânul ei. fiindcă s-ar putea să aibă vreo utilitate cândva. fiind semnaţi Petre Ţuţea. tradiţia şi istoria sacră. într-o conferinţă cu acest subiect. Dumnezeu există ca Adevăr unic. acest sens fiind legat de existenţa celor două lumi.adică istoria profană şi iluziile progresului infinit. adică a lui Dumnezeu? Sufletul purtător al acestei idei este real . Aceste fragmente au apărat În ziarul Cotidianul. Acest arbitrar. incertitudine.prin acele maşini de făcut abstracţii. La sfârşit. mişcarea a vând izvorul în Dumnezeu. ci oferă posibilitatea ieşirii din înlănţuire prin cunoaşterea acestor legi. fiindcă totul curge. dar nici nu recomandă aruncarea ei la cos. Aproximaţiile noastre îşi au rădăcinile în subiectul . ipotezele.modernă . fruct al cunoaşterii. . Cine trăieşte în adevărul astfel gândit se depărtează de istoria profană a foloaselor şi a dezastrelor în care funcţionează entropia În istoria profană. lumea este aşa cum o gândesc eu. o permanentă "comedie a eterilor". iar pe de altă parte.concretul trecut prin simţuri . artă şi tehnică. este mitul. Filosofia determinării Nu este vorba de capacitatea noastră de a decide. disperare. Astfel. ci punerea ei undeva. în legătură cu aceste imperfecţii sau nelinişti.psihologie mistic -creştină. După câte îmi amintesc. Cine contemplă spectacolul oferit de omul autonom este nevoit să afirme că acesta se mişcă stând pe loc. Pentru necredincios sunt neliniştea întrebărilor nesfârşite. determinarea lui a fost 100 şi indeterminarea 0. Filosofia nuanţelor De ce este necesară o filosofic a nuanţelor? În primul rând. Ele oglindesc şi istoria. fie filosofic. ilustrul fizician afirmă că nu are nevoie de tabla categoriilor lui Kant. Nimeni nu-l poate feri însă de: îndoială. Filosoful şi omul de ştiinţă leagă adevărul de eul plăsmuitor de ipoteze şi de lumea vizibilă. oglindesc realitatea trăită . intuiţia şi destinul . raţiunea. Kowalevsky. Sunt dezavantaje inerente acestei făpturi gânditoare. În suplimentul Litere. aporia şi eroarea. fie ştiinţific. imaginea lumii nefiind o copie a realităţii trăite. A fost socotit aşa. ca principiu al tuturor lucrurilor. ca şi eroarea. adică între realul ce trebuie sau poate fi cunoscut. putem stabili următoarele poziţii fundamentale ale spiritului universal. Omul este însoţit permanent de aceste întrebări: pot sau nu pot deveni stâpân. definitoriu pentru adevăr. oue se termină fa moarte. el caută În speranţa că va găsi calea adevărată către ea. formulate filosofic. îl depărtează neliniştitor de substanţa lucrurilor. sau stat condamnat sa alerg steril peste ea. golindu-1 de sensul lui mântuitor şi consolator. divinitatea reală.procesele mintale şi cele afective neputându-se explica senzorial. ci o creaţie a spiritului. adică jocul dintre cele două lumi.

cum caracterizează Max Müller (citat de P. miturile sunt chemate "să convingă.îmi place termenul deocamdată -trebuie să desăvârşim aparatul nostru descriptiv. Căutăm mereu calea adevărată pentru soluţionarea "acestor probleme fundamentale ale gândirii umane: adevăr şi realitate. parţial cognoscibile. Această constatare ne pune în prezenta unei logici a naturii şi deci a unei ordini raţionale universale. adică atitudine dionisiacă faţă de existentă. nu sânge". de Aurel Iordănescu). originea şi natura vieţii. Am înşirat numai câteva din problemele fundamentale. că toate aceste predicate atribuite de Parmenide Realului său. acesta dă realităţii sale supreme următoarele predicate: nenăscut. Nu trebuie să ne mire sau să ne supere că un artist nu fuge de natura haotică şi nu ocoleşte "limbajul bolnav". tot ce se întâmplă în legătură cu el îi stârneşte aceste întrebări: ce?. a lumii misterelor. treptat. cu tot stocul lui de semne. oferind spectacolul unui leu agitat în cuşcă. Pagini de proză. Artele fug însă de realul îngheţat al lui Parmenide. fără sfârşit. nemişcat. indestructibil. al neputinţei de a lucra cu abstracţii" (acelaşi). cum? . Aceasta nu însemnează că totul este întâmplător. Dacă ideile sunt chemate să explice fără să convingă. problema liberului arbitru. ale jocului de nuanţe. dacă la primitivi expresia spiritului lor este rodul "imperfecţiei lor mintale. Este vorba de haosul perpetuu şi nu de cel primordial. Absolutului sunt negative" (Aram M. Intr-un anumit sens. Citirea răsturnată a desfăşurărilor naturii. ilustrează. Bolnav în sensul inadecvării la obiect. prin evoluţie. primind. de dezgustul produs de neputinţa împletită cu înfumurarea neroadă. trad. Nietzsche este de altă părere: "Totul este haos. Suntem şi nu suntem" (Heraclit. răspunsuri nesigure. Răspunsul: nu ştiu. sau. Dar. visului. "în vine curgându-i linişte. El concepe haosul numai în sensul "lipsei ordinei. deşi mai abstracte decât ele. exterioare omului. Sunt fericiţi acei care trăiesc certitudinile izvorâte dintr-o presupusă "ştiinţă imediată. la scară sacerdotală şi umană. sau nici un răspuns . mai exact. Se dezvoltă o adevărată "artă de a pune şi discuta problema" (N. Formulările statistice. Filosofia impasului întrebările noastre privind universul şi lucrurile ce-1 compun sfârşesc în fundături. Parmenide . prin voinţa unui demiurg. artiştii trăiesc bucuriile iluzorii ale mişcării. "În fragmentul 8 (Diels) al lui Parmenide. oricum ar fi el. Vedem. La fundături se întoarce înapoi. fie ca armonie a contrariilor. ca şi imaginile. poetul nu vrea să realizeze liniştea absolută. Aceasta nu-1 împiedică să proclame "amor făli". Filosofia încremenirii Este de natura mişcării să ne liniştească şi să bucure. a originei şi viitorului speciei om" (Schmidt). în mod spontan. din cunoaşterea extatică a lumii sensibile şi admit trecerea la limita investigării exacte" (Ion Barbu. dragoste faţă de destin. natura spaţiului şi timpului. setea de a realiza imposibilul sunt singurele căi care ne-au . Grimal) limbajul mitic al primitivilor. mişcarea spiritului artistului modern în zonele absurdului.asta nu înseamnă că nu trebuie să ne mai întrebăm. Frenkian. perfecţiunea însemnează îngheţare fiindcă presupune curmarea oricărui proces dialectic. Dacă explicaţia nu este posibilă . e chemată să situeze spiritul În zona viului. Metafora. încremenirea nu poate fi formulată decât în judecăţi negative. cultivarea paradoxului şi a obscurului. adică a unei mari economii de mijloace în desfăşurările naturii. În Gorunul din margine de codru al lui Blaga. materie şi energie. este înlăturată neliniştea conştiinţei teoretice. inexplicabile. produsă de nevoia cunoaşterii adevărului şi a desăvârşirii metodelor care duc la el. sau imaginea în general. am formulat această poziţie aporetică privind cuceririle spiritului uman în aceşti termeni: "Omul este un ghem de întrebări. originea şi natura sufletului. colectiv-folcloric sau sacerdotal. fie concepem unitatea absolută ca fiind simplă. În prologul la piesa "Întâmplări obişnuite". deci. Joc personal. Chiar dacă el dă răspunsuri nesigure şi îşi motivează atitudinile copilăreşti. acel heros logos (Grimal) iniţiator şi organizator cultural. se scaldă în fluviul nesfârşit al vieţii.cunoscător ale cărui ipoteze se mişcă între spontaneitatea prezentă în natură şi întregurile întâlnite. fără să explice" (Rabier). nu demonstrează. transformat în cosmos. sau că ne găsim în absenta necesităţii". indefinisabile sau.de ce ?. Ca-n mitologie. de groaza de hău. pentru ce?. infinit (în timp). înţelepciunii şi frumuseţii". ediţie îngrijită de Dinu Pillat). dar mai ales de setea de libertate. a valorilor. sau pentru că. armoniei.precursor al teologiei negative). Dar. nici teleologia aristotelică şi nici haosul lui Nietzsche nu se întâlnesc cu convingerea noastră. fantasticului este produsă de nevoia de a păstra viul. Hartmann. Intrăm în aceleaşi valuri şi nu intrăm. nici raţiunea universală a stoicilor. Aporetik). Dar dacă adevărul stă ascuns în lucruri -întrebările cu care ciocănim la poarta lor. aceasta fiind ameninţată să se topească în schemele tiranice ale unei naturi raţional formulate. "Celui ce se scaldă în acelaşi nu îi curge întotdeauna un alt şuvoi de apă. În această poziţie odihnitoare a spiritului. Filosofia haosului ' Fresnel constată prezenta legii efortului minim în procesele naturale. totuşi. false.

în ştiinţă. fiindcă privilegiile lor mai funcţionează. miracolul. în toate sensurile. Ştiinţa trebuie să fie conducătoare şi stăpână vieţii: de aceea trebuie să fie pătrunsă de cele mai înalte scopuri şi valori ale vieţii şi să înţeleagă lucrurile În această perspectivă. pe speranţă şi pe datele îmbucurătoare ale ştiinţei şi tehnicii. adâncă. între ştiinţă şi viată. de semnificaţiile cu care ne-au obişnuit aşa-zisele priorităţi istorice. acestea fiind proiecţii ale unei mari puteri interioare a neamului nostru. Am aflat că Heidegger a afirmat că poporul român va juca un rol important. pentru a-1 realiza. arta şi filosofia sunt chemate să anuleze orgoliile nocive pe plan etico-social şi politic. Cărarea dreaptă a vieţii mi-o pierdui". ne pun În prezenta a două tipuri de umanitate: omul care ştie (dogmaticul) şi omul care caută (scepticul creator). În precizie şi subtilitate. Îşi face loc o nouă viziune a ordinei universale. de nestăvilit într-un climat de perfectă libertate. ne umple de toate tristeţile neputinţei şi face regimul tutelar mult mai supărător decât dacă ne-am găsi pe o treaptă spirituală inferioară. îngheţate. În acest context. pentru a ne scăpa din strânsoarea legilor naturii. Ca şi sacerdotul. Deja au început să se vadă altfel oamenii şi popoarele. Acesta este sâmburele operei vieţii sale. caracteristic spiritului dogmaţic. bogăţia. Creaţiile spiritului trebuie sprijinite pe o mare forţă materială. Găsitul ne încremeneşte. în fiecare fază a ei. un marş steril nefiind glorios. lipsită de bază materială. Pentru mine. prin tehnicile lui. pentru a înlocui priorităţile istorice. Neliniştile conştiinţei teoretice trebuie să ducă undeva. Dacă în artă pesimismul face creaţia mai subtilă şi mai mătăsoasa. care se va manifesta şi-n viitor în mari creaţii produse de geniul lui. Windelband îl prezintă în aceşti termeni: "El nu este un cercetător liniştit sau un gânditor fără nici un scop: el aparţine acelora care vor să cunoască adevărul. un popor mic ca număr poate ţine în şah. fapt care permite să socotim false poziţiile aşa-zişilor mari şi să privim cu ironie înfumurarea lor neroadă. nu putem beneficia de privilegiile rezultate din creaţiile pur spirituale. chiar Zoroastru este reprezentat. Totuşi. Noi suntem încă obligaţi să asistăm la întâlniri ale celor mari. Aşadar. El nu încetează să întrebe pe Dumnezeul lui: "Spune-mi adevărul. un popor oricât de numeros. cel de găsit ne tine treji şi vii. Un general englez a afirmat că ştiinţa modernă poate pune capăt ideii de mare putere. Această convingere a ilustrului gânditor porneşte din informaţiile sale privind începuturile noastre promiţătoare pe plan spiritual. sau chiar mai multe popoare. a viului etern. mişcarea spirituală şi socială sub imperiul legii contrariilor. Cum spunea un filosof român: "gândirea care se face. intr-un univers în care suntem înlănţuiţi. Neliniştea creatoare. marşul istoric al popoarelor libere este asigurat de nivelul conştiinţei lor teoretice şi tehnice. căci altfel este selfism. date fiind avansul tehnic şi ştiinţific. cu tristeţea metafizică a cronicarului. este necesară dezvoltarea nelimitată a ştiinţei şi tehnicii româneşti. Îmi plac oamenii care gândesc cu rost. numărul. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri. Numai aşa poate deveni eficace. şi sterile pe plan spiritual. spaţiul stăpânit. La baza marilor noastre creaţii spirituale trebuie sa stea "revoluţia" ştiinţifică şi tehnică modernă. dar câştigăm. care foloseşte supranaturalul. vii. mi-amintesc de versurile lui Dante: "Pe când e omul În miezul vieţii lui Eram într-o pădure întunecată. vie. în imnurile sale. filosofia nuanţelor are un rost. Dar căutarea permanentă trebuie să rodească. (Traducere de Coşbuc) . întins pe un spaţiu imens. întemeiată pe valoarea măştii de om. Ştiinţa. fiindcă oamenii şi popoarele au încă tendinţa de a se mişca în jos. decât ca un om care ştie.cosciug". cu priorităţi logice şi sufleteşti. Înlăuntrul acestei poziţii trebuie să reexaminăm trecutul şi prezentul şi să proiectăm noi lumini asupra viitorului. Artistul modern. Tot el spune că unul din marile paradoxe este acesta: "mântuirea nu înseamnă îngheţ în nici o formă şi la nici un nivel al existenţei". încărcat de valori ce se dezgolesc încet de conţinut. în mod paradoxal. Este revelarea misterului. numărul. întemeiată pe " cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii" româneşti. Spaţiul. mai degrabă ca un om care caută. pentru acela ce ştie ce vrea. pe "bietul om sub vremi". Pierdem privilegiul certitudinii. Vorbind despre Platon. revelaţia. număr şi pe cantitatea şi calitatea mijloacelor de luptă. a mutat sediul libertăţii în artă. la modul modern. prin geniul său ştiinţific şi tehnic. mijloacele materiale şi de luptă şi trecutul fals interpretat ne apasă încă cu supărătoarea lor tutelă. Trebuie să existe o influentă reciprocă. O cultură spirituală strălucită. o Mazda". Ea anulează privilegiile întemeiate pe spaţiu. A devenit posibilă concentrarea de mari energii pe spaţii mici. pentru a nu mai aşeza. tehnică şi mai ales în . Şi duc. Procesele dialectice. în opoziţie cu sistemul . predominând încă forţa brutală. aceasta găsind în Platon o impresionantă întrupare".mai rămas pentru păstrarea libertăţii. trecutul apropiat şi îndepărtat. prin perspectiva oferită de câmpul experienţei etern deschise. "În sfârşit. În această "revoluţie" găsim rădăcina nivelării raporturilor dintre oameni şi popoare. Această concepţie trebuie transformată într-un articol de credinţă.

gândit În marginile experienţei posibile. ca derivând unele din altele. fiindcă alunecă steril peste univers. Aceasta este motivaţia majoră a gândirii în nuanţe. situat în mod necesar în misterul începutului. Misticii cred că pot ieşi din impas. Oamenii devin mai modeşti. Apoi. trecerea de la condiţionat la necondiţionat în speranţa cunoaşterii exhaustive a naturii. Absolutul. Rousseau) Am văzut ce părere are Planck despre tabla categoriilor lui Kant. când. J. Mi-amintesc de părerea unui istoric supărat pe Spengler care-i considera pe istorici arhivari . Privit de departe pare o catedrală impunătoare. se realizează un progres real şi acea linişte interioară a lui Spinoza. tehnice şi practice. ceea ce pare mai tulburător în vastul proces de nivelare a raporturilor dintre oameni şi popoare este misterul care înfăşoară începutul şi sfârşitul lucrurilor. a principiilor invariabile. Punem faţă în faţă două poziţii: "Cu ajutorul raţiunii omul discerne adevărul de eroare. cum spune un francez. Se pare că marile sisteme au început să-şi piardă influenta. Natura este interpretată din ce în ce mai just şi mai subtil. Ne-am juca cu treptele desăvârşirii noastre. Ce plăcut ar fi dacă ne-am cunoaşte pe noi înşine şi toate fenomenele în desfăşurarea lor. dintr-o generaţie mai veche. lanţul cauzelor şi întrebărilor scepticilor nu poate lua sfârşit decât prin acceptarea principiului raţiunii suficiente. rele. voia să scrie o logică a proverbelor. Dar mişcarea spiritului modern înlăuntrul lor devine clisoasă sau chiar imposibilă. stricate etc. Trezirea din somnul dogmaţic al sistemelor şi stilurilor impunătoare folosind cunoscuta formulă a lui Kant. Aşadar. kantian. bune. sau jocul pe loc.Severin. afară de eternitate. otrăvit de amărăciune. cum a văzut Thales.asupra sistemului de filosofic istorică al acestuia. Un om necăjit. cu natura şi cu Absolutul. până la Templul gustului al lui Voltaire. Am spus odată că psihologic este tot. care înseamnă mister şi necuprindere. scăparea de privilegiile invocate de posesorii lor. "facultate a cunoaşterii principiilor". Filosofia este socotită facultatea cunoaşterii adevărurilor absolute. Trecutul începe să fie văzut prin viitor. Ce pot să fac? 3. timpul şi numărul îşi pierd treptat importanta şi devin simple simboluri . După Kant. ci în afara lor. Când intri. însăşi a principiilor supreme. deschizând o fereastră spre Absolut. Cineva. înfăşurată într-un imens necunoscut. Ce pot spera? Aceste principii au ceva din splendoarea coloanelor de marmură. pentru că le face sociale şi universale" (Marc Aureliu). spaţiul. În Dicţionarul naţional al limbii franceze al lui . Curiozitatea te împinge spre ea pentru a-i cunoaşte frumuseţile dinlăuntru. care fac posibile: unitatea conştiinţei şi a conceptelor. din moment ce există gusturi "sigure". limită şi nuanţă. odată cu pierderea privilegiilor legate de puterea materială. constituie. de a se orienta în timp şi în spaţiu. cu oamenii. fine. "Să nu livrezi viata ta întreagă sensului raţiunii tale"(J. La data când am făcut afirmaţia de mai sus. ci regulativ. mişcare. ne mişcăm de la Fiziologia gustului a lui Prillat . fără posibilitatea de a-i depăşi vreodată graniţele. Omul îşi modifică treptat poziţia lui în Univers. schimbare. sunt posibile prin jocul nesfârşit de nuanţe al gândirii moderne. În sensul celor spuse mai înainte despre concepţia imanentistă a vieţii şi a lumii trebuie înţelese cele trei întrebări fundamentale ale lui Kant 1. de a fabrica unelte şi de a pune ordine interioară şi exterioară în viata omului. Se înţelege că nu orice nelinişte interioară a omului duce la creaţii spirituale. pune ordine în pasiuni. La nivel psihologic. sunt puşi în faţa neputinţei de a cunoaşte cauzele lucrurilor sau cauza lor unică. nu are decât două ieşiri: scăparea de necazuri. Iraţional. raţiunea se confundă cu inteligenta care este acea facultate a omului de a cunoaşte. actualitate heraclitică. afli că este goală. gust. În zona raţională. pur şi simplu. Şi eternitatea poate fi gândită psihologic. subtil şi supărător. certitudinile topindu-se sub paşii spiritului cuceritor şi înnoitor. Dar. Când este vorba de filosofia nuanţelor. prin extaz. îşi întinde afecţiunile. Gustul are rădăcini în noi şi în afară de noi. Dar curiozitatea şi îndrăzneala nu împrumută acestor principii caracterul constitutiv al realităţii. trebuie reţinuţi termenii: raţiune. am fost influenţat de splendida formulă a lui Eminescu: "Timpul mort Şi-ntinde trupul şi devine veşnicie". Când se citeşte cu modestie în cartea mare a naturii. Fiindcă acestea nu pot fi situate înlăuntrul lor.politică. în scopul de a descoperi sâmburele înţelepciunii şi adevărul cuprinse în ele. este un paradox. o prostie absolută. expresii ale conştiinţei teoretice. rezultată din împăcarea cu noi înşine. el merge de la materialitatea fiziologică până în zona ideală a valorilor spirituale. Observăm că proverbul "gusturile nu se discută" nu are valoarea unei maxime absolute. Ce pot să ştiu? 2. în sens imanent. justul de injust.

faţă către faţă iar nu ca-n ghicitură şi oglindă. adică în lucruri şi expresia lor în sisteme. adică contopirea termenilor: certitudine. adoptă sau rectifică" (Gr6try. gustul este acela care se simte cel mai bine şi se explică cel mai puţin. Dar. Gustul se întinde şi peste stilurile de epocă. "Un lung exerciţiu individual şi colectiv nu numai că1 dezvoltă. Aşa se pot obţine: siguranţa. dintre realitatea obiectului contemplat şi expresia lui. relaţia dintre gust şi adevăr. În ceea ce priveşte arta "imaginaţia creează. de natură gnoseologică. Acest eseu a fost publicat în serial În numerele 11. nici ale realităţii imediate nu semnifică nimic. Când gustul nuanţează înseamnă că pune ordine în tumultul imaginaţiei. El n-ar fi ceea ce este dacă s-ar putea defini. ca şi el. este mereu actuală. citat de Lucien Arreat). pentru a nu aluneca în absurd. de a discerne frumuseţile şi defectele care se găsesc în operele spiritului şi în creaţiile de artă. Ea poate fi fructul credinţei şi deci "expresie personală a instinctelor. pentru unele din ele sau pentru toate. cum spune acest autor. S-ar putea ca evoluţia să permită gustului nu numai intrarea iraţională în sfera adevărului. Este. pentru a arăta natura iraţională. "Imperfecţiile intelectuale şi morale scad sau anulează valoarea produselor imaginaţiei". evidenţă şi adevăr. subiectul consumator de valori trebuie să se întâlnească cu obiectele purtătoare de valori. fără mesaj. trăirea şi inspiraţia. de lunetă raţiunii". nu ne pot scoate din anticamera cunoaşterii. în acest mod. un gust «obiectiv» general. armonia dintre formă şi conţinut. dar certitudinea astfel obţinută "nu se confundă cu evidenta şi adevărul" (Goblot). atât cele senzoriale.12. Sunt ciudăţenii ale omului fizic şi spiritual.13. Dacă intuitiv putem înţelege. forma sub care se prezintă obiectele consumate este legată indisolubil de substanţa lor. Gustul poate identifica adevărul dacă admitem existenţa intuiţiei pure. cu toate că şi intuiţia discerne calităţile lor specifice. cu atât suntem mai aproape de zei" (Platon) . devalorizarea şi slăbirea gustului consumatorului de valori sau dispariţia lui.Bescherelle. întâlnind fineţea expresiei cu precizia matematică. ale săptămânalului Baricada. nu putem defini obiectele contemplate prin predicatele lor negative sau pozitive. ca depăşire a cunoaşterii exterioare Şi indirecte. nici faptele sau obiectele memoriei." Le sans raison. dezgustul. Este vorba de planul etico-social şi de cel estetic. ca şi cel al limbii şi al cerului gurii şi care previne ca şi acesta reflexiunea. În cazul obscurului. spre neconsolarea noastră.din nou disperarea cu rădăcini în neant. ci şi contopirea lui cu raţiunea ale cărei simboluri nesigure şi arbitrare să se topească în înţelegere. gustul este unul din cele cinci simţuri prin care se discern savorile şi al cărui organ principal este limba" (acelaşi).. dar îl prezervă de depravare. Fiziologia. Nuanţele îşi pierd frumuseţea Şi semnificaţia prin înecarea lor în haos sau în obscur. dacă poţi spune astfel. adică dacă sensibilitatea poate trece de sfera faptelor şi permite formularea ideilor sau legilor. cât şi cele spirituale sau afective. Poate fi descoperită. Altfel. deprinderilor şi înclinaţiilor subiectului cunoscător" (acelaşi). alunecă în gol. Noi afirmăm şi negăm mişcându-ne raţional înlăuntrul legii contrariilor. acea regularitate raţională care face posibile definiţiile. cum spunea Rousseau: saturaţia. Arreat). oricât de subtile ar fi. în planul valorilor ideale acest lucru nu mai apare aşa de sigur. El cuprinde toate treptele: "bunul simţ.şi cerului. spontană a gustului citează această interesantă formulare a lui Bousseau: "Dintre toate însuşirile naturale. se întoarce spatele pământului. adesea nesigur şi rătăcit. sensibil şi voluptuos în privinţa lucrului bun şi simte greaţă faţă de cel rău sau urât. Bucuria trăirii nuanţelor prezente în natură şi în spirit. Figurat "gustul este facultatea de a simţi. Este. stiluri şi opere de artă. a binelui Şi frumosului. fiindcă el judecă obiecte asupra cărora raţiunea nu are priză şi serveşte. Dacă. Ocolurile proceselor dialectice au această finalitate ideală: realizarea trăirii întregurilor şi elementelor lor componente. nu putem formula adevărul în sensul unei "ştiinţe imediate şi pure" şi. Uneori. pentru a obţine. Ar fi o contopire a mediatului şi imediatului. voit.. fineţea şi delicateţea gustului" (acelaşi). Şi. întâlnim aspectele esenţiale ale gustului. Dacă ne gândim la lipsa de gust. Dar se pune o problemă foarte delicată. Este mai plăcut să trăieşti înlăuntrul lucrurilor decât în afara lor. Deocamdată. Este posibilă o artă pură.. atunci cuprinde şi stupiditatea. pe plan material. neştiind dacă ceea ce i se prezintă trebuie să-i placă şi având nevoie ca şi el de deprindere pentru a se forma. Mircea Eliade "Cu cât ne întoarcem mai înapoi. capriciu sau bizar. tactul şi geniul (acelaşi autor). autorul nostru. Este un discernământ prompt. psihologia şi filosofia gustului ne arată aceste fenomene în ordinea materială şi spirituală a lucrurilor asupra cărora raţiunea nu are priză. Intre 27 mai 1990 şi 10 aprilie 1990. ca şi el. le sans regie aboutit fatalement au sans art" (L. credinţă. "Fiziologic. iar gustul respinge.

Fenomenul religios este primit. înţelegerea esenţelor este posibilă În viziune creaţionistă. Pentru a lămuri pasiunea lui Mircea Eliade îndreptată în cercetarea culturilor arhaice. Şi folclorul religios mută în mod eronat forma primirii şi participării populare a misterelor în sfera înţelegerii religioase a sacerdoţiului. întregurile: macrocosmosul şi microcosmosul sunt unităţi şi cum unitatea este calitativă. fiindcă un mesaj divin nu trebuie degradat la scară umană. Hermeneutul primeşte. considerată de interpreţii naturalist! ai miturilor ca citire naivă a fenomenelor naturii de către primitivii incapabili de a gândi abstract. iar cele moderne creştine. limbajul mişcându-1 între intuiţie şi metodă. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. sau în perspectiva celor două lumi: a morţii şi a nemuririi. Nu este vorba de "o interpretare filosofică de tip fenomenologic sau existenţialist. Sacrul şi profanul (1965). anistorică. unde se adăpostesc navele în vreme de furtună. omul de ştiinţă modern. Mircea Eliade.din moment ce izvorăşte din creaţie. acceptă cu greutate situarea adevărului în religie şi funcţiunea lui mântuitoare. postgreceşti. Morfologia sacrului (1949). prin omul religios etern. transformate şi desfigurate de poeţi de-a lungul timpului" (Otfried Miiller. magicul. "Infinitul este necondiţionatul nelimitat". comodul şi gratuitul. Din dialectica sacrului şi profanului. revelaţia."Eternitatea este prezentul pur". misticul şi raţionalul. integrarea părţilor neputând fi susţinută material-empiric sau formal-logic . nedepăşind utilul. Desigur. consider că sacrul cuprinde miticul şi misticul. deşi nu poate exista fără această funcţiune. situat între ipoteză şi experiment. Culturile arhaice cuprând miticul şi magicul. revelată aici aleşilor care au înţeles venirea Mântuitorului. 1922). De Bonald. cauzalitatea reală şi finalitatea sunt singurele criterii ale adevărului. trei volume. 1825. La mentalite primitive. ca-n Glossa lui Eminescu. unind aceste trei dimensiuni ale conştiinţei sale teoretice în sfera completitudinară a gândirii religioase. Nici concepţia fenomenologică de tip husserlian nu este potrivită în morfologia sacrului. trebuie înţeleasă platonic. I. folosesc aceşti termeni: miticul. leagă "valabilitatea credinţelor religioase . De la epoca pietrei la misterele din Eleusis (1975). magicul şi raţionalul. cuprând tot. Numai gândirea religioasă poate identifica completitudinea cu perfecţiunea. Comunicarea îmbracă pseudoexplicativ formele imperfecte ale limbajului. La baza morfologiei universal-istorice stă integralismul cosmologic şi antropologic. prima după păcat. Decharme). sau empiric cu utilul.în mod eronat de consensul general".în care se desfăşoară ritualul sărbătoresc al timpului sacru -stăpânit de "Absolut ca necondiţionatul limitat" (Hamilton). Când totul se desfăşoară din primordii este firească "nostalgia originilor". Limitele speculaţiei omului de ştiinţă imanentist nu depăşesc metapsihologia. Mereu sub cupola templului. devenirea acoperind în fluviul heraclitic al întâmplărilor esenţele din primordii. miturile gândite arhetipal legând începutul cu sfârşitul. pentru a consemna doar câteva lucrări. "fenomenismul pur şi perspectiva infinitului neavând nici o relaţie cu el. de P. a dobândit certitudinile pierdute de omul istoric. care se mişcă asimptotic spre ideal. de "eternitate ca prezent pur" (Goethe) şi de "nostalgia originilor" (Platon). existând un singur mod de acces la adevăr. Meditaţiile religioase 1-au dus la natura esenţială a arhetipului.ci de creaţie în sens mistic. sau de formula sintezei sumative a adevărului. "faza mitică. constată şi comunică un mesaj esenţial. ca expresie a unei intuiţii presupus pure. nu descifrat de un subiect oarecare. sau degradându-le. acest gânditor român. Punctarea sacră a timpului şi spaţiului nu duce la istorism. adică înfăţişând lucrurile concret şi viu. n-a putut ignora drama devenirii şi de aceea a făcut morfologie universal-istorică a sacrului: Tratat de istorie a religiilor. sau ca "mentalitate prelogică" (Le"vy-Bruhl. Religia este ca rada liniştită a unui port.limită umană "inexplicativă" în cunoaştere . în timp ce esenţele nu sunt fructele citirii sale. sau confundîndu-1 formal cu comodul. util sau gratuit logico-matematic. de procesul sintezei etern deschis al apariţiei şi dispariţiei. cuprinzând doar iluzoria speranţă de a-1 atinge. (Goethe) "Absolutul este necondiţionatul limitat". a spaţiului sacru . în Fiinţa supremă. Ştiinţa unita cu religia şi cu arta înseamnă libertate şi nemurire. Cultul adevărului depărtează conştiinţa teoretică de istorism. (Hamilton) Metafizician. fiindcă în aceasta nu este vorba de o descripţie esenţială. iar profanul. Prolegomene la o mitologie ştiinţifică. Nu este vorba de "fenomenul originar" al lui Goethe . ca om de ştiinţă. Religiile australiene (1972). a doua după redempţiune. om de ştiinţă şi artist. dominanta lor raţională neputând absorbi dimensiunea sacră a existentei. singurul concept explicativ şi unificator al existentei fiind explicaţia. sau concentrând timpul defalcat . cât. şi contemplată dincolo de mântuiţi. metalogică. nu cantitativă -măsurabilă ca-n tabela categoriilor lui Kant . la mişcarea între interpretarea semnelor şi tăcere". deosebit de modelul formal. voi. deşi admite "originea divină a puterii".aceasta se află sub puterea misterului sacru. Hermeneutica fiind considerată ca "interpretare a fenomenelor culturii" naşte confuzii subiective în înţelegerea naturii transcendente a adevărului religios. Actualitatea culturilor arhaice.

în trecut, prezent şi viitor, într-un prezent pur, ca eternitatea goetheană. Gândit metafizic, mitul apare ca formă primară, necesară, a ideii platonice, cum s-a mai spus. Necesitatea exclude minunea, iar transformarea - legată fiind de lumea esenţelor - implică actualitatea permanentă, adică esenţa. Miticul şi misticul, ca expresii ale esenţelor, exclud tragicul, acest punct de vedere uman depărtat de natura lucrurilor - de lucrurile în sine. În ordinea religioasă, deci în viziunea deterministă propriu-zisă, n-are sens, iar în concepţia modernă a spectacolului, tragicul este uneori diluat prin jocul estetic al contrastelor, "arta contrastelor întâlnind plăcerea cu durerea, bucuria cu tristeţea, aşa cum în clarobscur lumina se împleteşte cu umbra". Forma imperfectă a tragicului e motivată neconcludent, aşa cum face De Sanctis, cu spiritul frivol al omului Renaşterii, guvernat de plăcerea trecătoare, înecat cu cupele iluzorii în natura suverană, joc apreciat de el ca fiind depăşirea burgheză a tragicului clasic. Mircea Eliade, ca hermeneut - iniţiat şi căutător -, se mişcă istoric, în timp şi spaţiu, prin sacru şi profan, atât în culturile arhaice, cât şi în cele moderne, păstrând opoziţia acestor două moduri ale spiritului universal. Crezând în eficacitatea adevărului religios, este activ, ca orice creştin, el neputând adopta strania poziţie a lui Heidegger, care se situează între interpretarea "mesajului lui Hermes şi gestul regelui din Delfi" de care vorbeşte Heraclit. "Regele al cărui oracol este la Delfi nu vorbeşte, nu ascunde, ci arată - face semn " (Heraclit, Fr. 93 cât. Jean Pierre Tafforeau). Gestul regelui "arată semnele primite, atitudine adoptată şi de Heidegger, acesta neconsiderând că un autor este înţelept, ci autor propriu-zis, dacă arată de departe semnele întâlnite în drumul său" (cât. de acelaşi). Mircea Eliade - ca metafizician, om de ştiinţă şi artist împleteşte în conştiinţa lui de om religios iniţierea, căutarea şi inspiraţia, această conştiinţă teoretică polivalentă primind, comentând şi comunicând semnele primite, neexistând o altă poziţie pentru un învăţat -artist aici, care-şi poate permite mişcarea spirituală în timp şi-n spaţiu, sau situarea platonico -creştină, supratemporală şi supraspaţială, acesta fiind privilegiul omului religios de a trăi liber în actualitatea mistica. La nivel religios, nu se întâlneşte neliniştea produsă de: "situarea omului între infinit şi neant" (Pascal), "orizontul misterului" (Blaga) şi aporetică, fiindcă se trăieşte sub imperiul liniştitor al dogmelor, între concretul opac, în care exploratorul este legat de termenii metodologici: observaţie, ipoteză, experiment şi raţionament şi e neliniştit de relaţiile: descompunere-recompunere, analizăsinteză, deducţie exactă- inducţie aproximativă, facticitate- logicitate, idee-concept, predicaţie -nepredicaţie şi cerul pur mistic, Mircea Eliade se opreşte constatator-istoric şi descriptiv în lumea visului, magiei, plăcerii, stăpânirii ispitelor şi seninelor, stadiul cunoaşterii la aceste niveluri neputându-1 depărta de cerul pur al Divinităţii, fiindcă el cunoaşte pasiunea dantescă a supranaturalului, la care marele poet italian a ajuns străbătând infernul şi purgatoriul, "reîntorcându-se poetic pe pământ, în această patrie imperfectă a lui Holderlin, sub iluzoriul cer albastru, în care omul nu-şi găseşte locul", mers plăcut şi pesimistului Heidegger. Pe pământ şi între cer şi pământ, nivelurile existenţiale apar istoric, când distincte, când amestecate în vârtej, ca sacrul şi profanul, ca miticul, magicul, misticul şi raţionalul. De altfel, când un gânditor ca el constată că realul s-a depărtat de ştiinţele naturii şi, ca lucru în sine, constituie obiectul metafizicii, poate medita mistic asupra lui, iar ca artist poate practica - detaşat de prejudecăţi ştiinţifice - un joc magic întins peste toate fenomenele metapsihice, aşa cum a făcut în arta lui literară, ştiind că vraja fantasticului nu priveşte lumea ideilor, a supranaturalului, ci natura nedescifrată încă. Este arta ancorată în paraştiinta, între raţional şi mistic. Mânuirea estetică, sau terapeutică, a unor energii necunoscute sau a unor superstiţii nu apropie omul de misterele propriu-zise, al căror sediu nu este în întunericul trecător de aici, unde locuiesc utilitatea şi plăcerea. Termenii: adevărul, realul, idealul şi misterul, prin natura lor transcendentă, constituie conţinutul teologiei în care stăpâneşte sacrul şi "metafizica cunoaşterii" întrebuinţând formula bergsoniană - bineînţeles dacă metafizica nu se depărtează de izvoarele ei religioase, cum a făcut misticul Platon, sau "ortodoxul indic Şankara". Normele morale şi de drept au fost definite ca forme constante, cu conţinut social-istoric variabil. Se poate spune la fel despre mituri. Aspectele mitului Poveste magică "Creaţie divină, mântuire prin cunoaşterea identităţii eului cu Brahman, stingerea în Brahman - imaginea focului stins -meditaţia care duce la perfecţiunea veşnică, nirvana, spre care ioghinul îşi îndreaptă spiritul texte sacre - vede- tradiţie sacră, recunoaşterea, comentariul, cosmologie, psihologie, etică, escatologic, cunoaştere perfectă, transformare perfectă, înlăturarea suferinţei prin "credinţă şi cunoaştere" - cele patru adevăruri sacre: suferinţă, geneza suferinţei, înlăturarea suferinţei, calea spre înlăturarea suferinţei

- lupta împotriva metempsihozei - acest rău al omului impur - mântuire în care se împletesc: ontologia şi teologia, credinţa şi ştiinţa, constând din înlăturarea suferinţei, un credo în care, când se întâlnesc zeul sau zeii, creaţia lumii, sufletul şi nemurirea, când numai fenomenul real al suferinţei" (Paul Deussen, DienachvedischePhilosophiederlndei). Când credinţa se împleteşte cu ştiinţa, este greu să separi miticul, magicul, misticul şi raţionalul, primirea, de căutare, revelaţia strecurându-se printre sisteme, fiind considerată mod unic de acces la adevăr, numai de naturi mistice viguroase, cum a fost misticul Şankara (800 e.n.) "întors la Vede, pentru a se sal va prin Brahma de iluziile aparentei multiforme (Maya) şi ale gândirii". Aşa se prezintă istoric-filosofic şi istoric-religios miturile, credinţele religioase, legendele, isprăvile magice, mântuirea, nemurirea, libertatea, înlănţuirea captivilor materiei, ca un joc perpetuu între sacru şi profan. Istoria în vârtejuri şi limbajul autonom alunecând peste lucruri, forme ale existentei omului înregistrate de învăţatul-artist Mircea Eliade care, comentând, nu uită originea şi destinaţia divină a omului. Hermeneutul care descifrează semne şi taine, care nu iese din fluviul întâmplărilor face filosofic, ştiinţă sau magie. Sacrul îl poate scoate din starea de cititor în lucruri şi-n semne, prin revelaţie sau prin participare la misterele comunicate, revelaţia şi comunicarea trezindu-1 din somnul eului scormonitor şi aparent cunoscător. Discursul şi dialogul duc la util şi plăcut, revelaţia la adevăr, adică la real. Aşa, Mircea Eliade se mişcă în legendă şi mit; în folclor miticul şi magicul se împletesc epic, indistinctul tine de fantasticul care atrage prin forţa închipuirii concretul, fabulosul şi misticul, în timp ce omul - nu zeul - stă în centrul plăsmuirilor magice, ca-n ştiinţa modernă a naturii. Matsyendranath şi Gorakhnath sunt socotiţi printre maeştrii ioghini cei mai populari ai Evului Mediu indian. Isprăvile lor magice au dat naştere unei foarte bogate literaturi epice. Unul din episoadele centrale ale acestui folclor mitologic este constituit de amnezia lui Matsyendranath, Gorakhnath înţelege că maestrul lui este făgăduit morţii. El coboară atunci în regatul lui Yama, examinează cartea destinelor, găseşte foaia privitoare la destinul gurului său, o corectează şi şterge numele lui din lista morţilor. El se înfăţişează apoi lui Matsyendranath, la Kadalî, sub forma unei dansatoare şi începe să danseze cântând cântece enigmatice. Puţin câte puţin, Matsyendranath îşi aminteşte adevărata lui identitate; înţelege că de fapt "calea carnală" - căzuse prizonierul femeilor în Ţara lui Kadalî - duce la moarte, că "uitarea" lui înseamnă în fond uitarea naturii sale adevărate şi nemuritoare şi că "farmecele din Kadalî reprezintă mirajul vieţii profane" (Aspecte ale mitului. Mitologia memoriei şi a uitării. Când un ioghi se îndrăgosteşte de o regină. Fragmentele sunt traduse de Sanda Râpeanu). Miracolul ioghin ţine de magic, nu de mistic, nu stă sub imperiul direct al "Puterii supreme, numai Ea unind libertatea cu necesitatea" (Spinoza), totul desprinzându-se legic-necesar din Voinţa ei, miracolul fiind expresia unui punct de vedere uman ca şi tragicul, cum am mai subliniat în altă parte. Viziunea creştină a realului exclude metempsihoză, memoria existentelor anterioare, uitarea lor prin scufundarea în viată, Maya indică - lumea aparentă ca amăgire a simţurilor - sau formula parmenideică: "tot ce devine nu este", preluată teoretic de Platon, dar contrazisă cosmogonic, antropogonic (Timeu) şi biopolitic - Omul politic sau despre monarhie, Republica sau statul fiindcă cele două lumi sunt reale, dacă admitem creaţia celei vizibile, şi sediul mântuirii în cea invizibilă, adică creaţionism şi escatologic. Apoi, autoperfecţiunea şi deci mântuirea prin cunoaştere, fie pe "calea ioga", fie în stil modern, a omului singur, neasistat de Divinitate, nu este compatibilă cu ordinea creştină. Mit şi idee Ce îmbărbătoare este apariţia unui spirit excepţional ca Mircea Eliade, în calea omului, a acestui "pelerin spre Absolut" Blois), în climatul european uscat sub soarele torid al raţionalismului şi măcinat de istorism. Omul religios etern n-a putut fi absorbit de omul istoric, supus Iui Cronos devorantul. Acelaşi lucru, în jocul apariţiei şi dispariţiei, schimbarea fiind absolutizată prin monodimensionarea existenţială, "triumf al aparentei" (Alain despre Kant), fruct al dezamăgirii produs de prezenta morţii şi de absenta minunii. "Această viată, viata ta veşnică" (Nietzsche). A cui şi cum? Sfidare dionisiacă, "panteism, sentimentul unităţii necesare a creaţiei şi nimicirii", orgoliu înecat în biologic, pseudoîndrăzneala iluzoriei "voinţe de putere", aşa arătând un "orfan de Dumnezeu", cum 1-a caracterizat Gabriel Marcel, îndrăzneala în formă paradoxală se potriveşte în mistică, omul imitând pe Dumnezeu, "vrea infinit ca şi EI, adică subiectul gânditor iese din timp". În acest context, procesul dialectic se reduce la aceste perechi contrare: misticism şi idealism, optimism şi scepticism, pesimismul fiind d boală încărcată de nelinişti existenţiale, iar nihilismul reprezentând nicăieriul metafizic, sau social-istoric. Realul, Idealul, Absolutul, Sacrul, Adevărul sunt termeni care exprimă acelaşi lucru şi care pot fi înţeleşi numai în triunghiul Dumnezeu, om şi natură, "modelul invariant" fiind întotdeauna primul termen, adevărul fiind imitarea Lui, iar raţiunea, instrument care comunică adevărul prin limbaj, având şi ea aceeaşi sursă. În acest triunghi în care stăpâneşte Sacrul, se mişcă suveran, aici, eternul om religios, gândit de Mircea Eliade, primitor al

adevărului, a cărui identitate nu se îneacă în devenire. Un mistic explică primind, revelaţia arătându-i adevărul absolut, ca "necondiţionatul limitat" (Hamilton); un căutător constată invariant-formal, sau util, În timp ce construcţiile sau structurile stau sub experienţa etern-deschisă, sub seninul diacronici. "Sineleatman, purusha", "cu ochii deschişi - Atman - Brahman", după cum gândeşte realul Sankara, călugărul citat de Mircea Eliade. Dar ortodoxia Iui Mircea Eliade nu rămâne ancorată în Vede, şi-n Upanişade, el înţelegând în stil creştin-european aceşti termeni fundamentali: idealismul, realismul, panteismul, deismul, teismul, spiritualismul, raţionalismul, empirismul, materialismul, mânuiţi de subiectul căutător sau primitor al adevărului, personalitatea reală primindu-1 şi participând la el în stil platonic-paulinic. La acest gânditor, setea de "pur" medievală este opusă "ororii de pur, de simplu, de angelic, oroare specifică Europei moderne" (Oroarea de angelic, Fragmentarium 1939) Sau: "Autenticitatea - departe de a trăda o atitudine antimetafizică - exprimă o puternică sete ontologică de cunoaştere a realului" (op. cit.). "A nu confunda realul cu pipăibilul", cum spune el, înseamnă a gândi concretul viu prin "participare la real"; e o metafizică a concretului, care a fost degradat prin descompunere "materială" sau uscat "formal". Este acea distincţie între "ştiinţa vie şi ştiinţa moartă", a lui Othmar Spann, mişcare mistică creştină înăuntrul lumii. Mit, idee, realitate, perfecţiune primordială, metempsihoză, uitare terestră, anamnesis ca formă filosofică de trezire a originilor pure, viziune mitică a adevărului platonic; toţi aceşti termeni sunt cuprinşi în mit. Lăsând deoparte imperfecţiunile mitologiei greceşti - teogonice, cosmogonice, biogonice, antropogonice - în care s-a mişcat "arhaic" Platon, imperfecţiuni constatate şi de Socrate şi mai ales metempsihoză orfic-pitagoreică, mântuirea filosofică şi dificila problemă axiologică a ideilor ca esenţe egale, înlăturată chiar de Platon în Republica şi-n Fedru, se pot retine din platonism aceste poziţii fundamentale: .perfecţiunea primordială, natura transcendentă a adevărului, nemurirea, libertatea şi formula mistică a explicaţiei, constante ale gândirii mistice izvorând din Sacru, meandrele descrise de "explicaţia fizicală" a vieţii şi lumii de la presocratici până azi gândindu-ne numai la omul european - care se termină în incertitudinile ştiinţei actuale. Este Divinitatea ca adevăr, natura şi omul reflectând multiform realul. Mircea Eliade face ca miturile să se întâlnească, în formula "ontologiei arhaice", cu doctrina ideilor platonice, "puritatea spirituală primordială" făcând posibilă înţelegerea omului etern ideea de om, nu conceptul de om, ca semn logic deductiv sau inductiv opus omului istoric, care devine, trăind sub semnul finitudinii, şi care nu se poate autodefini, autocunoaşte rea fiind iluzorie; numai prin "graţie şi revelaţie", poate el să ajungă la propria sa natură, cum a gândit şi Socrate. Acesta este sensul afirmaţiei lui Platon: "Cu cât mergem mai înapoi, cu atât suntem mai aproape de zei". Perfecţiunea se leagă de origini, altfel nu există. Aşa se înţelege "nostalgia originilor" a lui Mircea Eliade, opusă mitic platonic "originilor viitoare" ale lui Heidegger, oglindite nerevelator în existenţa individuală - Dasein -; finitudinea ca destin, în paradoxalul mesaj al unui zeu Hermes - nu mai conduce sufletele în infern, sau readuce, ci anunţă moartea absolută, această "transcendentă a finitudinii fiind cădere în timp" (Emil Cioran). De altfel, "apariţia zeului înseamnă triumful luminii, opus destinului ca expresie a întunericului" (Hegel). Nici mitul eternei reîntoarceri al lui Mircea Eliade nu seamănă cu acea "ewige Wiederkunf des gleichen" - "joc panteist" fără ieşire - a lui Nietzsche. "Mit, arhetip şi mister sunt termeni ai gândirii religioase", în timp ce devenirea e informă, istoria nepunând îneca în meandrele ei viul etern. "Ontologia arhaică şi filosofia platonică i-au permis lui Mircea Eliade să ocolească stâncile hilogenetice, livrescul şi modele estetice". E o trăire pură, condiţionată de imunitatea mistică. Misticul constituie nota dominantă a conştiinţei metafizice a lui Mircea Eliade şi dacă în meandrele istorice ale omului religios, miticul, magicul şi misticul se împletesc soteriologic, ca învăţat constată, descifrează simboluri, toată această construcţie istorică aruncând o puternică lumină asupra glorioasei mistici creştine. În predicaţie, cum este şi cum trebuie să fie, adică judecăţile de existenţă şi judecăţile de valoare, se contopesc dogmaţic în origini, înainte ca "fenomenul om" să trăiască iluzia libertăţii în jocul chinuitor al opţiunilor în "căderea în timp" (Emil Cioran). Când rămânem în natură, spiritul nu găseşte originile şi este obligat să renunţe la metafizica cunoaşterii, adică la întrebările privind cauzele prime şi scopurile ultime, neatingerea Absolutului relativizează cosmologia, biologia, antropologia şi psihologia, aprioricul transcendent al tiparelor - cum sunt ideile platonice - fiind înlocuit cu aprioricul transcendental al categoriilor - cum face Kant - acestea fiind "simple ficţiuni", cum le numeşte Vaihinger, aplicabile în aparentă, în timp ce realul, transcendent în esenţă, rămâne obiectul metafizicii. Pasiunea realului se manifestă în fragmentul următor: "Am avut prilejul sa apropiem filosofia lui Platon de ceea ce s-ar putea numi «ontologia arhaică». Trebuie să arătăm acum în ce sens teoria

Nu aparţine nici speculativilor gratuiţi. În illo tempore. Prin ale sale Prolegomene la o mitologie ştiinţifică. Miturile îl asigură ea tot ceea ce face. îl feresc de înec istoric şi-1 scot din captivitatea naturii. sau cu un dezastru. peisajele în care au luat naştere unele tradiţii mitice. nici "ştiinţificilor". comparaţia tuturor legendelor având elemente comune.a dus la topirea miturilor. asiatice şi europene. Nu este vorba de o uitare a existentelor anterioare .adică a sumei experienţelor personale. Mai precis: Mircea Eliade a înţeles actul necesar al participării la adevăr. fixând "perfecţiunea" în tipare primordiale. sau cercetător ştiinţific al lor. înseamnă. în forma apropierii ideilor lui Platon de miturile societăţilor arhaice. nu duc metoda şi intuiţia. nu un simplu filosof autonom al miturilor. ci o consecinţă a procesului de reîncarnare. adică a învăţa şi a înţelege ceea ce e adevărat. de acelaşi). Este de remarcat că. Prin platonismul acestui fragment. Memoria "primordială" şi memoria "istorică"). prin care spiritul omului. care au apărut în 1825. Un fragment ştiinţific şi departe de adevăr. adică spre real. ci dimpotrivă. cu reîncarnarea. propriu-zis. frumos şi bun. a "istoriei" . A ignora sau a uita conţinutul acestei «memorii colective» plăsmuită de tradiţie echivalează cu o regresie faţă de starea "naturală" (condiţia aculturală a copilului) sau cu un "păcat". el observă opera naivă a umanităţii în copilăria ei. ceremoniile cultului. metodă încă solidă în părţile sale principale şi care a făcut posibile în Germania lucrările remarcabile ale lui Gerhard Welcker şi Preller. întrucât ştiinţa actuală s-a depărtat de real. înfăţişa toate lucrurile sub o formă concretă şi vie. Mistica modelelor.parantezarea". a trăi în mod inteligent. nici pentru Platon. intuiţia lor pură fiind iluzorie aici. ancorându-se în formal şi util. după ü. sufletul "uită" ideile. În acest context trebuie înţelese ştiinţa şi arta lui. Acolo unde predecesorii săi n-au văzut decât dogmele misterioase ale unei caste sacerdotale sau invenţiile artificiale ale poeţilor. la apariţia lui în imaginaţia umană" (P. el a putut primul să înţeleagă şi să definească caracterul adevărat al legendelor divine ale antichităţii. sau are de gând să facă a mai fost făcut la începutul Timpului. este pusă în raport cu viata. pur spirituală. Întorcându-se la viata terestră. miturile au suferit. ca arhetip. Mythologie de la Grece. Mitul i-a apărut ca un act inconştient şi necesar. "Îi revine lui Otfried Müller cinstea de a fi pus primul cu claritate problema mitologiei greceşti şi de a fi indicat calea de urmat pentru a o rezolva. dată fiind natura lui transcendentă. prezentarea adevărului făcută de Mircea Eliade. Ca şi ştiinţa modernă. omul lovindu-se de "pragul opac al existentei" (Heidegger). Bergson a vrut să scape de acea "hantise platoniciene" . Apariţia gândirii filosofice autonome la greci spune Burnet . de raţionalism şi de fenomenologie. antique). sau revelaţie. Este acea supunere la obiect ca paradox al libertăţii şi mântuirii. intuiţia actului spiritual care a creat mitul. înainte de toate. în . Acesta găseşte în mituri modelele exemplare ale tuturor actelor sale. "Uitarea" acestei condiţii nu este în mod necesar un "păcat". în cursul timpului. cum i-a numit Iorga.de istorism. încă incapabil de abstracţie. "uitarea" nu face parte integrantă din faptul morţii. Nici fenomenologia de tip husserlian nu duce la esenţe. Pentru Platon. în măsura în care se inspiră din acest rezervor de acte deja împlinite şi de gânduri deja formulate. a structurilor realului. O existentă individuală devine şi se menţine. de naturalism. Miturile constituie deci suma cunoştinţelor folositoare. Instrumentele mitologului: "Limba. pentru că participarea la realul ideilor platonice transformă raţiunea În vehicul al adevărului prestabilit care e o formulă a spiritualismului explicativ. Prima datorie a criticii. rămâne ca una posibilă. Arhetipurile nu se caută şi nu se intuiesc. Spre adevăr. Şi. înzestrat în acelaşi timp cu rigoare ştiinţifică şi cu acel geniu al intuiţiei a cărei vedere pătrunde starea de spirit a popoarelor primitive. instituţiile religioase. Anamnesis-ul filosofic nu recuperează amintirea evenimentelor ca făcând parte din existentele precedente. aşa zicând. ca şi "reducţia fenomenologică . o existentă pe deplin omenească. identificarea originalităţii folclorice" (cât. a invariantelor transcendente şi ideile libertăţii şi nemuririi. este deci de a le curata de elementele lor accesorii şi de a se întoarce până la forma lor cea mai veche.ci de uitarea adevărurilor transpersonale şi eterne care sunt ideile. Este un "metafizician mistic al cunoaşterii".ideilor şi anamnesis-ul platonician se pot apropia de comportamentul omului din societăţile arhaice şi tradiţionale. Alterate prin capriciile tradiţiilor orale. Otfried Müller a pus bazele unei metode aplicabile la interpretarea miturilor. numeroase transformări. să-ti reaminteşti o existentă dezîncarnată. în scopul de a le sesiza în originea lor şi de a participa. ci a adevărurilor. Decharme. observaţia fenomenelor naturii şi a efectelor pe care le produc asupra fragedei imaginaţii copilăreşti. răspunzătoare şi semnificativă. Această poziţie filosofică se poate apropia de aceea a societăţilor tradiţionale: miturile reprezintă modele paradigmatice întemeiate de Fiinţe supranaturale şi nu o serie de experienţe personale ale cutărui sau cutărui individ" (Aspecte ale mitului. ci se primesc. înfrumuseţate mai ales şi desfigurate fără rost de poeţi. Adevărul (sau realul) poate fi primit prin tradiţie. legate de creaţie şi de cele două lumi. Mircea Eliade se depărtează de iraţionalismul bergsonian şi de devenire. Este un învăţat şi un artist stăpânit de pasiunea realului.

necesitate . pe care numai conştiinţa metafizică le poate stabili. n-au acces la lucruri în sine. utilul ţinând de "profan".semnul .timpul . tensiunea polară subiect-obiect.libertatea -eul . gratuitul.ideea . acest principiu absolut având rostul purificator al conştiinţei teoretice de construcţiile sofistice aparent triumfătoare.invariaţia . imaginarul joc al paradoxelor.binele .lucrul în sine .metoda . asigură menţinerea încrederii în ideal. autonomi. Omul autonom.completitudinea . incertitudinile predicaţiei aparţinând fluviului heraclitic al nuanţelor.frumosul .valoarea .viziunea platonică a ideii încetând jocul opţiunilor. Adevărul. paşii acestui spirit întâlnind utilul.întregul . lucru-semn.realul . viciate de tensiunea polară. neputând ieşi din câmpul contradicţiilor dialectice. ajungând să se considere creatori.individul . Filosoful şi omul de ştiinţă. ancorată în ideal. de iluziile progresului produse de "mobilitatea devenirii".diacronia .fericirea .revelaţia . iluzoriul. Mereu aici şi dincolo. Conştiinţa metafizică. Cunoaşterea la acest nivel reflectă depărtarea de adevăr. subiect-obiect. timp şi eternitate.ordinea .forma . În ordinea reală nu se confundă utilul cu necesarul. intuitiv sau prin religie. aşa-zisele legi naturale.contradicţia imperfecţiunea multiplicitatea . Această participare fiind transpersonală depăşeşte mistic-metafizic. iar succesele practice şi tehnice obţinute în explorările lumii fenomenale le produc iluzia descoperirii adevărului. E nodul gordian această dificultate legendară care simbolizează limitele aporetice ale spiritului. ca şi artiştii autonomi.adevărul . nu rămâne la relaţiile: esenţăexistenţă.dogma .imanenta axiomatică. vizibil şi invizibil. falsul. comodul.armonia . Prezenta permanentă a acestor termeni în spiritul omului împiedică revărsarea utilului şi plăcutului peste real.idealul .sacrul .esenţa .finitul .concretul . nu intuitiv şi nici discursiv. binele şi frumosul au sediul însă dincolo de această lume. se mişcă între concretul opac şi ideal. iar necesarul de "sacru" (Mircea Eliade) Atemporalitatea perfecţiunii Există perechi neliniştitoare care nu pot fi depăşite raţional. invarianta dogmatică fiind definitorie pentru omul etern. morale şi estetice fiind reflectări imperfecte ale transcendentei în conştiinţa omului trecător. Perechile: • perfecţiunea unitatea gnosis -aici . ilustrată de relaţia dintre semn şi lucru.

sistem -materia -moartea .aporetica .pistis (un singur adevăr. artistice şi practice. raţionalul. misticul.. nici un adevăr) dincolo (cele două lumi) scopul abstractul întâmplare fenomenul relaţia aparentul fenomenul lucrul înlănţuirea lumea comunitatea partea intuiţia căutarea nefericirea eroarea răul urâtul satanicul haosul norma infinitul conţinutul incompletitudinea ierarhia nonvaloarea transformarea transcendenta dogmatică eternitatea sincronia noncontradicţia . termenii: logos.absolutul . tehnice. transcendentul. "Ce este voinţă? Ce este sentiment? Totul este . bios.predicaţia . întregurile spirituale fiind ţesături multiforme. eros. imanentul.vizibilul . magicul. miticul.determinismul . dublul adevăr. ethos. eul şi lumea se întâlnesc sau întreţes în construcţiile teoretice.mântuirea -zeul intuiţia invizibilul relativul dogmatica indeterminismul devenire spiritul nemurirea damnaţiunea destinul Bineînţeles.

Soluţiile interpretative ale unui hermeneut autonom pot produce certitudini iluzorii. sunetele. aici prin revelaţie. moral-politic. creaţia. poate avea loc în triunghiul Dumnezeu. ca termen ultim al cunoaşterii şi în acelaşi stil relativitatea predicaţiei. chiar subordonată religiei. De altfel. Hermeneuţii căutători de sensuri în lumea imaginilor şi semnelor sau ai naturii lucrurilor. desprinzându-se din Templu. aşa cum constată Pascal că "definitul nu coincide cu definitorul. concret al vieţii: milă. Acest punct de vedere al omului stăpânit de destin e un non -sens exprimat simbolic prin eroul topit în timp.logicul cu onticul . acestea fiind revelate aici Şi contemplate dincolo. Limbajul abstract al omului modern nu este mai aproape de adevăr decât trăirea concretului viu a omului societăţilor arhaice. pentru a avea imaginea omului în cosmos.legităţile autonome purtând pecetea imperfecţiei tensiunii polare subiect-obiect.structură" (Dilthey. de cultul eroilor. dezgust. om şi natură. iar certitudinea gnoseologică îmbracă forma unei decizii. Schmidt). Nietzsche. peste toate formele joase ale existentei în care ştiinţa operează material. În mod obişnuit. Omul gândit religios este un dat primordial. homo ludens şi homo stultus. care-1 transcende. iar Moeller van der Bruck "realizare a armoniei din disonante". sunt obligaţi să constate că. trebuie completată cu Urmarea lui Hristos.iar intuiţia nu duce la esenţe. sunt trei mari iluzii ale omului istoric: progresul infinit. Spiritul uman participă la cele două forme transpersonale ca la obiecte ideale. Arta. nici intuitiv.din care se mai păstrează resturi şi după venirea Mântuitorului În toate rătăcirile Şi moartea (Sf. Ipotezele lui îşi păstrează valoarea euristică. homo faber. care se oglindesc în mituri pe care Mircea Eliade le apropie în mod potrivit de ideile platonice. Faptele. formal-comod sau eronat. face "un joc secund" (Ion Barbu). limbajul fiind stăpânit de tensiunea polară subiect-obiect. monstruosul. reprezentările.şi realul ambiantei . nu este" (Parmenide). realul fiind primit aici. ca limbaj autonom. lăcomie. Ap. Mereu distincţia între viu şi mort. dacă ar fi real. în limitele simţirii şi gândirii aici . Arta nu poate. "tot ce devine. ne oferă aceste tipuri umane: homo sapiens. a cărui jertfă nu poate purifica sufletul contemplatorului înecat senzorial-afectiv în spectacolul simbolic sau real. purul-adevărul. Gândind adevărul platonic. natura şi personalităţile covârşitoare) .depăşirea contrariilor. Pavel) . Dar farmecul lumii este sfâşiat de "sentimentul tragic al vieţii" (Unamuno). cunoaşterea relativ-utilă şi absurdul coincid. semnele neevocatoare. a considerat arta muzicală a lui Beethoven "barbară". Semnele semnifică prin izvorul lor transcendent. nu spectacolul estetic. semiotica alunecând peste natura lucrurilor. patologicul. teamă. să înlăture purificator "anormalul. în om Şi-n natură. în suflet şi în lumea legendelor -această mişcare fiind liberă de presiunea ambiantei (societatea. aporetic. odiosul". prin aşa-zisa transfigurare. mişcându-se dialectic-util. deciziile lui neducând la adevăr. invidie. Şi întrucât materia şi spiritul există prin originea lor comună. cum am mai spus. imaginile. Informaţiile produse la scară umană sunt departe de adevăr ca mister. Credinţa îi arată originea. a altuia având acelaşi spirit. Fericita formulă a unui spirit medieval. cât de H. în afară de inspiraţie. aşa cum am mai consemnat. sediul adevărului şi modul obţinerii lui. mutaţiile şi modificaţiile punctând iluzoriu istoria. roasă de experienţa deschisă. periferic. autodesăvârşirea şi autosalvarea. între realul credinţei prezent în templu. generalitatea nu coincide cu totalitatea . pustiul sceptic. indiferentă s. nici predicativ. între util şi adevăr. deci sub imperiul Sacrului. pânâ la eliminarea lor empirică. Orice gândire abstractă îmbracă un "limbaj convenţional" (Poincar6) care. prin contemplare paulinică a realului. liber "prin robia divină" de neajunsurile produse de semeni şi de natură. chiar dacă este "comod mintal" (acelaşi) şi util. În ultimă analiză. mesajele divine primindu-se şi fiind inexplicabile. cultul religios ar fi înlocuit de cultul artei sau. Katharsis-ul aristotelic. porniri rele. Sunt nefericiţii captivi ai timpului şi spaţiului. sunt combinaţiile nesfârşite ale omului căutător de invariante în mişcarea materiei şi a spiritului ei captiv orfism . Construcţia raţională a vieţii şi a lumii. fără puritatea izvorului mistic.c. comoditatea şi eficacitatea limitată a simbolurilor nu îi conferă caracterul viu al adevărului. ca orice sistem. Sacrul liturgic este principiul purificator. Succesele materiale şi spirituale satisfac orgolioşii rapaci şi opaci. raţiunea cenzurând cartezian faptele şi plăsmuirile închipuirii sau căutând legi estetice. ură. Arta pură şi simplă. iar dincolo. Omul scormonitor poate fi util chiar dacă este departe de adevăr. semnificantul nu coincide cu semnificatul. Omul singur construieşte logic-istoric. omul decizând să aibă definiţii". "Despre frumuseţea Iui Dumnezeu şi farmecul lumii". Acesta este jocul relativ-util al "decodificării". dispute sau "fetişuri lingvistice". Termenii: metoda şi intuiţia ne arată limitele cunoaşterii. limitele. rătăciţii istoriei. omul poate avea definiţii.l. omul terestru se mişcă sigur. după cât îmi amintesc. se mişcă între faptul documentar sau înregistrat senzorial şi închipuire. Omul poate . iar armonia lor s-a sfărâmat prin păcat . Purul şi purificatul aparţin religiei. simbolurile ei alunecând peste concret. Perfecţiunea are izvorul în Divinitate fiindcă.

nici trezirea platonică nu constituie o descifrare şi nu trebuie înţeleasă hermeneutic.fiind primit prin actul sacerdotal al comunicării o simplă relaţie între acest act şi credinţă. Supra vieţuirea şi camuflarea miturilor. ca şi ideile platonice. pour bien conduite la raison et cbercherla veritt dans Ies sciences (Descartes). istoria fiind o "pacoste" (Nietzsche). Teandria este un mister. care deosebesc omul de zeu" (Madhusudana . Treime supranaturalul revelat rămânând anistoric şi anamnetic .spiritul gânditor şi materia extensivă. op. între empiric şi magic. expresie a intuiţiei pure a obiectelor ideale la Bolzano. o revoltă împotriva timpului istoric. anamnesis. mai târziu. Nietzsche credea că poate popula lumea cu mituri noi.Sarasvaţi.regresus în infinitum . Adevărul nu se caută ci se primeşte. "limitată de evidentă". care-1 depăşeşte". iar sistemul alunecând cu semnele lui peste natura lucrurilor. lupta omului etern de a ieşi din timp" ne arată stilul religios al gânditorului Mircea Eliade şi pseudomiturile omului modern. ci se trăiesc nemijlocit. Repet: nici o cale spre adevăr pentru omul din cuşca simţurilor. Aspecte ale mitului. De altfel. ci revelaţii. Omul singur? Joc raţional. Citatul următor ne arată spiritul mitologic al omului etern în luptă tot timpul şi limitele gnoseologice ale artei autonome: "Romanul nu are acces la timpul primordial al miturilor dar. sau cunoscut. fie el estetic sau imaginar. numea abstracţia "scăzământ". Meditaţie filosofică asupra sacrului. va fi extirpată vreodată. şi de a se cufunda într-un timp străin. fără a considera experienţa istorică sau personală ca izvor al adevărului. eronat şi mai ales limitat. intuitiv sau imaginar. împletită cu trezirea ieşirii din timp. un timp care dispune deci de toate libertăţile lumii imaginare. fiind legat de metempsihoză. eroarea şi dialogul având rol trezitor. Fără stil hermeneutic privind alt "lumea fericită a începuturilor" (M. fiind anulat de perspectiva morţii şi a infinitului.care nu operează faţă de natura transcendentă a "principiului raţiunii suficiente" (Leibniz). lumea lui fictivă fiind opusă lumii reale. perfecţiunea şi prezenţa activă a Divinităţii i-au situat gândirea în sfera certitudinilor. Prasthâna-bheda. Textul următor ne arată cum înţelege Mircea Eliade perfecţiunea: "S- . ca şi Sf. În ritual nu se comemorează. care punctează timpul şi spaţiul. Misterele creştine cuprinse în ritual nu se "reamintesc". În ceea ce priveşte perfecţiunea. Evidenţa carteziană depăşeşte jocul modal al posibilului şi imposibilului. ca actualitate pură. cu care Nietzsche a vrut să-1 înlocuiască pe Dumnezeu. Urmele unui asemenea comportament mitologic se află În dorinţa de a regăsi intensitatea cu care cineva a trăit. într-o manieră mai puternică decât în celelalte arte. cât). Logica pură? "Simbolică convenţională. după cât mi-amintesc. Miturile nu sunt creaţii ale omului-supraom. Este formula necesară a unei matematici calitative. gratuită sau utilă. le imită comportamental şi le camuflează profan". iar certitudinea existentei lui îşi are temeiul în "ideea perfecţiunii Divinităţii. "Perspectiva celor două lumi. Mircea Eliade leagă platonic cunoaşterea adevărului "de reamintirea unei existente dezîncarnate. Această meditaţie metafizică se situează deasupra logicului desfăşurat sub semnul critic al îndoielii metodice. ideea nemuririi . de timpul care striveşte şi omoară" (Mircea Eliade. Cum trebuia să ne aşteptăm. aşa "arătând numărul sistemelor. se poate spune că omul modern mai păstrează încă cel puţin anumite reziduuri ale unui comportament mitologic. în măsura în care povesteşte o naraţiune verosimilă. de a recupera trecutul îndepărtat. sunt de acord cu înţelegerea mistică a metafizicianului Mircea Eliade a începuturilor. "obscur şi gol de adevăr". În limitele "logicii faptelor" funcţionează "pseudocauzalitatea naturală". iar "experienţa fiind oarbă" (Kant). ci se oficiază. binelui şi frumosului. comodă". sau geniu. op. Mitologia memoriei şi a uitării). util. de Paul Deussen). oglindite în mituri Şi idei platonice. care. aceeaşi speranţă de a se elibera de greutatea timpului mort.primordialitatea comportamentului mitologic. oglindită în actul participaţiei la lumea ideilor (Fedru). personal şi istoric. Omul modem este damnat să gândească abstract. Mulţiplicitatea metodelor. Regulile metodologice ale interpretării? Acestea privesc limbajul În actul comunicării. un lucru pentru prima oară. cât. Atâta vreme cât persistă aceasta dorinţă. acest termen platonic. apropiată ontologic de doctrina pitagoreică a numerelor. Meinong şi Husserl. gratuit. cât şi "lumea modernă a înnoitorilor absurzi sau ermetici". raţionalismul critic fiind corectat "scolastic". dorinţa de a pătrunde în alte ritmuri temporale decât acela în care omul este obligat să trăiască şi să lucreze. căutarea este aparenta dialectică care acoperă atemporalitatea perfecţiunii Sacrul este un mister. pur spirituale" (Aspecte ale mitului. Ne putem întreba dacă această dorinţă de a transcende propriul său timp. Discours de la methode. (Mircea Eliade. cât). inteligent înlăturată de sceptici . "desacralizând istoriile mitologice. este vorba mereu de aceeaşi luptă împotriva timpului. constatare a neliniştii "afective" a spiritului căutător.să trăiască şi să se bucure prin artificii. Eliade. este inutilizabil dogmaţic. Dualismul . Se ghiceşte în literatură. Mircea Eliade o leagă de "nostalgia originilor". Este un mod platonic de a ieşi din timp. Miturile şi mass-media).izvorul transcendent al vieţii . nu conţinutul veridic al acesteia. De aceea. romancierul utilizează un timp aparent istoric şi cu toate acestea condensat sau dilatat. ci ca favoare divină. Eufrosin Poteca. "o rătăcire" (Heidegger). epoca fericită a începuturilor.

"Corespondance". Este acea "armonie prestabilită a lui Leibniz". formele închipuirii sunt ale omului mişcat în spaţiul închis. între ele. dincolo de aceasta fiind lumea misterelor. prin raţiune ştiinţifică. Corespondentele între fiinţe şi între fiinţe şi lucruri sunt expresii ale unei gândiri magice sau mistice. sau util. Ca noaptea sau lumina. independent de formele concrete ale existentei. "în starea absurdă de stâpân supus legilor ei. Magia este întemeiată pe doi factori: om şi natură. eliberarea omului poate avea loc prin cunoaşterea ei exhaustivă. Distingând magicul de mistic.cât. de monada primordială. sunet se-ngână şi -şi răspund" (Baudelaire. sau ordinea vine din afara lor. inexplicabil. Ce se poate spune despre perfecţiune? Este transcendentă -supratemporală şi supraspaţială . Idealul sunt termeni denaturaţi care exprimă acelaşi lucru. s-ar putea vorbi de "corespondenţe între lucruri". într-o simbolică controlată. al corespondentelor este următorul: "Ca nişte lungi ecouri unite-n depărtare într-un acord în care mari taine se ascund. Un alt mod de a gândi unitatea şi ordinea lumii este concepţia materialistă. prin închipuire artistică. Philipide) Aceste corespondente sunt întocmite din termenii: "Natura templu şi omul trecând printr-o pădure de simboluri". cu toate imperfecţiunile ei. metafizica lui Bacon". prin care se consideră ca posibilă acţionarea asupra realităţii înconjurătoare cu ajutorul foiţelor supranaturale. culoare. mişcarea spirituală între superstiţii şi magia naturală. Realul. fără ferestre. Desigur.deci în afară de devenire. Magicul şi misticul sunt termeni esenţial deosebiţi. Absolutul. nu sunt singurele confuzii. care a preluat atributele celei vechi" (Simmel). Ca-n panteism. op. "materia fiind noua Divinitate. În acest caz. ca ideal constituind o nelinişte metafizică. vag poetic. confuzia suprasensibilului cu supranaturalul. Şi dacă ştiinţa modernă a ieşit din sfera cauzală a explicaţiei. Este relaţia dintre imanent şi transcendent. adică spiritualist-mistic . prin cunoaşterea lor". "din gură în gură". Magicul mitic: "Perseu.. Este tot ce pare imposibil şi este totuşi real. se poate vorbi de corespondente magice între lucruri. de Dumnezeu". cu ieşire iluzorie" (Sartre). straniul. Magicul mistic: "Complex de practici şi ceremonii întemeiate pe credinţe în existenţa unei lumi supranaturale. confundarea cu miticul şi misticul şi dezlănţuirea necontrolată a imaginaţiei. Perfecţiunea. purtând semnele limitelor sale fără fereastră spre absolut. acesta nefiind un mistic. întrucât materia ca atare nu exista. în prezenta unor fenomene nedescifrate încă cu metode obişnuite. dintre lume şi Divinitatea creatoare. face posibile corespondentele dintre lucruri şi relaţiile concrete. prin degradare raţională sau afectivă a dogmelor morale care sunt înlocuite de norme aleatorii în spiritul concesiv al dreptului profan. Transcendenta. Această concepţie. fenomenele naturii necunoscute încă. prin "convertirea legilor naturii în norme ale voinţei umane "(JodI). istoric. nemijlocite. în care "libertatea este starea de necesitate ridicată în planul conştiinţei". sunt două moduri de prezentare a raporturilor dintre lucruri: monadologic şi material-autonom.ar putea descoperi comportamente mitice în obsesia succesului.în dezlănţuirea afectivă a ceea ce sa numit cultul automobilului sacru " ( Mircea Eliade. Aici? "Loc închis. păstrând . Leibniz distinge monadele "ca substanţe simple. Aici intră "superstiţiile.). Magia constituie şi azi o parte importantă a ritualurilor oricărei religii" (Dicţionar de filosofic.şi materialist. Pentru că unitatea materială nu poate fi dovedită. astrologia. fiind în afară de experienţa deschisă ca adevăr absolut. Formă imanentistă a libertăţii iluzorii. Imaginarul poate fi comod. Fantasticul. Magicul şi misticul Care sunt piedicile întâlnite în definirea magicului? Limbajul. în exodul către suburbia în care se poate descifra nostalgia perfecţiunii primordiale . stăpânite de mistică. neputând fi căutată. atât de caracteristică pentru societatea modernă şi care traduce dorinţa obscură de a transcende limitele condiţiei umane. Este omul natural şi istoric . degradarea imaginară a ideilor. traducere da Al. Sacrul. captiv. când nu devine neom. de Goblot). deosebite de atomi. Bachus şi alte personaje fantastice" (Voltaire).ale cărui căutări se mişcă între stihic şi raţionalitatea relativ-utilă . Dacă există o ordine naturală. fără hotare. cum spune Reid despre percepţie. Divinul. raporturile dintre ele fiind determinate prin actul creaţiei. magicul ducând la autonomia aparentă. ocultismul. Există corespondente între lucruri. în acest mod depăşindu-se simţul comun. Stările extatice sunt privilegii ale misticilor. ieşire iluzorie din natură. Parfum. nu se depărtează de transcendentă decât prin imperfecţiunile limbajului de aici. Un mod asemănător. adânci. 1978). stabilita de Creator? Unitatea materială a lumii ar fi posibilă dacă materia "ar exista ca atare". poate fi considerată magie naturală în sensul lui Bacon. omul rămânând înăuntrul ei. nedimensionate. "fapt natural. paraştiinta provizorie aparent inductivă. bineînţeles. Termenii ştiinţei şi artei.. pentru omul de aici. fabulosul. Esenţa. Miturile se degradează şi ele: folcloric. Adevărul. misticul la subordonarea ei. imposibil şi totuşi real" (cât. unde comunicarea este necesară.însoţit de regretul produs de erorile trezitoare. prin anonimi.

Luminismul? E falsa lumină demonică a umanismului.termeni dialectici fundamentali . Corespondentele sunt posibile magic.). rătăcind sub imperiul dorinţelor şi iluziilor. op. Ea . adică de realul propriu-zis. cum ne arată prezentarea acestui concept a lui Mircea Eliade. Cosmologie Şi alchimie babiloniană. catolică" (Mircea Eliade. ci vocaţional. lume considerată ca singura posibilă.sau se consideră creator. disperaţilor şi proştilor fanatici. rătăcire istorică. cum am mai . visează cu ochii deschişi .argint. opoziţia între vizibil şi invizibil nu poate avea caracter radical.ca anticameră a invizibilului. adică o citire magică a raporturilor dintre lucruri.prin tehnici şi rituale de creştere . omul autonom mişcându-se iraţional. formă de putrezire a omului având finalitate în el însuşi."Helas. trăieşte neliniştea din sfera axiomelor.termenii om şi lume. fiind gol de mister. cit. destin. adică aici. Metafizicianul mistic (ca şi artistul) n-a rămas captivul iluziilor ştiinţifice. Mircea Eliade defineşte conceptul magic: "Această încredere în puterile omului de a desăvârşi natura . ci utilul. nu mistic. Tot ce este cunoscut. soartă etc. Relaţiile acestea magice intre planeta.nu-şi au rostul ca-n imanentă. ipotezelor. Anu . Pavel) . omul urmărea propria sa desăvârşire. ap. în natura oarbă. neatingând adevărul. dezordine psihică. Credinţa este mântuitoare şi nivelatoare. Mircea Eliade se mişcă între sacru şi profan.Rousseau) . sau "situaţi între infinit şi neant" (Pascal). sau în superstiţii ."Leş reveries d'un promeneur solitaire (J J. la chair este triste" (Mallanne) . devenire. "Dar omologia dintre cer şi pământ nu se reduce aici.bronz. gândind creştin. timp al naşterii. completitudinea ţinând de ideal. iar misticul este lucid. transpersonal în esenţă. este contingenţă. În perspectiva celor două lumi. toţi bolesc. a adevărurilor care se ascund sub acest nume aşa cum este raţionalul care. primirea ca şi trezirea neavând caracter iniţiatic.îşi are rădăcinile în cele dinţii sinteze mentale ale istoriei mesopotamiene. aşa cum au văzut şi florentinii. jusţi faţă de Savonarola care era rătăcitor prin monodimensionarea lui mistică. Omul singur este un animal straniu.considerată în mod eronat ca fiind pură . Corespondentele şi armoniile -structura însăşi a unei viziuni magice a lumii . ca şi bolile incurabile. tot ce e concret . care creează. a arhetipului. Monodimensionarea imanentistă este "capcana" orgolioşilor. misterele se primesc. Nici tristeţea fără ieşire nu-şi are rostul."rest al damnaţiunii primordiale" (Sf. ca ideea platonică vehiculată aparent dialectic prin dialog. în ipoteza că aceste forme legice există. Corespondenţe). tristeţea este tot atât de nepotrivită ca şi optimismul în cea de aici. timpul împletind excesele lui cu excesul sancţiunii şi amurgul Evului Mediu cu începutul lumii moderne. Dar magicul nu se confundă cu misticul. Magicul? Imanentism construit pe doi factori: om şi natură. tehnicile iniţiatice ţin de magicul lumii de aici. "această rădăcină antică a umanismului". zeu şi metal. comodul şi plăcutul. uscare afectivă asemănătoare celei produse de sofistică. corespondente între culoare. triumful înşelător al omului înlocuitor al lui Dumnezeu. Ninidni .şi de ale minţii autonome. Intuiţia. Nu există. numai adevărurile ei există. În esenţă. ignorând poziţia sa de creatură sau de parte din întregul cosmic. Ştiinţificul util poate fi intuitiv. Vizibilul e cognoscibil în etape .piatră. operaţia alchimică nu poate fi integrată în spiritul liturgic. Lucidul trăieşte sub imperiul dogmelor. fiindcă.se răsfrâng pretutindeni. metodele. Magicul împletit cu miticul: "Un text neo-babilonian indică astfel raporturile dintre zei şi metale: Enlil aur. stăpânite de limitele care sunt prezente şi-n "invariante" sau în "modelele formale". Aceste raporturi directe sunt reale? O "lege magică a corespondentei" prin "natura ei imanentă. neant. raţional sau imaginar. Jocul între simbolica formală .se regăsesc până şi în credinţele populare medievale" (Mircea Eliade. da şi nu . În sfârşit. căutând să înlăture teama de neant în mod magic. în timp ce spiritul liturgic are prin excelentă o structură totalitară.şi fluviul imaginilor se termină în nimic. experimentelor şi rătăcirilor. hierofania însemnând revelaţia realului. În ordinea creştină. ca orice lege .naturală" (Boutroux). . totul fiind absorbit de realul atotcuprinzător şi nici iniţierea nu-şi are rostul. Prin desăvârşirea naturii. cât). la rândul lor. raţional sau imaginar. aparent dialectic. acestea ţinând de legile cărnii . este în alchimie prea multă cosmologie şi o mistică destul de personală. scepticilor.surogat religios ridicol . op. nu este neliniştit de imperfecţiunile limbajului în comunicarea misterelor. "Evident.trăite şi de luminişti (cum spune Veuillot) ca fiind ieşirea iluzorie din întunericul în care i-a scufundat raţiunea automată. dată fiind natura problematică a unităţii materiale a lumii. Scriitorul În "gândirea mistică". prin Creaţie întâmpinându-ne realul atotcuprinzător.participă la această lege magică a corespondenţei" (Mircea Eliade. cât). Sensul oricărei magii este acesta: să obţii perfecţiunea şi autonomia folosindu-te de exemplul şi forţele cosmosului (op. binele şi frumosul.

ca un adevărat zeu al soarelui. pentru acest "animal raţional. lupta şi resemnarea. singurul mod de trezire. având ca model material muntele sacru. a profanului . de acces la adevăr. Citirea mitic-magică a vieţii şi lumii este legitimă pentru omul autonom. Numeroase scene pictografice chaldeene reprezintă pe zeu înălţându-se între doi munţi. aşa cum ne arată punctele de vedere. Concretul tot. constituie expresia conştiinţei lui metafizice oglinditoare a celor două lumi. pare a fi. pământul. Iar muntele cosmic . de Jean Pierre Tafforeau). sfinţenia şi rătăciririle eroice. pofta de putere şi de bunuri şi plăcerea. dar face semn ". dansează jocul lui Satan. vorbind heideggerian. punctează acest vast spaţiu empiric: "Omologia Cer Lume este implicată în orice construcţie babiloniană. este întinderea viului peste tot. adică Transcendenta. La nivel mistic nu poate. mişcarea spirituală între cer şi pământ. firmamentul. etapele simbolizau diviziunile universului. Sacrul lui Mircea Eliade este o fereastră deschisă spre Absolut. În această lume. o singură citire a lumii sensibile. iar limbajul paralel cu natura lucrurilor. care scot omul din golul infinitului. Transcendentul este imanentul devenind. în care contrastele sunt valori estetice senzoriale. nu ascunde. într-adevăr. există relaţii magice de corespondenţă Şi influentă (Mircea Eliade. Fr. bolnav şi muritor" (Sf. ci numai curgerea lor aparentă (Ein Zeichen sind wir. văzut magic. revelaţia şi căutarea. cum constată şi Mircea Eliade. Augustin) sau "depravat" (Rousseau). Este inspiraţia de care a vorbit Newton. al cărui spirit căutător se mişcă dialectic între util şi ipotetic. Intre o anumită zonă cerească. nu sunt decât formule sinonime ale aceluiaşi simbolism al Centrului. "ziua pământeană faustică" . de Tafforeau). mai ales În spiritul fictionalist modern. (Heraclit. că "naturii îi place să se ascundă" şi "fără să se creadă un înţelept. 93. ieşirea din "orizontul misterului" (Blaga) fiind posibilă prin revelaţie. ziqqurat-ul era zidit ca o lume.spus. nevăzând izvoarele. La nivel magic poate avea loc iniţierea.în care se întâlnesc: viciile şi virtuţile. Muntele sacru este adevăratul tron. joc dialectic steril. Comunicarea magicului şi misticului de către Mircea Eliade. planeta care domină. închisă magic pentru omul modern. Sacrul. sau pe pământ. pe care le vom întâlni necontenit în cosmologia şi arhitectura mesopotamiană" (Mircea Eliade. zeul care o reprezintă. Corespondentele şi armoniile structura însăşi a unei viziuni magice a lumii . stând sub imperiul mistic al Transcendentei. Tot ce e cunoscut. Simbolismul atât de bogat al templelor (Ziqqurat) nu poate fi înţeles decât pornind de la teorie cosmică. Oamenii au comun "ignoranţa şi uitarea".vom vedea îndată . Este realul în spaţiul sacru al templului şi-n timpul sacru al sărbătorilor. a limbajului util. se situează conştiinţa teoretică şi artistică a lui Mircea Eliade. împlinirile şi eşecurile. ziqqurat-ul este de fapt lumea. comoditatea mintală şi eficacitatea manifestă. tot ce e concret participă la această lege magică a corespondentei. metodele şi sistemele omului autonom.cit). deznădejdea. mod ostentativ de trăire a misterului. A merge străbătând lucrurile în transparenta lor magică este mai plăcut decât să umbli prin semnele lor. Când Cerul îl refuză. cea de aici. plăcut sau eronat. 1937). Cercetările lui Dombart au dovedit definitiv că ziqqurat erau Ktinstliche Berge. căci acolo domneşte zeul. stăpânul şi creatorul universului. Tron. Cosmosul e împărţit în regiuni stăpânite de zei. dirijate de planete. seninele întâlnite fiind restituite ca semne: Regele al cănii oracol este la Delfi nu vorbeşte. căutarea unei patrii. munte cosmic. ca şi Heraclit. logicul şi stihinicul. sau Rimbaud. cât de acelaşi). Acesta este câmpul vast al lumii sensibile văzut mitic-magic: "Dar omologia între cer şi pământ nu se reduce aici. în care contrariile sunt aparente. ca-n "Glossa" lui Eminescu. op. bineînţeles neieşind de aici. Heidegger a crezut.nu este decât o perfectă imago mundi. Lumea fermecătoare a amăgirilor produsă de artă. Deusieme esquise pour Mn6mosygne. armonii imaginare. depăşirea neliniştii metafizice a paralelismului simbol-obiect. luciditatea profetică şi absurditatea "raţională" a omului autonom. Cosmologie şi alchimie babiloniană. Fantasticul creează iluzia eliberării din strânsoarea limitelor. pentru mişcarea comodă înăuntrul lumii sensibile. când tristă". misterele fie putând fi interpretate. ale cărei sensuri s-au pierdut în uitarea europeană întreţinută de simbolica metafizicii postsocratice" (cât. O pădure magică o străbaţi concret. întrucât el simbolizează muntele cosmic. inexplicativ. lumea subterană. dacă poziţia omului în cosmos nu este stăpânită de prejudecăţile teoretice: claritatea carteziană. de acelaşi). participarea la realul transpersonal eliberându-1 din captivitatea "naturii destin". necesitatea şi întâmpinarea. Nici Holderlin n-a primit vreun mesaj din partea Cerului mistic şi n-a putut citi tainele naturii. ca Baudelaire. într-un pur imaginar ca şi sensul acelei lumi" (cât. monstruosul 1-au mutat în lumea mitică grecească. templu.se răsfrâng pretutindeni. ci să arate de departe. acest joc al căutării şi inspiraţiei. a cărui lume este "când veselă. Deutungslos . să nu comunice. dorinţele. un autor să nu exprime. "întrebările oedipiene. ci comunicate şi primite. Aporetica lui Heidegger "semnele indescifrabile ale existentei 1-au mutat poetic tot în acea lume. Corespondente. când a formulat legea gravitaţiei universale. fără să te înfunzi sau să simţi nevoia simbolică să mergi prin cuvântul pădure. străin de explicaţie. un rafinament absurd. pustiul şi plenitudinea. Heidegger cât.

gen în care s-a manifestat. În acest context. acest gânditor artist proiectează peste timp viziunea mistică a unui "prezent pur" în sensul eternităţii goetheene. Psihologic întemeiat. admirând acest integralism al geniului italic.aşa explicându-se "armonia prestabilită" a lui Leibniz. ca lucruri . posibilul şi imposibilul". contradicţia.deşi aparţin lumii de aici .cum spune cronicarul . fiindcă lumea este aşa cum o vede el. Perspectiva mistic-medievală a lumii de dincolo întreţine speranţa obţinerii libertăţii reale şi nemuririi. Borges. căruia i s-a livrat. Şi care se deosebeşte. În jurnal. Unitatea şi multiplicitatea constituie un paralelism insolubil. Conştiinţa teoretică Kant spune: "raţiunea fără experienţă este goală. iar paralelismul fantasticului faţă de concretul cotidian . În actualitatea lui modernă.a acestei anticamere oglinditoare imperfectă a celei de dincolo.L. într-o lume dată. El consideră însă "dreptul de a spune banalităţi" un privilegiu al "clasicilor de rangul întâi. miticul.ca depăşire estetică a pitorescului. prin căutare. 1981). sau a lui J. în plan logic. în care se includ: concretul. neputând unifica transcedental . Un gânditor mistic se mişcă între cele două lumi. Aşa întâlnim misticul. în care stăpâneşte cea de dincolo. la acest nivel arta întâlnindu-se cu ştiinţa. Ar fi inutil să încerc a o rezuma aici. Această constatare este evidentă pentru gânditorul mistic tot aşa cum absurdă i se pare înfumurarea creaturii revoltate. concretul. unitatea lumii. paralelismul semn-obiect. fiind un ghem de întrebări . gândire care-1 primeşte necăutându-1. prin revelaţie. Mintea şi simţurile omului îi folosesc. Orice formulă de gândire autonomă nu poate înlătura această tensiune. au. în spiritul florentin.împletită din bucurii şi tristeţi. fantasticul. cu ipotezele şi rezultatele sale utile sau aleatorii. fictivul ţin de subiectul căutător. de cea a romanticilor germani. Imposibilul este sinonim cu supranaturalul şi accesul la el se cheamă revelaţie.adică imanentist-aprioric . acesta fiind jocul sistemelor de referinţă ale acestui subiect autonom. aproape exclusivă asupra prozei fantastice. în omul autonom. ca şi în câteva texte. În toată opera lui. incertitudinea. prin supunerea la obiectul transpersonal. intelectul. sau rătăci în sfera posibilului. aceasta permiţându-i "să spună banalităţi". mântuirea însemnând. şi înţeleptul. eschatologic vorbind. faţă de sine şi de semeni. izvorul celei de aici. implicând o forţă deosebită a închipuirii. În speranţa trăirii bucuriei contemplării acesteia din urmă . subordonate Absolutului. binele şi frumosul. care-i determină poziţia lui în cosmos. a lui Meinong. magicul Şi raţionalul."imaginarul. căutătoare de noutate şi originalitate. iar experienţa fără raţiune este oarbă". contemplarea senină a frământărilor lumii de aici bineînţeles în absenta barbariei . care le împletesc cu paradoxe". universuri paralele lumii de toate zilele şi care se disting în primul rând printr-o altă experienţă a timpului şi a spaţiului (Mircea Eliade. pe care Renaşterea umanistă nu-1 sterilizase prin anulare antropocentrică şi naturalistă a misticei medievale. amândouă sunt goale de adevăr.şi reprezentând principiul conservator al existenţei. înţeleg misticul ca limită a magicului. Aceşti termeni sunt prezenţi şi-n conştiinţa teoretică a lui Mircea Eliade. care nu poate fi dorit. lumea Sacrului. originali fiind idioţii. fictivul sau ipoteticul şi deci nu duce la adevăr ca unitate ideală. interesează concepţia lui asupra fenomenului literar şi-n special asupra epicului. am comentat ceea ce Aş îndrăzni să numesc concepţia mea despre literatura fantastică. Heidegger le constată la Aristotel şi le găseşte fireşti. cu misticul. "trăirea autonomă" neavând caracter completitudinar.şi lumea de dincolo. nu de obiectul căutat. Cuvânt înainte. şi magic. legea şi norma. Mă gândesc la aşa-zisa "teorie a obiectului". a lui Edgar Alan Poe. în curte la Dionis. care poate ghici. intuiţia şi închipuirea omului autonom nu poate depăşi fantasticul. Aşa apar în spiritul lui termenii fundamentali: dogma.cum am mai spus în alt context . omul cumsecade trăind sub timp . Operele aparţinând imaginaţiei se desfăşoară sub stăpânirea gândirii mistice: "Ar fi multe de spus în legătură cu această concentrare. posibilul şi imposibilul. banală. Mistica înlătură tensiunea polară subiect -obiect. ieşirea din captivitatea naturii. Imaginarul. mai ales prin conştiinţa teoretică. unităţile din ea. dar nu-i revelează adevărul. ca expresie a harului. adică depăşirea jocului axiologic chinuitor al opţiunilor şi al vieţii şi morţii. Destul să amintesc că e solidară cu concepţia mea despre gândirea mistică şi universurile imaginare pe care le fundează. ci primit. cum spune Burckardt. Este vastul real al celor două lumi. bunăoară. Mircea Eliade este atitudinal întreg. Lumea sensibilă poate fi cunoscută mistic. omul singur căutător al adevărului nedepăşind aporeticul. Ce legătură au aceste consideraţii teoretice cu fenomenul literar? În cazul lui Mircea Eliade. în forma participaţiei. Creaţia situează omul în realul atotcuprinzător. după cât miamintesc. ca orice simbolică autonomă. fiindcă el cere literatorului conştiinţă teoretică. confundă magicul. De altfel. adică fantasticul priveşte obiectul nedescifrat încă de subiectul cercetător. căutarea este chinul istoric al omului păcătos. Comunicarea între cele două lumi şi-ntre straturile celei de aici fiind dată din primordii. în centrul cărora stă el. Este forma mistică a cunoaşterii. Când Faust "iubeşte pe acela care doreşte imposibilul". Adevărul e accesibil gândirii mistice.

clarobscurul. de Tudor Vianu. oamenii convieţuiesc. sfinţilor şi profeţilor. dezgustul. Tezeu ieşind din labirint cu ajutorul Ariadnei. sau căutării. lumea de aici este gândită. experienţa trezeşte. al vieţii şi morţii. de simboluri neevocatoare şi de imagini. nu este captivul simţurilor. nemurirea. "Starea de mirare este proprie filosofului. constituind anticamera profană a lumii de dincolo. noncreaţia. experienţa este trezirea omului de către lucrurile care tac ca. în ghicitură" (Sf. Ieşirea din stihii este Sacrul. ap. nu revelează. A fost mai inspirat spiritul mitologic. adevărul. neantul. necesitatea. determinarea. patologicul indistinct de normal la omul comun. omul istoric puţind trăi şi fără adevăr. satanicul. clarul aparent. al purului şi impurului.aşa cum apare în general deşi Eliade îl pune sub semnul gândirii mistice. creaţia. ştiinţa şi arta omului aici fiind roade ale revelaţiei. Desigur. constatare care fundează poziţia spirituală a lui Mircea Eliade. Par într-adevăr stranii pornirile unor oameni de a îndesi întunericul de aici. Şi totuşi. Pare straniu obscurul şi informul ca expresii intenţionate . •când ca forme distincte. cum a gândit Socrate. ne viata. ordinea. absurdul.aceste pseudoenigme nesemnificative. În spirit platonic. ierarhia. distingând între comunicarea clară şi obscură. eroarea. Acest spirit nu este lipsit de ambiguităţi . Văzută istoric. involuţia. monstruosul. uneori folositoare. care poartă omul în timpul şi spaţiul din care acesta vrea să iasă. adevărata conştiinţă teoretică este oglinditoare. straniul fantastic. experienţa lui Newton cu mărul. vidul. binele. al clarului şi obscurului. Fantomele sunt iluzii ale omului captiv în plasa simţurilor. imitaţia. spiritul activ cucerind iluzoriu. raţiunii şi închipuirii. filosofia nu începe altfel" (Platon. care are conştiinţa metafizică a limitelor omului aici. magicul. când amestecate. pofte de succes. cât. este trecător. când pe formula dominantei unei poziţii dintre cele patru. În spiritul autonom. bine şi frumos. în lumea de aici. infinitul. straniul. când a constatat incapacitatea autocunoaşterii. ştiinţele şi artele omului autonom mişcându-se între fictiv şi clar-obscur. continuul. claritatea de aici aparţine lucizilor. sau formal-matematice. Numai gânditorul mistic. labirinticul. plăcerea. întâlnim miticul. sfârşitul. înlănţuirea. este o succesiune nesfârşită de uimiri. cum a spus el. sau probabile". Ce este experienţa? Este contactul omului cu lumea. existenţa. Ele nu sunt plăsmuiri ale imaginaţiei. la fel ca dialogul. întâmplarea. nivelarea (egalitarismul). banalul. impasul. revolta. sensul. încerc să ilustrez starea limbajului în spiritul omului modern situat în "orizontul misterului" (Blaga). nedepăşind limitele imaginaţiei şi ale efectelor luminii fizice. cu atât se depărtează de adevăr. viata. certitudinea. monstruosul. idealul intangibil. salvarea fiind exclusiv religioasă. labirinticul (inextricabilul). nu există ieşire magică. concretul opac. stilul clasic. cu semenii şi cu sine şi rezultatele acestuia. acesta puţind rătăci. fiindcă adevăr = zeu. al celui mai apropiat de noi şi al celui de azi.legea gravitaţiei universale . Cu cât devine "mai om". demonstraţia şi jocul axiologic al . cu certitudini formal-logice. "lumea întâmplărilor mistice posibile. care este lumea mântuirii. diacronicul. Dicţionar de maxime). de la mirarea primordială până azi. "Acest spirit filosofic. de originalitate şi de noutate. libertatea. se pot înţelege gândirea mistică. amoralitatea şi imoralitatea.fiind inspirată. cum am mai arătat. Filosofia. fabulosul. Fantasticul lui Mircea Eliade este formula estetică a spiritului magic. obscurul. omul stilului baroc. actualul.purul lor iluzoriu fiind spaţiul vid în care sunt posibile: aventura sterilă. ştiinţa şi arta omului autonom nu duc la adevăr. valoarea. Este vorba de adevăr. Prin tabloul care urmează. impurul biopsihic ca somn existenţial al spiritului captiv al materiei. transparenta fiind iluzorie. Pavel). speranţă şi disperare. indeterminarea. raţiunea lui fiind vehicul al adevărului revelat. În acest context. care este firul tuturor labirinturilor" (Voltaire). Magicul şi raţionalul au izvorul în gândirea şi imaginaţia omului autonom. la scară umană o viziune dantescă. un fluviu heraclitic nesfârşit de semne purtătoare de mesaj divin. în Carmide. firul ei reprezentând un ajutor transpersonal într-o situaţie inextricabilă. îndoiala. ci mistică. stăpânit de pasiunea Absolutului. fabulosul. nefericirea. al adevărului şi erorii. Aşa se întâlnesc: purul ca aspiraţie. oglindită sau închipuită în formele: clarul. ca ideile lui Platon". evoluţia. Aşadar. fericirea. cum ne arată limbajul subsecvent acestor uimiri. finitul. răul. haosul. banalul şi paradoxul. fiind revelaţii. soluţia întrebării . Dacă "acum vedem ca prin oglindă. ca lucruri în sine. eternul. încremenirea etc. Desfigurarea limbajului Lumea se mişcă între sacru şi profan. Aşadar. începutul. legate deci de Sacru. obscurul. ci "modele paradigmatice cu rădăcini transcendente. adică de Real. întâlnit istoric cu cel păstrător al stilului clasic. plinul. discontinuul. misticul şi raţionalul. uneori triumfătoare . capricii absurde. niciodată revelatoare.. Miturile aparţin acestei gândiri primitoare. în viziunea lui Mircea Eliade. paralel cu lucrurile simbolizate. sincronicul. cum se ştie. aici omul mişcându-se între consolare şi neconsolare. liniştea. şi-n anumite limite se înţeleg chiar când îşi fac râu unii altora. ilustraţia. moartea. fiind "transpersonale". ca poartă deschisă spre Absolut Jocul de aici. miticul şi misticul în Transcendentă. bine şi frumos. sacrul. de exemplu.în sine la care participă.

Consecventa este posibilă prin situarea mistică în supranatural. care au urmat paradisului pierdut. sârguinţa fiind forma istorică a damnaţiunii primordiale. deşeurile biosociale au căpătat o valoare estetică deosebită. toate participă la stilul de viată al autonomului. ca-n monadologia lui Leibniz sau în doctrina ideilor platonice. degeneratul. indiferentul (scepticul). Este obnubilaţia umanistă. activul (omul politic. acest joc al realului şi aparentului. prin acceptarea sacrului supraordonat insului Şi corpului social. prins în sloganul sociologic. un singur om . al semenilor şi al simţurilor. înseamnă depăşirea socialului şi individualului. nonfiguraţie.sunt determinate de mesajul divin. găsesc necesară o scurtă completare. plăsmuiri sau manifestări onirice. ca real. ca suferinţa şi moartea. formă existenţială a unui slogan idealist. Limitele şi formele comunicării . a căror comunicare clară este impusă de ordine. interes. ci revelat – când de labirintic. gospodarul. cum a spus Nietzsche. visătorul). paznicul. monstruosul. sau magic. captiv al naturii. naturalistă sau" imaterialistă sau. fără ieşire. când de citirea nepotrivită a misterului -care nu poate fi căutat. Dintre tipurile înşirate. superficialitatea sau adâncimea fiind termeni. (Eugene Sue şi succesorii iluştri. demonicul (negativistul). înăsprirea regimului penal pentru mistici şi idealişti revoltaţi. meşteşugarul. Concepţia teoretică a scriitorului Mircea Eliade are privilegiul suveranităţii spirituale. Există tipurile: purul (Sfântul stăpânit de Absolut). Jean Paul Sartre numeşte stilul lui Mallarme "impostură glorioasă". romanticii şi cei obscuri). acceptă Logosul. al muncii. sau adevăr. inspiratul neaparţinându-şi prin vocaţie. Când devine util. care rătăcesc în căutarea solidarităţii prezenţilor şi generaţiilor. şi magic . Pentru arta literară. legiuitorul. pulverizat suprasensibil în lumea plăsmuită de această "făptură muscată de inimă.limbajul . ascunzând şi ascunzându-se. prin rădăcina ei transcendentă. Omul modern fuge de Absolut. tensiunea lor permanentă. educaţie şi instrucţie) şi obscurul (neliniştitul informului. înşelând. sau rudimentar-absurde. prin "gândirea mistică". Petele obscure din plăsmuirile fantastice ţin. a vedea sediul. omul de ştiinţă. iar poarta spre Absolut fiindu-i închisă de lipsa credinţei. vocaţiei şi convieţuirii. Eliberarea omului de constrângerile sociale şi naturale. Omul presupus autonom rătăceşte. imaginaţia nu-1 pot scoate din impas. aici. impostorul căutător de nou. artistul. se-nchipuie creator. este iluzoriu ca şi omul social.opţiunilor nu ne scot din "orizontul misterului". nu decide. a celor de ordine. religiosul oglinditor al dogmelor (savantul. Acest tip.plăsmuirile imaginaţiei. Purul este înlocuit cu formalul iluzoriu ca şi vidul sau neantul. de şarpele demiurgiei" (Nae lonescu). Pavel). abstracţionism gol. pedagogul. opusă "suveranităţii raţiunii şi deciziilor izvorând din ea". setos "de succes prin dificultate" (Mircea Eliade). încearcă să iasă singur din această captivitate şi rătăceşte în acest labirint. putând fi clar . a ieşi din câmpul dialectic al intereselor. contemplativul (înţeleptul. când de lipsa forţei de fabulaţie. Autonomul Aparent liber. ci al adevărului revelat. sau de opacitatea împrejurărilor.magia corespondentelor. natura şi funcţiunea mântuitoare a adevărului. din care ne poate scoate revelaţia. Trăind în spirit. în absenta ordinei cu rădăcini transcendente. El se mişcă între concretul explorat raţional. afară de sfânt şi religios. chinuindu-şi semenii. jocul între antropocentrism şi cosmocentrism. judecătorul. intuiţia. Inspiratul N-are cultul faustic al faptei în formă trivială. cum au prevăzut unii moralişti şi sociologi. într-o prefaţă Ia un volumaş de poezii ocazionale (Ed. Deşeul biosocial (anormalul. Constatăm un regres etico-social în sancţionismul modern. tehnologul. oprindu-se la "pragul opac al existentei" (Heidegger). sau plăcut. neputând găsi purul. izvorul materiei şi legilor ei. iar când este primejdios. sau de idei este ascunsă de pseudoenigme . fetişuri. nimereşte utilul şi plăcutul care sunt în fond expresii ale vocaţiei ignorate. înmulţirii. omul obişnuit al diferitelor profesiuni intelectuale.nici un om – neexplicând misterul dimorfismului sexual. informul biomoral) odată identificat intră în grija organelor de asistentă socială. "Armonia este prestabilită prin creaţie" . ci revelat. sau plăcut. Gândirea. între viată şi moarte. echipolenta idealismului şi materialismului într-o lume dominant magică pentru omul rămas aici. fiind uneori util. adică fantastic . mai precis. artistul. care nu poate fi căutat. atonalitate şi spaţiul vid al tăcerii sau amestecul absurd al artelor şi simţurilor .ermetism. acestea fiind iluzorii prin captivitatea omului autonom în natură.sau obscur. gratuit. a cărui lipsă de mesaj. adică înţelegerea dogmatică a omului integral. Gallimard) după cât mi-amintesc. Socrate cerea ca acesta din urmă să fie stupit. A gândi religios înseamnă a depăşi social-istoricul. de neliniştile existenţiale produse de jocul între finit şi infinit. şi îmblânzirea pentru infractori de drept comun. sau vidului baroc. ocoleşte unităţile pure Şi relaţiile dintre ele. sfinţeniei. minţind. omul simplu).înţeles .în concret. Şi întrucât aceste două tipuri nu exprimă clar relaţia între mistic şi magic. El trăieşte rătăcind. ap. resturi istorice şi după venirea şi învierea Mântuitorului (Sf.

care. Modurile cunoaşterii . ca real). Termenii acestei scheme exprimă structura conştiinţei teoretice a gânditorului mistic Mircea Eliade. structuralism. termenii arătaţi mai sus sunt fetişuri. viata şi moartea aparţinând jocurilor aparentelor. 1917. mişcat în timp şi în spaţiu de iluziile stăpânirii autonome a naturii şi societăţii. scientism. gratuitatea şi eroarea). mişcat între dezgust şi bucurii iluzorii.prin complexitatea lor modernă .concept formal .aparentul (cosmosul şi părţile lui.psihologicul (trăirea integrală a concretului. Umanism. criticism. află însingurarea şi neantul. Am citit pe cortina "Teatrului Mare" din Moscova o simbolică expresie pitagoreică a dramei europeanului modern: 1789. Fedru trad. ştiut fiind că nu orice structură poate favoriza desfăşurarea lor. să înfăptuiască binele şi să îmbrace totul frumos. poziţia mistică a lui Mircea Eliade . fenomenologism. tradiţionalism. de Em. individualism. .ontologicul (ideea ca adevăr.mozaic de imagini şi reprezentări . 2.inspiraţia ("delir inspirat de zei. sincronism. psihologism. evoluţionism. dar nu în sens kantian. aparţinând sferei "realului". dialectică sunt termenii "importanţi" ai acestei lumi a spiritului inexplicativ. fiindcă "unitatea şi multiplicitatea. materialism. logicism. antropocentrism. iar religia. ca în monadologia lui Leibniz). altfel o formă convenţională peste un mozaic de imagini. autodesăvârşirii Şi autosalvării. Cunoaşterea (văzută de jos în sus) . Poziţia mistică platonicocreştină îmbracă lumea lui Mircea Eliade. matematism. ştiinţa. deducţia fiind legată de subiectul cunoscător ca şi inducţia. "relaţiile legate de structura categorială a intelectului şi de desfăşurarea experienţei în timp şi în spaţiu fiind formale". . depăşit prin redempţiune şi înviere). descifrarea unui "presupus mister" cu ignorarea inspiraţiei). . . Lăsându-se înghiţit de timp. distingându-se astfel de scriitorii români din vremea lui. conservatorism. bolnav Şi trist". cosmocentrism. În acest climat sufocant al lumii moderne.multiplicitatea lumii sensibile.(Leibniz). . Omul doreşte să cunoască adevărul. explicaţia fiind "esenţialmente teocentrică". . unitatea conceptului fiind "esenţial-platonică" (Şimmel). raţionalism. Afară de inspiraţie şi vocaţie. sau reprezentări). suprasensibilului şi supranaturalului. morala. mişcându-se intre concret şi ideal. în care stăpâneşte orânduitor Marea Unitate transcendentă. 1. la niveluri diferite). . tehnologism. confirmarea experimentală. 3. acest "determinism propriu-zis" fiind înlocuit de strania desfăşurare istorică a "omului demiurg".descoperirea (aflarea prin căutare sau din întâmplare a unui lucru. în timp ce "unităţile" sunt transcendente în esenţă. comoditatea mintală. Chauvet).creaţia (înfumurarea creaturii ale cărei plăsmuiri ţin de vocaţia ei.ţin de corpul social bine organizat. încerc să o formulez schematic. căruia îi datorăm tot ce este mai bun") (Socrate. Completitudinea tine de ideal. 1905.suflet şi corp (armonie prestabilită şi unire eternă. tehnică şi practică. . colectivism. următoare paradisului pierdut). biologism. termenii de mai sus ai omului autonom fiind "fetişuri" ale limbajului convenţional. întregul şi partea" nu pot fi acordate imanentist. impasul fiind starea căutătorului redus la un joc aporetic. între posibil şi imposibil. care este dată ca şi lumea care îi premerge şi în care acţionează). . Treptele cunoaşterii (văzute de sus în jos) .căutarea (sârguinţa produsă de curiozitate şi nevoie. . Am mai spus că Mircea Eliade este atitudinal în orice înfăptuire prin conştiinţa teoretică. arta şi tehnica . căutând scăparea.singura soluţie a ieşirii din impas 1-a situat printre vârfurile strălucite ale generaţiei lui. naturalism. Ştiinţele.logicul (conceptul ca reflectare a ideii. existenţialism. 1-au adus în starea de "animal raţional. solidarism. la scară umană întâlnim ipoteza. cea de aici. marcată de înfumurarea şi ignorarea de mai sus). empirism. Singura dimensiune a existentei indisolubil legată de individ este mântuirea. prezentă şi în opera lui literară.invenţia (plăsmuire închipuită a creaturii în tehnică şi artă. . muritor. Expresia istorică a acestui om înecat în timp. artele şi tehnicile existentei unei singure lumi.modelul logic-matematic (este formal. istorism.

se poate vorbi de o adevărată conştiinţa teoretică. Din ce adâncuri vine şoapta ? Majută duhul Şi-mi dă sfat La început voi pune Fapta . un altul. deasupra ştiinţificilor eterni căutători şi rătăcitori". ascultare şi primire". Cine majută să fac pasul? Cuvântul ? Nu pot sâ-1 preţuiesc aşa de mult! Altfel va trebui sâ-1 tălmăcesc Dacă de spirit eu ascult. întoarcerea spre vârsta de aur a creştinismului. ab.«i mistică. boltită. a unui "poet filosof. orânduitor şi mântuitor "care nu s-a înecat în jocul natural al aparentelor" (Charles Maurras). Singur. prin contrast cu mitocanul din Aguglione Şi cu impudicele doamne florentine. iar misticii nu. Cuminte ca şi mai-nainte". cu cât darul profetici depăşeşte în perfecţiune şi în demnitate arta augurală. Nina Faton). "frumosul sensibil fiind o degradare a acestuia".. Beatrice îi explică astfel râsul ei: "De-ţi zvârl scântei din flacăra iubirii în chip cum pe pământ nici când se vede şi-ti tur din ochi virtuţile privirii.. Dante: "Opoziţia între cer şi pământ. neliniştit stă pe scaun la masa de scris. poet al armoniei cu izvorul în Unul absolut. Faust Deschide un volum şi încearcă să traducă: Sta scris: La început a fost Cuvântul. cei vechi ne atestă acest lucru. trad. Intr-adevăr. oratoric şi didactic. să nu te miri. orice suflet omenesc a trebuit în mod necesar să contemple esenţele. Faust. Bucuria sufletelor nu este numai iubire. "lungă elaborare în care destinul omului se leagă şi dezleagă în cer". altfel. Stă scris: la început a fost Ideea. a avut nenorocirea de a fi târât spre injustiţie de societăţi funeste şi de a uita misterele sacre pe care le contemplase cândva. acesta fi părăsea iritat fiind presat de nevoi. Ideea platonică de frumos este "frumosul în sine". posibilă atunci când zeii. cu înfăţişare gotică. Afară de metempsihoză şi concepţia aristocratică a sufletelor alese . artă literară cu mesaj. conştiinţă etno-istorică şi social-politică. medicina Şi din păcate chiar teologia. Goethe. creator. Vergiliu. Ideea e ce-nfăptuieşte şi creează totul? Ar trebui să scriu: La început a fost Puterea. care se mişcă între concretul neverosimil . Aşa arată Faust. Există un mic număr de suflete care le păstrează amintirea aproape clară" (Fedru. a adevărului. poet strălucit în "aşteptare. epic. Ca pana să nu fugă. Pentru un scriitor ca el. dramatic. ci viziune intelectuală... arzând de zel. Dar cântăreşte bine-ntâiul rând. nu opreau spiritul la "pragul opac al existentei" (Heidegger) la care se opresc ştiinţificii şi artiştii autonomi. sau poet teolog". sau senzorialului estetic. Meditaţia omului singur şi hermeneut închipuit liber. Dante şi Goethe. "Noapte. atât în ceea ce priveşte numele cât şi lucrurile.pitagorism . (Paradisul. vers-explicaţie. păstrând doar proasta impresie de a-1 fi văzut desculţ. "Astfel. "a depăşit modelul homeric prin strălucirea stilului" şi conştiinţa teoretică: mitologie. pentru aleşi. el n-ar fi putut intra în corpul unui om. în introducere la Summa Theologiae."magicul natural al percepţiei inexplicabile". Chauvet). Trebuie arătată superioritatea "lucizilor inspiraţi sau treziţi din somnul materiei". GlosoRa Din scoarţă-n scoarţă. Reid . acest model al lui Dante. Când un atenian obişnuit era oprit de Socrate care-1 întreba dacă ştie ce este adevărul. asemănare făcută de Joseph Bernhart. ediţie prescurtată germana. de M. pe care "graţia şi revelaţia" îl situează. Lumină intelectuală plină de iubire. Dar amintirile acestei contemplaţii nu se trezesc în toate sufletele cu aceeaşi uşurinţă. sfera realului. Francesco de Sanctis . O încăpere înaltă. legitimarea conştiinţei teoretice în literatură o poate face prin: dialogurile lui Platon şi operele literare ale lui Vergiliu. dreptul. intuitivi şi instinctivi. căci pricina purcede din văz desăvârşit şi pur ce-n Bine pe cât pătrunde. setea de cunoaştere a naturii Şi omului. unul n-a putut decât să întrevadă esenţele. Mă şi opresc. Dar iată că scriind sunt îndemnat Să nu fac nici aici popasul. trad. ca Şi atunci. a explicaţiei. Şi iată-mă acum un biet nebun. cu atât delirul care vine de la zei este mai nobil decât înţelepciunea care vine de la oameni. Divina Comedie? Poem creştin cuprinzând spiritul Evului Mediu.acest dialog este dominant socratic prin valoarea cognitivă a inspiraţiei pe care Platon o consideră inferioară trezirii iniţiatice. cum am spus.Ideile în epică Am arătat poziţia lui Mircea Eliade faţă de ideile platonice expusă în Aspectele Mitului. faţă de raţionali. după căderea pe pământ. Când în Georgice Didactul străluceşte poetic şi este exprimat esenţial în termenii: "Fericit este acela care a putut cunoaşte cauzele lucrurilor". este transpersonalul opus subiectivului. tot mai mult se încrede". slove goale aşternând. Ideile îndeplinesc o funcţie unificatoare a genurilor literare: liric.” Am studiat cu râvnă. pe "acest călugăr al Evului Mediu. cum a fost caracterizat.Istoria literaturii italiene. asemănat în această atitudine cu Toma d' Aquino.

Şi se mântuieşte. Şi am dorit mereu. care-1 anulează. Cum a trăit-o? Ca-n mărturisirea ce urmează: Faust "Prin lume am ţinut-o goană Şi apucai orice plăcere. Mircea Eliade legitimează "ideile în epică". Acum cuminte-n aşezare. de oricare". Romane întregi . unde tot romanul este o nesfârşită divagaţie militaro-teologico-istorică? Dar chiar opere atât de "pure" ca Ana Karenina abundă în discuţii şi monoloage. Romane cu idei sunt cel puţin jumătate din capodoperele romanului. Ce să mai vorbim de Tristram Schandy. Rămâi în cercul tău. şi goală clipă Numai decât doreşte bietul s-o retină". Cervantes. Splendeurs . Cu această ironie a lui Goethe privind omul pământean se încheie viata lui Faust în lumea amăgirilor. Mai sus sunt poate cu vreo două şchioape. Şi însoţit de grija neîmplinirii. Thomas Mann . Să-ţi afli chinul.Omul însingurat. Final goethean Chorus mysticus "Tot ce-i vremelnic E numai simbol. Dickens e plin de discuţii erudite. Din fire nu-ti ieşi dacă strigoi zăreşti. şi care Tot câştigul pocăinţei îl sporeşti prin veşnicie -dă iertare şi acestui Suflet bun. cât zece. moare orb. Ştiu că zadarnic bogăţiile Umanei minţi în mine eu le-am strâns. Toată opera lui Dostoievski este copleşită de idei. căci lumea Pentru cel vrednic nu e mută. Şi în veşmântul său eteric S-arată-n chip de tinereţe. ros de îndoială Şi neputincios. Inaccesibilul Faptă devine-n ocol.toţi aceştia îndeasă cu lopata în opera lor cultură. Care şi de păcătoase Mari te îngrijeşti. nici o fericire El vrea de amăgiri. Faust O ştiu. Nemulţumit de clipă.transmigraţiile . Şi-a greşit.Măria Magdalena. s-a uitat pe sine. Mater gloriosa Ridică-te spre sfere mai înalte. Proust e covârşit de abstracţiuni. De te presimte. (Pentru Socrate neştiinţa determină rătăcirile . Mulier Samaiitana . să se ţină. ce-s schimbătoare. Ce-apropiat cunoşti. A f ost puternic. valoarea estetică a conştiinţei teoretice: "Neîncrederea criticilor literari şi a elitelor faţă de romanul de idei. Dar cu nimic de infinit nu-s mai aproape. Spre "dincolo" nu este zare. fără să ştie". ce doar o dată. Nu bănuieşte Sfânta ceată. te urmează" Inefabil deplinul Izbindă-i aici Etern-femininul Ne-nalţă-n tării". cum a anulat şi "orgoliul omului Renaşterii" ." Cultul faptei. pentru că a greşit. uşor cuprinzi.). Mi-e cunoscut întreg pământul. Nevoie nu-i de-a hoinări prin veşnicie. Cutreieri astfel ziua pământeană. în dispreţ mefistofelic: Menstofel "Mei o plăcere nu-1 îndesTuţează. fericirean-naintare. Ce nu-mi plăcea lăsai să plece. "Tu stăpână-îndurătoare.Samariteana.ca Dlusion perdues (3 voi. Manzoni. fără ştie. Aşa de mult e el la fel. Nerod cine-ntr-acolo cată. până la purificare). peste voia lui. îl mai orbeşte noua zi. De mă opresc. Una din pocăite (altfel numită şi Margareta) "înconjurat de cor de duhuri Cel nou nu ştie ce-i cu el. Ce îmi scăpa lăsam să treacă. perspectiva infinitului. Din învelişul vechi îmi iese. (Traducerea lui Lucian Blaga). Dar ce din urmă de nimic. idei. Rabelais. închipuindu-şi că-n tărie Fiinţe-asemeni lui să fie. fost-a mare. Jumătate din opera lui Balzac e ocupată de ideologie . iată. îl îndeamnă să se livreze lumii magice. Şi am dorit din nou şi cu putere.aşazisul "titanism" . Un iureş fostu-mi-a viaţa. Dă-mi voie a-1 povăţui. erudiţie . De pământeşti el se desprinde. Ar trebui numărate câte pagini de teorie agricolă şi socială se află În Ana Karenina şi cât loc ocupă în Război Şi Pace informaţiile istorice şi controversele ideologice între personagii. Măria Aegyptiaca Măria Egipteanca) se roagă să fie iertat.şi îndoiala omului autonom.sufletelor. sunt o făptură de deplâns: Mei o putere-n inimă nu s-a aprins. Câteştrele (Magna pecatrix . adică celei de aici. marea lor admiraţie pentru epicul pur este o formă derivată a snobismului.

seamănă cu o schelă neridicată din faţa unei clădiri terminate. transpersonalul în formula viului etern. perspicacitatea care i-a permis să iasă demn din fluviul impur al biologiei şi utilităţilor şi siguranţa mersului spiritual în epocă. cultura. Ceea ce e mai grav: cultura aceasta e aproximativă. comunică principiile descoperite lor prin har. nici măcar lucrul acesta nu i-a putut îmbătrâni opera" (Mircea Eliade. Dar nu există roman de Balzac în.Lucruri de taină . ca . presupus . homo ludens şi homo stultus şi. care ne îndreptăţeşte să-i admirăm întinderea cunoştinţelor. "Toate eforturile etnografiei şi filosofici culturii par să conducă la un rezultat de considerabilă importantă: primatul teoriei în orice fel de societate umană de tip arhaic. care ideea. Evident. stupide. formă raţională a înecului biologic. homo faber. mai ales. Ar avea o justificare: refugiul protestatar din câmpul coercitiv al literaturii programate. d) utilul nu se confundă cu adevărul. ierarhizate spiritual. sociale.se desprind câteva constatări: a) adevărul este sacru. Nici un artist nu poate concura registrele stării civile. teoretice" (Fragmentarium. iar al doilea sub semnul lui Cronos. moral. c) supunerea omului societăţilor arhaice. se obţine istoric-utilul. jalnice. De unde se credea că numai civilizaţia europeană eliberează omul de robia necesităţilor vieţii şi-1 face capabil de contemplaţie . Fragmentarium. Creaţia umană este o iluzie umanistă. fiind un demn contemporan al lui Lucian Blaga şi Nae lonescu.joc subtil între omul etern şi omul istoric. ci revelate. Am făcut acest lung citat pentru valoarea lui estetică şi pentru importanta implicaţiilor teoretice în opera literară. ca esenţă". Dar vedeţi. iar creaţia umană o consider o înfumurare. vocaţional şi depăşirea înecului informativ şi exceselor imaginaţiei. primul trăieşte sub semnul lui Zeus. transistoricul. Păstrez din lumea ideilor lui Mircea Eliade mitul ca model revelat primordial şi creaţia aparentă a oamenilor excepţionali care. să nu se întindă în voie. altfel fiind degradate la rangul de ficţiuni ale . platonic.autonome. cel mai mare creator de oameni de la Shakespeare încoace. echivalează cu formula parmenideică: tot ce devine nu este. homo sapiens. În care există o singură concepţie a vieţii şi lumii. (Fragmentarium dintr-o antropologie). e) spiritul religios al "primitivului" se desăvârşeşte teoretic în teolog şi-n artistul religios modern. profesional. om şi natură. ci "metafizicii. limbaj corect terminologic şi gramatical . la Mircea Eliade se întâlneşte jocul subtil intre banal şi paradox şi conştiinţa teoretică a realului. eu tipurile: homo religiosus. fiindcă inspirat nu-şi aparţine. b) la nivel profan. antropocentrism. unităţile nefiind căutate. când alţii din generaţia lui au rătăcit fanatici. adecvată personagiilor culte: inteligente.) sunt alcătuite din mici monografii asupra imprimeriei. normale. Ideile În epica. politice şi etnoistorice trebuie gândite antropologic în triunghiul Dumnezeu. Rătăcitorii au căutat. care 1-a dus platonic înapoi. iar el a avut har. urmat doar de topirea în natură . poate îmbrăca formele: ermetism vid. sau "primatul individualului". este viu. care termină În jocul nominalist steril Intre semn Şi lucru. anormale. de cele mai multe ori. nu au caracterul manifest al demonstraţiilor teoretice pure. dacă îl raportăm la "concret ca unitate reală. în fond.religioasă . factologie banală sau basm. Trebuie înţeles acest paradox: omul etern. iar autonom nu depăşeşte paralelismul semn . sau a spus el. Din acest fragment şi din cel următor . Când sunt astfel prezentate. 1935-1939. condiţia scriitorului. în lumea arhaică a miturilor. raţional şi mistic. social.faptele oamenilor prezentate pregnant . cum s-a spus despre Balzac. magic. neînţelegând liniştea rituală a contemplaţiei religioase. în formă mitică . iar ideile. Către cititor).se observă astăzi că majoritatea culturilor arhaice şi primitive acordă teoriei un primat pe care niciodată nu 1-au avut nici cele mai desăvârşite aşezări europene moderne". care împiedică vederea acesteia. Eu gândesc ideea. secretul mari finanţe. Epicul pur? în cazul practicării în lumea modernă. Conştiinţă teoretică în literatura epică? Forţă de fabulaţie . nu se fereşte de idei şi de cultură. iar omul istoric poartă pecetea morţii în formula mitologică a lui Schopenhauer. teoria . nemuririi şi mântuirii sub imperiul dogmelor creştine. 1939). dialogul filosofic. cu distincţia între: mitic. Şi apoi.predicaţie ieşită din comun. sunt implicaţii ale trăirii.acceptarea morţii absolute. unei morale raţionale. deci realul e supraistoric.etmis6res des courtisanes (2 voi. comerţului de librărie. Faptul este "concretul logic"? Logicul autonom nu depăşeşte "senzorialul autonom". sesizarea viului în desfăşurările empirice. Alte aspecte ale conştiinţei teoretice Fragmentarium arată conştiinţa teoretică a lui Mircea Eliade din anii 1932. morale. Distincţia nu aparţine dialecticii. Cel mai epic dintre romancieri. libertatea spirituală nu se confundă cu desfăşurarea stihinică. "În paginile acestei cărţi cetitorul va găsi destule puncte de contact între producţia mea literară şi celălalt grup de scrieri. nu-mi amintesc bine. Faptul şi fapta Se pot distinge etimologic? Etimologia nu iese din istoricitate. încă o sugestie: ideile în literatură sunt purtate de oameni. Este transempiricul. Ideile şi acţiunile religioase. arta teatrului.obiect.unei puteri supranaturale. invizibil. organizarea politiei şi închisorilor etc. cu o înţelegere a libertăţii.

În ghicitură. paralogismul . cauzele reale fiind mistere. raţionamentul .(Deussen). Experienţa "Karma. Nu duc la lucruri. Epistola I către Corinteni 12. în el însuşi.'întrebarea naturii şi constrângerea ei raţională să răspundă" (Cuvier). sofismul .care premerse creator multiplicitatea faptelor aparente. sau de mobilitatea nesfârşită a aparentelor. ca şi credinţa fără fapte. sociale şi morale. adică "viul etern ca unitate în multiplicitate". Transcendentalul "Intelectul structurat categorial. În lupta de adaptare. întâmplare sau căutare. gratuitatea . cum o concepe Thomas Huxley. reprezentare sau concept fiind cantitativ distincte de obiect" (Goblot). aici. Repet aci câteva constatări care privesc "faptul" esenţial. fără să te apropii cu un singur pas de acest fapt fără pereche în istoria europeană. Aşa înţeleg "faptul esenţial". ipoteza . gândit ca ideea platonică . "orice imagine. "Ficţiuni utile" (Vaihinger).ştiinţă a realului . utilul . comportamentul.şi "teoria obiectului" a lui Meinong. prin opoziţia autonomă a gândirii -apriorism neesenţial. adică existenţa cum este şi cum trebuie să fie. Pentru a înţelege "esenţialitatea faptului". cum am mai spus. metoda . Şi calitativ.formularea tehnică şi practică a citirilor. rătăcirea şi salvarea la scară umană. Paralelismul semn-lucru nu poate fi depăşit intuitiv. "Toţi suntem de acord că ceea ce interesează cunoaşterea umană nu sunt faptele ci faptul. Aici: aşa-zisele "adevăruri ale omului" raportate la Absolut sunt egale cu erorile. Rezumativ. Adecvarea? Este rezultatul util sau plăcut al închipuirii.sau acest fapt este.plăcerea nesemnificativă şi "comoditatea mintală" (Poincar6). experienţa cuprinde: adevărul şi eroarea. intuiţiei sau inteligentei omului autonom. expresie a "imperfecţiunii limbajului autonom". mişcare între concret şi scop. Aici: "Acum vedem ca prin oglinda. care depăşesc intelectul uman. cum îl transformăm în act de cunoaştere? Şi apoi. logic. prin har. acoperită de utilul inductiv sau deductiv. idealul fiind intangibil .nemijlocirea senzorială . în marginile naturii în care se află captiv. în vederea organizării experienţei posibile" (Kant). intelectul autonom fiind dependent de experienţa deschisă. care caută adevărul şi nu-1 găseşte şi chiar primirea lui poartă imperfecţiunile lumii vizibile. nu mântuieşte. Faptele omului sunt surse ale suferinţelor lui. întotdeauna.concretul etern viu. spre "natura lucrurilor" (Deussen).iluziile deducţiei şi inducţiei. observaţia . adică "procesul dialectic deschis". premergătoare esenţelor care le premerg."şiretenia raţiunii" (Hegel). adică cunoaşterea. Mircea Eliade prezintă teoretic natura transpersonală. Este locul aici să fixez schematic formele şi rezultatele explorărilor omului autonom. Poţi privi o mie de plante. "stare de fapt inexplicabilă". depăşind existenţa" (David Hume). binele şi răul. Dar cum alegem din milioanele de fapte acele fapte esenţiale? Cum obţinem un fapt dintr-o mie de documente. precum cunoscut am fost şi eu" (Sf. neavând cale spre lucruri în sine. atunci. Logica faptelor Daturile încorporate pseudoexplicativ În cauzalitatea naturală. legată de observaţia succesiunii aparente a fenomenelor . legitatea la scară umană . ne gândim la "ideea platonică. dintr-un milion de fapte un singur fapt semnificativ . suma genetică a faptelor trecutului. sau discursiv . acestea sunt iluzii care .psihologic. plăcerea. omul participând la acest "model perfect" care-i premerge. ). biologul englez preluând-o din "gândirea indică". nu sunt posibile autocunoaşte rea şi cunoaşterea naturii fără rest. cum o vede Nietzsche. frumosul şi urâtul.lucrurile în sine fiind dincolo de trăire. Adecvarea nu se situează prea departe de aproximare şi. se mai pune o întrebare: alegem noi şi transformăm noi. epistemologic .12. Poţi citi o mie de documente despre Revoluţia franceză. Aici. care o situează pe acelaşi plan cu revelaţia. sacrul şi satanicul. în mod autonom."incorectitudine involuntară a raţionamentului. omul autonom trăind neliniştea paralelismului gnoseologic semn-obiect. ap Pavel. cristalizată tipic". experimentul . Revelaţia? E primirea obiectului.cauze şi efecte -.pseudoplatonică şi pseudoscolastică . cunoaşterea singură nu eliberează. Categoriile având sursă genetică în aceeaşi experienţă: intuiţia. Inspiraţia? Formă iraţională a cunoaşterii. autodesăvârşirea Şi autosalvarea. ca arhetip". a faptului situat dincolo de jocul axiologic al opţiunilor. Transcendentalismul este tot atât de departe de adevărul transcendent ca şi "fenomenologia lui Husserl" .eficacitatea limitată a constatărilor biologice. în spirit creştin. nu înlătură tensiunea polară subiect-obiect. fără să înţelegi faptul esenţial vieţii vegetale. ca lucru în sine. esenţială.numită de Schopenhauer "Urform. Omul istoric nu exprimă întotdeauna "ideea platonică de om". prin depărtarea de la esenţa unică. care poate conchide just" (Goblot). de limbaj şi de speculaţia dialectică. însă. calitativ deosebit de milionul de fapte care îl precede şi-1 întrece? Şi ce este virtutea de a învăţa decent un aspect al eternităţii?" (Fragmentarium).lucrul în sine". filologic. "această obişnuinţă izvorâtă din limitele experienţei. nu logic . als Urkraft" . atunci voi cunoaşte pe deplin. faţă către faţă: acum cunosc în parte.forţă plăsmuitoare a închipuirii.

astfel. între util şi eronat. criticiştilor. te convingi de absurditatea acestei demiurgii şi atunci crezi că lumea o faci cunoscând-o (idealismul). lin joc la gândirii şi închipuirii ". Rickerţ situează trăirea "în anticamera cunoaşterii". dramă a existentei umane. "autenticitatea" exprimă o puternică sete ontologică de cunoaştere a realului" (Fragmentarium). te mulţumeşti. dezgustul şi arătarea dansului drăcesc al contradicţiilor supărătoare şi contrastelor iluzoriu liniştitoare. "Dar. Este o întoarcere dialectică a vizitei omului Renaşterii şi secolului luminilor. prin îndrăzneala lui mistică. ci numai la trăirea mistică a chemării primitorului favorizat prin har. constructiv. arată doar un spectacol trezitor. în care creaţia se împleteşte întregitor cu nimicirea". care ar fi fost mai potrivit exprimată prin termenul "trăirii mistice". stăpânit de spiritul medieval". Acum se poate arăta că lumina raţiunii se-neacă în aparenta lumină fizică şi nu poate înlocui lumina mistică a Absolutului. în spectacolul transcendent proiectat de închipuirea lui Socrate. Omul singur "ştie neştiind" (Sf. empiriştilor. schemele formale. acest "concret viu". subiectivism activ convertit metafizic în "formă existenţială a adevărului. al prejudecăţilor "ştiinţifice" şi al "surogatului religios al superstiţiilor" (a se vedea Veuillot). fiindcă revelaţia adevărului nu poate fi înlocuită cu "aspiraţia către el". plină de . sediul lui transcendent. Mircea Eliade a fost determinat terminologic de spiritul vremii. De altfel. nu duce nicăieri. Departe de a trăda o atitudine antimetafizică. util. sau poezia religioasă de oricând şi de oriunde. de la concretul banal şi opac până la plăsmuirile închipuirii. Altceva este trăirea mistică a adevărului revelat. ca şi esenţele lucrurilor . "Autenticitatea nu poate fi integrată mentalităţii secolului XIX. Desigur. aparent subiectiv. în întunericul din el şi din natură.istoric . Existenţialismul este formula filosofică a subiectului opac şi rătăcitor al cărui mers prin vorbe. evită. În esenţă neavând nici o legătură cu adevărul În afară de revelaţie.subiectivism şi obosisme. şi confundă realul cu aparentul. idealism şi autenticitate sunt sinonimi. numai pentru că acestea participă la "real". "faptul esenţial". stăpânirea şi transformarea lumii are caracter mistic. umilinţa creştină depăşind captivitatea naturii şi neliniştile perspectivei infinitului şi morţii de care n-a scăpat orgoliosul om modern al Renaşterii. sarcasmul. sau prin lucruri. pozitiviştilor. H.fiind magică.în câmpia adevărului. insul autonom "venind de nicăieri şi mergând spre nicăieri". alchimistul evului mediu. văzut ca idee platonică. a oricăror imanentişti ignoră "natura sacră" a adevărului. Speculaţia. ca-n literatura absurdului . amestec de apriorism şi cercetare" (Frischeisen -Kohler). De această "lumină intelectuală. Nu poate fi vorba de o eşuare. cum am demonstrat În alchimia medievală creştină. care totuşi n-a alterat poziţia lui de gânditor mistic. prezentarea ei putând fi făcută în forma lirică a pamfletului. la supranatural. între aparent şi neant. gratuit.mişcă gândirea. Lumea "omului profan" . absurd. eul şi lumea în oglindirea lui neadevărată. nu obiecţie".ca manifestări ale lui. care-şi dădea "raţional" cu degetele în ochi. experienţelor. în care să se împletească indignarea moral-profetică. adevărul apărând ca punctare sacră a timpului şi spaţiului.la Mircea Eliade . subiectiv. Autenticitatea Termen de origine grecească. Aşadar. din a cărei captivitate nu poate ieşi şi este mişcat istoric doar de "iluziile progresului". cum se vede şi din acest fragment. în cele din urmă.cu imperfecţiunile lor naturale . poate fi prezentată în mai multe forme. atât autenticitatea cât şi idealismul sunt eşuări ale conştiinţei magice. Acesta este sensul formulei lui Nae lonescu: "Metafizica este o lirică. totul oprindu-se la "pragul opac al existentei" (Heidegger). Sârguinţa omului nu duce la "transcendent". tot sau în parte. Autenticitatea mai poate îmbrăca forma "vital-panteistă a lui Nietzsche. "statut subiectiv" ambiguu. ci la suprasensibil. prin autonomia logicului şi ontologicului nu duce la adevăr. Numai opacitatea materialiştilor. Augustin) şi poate fi "obiectiv. închipuirea şi simţirea omului istoriei profane. fiind intransmisibil la nealeşii care nu se bucură de această favoare a Cerului. paradoxul. iar în formulă dantescă. "omul demiurg" rătăcind În marginile naturii. ci revelat. ci la stabilirea capacităţii omului de a imagina ipoteze. cum nu le-au putut înlocui nici dialogurile lui Platon. iluziile. această semnificaţie având-o . Dar "teoria obiectului" a lui Meinong? Această "trăire completă. căci nu confundă "realul" cu "palpabilul" . comod. mod subiectiv de valorificare a vieţii şi lumii". Evul Mediu Lumea modernă este grea de utilităţi şi erori. adevărul neputând fi căutat sau subiectiv şi colectiv nădăjduit. Şi "idealismul lui axiologic" rămâne în anticamera cunoaşterii". Ea acordă importantă "documentelor". Aici. în Fedru. ci primit trăit aici şi văzut dincolo. care nu poate înlocui sacerdoţiul şi templul."sărbătoarea şi templul". premerge faptele . Ştiinţa şi arta nu salvează. idealiştilor. nu poate fi căutat. iese din jocul "întâmplărilor". catastrofal. să trăieşti "autentic" o cât de mică părticică din această lume (autenticitate)" (Fragmentarium). Crezi că lumea o poţi face şi desface prin voinţa ta (magie). în situaţiile limită ridicată în planul conştiinţei omului vinovat" (Heidegger). între plăcut şi dezgustător.ideile . O viziune realistă a "autenticităţii". automatismele. Termenii magic. experienţa şi trăirea omului autonom nu duc la adevăr. mişcându-1 intuitiv sau speculativ.

sau supus zeiţei franceze a raţiunii . romanele care aveau ca personaj principal un călugăr scelerat şi a căror acţiune se petrecea în genere în "Evul Mediu . cum spune Dante. adică fără a avea finalitate în el însuşi. în secolul XVIII.a lucrurilor şi a oamenilor aflaţi pe o treaptă inferioară a vieţii intelectuale. natură.idee iudaică . atâta vreme stăpânite. nu "ştiinţificii" (N. ci şi comică. romanii născându-se creştini. Şi. este înlocuită cu civilizaţia. Societatea cultă avea în faţa ei pe călugări şi pe preoţi sau. ca alte neamuri. fiindcă Divinitatea. Este un "Patriotism profetic" . neplăcerea îl îndeamnă la sinucidere. călugări şi în plebea proastă şi credulă". practică. care se socotea pe sine civilizată şi tot restul barbarie. fugind de mistic şi ancorând Naţional-politic şi democratic în iluziile naturaliste ale "stupidului veac XIX" (L6on Daudet). Pentru ca râsul să cuprindă ironie sau inteligenta. (Francesco De Sanctis. real mesianic. "neamul ales" se mântuieşte prin participarea la Absolut. cum spune Mircea Eliade. Tot secolul XVIII este dominat de "romanul negru" englezesc şi de polemica voltairiană contra monahismului şi a valorilor creştine. care şi-au aruncat măştile divine. în viziunea lui Mircea Eliade. inteligenta. predicile. frazele şi imaginile sacre" (acelaşi). rugăciunile. Nu se poate fixa profilul spiritual al românului în afară de Biserica Creştină. Istoria literaturii italiene trad. Istoria profană este cimitirul popoarelor ce devin. la care participă lucizii. adică istoric-profan. echilibrul interior care se păstrează senin în mijlocul întâmplărilor celor mai crude sunt terenul natural în care încolţeşte comicul. Iorga) şi căutătorii de senzaţii tari. "Observaţi cum judecau şi mai ales ce vedeau oamenii din secolul XVIII şi XIX În Evul Mediu: orori şi întuneric (secolul XVIII) şi arta gotică (secolul XIX). mers scormonitor în materie. Patria lui românească este stăpânită de "ideea poporului ales" . anticlerical. înecat grotesc în dezgust senzorial şi în teamă fără ieşire. prelungit până în jungla vremii noastre. din jocul istoric al apariţiei şi dispariţiei popoarelor care au devenit şi devin. Nina Faton). O veselie lipsită de intenţie şi de semnificaţie este ceva lipsit de farmec: râsetele ei izbucnesc din belşug în gura celor proşti. Prin gândirea lui mistică. Ilustrez cu câteva citate poziţia lui faţă de Evul Mediu. deşi face istorie. a Evului Mediu. românii neputând fi definiţi altfel. după cum spune un istoric . spovedaniile. Prin apariţia burgheziei. noua "nobilime" a intelectului dizolvant. Notă despre patriotism. Virtutea îi este înecată în întâmplări vesele şi triste. în înec istoric". iar în spate stătea plebea. trăind iluzia zborului cuceritor.neam şi spaţiu naţional.ca expresie a jocului de forţe şi interese sunt înţeleşi de el. viziunile şi miracolele. Sub acest aspect. Termenii materie. acoperită de "scandalul istoric" al înnoitorilor. A trăi creştin în timp şi în spaţiu înseamnă a nu fi înghiţit de timp şi de spaţiu. Chiar faptul de a nu lua în serios evenimentele şi de a face din ele un joc pur al închipuirii. el trebuie să aibă o intenţie şi un înţeles. aşa cum o concep pantheistii. posturile. revelată în sărbătoarea care punctează real timpul şi templul. a fost însetat spiritul medieval. trebuie să fie comic. energie activă. ca un "ilot beat". înecându-se în natură. sub imperiul plăcerilor trupului.făcută de un om inteligent . Şi comicul îi dă acestei lumi fizionomia şi seriozitatea ei. Cărţile cu cel mai copleşitor şi mai statornic succes au fost. care "deformează obscen. cum nu are nici specia om dacă o privim creştin. începutul sec. întrebuinţând o expresie a lui Papini. adică valorile ideale ale Evului Mediu. la "biograficul material". Sunt caracterele clasei căreia îi aparţinea Bocaccio. Lumina adevărului a rămas în "preoţi. după câte miamintesc -ei nefiind creştinaţi. după care urmează efortul steril de a o reface. Viata veşnică este sacră. fără a-1 considera punct terminus al evoluţiei universale. patrie etnoistorică şi geografică -fără conţinut religios . în timp ce "modelul Revoluţiei franceze duce în temporal. nu se confundă cu ea. cu noianul de bunuri.iubire". lucrurile catolice. Fragmentarium). Seamănă cu un nebun care-şi strică caşa. Bocaccio face să-i răsune loviturile de bici peste aceste două ordine de lucruri şi de persoane". cu prostia şi credulitatea ei.nu unul laic. după cum nu se confundă cu lumea creată. rareori. explorare a aparentei. triumfă inteligenta ironică. Şi.luată de la Gioaccnino da Fiore (Sfârşitul sec. XII. sub stăpânirea Divinităţii creştine. dar nu fac parte din conştiinţa lui teoretică. Se Urăşte în spaţiu. nu ofensează Divinitatea pe care o poartă în timp şi în spaţiu. cum spune Bocaccio. depărtându-se de adevăr ca ideal. XIII). Mircea Eliade trăieşte perfecţiunea atemporală a ordinei creştine. ca să aibă de lucru. mortificaţiile trupului. acea împletire capricioasă a întâmplărilor. Neamul ales iese din timp. Isprăvile lui magice desfigurează ordinea firească. care punctează real spaţiul. Omul modem "merge înainte şi de-andoaselea" sau în zig-zag. stilul lui este specific naţional.. mistică şi realmesianică. Comicul se naşte aici tocmai din aceasta: caricatura . eliberatoare.Procopovici de la Cernăuţi.. Mircea Eliade se situează în lumea mistică. Este pseudomesianismul spiritului revoluţionar. clasă instruită. "ideile acestuia având izvorul în Răsăritul ortodox" (Mircea Eliade. în timp ce Francesco De Sanctis se bucură bocaccian şi machiavelic de triumful raţional şi senzorial al spiritului laic spirit plebeian .de degradare a realului la "palpabil". "O lume al cărei stăpânitor divin este întâmplarea şi al cărei principiu conducător este natura nu e numai uşuratică şi veselă. Cultura. un neam religios. Fără abatere de la ecumenicitatea creştină.

cei profani sunt sterilizanţi . calme et volupte"' (Baudelaire). patosul erotic. necunoscută şi incognoscibilă .opoziţia gnoseologică în Sus şi jos .. Modernismul nu merge împreună cu simbolica gândirii medievale. Izbutim să ne desprindem de istoria medievală. damnaţiunea şi mântuirea . "autenticitatea".. în "devenirea" sa . în genere. prin formalism logico-matematic sau printr-un iluzoriu "salt calitativ dialectic". păcatul strămoşesc renăscut prin puterea nefastă a civilizaţiei. adică prin sfârşitul stăpânirii "senzorialului. lugubrul din romanele lui Lewis şi Radcliffe. "creaţia împletită panteist cu nimicirea" (Nietzsche).. cei trei "r" funeşti. Descoperim. nu a celei mişcate de raţiunea. păcatul. întocmită pe această relaţie: fapt esenţial .singurii formal constanţi . Şi romantismul care a exaltat pe Abelard şi Heloisa (existente patetice) şi pe Laura lui Petrarca (fluviu al lacrimilor) a trecut respectuos pe lângă Beatrice. a cărui aventură se opreşte la marginile lumii. închipuirea şi experienţa lui între finit şi infinit. antifinalism. individualului". În simbolica gândirii medievale deosebim: Creaţia lumii din nimic. fiind demonism de extracţie joasă.acei care consolează prin limitele dogmatice ale credinţei."mobilitate absolută". romantism. pe care a realizat-o romantismul. în bună parte. bunăoară faţă de scolastică.timpul . picturile mănăstirilor. nemurirea. cu tot cortegiul de rătăciri antropocentrice.cât în ceea ce are el supraistoric.. consemnaţi de Charles Maurras. cu mirare. anistorism. unii stabilesc începutul lumii moderne (Francesco De Sanctis şi Jacob Burckhardt). Nu e nimic nou.este scos din felul în care înţelege istoria Pârvan. tradiţional. "reformă. al "antinomiilor insolubile" în marginile raţiunii pure şi ieşirii din "impas prin experienţa posibilă" (Kant. materia eternă. Evul Mediu se rezuma pentru spiritul secolului XVIII la oroare. XIX au descoperit în Evul Mediu arta gotică. Ce ciudată apare filosofia istoriei ca filosofic a culturii. În simbolica gândirii moderne deosebim: "Dumnezeu necunoscut şi incognoscibil. scepticii "mistici" ca Pascal . Pasiunea cu care erau citite pe atunci aceste romane nu este egalată decât de frenezia polemicei antimedievale şi anticatolice purtate de Voltaire cu o generaţie mai în urmă. rămân tot atât de inasimilabile geniului romantic pe cât erau în timpul enciclopediştilor. care înseamnă sfârşitul mistic al tensiunii polare subiect-obiect. Cearta universaliilor nu se sfârşeşte decât prin triumful realismului medieval. ireversibilitate (entropie) şi reversibilitate (entropie). escatologic. Omul modern a transformat "înclinările naturale" în voluptate.mişcare asimptotică în direcţia idealului intangibil . care o încorporează În . aporetica paralelismului gândire-lume. Beatrice semăna prea mult cu virtuţile teologale. creatoare şi înghiţitoare .deci creaţie." (Fragmentarium.. Dar este uşor de observat că şi în această valorificare simpatică a Evului Mediu. pseudo-stiintifică a impurului şi întunericului în care stăpâneşte imposibilul. Iar "actualitatea" Summei în cultura europeană profană se datoreşte. după ce (stingându-se romantismul) ne-am desprins de peisajul medieval. devenind un "animal depravat" (Rousseau).timp. Dante era prea teolog. Modernismul? E ontologia jocului etern al vieţii şi morţii. Renaşterea. Nimic nou în spiritul european: umanismul ca renaştere a sofisticei. "fenomenul originar" etc. cunoaşterii. sau limbaj-lucruri. Sensibilitatea romantică a valorificat idealul şi viata medievală pentru că descoperise arta gotică. prin cognoscibilitatea religioasa naturii..dar Sf..proces mistic situat între primordii şi sfârşit . că specificitatea Evului Mediu stă mai puţin în "istoria" sa. turpitudine. descoperise ruinele castelelor. non-creaţie. Thoma şi scolastica..ghem de contradicţii în această lume pseudoteologică. A mai fost consemnat un "r": "Renaşterea" iluziilor autocunoaşterii. universal. straniul. al invariantelor comod-formale sau aparente şi al transformării. sensul cu absurdul. autodesăvârşirii şi autosalvării omului autonom. a celei predeterminate. în simbolismul şi în metafizica sa.istorism.noua divinitate care a preluat atributele celei vechi" (Simmel). se păstrează elemente din atitudinea negativă şi polemică a secolului XVIII. umbrele catedralelor. Romanticii sec. "diabolismul" şi "magia medievală" este o descoperire a romantismului . Un adevărat "Ev întunecat". sau "triumful aparentei". lui Maritain şi Grabmann. Al doilea termen .paralelism semnlucru . în speranţa trezirii "omului demiurg". Summa Theologiae a fost repusă în circulaţie în seminariile catolice de-abia în a doua jumătate a secolului XIX (până atunci se studiau mai cu seamă comentarii şi rezumatele thomiste). ordine şi desfăşurare stihinică. Se păstrează înainte de toate pateticul. redempţiunea. Mistica medievală. necesitatea cu întâmplarea. singuri înţelepţi sunt lucizii. înţelegerea formelor existentei în ele Insele . absolutizarea mişcării gândita dialectic în termenii da şi nu . crimă şi sadism.. legitate şi transformare continuă. Valorificări ale Evului mediu). "Luxe. în romantism rămâne neschimbată atitudinea critică a unui Voltaire. prea simbolic şi de o profunzime pe care romantismul nu o iubea: profunzimea dogmatică. cum îl vede Alain). Cu acest "r". natura în luptă cu ea însăşi. adică ultimelor două decade.întunecat" (Dark Age).. revoluţie". Latent. peisaj lugubru. Numai după această vrajă vizuală romantismul a început să găsească în Evul Mediu câteva din propriile lui idealuri: simplicitatea vieţii. aproape că nu avea biografie. În fond.

esenţele aparţinând sferei "supranaturalului". cum am arătat.ca şi teologul. adică anistorism. Unul real.trebuie stăpânit de conştiinţa teoretică. deci de jos În sus. Şi totuşi Demiurgul lui nu creează lumea din nimic . în stil teologal sau filosofic. tipuri Şi caractere.soluţiile lor fiind inspirate . fenomen originar. în care se întâlnesc tipuri şi caractere. Desigur. Este recomandată de imanentiştii agnostici. Termenii preistoric. fiindcă orice definiţie.şi ale celei materiale existentele . nu depăşesc "suprasensibilui". punctând discontinuu şi involuntar fabulaţia. tradiţie. cu Protagora. istorie. de la personajele harismatice la deşeurile bio-sociale. dacă reducem cunoaşterea la om şi natură. ca toţi termenii tehnici ai oricărei discipline a mintii umane. Psihologic modern. care pot fi cunoscute la zi. Schiller). Omul văzut ca "idee platonică de om".singura formulă justă a creaţiei fiind cea dată de creştini . cosmosul.istoria şi poziţia mistică a cunoaşterii.el situează iniţierea deasupra inspiraţiei. observaţia şi raţionamentul. având drept conţinut. descoperitorul conceptului. antropologie . sau mistic. El inventează aparent şi descoperă date primordiale . oameni Şi fapte ca reflectări ale ideilor. nu conţine nici un adevăr.sunt manifestări ale acestei idei. Astfel. care introduce ordinea şi binele în materia indeterminată" (Timeu. Multiformul existenţial . conceptelor. idei. Este o construcţie complexă. sau aspiraţiile acestui om. aceste "obiecte incognoscibile". Lumea modernă începe cu Socrate. cu sofiştii. În acest context trebuie gândit epicul: joc între esenţe şi existente. Formele ordinei spirituale . Dar este incontestabil că . este etern. în formula fabulaţiei literare. dar nici la lipsa principiilor. Sofistul). "fulgerele inspiraţiei". iar în dramă ciocnirile -romanul este o carte cu oameni. filosoful şi omul de Ştiinţă . care descompune spaţiul gândit al grecilor. acestea ilustrând ordinea invizibilă. concepte. caractere. tipuri. adevăruri. gratuită sau eronată. ca om religios creştin. această dilatare a câmpului contemplaţiei estetice fiind o biruinţă a romantismului în lupta cu clasicismul. Concepţie legitimă. psihologică. cu revoluţia engleză a lui Cromwell (1642). părintele umanismului al cărui subiectivism este opus realismului platonic (F. Logosul începutului fiind mereu deasupra şi ascuns omului rătăcitor. astfel încât să nu ducă nici la înec în peisaj sau în enciclopedism.întrebări fundamentale .în frescă sau în om . înecate în fluviul formelor vii ale existentei. dimensiunile timp şi spaţiu . forme (sofiştii). spiritul apare ca un fluviu heraclitic în care apar mistere. se relativizează. construcţie comodă pornind din nevoile. concepte. între inspiraţie şi căutare. apreciată de Socrate. obiecte ale metafizicii. cât. Dialogurile conţin probleme . magicul şi raţionalul şi. cu ficţiunea artistică. cu creştinismul. filosofică. Romanul Românesc Se poate încerca o prezentare a romanului în loc de definiţie. adică dacă scoatem omul din triunghiul: Dumnezeu. ci-1 prezintă: "Nu-mi propun să încerc o definiţie a romanului. "Zeul este creator şi omul imitator" (Platon. S-a spus despre Platon .în timp ce în nuvelă predomină întâmplările. considerate de Fr. O vastă informaţie social-istorică este astfel mânuită selectiv. filosofice şi istorice actuale. ontologic că are o singură idee: binele suprem. Metodele sunt informaţia. apoi. fiind creatură. în concepţia sa. Ştiinţele naturii. cu cucerirea Constantinopolului de către Mahomet ÎI (1453). Priviţi metafizic. Şi bogăţia nu ar fi prea mare în frescă sau într-un singur om.ideile . miticul. de Goblot). socială. Frescă de epocă. instrument logic al oricărei civilizaţii (Frazer). pe care limbajul-instrument o vehiculează. Se poate scrie un roman fără întâmplări şi fără conflicte. ştiinţifică şi artistică. nu poate fi creator. Nici Mircea Eliade nu defineşte romanul.ideile trebuie gândite ca el. om şi natură. mediul social şi natural şi cu sine însuşi. O privire istorică ne oferă un inventar sărac de idei. este evidentă pentru toate conştiinţele teologice. Revoluţia franceză (1789). aporii şi erori. concepţie care limitează cunoaşterea la experienţa posibilă. cu Descartes. această povestire cuprinde idei. nu trebuie absolutizaţi. transformaţi în "vorbe fetiş". a cărui biruinţă spirituală. corespunzătoare Divinităţii noastre. die als Wissenscbafi wird auftreten k&nnen 1783). morală şi religioasă. părerile şi aporiile (eleaţii). Romanul este o povestire în plăsmuirea căreia se cuprând oameni şi întâmplări legate de viata lor biologică. fiind o formă utilă. supratemporal Şi supraspaţial. Fără să frâneze imaginaţia. întinsă până azi. Romancierul este un artist care. care căuta un zeu . chinuit de contradicţii insolubile. cu Renaşterea. protoistorie. cu războiul şi declaraţia de independentă a SUA. nu trebuie uitate relaţiile omului cu divinitatea. Este suficient să trăiască. Nitti ca fiind cea mai veche democraţie modernă (1775-1783) . acestea fiind lucruri în sine. nuanţe (Heraclit).ritmica cosmică a spaţiului.ci este "un artist suprem. misticul. faptele neavând valoare în ele însele.C. asemenea definiţiilor omului autonom. teologică. stereometric prin numere întregi (Spengler). (căreia Kant îi contestă caracterul de ştiinţă. gândirea cuprinzând idei (Platon). pozitive sau magice. în marginile naturii (Prolegomena zu einer jeden kunftigen Metapbysik. ea îi tine sub control plăsmuirile.iar răspunsurile căutării fiind aporii. folclor. tipurilor şi caracterelor. .orice combinaţie tehnică nefiind posibilă fără aceste date Şi deci neavând caracter creator. în fabulaţie se împletesc veracitatea ideatică şi faptică.

om-sex. invarianta dogmatică-axiomă. cum s-a supus Kepler. real-aparent. bolii.de "iluziile progresului şi autodesăvârşirii". sau primitivi şi telurici. între inspiraţie şi căutare. fiind stăpânite de "ficţiunea idealului" (Fr.nonvaloare (număr biosocial util sau nimic). luptă-resemnare. fericire-nefericire. certitudine-îndoială. istoric-supraistoric.Leibniz). obiectivitate (punct de vedere general-valabil) . un singur om. "triumful aparentei" (Alain.concret opac. Ştiinţa omului autonom nu atinge adevărul şi deci simbolurile sunt utile. etern-trecător. natural-" supranatural. cu o "presupusă corespondentă biunivocă între el şi lucruri" (Wittgenstein). Cu cât o literatură se poate mândri cu mai multe tipuri. constantă-transformare. Fuga de mistic înseamnă renunţarea la favoarea Cerului. obscur-clar. bătrâneţii şi morţii şi mai ales al absentei minunii.obiectivitate. acel imposibil dorit şi neatins de Faust . Dacă literatorul este obligat să stăpânească teoretic obiectele contemplaţiei sale. e un antiplatonism gnoseologic. cu atât această literatură se înaltă" (Fragmentarium. nici logic-autonom. mai precis agnosticism. În acest triunghi. demonic-angelic. transcendent-imanent. individ-grup. fiindcă sunt legate de doi factori: om şi natură. logic-empiric. concret-abstract. Pozitivism sau materialism care. este un roman aproape fără întâmplări. fiind "un joc pe loc".apos tenori c (experienţă posibilă). iar dacă este lucid. ştiinţa omului utilă. fruct amar al finitudinii. realul este inaccesibil spiritului magic sau raţionalist şi accesibil spiritului mistic care-1 vehiculează dogmaţic. întuneric-lumină.produsul nefericirii. cu scrisori exaltate. Recitiţi Louis Lambert. prelungit până la omul gândit cibernetic. ştiinţa conceptelor pure". cu mai multe personagii în care drama existentei se desfăşoară în toată plinătatea ei . ca în Rodirea pământului a lui Knut Hamsun. Louis Lambert rămâne printre cele mai bune cărţi ale lui Balzac şi trebuie numărată întotdeauna printre capodoperele romantismului. ideal-scop. imagine sau reprezentare-obiect. eu-lume. nou-vechi. extaz- . încărcat de impurităţi empirice. iar ale artei autonome sunt plăcute. fiinţă-neant. organic-mecanic. iar mai mult de jumătate din paginile cărţii sunt ocupate cu reflecţii mistico-antropologice. mister-dezvăluire. ordine-haos. O carte în care trăieşte un singur om cu care nu se întâmplă nimic până aproape de sfârşitul romanului. O carte cu personagii care justifică demnitatea omenească este o carte care înaltă demnitatea literaturii unde ea a fost scrisă. principii).raţiune (idei. supranaturalsuprasensibil.în timpul când a scris-o -că a depăşit romantismul. Creaţie-imitaţie. Cum am mai spus: religia este adevărată. cauzalitate-finalitate (în viziune mistică. biruinţele aparente ale ştiinţei şi tehnicii.acolo. Şi cu toate acestea. această conştiinţă teoretică trebuie să se mişte dialectic între autonomie şi eteronomie. om-lume. aici. fantastic iluzoriu . adică "omul istoric" opus "eternului om religios". clar-obscur-nerotunjime barocă (sau "demonicul" lui Fr. eficacitatea lor fiind determinată de revelaţie. subiect-obiect. om şi natură. intelect categorial sau conceptual . poate trăi fără adevăr. iluziehalucinaţie. Meinecke). ca în Louis Lambert. Fireşte. tehnică şi practică depinzând de "experienţa vizibilă" (Kant). impus de nevoile omului în lupta lui de adaptare. progres-desfăşurare din primordii. simbolurile lui sunt aparent detaşate de lucruri. ei pot fi geniali şi exaltaţi. la scară umană. semn-lucru. cu fragmente filosofice. răspăr spiritual al omului absurd al cărui scepticism. "dualism logic kantian" (Marin Ştefănescu). suflet-corp. simpla "comoditate mintală" (Poincard) în "lumea faptelor". scapă de "înfumurarea creaţiei". unitate-multiplicitate. deşi Balzac nădăjduia . perfect-imperfect. vis-realitate. este produsul neputinţii . invenţiedescoperire. supunându-se "Realului" care-1 transcende. etnic-universal. cauzalitate-finalitate sau împletirea în "raţiunea suficientă a cauzalităţii şi mai binelui posibil" . Dumnezeu-natură. îneacă spiritul în materie prin "forţa prejudecăţilor" cuprinse în aceste forme pseudoreligioase. este preferabil ca personagiile unui roman să fie oameni remarcabili. e proiecţie a închipuirii sale ca şi tragicul. "omul maşină" al lui La Mettrie. valoarea lui teoretică. această maşină fiind "ireversibil" mişcată în timp şi-n spaţiu -istorism materialist-dialectic . raportate la adevăr.idealul intangibil. făuritor de modelări comode şi utile. postulatraţionament posibil. Romancierul e liber să-şi aleagă oamenii pe care îi creează din orice zonă. credinţă-ştiinţa. absolut-relativ. Lange). Este omul murit or al "evoluţiei". "A şti. categorie-nuanţă (Simmel). vedenie-evidentă senzorială sau raţională. lucid-raţional. valoare (ierarhie) . transcendental (logic-aprioric) . care n-a acceptat "ontologismul medieval. În această stare. înseamnă prejudecată ştiinţifică. factor-termen. corespondentele între spiritul uman şi lucruri sunt asigurate de realitatea lui izvorî ta din Sacru şi stăpânită de El. În ceea ce priveşte limbajul: nici limbaj comun. spirit-materie. Limbajul-imaginar al omului autonom depăşeşte forma ipotetică. paralele. contradicţie-complementaritate. ficţiuneadevăr. o lume-două lumi. valoarea lui teoretică depinzând de confirmarea practică. capătă alte definiţii perechile terminologice polare. ieşind astfel din triunghiul dominat de Sacru: Dumnezeu. Omul material. despre Kant) adică al "evidentei senzoriale". În Urnitele conştiinţei teoretice a Realului. iar arta lui plăcuta. finit-infinit. pentru a putea". complementare: Dumnezeu-om. ins-specie. Despre destinul romanului românesc).

puterea. totul trebuie să pară viu. "Eu nu prea cred în romanul social. teism şi ateism. fabulosraţional. gol de conţinut. cum am consemnat. Vastitatea acestei specii literare implică bogăţie de idei. iluzia autosalvării. Aceste indicaţii arată.. organizare-anarhie (stare stihinică). placiditatea. paralogism (vid mintal sau rătăcire trezitoare) . idealuri. structură-conjunctură. imorală. care se mişcă între finit şi infinit. continuu-discontinuu. probabil-cert (logicul i nivelul explorării. fără ea. ceva asemănător romanelor în fascicolă) sensul n-ar putea fi decât acesta: carte cu oameni noi. între firesc şi utopic. Avem destule documente de istorie literară la îndemână ca să nu ne mai lăsăm păcăliţi de modă. existentă-neant. el şi el însuşi. instinct. căiţi cu teză polemică sau cârti accesibile tuturora şi dacă se poate anticapitaliste. instinct-sentiment. scopul. în special celui epic. încărcat de impurităţi empirice şi erori sau al celui autonom. dialog sau discurs. magic-raţional. dacă vrea s-o aibă. Nu trebuie confundată indignarea unui autor. sistem-. sau o găseşte necesară. setea de absolut ca mişcare spre imposibil. în forma romanului. tip. imaginaţia şi inspiraţia conlucrează la alcătuirea simbolurilor care oglindesc În această naraţiune. acţiunea. omul mişcat între biologic şi mistic. cu muncitori şi ţărani însufleţiţi de cele mai nobile sentimente . viată şi moarte. pentru un îndoit motiv: complexitatea conştiinţei lui teoretice. ipotezăexperiment. Dacă putem să dăm vreun sens termenului de roman comunizant (căci romanul social sau proletar înseamnă. el şi cosmos. resemnarea. cunoaştere-ignorantă s. s-au scris sute de romane proletare cu preoţi. fiind mişcat de intuiţie şi predicaţie. sau damnaţiune. în acest joc complex dintre el şi Divinitate. idealul. adevăr şi eroare. plăcerea. opţiune-decizie (nelinişte axiologică). bine şi râu. contemplaţia. inteligenta. constituie o degradare estetică de tip jurnalistic. etern şi trecător. viată aventuroasă mişcată de pasiuni... bine-rău. nemurire şi mântuire. imaginaţie. care poate îmbrăca forma lirică a pamfletului şi nici opţiunea pentru stilul de viată al unei clase sociale. cu opoziţia dintre aristocratic şi burghezie. "Stilul polemic. În această frescă. sens şi absurd. toate stările materiale şi spirituale ale omului istoric şi ale celui etern au loc în "romanul fluviu"..c. Aceste personagii posedă o grandioasă conştiinţă teoretică a lumii. mitic-mistic. Capacitatea de libertate şi de suferinţă. disciplină-probleme. intuiţie-metodă. şefi de tâlhari. structura conştiinţei teoretice a unui literator. "măştile se disting în stil clasic. concretul..subiect treaz. paradox-observaţie înşelătoare. Am ales aceşti termeni din limbaj pentru a înţelege omul viu. Aceste consideraţii 1-au depărtat pe Mircea Eliade de "romanul social". monstruos-normal. Democraţia este legată de birocratic şi exces. purtător de pseudoenigme. când este ermetic. varietate de tipuri şi caractere. în termeni rezumativi. de ratare . paralel obiectul ideal. în romanul polemic sau manifest. După revoluţia franceză. abstractul. când nu rătăceşte între util şi aporetic.evidentă raţională. vocaţieadaptare biopsihică. cum spune Mircea Eliade. cuprinde tot. Şi "tot ce este exagerat este insignifiant" (Talleyrand). În "limbaj conotativ sau denotativ" se vehiculează omul integral: corp. sacru-satanic. conştiinţă. reflectată în epica lui şi genul epic. laşitatea. Aşa cum au avut personagiile lui Dostoievski. suflet. formă-conţinut.acestea sunt rădăcinile spirituale şi ale lui Lambert şi ale lui Kiriloff. caduc sub • raport literar. sacru şi satanic. bun simţ şi stupiditate. originalitate închipuită şi naturaleţe imitativă. necesitate-întâmplare. nemurire-mântuire. sete de cunoaştere şi împlinire. esenţă-fenomen. dintre bogăţia frământări lor spirituale ale unui om reprezentativ şi stilul de viată al epocii sale. sofism-real (formalul întâmplător util şi realul liniştitor). fapt-simbol. libertate Şi înlănţuire. el şi semenii. Romanul românesc. magicul. ideologic-manifest". În "limbajul denotativ. substanţă-mod. frumos-urât. Desigur.l. în care arta se întâlneşte cu ştiinţa". ethos şi logos.. raţionalul şi misticul. caracter. rămâne captivul limbajului comun. cere scriitorului conştiinţă teoretică. moral şi imoral. Legalitatea nelegitimă este coercitivi injustă. ca-n Comedia umana a lui Balzac.. predicaţie-prepredicaţie. instinctiv-amorală eşuată sau biruitoare. această conştiinţă teoretică poate fi astfel structurată: miticul. orgoliul i se topeşte când luciditatea i-arată că fără revelaţie rămâne perpetuu în impas. morală. sau bios. eros. omul integral în jocul dintre autonomie şi eteronomie. lege-normă. ipoteza euristică opusă realului metafizic). de figurile autentice". între plăsmuirile închipuirii şi legile firii. idee-concept.şi n-a rămas nimic din toate aceste opere bine intenţionate. frumos şi urât. acestea determinând raportul între lege şi normă. curiozitatea. profunzimea lui afectivă nesemănând cu stilul polemic al tezelor vulgar-ideologice ale "asupriţilor". adevăr-eroare. arhetip-model raţional. sincronie-diacronie. oameni străbătuţi de conflicte mai profunde.. conştiinţa unui destin sau spaima de moarte. tip-caracter. trebuie . dezgustul. conducător-condus. complexitate afectivă. oameni mai liberi şi mai tragici. viată-moarte. întreg-parte. precizie-exactitate. probabil. cum a făcut Balzac.. inspiraţie-căutare. cu viconţi sadici. indiferenta sceptică. a unui dispozitiv sociomecanic exterior naturii lucrurilor. vidElin. vizibil-invizibil. imaginaţie-intelect. Intuiţia. Mircea Eliade. sau politic. nelegică. salvarea prin credinţă. este expresie formală. s-a făcut multă literatură socială. în lista terminologică. jertfa. posibil-imposibil.

departe de a participa la marea bătălie contemporană care se dă în jurul libertăţii.literară. pământurile.. termen rău ales de Baumgarten. Concepţia biblica a "muncii pedeapsă" este o constantă istorică. binele şi frumosul la scară umană. "formă a adevărului căutat şi negăsit".. "O estetică fundată pe muncă este legitimă. Perfecţiunea este. căzând într-un suflet fecund.să recunoaştem. Nu are caracter axiologic. Fragmentarium).de o conştiinţă teoretică a lumii.vorbind în limbajul economic al Scolii psihologice austriece. Nu poate fi obţinută prin efort. Estetica).sau lumea şi viata văzute de Sus în jos. În afară de Ion. o lucrare deplin închegată. adică între folos şi pagubă. "S-a întâmplat. plastică şi muzicală -: relaţia între intenţia artistică şi împlinirea ei. creste ca o plantă şi când1-a absorbit exhaustiv. să se odihnească sub el ca un călător obosit la poala unui munte. Ştiinţa şi arta sunt date. Perspectiva buze celor două lumi se exprimă prin doi termeni: Supranaturalul. În romanul românesc nu există nici un mistic.mai ales prin epica ei . (închipuirea. Aşa-zisa "capodoperă a genului autonom" raportată la ideal. A fost inspirată "formula ascultării misterului" Upanişadelor. încă. dacă ţinem seama de implicaţia senzorială a termenului. Din nefericire. prin folosirea animalelor de muncă şi maşinilor şi. dincolo. sau din plictiseală. "revelaţie" la Sf. Nu ştim dacă există în literatura românească un singur personagiu care s-a sinucis din desperare sau din simplă dramă metafizică. nu străluceşte prin personagii excepţionale. nu mituri . Scoşi din limbajul autonom. ne arată în artist pe primul muncitor liber. a "năzuinţei formative" (Blaga). ignorând faptul poziţiei sale de "creatură". Şi pentru că este vorba de conştiinţa teoretică a artistului. Perfecţiunea lucrării lui. "trezire prin dialog" la Socrate şi Platon..creează personagiile -mituri. ca oricare dintre tehnicile omeneşti. 12. în ghicitură" (sf. satele. Lucrurile ieşite din muncă sunt de neînţeles. aşa cum a devenit un Grandet sau un Raskolnikoff ( Pot fi consideraţi tipuri sau cazuri. Marele său talent mişcă mai repede mulţimile. după cât mi-amintesc. noul fiind iluzoriu. El trebuie să se închipuie mergând în direcţia idealului său şi. putând fi îndeplinită de animale şi maşini. "aşteptare răbdătoare" la Goethe. omul detaşându-se de ea prin răgaz. nici un exaltat. cunoaşterea reprezentare. Aşa gândim adevărul. în legătură cu conştiinţa teoretică şi imaginaţia artistică a scriitorului.tură . ca şi lucrurile sau acţiunile simbolizate. Personagiile româneşti sunt. formă şi culoare . la plăsmuitor. a morţii şi a ratării". a destinului omului. Liviu Rebreanu. Restul: autonomia idealiştilor şi pseudotrezirea senzorială a materialiştilor şi empiriştilor se mişcă între util şi eronat. prin "somnul cronobiologic".n-au dimensiuni. seamănă cu obiecte în întuneric dacă le privim în afară de conştiinţa care le proiectează şi valorifică .) O litera. ţin de vocaţie. rodeşte. ca şi miturile. (Mircea Eliade. Mereu apar termenii: iniţiere . În afară de revelaţie. Rilke reduce actul artistic. Munca este tehnica existenţială. Lupta lui istorică cu munca se desfăşoară în formula dialectică "da şi nu". Munca a fost vreme de milenii osândă. artistul obţine un obiect cu expresivitate umană. fără voia lui. adică la perfecţiune. platonic sau paulinic. Aşadar. miturile fiind expresii ale inspiraţiei . Toma d'Aquino. detaşat de "imperfecţiunile naturii create". apoi. încă. care s-au sinucis din dragoste. deoarece reprezintă un caz de transformare a materiei. căzând pe om. prin oameni care pot deveni mituri. în imensa lor majoritate . aici. trebuie să stabilim originea şi natura adevărului. Această concepţie estetică exprimă ideea perfecţiunii operei artistice a făuritorului autonom. nu văd alt personagiu-mit în romanele magnifice ale lui Liviu Rebreanu. Drama existentei nu se coboară până la rădăcinile fiinţei. iar creatura nu poate fi creator. aceşti termeni exprimă platonic sacrul. văzând că este intangibil. pe când .nota lui Petre Ţuţea. deci nu este creatoare de valori. simbolica umană se desfăşoară sub semnul imperfecţiunii. chiar revelaţi. întro lume care înlănţuia munca. inteligenta sau intuiţia pot plăsmui tipuri sau cazuri. (Repet: miturile nu se creează.. în mod paradiziac -dantesc. desăvârşitor al lumii"). Personagiile romanului românesc sunt lipsite. poartă pecetea imperfecţiunii omului plăsmuitor. Sunt multe. Jurnal. ei sunt văzuţi "ca prin oglindă.şi inspiraţia . ap. Leonardo da Vinci considera mediocru un artist care nu rămâne debitor intenţiei sale.sau lumea şi viata văzute de jos în Sus .). aparentul (care e o formă a "autonomiei omului creator. entuziasmul pe care i-1 consacră. o operă perfectă. El compară intenţia artistică cu o sămânţă care.. Transformând materia. sau de foame. se desfăşoară în timp şi-n spaţiu sub semnul "neterminării". conştiinţa teoretică oglindită în cunoaştere şi imaginaţia artistică oglindită în operă. "Arta îmi apare ca o formă a muncii. nici un cinic.Sacrul.. se pune o problemă privind arta . însă. Omul "demiurg" face istorie. ne-a dat prea puţine tipuri." (Tudor Vianu.nota lui Petre Ţuţea).) . Pavel. pentru ştiinţa condiţiilor frumosului în artă şi în natură" (Goblot). Epistola I-a către Corinteni 12. nu este expresie a "entuziasmului uman". Altistul este reprezentant de seamă al forţelor constructive ale lumii. Realul şi naturalul-profanul. cel mai puternic romancier al nostru. şi ficţiunea artistică joc imaginar predeterminat nota lui Petre Ţuţea.

era considerată în ea însăşi. în orice caz.ea este. Dar Domnul răspunzând i-a zis: Marto. Iniţierea. a te apropia deci de zei.J.. fiind un dar. scrie Papini în Şanţ Agostino. dragostea pentru cineva dacă nu pentru aproapele . libertatea. Pentru Schopenhauer singurătatea este o vocaţie. sunt căi iluzorii spre fericire.trăirea laolaltă. Dar.valoarea semnelor care-i leagă îmbracă formele: comoditate mintală şi utilitate. înseamnă că a descoperit taina fericirii. etern-deschisă. de eul autonom şi pieritor. care aparţine misticului . înfrânarea instinctelor şi mai cu seamă a instinctului esenţial: sexualitatea -. orice "sens intenţional sau volitiv.Rousseau. oricum era şi el un victorios. Antonie . Fragmentarium. în Jurnal). supusă infinitului lui Pascal. al omului autonom.ca-n melancolia lui Diirer . cu tristeţea. de cosmosul înghiţitor". util sau eronat. sănătate. magică şi mistică. iluzii înlocuitoare ale dezamăgirilor produse de "dezgust. nu duce Ia adevăr". adică realizând ideea platonică de om. de tristeţea fără ieşire a cărnii rău înţelese. acceptă "infantil" moartea Şi neantul. dar adevărul e transcendent în esenţă şi mântuitor. El este o natură harismatică propriu-zisă. expresie a înţelepciunii. ca şi adevărul. a grăit: Doamne. Sfântul încorporează adevărul.care situează omul dincolo de înţelegerea lui autonomă. Şi aminteşte de Sf. fie că este o forţă religioasă. iar plăsmuitorul şi purtătorul lui. depărtat de natura lucrurilor.. exerciţiu spiritual steril. sau biologică a speciei. Omul singur se mişcă perpetuu între "da şi nu" şi "cunoaşte neştiind" (Socrate). ea nu poate fi căutată. nemurirea şi mântuirea". spuneau contemporanii lui Rousseau" (Mircea Eliade. Numai Sfântul trăieşte "fericirea" în aparenta singurătate. om şi natură.încât atrage ca o foită magică. neexistând o cale spre ea. e grijă şi silinţă pământească. Singuratecii). Această judecată poate fi considerată principiu explicativ al naturii Şi culturii . Mistica cunoaşterii leagă adevărul de Divinitate. stând locului. asceză. Munca. la nivelul lui adevărul înecându-se în fluviul erorilor. Un înţeles al semnelor "Lumea se naşte prin calculul divin" (Leibniz. o forţă care înmărmureşte pe oameni şi îi atrage. fie că această foită este magică. Ci un lucru trebuieşte. de Tudor Vianu. de acele rezervoare de energie fizică şi spirituală. Numai forma mistică a singurătăţii are sens. cât. Asceza . trăire în triunghiul Dumnezeu. sau febrele lui interioare. în contact direct cu ascetul care îl stăpâneşte . Un ascet laic se luptă cu el însuşi. Mircea Eliade distinge: solitudine laică. a cărui solitudine i-o sfărâmau adesea admiratorii şi admiratoarele atrase de zvonul izolării sale. de "limitele ştiinţei umane" . în afară de sfinţenie. nedepăşind jocul apariţiei şi dispariţiei.subiect şi obiect . sau magică. discutabilă ca şi a descendentei. care nu se va lua de la ea" (Luca. sau înlocuieşte nemurirea reală. "absorbit de timp". Măria partea cea bună şi-a ales. constituie un "mister degradat" (Mircea Eliade). Marta era împovărată de multă slujbă.de conştiinţa "neputinţei de făptură situată între infinit şi neant" (Pascal). punct terminus al iniţierii. stând jos lângă picioarele Domnului. bine şi frumos.opus celui care devine -. Nici un exerciţiu spiritual autonom nu duce la adevăr. că Iisus a intrat într-un sat.mod religios al raţiunii suficiente .pe care îl căutau oamenii în desert. Omul singuratec rupe atât de violent cu legea fundamentală a condiţiei umane . Marto. în acest context. acest mister sacru cuprinzând: "Divinitatea. fiind un om esenţial. Singurateca Termenii singurătăţii sunt "izolare. O asemenea detaşare presupune o foită supraumană. Limbajul "natural" şi "formalizat". A te împotrivi firii omeneşti.înseamnă că e un magician asemenea zeilor. şi omul real . izolarea laică. În ordinea creştină. Singurătatea e cea dinţii şi cea mai dificil de dobândit detaşare de omenesc. 10). dăruită de Dumnezeu călugărului din pustietate (cum cred creştinii) . asculta cuvântul Lui. te grijeşti şi spre multe te sileşti. iar . gratuit.aparent izolat" -izolarea fiind legată de lumesc şi magic. Poarta spre Absolut se deschide prin har. Un om care poate rămâne singur . asimilată direct prin simpla practică a singurătăţii şi ascezei (cum cred indienii). de nemurire şi de libertate "ca robie divină" (Imitaţio Christi). ca o imensă foită magică. iar o femeie cu numele Marta 1-a primit în casa ei. înseamnă a o depăşi.mergeau ei. au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Ci spune-i ca să-mi ajute. Alături de acest izvor supraomenesc. mântuire. cu pseudonemurirea estetică a gloriei. sub imperiul sacru al revelaţiei adevărului.oamenii nădăjduiesc că vor câştiga aici ceva: putere. când omul "nu este muscat de inimă de şarpele demiurgiei" (Nae lonescu) sau nu consideră revolta şi răspărul ca fiind forme revoluţionare înnoitoare. Deci.singurătatea. Acesta poate fi comod mintal (prin noncontradicţie). cu "limitele nicăieri şi centrul pretutindeni". Dacă fericirea este o dimensiune esenţială a omului. Şi aceasta avea o soră ce se numea Măria care. Când cunoaşterea este redusă la doi factori . spuneau indienii. În fond cunoaşterea se înfăptuieşte "ad majorem Dei gloriam" ca tot ce este adevărat.şi de J. aproximaţiilor. numai pentru că îi mersese faima că e cel mai aspru pustnic . acest laic. zădărnicia. "«Nici un om nu atrage mai mult mulţimile decât acel care trăieşte singuratec». de care acesta a scăpat prin "credinţa în graţie şi revelaţie".

ci revelaţia. sau descoperite . autosalvării şi creaţiei.citirea lor umană -. Astfel. acest complex înfăţişând adevărul ca un "paradox religios" cum spune Mircea Eliade. înţelegem izvorul lui şi simpla utilitate a căutărilor şi măsurătorilor. În cazul nostru. Am mai spus că imposibilul nu poate fi "faustic dorit". întâlnim astfel magicul straniu. Este jocul între "primirea" necesară şi cercetare. Sein. este deosebirea între limbajul care comunică o revelaţie şi cel care comunică rezultatul căutării. trad. de Tudor Vianu. căutare. adică înlocuirea explicaţiei cu constatarea. Este greu de decis între arhetip şi caz. ci primind. raţionalul şi misticul. găseşte. dacă nu ştii ce s-a întâmplat înaintea naşterii tale" (Cicero. sau raţional. magicul. posibil prin perspectiva lumii de dincolo . nu decide liber". în această "diacronie" absorbantă trebuie înţeles pesimismul lui Eminescu. Un om inspirat. fiind creată ca şi el . eficacitatea Realului. când de cel istoric. Dacă. întâlnirea "sacrului şi profanului. Nu "cunoaştem cunoscând" (Hegel). ci trăit paradoxal-religios ca supranaturalul coborât în om prin graţia divină. faţă de care este egal cu idiotul. prin voinţa unui singur Stâpân". Geniul nu trebuie definit prin "spontaneitate. În triunghiul deseori amintit -Dumnezeu. viul individualului etern. În lumea semnelor revelatoare sau indicatoare. împletită din utilităţi. tot copii rămânem. dar nu obiectivitatea religioasă a semnelor revelate. ci omul integral din triunghiul amintit în care stăpâneşte Sacrul. simţindu-se bine ca animal "raţional şi murit or".a semnelor autonom inventate."autonomia semnelor le mişcă între vidul limbajului şi presupusa lui relaţie cu un obiect din care a izvorât" (Wittgenstein). forţă spirituală creatoare şi originalitate". trăieşte iluziile: autodesăvârşirii. Lucian Blaga) şi. între ideea platonică şi individualul aristotelic.omul medieval. dogmă. idioţii şi nebunii. a întâmplărilor. deşi dispare. Omul care se îneacă interpretativ şi metodologic în el şi-n natură. postulat. a cărui . Singur? Ca un păcătos: "ein Zeichen sind wir.pot convieţui: sfinţii. Optimismul istoric este o prostie. Zeit. acea "magie naturala a percepţiilor lui Reid" (cât. în lumea semnelor. între necesitate şi hazard. cantitate. Otto. Este "destinul" omului steril revoltat şi căutător al adevărului. Istoria profană? Desfăşurarea în timp şi-n spaţiu a unui demiurg năuc. talentele. Tod" (Heidegger.şi deci "nu-şi aparţine. necunoscându-se şi necunoscând si se mântuieşte prin graţie divină. Ieşirea din impas? Nici o cale umană. Poziţia mistică a individualului? Să ne gândim la "parabola cu oaia rătăcită şi la minunile Mântuitorului". înlocuitor al misticului explicativ. Apare în toată strălucirea omul nemurit or. Meditaţi asupra acestei coincidente: veţi găsi aici valoarea religioasă a geniului" (Fragmentariutri). geniul coincide cu non-geniul. suprasensibil. cercetând trecutul. Aşa a înţeles şi Pascal eliberarea omului. a realului cu aparentul.. neconsolat de lipsa răspunsului la rugăciunea adresată "zeului necunoscut". ca paradox religios purtat de semne revelatoare. acesta fiind de fapt "o creatură favorizată de Creator . între explicaţia dogmatică-cauzală şi citirea liberă deschisă. care înseamnă explicaţie. în Jurnal). căutate. Dansein. tot o hârcă scofâlcită. înzestrării şi mediocrităţii". asupra termenilor sensibil. neverosimil. între unitate şi multiplicitate. de Goblot). cu mediocrul şi nesemnificativul. imposibil. şi mântuirii dincolo. nu omul singur. Semiotica mişcă spiritul cercetător între logic şi empiric. În context istoric. între identitatea esenţelor şi ierarhia valorilor. trăind istoric-profan. care se mişcă aporetic. Firul Ariadnei simbolizează limitele omului autonom în nesfârşitele lui căutări.. omul autonom neputând depăşi puterea închipuirii. nu selectam punctările sacre ale timpului şi spaţiului. interpretarea fenomenelor . cum a crezut Kant. geniile. esse cu non-esse. Dacă suntem stăpânişi de pasiunea adevărului ca paradox religios. de Jean-Pierre Tafforeau). "soarele luminându-i deopotrivă. Şi el înţelege geniul tot religios. cum a spus el. Ori eşti geniu. în neliniştitoarea lume axiologică a opţiunilor aici. Deci. absolutul cu relativul. În el sunt prezenţi cei trei termeni ai triunghiului. la dogma escatologică a mântuirii individuale.nu de natură. nu se poate ieşi din labirint magic. favorizat de Dumnezeu . intuiţie. posibil.glorioasă depăşire mistică a timpului istoric . ancorat în Absolut. ci mistic. axiomă. a acestei făpturi "situată între infinit şi neant". nedepăşind utilul sau ipoteticul. iar în prezent şi-n viitor nu avem har. citat de Mircea Eliade . supranatural. omul se chinuieşte între folos şi pagubă. dutungsloss. cât. relaţie. realizează obiectivitatea filosofică sau ştiinţifică. cât. "prezenta divină" afirmată de R. De altfel. de oricare" (. care este chinuit în jocul apariţiei şi dispariţiei. spiritului şi materiei. sau în extaz. "Rămâi de-a pururi copil. geniul este un favorizat al lui Dumnezeu. revelaţie. se impun termenii: miticul. cum am mai spus. acces la adevăr. "nemulţumit de clipă. om şi natură . cum a rămas şi Nietzsche. când nu este eronată. comodităţi Şi erori. În mersul lui istoric. pentru a înţelege constatarea utilă şi explicaţia şi mai ales ieşirea din labirint. "Aceeaşi formulă paradoxală rezumă aproape majoritatea actelor religioase: transcendentul coincide cu imanentul. cum a gândit Nietzsche inspiraţia. imanentei şi Transcendentei. aceste satisfacţii iluzorii: comoditatea mintală şi eficacitatea limitată a ipotezelor . omul "demiurg". Cunoaşterea este legată când de religiosul om etern. Trebuie să reflectam.şi desfătarea artelor. ori eşti vită. Faţă de omul istoric. în captivitatea "jocului aparentelor".

această pseudoştiinţă 1-a determinat pe Socrate să caute un zeu "văzând că nu se poate autocunoaşte ". model.ci oprirea mintii pe graniţele lui esse. de "magic. normă. fiind primite şi trăite. Forma este mistic-esenţială. cum s-a spus. Gioachino da Fiore. cum s-a spus. Dincolo de semn. adică dincolo de formă şi de înţeles. . prin sensurile filosofic-culturale ale şi spiritului acestea. Metafizica semnelor? Nu. bunăoară. o moarte formată . sunt iluzorii. ci lumii dogmelor. Opriiepelocz unei anumite vieţi. Ele se desprind din Absolut ca şi miturile şi "n-au timp şi loc". Semnele revelatoare sunt expresii ale întâlnirii iubirii cu graţia. personalitate antropologică şi de înlăturarea inspiraţiei". ca necondiţionatul limitat" (Hamilton).. categoriile. la el. cum au mişcat-o modelele greceşti care au uscat "iubirea şi Olimpul". noul şi vechiul aparţinând istorismului. Semnul este pecetea care distinge fiinţa de* nefiinţă . fiind favorizat de Dumnezeu. Prin conştiinţa metafizică a semnelor. în devenire. istorism.şi te ajută în acelaşi timp să te identifici şi tu. vor trebui să se suprapună. fiinţa. Inspiraţie şi dogmă.. numai aşa având sens "Absolutul. care te obligă să te opreşti în faţa nefiinţei. semnele revelatoare vehiculând mistere. convenţionalism. moarte. în sfârşit prin Sfântul Duh (epoca apocaliptică a libertăţii spirituale) .. Dacă esenţele nu sunt transcendente. empirist .amândouă aspecte ale nefiinţei. Q IX/1). poate să alunece cu un vast aparat de semne peste x el. S-ar părea că timpul nostru este destul de copt ca să reînsufleţească şi să fructifice semnele. neparticipând lumii normelor. "Şi iarăşi. Cum am mai spus. nu să devii purtat de fluviul vital şi colectiv. formele. fiind definitorie pentru libertate şi nemurire atunci poziţia se cheamă fenomenism. vechii Eleni.iubire creştină îl detaşează de sine şi de lume. Se întâmplă la fel cu studiul naturii care poate produce "păreri" utile. modelele noastre cele mai apropiate (Fragmentarium). spirit (Q III/1-3.. pe care au biruit-o între alţii. Şi Mircea Eliade înţelege semnele religioase ca revelaţie a fiinţei. ar situa Creatorul şi opera sa pe acelaşi plan existenţial. Cea de jos în Sus este produsul căutării sau intuiţiei. începe devenirea sau neantul . nescotând omul din "devenirea biologică şi durata psihomentală" pe care le respinge el.foriă imanentă. reflectîndu-1 o viată întreagă sau o serie de vieţi. asupra vieţii din tine care încearcă să te menţină în curent. fiind tulburaţi. găsindu-le izvorul şi justificarea metafizică în alte niveluri decât cele descoperite de sociologie. Acest act de ascultare este (sau poate fi) un act de comandă asupra ta însuti. câtă deosebire între înţelesul magic al semnului . omul şi natura fiind sediul părerilor.sau combinat . se înţelege stavila iureşului vital. Aşa apar: ideile. aşa cum 1-a înţeles. După ce modelele greceşti "au uscat cetăţile mediteraneene. altfel. cât şi pentru religiile monoteiste căci.cu semnele aferente raportate la adevăr.şi între sensul profetic-creştin al semnelor. Toate tipurile. de oprire pe loc a fluviului amorf. Mistica semnelor! Mintea este supusă revelaţiei. metoda şi nemijlocirea neducând la adevăr. ci inspiraţia. evazive. sensul mediteranean al semnului: limită. Operaţiile intelectului activ sau oglindă . ca forme ale "ascultării". normele. oprirea la graniţele lui esse. îmi place sensul mediteranean al semnului. bine şi frumos. împreună cu al limitei. non-esse. -această viziune transpersonală . care exprimă: limitele. biologie. înlăturarea nefiinţei. observîndu-1. conceptele şi întâmplările. vorbind în stil eleato-creştin. ajungem la atribute "consistente" ale divinităţii: infinit (Q VII/12. idealist. acestea au fost înviorate de iubirea creştină".jocul subiect-obiect văzut antropocentric. opusă lumii materiei şi convenţiilor văzută de jos în Sus. care interpreta semnele ca o manifestare secretă a ritmului istoriei universale. subpersonal. absolute. ducând la o "coincidentia oppositorum". a timpului devorant cum spune Mircea Eliade . orgiastic: limita devenirii psihomentale. O IV/1. obligând subiectul cunoscător la participare platonică. Izvorul transcendent al semnelor nu poate fi justificat metafizic. apoi (creştinismul) prin a doua faţă a Treimii (Iisus). obligându-te în acelaşi timp să vezi şi să respecţi normele. dar neadevărate. limitele. prin depăşirea limbajului formal. poate trăi ideea platonică de om. în ultimă analiză. nu normă şi iniţiere. ritmurile cosmice. înţelegerea aceasta nouă a semnului depăşeşte sterilul formalism european şi ne apără în acelaşi timp de o nouă cădere în devenirea evazivă şi subpersonală. îmi place între altele. distincţiune. oprire pe loc.8. caracterele şi cazurile studiate nu ating natura umană înfăşurată în definiţii sau descripţii utile sau eronate. Dumnezeu manifestat la început (Vechiul Testament) prin faţa Tatălui.. iar cercetîndu-1. sau cosmocentric. Aplicând aşadar filtrul nomist asupra Problemelor (Quaestiones ) expuse de aquinat. obiectivă . Orice act de ascultare este un act de comandă. unic (Q 111/7. Q XI/2-4). acest termen.nu ţin de înţelegerea personalităţii. cosmocentrism. Sensurile semnelor. inoperantă atât pentru ştiinţă. lumea adevărului văzută de Sus în jos. non-esse. din devenirea amorfă. aşat. semnul şi sensul lui nefiind decise de primitor. ritm care era la rândul lui pasul lui Dumnezeu pe pământ. amorfe. necunoscându-1. ascultarea. energie condensată pe care comanda ritului perfect sau a verbului precis o pune la îndemâna oficiantului . care mişcă conştiinţa teoretică între durată şi moarte.. să fii tu însuti. eternitatea ieşirea din timp. Nu e vorba de o oprire pe loca vieţii.

fără ca infinitul să aibă o semnificaţie precis definită. cât şi de subiectivitatea "receptorului". "echivalenta" dintre propoziţiile gnosice l şi 2 arată că Unu (Dumnezeul lui Toma D'Aquino) este infinit şi liber. 2. identic cu sine. fiind dovada jocului dialectic unu-multiplu. unic (irepetabil) şi ne caracterizează conştiinţa subiectivă. Libertatea absolută a conştiinţei permite orice . în eul nostru.dar "convertirea" libertăţii în sfera realului va urma legile fizice ale realului. Unitatea este liberă. ceea ce înseamnă că libertatea conştiinţei este intrinsecă. afirmă că acest prim motor trebuie să fie nemişcat căci altfel n-ar fi primul. Sfera conştiinţei este o sferă ideatică. Legiferarea libertăţii de conştiinţă nu reprezintă decât un drept care întăreşte. Spiritul este infinit. Propoziţia 2. Pierderea conştiinţei noastre echivalează cu pierderea identităţii.2. în care legile fizice ale realului sunt inoperante. infinit-finit. "Necesitatea" primului motor (Dumnezeu). Dacă totul ar fi într-o nemişcare eleată. realului. el însuşi fiind nemişcat. un om fără Dumnezeu. dintre conştiinţă şi libertate. şi nu un act real. desăvârşeşte unitatea gnoseologică a sferei "nous"-ului. Fără libertate (subiectivă). polivalenta recepţionării mesajului (în special cel artistic) de către spirite subiective. este (în) conştiinţa noastră. noi nu am putea opera cu noţiuni. constituie modelul lucrurilor multiple din lumea fizică. eterne şi nemişcate. înainte de a face succinte comentarii asupra acestor propoziţii secundare (de ordinul doi. Pe de altă parte. Şi dacă Dumnezeu este infinit şi se află peste tot (ubicuu). "falsitatea" infinitului. el nu are nevoie să se mişte. Unicitatea spiritului subiectiv se multiplică în bună parte prin "conversie" în real. Epistemologia nomistă caracterizează sfera conştiinţei prin validitatea celor patru propoziţii gnosice: 1. este lumea adevărată. Unicului şi libertăţii. revelându-ne extraordinara intuiţie filosofică a doctorului angelic. este Unul. Problema primului motor care pune totul în mişcare este rezolvată de Aristotel într-un mod paradoxal. Infinitul este fals. revelează echivalenta dintre Unu (Dumnezeu) şi libertate. remarcăm că nomisele gnosice. Ne aflăm într-o lume "ireală". Ideea de triunghi este una singură. subiect-obiect. cât prin spiritul ce ne însufleţeşte. În acest "loc" Toma D'Aquino se apropie cel mai mult de sinteza creştină între Platon şi Aristotel. conservator). însăşi identitatea (unicitatea) noastră este confirmată de "nemişcarea" conştiinţei. cât şi atributele acestora (fals. în care ideile eterne. Recepţionarea operei de artă este din această cauză. Încercând să elimine infinitul (existent numai potenţial şi nu în act). Termenul fals (opus celui de adevărat plasat în sfera existentei) ne confirmă transcendenta. propria sa conştiinţă. Propoziţia l este cea care ne spune că infinitul nu are corespondent în realitate. Propoziţia 3. perisabilă. . 3. Realul nu intră în această sferă. Infinitul este "accesibil" numai conştiinţei noastre. ci infinit. Spiritul este subiectiv. Evident.de pildă. Pentru etică acest fapt este capital căci semnificaţia unui act are valoare morală numai prin libertatea ce-i stă la bază. a celor identice cu ele însele. a fost preluată de aquinat dar. fiind o eternă potenţialitate. liber. Q K/1. nu aparţin sferei existentei. Q HI/4. etern. adică nu are conştiinţă. neschimbătoare. Nemişcarea este conservatoare. Q X/1-6).QXII/3) şi nemişcat (Q ÎI/3. parţială. În sfera existentei. ce pune totul în mişcare. Lumea fenomenelor reale. În sfera realului. limitată de mijloacele reale de exprimare. întregeşte celelalte două propoziţii. 4. libertatea apare ca necesitate. Indisolubila legătură dintre Unu şi libertate este indisolubila legătură dintre spirit şi libertate. contrar lui Aristotel. ne putem imagina că ieşim pe două uşi în acelaşi timp . În sfârşit. Dar acestea sunt nomisele ce corespund sferei conştiinţei! Aşadar exista o "co-substanţialitate" între Dumnezeu şi conştiinţă care în filosofia nomistă merge până la suprapunere. Unitatea este liberă. care se schimbă întocmai ca obiectele sau fenomenele desemnate de ele. Dumnezeu nu există în cerurile exterioare ci în noi. spirit-materie şi în final dintre conştiinţă şi existentă. Nu întâmplător înţelepciunea populară spune despre un om de nimic: nu-1 are pe Dumnezeu. totul s-ar conserva având identitate eternă. căci el este schimbător. Şi. Lumea ideilor. subiectivă. Nu realizam ideea de libertate decât prin conştiinţa. după Platon. acest prim motor nu poate fi finit. având un antecedent ce-1 pune în mişcare. a fenomenelor. Nemişcarea este conservatoare. indiferent de formele curente pe care le poate avea un triunghi. propoziţia 4. nici un artist nu s-ar putea exprima pe sine însuşi. Matematice şi fizica operează curent şi cu succes cu noţiunea de infinit ca ipoteză-proteză. derivate din propoziţiile ontice de ordinul unu). ceea ce în sfera conştiinţei este mai mult decât evident. Suntem unici şi irepetabil nu atât prin materia ce ne alcătuieşte. fiind în continuă mişcare. subiectiv. nu-şi păstrează decât "temporar" identitatea. dacă este ubicuu Şi nu se mişcă. Spiritul este subiectiv.

sau ieşirea religioasă din aporetic. drumul lor se desparte. raţiunea ne conduce la patru propoziţii ontice caracteristice sferei existentei (realului). când este autonom. natura. paradoxale. cea de-a doua. aparentul. În perspectivă nomistă. dar nu ca obiect al cunoaşterii legate de raţional-empiric delimitat kantianism . Este evoluţia ca schimbare aparentă. sunt necesare operaţii "cosmetice".imanentă . Desigur. nedemonstrabile). teologie.fereastră mistică spre Absolut -necesitatea Transcendentei. magic. în căutarea unei ordini sau legităţi iluzorii. fiind acceptate. semn.independentă. În aceeaşi viziune. care poate fi revelat. teocentrism. propoziţiile contradictorii. Adevărul trebuie gândit soteriologic şi escatologic. Iată de ce considerăm că tentativele de demonstraţie a existentei lui Dumnezeu nu pot avea succes. dar şi cercul care circumscrie demonstraţia e la fel de important. depărtându-se de speculaţiile metafizice care pot fi utile ca şi cele logic-matematice. În cazul în care sistemul axiomatic nu îndeplineşte anumite condiţii . are "raza infinită iar centrul se află pretutindeni". atât pentru Socrate. Pe de altă parte. Limita sferei este generată de însuşi sistemul de axiome. stă în putinţa omului de a-şi aminti sau de a recunoaşte adevărul. deci religios. diacronie şi înec cosmocentric. Trebuie să repet câţiva termeni necesari la fixarea poziţiei omului faţă de adevăr. omul. haos. completitudine . a fixa relaţia cu semenii. revelaţie. Limitele raţiunii sunt. aceeaşi raţiune ne dezvăluie patru propoziţii gnostice caracteristice sferei constantei şi care ne pot da o explicaţie a revelaţiei religioase a lui Toma D' Aquino. cum am mai subliniat. consistentă. în gândirea lui Mircea Eliade. joc între teocentrism supratemporal. înecându-se în fluviul "rătăcirilor istorice". rătăceşte în încercările metafizice. orice teorie ştiinţifică trebuie să aibă nu numai perfecţiunea sferei. transcendent în esenţă. În cazuri mai fericite. între revelaţie. puncte de vedere izvorând din om. fiindcă omul. lucru. subiect. altfel suntem captivii infinitului conceput ca "un cerc cu centrul pretutindeni şi limitele nicăieri" mişcându-se 'Intre infinit şi neant" (Pascal). alcătuind chiar centrul fiinţei sale. bine. indică legarea ordinei de Absolut. se ajunge la o multitudine de propoziţii ce trebuiesc confruntate. sau exprimat vulgar: mai-binele este duşmanul binelui.ci de credinţă" (cât de H. mitic. propoziţiile derivate neputând depăşi această limită. metafizica şi logica nedepăşind utilul. Aceasta este semnificaţia ideii de centru. sfera gândirii religioase ne apare însă deschisă. Este evident pentru oricine că o demonstraţie (raţională) a existentei lui Dumnezeu ar fi fost acceptată la fel cum sunt acceptate adevărurile obiective şi necesare ale ştiinţei. Obiectivitatea tine de mistica idealului. memorii. religia şi ştiinţa au un fundament comun: credinţa. prin experiment. propoziţii deschise cunoaşterii ştiinţifice. căutare.. fiecare vorbind de adevărul ei. impas . comodul şi plăcutul.credinţa în Axiomă: există Dumnezeu. mistic. definit de Hamilton ca "necondiţionatul limitat". Toate aceste stări şi procese nu duc la adevăr. prin completarea axiomelor sau introducerea de ipoteze-proteze. De aici. În felul acesta. ierarhie. după Cusanus. psihologie în care încărcături autobiografice par că se suprapun peste primordii. speculaţie presupus-pură şi explorare. utilizând logica (noţiuni şi reguli de derivare) în formularea propoziţiilor.iluzia generalizării -. depăşite prin credinţă. Dar acest adevăr este în om. De aceea.în ştiinţă se pot întâmpla adevărate răsturnări. cu cosmosul şi cu Divinitatea. altfel nu este. N-ar fi exclus ca drumul lor să fie circular. filosofic. Drumul spre centrii Afirmarea centrului. ştiinţă. prin excelentă dimensiunile deschise ale unui sistem filosofic difuz pentru ştiinţa de azi» dar ale cărui vocaţii etice rămân actuale. eroare. În viziune nomistă. Dar credinţa nu înseamnă altceva decât "întoarcerea la origini". Cunoaşterea redusă la om şi la natură? Autonomie şi eteronomie iluzorii. Cu câtva timp . Subiectivitatea şi obiectivitatea raportate la ideal în echipolente. obiect. cu realitatea.. instrumentele şi scopurile nu pot înlătura idealul. Istorie profană. mijloacele . căci propoziţiile contradictorii duc la ruina unei teorii sau. neputând porni de la ceea ce trebuie să demonstrăm.metodele. Salvarea. sau logice pentru: a se autodefini. dar nu căutat. cum ne arată existenţialismul şi estetica absurdului. mergând până la axiome. care există în primordii. amintiri. ci şi închiderea acesteia. Omul este o făptură ciudată: este şi tinde să fie. realul. Sediul adevărului se situează astfel în mistică. pornind de la axiome "pur pozitive". Raţiunea este firul conducător. ca adevăruri prime şi nedemonstrabile. adevăr. spre a scăpa teoria de faliment. pornind de la axiome. şi cercul se închide! Ştiinţa îşi construieşte "corpusul" propriu. gândirea religioasă a aquinatului are. diacronie. cât şi pentru filosofia indiană. Schmidt).şi logica faptelor . presupus liber. însă. Aceasta este sfera care. căci s-ar ajunge la propoziţii contradictorii.presupusă autonomie raţională . ordine. O contradicţie între teorie şi experiment ridică problema interpretării corecte a experimentului.În sistemul nomist. credinţa în axiome (adevăruri prime. la origini. logica deducţiei . raţional. Prima . sacru. la axiome. satanic. frumos.

forma şi conţinutul contopindu-se.în experienţă deschisă.termină zenonic. templul. Simbolica teoretică a omului autonom.momentul liturgic . religios . drumurile acestea spre centru . Aşadar. nu depăşeşte formalul util sau comod şi jocul aparentelor. într-un cuvântului non-esse. aparţine omului ca "rob al lui Dumnezeu". această eteronomie reală cuprinzând subiectul. în aporetic. frumos-urât. sau infinit (ipotetic).relativ. dialectică sau aporetică. Prezenta Divinităţii. În imanentă? Eul jucând între intelectul presupus pur. sau altarul. Upanishadele anunţaseră tu eşti acesta! (tat tvam aşi). Metafizic. ci i se descoperă. simbolurile gândirii mistice fiind manifestări ale Realului. revelându-i-se originea lui şi a lumii. Intr-adevăr. omul poate căuta. în afara omului (ganz anderes. sau de univers . prin acţiunea revelaţiei sau prin.centrul lumii (cf. dogmă-experienţă deschisă. în ordine metafizică. acel "gând care luminează ca un fulger" . Omul este liber ca posesor al adevărului. drumul neducând nicăieri. p. Omul nu descoperă. intrarea sacrificială într-o zonă sacră este un drum spre centru. unic-creatoare. acesta neexistând în spaţiul şi timpul istoric. adevărul în spirit socratic-creştin. R. acţiune-pasivitate.monadelor. Spaţiul sacru templul . categorial. formalul comod sau plăcutul. centrul la Mircea Eliade este templul. căutător. sunt egali cu utilii. centrul nu poate fi găsit. loc sacrificial. obiectul şi simbolurile. adică spaţiul sacru. de care Maurras leagă artele. sau în grup. Acesta.inspiraţia lui Nietzsche -. sau om autonom . Creaţie-imitaţie. spre Realitatea absolută. neliniştit. structurat sau nu. omul participând la el. Libertatea . Forma constantă şi activă aristotelică. Dacă adevărul este Sacrul şi centrul comunicării lui Templul. identică cu atman. practic-teoretic. omul mişcându-se steril între autonomie şi eteronomie. Aici ? Omul se naşte şi trăieşte în grup şi-n natură şi moare singur. Apriorism? Om şi natură sau ordine aparentă. Aşadar.înainte de Socrate.primeşte. revelaţia adevărului celor aleşi şi comunicarea lui sacerdotală credincioşilor. postulataxiomă. adică de creaţie. toate figurile de stil ale omului singur. Otto şi Mircea Eliade. Eu afirm că. Subiecţii nechemaţi. adevăr-eroare. Nu există pur la scară umană. mântuire-damnaţiune etc. fiindcă Adevărul. din starea pură "mai sunt resturi" (Sf. ci numai revelaţia. ieşirii din devenire.şi timpul sacru -sărbătoarea . ap.ale metafizicii şi religiei . Ca şi omul la acest nivel. Fragmentarium). Şi este interesant de remarcat că o definiţie similară se poate da religiei în general: drum spre centru. devenind. poate fi înţeleasă teologic şi seamănă cu monada primordială. scop-ideal.31 şi urm. este transcendent în esenţă. sacru-satanic. realitatea absolută. imagini. Aceasta este cea mai simplă definiţie care se poate da metafizicii în genere. Este Sacrul lui R. Omul religios etern. sensuri intenţionale. în filozofie şi Ştiinţă. iluzorii ca şi natura. Aceste perechi dezbătute raţional . prezentă în concretul multiform.). Fireşte. Sarte spune că omul este condamnat să fie liber. finit-infinit. Drumul spre înţelepciune sau spre libertate este un drum spre centrul fiinţei tale. timp liturgic. invenţie-descoperire. etc). ceea ce nu se întâmplă în simbolica "profană". în care omul se află. este Dumnezeu. sens-nonsens. Pavel) prezente în rătăcirile istorice şi-n situaţiile limită.depăşesc predicaţia Şi intuiţia omului autonom. Dar zona sacră prin excelentă. din faza arhaic-ontologică. sau sisteme de referinţă variabilă.sunt determinate de prezenta Divinităţii. exceptindu-1 pe Dante. devenirii vieţii. bine-rău. sunt exterioare naturii lucrurilor la care omul neasistat divin nu are acces. încărcaţi de inadecvări. Otto. este considerat . indefinit (posibil). din viaţă şi istorie) şi intrarea într-o zonă sacră (templu. între cosmocentrism şi antropocentrism. nedepăşind antropocentrismul şi cosmocentrismul. comunicare sacerdotală . libertate-înlănţuire. Mircea Eliade. adică Brahman. orice act religios presupune ieşirea din zona profană (care ar corespunde. Aşa se gândeşte religios adevărul. divinitatea lui Leibniz. este captiv dialectic al termenilor: conţinut-formă. această unitate a tuturor unităţilor . Creauonism? Ordine reală întâlnită în templu. Căci sacrul asta înseamnă: esse. şi experienţa presupus-pură. cartea noastră Cosmologie şi alchimie babiloniana. exclud ideea de drum. sau nu. 1937. ordinea şi unitatea lor neputând fi gândite şi formulate în afară de logosul divin. metafore. drum pierdut în nesfârşire. Relativismul? Om şi natură. o lume-două lumi. opusă profanului. Nici un impuls material plăsmuitor nu este explicabil la nivelul conştiinţei . Salvarea este posibilă prin participarea la adevăr şi damnaţiunea prin neparticiparea omului liber la el.au direcţii opuse: metafizica descoperă centrul în om (ţat tvam aşi). religia descoperă centrul în sacru. înţelege adevărul teocentric. starea rugăciunii. moarte-nemurire. În spaţiul profan. cu sufletul (spiritus) omului. Acesta a fost în primordii şi a fost pierdut prin păcat. adică Realul. depinzând de raţiunea şi închipuirea omului căutător. realitatea absoluta. un paradox imanentist. fiind netrezit şi înecat în nelinişti produse de ispitele umanismului. real-aparent. finit (în limitele experienţei). activ şi doritor să iasă din anonimat prin vocaţie. Când se simte autonom. singurele satisfacţii ale acesteia fiind utilul întâmplător. dacă-i raportăm la adevăr.umanism . Semne.la nivel logic .în toate tradiţiile religioase . în spiritul acelei "Imitaţio Cristi". până la gândirea mistic-dogmatică modernă. Natura în sine şi materia în sine au încetat să existe în ştiinţa modernă.

Kenonul .teoretice autonome. basculează între Unul real şi multiformul.. sesizabilă numai prin gândire. concretul multiform opus Unului nemişcat şi real. sunt apriorismul kantian. ca spaţiu plin" (Capelle).drumul descris în "limbaj tradiţional .(Diels. Şi Parmenide afirmă un drum spre centru. nesacral. deşi este purtat de divinitate . "Acei bărbaţi (eleaţii) au presupus o dublă substanţă: una a adevăratei existenţe.Die Vorsokraţiker (Presocraticii) . Corpolitate inerentă celor doi termeni ai cunoaşterii. de Capelle). spaţiul pur. Ontologia . numai o părere" (Simplicius.şi plinul unic al lui Parmenide sunt ipoteze în ştiinţa modernă a naturii. existenţa fiind Unul nemişcat". apoi zeiţele m-au condus pe renumitul drum. Formă şi conţinut. deşi monismul raţionalist. Pe acest drum am mers eu. spirit şi materie.în fond.cum face Spengler. Sofistul. adică o formă a priori fără conţinut empiric" (Goblot). Un concept vid este un concept fără materie. mişcându-se captiv între viată şi moarte. în schimb. când iluzoriu. între mişcare şi încremenire. Parmenide (Ontologie. pentru a dobândi adevărul. Presocraticii căutau să cunoască adevărul despre existentă. cât. perceptibilă prin simţuri. A depăşi aceste forme. închipuită cum trebuie să fie. înăuntrul acestei contradicţii. al demersului lui Parmenide din Peri Pbyseos . vidul se opune plinului.care ilustrează caracterul logic.spaţiul vid al lui— Pitagora . dar în sens invers.. este poarta Absolutului. Pasagiul de mai sus este opus acestei păreri. Călătoria lui porneşte din tara nopţii.. Este calea soarelui. care nu leagă ciclul grecesc de cel modern.termină raţional într-un joc între existentă Şi nonexistentă. la scară umană. Metafizica). "Ideea însăşi poate fi înţeleasă prin teoria sferică a lui. întregul este mai curând o construcţie în fond raţională.despre natură.acest lucru este valabil şi pentru existenţa lui Parmenide .. cum ne arată Platon în dialogul Parmenide. nu poate ocoli empirismul sau materialismul. inexplicativ. lumea şi viata. este o presupunere. Gândire autonomă însoţită de o "Divinitate" anterioară demersului logic. În cele ce urmează. acauzalitatea arătând limitele omului explorator".(Aristotel. De altfel. centrul. adică de la apus spre răsărit. Simbolul acestui tot unitar este peirasui -Urnita sferei -.. adică spaţiului ocupat de o substanţă impenetrabilă. această pseudocunoaştere apriorică devenind "pozitivă prin conţinut empiric". care îl duce pe bărbatul cunoscător teafăr la ţintă. c) aparent: tot ce se mişcă şi devine nu este. ca "necondiţionatul limitat" (Hamilton). adică vidul raţional umplut cu experienţă obscură. pentru a cărei realizare Parmenide s-a folosit în întregime de imagini şi concepţii tradiţionale (aici se arată îndeosebi influenta lui Hesiod). este iluzorie. Pe ultima nu voiau pur Şi simplu s-o recunoască ca existând (reală). construit raţional. Raţionalismul. Afirmaţia lui că gândirea coincide cu obiectul de care se loveşte.centrul . real ca Şi paradisul. prin natura lui imanentistă. ca toate ipotezele cosmologice. în mod ascendent. De aceea spune el că despre existentă există un adevăr. înţelegerea acestei remarcabile introduceri la poema didactică parmenideică ne-a oferit-o deplin abia Walter Kranz (1916). ca existentă exclusiv.Dike . înseamnă a gândi teologic: Unul este Dumnezeu. Wilhelm Capelle). a cărui "speculaţie paradoxală" s-a întins până azi) -omul singur. adică a vidului . considerau ei. al universului finit. occidental. entropie . Heiberg). când existent. Gândirea modernă operează cu conceptul vidului: "Vidul este spaţiul lipsit de materie. ceea ce implică imposibilitatea gândirii inexistentei . progresism. cât. ci existând numai aparent. despre devenire. repetând întrebările şi meditaţiile parmenideice . spre adevăr şi.. mă duseră în măsura în care inima mea dorea. cât. "Caii care mă poartă într-acolo. După cum nici formula identităţii gândirii cu obiectul a lui Parmenide nu duce la adevăr. omul Şi natura (Platon. nu este sacru şi deci nu este real.. "forţele naturale constatându-se şi folosindu-se pur şi simplu. însă nu mai puţin kentronul . Despre cer.gândirea presupus-autonomă se manifestă în aceste trei ipostaze: a) metafizic: viata şi lumea sunt b) istoric. izbindu-se "de existent. viata şi lumea devin. deci cu centrul echidistant de limitele acestui model geometric. nu duc la adevăr. cealaltă. empirismul. sau în grup. adică în soare. Fără a ne situa elenocentric . care garantează soliditatea regulată a conului existentei". La baza întregului stă străvechea concepţie că adevărul pur izvorăşte numai în lumină. la Aristotel.. Mircea Eliade a acceptat singura cale a ieşirii din impas: calea mistică. a devenirii. "spre lumină". Creaţia unică ne arată că totul se desfăşoară din primordiu. la capătul unui singur drum "decis raţional": "Căci numai unul şi acelaşi poate exista şi poate fi gândit" (Parmenide. stil parmenideic învăluit în mister . Concepţia "cvasimaterialistă" . a cărui gândire termină aporetic ( cum ne arată Zenon.mitologic . iar poziţia axiologică. Concepte pure sunt categoriile kantiene. stilul inexplicativ al omului autonom. Die Lehre vom Scientism)". sau în formula împreunării lor. adică lucrurile sesizabile senzorial . Univers sferic. "formele logice ale intelectului subiectului presupus-pur". Ideea fundamentală a întregului este aceasta: Parmenide vrea să fie dus de Divinitate în imperiul luminii. voi da câteva citate din Wilhelm Capelle . în absenta revelaţiei Realului. Templul este spaţiul sacru. de acelaşi). străbătând întreg pământul. discipolul lui Parmenide.

elitism. sau "crede ut intelligas" (Sf. Universul sferic.ci se primeşte mistic. laicism. scepticism. al cercetătorului actual. umanism. încheiere Misticul Mircea Eliade trebuie gândit în triunghiul: Dumnezeu. istorism. a cărui curiozitate îl îndeamnă să înlocuiască armonia clasică cu informul sau monstruosul neobişnuit. pe cel al fiinţei considerată cauza binelui său" (Goblot). înăuntrul unei ordini constante. Chauvet et A. Luat întreg. Imposibilul nu se doreşte . împlinirile aparente Şi erorile trezesc omul presupusautonom. al căror număr creste prin închipuire. convins fiind de forţa lor atractivă. certitudinea topindu-se între "îndoială carteziană" şi experienţa etern-deschisă. cu fetele lui înşelător-utile şi aparent-ascendente: raţionalism. Dacier et Grou. adevărul ca Bine suprem fiind atins de fiinţa iubitoare. deci nici un drum spre ele. dominând momentul mistic purificator. gratuit sau eronat. cu centrul echidistant de margine. limitat. Crezând şi ascultând. nu "cunoaşte cunoscând".decorativ. comod. ap. Materialitatea actelor existenţiale. conservatorism. holism. însoţite de nelinişti sterile. Mi-a răspuns că va realiza un pur erotic. în care domină Sacrul. vehiculată mitologic . infinit. aici şi dincolo. Argument). cosmocentrism. sunt utile. adevărul fiind legat de "cauza" proceselor spirituale şi naturale. vehiculate matematic. Se "esenţializează mistic" Şi se caută "raţional sau magic adevărul". cauza unică a tuturor lucrurilor. ca şi universul finit. nu prin trezire maieutică sau iniţiatică. Saisset. fiind absentă Divinitatea. sau "un produs al obişnuinţii" (David Hume). cel nereligios trăieşte neliniştea căutării perpetue. Anselm cât. Mircea Eliade depăşeşte exerciţiile literare. realul fiind revelat prin "spaţiul sacru (templul) şi timpul sacru (sărbătoarea) " .. Exemple: Parmenide şi urmaşii. purism . instabil. Mircea Eliade face parte dintr-un popor viguros. Prin ştiinţa ideilor. criticism. căruia i se supune complexa lui tematică.până la idealiştii şi materialiştii de azi care. în înţelepciune sau poate într-un fel de viată superior înţelepciunii Şi plăcerii. bine şi frumos. încercarea construcţiilor fantastice din tinereţe. pierdute de om în "pădurea de simboluri" (Baudelaire) care acoperă meandrele lui istorice. om şi lume.(Capelle) a lui Parmenide. petrecut în afară de triunghiul: Dumnezeu. de cea aproximativă sau aporetică a căutării. în spiritul sf . iubirea. "experienţa fund oarbă" iar "intelectul autonom gol" (Kant). de Gobtot) ? înţelegerea autonomă nu atinge cauza lucrurilor. pozitivism. de curente filosofice sau ştiinţifice. la nivel profan neexistând adevăr. adică realul atotcuprinzător. ele fiind exterioare omului. Legile naturii. nu de cea încărcată de dorinţi. este o ipoteză neconfirmată. Un gânditor religios nu poate fi absorbit de mode estetice. existenţialism. psihologism. notes et argumentes par E. "Intellige ut credas" (Abelard). omul platonic iese din contingent. expansiv inform. adică deosebirea cunoaşterii dogmatice prin revelaţie. gândită creştin. dar misticul ÎI fereşte pe Mircea Eliade de înec existenţial. Nu trebuie privit acest gânditor mistic în plan pur estetic. mai ales pentru cititorul setos de lucruri tari. naturalism. optimism. adică de prezenta Divinităţii. literatorul transformându-le în manieră artistică. ci rătăceşte întâmplător . care ignorează puterea harului şi datoriile izvorând din aceasta. în sine. "În ce constă fericirea omului? Fileb răspunde că în plăcere. democratism. totul schimbânduse în jocul ipotetic dintre om şi lume. unde sunt contemplate ca "izvoare ale conceptelor şi lucrurilor". idealism. om şi natură. . cu senzorialitatea lor stranie.ca-n Faust magicul . estetism. se cheamă vicii. antropocentrism. "contingente" (Boutraux) şi "formal-comode ca matematice" (Poincar6). aparent-constrângătoare. Completitudinea religioasă implică cunoaşterea "dialectică a sacrului şi profanului". Inspirate aici şi contemplate dincolo. în sfera magicului totul fiind posibil. trad. El cunoaşte primind. a cărui mistică 1-a ferit de uscarea sufletească a acestui "stupid veac european". tradiţionalism. iar participarea la idei. anarhism. Repet: omul religios primeşte. idealul coborând în omul religios prin revelaţie. Drumul drept al lui Mircea Eliade este expresia unei personalităţi care ilustrează ideea de vocaţie. empirism. s-a prelungit (mutatis mutandis) . Nici o cale nu duce spre centru şi deci spre adevăr. evoluţionism şi celelalte căi ale omului. cum am mai subliniat. totalitarism. ci util. în care singurul act senzorial va fi un sărut bărbătesc pe fruntea femeii iubite. închisă în ea însăşi. materialism. "Mâine de biran distinge iubirea de dorinţă prin faptul că dorinţa are ca obiect binele fiinţei. s-a prelungit până azi. arătându-i limitele sale şi distincţia dintre util şi adevărat. Ştiinţa adevărată este aceea a ideilor universale şi necesare" (Fileb.util sau eronat. nu scoate omul din starea de "animal depravat" (Rousseau). logician. progresism. Un gânditor artist nu ignorează punctarea magică a timpului şi spaţiului.Mircea Eliade. oricare alta fiind iluzorie. cum credea Hegel. această "anticameră a cunoaşterii" (Rickert). structuralism.la scară umană -pesimism. Magicul la Mircea Eliade tine de profanul gnoseologic Şi estetic. şi Socrate. este posibilă aici prin inspiraţie. ca şi el. Pavel. plăcut. I-am spus odată că trăirea.. Căutarea nu duce la adevăr. nu oferă p imagine definitivă a universului.

Eros legăturile lor devenirea Şi nici pieirea. Acest eseu a fost publicat în revista Familia din Oradea. am să-1 imit pe Goethe şi n-am să aplic cu consecventă acest principiu. Ea realizează armonia. supărarea. Tatsăcblichkeit. el reprezintă materia care rămâne neclintită s. "Iubire. îmi vine în minte o discuţie purtată odată cu un prieten. prin boală. Cine nu operează cu distincţii nu asimilează şi nu poate învăţa nici pe alţii. Răspândită în toată firea. Când iubirea devine o treabă individuală. el poate împrumuta durată. sete de fericire şi moarte. de la întregul cosmic până la cuplul uman. se transformă în voluptate. gândirea pură nu este obligată să tină seamă de eroarea care viciază consensul general la un moment dat. ea creează. Un filosof spunea că s-ar putea ca o cetate întreagă să fie stăpânită de eroare şi un singur individ să fie purtător de adevăr. Începând în numărul 2 (februarie) 1990 şi terminând în numărul 9 (septembrie) 1990. "De aceea toate sunt cuvinte goale. în opt serii. Apoi. binele. afirmă că. dem logischen. Stăpânul. Gândirea se detaşează de natură şi tinde să cuprindă tot în formele ei. îndrăzneala de a formula experienţa proprie.Oamenii seamănă prin suferinţa limitării. adevărul şi eroarea" (Schmidt. Şi nici nu pierde ceva din natura lui obiectivă. Dar. îmi face plăcere că mi-am amintit de aceste lucruri. cu săgeţile lui. Totuşi. .O amintire personală. asupra omului machiavelic.. idealen Sein (H. vor fi expuse multe lucruri. Acest zeu n-a supt degeaba la leoaice. A vrea nu este totuna cu a putea.care este sustras voracităţii tatălui său -este materia care durează. mai ales că sub el. după legile veşnice. Natura creează specii. fiindcă iubirea. realitate. clipei (Goethe) " Introducere Petre Ţuţea dialoghează în acest eseu cu un interlocutor fictiv. spiritul. Această interpretare alegorică a realităţii cuprinde natura şi omul în formele lor esenţiale. Aceasta nu înseamnă că adevărul îşi are rădăcina în individ.Fapticitate. suferinţa. Miturile lor oferă modele sau tipuri primordiale ale tuturor lucrurilor şi raporturilor. între ei înşişi. certitudinea este asigurată de prezenta celorlalţi. împliniţii religioşi "seamănă cu toată lumea ". În cetatea lui Machiavel. fiinţe murit oare.. instinctul procreaţiei. nu s-a putut sustrage influentei binefăcătoare sau răufăcătoare a lumii afective. de data aceasta. această afirmaţie aparţine lui Descartes.Eros. răul. im Gegensatz zur Logizităt. vicii. chiar dacă se depărtează de natura lucrurilor. Kun şi alţii). şi se deosebesc prin împlinire .m. Schopenhauer pune pe seama instinctelor jucăuşe ale grecilor pofta lor de personificare. Dacă îmi amintesc bine.nu esenţial. În concepţia mea. Graba nu ajută la nimic. Cred că trebuie lămurit acest titlu. Descoperă frumuseţea umană şi divină sau tinde nestăvilit către cea din urmă. Mircea Eliade este un om religios împlinit. aceasta fiind poarta prin care intră viciul. Zeus . Zeul iubirii care seamănă. Când schemele logice nu funcţionează. Schmidt . scăpând de puterea distrugătoare a timpului. după câte am discutat şi după câte bănuiesc. pe care le tine legate (Parmenide) Noi trebuie să desăvârşim toate sferele existenţei noastre. nefericirea.a. ne refugiem În lumea plăsmuitoare a faptelor. bătrâneţe. chiar dacă formularea este provizorie sau nesigură. mari şi aspre. şi deci nici Machiavel. Iubirea prinde în plasa ispitelor ei: zeii. neplăcerea. alege şi îndreaptă. plăcerile simţurilor şi bucuriile sufleteşti sau ale cunoaşterii. iubirea seamănă cu datoria. I-am răspuns că nimeni. fericirea. Sub acest raport. Uranos este spaţiul care cuprinde tot. Mie îmi place precizia. Numai omul singur poate imposibilul. Kronos naşte indivizi. bucuria. difuzul pare mai aproape de natura noastră. natura. oamenii. ideale).. Uneori distruge. Uneori. pe câte murit orii le-au afirmat în credinţa ca le-ar sta . . Fakţizităt. materia. ficţiune formulată de romani. şi-ntre ei şi Dumnezeu. . dintre toate fortificaţiile cetăţilor. Uneori. conservă şi desăvârşeşte. el distinge. Zeus se sustrage acestui destin. plăcerea.'cum spune Chesterton despre oamenii excepţionali de rangul întâi. nu este o treabă individuală. ci un principiu ordonator al speciei şi cetăţii. dacă-i raportăm la Dumnezeu. Prietenul meu susţinea că acest om e absorbit de raţiune. în opoziţie cu logicitatea Fiinţei logice.d. dacă eroarea comună are uneori valoarea unei norme de drept. prin mişcarea lor între ei şi natură. una este inexpugnabilă: iubirea supuşilor faţă de stăpânul lor. Nimic însă nu poate limita puterea închipuirii.

astrologia şi alchimia lui. o trecere peste persoană. a memoriilor. materia formată . şi atunci trebuie prezentate aceste suflete creatoare de cultura. peste viata zilnică. Opus acestuia este sufletul faustic. Există şi o altă formulare a apolinicului. Trebuie realizat un individ întreg: corp. destinul lui Oedip. arta fugii muzicale.o realitate la bază. pentru înţelegerea acestui om şi pentru realizarea lui. filosoful creator de sistem seamănă cu regina din stup. fiecare naţiune însumând şi asimilând tot. marea bucurie Şi marea compasiune. poetul oferă flori. regenerarea. peste prăpastia dispariţiei: o creştere (un salt) pasionat-dureroasă spre stări mai întunecate. iar filosoful idei. cerul şi pământul. societate şi realitate. scoate în relief şi face puternic. Apolinicul: "Individul senzorial-prezent. Este faustică o existentă dusă cu cea mai adâncă conştiinţă. cu tainele şi cărţile Sfinte ale religiei persane. eterna înnoire. aşadar existenţa propriu-zisă: la Democrit. creştine. caractere şi situaţii omeneşti. . ale filosofilor. schimbare a culorii strălucitoare" (Parmenide. veşnice. sau cu un sultan asiatic la înscăunarea lui. care se priveşte pe sine. Producere sau dispariţie. reflecţiilor. dogmatica catolic protestantă. trad. neamurile. Trebuie avute . fausticul. fausticul Şi magicul trebuie întregite cu dionisiacul. trebuie înţelese câteva tipuri de cultură. destinul regelui Lear Şi idealul madonei. spre tot ceea ce simplifică. evreieşti. Şi faustică aceea care plăsmuieşte spaţii din lumină şi umbră: aşa se deosebeşte fresca lui Polygnot de pictura în ulei a lui Rembrandt. nu. în vederea unor sinteze româneşti. ci a realităţii întregi în mişcare. Formele cunoaşterii. care aprobă şi sfinţesc cele mai îngrozitoare şi îndoielnice însuşiri ale vieţii. iar filosoful. cu algebra. renaşterea. cu califatele Şi moscheile lui. care poartă în sine timpul nemărginit. prezenta erorii. Aci nu se mai pune problema aparenţelor şi a esenţelor. a privirii retrospective. Sunt apolinice: staţia mecanică. omul armonios este înlocuit cu unul schilod. Aceste trei suflete: apolinicul. fiind un simplu nimic însufleţit. Paligeneza. dintre Marea Neagră şi Arabia de Sud. "Dionisiacul este un impuls spre unitate. a lucrului în sine şi fenomenului. mai pline. chintesenţa lor. op. Voinţa speciei mutată în noi şi retrasă din noi. în armonie desăvârşită cu voinţa constantă de a se reproduce. Raţiunea şi inima ne arată că există totuşi producere şi dispariţie şi tot ele ne obligă să ţinem seama de repetarea existentei noastre în urmaşi. fiinţă şi nefiinţă. Der Untergang des Abendlandes). cultul senzorial al zeilor olimpici. Prin aceasta se leagă: oamenii. viata omului.acelaşi lucru în fond la Locke-. în cicluri închise netransmisibile. Dar. fecunditate. limpede. A vedea în orice schimbare acelaşi lucru. poetul oferă imagini ale vieţii. el stând prin conştiinţă în centrul timpului şi nu în punctul său final. ca tip ideal. operele poeţilor pot sta unele lângă altele. realizat în Beatrice a lui Dante. care posedă o hotărâtă cultură personală. O dată cu surparea coloanelor afective. spre individul tipic. în spaţiul dintre Tibru şi Nil. care îşi defineşte eul ca soma. manicheice şi ale antichităţii târzii" (Oswald Spengler. O înmulţire a omului integral şi universal. la Kant .X. cât. ca forme istorice ale unor suflete specifice. fiecare este un punct central nemişcat. Astfel. strâmb. viata este un vis şi moartea trezirea din acest vis. marile dinastii ale perioadei baroce cu politica lor de cabinet. Astfel considerat. a perspectivei şi conştiinţei" (Oswald Spengler. deopotrivă de puternic şi de fericit. Aceasta din urmă a început să se usuce sub soarele torid al raţionalismului modern. cu alte cuvinte. care este singura regină. care a început cu stilul roman al secolului X. neechivoc: libertatea sub lege" (Nietzsche). Sunt faustice: dinamica lui Gali leu. Materială şi spirituală. sentimentul unităţii necesare a Creaţiei şi nimicirii" (Nietzsche). Iubirea nu şterge graniţele şi unifică în mod fecund. al cărui simbol primordial este spaţiul pur şi infinit şi al cărui trup este cultura apuseană. care apare în timpul lui August. A. surpat. căruia îi lipseşte ideea unei dezvoltări interioare şi prin aceasta a unei reale istorii interioare şi exterioare.Şi sufletească. Apolinică este existenţa grecului.În primul rând. Apolinicul este statuia omului nud. "Sufletul magic al culturii arabe. mai nehotărâte. până în finalul pârtii a doua din Faust.). toate procesele dialectice trebuie legate de viată. cu mozaicurile şi arabescurile lui. care a stat la baza formulării lui Spengler "Impuls spre eul desăvârşit. oraşele greceşti izolate politic. gândite panteist. reîntoarcere. iar la mine voinţă". ci sub forma unei linii permanent ascendente. calea spre adevăr. o aprobare în extaz a întregului caracter al vieţii. nu trebuie confundată moartea cu nimicirea. Este apolinică pictura care limitează prin contururi corpurile izolate. el confundă moartea cu nimicirea. . lordănescu). suflet şi gândire. lucrul în sine înseamnă ceva care există independent de percepţia noastră. Sunt la locul lor aci cunoscutele formule ale lui Schopenhauer "Omul este altceva decât un nimic însufleţit. ca la Spengler. nu poţi vorbi de iubire fără înţelegerea veşniciei speciei. Chiar dacă istoria nu este concepută morfologic. voinţa veşnică spre zămislire. Viată şi mişcare. Individul scos din lanţul nesfârşit al generaţiilor este absurd.

gândită în exces. Să revenim la tema noastră. Mişcare pe toată scara animală şi culegerea roadelor evoluţiei în regnul animal. posibilul. fie el fizician. Apoi. căruia i se atribuie şi unele însuşiri ale sfântului creştin: renunţarea la fericirea pământească. sau eliminarea lor toate acestea sunt fructe amare ale ştiinţei. Dacă supraomul este o nouă specie. Nietzsche). das iiberwunden werden muss. stăpânite de nonsatisfacţie. aşa cum ş-a spus. castitate. generos. nobile. nu se poate naşte din om. când necesar. fizicii şi chimiei. pe plan naţional şi individual este rodul asimilării. Dacă este posibilă. ci de doctrina unui nou tip de om. Divinitatea. El renunţă la fericire şi plăcere. creator de noi valori. darwinist. nu în sens logic. cu ajutorul matematicii. mereu neliniştită? Devenire sau încremenire? . Nu în sensul nevoii cunoaşterii absolutului. filosofici Şi artei. Apoi. cu atitudine poruncitoare în faţa vieţii. Trebuie realizată o unitate a calitativului şi cantitativului. în univers.număr. ci ordonator. Actualitatea permanentă a gândirii matematice Şi fizice nu trebuie să ne însele asupra viului. ci În sensul pământesc al îndepărtării omului de fluviul vieţii. nu în sens anarhic. voinţa zămislirii. cum au înţeles unii. lebengebietende.întinderea Organic Mecanic Simbol. Pentru a arăta formele devenirii. Ei trăiesc devenirea în trăsăturile obiectului contemplat. fie că scrie istorie pragmatică. ale cantitativizării proceselor biologice. der den Willen zur Macht und die schenkende Tugendhat. Dezgust. Câteva cuvinte despre supraom. necondiţionatul şi adevărul. Descătuşarea femeii. Apoi. femeia liberă şi puternică fiind chemată să zămislească oameni liberi şi puternici. nu este vorba de un transformism deschis. Eclectismul.Devenitul Tendinţa . Când natura o ia razna. gibt aberaucb den Niedrigsten die Anwartschaft auf Gliick". Şi frumoşi fizic şi spiritual. la comoditate şi dăruirea creatoare. dacă nu mă înşel. ordinea. Umanitatea. Er verzicbtet auf Gliick und Behagen. istoricul adevărat. în permanenta devenire. Gânditorul sistematic. sunt mai aproape de ordinea religioasă decât raţionaliştii care se joacă abstract cu ideile religioase. au soarta buruienilor în pădure. der Typus der Wohlgeratenheit. Nu trebuie uitate: extazul. condiţionatul. Tot Spengler spune: "Artistul. un tip superior trebuie creat. "Consolidarea cuplului". conştiinţa datoriei. ci ontologic. cu voinţă de putere şi virtute. la plăcere. Cuplul. Familia. înseamnă moarte. guvernată de principiul heraclitic al actualităţii. paradoxul necreştin: creaţia se confundă cu bunătatea. adică al dezlegării acestei taine: unitatea sau dualitatea lumii. einbdherer Typus ist zu schaffen. imagine. Natura. când nu prisosesc. lebenbejahende. copii crescuţi în incubator. impudoare. imitaţia servilă sunt sterile. Familie ordonată în funcţie de ierarhia forţelor care o compun. "Der Mensch ist etwas. Iniţierea sexelor în vederea eliminării . sau şi înainte de om. În orice caz. Români liberi şi puternici. când obiectiv. Aşa se creează un om întreg. . sau atei. puternic. Chesterton respinge această idee. Spiritul treaz vrea să scape de încremenire. când arbitrar. de tip darwinian. reducerea numărului masculilor. concept. der starke. tipul care izbândeşte. trebuie readusă între stănoage. Un joc combinator. nu În sensul lui Seneca. Supraomul este sensul pământului. Max Scheler. scot dintr-o schemă a lui Spengler acest fragment: Devenirea .în vedere câteva lucruri esenţiale: sinteza. sau forţă vitală în veşnică mişcare creatoare. Der Ubermenscb ist der Sinn der Erde. Egalitatea formală a sexelor. Când adevărul este rău înţeles. apariţia supraomului nu-1 poate interesa pe om. Omul. trebuie înlăturate erorile şi ereziile care usucă rădăcinile vieţii. în familie trebuie să stăpânească: iubirea. expansiunea acesteia servind biologic şi spiritual expansiunea neamului. Să nu se glumească cu termenii: virginitate. Neamul. logician.. ci a speciei şi neamului. privesc cum devine ceva. când liber.. de iniţiere. Trebuie întreţinută bucuria de a trăi plenitudinar. încă o dată.Eu cred că trebuie să ne mişcăm în anumite limite. care este obligată să înregistreze şi să înţeleagă semnificaţia "jocului secund". în om şi peste el. dar exclude mila. De altfel. Deci. fecundaţie artificială. Să ne oprim la om? Totul în om şi pentru om. cu mijloacele teologiei. După cât se vede. ci bucuria pură. Fecunditate. care a fost neliniştit de adevărul absolut. ale viului sufletesc şi ale devenitului. pudoare. informii Şi deşeurile. sincretismul. nu în favoarea femeii. produsă de frumuseţea idealului. Toţi aceşti termeni înăuntrul vieţii.Mereu trebuie să avem În vedere aceşti termeni: realul. Nuntă şi familie numeroasă. ca fiind absurdă. conştiinţa noastră teoretică. mereu activă în direcţia absolutului spre care se mişcă asimptotic. vorbeşte chiar de recreştinarea lui Nietzsche. afectivii eretici. Nu plăcerea. Progenitura. sau mai ales rău folosit. vomebme neue Werte scbaffende Mensch. află ceea ce a devenit". (Omul este ceva ce trebuie biruit. graţia şi inspiraţia. în afara lui şi deasupra lui? Divinitate sau supraom? Perfecţiune. Impurii. Totul peste univers. înlesnindu-le însă celor inferiori accesul la fericire. care este etern.

. cochetărie şi maimuţăreală" (Schopenhauer). chemat să pună ordine în haosul biologic al speciei om. ne se connoissenta aucun etn'ont aucun genie" (Rousseau. unic. poligamie. Aici se potriveşte formula lui Charles Maurras. Familia europeană a fost stăpânită. sunt poziţii produse de amărăciune.. Monogamic. stăpânul cuplului schimbându-se în diferite perioade ale istoriei omului. Se va vedea mai târziu. cât. Care este principiul orânduitor al familiei. Sunt însă şi exemplare care nu degenerează şi nu se sfiesc să exprime sacrele lor prejudecăţi. s-a vorbit de mascul ca simplu instrument fecundator. le commercement de notre vie serait priva de secours. câteva păreri despre femeie. pe când animalele sunt reduse la o serie de gesturi. dacă nu mă înşel. Un individ . Il existe entre elles et les bommes des sympathies d'Epiderme et tiespeu des sympathies d 'esprit d 'âme et de caractere". sau ideile lor. ca un simplu salt "deasupra animalităţii. Fizica amorului. după specii. deziluzie. cum susţine autorul citat. dacă nu mă înşel. în care să se întâlnească strămoşii şi urmaşii. înnobilat de creştinism. sau dacă sunt în dezacord cu vreo modă oarecare. creează un climat de instabilitate. încântare. greşeşte uneori în mod fecund. Nu putem considera pe ascet. Lettre â d 'Alembert). cu o arhitectonică perfectă. care au fost efectele stăpânirii divinităţilor masculine şi feminine. combătându-se aceste sisteme. Este stranie şi profundă viziunea întemeiată pe principiul tatălui.Atunci când nu avem soluţii raţionale convenabile. S-a spus că civilizaţia corupe moravurile. Stârpirea prostituţiei Şi promiscuităţii. Ciudăţenia constă în faptul că raţiunea umană. en general. Simpatie: "Sans les femmes. de tendinţe nefireşti. .verigă într-un lanţ nesfârşit de generaţii. O viată plină de sens. Femeia nu are nevoie de aşa ceva. această formulă simplă nu iese din cadrul biologiei. în mitologie. op. Nu trebuie confundat cu capriciul.) Desigur. de degenerarea produsă de civilizaţie. al neamului şi al speciei om? . Spengler. hermafroditism etc. avec notre folie. protejată. endogamie. "Un plan universal. Câteva exemple. Chantfort "Elles sont faites pour commercer avec nos faiblesses. căutată în zona posibilului. produsă de un orgoliu steril. exogamie. "Les femmes. S-a spus că libertatea s-a născut din nevoia tatălui de a ieşi din perfecta lui singurătate. adorată. dezacordul între natură şi sistemele morale ideale. într-un corp viguros privit ca un templu desăvârşit. trad. despre monogamic. mais non avec notre raison. Deocamdată. s-a crezut că tatăl reprezintă raţiunea purtătoare de ordine. când voinţa speciei este prezentă în cele două sexe. poliandrie. Un stâpân îmblânzit. S-au făcut constatări privind: superioritatea sau inferioritatea femelei. neliniştea creaţiei. Sarcasm: "Pentru femei. atât scopul cât şi rezultatul sunt aceleaşi: copulaţia. problemele raporturilor dintre oameni le rezolvăm prin decizie. Nu discutăm aici normalitatea vieţii sexuale şi nici aberaţiile acesteia. fiindcă omul trăieşte în natură. lupta masculilor. cuviincios mulate pe obiectul contemplat. voinţa zămislirii şi setea de libertate. dispreţuita. în care se oglindesc lupta sexelor şi rezultatele biologice. Totuşi. şi pare că mai este încă. Mă gândesc la acele "erori fecunde" ale lui Guyau. totul este mijloc pentru cucerirea bărbatului. pentru artificialitatea lor. protector. canibalismul sexual. Napoleon I: "Les femmes n 'ont pas de rang". Dimorfismul sexual pare a fi o constantă biologică a speciei om. Puternică. omul îşi variază la infinit mimica. de amoralitatea naturii. relaţiile dintre ele pot fi formulate şi naturalist-naiv: "Se poate vorbi de teoria unităţii psihologice în serie animală. sociale şi psihologice ale acesteia.Femeia a fost rând pe rând: adorată şi dispreţuită. Mişcările democratice tind sâ-1 detroneze pentru instaurarea principiului egalităţii sexelor. Restul. le milieu de plaisir et la fin de consolation" (Jouy). Scopul vieţii: menţinerea vieţii" (Remy de Gourmont. ca o ieşire din fluviul vieţii. căruia trebuie să i se dea sens prin exerciţiul activ al . Nu-mi amintesc care artist a pus la baza creaţiei principiul matern. frumuseţea şi erotica. Luca Petreanu). S-a vorbit de selecţiunea sexuală. În schimb. sprijinită pe puternice coloane afective. zbătându-se să facă istorie. de pater familias. Fie într-un climat anarhic. desfrâu. fără să tină seama dacă acestea sunt produse ale mintii. voluptate şi de comandamentele speciei. veşnic aceleaşi. n'aiment aucun art. fie într-o ordine perfectă. citate de Schopenhauer. fixează poziţia femeii înăuntrul speciei în aceşti termeni: Bărbatul trăieşte eroic. ca prostituţie universală. de rolul nutriţiei în formarea şi desăvârşirea sexelor. În ceea ce priveşte principiul tatălui. cu aceeaşi uşurinţă cu care idealiştii dispreţuiesc natura (totul este natural. nu spune nimic dacă se ignorează natura omului). Un om cu mintea curăţită de fantome. fecundaţia Şi naşterea. partenogeneză. aceasta din urmă potrivit calificată de Ramy de Gourmont. slăbeşte caracterele. de faptul că femeia a creat masculul în ordinea zoologică. al sexualităţii" (Acelaşi. despre dimorfismul sexual şi cuplul uman.adulterului şi divorţului. Rămân ascetismul şi sfinţenia. slabă. stăpână şi sclavă. de tirania sistemului nervos. lăudată. Dar. Absenta ordinii naturale şi climatul egalitar au făcut necesar feminismul. Culegem câteva fructe ale evoluţiei privind omul. a "arbitrarului binefăcător". promiscuitate. fiindcă ea este istoria. această slabă lanternă.

inteligentei". Acest lucru seamănă cu paradoxul lui Cioran privind sfinţenia. El consideră pe sfânt ca expresie a orgoliului absolut. Ca orice egoist, nemulţumit de măruntele bucurii ale pământului, vrea să cucerească cerul. Sunt fapte care nu confirmă aceste interesante poziţii. Este de un farmec copleşitor rugăciunea Sfintei Tereza, dacă nu mă înşel, care cere să fie trimisă în iad, pentru a consola pe damnaţi. Conservarea speciei tine de animalitatea noastră, care nu trebuie dispreţuită, iar măreţia ei tine de sufletul nostru. - Misterele se dezleagă dintr-o dată, prin inspiraţie, sau în etape. Spiritul cercetător este mereu neliniştit de aceste probleme: logica umană şi logica naturală, absurdul şi firescul, bunul simţ Şi stupiditatea, plăcerea izvorâtă din înclinările naturale, sau din rafinament, datoria, care este de esenţă spirituală, jocul complex al instinctelor şi al conştiinţei teoretice şi morale, nobleţea sentimentelor şi aspectele hidoase ale resentimentelor având rădăcini în: invidie, lăcomie, interes, dezgust, ofensă, orgoliu Şi în stupiditate, mersul în zig-zag printre virtuţi şi vicii, sensul Şi lipsa de sens a existentei şi altele. Apoi, elementele estetice ale vieţii trupeşti Şi sufleteşti. Cum putem păstra intactă bucuria de a trăi şi de a crea viată, despărţind sufletul de corp, sau unindu-te? - În ceea ce-1 priveşte pe om, se pare că natura nu este atât de , insistentă. Plăcerea şi sterilitatea se întâlnesc cu dezgustul, cu l apariţia şi dispariţia voluntară a indivizilor. Jocul acesta al vieţii . Şi al morţii voluntare punctează desfăşurările speciei. Voi vorbi despre acestea la discuţia asupra originii şi naturii desfrâului. Acum, am să răspund la întrebarea unităţii corp-suflet. Prinzhom îşi intiTuţează lucrarea: LeibSeele- Einbeit (Unitatea corp-suflet ;1927). Se pare că natura nu insistă viguros la conservarea speciilor. Eşuările ei sunt rezultatul faptului că este haotică şi oarbă. Şi la om pare a fi indiferentă. De altfel, apariţia şi dispariţia unei specii nu face gaură în cer. Universul îşi continuă mersul după legile lui fixe, istorice sau fără legi. Este indiferent dacă haosul este la început, continuu, sau la sfârşit, dacă moartea este cosmică sau risipită în cosmos, în diferitele lui elemente, a căror transformare este legată de principiul morţii. După cum este interesant efortul neîntrerupt al omului în cercetarea universului material pentru a obţine transparente care să-i permită cunoaşterea cauzelor care au determinat apariţia întregului şi părţilor care-1 compun, sau a cauzei lor unice, indiferent dacă poate atinge acest scop, sau nu. Se pare că ne găsim în prezenta unui sisifism glorios. Lessing socoteşte mai preţioasă calea spinoasă spre adevăr, decât obţinerea lui. Această poziţie naiv-romantică şi erotică în problema adevărului se dizolvă în apa tare a lucidităţii. Suntem într-un univers material sau, mai exact, cuprinşi în el. Cei care cred că nu se poate ieşi din el, nefiind nici o fereastră deschisă spre absolut, acceptă înlănţuirea ca o fatalitate, singura lor speranţă fiind cunoaşterea în etape a legilor acestui univers, cu scopul final al cunoaşterii lui fără rest şi al obţinerii unei fericiri iluzorii - Constituie o consolare cunoaşterea acestor legi? Este posibil un salt peste jocul material al vieţii şi al morţii? Sunt oameni care găsesc ieşirea din impas prin ideea nemuririi. Ei gândesc nemurirea atât fizic, cât şi spiritual. Este vorba de creştini. Scepticii consideră viata în transcendentă ştearsă, adică lipsită de stil. Stilul, cu toate că este guvernat de categoria unităţii, nu anulează diversitatea. Pentru majoritatea oamenilor este mai interesant cum se petrece, decât ce se petrece. - Cei care cred în lumea de dincolo n-au decât să utilizeze procedeul dantesc: să se mute cu cea de aici, dincolo. Ei pot să creadă că moartea este o simplă trecere, aşa cum unii filosofi antici credeau că nu este necesară. În acest sens seamănă cu natura întâmplătoare a bolii. Problema pare insolubilă, dacă căutăm dezlegarea ei în individul material şi ignorăm existenţa spiritului. Specia pare că poartă în ea veşnicia, chiar în ordinea materială. Lipsa certitudinii existentei celor două lumi determină omul să se agate cu disperare de cea de aci. De altfel, în imanentă bucuriile vieţii sunt culese din revărsările închipuirii. Aceste revărsări se topesc în adevărul transcendent. Gândirea în imanentă este sediul jocului infinit al nuanţelor, care amplifica arhitectonica acesteia, în acest sens acordându-li-se rang şi funcţiuni categoriale. În fond, totul se petrece în formele superioare ale vieţii spirituale, fie că o considerăm, în ordinea marilor principii, ca fiind încremenită, fie că o considerăm în veşnică mişcare şi transformare. Staticul şi dinamicul privesc atât gândirea în sine, cât şi obiectele ei. Sub acest raport, nu interesează dacă gândirea se confundă cu obiectele ei sau nu. - Cum stăm cu formele gândirii ştiinţifice? Răspunsul este uşurat după consideraţiunile făcute asupra materialităţii lumii şi asupra adevărului şi erorii contemplate înăuntrul acestei materialităţi. În fond: metafizica cunoaşterii, cum îi spune Bergson, istoria şi construcţiile spiritului omenesc apreciate în funcţie de eficacitatea lor.

- Este nobilă lupta omului cu materia. Deşi omul este guvernat şi de legile ei, nu poate fi înfăşurat complet în ea. În cazul că este înfăşurat complet, lupta lui constituie un paradox al ordinii universale. Teologii, filosofii, artiştii, oamenii de ştiinţă, tehnicienii se luptă cu ea, se împacă în mod stoic cu desfăşurările ei fatale, iar unii dintre ei se resemnează, Lăsând mâinile în jos, obosiţi, asemeni apei care cade într-o fântână arteziană, utilizând imaginea materiei obosite folosita de Bergson la definirea elanului vital. Pentru stilul gândirii ştiinţifice şi pentru unitatea corp-suflet, mă folosesc de Lavoisier, Laplace, Claude Bemard şi Nietzsche. Formele gândirii ştiinţifice? În univers sunt numai procese fizico-chimice. Acestea pot fi formulate matematic, cu alte cuvinte peste tot guvernează principiul metodologic al cantitativizării. Ideea de valoare tulbură ordinea obiectivă a lucrurilor. Desfiinţarea graniţei dintre organism şi mecanism, în ultimă analiză totul reducându-se la legile unei mecanici ideale. Întregurile, de la cele mai mici până la univers, pot fi cunoscute în cauzele care le-au dat naştere, sau luate ca fructe ale evoluţiei. Şi într-un caz şi-n celălalt, ele sunt considerate ca teatre ale faptelor cercetate. În aceste întreguri întâlnim: procese fizico-chimice, elemente situate într-un anumit fel în spaţiu şi forte care determină poziţiile şi relaţiile elementelor în aceste întreguri luate ca structuri. Limitele puterii noastre de cunoaştere, omul fiind înlănţuit, sau lipsa oricărei limite, omul fiind în stare să dezlege toate tainele. Căutarea nemuririi în ordinea materială sau În cea spirituală. Exerciţiul nelimitat al spiritului critic împletit cu necesitatea suspendării acestuia, în vederea refacerii sufletului omenesc şi românesc. Aci se pune această tulburătoare problemă: raţiunea este chemată să susţină viata şi bucuria de a trăi, sau sentimentele? Ultimele întrebări ne apropie de neliniştitoarea problemă a unităţii corp-suflet. - Atunci, te rog s-o prezinţi. Foarte mulţi sunt cei care confundă materialitatea vieţii umane cu animalitatea. Este vorba de viata integrală a omului şi de justeţea poziţiei faţă de aceasta şi nu de înfumurarea neroadă a unui om clădit pe o demnitate iluzorie. Spargerea unităţii existentei umane prin formula dualistă corp-suflet a creat o permanentă nelinişte metafizică. Moartea şi nemurirea au intrat în terenul nisipos al discuţiilor fără sfârşit. Ţin să subliniez deosebirea între prezentarea obiectivă (absolutizare) Şi mişcarea în câmpul experienţei, etern deschisa. Uneori, sunt valoroase soluţiile provizorii. Mă gândesc, desigur, la spiritul ştiinţific, şi nu la cel artistic, şi la filosofic ca ştiinţa, şi nu ca artă, cum ai spus mai înainte. - S-a spus, în mod pueril, că "credinţa în existenţa sufletului s-a născut din constatarea că există lucruri invizibile şi impalpabile a căror prezentă este incontestabila, cum sunt: aerul şi vuitul, de pildă. Şi aşa a fost opus corpului sau materiei" (H. Schmidt). Psihologia modernă încearcă să refacă unitatea acestui "sistem material-energetic", acestui mod al substanţei, care este omul. Sufletul ca realitate, ca esenţă a fost descompus în fapte sufleteşti, cercetarea urmărind stabilirea unor regularităţi, sau legi, după care se desfăşoară aceste fapte. Sufletul este "un concept colectiv, pentru totalitatea funcţiunilor psihice ale plasmei" (Haeckel). Sufletul este "realitatea interioară a unităţii pe care o numim corp" (Wundt). Unii exultă că au scăpat de dualism, care despărţea "corpul de suflet şi natura de spirit", că nu mai sunt obligau să cerceteze "substanţe, lucruri, formele energiei" radical deosebite, acest proces simplificator având ca rezultat mărirea gradului de certitudine a constatărilor făcute în ceea ce priveşte desfăşurarea faptelor sufleteşti. Este vorba de o bucurie teoretică, ştiut fiind că datele conştiinţei teoretice nu înlătură neliniştile metafizice. Sunt şi de aceia pe care moartea îi surprinde nepregătiţi, fiind ocupaţi cu cercetarea broaştelor sau insectelor. S-a stabilit că "caracterul este expresia constituţiei corpului, că substanţele chimice introduse în corp produc modificări sufleteşti că sunt fapte sufleteşti cercetate de geopsihotogie" etc. Nietzsche a dat un impuls acestei tendinţe spre realizarea unităţii corp-suflet. "Sunt corp şi suflet, aşa vorbeşte copilul. Şi de ce să nu vorbim ca el? Dar cel treaz, cel înţelept, spune: sunt numai trup şi nimic altceva şi sufletul este o vorbă pentru ceva care aparţine corpului" (Also sprach Zarathustra În der Rede Von den Verăchtem des Leibes -Aşa vorbit-a Zarathustra, în discursul despre cei care dispreţuiesc corpul). Dar Nietzsche le spune dispreţuitorilor corpului că eul lor vrea să piară, se întoarce de la viată, în loc să creeze din setea lor de autodepăşire. În această lumină anticreştină nu poate fi vorba de o adevărată autodepăşire, fiindcă nu se depăşesc Urnitele animalităţii. Nu poate fi vorba de armonie, de ordine, legate de o altă concepţie a materialităţii eterne. Contopirea sufletului cu corpul, până la acea

"Cellular-Psychologie" a lui Haeckel, degradează sufletul şi nu înnobilează corpul. Unirea strânsă a sufletului cu corpul şi nu contopirea lor în sensul concepţiei ştiinţifice, ci în sensul materialităţii de care am vorbit mai înainte, permite corpului să participe la nemurire şi prin aceasta să se înnobileze şi să-şi motiveze existenţa şi armonia. Mă gândesc la acosmismul lui Spinoza care, contopind pe Dumnezeu cu natura, îi legitimează existenţa şi ordinea. Fiecare individ reproduce formele şi funcţiunile substanţei înaintaşilor. "Al robilor cu sarcinile pune/ de osemintele vărsate în mine", cum spune Arghezi sau "aceleaşi legi străvechi poruncesc supunere", cum spune Aron Cotruş. Noi, ca neam şi ca specie, suntem obligaţi să participăm la "misterul palingeneziei" şi să suportăm modificările neîntrerupte produse de adaptare. Numai aşa putem înţelege elementele etnoantropologice ale substanţei noastre. Ca să înţelegem etnoantropologic neamul nostru, trebuie să ţinem seama de ideea directoare română şi de elementele supraadăugate cunoscute. Aici se împletesc: ştiinţa şi credinţa stăpânite de concepţia noastră asupra firii noastre şi a rostului nostru în lume. Când românii nu s-au iubit, întrebuinţând expresia unui francez privind neamul lui, au fost stăpâniţi, umiliţi, jefuiţi şi nefericiţi, fiind obligaţi să se •depărteze de firea lor. Reproduc aci o conversaţie din lumea de altădată, purtată între un cosmopolit şi un conservator etnocrat: Cosmopolitul: Sunt un om pur şi simplu. Conservatorul: Sunt român în primul rând. » Cosmopolitul: Cum stăm cu: universalul şi regionalul, ea generalul şi particularul? Noţiunea de om este mai generală, este supraordonată noţiunii de român. Aşa cum creştinismul este supraordonat ortodoxiei, catolicismului, protestantismului şi tuturor sectelor. Conservatorul: Bine. Numai că ficţiunile nu pot înlocui realitatea, chiar când aceasta nu poate fi teoretic formulata. Cosmopolitul: Ce s-ar întâmpla, dacă într-o bună dimineaţă a istoriei te-ai trezi fără conştiinţă de român, vorbind o limbă nouă? Conservatorul: Nu ştiu. Eu consider negativă o astfel de mutaţie, dacă pot să-i spun astfel. Cred, însă, că această transformare bruscă mi-ar produce senzaţia unui om beat, care nu mai nimereşte drumul acasă. Propovăduitorii dispariţiei popoarelor aparţin unor neamuri inconştiente, unor neamuri obosite sau altora egoiste şi lacome, a căror expansiune şi poftă de stăpânire nu pot fi satisfăcute fără descompunerea altora. Realizarea insului şi a tuturor trebuie să plece de la starea actuală, ca rezultat al desfăşurărilor noastre istorice. Altfel, clădim pe nisip. De data aceasta trăim gândind şi gândim trăind. Cu toată energia. Etnicul constituie premisa oricărei activităţi. Aspiraţiile universale ale fiecărui român, creaţiile lui, poartă în mod necesar pecetea specificului naţional şi a stilului de viată desprins din acesta. Uneori acest specific naţional îmbracă formele dramatice ale luptei. Orice popor puternic îşi ţese istoria din propria lui substanţă, aşa cum păianjenul îşi ţese pânza, întrebuinţând o formulă a lui Titu Maiorescu privind actele de cunoaştere. Aşa se prezintă istoria noastră, în care întâlnim forme minunate ale spiritului pur şi ale eroismului lipsit de ostentaţie. O ordine fizică şi sufletească mereu prezentă în noi ne obligă să jertfim tot pentru păstrarea fiinţei noastre. Aş dori să continui inventarul problemelor legate de Eros şi al dificultăţilor întimpinate la soluţionarea lor. Problema instinctelor, de pildă. Natura, mecanismul şi rostul lor ne arată că aparţinem şi regnului animal. Acest eseu a fost publicat În şapte serii în cotidianul Tineretul Liber, începând În numărul din 16 mai 1991 şi încheindu-se În numărul din 24 iulie 1991, sub îngrijirea lui Gabriel Gheorghe. , Alchimia Francesco De Sanctis se bucură de apariţia omului modern în Italia Renaşterii, "un om nou", în cazul că există aşa ceva, antimedieval, deci antimistic, indiferent religios, frivol, senzual, simţurile lui fiind eliberate prin întoarcerea în natură, nu prin asceză care, neavând rost, este înlăturată de desfătare. Câţiva termeni îl definesc: eul ancorat în inteligenta stăpânită de ştiinţă - noul titlu de nobleţe, chiar împletit cu stilul de viată senzorial-plebeu - Guicciardini despre Machiavelli cultul frumosului imanent ca artă a voluptăţii, natura suverană, plăcerea, comicul atotcuprinzător, demascator, sacrul amestecat în dezordine cu profanul, scepticismul întărit de absenta minunii, întâmplarea ca expresie a naturii suverane, petrecerea viclenilor pe seama proştilor, înlăturarea tragicului prin formula estetică a contrastului - tragic-comic, vesel-trist, catastrofă-bucurie, sau alternanta care punctează nedantesc conţinutul zilelor triumful trupului eliberat de mister, trăirea veseliei produsă de închipuirea noului captiv al naturii. Când Bocaccio îmbracă în forme învechit-danteşti noile rătăciri ale omului, consideră timidă sau inconştientă lipsă de stil prelungirea formelor medievale inadecvate conţinutului noii vieţi, formele mitologice păgâne mai aproape de natură, iar trăirea nemijlocită întâmplărilor raţionale, concrete teoplastic- senzorială,

Istoricul politic al Europei moderne trebuie să aibă vocaţie de portretist. Desigur. omul imperfect în clar-obscur. El consideră actuală lucrarea lui R. ca şi rădăcina divină a celor două cetăţi augustiniene sau afirmaţia lui Hegel că Dumnezeu face istorie. acel clar-obscur ca simbol al spiritului omului modern sfâşiat între instinctul puterii.. cu valoarea ei euristică. scoate omul din jocul ficţiunilor utile. Aşa a fost dictatura în republica română sau actele de guvernământ în stările actuale de asediu. resturile de religiozitate. acesta mişcându-se între Dumnezeu şi dracu. La fel de înşelătoare sunt generalizările şi legităţile istorice. evident neexercitată speculativ sau util. vicioşi. dincolo de bine şi rău. peste stările morale ale conştiinţei. Umanismul Renaşterii.legea heterogoniei scopurilor. slugi. adică de ordinea religioasă. favoriţi. ca şi "teoria dublului adevăr. degradările demonice sunt permanente. face dificilă această determinare. prin conţinutul ideal. insurecţia. Meinicke. morală şi de drept./. Ispitele uşoare şi blajine N-au fost şi nu sunt pentru mine/în blidul meu ca şi În cugetare /Deprins-am gustul otrăvit şi tare" (Psalm). Vremea noastră este plină de astfel de exemplare. prin cunoaşterea dogmatică a cauzelor. în stilul lui Troeltsch. în obiect al puterii politice.nu stinge sufletul european în indiferentă religioasă. creaţia revelîndu-1 pe Creator. sau discrete. "anarhia canaliei de sus". adică al culturii. nemurirea. după cum iubirea creştină a deschis o fereastră către Absolut. aspecte fixate în portretul fiecărui om politic. al patristicii. simplu subterfugiu în filosofia medievală. Fiindcă s-a prelungit până azi. Fr. formula lui Proust "Ies plaisirs et les jours" este mai ispititoare pentru el decât cea a lui Hesiod. n-a ajuns încă să iasă din cuşca simţurilor. care trebuie respins. sau plăcute. Sau cum spune Arghezi: "Sunt vinovat că am râvnit/ Mereu numai la bun oprit. să cunoască natura şi s-o stăpânească". om şi natură. exercitate în afară de legi. omul fiind făptură slabă în natura încărcată de ispite. prin măsurători şi utilităţi. "munci şi zile" .. indiferenţi. În simbolica lui stâpânesc ficţiunile utile. aici şi dincolo. căutătorii şi inspiraţii îşi împletesc istoric isprăvile lor. Omul n-a ajuns încă "să se cunoască şi să se stăpânească. în ea însăşi sau pentru ea însăşi. practică formele vieţii de jungla.după cât îmi amintesc . comode. cum a definit-o un francez. semn al libertăţii. fiindcă "natura vorbeşte". când înecată empiric. iar observaţia şi experienţa nimeresc întâmplător sau stau în întuneric! Neliniştitul om istoric se mişcă între naivitatea poetic-mitologică Şi inspiraţia mistică . De la păcatul originar până azi. nu se mai poate vorbi de "adevăr absolut" sau. Nu trebuie confundată cu tirania . în formularea lui Vaihinger . Un umanist pur. aparent legitimă. Tema dezbătută i-a impus această atitudine.căreia nu-i dau conţinut biologic cum face el. Născocitorii. Este mai aproape de adevăr morala vie a concretului creştin. O istorie esenţială. excesele moralreligioase. sau plăcute. sub masca interesului public. n-a atins sfera explicaţiei. omul integral şi purul sfinţeniei ostentative. să fixeze cu precizia cu care se determină rezultatele ştiinţelor naturii. adică mijloacele devenite scopuri . în lucrarea lui Ideea raţiunii de stat în istoria modernă. Mircea Eliade situată eternul om religios în triunghiul Dumnezeu. Stăpâni. Dispreţuiesc cazuistica acei care alunecă. în formula "Hierofaniei naturale". demnităţii şi sensului existentei umane. indiferenta religioasă. subiect purtător de drepturi.stare abuzivă de fapt cu durată nelimitată. Das Heilige care. mai ales în stări excepţionale ca: războiul. Ca orice gânditor mistic. tradusă de Nina Facon). fiindcă autonomia spirituală a omului este iluzorie. cum spune Spinoza. Ce este raţiunea de stat? Este exerciţiul nelimitat al puterii. de adevăr pur şi simplu. adică indiferent religios. el constată limitele ştiinţei profane şi nu confundă utilul cu adevărul. ci şi vehicul al întrebărilor insolubile la scară umană şi-al valorilor ideale. culminând în ficţionalismul modern. deschide calea ateismului sau a indiferentei religioase. calamităţile naturale. permite acestui om să citească în tăcerea gravă a pietrelor. Cultura. a libertăţii de mişcare. Şi misticii consideră gândirea un mijloc. secundum fidem şi secundum raţionem". desfăşurată de la Machiavelli la Bismark . atei. Meinicke. transformarea temporară a cetăţeanului. considerând "raţiunea numai ca mijloc În lupta pentru existenţa". dar cu funcţii mult mai întinse. pentru a asigura liber-cugetătorului iluzoria lui .ca expresie a geniului lui (Istoria literaturii italiene. poate fi afirmat atunci când umanismul n-a înlăturat în conştiinţa omului politic modern preceptele ordinei creştine. acest nou antropocentrism. perpetuu. adevărul relativ fiind o "contradicţie in adjecto". antireligioase. care pot ajuta la determinarea demonicului neliniştitor al lui Meinicke. morala raţională înlocuitoare a religiei (la science des moeurs). aspectele religioase. formal sau dialectic. este când aproximativ utilă. Când ştiinţa modernă este stăpânită de iluzia progresului infinit. Ipoteza. În el şi între el şi cosmos s-a instalat sofistica desfăşurată istoric în stiluri şi sisteme diferite. demonicul lui Fr. în spiritul istorici şi al tradiţiei sacre . împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialităţii tigrului. oglindit în raţiunea de stat şi sentimentul creştin al păcatului. Succesele în ordinea materială ale omului Renaşterii se cheamă civilizaţie. începutul modernismului? Nu. Otto. În acest triunghi domină Sacrul. moralitatea personală şi sănătatea mintală. pseudoreligia ipocriţilor. în limbaj religios. virtuoşi.

obiectivitatea lui izvorând din sfera afirmativă a existentei. trad.aparenta iluzorie şi încremenirea linului absolut . Istoric. Orice cultură adevărată se clădeşte supraistoric.imanentiştii de toate nuanţele sau pentru sacru . fiindcă în simbolica umană nu se realizează acordul între lucru şi semn. instabil. adică fără mesaj divin. evoluţionismul. desigur. la fel ca orice gânditor religios. adică în omul autonom. "Se poate duce cercetarea dialectică până la temele cele mai îndrăzneţe şi se evită orice conflict. Augustin). în absenta unei ilustrări documentare. Am luat Evul Mediu creştin. trăind viziunea contemplării paradisiace a lumii de dincolo. El îl consideră mult mai decăzut decât pe omul păcatului originar. de tip dantesc. . ca şi unităţile. de oricare". Este Mircea Eliade antimodern? Nu. fiind transcendente. constituie un limbaj pseudoexplicativ ca şi demonstraţiile. n-a criticat. prin corupţie întinsă. fiindcă ilustraţiile. cu cât citirea fenomenului politic portughez n-a fost împiedicată de dominanta religioasă a lui Salazar. Fiindcă. în care Mircea Eliade se mişcă explorând. deosebindu-se de restul vietăţilor prin complexitatea raţional-mecanică a mijloacelor în lupta de adaptare. cum a gândit Bacon? Nu.cum au gândit florentinii celor două lumi sau Goethe polaritatea -decizia monolineară pentru profan . rămâne un "animal raţional. Omul istoric? Omul faustic chinuit de perspectiva infinitului: "Sa afli chinul. istorismul şi. însă. prin pseudovalori morale şi estetice. La acest nivel al existentei. Gândirea dialectică. sau cei extatici. conform credinţei. văzută radical. lumină pură a Absolutului. ştiinţifice. Gânditorul Mircea Eliade nu se lasă furat de iluziile ştiinţelor. fiindcă simbolica lor exprimă lumea sensibilă. simbol. Blaga). trăieşte suveran "eternitatea ca prezent pur" (Goethe). În acest context discut alchimia. apreciază foloasele ştiinţei. cât de acelaşi). o societate în care haosul se împleteşte cu presiunea biomecanica. care scoate omul din jocul istoric al opţiunilor. cum am mai spus. cunoscând natura lui transcendentă. fiind stăpânită de perspectiva infinitului. fiind străine de adevărul revelat. heraclitismul -curgerea aparentă şi pseudologosul panteist . ea existând prin participare la cea "invizibilă" . momentele luminos-dogmatice exprimând punctări sacre în timp şi în spaţiu. aceste plăsmuiri. dacă se adaugă că aceasta se petrece conform raţiunii. Schmidt). ci-1 primeşte. Mircea Eliade este radical în judecarea indiferentei religioase. .autonomie (Windelband. în fond. nefiind ros de timp. cercetător al naturii. ca şi esenţa şi fenomenul. contopite în experienţa etern deschisă. disciplinele mintii neputindu-1 scoate din impas.adevărul. "Demnitatea omului are sediul în ştiinţă".rest de păcat originar. ca şi tensiunea polară subiect-obiect. modelele invariante având caracter formal. privită în sine. cât de H. fericirea-n-naintare. artistice şi tehnice ale omului istoric autonom nu depăşesc comodul. ci se desfăşoară constatat. chiar dacă e cognoscibilă în etape . Neliniştea europeanului timpului nostru. Orice gânditor religios se mişcă paulinic între cele două lumi. autonom faţă de natură. Am încercat să fixez din memorie imaginea unui excepţional gânditor religios român. Când dorim adevărul. Ideile . /Nemulţumit de clipă. nu există cultură nereligioasă sau antireligioasă. cuvânt şi predicaţie. este iluzorie. de L.eleatismul . contopite în Unul absolut. rotunjindu-se în formula unui echilibru. forma lui divină nepurtând nici un conţinut spiritual. detaşându-se unul fundamental: polaritatea sacru-profan. Indiferentul moare sufleteşte. utilul şi plăcutul . (Faust. Absenta religiei ne oferă o stare biomorală informă şi instabilă. Nu se poate ieşi din istorie metafizic. insuportabile. al suveranităţii omului mistic european. stilistic vorbind. este etern deschisă şi deci goală de adevăr. suferinţa cu voluptatea. din lumea întâmplărilor. ieşim din câmpul experienţei utile şi înşelătoare. dar nu caută adevărul în semnele ei. nu exercită dialectic spiritul critic. constatarea a fost cu atât mai interesantă. binele şi frumosul. diacronia fund istoricitatea ca damnaţie. sau primind prin inspiraţie. sistemul economic liberal fiind indiferent în plan etic şi bio-social" a constatat. Ordinea creştină este incompatibilă cu discrepante biomorale şi biosociale. De altfel. Sacrul şi profanul.viziune platonic-paulinică.mă gândesc ce termeni trebuie avuţi în vedere. omul etern fiind înlocuit cu iluzoriul om istoric. apar omului istoric ca polaritate. Când formula sistemul politic a lui Oliveira Sala/ar în aceşti termeni: "Dictatură politică cu conţinut economic liberal. aceste poziţii: perspectivismul estetic.naturalismul. ar avea valoare gnoseologică contrariul" (Windelband. în sine. sau din chinul raţional al ipotezelor şi experimentelor. cei doi termeni îmbracă formele acestor decizii: acordul lor prin întregire. Considerând alchimia o poziţie fundamentală a omului în natură şi negândind-o istoric ca "prechimie" ceea ce înseamnă o proştiinţă atotcuprinzătoare. Această cale şi ştiinţa modernă au mutat adevărul în teologie. Astfel. vorbind paulinic. şi uneori extraistoric. care. este produsă de jocul axiologic imanent al opţiunilor. presupus autonome. de disjuncţiile din cuprinsul lui. în formele: imagine. nici un gânditor creştin nu acceptă. disciplinele filosofice. stăpâniţi de setea de Absolut.cum fac misticii violenţi de tipul Savanarola. artelor şi tehnicilor existentei profane şi moderne. adică formula paradoxală a istoriei esenţializate: "istoric este tot ceea ce este supraistoric" (Emil Cioran). murit or şi bolnav" (Sf. ştiinţific şi artistic.

sau ca oglinditor al realului. . interdicţia ei dogmatică este sterilizantă. . absolutizarea tine de absenta conştiinţei teoretice şi nu trebuie confundată cu exagerarea. Aristotel considerându- . transformate în obiecte de cercetare prin defalcarea lor din lumea valorilor. . omul "ca măsură a tuturor lucrurilor" (Protagoras).calofilia. stilul este măsură. fiindcă Aristotel a reconsiderat poziţia omului faţă de natură Şi a motivat astfel existenţa şi funcţiile artei. ca şi exagerarea funcţiilor ei.umanism. umanitarism.suită în idei. Ia special" (Goblot. sau beţie de cuvinte". care trebuie să stăpânească toate disciplinele minţii omeneşti şi care nu înseamnă înec metaforic. Traite de logique) sau ca Io silogismul aristotelic. omul fiind o făptură care se întreabă. stilul fiind subordonat conţinutului. sau imagistic. Altfel e "acrobaţie conceptuală. Aristotel şi arta Reflecţii estetice Nu putem înţelege şi aprecia un gânditor. nefiind posibilă fizicalizarea valorilor. atotînţelegere în ordinea morală a dublei coloane a virtuţilor şi viciilor. puritatea demonstraţiilor şi înlăturarea balastului ficţiunilor inutile în constatarea faptelor şi expunerea ideilor. cum a fost caracterizat Heidegger. înlănţuirea logică însemnând ordine în gândire. aceasta din urmă "plecând de la general. concretului. al suferinţei fără ieşire şi al nimicului şi în expresia spiritului luptător. care poate avea ca premisă maxima lui Solon atenianul: "să descoperi invizibilul prin vizibil".descoperirea şi invenţia . prin aceşti termeni ni se arată învingerea tentaţiei absolutizărilor. acestea însemnând conştiinţă teoretică şi claritate în expunere.arhetipuri rămânând în afară de ele. . ci stil armonios prin economia semnelor. în dezgustul poetic al zădărniciei.necesitatea şi Urnitele acesteia. ca singurul mod de cunoaştere a adevărului. imensitatea iraţionalului. în satiră. Acest fragment din eseul Alchimia a aparul În numărul 25 al Suplimentului literar şi artistic al ziarului Tineretul Liber din l iulie 1991. . fie silogistică. totalităţii şi generalităţii. sub îngrijirea lui Gabriel Gheorghe. . omenie ca trăsătură personală. decât dacă întâlnim în construcţiile lui conştiinţa teoretică a acestor termeni: .subiectivism practicat ca expresie a eului pur.o ontologie mereu înnoită privind lumea inteligibilă Şi cea sensibilă. În cele ce urmează voi încerca să prezint o estetică în racursiu. animalism. Creatorul necontopindu-se cu creaţia. Aporetica ne arată limitele cunoaşterii. . bineînţeles la nivelul lui. care izvorăşte din natură şi se desfăşoară înăuntrul ei. Experimentul este constrângerea naturii să i se dezvăluie (Cuvier).conştiinţa teoretică la zi şi măsura. în vederea depăşirii construcţiilor kantiene care constituie un impas metafizic.conştiinţa valorii formelor lumii sensibile. .deducţia. bineînţeles ţinând seama de relativitatea cunoaşterii şi de gradul de dezvoltare sufletească oglindită în spiritul vremii. ca mod de gândire divin. spiritualism. sau ca fiind inutilă. chiar dacă nu poate răspunde.în arta pură şi în disciplinele normative. Aristotel a fost caracterizat ca fiind lipsit de stil. Puritatea termenilor -"excluderea şi includerea termenilor" (Goblot) . O ştiinţă a artelor este greu de conceput. care tine de relieful stilistic. . comodităţile mintii în absenta impasului. Talleyrand a spus "că tot ce este exagerat este insignifiant". "dificultăţile logice". în care trebuie să stăpânească claritatea şi justeţea. sau pentru relief estetic. chiar sub forma matematizării. . ai cărui termeni sunt expresia pură şi consecventă a realului presupus. scelerată. prezent în lirismul pamfletar.presupune conştiinţa teoretică a realului. în perspectivă istorică şi sistematică. sau este o speculaţie pură şi gratuită. specifică omului. Eu o consider disciplină filosofică.şi demonstrând – când nu sunt.platonice. În care trebuie să stăpânească precizia. plăcerile şi utilităţile dobândite nefiind adevăruri. iar raţionamentul sau derivă din fapte. fie matematică. cu termeni care sunt logic egal îndreptăţiţi. premerg x şi produc lucrurile ca şi modele externe .inducţia. Formula este valabilă în ştiinţă . în fond. Este locul aci. în imprecaţii. . Observaţia este aşteptarea lui ca natura să i se dezvăluie. adică ordine în gândire şi simţire. Omul se mişcă între căutare şi aşteptarea graţiei. Contradicţiile sunt permise ca antinomii pure. o ştiinţă a artelor.revelaţia.unde nu este necesar relieful stilistic . ferocitatea animalică firească şi cruzimea umană ca expresie a conştiinţei răului. fiind motivată de valorile artistice. efortul uman al descifrărilor . Adevărul poate fi prezentat Şi aşa. Estetica a fost privită ca fiind o disciplină filosofică.conştiinţa teoretică a aporiilor.cunoaşterea şi respectarea proprietăţii termenilor.căutarea. imaginile ilustrând construcţiile pure ale spiritului – când acestea sunt posibile .

tendinţa aristotelică de a întâlni pretutindeni ceva. libertatea lui ţinând de gratuitatea actului său. Taine 1-a considerat "bolnav de la natura". nu obiective în sensul ideilor platonice. căutarea originalităţii prin desprinderea de trecut şi de tiparele ordinii şi insurecţia inutilă a inşilor înecaţi în neputinţă şi plictis. în esenţă.poezia pură şi arta plastică nonfigurativă . Omul de ştiinţă observă. deci. Imaginile pot fi mai puţin obiective decât ipotezele (ca puncte de vedere verificate). cercetează. (Shopenhauer. tot aşa cum dincolo aşteptăm să întâlnim concretul absolut. forme şi culori. iar arta. de acest sediu al construcţiilor utile şi al interesului. de a înlătura teama de hău şi pofta bolnavă a vacuiştilor.teoretic este greu de combătut. Sub acest raport. Este motivarea religioasă a artelor. what shows well. Cu alte cuvinte. Se cunosc rezultatele aşa-zisei arte pure . care sunt transcendente. ne refugiem în aparentă. vorbind în limbajul nostru psihologic. nu poate depăşi punctele de vedere a căror generalitate este impusă de precizie. El leagă totuşi muzica de voinţă. Este justă afirmaţia lui Schopenhauer. Schopenhauer vorbeşte de natura obiectivă a operei de artă. şi plăcerea estetică. Ea consolează totuşi prin detaşarea omului de individualitate. adică prin situarea spirituală dincolo de lumea sensibilă. din cauza naturii mijloacelor ei şi prin faptul că nu poate ieşi din natură. ca expresie a ideii platonice".rătăcesc silit artiştii. nici ea. fiindcă nu poţi trăi vidul conceptelor pure sau purul amorf. Aceeaşi înţelegere a naturii suverane o găsim la Goethe: "Misterioasă În plină zi Natura nu îngăduie săi se smulgă vălul.este imitaţia imitaţiei" (Cât. care "s-ar putea să fie o ficţiune". Sombart. de strălucirea formulării şi de utilitate. ca şi acestea. tehnica . Vom Menscben). pentru un artist confuz şi pentru un consumator de artă. formele iluzorii înregistrate de ochi. Povestea grotei platonice ne arată valoarea gnoseologică a intuiţiei sensibile. ştiinţa modernă confirmând-o prin depărtarea ei de aparentă. Cultul naturii 1-a determinat pe Rousseau să considere omul civilizat "un animal depravat". Chiar dacă nu acceptăm această poziţie . Frumosul natural este dat.' nu putem măsura atitudini spirituale. înrudit cu englezescul to show şi ar fi prin urmare vizibil. pe care omul de ştiinţă amintit îi prezintă ca fiind opuşi. fie prin conţinut. Arta este legată de natură cu toate imperfecţiunile ei. caracterul lor metafizic. întreabă. aceste prezente necesare vieţuirii. adică de adevăr.le nemăsurabile. unde îşi are izvorul plăcerea şi. Zur Metaphysik des Scbonen und Aesthetik). vorbind în limbaj schopenhauerian. fie prin expresie. natura să răspundă. care înşeală. "care nu se adaptează condiţiilor naturale date" (acelaşi). dar. Nici eu nu mă depărtez de cromatica lucrurilor. în aceasta din urmă avându-şi sediul permanent artele. fără îndoială. plăsmuieşte şi-şi permite chiar s-o desfigureze. arta neavând puterea ştiinţei În lupta omului. Cel artistic poate fi apolinic . sensibilă sau pură? Am spus în alt context că intuiţie pură au numai zeii. În lumea sensibilă . sau ca revelaţie în extazul mistic.deşi Platon a intuit natura operei de artă . Ca şi ştiinţa care. Se poate vorbi de frumosul absolut în două feluri: prin speculaţie metafizică. imaginează ipoteze şi sileşte. Sombard) Aşa gândeşte un artist încorporat în natură. întâlnim în artă "expresia intuitivă a ideilor platonice?" Aşa afirmă Schopenhauer: "Frumosul este. chiar atunci când spiritul este înclinat "să păstreze distantă faţă de lume sau să trăiască împotriva ei" (W. Nu ajunge contemplaţia pură. (W.sau dionisiac -prin participarea frenetică la lumea aparentă (Nietzsche). platonic vorbind? Lucrurile din natură sunt reflexe palide ale ideilor platonice. aşteaptă. sunt relative. arta poate fi obiectivă în sens uman. Când adevărul nu este accesibil aici. copil al naturii şi al spiritului". prin mijloace necontenit ameliorate. Artistul observă. înţelegând trăirea bărbătească dincolo de real. Şi ceea ce ea nu vrea să dezvăluie spiritului tău Nu poţi să-i smulgi cu pârghii Şi şuruburi". adică poate exprima puncte de vedere devenite generale prin conţinut şi prin valoare. Instrumentele lui? Mintea şi simţirea. aceste umbre înşelătoare ale lucrurilor. prin absenta voinţei legată de intelect. deci expresia clară a semnificativelor idei platonice".unde a rătăcit Aristotel . prin ieşirea din sfera simţurilor. Ce fel de intuiţie. deci. este greu de înţeles "natura obiectivă a operei de artă. cum a spus Cuvier când a definit experimentul. imitând natura . "imitaţia acestora. ceea ce arată bine. Această alegorie ne arată setea de certitudine a omului. Sunt odihnitoarele linii. Parerga und Paralipomena. nu imanente. Este inutilă estetica? Poate fi pentru un metafizician pesimist. aşadar intuitivul clar exprimat. Preţul unei opere de artă este expresia calculatorică şi arbitrară a gustului.din care nu rămân decât efortul uman de a căuta adevărul la un nivel al existentei unde nu este de găsit. cum spune el. cum spune Eminescu. Schopenhauer a înţeles natura intuitivă a cunoaşterii ideilor platonice şi. de Pippidi). experimentează. Apoi. care "o constrânge să i se dezvăluie".omul palpabil curăţit de imperfecţiunile şi murdăria naturii . Nu tot aşa gândeşte un om de ştiinţă. Toată istoria omului este cuprinsă în aceşti termeni: "omul.

Este adecvat modul religios creştin. cum spune Schopenhauer. Pentru un pesimist. tot după nume . Pot fi considerate forte primordiale plăsmuitoare. aşa cum se arată în Fedru. "Hesiod atribuie mitului o semnificaţie morală şi satirică determinată" (P. ca modele ideale ale lucrurilor sensibile" (Goblot) şi esenţe în acelaşi timp. Exprimând artistic obiectele contemplate. "Natura intuitivă a cunoaşterii ideilor platonice. Chiar Schopenhauer leagă muzica de voinţă. Muzica scoboară astfel în clocotul instinctelor. întocmai lucrului în sine. unde sunt chemate să pună ordine. Când omul iese din natură. Ele nu coboară "mai jos de concepte în lumea simţurilor. a cărui concepţie asupra voinţei ca lucru în sine şi "negarea voinţei de a trăi" -acest voluntarism anulat de o contemplaţie budistă . Etimologia lui Hesiod este mai inspirată decât a lui Schopenhauer .omul Şi lumea arătând aşa cum a văzut el: Zeul.şi obiectivitatea ei până la lucrul în sine nu au sens. spunea Pindar. realitatea lor transcendentă şi închisă care le deosebeşte de conceptele logice discursive. Decharme. lumea înşelătoare şi omul orgolios şi amăgit. El le consideră "Urformen als Urkrăfte".pe care 1-am folosit în concepţia religioasă a voinţei . nu pot fi coborâte la nivel senzorial. ordinea. deşi a intuit natura esenţelor. dar nu pot fi concepute "ca forme. Descartes . Ideea platonică poate fi gândită ca "principiu etern. cât). prevăzător. farmecul Pandorei a fost înşelător. devine metafizician sau sfânt. în Sonata Kreutzer în care nu admite decât marşul. fiind creator şi nepieritor. orice predicaţie fiind o limitare legată de lumea sensibilă. de Graţii şi de Hore. cum îi spune numele.zănăticiei. "Oameni şi zei. Voinţa pură. nu poate fi considerat ca o abatere de la această linie pesimistă. Este formularea metafizică a unui fenomen psihologic. adică "de natura lucrurilor". Dacă rămânem la genii.opoziţia Epimeteu-Prometeu . Nici Platon n-a putut evita forma. de Bailly). prin ridicarea capacului" (P. titanul. iar Hesiod arată amăgirile acestei lumi. împodobită de Atena şi înfrumuseţată de Afrodita. Schmidt). fiind făptura lui privilegiată. În sens platonic. cu care nu se confundă. cauză primă". adică pseudoveşnicia estetică. hyle (Aristotel). ci toate bucuriile lumii le-a avut Pandora în cutia ei. opus fratelui Prometeu.cit). Omul trăieşte neliniştea presupunerilor. prin nesfârşirea inclusă în aceasta. dar nu pot totuşi să fie exprimate în tiparele lumii de aci. "metonimie" (Charles Andler) a lucrului în sine . cum am mai spus. formă în opoziţie cu materia. Hesiod este mai aproape de natura umană. Aceste idei suit chemate să pună ordine în haos. aparent contradictoriu faţă de linia generala. op. De altfel. cât. fiind suprasensibile. farmecul lumii este iluzoriu. Decharme. rupând masca înşelătoare a omului orgolios. nu de intelect. suntem din aceeaşi familie. "din cauza înfumurării oamenilor" (acelaşi). ci îi indică direcţia. precum chinezii. de care aceasta se foloseşte ca de un instrument util. eternitatea lor constituie conţinutul pozitiv al metafizicii lui Schopenhauer. "omul . Schopenhauer face etimologie pură. Hesiod n-a înţeles acest mit şi 1-a falsificat" (Schopenhauer.este ciudată. Cu cât meşteşugul este mai bun. care şi-a luat ca model titanul. orice formă în această lume platonică însemnând o degradare. ideile platonice nu au culoare şi nici formă. ci mai degrabă ca o expresie a gustului preciziei. aceasta presupunând o formă. De altfel. op. "Voinţa este superioară intelectului" (Duns Scotus). dacă ne menţinem în lumea pură a acestor idei. îndoielile lui sfârşindu-se în aporii.cât. metafizica. Dificultatea are rădăcini filologice: "eidos. noi datorăm suflarea vieţii aceleiaşi mame" (P. dar nu obiecţiei. op. cu atributul" (acelaşi). forma unui lucru în spirit. Numai speranţa a rămas captivă în cutia fatală. Imperfecţiunile simţurilor şi limbajului depărtează omul de transcendentă. după răspândirea nenorocirilor în lume. cu arhetipul" (acelaşi) fiindcă lucrăm cu "categoria aristotelică. Mythologie de la Grece antique). putem fi obiectivi în Urnitele punctelor de vedere. ca esenţe. nu poate fi legată de natură şi nici de ideile platonice. Acest pasaj. Ele sunt paradoxale ca şi purul brahman şi.).ca pedeapsă pentru furtul focului făcut de Prometeu. semănând cu purul inform brahman. În sens opus este interpretat mitul Pandorei: "Nu toate relele. "Creată de Hefaistos. Plăcerea estetică leagă artele de voinţa de a trăi. zămislitor şi înghiţitor de lumi. mai degrabă decât ca model. atunci definiţia lui Platon.imprudentul. sub el ascunzându-se suferinţa. (H. cum ne arată numele ei. Şi nici chiar în "această egalitate mitologică" (acelaşi) n-a fost posibilă înţelegerea între oameni Şi zei. esenţe desăvârşite". idee" (Platon.este mai aproape de natura acesteia decât Schopenhauer. dezordinea. prudent. prezent în stilul lui. Tolstoi a înţeles bine acest mers în jos. sediul lor În afară de haosul lumii sensibile. cu atât artistul se depărtează de artă şi realizează absurdul decorativ. a înşfăcat darul funest făcut de Zeus oamenilor prin Epimeteu . Geniul artistic invocat de Schopenhauer realizează succesul. Este dificil de lucrat cu "modelul primordial. Decharme. încearcă să trăiască eternitatea. la mediocri şi la idioţi. imperfecte. Oglindirea lor în artă nu este justă. Transpunerea voinţei individuale în natură -această formulă nereuşită. chiar dacă nu sunt purtate de un demiurg. care nu "fierbe" făptura captivă. deschise. prin voinţă omul semănând cu Dumnezeu. aşa cum ne arată mitul lui Prometeu şi al Pandorei. numit glorie. ci de zeu şi de omul care-1 oglindeşte.

vorbind fenomenologic. erorile sunt oglindite În opera de artă purificatoare. al desăvârşirii simţurilor şi al integralismului teologal. care caută adevărul la scară umană. legate de timp şi de stiluri. Instinctele. ca matematizarea. Şi folclorul cuprinde elemente artistice şi morale de rangul întâi. al decentei şi neruşinării. Poate tinde la depăşirea religioasă a aparentelor . rod al autonomiei spiritului. cum spune Romano Guardini. sau În cauza unică a întregului. sentimentele. impostura. "Dorul transobiectic şi transorizontic.folosesc aci comoda teorie a epocilor. după cât mi-amintesc. alegorii. în gândire apărând succesiv: plăsmuirile mitice şi magice. incantaţii fără conţinut sau căderi În golul simbolicei formale. are un rost logic şi practic şi ne arată puterea raţiunii de a construi sisteme. metonimii. Mişcarea spiritului între axiomele intuiţiei şi euristica ipotezelor. zănăticia. empirismul şi combinarea lor (criticismul kantian). înţelepciunea. El nu poate depăşi limitele impuse de natură. mai ales atunci când se cunosc limitele şi valoarea căutării. neplăcutul şi urâtul. ca desfăşurări istorice ale spiritului în spaţiu . "O impostură biruitoare". jocul castităţii şi impurităţii. zgomote. purul artistic fiind imaginar. de ce. figuri. Poincare") caută. cum spune Shakespeare. magicul.este o fiinţă bipedă.la revelaţia vehiculată la nivelul sensibilităţii omului de rând. să nu depăşească limitele artei şi finalitatea ei. jalea transobiectică şi transorizontică şi untul transobiectic şi transorizontic". forme. Formalismul în ştiinţă. De aceea. chinuindu-se. la natura luminoasă a acestei religii. cine.toate acestea suportând transformările impuse de specificul artei lui. este potrivită ca oricare alta. pe filosof şi pe omul de ştiinţă. Nevoia certitudinii şi ordinea constantă cer răspunsuri la întrebările: ce. metafore. "comoditatea" şi eficacitatea limitată nefiind suficienţe când căutăm adevărul. omul căutând adevărul şi prin detaşarea de empiric.stilul dantesc . Eu nu am o poziţie antimodernă . omul de ştiinţă . Uneori. frumosul. fiindcă şi-a însuşit-o marele lor Frederic". al vieţii şi al morţii. pasiunile.fiindcă doresc ca omul să devină stâpân raţional al naturii. Când simbolica artistică izvorăşte din voinţa de a exprima purul. culori şi obiecte materiale. Artistul trebuie să cunoască frământările acestora şi. ci devine formal pură. al sincerităţii şi perfidiei. instrument preţios al plăcerii. Lui Lucian Blaga i-a plăcut să spună că veşnicia s-a născut la sate. Depăşirea condiţiilor fenomenului artistic şi a legilor comunicării. miticul şi raţionalul -cum am mai spus . fără pene". al măsurii şi dezordinei. improprietatea termenilor. acest "în sine" poetic. Inspiraţia poate sâ-1 ducă în miezul lucrurilor unde caută. ca în ritualul exoteric creştin. rămânând însă în limitele artei lui. forma obiectivă a cunoaşterii ştiinţifice şi forma obiectivă a metafizicii. Artistul poate încerca forma subiectivă a trăirii. Exprimă pseudomuzica cuvintelor. al purităţii morale. Mijloacele construcţiilor artistice sunt: simboluri. sau în formele metaforelor luminii şi întunericului. unde şi în ce scop. depăşind înfumurarea iniţiator. ne revelează omul în mersul lui în timp şi spaţiu şi în acest mers întâlnim şi formalismul. concep o artă modernă În care să nu existe neştiinţa. Rătăcirile lui Aristotel în lumea sensibilă 1-au dus la motivarea existentei artei. închipuirea permite artistului o libertate nelimitată. dar "spiritul liber creator" (H. extinderea câmpului contemplaţiei estetice de la noroi la azur. murdăria. gândurile. Versurile populare culese de el exprimă un rafinament sufletesc pe care nu-1 poate depăşi nici cea mai rafinată sensibilitate a unui poet din orice timp. Mod sensibil prin care omul trăieşte iluzia adevărului. cum interpretează aşa de inspirat Blaga. între viziunea sistematică şi cea istorică. inadvertenţa. Jules Renard îl caracterizează pe Mallarm6 în aceşti termeni: "Poet intraductibil. sfârşindu-se. întrebările de mai sus frământă pe teolog. prin cuprinderea liturgică a misterelor. Acel ceva de pretutindeni al lui Aristotel a permis. raţionalismul. În opera lui putându-se împleti misticul. construcţie raţională noncontradictorie. cum constată Blaga. cum. clarităţii Şi armoniei. sunete. josnicia şi revărsările informe ale sufletelor inşilor . a esotericilor şi obligând chiar geniul la măsură. încercând să stabilească limitele autonomiei lui faţă de natură. imagini. prin jocul formal pur şi prin experiment. linii. chiar în limba franceză". Sombart spune că "germanii au la inimă această definiţie. produce absurdul . sublimul. relaţiile reale necoincizând cu cele formale. plăcutul.obscurul şi purul imaginar. intenţia artistică "nu constituie un sens nou". solidarităţii. ca ştiinţa.ale cărui mijloace nu-i aparţin şi pe care nici nu trebuie să-1 imite -unde se află spiritul şi materia în forme pure. jocul pe loc al ispitelor şi încercarea de a ieşi din mrejele lor şi apolinicul sub forma palpabilului individual purificat. obscurul magic al descântecelor este mai poetic.care are rost în lirismul pamfletar şi-n perspectiva pur estetică a vieţii şi lumii (vigoare dionisiacă la Nietzsche şi pesimism la Schopenhauer) . Este evident că adevărul nu poate fi găsit decât în cauzele lucrurilor. păstrându-şi autonomia. sau obscură. ermetică şi astfel se realizează ceea ce a spus Jean-Paul Sartre despre Mallarm6. în anumite stiluri. trivialitatea. rafinamentul şi puterea plăsmuirii fiind extinse până în magic şi mitic. mai ales în spectacol. când. calea către omul stâpân.

dezechilibraţi, vicioşi, obosiţi şi neputincioşi. Tristeţea metafizică nu trebuie să nască pofta pentru putred şi deşeu. Sufletele bolnave nu pot crea artă adevărată, construcţiile lor prezentând interes pentru descompuşi. Nu-mi place decadenta pseudoartistică, aşa cum n-o suport pe cea morală de extracţie joasă, a inşilor care nu pot ieşi din pielea lor, iar când ies în lumea lucrurilor şi a ideilor, le desfigurează. Cum spune Goethe: "Şi ce-i înalt, se face jos, Şi ce e drept, se face strâmb, De văd pe dos, sunt sănătos. Numai urâtul e frumos." (Faust, Zoilo-Tersit, traducere de Lucian Blaga) Purii citadini ai vremii noastre îşi înfăşoară vidul lăuntric Intr-o simbolică obscură, care poate fi numită impostură. Visele şi automatismele nu ţin de conştiinţă şi natura lor mecanică le situează în afara actului artistic creator. Trebuie respectate legile: comunicării, ordinei, armoniei, clarităţii şi solidarităţii, pe care unii le înlătură pentru a face loc emoţiilor nelămurit e, funcţiilor obscure ale inconştientului, monstruosului şi haosului. Nu trebuie dispreţuite: logica şi gramatica, cu rigorile lor formale. Este adevărat că obscurii şi obscuranţii au, în oricare regim, privilegiul libertăţii, ca muzicienii şi matematicienii. Modernismul practicat de ermetici, negativist!, obscuri şi obscuranţi, decadenţi, suprarealişti, avangardişti, antitradiţionalişti, absurzi, dărâmători cu orice preţ, înnoitori care dispreţuiesc ordinea firească, tradiţia şi istoria, sţăpîniti de pseudostiinta lozincilor, leneşii mintii şi închipuirii (asylum ignorantiae, dar nu în sensul lui Spinoza), zoofili, sodomişti, vacuişti, onirici, "chosisti" etc., trebuie respins. Se pot admite: arta evocării şi arta sugestiei. Sugestia nu înseamnă muzicalizarea artei, adică întinderea muzicii dincolo de sfera ei, ca "în natura templu, în acea tenebroasă şi profundă unitate în care parfumurile, culorile şi sunetele îşi răspund". (Baudelaire, Comespondances). Poetul trăieşte neliniştea metafizică a unităţii, dar corespondentele nu realizează armonia, fiindcă nici expansiunea lucrurilor infinite şi nici încântarea spiritului şi a simţurilor produse de anumite "parfumuri" nu înseamnă armonie, fiind vorba de omul învăluit în mister şi încarcerat în simţuri. Patologicul devine artistic prin chinul interior al creatorului, care-1 însoţeşte cu setea de puritate a idealului de neatins. Arta -şaradă este un amestec vulgar de spirit de clacă, de răspântie, de bilei şi de circ sărac. Arta lui Baudelaire nu intră aci, prin frământarea acestui creator şi prin neliniştea metafizică a idealului, greu de atins de omul care se mişcă Intre răzvrătirea demonică şi regretul produs de impuritatea terestră. Totul este dramatic, sincer şi clar. Se roagă să fie ajutat, ca saşi înlăture dezgustul de el însuşi. Pe pământ? Jos, desfrâu, iar sus, plâns simbolic de Icar neîmplinit. Este mai bine ca plinul conţinutului să roadă, din când în când, forma, numai aşa putându-se trăi semnificaţiile. Artistul trebuie să fie sănătos sufleteşte - acesta este idealul olimpian - ca să stăpânească viguros obiectele contemplate, sau ca să-şi trăiască imperfecţiile, impurităţile, neîmplinirile, cu amărăciunea care însoţeşte "otrava subtilă a regretului". Altfel, e homo stultus în haină de măscărici, în dans grotesc, scobind cu degetul pământul pentru a-i dezlega misterele, dând cu tifla oamenilor, s-au strâmbându-se la cer, ca posesor închipuit de taine. Obiectele contemplaţiei estetice sunt Dumnezeu, natura, omul şi neantul. Omul? Ca obiect al contemplaţiei estetice e frumuseţea omului întreg, homeric, la care se raportează cu tristeţe sau cu repulsie schilozii, urâţii, degeneraţii, neisprăviţii, smintiţii, haoticii, sterilii, pociţii, murdarii, descompuşii, imbecilii, laşii şi toate deşeurile bio-sociale. Tersit, "zbanghiu, şchiop, laş şi obraznic, a fost ucis de Ahile cu un pumn când si-a permis să insulte cadavrul frumoasei regine a Amazoanelor, pe Pentesillea, ucisă de Ahile, care plângea moartea ei şi-i admira frumuseţea". Deci, taraţii, neisprăviţii, pociţii, impurii, dezechilibraţii, aceste imperfecţii ale naturii, pot sta alături de modelele ideale ale spiritului, la care se raportează cu tristeţe sau cu dezgust. Nici contradicţii voite sau necontrolate, nici inadvertenţe, nici silogisme ieftine, prin cultivarea absurdului, nici tăceri absurd-expresive etc. Papini consemnează un spectacol de muzică a tăcerii, când un individ dereglat asudă dirijând o orchestră cu orchestranţi din ipsos. Asemenea indivizi închipuiţi de pamfletar sunt trataţi de el ca nişte "iloţi beţi, cu intenţia pedagogică a nobililor spartani, care îmbătau iloţi şi-i treceau prin faţa fiilor lor, pentru a le arăta cum nu trebuie să fie un nobil spartan". În aceeaşi formă şi cu aceeaşi intenţie trebuie prezentat avangardistul practicant al descompunerii, în arta clasică, deşeurile sunt desconsiderate, iar nenorocirile mişcă eroii între zeu şi destin. Extinderea câmpului contemplaţiei estetice, în lumea modernă, a fost atribuită romantismului, omul fiind mişcat intre noroi şi azur, cum spune Shakespeare. Astfel, artistul vrea să cuprindă cât teologul, filozoful şi omul de ştiinţă. Se înţelege, numai în ceea ce priveşte câmpul contemplaţiei, fără a avea mijloacele acelora.

Omul modem îşi distribuie energia spirituală între împărţirea naturii în bucăţi -defalcările impuse de nevoia cunoaşterii precise, în fond expresie a neputinţei raţionale - şi setea reconstituirii, a unificării, sub imperiul adevărului unic, voinţa metafizică a "cunoaşterii întregului aristotelic, care premerge partea" (cât. Othmar Spann) şi care este greu de abordat, cum spune Pascal. Aristotel - autorul formulei - a constatat imposibilitatea cunoaşterii întregului şi a trebuit să facă distincţia intre totalitatea ontică şi generalitatea logică accesibilă omului, distincţie pe care n-a făcut-o Heraclit "obscurul". Ontic vorbind, omul nu este şi nu poate fi posesor de întreguri, pe care le bănuieşte mistic sau metafizic. Sunt doi termeni legaţi în mod necesar, ontic vorbind, întregul şi cauza. Necunoaşterea cauzei ne situează în sfera condiţiilor Şi ne obligă la stilul descriptiv. Descripţia esenţială a lui Husserl este iluzorie. Întregurile artistice aparţin închipuirii ca şi cele ştiinţifice. Unitatea adevărului cuprinde teologia, filosofia. Ştiinţa şi arta. Filosofia şi ştiinţa ne arată unitatea şi multiplicitatea înăuntrul lumii. Dacă îl credem pe Leibniz, atunci acestea sunt guvernate de cinci principii fundamentale (idei fundamentale): "1. Ideea raţionalităţii perfecte a universului, adică a legităţii logice a lui; 2. ideea semnificaţiei autonomiei individuale în univers; 3. ideea armoniei perfecte a tuturor lucrurilor, 4. ideea infinităţii cantitative şi calitative a universului; 5. ideea mecanicistă a explicaţiei naturii" (Leibnitz, cât. de H. Schmidt). "Relaţiile exterioare ale monadelor, mişcarea, legătura şi separarea lor se bazează numai pe cauzalitatea mecanică. Legătura dintre suflet şi corp, acea armonie prestabilită, aparţine monadei primordiale, lui Dumnezeu, monadele neavând ferestre" (cât de acelaşi). Că universul e finit sau nu, perfect sau nu, se poate discuta. Toate problemele legate de substanţa lui şi de lucrurile din el nu ne invită la o viziune axiomatică, ştiinţa şi tehnica mişcându-se între unitatea materială şi multiplicitatea aparentă a lumii şi vieţii. Monadologia lui Leibniz Şi panteismul lui Spinoza nu pot explica durerea fizică, suferinţa morală, boala, neputinţa, degradarea, moartea şi eroarea, care privesc individualul, şi nici aspecte haotice, eşuările şi plăsmuirile naturii. Definitivul Şi rotundul nu le întâlnim aici. Ironia antileibniziană din Candide, acea luciditate voltairiană, ne arată imperfecţiile acestei lumi neterminate. Ştiinţa Şi tehnica se dezvoltă în acest climat al neterminării, decizia neţinând de constatările şi realizările lor. Decizia aparţine teologiei şi, din când în când, artei. Nevoia unificării spirituale ne-o arată aventura naturalista, care a eşuat, nu din cauza vehiculării "aspectelor urâte ale vieţii", ci din cauza teoriilor ştiinţifice la modă. Reflecţiile lui Zola asupra eredităţii sunt copilăreşti, lipsite de valoare, spune un estetician francez, Lalot, după cât mi-amintesc. Artiştii lucizi au părăsit naturalismul, sau nu 1-au adoptat, când si-au dat seama de caducitatea constatărilor ştiinţifice, de procesul dialectic deschis la acest nivel, de mijloacele lor, de natura şi de finalitatea operei de artă. Ei s-au refugiat în magic şi mitic, iar natura au mişcat-o între închipuire şi simţuri, înregistrând roadele contemplaţiei şi simţurilor şi plăsmuind arbitrar. Acest mod de a privi* lumea Şi viata nu scuteşte artistul adevărat de a cunoaşte roadele intelectului pur Şi ale experienţei, oglindite În teologie, filosofic şi ştiinţă. Mai înainte însă de a inventaria câteva probleme care neliniştesc spiritul modern, am să încerc să schiţez acest spirit. Studiul ştiinţific al vieţii în sine, al naşterii, creşterii, evoluţiei, involuţiei organelor şi organismelor individuale, degradările - viciile ca paradoxuri biologice, cum au fost numite şi bătrâneţea - moartea, tot ce priveşte patologicul şi normalul, rămân În general În sfera constatărilor, ameliorărilor şi necesităţii. Experienţa devine inerţie, lene mintală, iar aşa-zisa libertate rămâne o vorbă goală, o ficţiune, sau este comod mutată în zona posibilului. Omul acesta modern european vorbeşte de libertate, pe care o transformă în ficţiune, înlocuind-o cu un determinism orb, cu natura atotstăpânitoare. Consolarea rămâne mistică, când se simte nevoia de aşa ceva, sau iluzoriu-estetică. Dacă-i vorbeşti de natura morţii - prin accident, prin viciu, prin boală sau prin extincţie naturală -devine fatalist şi naturalist. Căutarea certitudinii, a definitivului, termină în scepticism ştiutor, ca şi atunci când îi arăţi strania evoluţie a celulei vii, a cărei moarte o crede necesară, deşi înfrângerea naturii nu este numai transcendentă, ci este legată şi de aci şi acum, care sunt spirit Apoi, există o stranie bucurie la acest european modern, a mersului în jos: zeu, om, animal, vegetal, mineral. Nu este vorba de căutarea substanţelor utile în lupta pentru existentă, ci de pofta topirii în anonimatul cosmic. Această degradare o practică mai ales "ştiinţificii", cum i-a numit larga, scoasă din aşa-zisele legi ale naturii. Natura poate fi cunoscută şi această cunoaştere nu este deranjată de mistica începutului şi finalităţii. Căderea vârfului, a "naturii", cum îl numeşte Giordano Bruno, nu măreşte gradul de certitudine în actele de cunoaştere, fiindcă legile care stâpânesc procesele lumii materiale nu se apucă cetei spirituale. Descartes simte nevoia Absolutului pentru a-avea certitudinea formelor gândirii matematice. Nu este numai frumos, ci şi just, ca spiritul uman să participe la raţiunea absolută. Astăzi, nimeni nu este împiedicat să cunoască natura fără rest, dar marele mister,

obligă omul să nu se înece în cutia craniană, în care se produc ficţiuni, comode, utile şi gratuite şi mai ales absurdităţi. Acolo găseşte Nietzsche izvorul erorilor. Omul cunoaşte din ce în ce mai bine, realizează precizia nuanţelor, dar nu exactitatea, care, În absenta revelaţiei, este de neatins. Autonomia omului faţă de Absolut 1-a făcut sclavul naturii. Bucuria "descoperirii că nu există spirit", că nimic nu este pur, a dus la cuceriri de mică importantă, la constatarea unor mecanisme senzoriale, la reflexele unei maşini vii, dar nu la esenţa vieţii. Mecanism şi organism sunt termeni care-şi păstrează sensul, ca şi spiritul şi materia. Aşa s-a bucurat Kohler, când "a înlăturat zidul despărţitor dintre instinct şi inteligentă" - cum spune Sombart - după studierea vieţii unor maimuţe din Teneriffe (Max Wertheimer - Probleme uod Anfănge Eioer Gestalttbeorie, 1922). De câte ori omul a vrut să fie autonom, s-a trezit singur şi ziua-n amiaza mare i s-a părut totul ciudat, iar pentru a înţelege jocul vieţii şi al morţii - substanţă individuala, timp şi moarte - s-a refugiat într-un joc energetic fără ieşire: entropie-ektropie, disipaţie-concentrare, adică înlocuirea energiei degradate din sistemele închise, printr-o nouă energie activă. Unde se petrece acest proces? În natură şi în om: "Organismele, în cel mai înalt grad omul, sunt sisteme ektropic active; ele sunt bastioane contra forţelor distrugătoare ale universului, viata este p organizare pe care natura Şi-a creat-p în lupta contra degradării energiei" (F. Auerbach, Ektropismus , 1910, cât. de Hi Schmidt). Omul, viata şi natura au valoare aci, în măsura În care spiritul face reversibil procesul degradării, la nivel individual. Omul a fost definit "ca un mod al substanţei, un sistem relativ-închis şi relativ stabil de energie-materie, în care, natura ajunge la conştiinţa de sine" (H. Schmidt). El nu se mulţumeşte cu "poziţia de creatură limitată în timp, între naştere şi moarte", cum spune Heidegger, mai ales dacă "analiza nu pleacă de la existent, ci de la atitudinea omului", cum spune tot el. Bergson nu acceptă principiul morţii absolute; nici aci, ca o consecinţă a evoluţiei lui creatoare. Cum poate menţine spiritul individual înnoirea permanentă a substanţei vii, prin folosirea materiilor regeneratoare din natură, adică cum poate realiza ektropia la scară individuală? Aceasta estet întrebarea pusă omului de ştiinţă aici, căci pentru dincolo ' soluţia este dată, deşi nu este acceptată de toată lumea. Omul de ştiinţă nu caută dincolo, cum spune Faust. Aşadar, degradările material-energetice în plan individual nu au soluţii în natură, ci în afară de ea, spiritul folosindu-se de ea. Nu putem deveni stăpânii ei, decât dacă ieşim din ea, unde ne îngroapă naturaliştii şi panteiştii. Omul modern începe istoric cu Renaşterea, Şi simplificând istoria - în sensul lui Nae lonescu - o împărţim în două: "Până la Renaştere, omul cerea scuze în fiecare zi lui Dumnezeu că există, după Renaştere Dumnezeu este obligat în fiecare zi să ceară omului scuze că există". El se situează în centrul lumii - antropocentrism – dar acest titanism, cum s-a observat, "s-a topit prin conştiinţa infinitului". Epistemologic, Schiller, F.C.S., filosof englez, găseşte rădăcinile umanismului În sofistică, în formula lui Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor". "Ştie neştiind", vorbind în limbajul lui Augustin. Nu câştigă nimic omul ca "fiu al spiritului", dacă consideră spiritul "un parazit care deranjează mecanismul vieţii materiale" (Mach) Şi "reduce cultura la ştiinţă" (Freud). Acest "animal raţional şi murit or" (Augustin) "capabil să spună nu" (Max Scheler), când fierbe în propria sa piele, când se risipeşte în natura, "când îl caută pe Dumnezeu" (M. Scheler). Arta modernă trebuie să cunoască Şi să aibă intenţii pedagogice, fiindcă simpla plăcere nu duce la desăvârşirea omului. Gratuitatea şi plăcerea sunt capricii care, când vin în cascadă, înseamnă descompunerea, cu rădăcini în otrăvurile cărnii, încărcată de nelinişti fără ieşire şi de "tristeţe", cum spune Mallarme. Râsul lui Piron "dezarmează", dar nu desăvârşeşte. Wells a spus că, dacă "homo primigenius ar fi avut umor, altul ar fi fost cursul istoriei". De foarte multe ori acest autor alunecă peste lucruri. Conştiinţa comicului înregistrează cu amărăciune metehnele umane, umorul - prin patosul distantei - fiind expresia tristeţii. Privind istoric, "râsul înlocuieşte plânsul", cum s-a spus, şi pe om, văzându-se în conştiinţa sa ca într-o oglindă, îl cuprinde mila de sine. Să ne gândim la Aristofan -mult mai lucid decât Socrate prin descoperirea acestui moment esenţial al spiritului atenian: descompunerea raţională a Atenei - la Rabelais, la Moliere, la Swift, pentru a identifica seriozitatea împletită cu umorul, amărăciunea unor spirite distante, intolerante faţă de imperfecţiuni, cum ne arată şi Caragiale. Comicul este aristocratic fiindcă este selectiv. Râsul stârnit de spectacolul comic este batjocură, nu milă. Acesta este şi stilul lirismului pamfletar. La spectacolul tragic, natural sau artistic se participă afectiv. S-ar părea că veselia este apanajul spiritual al unui petrecăreţ, un joc gratuit prin care se încearcă alungarea tristeţii. Aşa ar reieşi din avertismentul în versuri la Gargantua şi Pantagruel: "Către cititori Prieteni, răsfoind această carte

"Aidoma fusese Socrate căci. spirit satiric. .delirul verbal şi pseudoştiinţa. sau tehnica şi axiologia. N-am stat să plâng. cu câtă grijă îl păzeşte. Văzând cum v-a cuprins tristeţea hâdă. n-ai fi dat pe el nici o ceapă degerată. "idealul ca paradox" (Chesterton) Şi imanentul ca frumos uman Şi ca sistem de trebuinţe şi de utilităţi. sfărâmaţi osul şi sugeţi-i măduva hrănitoare! Nu mă îndoiesc nici o clipă ca. fiindcă aşa cum spune Galen măduva e tot ce a plăsmuit firea mai desăvârşit. termeni necesari pentru înţelegerea devenirii . . adulmecând si gustând aceste cârti săţioase. încremenirii. Nevrednic de a îndeplini vreo slujbă în Republică. logică.principiul efortului minim şi randamentului maxim.ontologie. în principii. Dar dacă ridicai capacul. Hodos). să trudească. faţă de om nebun purtări necioplite şi îmbrăcăminte grosolană. ordinei. vitejie de neînfricat. cinism. după citirea acestora. Fresnel îl mută în natură. gândire neşovăitoare şi un dispreţ vrednic de uimire faţă de toate câte îi îndeamnă pe ceilalţi oameni să-şi lase odihna. când dă peste un os cu măduvă? Platon. nemuririi şi neantului.spaţiul empiric şi spaţiul pur. monstruosul fantastic. Văzut-aţi vreodată cum face câinele. pateticul religios şi ştiinţific. evocarea lucrurilor şi "amintirea Absolutului.epicureism. pe care-1 recomand artiştilor. ca instrumente pentru justa înţelegere a cărţii: pe Socrate şi câinele lui Platon. sub care se ascunde un "prinţ al înţelepciunii de toţi recunoscut". detaliilor. Fiţi dar înţelepţi după pilda câinelui şi vă bucuraţi. privindu-i înfăţişarea şi văzîndu-1 cum arată pe dinafară.măsura În artă. spirit licenţios în pornografie şi în pamflet. indignarea pamfletarului permiţând utilizarea trivialului. deplină împăcare cu sine. în cartea a II-a despre Republică. Spanzini). continuului. ataraxic. haosului. construcţiile raţionale ca forme ale "comodităţii mintale" sau ca erori.Venin şi scârbă-n ea n-o să aflaţi. "actul pur" (Giovanni Gentile). infinitului. care vă va ferici cu înalte daruri şi minunate taine. Ce-1 îndeamnă1 să se poarte astfel? Ce nădăjduieşte şi ce bunătate aşteaptă? Nimic mai mult decât putină măduvă. dezechilibrului. prin masca lui caraghioasă. cinste neînchipuită. Apoi. bea oricând. stoicism. timpul empiric (psihologic) Şi timpul pur dinaintea mişcării aparente şi a celei reale. Lăsând orice mâhnire la o parte. cu câtă luare-aminte îl pipăie. am zis cum se cuvine. Grotescul este iniţiatic. Există două moduri de cunoaştere: specializarea. trad. de preţ deosebit şi de mare cinste.). filosofii şi artiştii. stăpânirea principiilor.." (traducere de A.perspectivei istorice . De scrisul meu o să vă ruşinaţi. dialectică şi complementaritate. transfinitului. Pe Socrate îl compară cu Silen. prin figurile lumii de aici. (Cuvântul înainte al scriitorului. în felul al doilea. Avea nasul turtit şi căutătură de taur. atât era de pocit la trup şi de caraghios în apucături. finitului. dar şi a treburilor obşteşti şi a schimbului de bunuri dintre oameni". . Căci numai omului i-e dat să rida. cu câtă patimă îl prinde. dar pline de cugetare dacă zăboveşti la sfat cu ele. Inventarul de mai jos. cu oricine şi de toate râdea. Al. discontinuului. uşurele dacă le frunzăreşti În pripă. cumpătare fără seamăn. Mai drepte gânduri n-am purtat cu mine. spune că e dobitocul cel mai înţelept din lume. dar nu îmbărbătător. ştiinţa. care este incomplet. reale şi formale.. cu cită poftă îl zdrobeşte şi cu câtă grabă începe să-1 sugă. cunosc de obicei teologii. Uitaţi-vă mai bine la el şi o să băgaţi de seamă cu câtă evlavie miroase osul. veţi fi mai înţelepţi şi mai pricepuţi. prin teme şi prin stil: . ideilor platonice ca esenţe. se ţinea numai de soţii. să străbată mările Şi să poarte războaie între ei (. Hodos) Rabelais ia însă două modele pe care le oferă cititorilor. simbolicii şi tehnicilor de cercetare ale unei ramuri ştiinţifice şi cunoaşterea esenţială. N-o sa ieşiţi de-aici mai înzestraţi. să alerge. tine de al doilea mod de cunoaştere. . păstrând cu grijă sub lacăt dumnezeiasca lui înţelepciune. armoniei. Era sărac lipit pământului iar noroc la femei n-avea nici pe-atât. în schimb veţi învăţa să râdeţi bine. "idealismul actualist" (G. E adevărat că această fărâmă de hrană e mai dulce decât toate celelalte.munca şi valoarea. "principiul economic raţionalist" (Sombart). morţii. nu numai În privinţa credinţei. rezultat al intenţiei reprezentării Absolutului În formele lumii sensibile" (Hegel). echilibrului. . . tehnica Şi "natura transcendentă a valorilor" (Max Scheler).raporturilor concrete. . găseai în cutioară numai odoare nebănuite şi de nepreţuit: minte mai pătrunzătoare decât a oricărui murit or."potenta şi actul. constantelor formale Şi ontice. . veţi simţi un gust cu totul nou şi veţi dobândi o învăţătură ascunsă. acţiune şi pasiune" (Aristotel). impasului. a oricărei ramuri de ştiinţă. gnoseologie.

folclorul şi ştiinţa individual-istorică. dintre care cea mai activă este pofta de câştig.originile naturale şi umane ale durerii fizice şi suferinţei sufleteşti. istoria ca inventar al biruinţelor. filosofic. ipocrizie. naţională şi mondială .esenţa.(Biicher). adevărul. gratuitul. în teologie. . utilul. purii. . creaţionism.spiritul dogmaţic. orăşenească. întrebările. sociologie. în care spiritul apare ca parazit.omul fiind o fiinţă care se întreabă. Am crezut odată că omul european este chemat să pună ordine raţională în natură. moarte. exagerarea. eroarea. explicaţia . decizia.imaginarul ca ficţiune Şi fantastic. Perspectiva lui? Ziua negustorească a materiei. greşeala .opera -concertul. din laşitate şi fiindcă este stupid. existenţa. faţă de eşuările omului zănatic şi modelele ideale ale spiritului. de neisprăviţi.vocaţia şi încercarea omului de a corecta natura. erorilor. Poluează tot. demonicul. fantasticul. al tehnicii scop .spectacolul: priveliştea. artei şi tehnicii. inutilul. oricât de întins. multiplul. Varietatea informaţiilor nu trebuie să fie haotică sau să ducă la gândirea mozaicată.sistem. grotescul. utopicul. indecentul. spre instincte. ştiinţă. erori. aceasta determinîndu-1 să înlocuiască onoarea cu creditul.zădărnicia vieţii de aici şi funcţia nivelatoare. trebuie puse pentru ele însele .raţiunea suficientă . au dispărut: sfinţii. trebuie încadrat în ştiinţele şi disciplinele vremii. preformaţie şi epigeneză. precisul. Aporetica (Nicolai Hartmann) . aparentul. de cei care motivează freudismul. al dezolării. vodevilul.. realul ca lucrul în sine. a morţii -alegoria dansului macabru medieval . Un artist adevărat se mişcă între repulsia faţă de imperfecţiunile naturii haotice.intuiţia obiectelor contemplate -formularea raţională . . funcţiile morale. artă. . psihologie. filosofic. aproximaţia. mizerie şi nesiguranţă.intuiţionism. estetică. fiind imbecil şi încărcat de pofte. rătăcirilor. comedia. eticul afectiv şi estetic . contemplaţia. fie că primesc răspuns. aşteptarea. poemul dramatic. revista. alături de sărăcie.înţelegerea . de degeneraţi. o altă viziune a teoriei fazelor. neîmplinirile şi monstruozităţile naturii. fie că nu primesc. . . filosoful şi istoricul. sau naţiunea având finalitate în ea însăşi. sens şi înec în fapte. cum spunea Aldous Huxley. Au rămas sfinţii încremeniţi în calendare. lăcomie. Această cunoaştere nu se confundă cu enciclopedismul. gândirea artistului fiind esenţială.extazul. M-am înşelat. bătrâneţe. decentul. pitorescul. scenariul. fiind esenţială. artă şi tehnică. simplul. certul. el semănând cu teologul. .ştiinţa problemelor. intuiţia. fenomenul. de la deschiderea prăvăliei până la închidere. . constructivism şi "raţional-intuitiv" (Kant). . drama lirică . inspiraţia. rătăcirea.evoluţia ca "desfăşurare dintr-un ghem primordial". Aceasta este "ziua lui pământeană" (Faust). gnoseologice şi estetice ale acestora.jocul între raţional. minciunilor şi pseudobiruinţelor. farsa. care pot fi cunoscute în principii. . revelaţia. Odată cu fuga lui Dumnezeu din cetăţi. . zgârcenie. concretul. căutarea şi valoarea semnelor. conjunctura. acţiunea. prioritatea logică a universalului (Spann) şi istorică a naţionalului şi universalului teoria fazelor: economia domestică. . cavalerii şi eroii. de cei care practică mersul în jos. Am repulsie faţă de vicioşi. . manifestaţia. tragicul. "fenomenismul pur nietzschean" (Charles Andler) trăit dionisiac. al laşităţii. naţiunea ca început şi universalul ca sfârşit (Parvan). naivul. exactul. s-o corecteze şi s-o cureţe de monstruozităţi şi "de murdărie". unul. al dezonoarei. de nebuni interesaţi şi de deşeuri biosociale. sclavie pasională Şi socială. eşuările omului zănatic. creaţia şi imitaţia. căutarea. ipoteticul. spectacolul sportiv. trivialul. filosofici. utilă sau gratuită. scena de război şi revoluţionară. esenţa. al traiului bun.tristeţea metafizică produsă de suferinţă . teologie.precizia Şi comoditatea formală.boală. numită pacifism. . forma pură Şi cea aparentă. construcţia raţională. viciu.biologie. ştiinţă. invidie. dramaticul. conjectura. configuraţia. măsura. istorie. încărcată de degradare. comodă. tragicomedia. de neputincioşii mintii şi corpului.tehnicism .rostul teologiei. . etică şi religioasă (Soren Kierkegaard).structura. Este grotesc şi infam.naţionalul şi universalul. Este mai haotic şi mai murdar decât ea. complexul. de la teologie la tehnicile fundamentale ale existentei. pofte nesatisfăcute. Asistăm la un spectacol al dezordinii.absolutizarea. ştiinţei. neputinţă. Portretizarea lui trebuie încărcată cu dispreţ. Un inventator de probleme. Este perfid din interes.al interesului şi desfrâului. .

dar nu în slujba realului sau a adevărului. care să facă posibilă o artă a principiilor şi sensurilor.tot ce priveşte spiritul şi materia în forme triumfătoare sau degradate. neputinţa. stingerea sufletească ca epuizare. logicul. după cum omul face uz sau abuz de libertate prin falsa înţelegere a ordinei. murdăria. Este adevărat că excentricii fac uneori abuz de ele.în Roma antică dictatura era limitata la sase luni printr-o hotărâre a Senatului. obiectele contemplate. laşitatea. frumosul artistic. Primul este absorbit de Absolut. libertatea şi puterea închipuirii nu trebuie să ducă la anularea rigorilor formale. linguşirea. Omul bine făcut face uz de libertate. indiferenta. prin natura ei. imitaţia. închipuirea. ceea ce este totuna cu clasic. topirea în masă.de acţiune. intuiţia. Mi-a plăcut o afirmaţie a lui Al. Aristotel îl combate. singurătatea. cum spune Nietzsche când caracterizează spiritul francez. urâtul. stoicilor şi scepticilor.în icoane şi pe pereţi. ţin să subliniez că sonetul are formă fixă. descoperirea. conţinuturile şi mijloacele lui şi finalitatea operei de artă. mirarea. Temele nu pot fi tratate oricum. grotescul. conformismul. acţiunea. mesajul esenţial pentru artă. ca egoism moral -Maiorescu: "faţă de viata proprie.acordă omului privilegiul libertăţii. regula celor trei unităţi . genialitatea. Andriţoiu care îndrăzneşte să scrie în stil clasic. rigorile formale fiind chemate să disciplineze spiritul şi să-1 împiedice să se reverse inform. orgoliul. stupidul. O expresie metaforică sau o alegorie nu au valoarea unui principiu sacru. O estetică întemeiată pe categorii determinate. Prelucrarea şi exprimarea pot fi libere. mediocritatea. care era ameninţată de tulburări şi deci impusă de stări excepţionale. ci pentru a fi "originali". nemurirea. banalul.ortodoxia şi catolicismul . umilinţa. pasiunea. iar cel neisprăvit face abuz şi o pierde. grosolanul. Nu intră aci tirania care iese din ordinea firească. situându-se în afară de timp şi deci de experienţa etern deschisă. monstruosul. cuprinzând totalitatea spiritului constatator. Este vorba de omul obişnuit. creaţia. ci guvernarea ca stare de fapt este legitimă. închei cu câteva reflecţii asupra clarităţii şi poziţiei omului în cosmos. "Numesc clară acea cunoştinţă care este prezentă Şi manifestă unui spirit atent. fie că este vorba de real sau de fantastic.păstrate de clasicii francezi în arta dramatică. cât Şi ordinea socială. încercând să ridice cotidianul şi trivialul la rang artistic. bătrâneţea. moartea. ataraxia epicurienilor. Fuga de bunul simţ este patologică ca şi cea de locuri comune. Această figură de stil nu trebuie confundată cu formula din "Imitarea lui Hristos": "Robeştemă. această putere nelimitată fiind pusă în slujba ordinei. "rafinare.regimul libertăţii. care împrumută omului masca demnităţii şi forţa creatoare a iniţiativei. zănăticia. fantasticul. cu rădăcini populare . tablouri şi efigii. invenţia. aceea care este atât de precisă şi de diferită de . Thedophile Gautier n-a dispreţuit regulile prozodice şi metrice. nimicul. straniul. nefiind nevoie de excentricitate. Doamne. acestea fiind chemate să pună ordine în materialul adunat şi în plăsmuire. ca şi claritatea. golul. Nu trebuie confundată cu superficialitatea. cu conţinut variabil. resemnarea. inteligentul. Raţiunea estetică împrumută aci ceva din frumuseţea şi permanenta miturilor şi din claritatea gândirii normative. boala. era considerat uzurpator. trivialul. absurdul. subtilul. religia creştină . ne arată puterea orânduitoare a spiritului. Şi distinctă. ca să mă simţ liber". Când artistul realizează ordinea. care devin forme ale spiritului: sublimul. De altfel. participă la lupta omului care vrea să devină stâpân. negaţie" . Nu trebuie confundate: forţa redării şi a plăsmuirii cu originalitatea. graţiosul. prin structuri canonice. iar cavalerii şi eroii în monumente. înstrăinarea mecanică. întâlnim în istorie alternanta: dictatură . Nu trebuie uitată elevaţia care este considerată fadă. Este ciudată poziţia lui Socrate când consideră libertatea ca un factor care dereglează psihic omul. Apoi. Armonia prezentă în opera de artă ne aminteşte de cosmosul pitagoreic. în viziune ţomistă. iar al doilea de omul istoric sau de neam. în care libertatea se contopeşte cu adevărul. senzorialitatea fiind componente ale creaţiei. modestia. frumosul natural. arătându-i limitele puterii lui spirituale. genurile şi speciile literare. chiar dacă nu ne par naturale. logicizare". care nu se îneacă în fapte. miracolul închipuit. aşa cum ne arată desfăşurarea lui asiatică şi europeană. ale cărui limite sunt greu de fixat. sau supuse unor reguli stricte. neplăcutul. libertatea. Inactualitatea stilului clasic ne arată permanenta Şi strălucirea lui. sinceritatea. făcându-1 părtaş la actul mântuirii sale. frumosul însă puţind fi realizat numai prin puterea orânduitoare a intelectului. abnegaţia. credinţa. Eu consider claritatea decantare. Extinderea câmpului contemplaţiei estetice. inspiraţia. curajul. Artistul priveşte şi ia tot ce i se pare demn de luat. când serveşte ordinea legală şi când aceasta este expresia ordinei fireşti. plăcutul. armonia aparţinând lui şi nu naturii. În ceea ce priveşte rigoarea formală. de timp şi de loc . nu de Sfânt şi de erou. Cel care depăşea timpul impus de Senat. idioţia. Un artist nu trebuie să ignore aceste aspecte ale vieţii şi lumii. puritatea. ipocrizia. indiferenta. matca. nebunia. faţă de viată în general. Până la cezarism puterea absolută. talentul. Şi unii creştini o compară "cu o frânghie pe care omul se coboară În întuneric". prostia. Armonie prin economia mijloacelor materiale şi a semnelor.. Astăzi.

Prezenta lui mă linişteşte. nu de spirit. încerc să gândesc jocul pe care. relativism. Nietzsche. pentru cine crede. înlăturarea neliniştilor produse de spaţiul infinit. momentanism egoist" (H. mă gândesc cu plăcere la clipa când ne-am cunoscut. prezentul şi viitorul contopindu-se. Omul se mişcă între impas şi sens şi este evident că nu poate ieşi singur din pustiul existentei. deşi este un produs istoric şi-şi caută certitudinile în antecesori. Dacă luam în considerare numai mărturisirea dramatică din "Memorial". afară de Dumnezeu. Este ieşirea religioasă a unui "spirit aprins. Adâncimea Şi înălţimea.ştiinţa şi revelaţia În sensul lui Pascal . Crucea simbolizează anularea distincţiei între glorioşi şi învinşi. care punctează cimitirele cu cruci. Schmidt). de cosmos şi de om. coborârea Absolutului şi a nemuririi la scară umană şi. fratern. Religia creştină ne permite să vorbim despre oameni fără deosebire. într-un corp bolnav" (Romano Guardini). când perspectiva morţii mă . Uitarea lumii şi a tuturor lucrurilor. 2. Schmidt). în revin Fuaiha din Oradea. Sunt neliniştit de perspectiva morţii. Fără religia creştină. "Omul este o fiinţă limitată. Ce pustie ar fi viata fără temple. 3. cât. "transcendenta axiologică sau supraistoricul (Rickert) şi depăşirea neliniştei metafizice a incognoscibilului . atunci ştiinţa este subordonată puterii Absolutului. cât. după cât mi-amintesc. însă. Fără creştinism. Pace.. Dragă Emil. Religia creştină. Apariţia lui a fost comparată cu "un fulger în întunericul istoriei" . Incit ea nu cuprinde În sine decât ceea ce pare evident aceluia care o consideră cum trebuie" (Descartes. decât moartea. nu. Esenţializarea istoriei Îi motivează existenţa.. în viziunea axiologică creştină nefiind vorba de "istorism. prin puterea ei nivelatoare. iar "inaccesibilul de aci este lămurit dincolo" (Faust). eu însă te-am cunoscut. Ca şi celălalt paradox: "Nu vă opuneţi răului"..îl port. "Simţul comun al filosofici scoţiene" (Goblot). Religia creştină asigură fraternitatea între glorioşi şi anonimi Şi învinşi. Mă consolez. prin care te rugam să cumperi camera de lângă Cişmigiu. Apariţia lui a însemnat. Tată drept. metafizica. în care nebunii. ea mătură dezgustul existentei şi spaima morţii absolute.. metafizic se deosebesc prin destin. Este şi firesc. aşa cum a dovedit Pascal. care este pur şi simplu. ULTIMA PARTE Acest eseu a apărut În trei serii În numerele l. Acum. care era lipsită de sens. înţelegerea esenţială a istoriei" (Troeltsch). omul devenind astfel o făptură cu acces la certitudini şi nu numai chinuită de întrebări fără răspuns. De altfel.. trecutul. Desăvârşită supunere faţă de Iisus Hristos şi faţă de îndrumătorul meu preoţesc". Ce glorios este creştinismul care populează templele şi cimitirele cu nemurit ori. cel care mă consolează este tânărul Radu Preda pe Care Dumnezeu 1-a adus în calea frământatei mele vieţi. Am certitudinea că te-ai împlinit. Dragă Emile. deşi fizic se aseamănă. omul ar trăi neliniştea produsă de limitele vieţii Şi de moartea absolută.sunt forme ale spiritului. între prietenie şi admiraţie.toate celelalte. nu poate înlocui Biserica. Măreţia sufletului omenesc. Nu i-a fost suficientă strălucirea mintii pentru "liniştea. Ce glorioasă e viziunea creştină asupra omului.Leopold von Ranke. lumea nu te-a cunoscut. Schmidt). În conştiinţa mea. Cum a putut el depăşi această nelinişte metafizică a mărginirii şi neputinţei sale naturale? Răspunsul ni-1 dă atitudinea din Memorial: "Certitudine. El este găsit numai pe căile arătate în evanghelie. de H. Ţin să subliniez că apari. nu putem ocoli atitudinea lui Pascal faţă de divinitate. sunt bătrân. Desăvârşită renunţare lăuntrică. o consideră dăunătoare. că de la Facerea lumii nu s-a mai întâmplat nimic. în mod pur. A apărut Hristos. ci de "esenţa umană unificatoare a desfăşurărilor spirituale în timp şi spaţiu. detaşat de timp Şi spaţiu. neîmpliniţii Şi geniile se întâlnesc. Bucurie. înţelegerea filosofică sau expunerea factologică duc la "perspectivism estetic" (Charles Andler) şi la absurd. ci cu nemurirea religioasă. aici şi dincolo. situată între infinit şi neant" (cât. înlătură oamenii de prisos. nu cu această iluzorie formă a nemuririi: gloria. Nu se poate. prin care acesta iese din poziţia aporetică. care a întregit ştiinţa prin graţie. eu. nu a putut şi nu poate înlocui religia. Simţire. astfel incit nu aştept pe nimeni. în această nouă concepţie nefiind posibile măsurători şi defalcaţi arbitrare ca în ştiinţele naturii" (Ernst Troeltsch. din 1991.. de timpul infinit. ţin de materie. bolnav şi trist. sacerdoţi şi credincioşi. pregnant. El a dat sens istoriei. prin aceasta. de H. îmi pare bine că şcoală . Certitudine. Când vorbim de poziţia omului În cosmos. de moarte şi de neant. pentru ca să nu mor chiriaş la stat. fără de care existenţa n-are sens. de Goblot).S. Emil. bucuria şi mântuirea lui".^ umanitatea ar fi alcătuită din bipezi anonimi şi glorioşi. pentru că. P. această disciplină filosofică fundamentala. înţelegerea creştină a istoriei apropie omul de dialectica binelui Şi răului. Deussen crede că este greu de înţeles istoric şi natural această mutaţie: "Să vă iubiţi duşmanii voştri". susul Şi josul. hi singurătatea mea. cred că-ti aduci aminte de scrisoarea trimisă acum câţiva ani. cu toate disciplinele ei.

Fiindcă. Că omul moare singur. Nici un eveniment din istoria omului. Mi se pare că Tolstoi a scris o nuvelă al cărei personaj moare cotidian. După cât mi-amintesc. revin cu aceeaşi rugăminte. dar el îi spune: "Aprinde luminarea. convieţuiesc cu tânărul Radu Preda este îmbărbătător. Consider omul un animal absurd şi murit or. Cu cea mai profundă prietenie. dar nu sunt în stare să mai umblu. ci o mărturisire a unui bătrân obosit Iţi doresc să trăieşti sfârşitul vieţii cu bărbăţie. din căminul Avram Iancu. în ziua de 30 martie 1991. un acoperiş. Ce bizară mi separe situaţia că. fiindcă sentimentul însingurării este insolit de neliniştile preletale. Trăiesc o stare ambiguă în ceea ce priveşte înţelepciunea. N-am crezut că bătrâneţea este însoţită de nesiguranţa cotidiană a existentei. În ceea ce mă priveşte. îndrăznesc să spun că mi-e teamă de trei lucruri: de neputinţă. Trăiesc un joc intre luciditate şi disperare. Aşa a arătat un scriitor. Pentru vârsta aceea. priveam cortegiile funerare cu angoasă preletală. nu am certitudinea nici a morţii absolute. N-am ancorat niciodată în istorism. 3 martie 1991 Bucureşti Scrisoare adresată lui Emil Cioran. că eu ştiu unde mă duc!" A murit mai solemn decât G.cu toate că sunt religios . Reţin. Aş dori să mor. deşi sunt neputincios. Luciditatea limitelor vieţii umane devine un joc clarvăzător la maturitate. Am o singură certitudine. istoria fiind expresia jocului aparenţelor. faţă de vărul meu care a murit cu solemnitate regală.preocupă mai mult ca altădată.că-mi supravieţuiesc. te îmbrăţişează bătrânul neconsolat Petre Ţuţea Dragă Geo. În studenţia mea la Cluj. deşi eu. Jocul intre lumea interioară şi cea exterioară mi s-a părut neconcludent. de însingurare şi de moarte. Nimic consolator În amurgul vieţii mele. Abia acum actualizez conştiinţa neconsolatoare a bătrâneţii şi morţii. trecut de 88 de ani. încărcat de dezgust Şi neputinţă. Mă simţ însingurat şi trist. căci doreşte să-şi ia adio de la mine. fiindcă bătrâneţea este împletită de teama morţii şi a neantului. vreau să trăiesc cu dezgust nedemnitatea neputinţei. fiindcă am văzut cortegii funerare şi agonia unui văr al meu. Dragă Geo. deşi o observ când întâlnesc cortegii funerare. momentul când o faţă a lui a aprins o luminare şi i-a pus-o În mână În agonie. simţirea mea parcă s-a detaşat de mine. cum mi-1 doresc şi mie. Tot ce-ti transmit nu este un mesaj. Am trăit şi eu o asemenea senzaţie. deşi am citit istorie universală. N-am ajuns un creştin perfect. Nu desprind nici o perspectivă din starea mea actuală. Neliniştea mea este ambiguă. Am spus odată că omul nu se naşte Şi nu trăieşte singur. Pot să afirm că nu cunosc nici un moment din viata mea în care să fi trăit sentimentul plenitudinar al existentei. înainte de-a aprinde luminarea. Această stare mă detaşează de teama morţii. Bătrâneţea este o împletire de incertitudine şi de perspectivă a morţii. Călinescu. oboseală şi neputinţă. Eu am trăit neliniştea morţii În amurgurile pe care le vedeam păzind vacile. pentru a avea Şi tu. Mircea Eliade vorbeşte despre Homo Religiosus. fă. că nu actualizez permanent în conştiinţă sentimentul morţii sau mai precis conştiinţa morţii. nu sunt convins de acest lucru. Mi-ar face plăcere să te văd. Sunt neconsolat de bătrâneţe. sentimentul morţii era nefiresc. prezenta lui mă face uneori să le depăşesc. Nu cred că aşa-zisa înţelepciune punctează consolator bătrâneţea. excepţional şi fricos sau disperat. Până acum mi-a fost teamă c-am să mor singur şi de foame. chiar dacă matur . Acum nu mai mi-e teamă de nimic. situat la câţiva paşi de cimitir. chiar înconjurat de-o mulţime de prieteni a căror prezentă nu poate consola pe nici un obosit şi neputincios. Aş fi nesincer însă dacă ti-aş spune că. într-o garsonieră. deşi disperarea este opusă sentimentului religios. când te vei fi întorcând la Bucureşti. Am o mare dorinţă de viată. fata lui o ţinea la spate. deşi starea mea actuală se împleteşte din conştiinţa bătrâneţii şi a neputinţei. mai ales că nu sunt în stare să înfrunt cu bărbăţie limitele existentei mele. Cum te simţi? În ceea ce mă priveşte. din vizita pe care mama mi-a spus să i-o fac. Uneori sunt atât de absurd. devenind o stare indiferenţă. deşi nu am certitudinea . deşi bătrân. adică să trăiesc viril jocul vieţii Şi al morţii. nu depăşeşte sentimentul tragic al morţii. punctată de formula: îndrăznesc uneori să fac haz de necaz. despre care se spune că-n spital a aruncat în medici cu obiectele de pe noptieră. Faptul că. publicată În numărul 12 al revistei Acum şi difuzată la Radio Europa Liberă. nici a supravieţuirii creştine.

Era profesor de liceu.. dar e vorba de Biblie. zic eu. Dumnezeu sau nimic. Absolutul Divin. aşa acţionează în genere! Teofanic.Nu.Aţi amintit despre un autoportret. am scris şi eu o Logică. mai multe adevăruri nu înseamnă nici un adevăr. . într-o enciclopedie sau.Domnule Ţuţea. da' cum ai descoperit-o? Nu ştiu unde am citit în franţuzeşte. Utere. toute proportion garde. face ca mai multe adevăruri. puteţi s-o citiţi. fiindcă canoanele sunt expresia revelaţiei.. cum răspunde din imobilitatea sa. după părerea mea. care se înţelegea bine cu ardelenii lui. nimic nu se desface cu suflu de destin dacă mă uit în trecutul meu. mică. Scrisori publicate În suplimentul ziarului Cotidianul. e acţiunea directă a divinităţii în textele biblice consultate. Şi nu îl critic. a transformat-o în Tratat de Logică de sul universal. zice: "Am fost inspirat". din voinţa căruia omul este nemurit or. Arte. am auzit. aşa cum a gândit Traian Crisan . al cărui nume îmi scapă. care-i adevărul unic. chiar când nu vehiculează adevăruri incontestabile. a căzut într-o meditaţie profundă. parcă era ca Manifestul Comunist. când a fost întrebat cum a descoperit-o.la un moment dat . Textele revelate sunt canoane obligatorii pentru credincioşi.. dacă o găsiţi pe a Iui Eufrosin Poteca. sunt doar simple comodităţi mentale şi materiale. adică a acţiunii directe a divinităţii. Ne-a spus: "mă băieţi. Petre Tutea Despre misterul creaţiei Petre Ţuţea către Geo Bogza. franţuzul sorbonard. Nu-mi iau eu îndrăzneala să mă compar cu acest pisc . în numărul 17 din august 1990. că a fost un om greoi de munte. artiştii. Trăiesc mai mult prin actele comunicării decât prin cele fizice.Eu spun despre mine . Dacă exista un principiu divin. despre care Iorga a afirmat că este expresia integrală a naţiunii române . şi.cum Călinescu zice despre Eminescu. Sănătate şi ani mulţi. că legea gravitaţiei n-a fost căutată de el. ci totul este întâmplător. cum spunea Sertige. . Pasiunea adevărului e căutarea adevărului şi nu duce niciodată la adevăr. tratatul de cosmologie. iar în ceea ce priveşte natura gravitaţiei.care nu se compară cu nimeni. şi pe urmă. am spus. la Liceul "Gheorghe Barit" din Cluj. De pildă. publicat în revista Noduri fi Semne. aşa. sub titlul Adevărul este Dumnezeu...nu mă compar cu el dar. ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Revelaţia. . pentru a comunica. dar nu este toată revelată. spune în Principia Mathematica Naturalis Philosophae. care aparţin divinităţii. cum a demonstrat Newton care nu căutând a descoperit gravitaţia. despre acest pisc al culturii române. după care. astăzi am făcut un autoportret care va apărea în jurnalul lui Călinescu.. cu suflu de destin în mod necesar. formula lui de Broglie. filosofii sunt astfel.este anahoret.. n-am văzut. aşa. Nu? Oamenii de ştiinţă. ci numai cei din textele gândite canonic. ce e gravitaţia. Revelaţia e acţiunea directă a divinităţii asupra subiectului gânditor. De altfel. . Faţă de absolutul divin ca adevăr unic. Mă gândesc la logica polivalentă care e egală cu zero. atunci când Newton a descoperit legea gravitaţiei. să nu fie nici un adevăr. nu există decât un adevăr. vorbind în stilul lui Poincard despre matematică. pe care acum îl publică Academia Română. sistemele trebuie să se recunoască. din l octombrie 1991. la început pentru licee. Dieu. Fiindcă sunt de o radicală sociabilitate. în care am afirmat că. citind un teolog ortodox. cică e Dumnezeu. la nivel logic nu există nici un adevăr. Am avut un profesor de logică. care numea abstracţia scăzământ şi nu e .Divinul se comunică prin revelaţie. Iată. Nu mi-a plăcut niciodată. când a văzut un măr căzând. care înseamnă. cum se implică divinul în a comunica? . ou rien. despre Newton. nu îmi amintesc. se arată ca o divinitate.. dar nu necesari toţi. un moldovean. Sfinţii scriitori sunt corecţi.dacă îmi amintesc bine -secretarul Comisiei de beatificare de la Vatican. Cine decide ce e canonic în Biblie şi ce e simplă inspiraţie a sfinţilor scriitori? Biserica! Spune acest teolog ortodox invocat la Vatican. şi eu sunt tot un om greoi de munte. toată e inspirată. luată în totalitate. şi eu spun într-un context undeva că putea medita profund până la Judecata de Apoi şi nu descoperea legea gravitaţiei. ÎI tombait. oricât de dificili. fiindcă anahoretul are cea mai vastă vecinătate: divinitatea. N-am vocaţie de anahoret.. care a scris şi el o mică Logică. a impresionat prin senzaţionala formulare matematică exactă. Dialog cu Iulian Grigoriu. spune acest teolog.. de la începutul secolului trecut. decembrie 1990. de aceea am fost condamnat să caut adevărul.. care a spus că omul de ştiinţă are pasiunea adevărului. Idei. ÎI est tombe' dans une mfditaţion profonde qui l'a conduit â la decouverte de la lois de la gravitaţion universelle. păstrând proporţiile şi având conştiinţa distantei între măreţia lui şi mine. astăzi ar fi preşedintele Academiei. dar nu e toată canonică. ci fiind inspirat. există un principiu în teoria sistemelor. ăla de la Liceul Lazăr.Şi numai în texte se revelează divinul? . Astfel afirmă acest teolog ortodox pe care-1 citează Traian Crisan. Că Biblia este o carte inspirată toată. de aceea.

Acuma. adică omul poate fi privit ca generat sau degenerat din altceva? . să nu vorbiţi şi să nu scrieţi ca guşaţii. nu ştiu în care din insulele alea de acolo. acest homo sapiens. eşti un întreg. Că de la Logica lui Aristotel.Adică. cu moravuri. un eseu de-al meu. Maiorescu în Beţia de cuvinte face o afirmaţie foarte originală: Darwin a fost un . nu ştiu ce os în Indonezia. Şi la intrare. aşa. jocul între lumea vizibilă şi lumea invizibilă. Că. fie că eşti laureat al premiului Nobel sau măturător. Că nu sunt independente nici ficatul. maimuţa şi omul Primigenius. că cele ce se văd sunt trecătoare. păi. înseamnă că vii de nicăieri şi mergi spre nicăieri.Adevărul este Dumnezeu. Sunt anarhişti. toate prostiile făcute de om în istorie le punea în cârca religiei. aşa . În Epistola a doua către corinteni.. Ştiinţific. cartea aia celebră (despre care Bergson spune că e o capodoperă. nu ştiu dacă pe dreapta sau pe stânga. nici creierul.. Că n-ai cum să spui că dumneata ai apărut acum douăzeci de milioane de ani. adică pe omul-maimuţă. Şi doi: ne-aţi ofensat!" "Cum?" "Păi. doamnă!" "De ce?" "În primul rând. ca să nu gândiţi. Holos În greceşte înseamnă întreg. publicat În revista Noduri şi semne. când m-am dus cu delegaţia României. sau chiar şi de înaintea lui. "păi atuncea de ce s-o citim .Ce este adevărul. ştia franţuzeşte. nici stomacul. ca întreg. Când ieşim de acolo. La Moscova. şi nu e un zeu în coltul casei. Pavel spune: "Noi nu suntem din aceia care cred în cele ce se văd. duce la folos şi. jocul paulinic. Zic: "nu semnez. la singurul muzeu antireligios din lume al unui popor fost creştin. care face liant între maimuţă şi om. unde. această biblie roşie. concepută ca o asociaţie liberă de indivizi. Afirmaţia asta nu poate fi combătută. de când omul raţional. că eu fumam şi am ieşit mai înainte. subsecretar de stat în guvernul Antonescu. dacă te întrebi singur. tot ce am văzut aici îmi contrazice credinţa mea. spun şi eu braşoave aşa. Dumnezeu ne-a creat după chipul şi asemănarea Lui. intri în categoria homo sapiens. Sociologul care a scris celebra lucrare Der Historiscbe Materialismus a spus că acesta este incendiul anarhiei finale.Biologic. nu ştiu cine era aia. triburi primitive. În Bios. Asta face raţiunea autonomă a omului. Acum. Şi Gafencu şi Nemoianu. e comodă"! "Da. Totalitarismul se mai numeşte holism. aşa se încheie. zic eu. În jocul acestor lumi. sau. cred că era o ovreică şi zice: "vă rog să semnaţi". nu poate fi gândit decât biblic. e creatorul fiziologiei moderne . zice.Nu ştiu! . Totalitari suntem noi. Sub Stalin. inumane. şi dacă vrei.şi se întreabă: un fiziolog care stabileşte care sunt funcţiile organismului omenesc cum trebuie să înceapă? De la întreg la părţi! Şi se întreabă el. specie de Neanderthal.de ce s-o citim. o iau oleacă în băşcălie) spune aşa . ap. comuniştii.. Metafizica cunoaşterii aristotelice spune: întregul premerge partea. există o corespondentă. nici sistemul osos. e o societate fără clase. cu aspecte magice. şi pe a mea. ci numai foloase". prin finalitatea lor. nu? Când. E vreun organ al omului independent? E legea corelaţiei organelor. era o maimuţă şi un Homo-primigenius. Claude Bernard. şi a reconstituit pe Pitecantropus Erectus. cine ştie să practice acest joc va ajunge la finalitatea eschatologică creştină. domnule. a gândit logic. Nu e justă. cum a descoperit Dubois. catolicii. Lumea asta va dispărea la totalitarismul comunist. În numerele 18 Şi 19. nu. D'aia citiţi Logica mea. a lui Cuvier. Eu. Muzeu antireligios.Claude Bernard e fiziolog. ne-a dus.. personajele astea. dar să nu fiţi tentaţi când citiţi Logica mea să găsiţi în ea vreun adevăr. e anarhic. se termină că societatea viitoare. sf. Şi eu zic: se poate combate asta? Se poate demonstra? Nu! Este! E eternă. Moise stă în picioare. Descria Inchiziţia. în Introduction aude de la medicine experimentale. nici rinichii. Că te faci de râs! Să descoperi. când am scris ce e Adevărul. . mă rog. ca membru al delegaţiei.. care se vând. pot să spun că fără Dumnezeu şi Nemurire nu există adevăr. n-au semnat nici ei. la plăcut. adevărul este ceea ce rezultă din jocul celor două lumi. că ştia nemţeşte. nu. Put! Dialog cu Iulian Grigoriu. Dumneata. Aşa! Omul. ci în cele ce nu se văd. zice: ce este întregul? Că Aristotel spunea că întregul premerge partea. dom'le profesor? Nu. ce-a făcut creştinismul. Eu sunt băiat de popă. nu că acolo doarme vreun adevăr să rămâi trăsnit". cu titlul Templul. . Şi-atunci. domnule Ţuţea? .eram mai căpos. creştinii şi. în ce scop ai apărut în calitatea asta de acum? Poţi să răspunzi? -Cum? . în special. de pildă. Deci Moise e mai valabil decât ultima noutate evoluţionistă a ştiinţei. că n-am semnat nici eu.Nu. îmi pare rău!". din voinţa căruia omul creştin este nemurit or. vorbind în stilul Sfântului Apostol Pavel. mai la bătrâneţe. pe cale logică n-a descoperit nici un adevăr. septembrie-octombrie 1990. Şi e greu să cred În toată expoziţia asta de-aici. eu nu sunt neam cu ăştia. că sunt veşnice". Aşa.fals. uite. Omul nu e o sumă de miliarde de celule sau de organe. că logica este ştiinţa care stabileşte principiile gândirii juste. eu întreb. de pildă. Dacă iei Manifestul Comunist. nu e Dumnezeu care să-ti reveleze data începutului. comunismul nu e totalitar.

nu Dumnezeu. Cioran. Noi suntem creştini fără să vrem.Chiar doream să vă întreb.este absenta adevărului. mi-a spus cică "prietenii mei. Dar Brahma. Nu ştiinţa şi filosofia greacă. Un nepot de-al meu... Intre un viu şi un . şi de Heidegger îmi pare rău. Ala e mort. ca acum. Are materialitatea aerului.mult prea mare cunoscător al naturii ca să spună că omul derivă din maimuţă. şi-i spun: "Sper ca marele meu prieten Emil Cioran să se împace cu cele două lumi paulinice.. antipaulinic. şi ce cale ar trebui el să urmeze? . Creştinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic. păi dacă nu sunt religioşi.e Biblia. în fiecare zi. mă şterg la nas cu ei. monseniorul Schubert. fini pare rău de Emil Cioran. Eu când discut cu un ateu e ca şi cum Aş discuta cu uşa.Cioran are o părere rea despre Sfântul Pavel.Păi. a contemplat măştile religioase într-o slujbă dintr-o biserică. . cartea republicată. e etern. Că. legi ştiinţifice. Păi. dormeam în crăci. am putea aduce ceva important în Europa. dualist sau pluralist. dovadă. Şi totuşi. trebuie să trăieşti neliniştea perspectivei neantului zilnic. legi morale. ştiu eu? Poate! De pildă. El te îndeamnă. în gândirea Europei. "Păi.E mit! Brahma e mit. sau a tânărului în general. Că respirăm creştinismul cum respirăm aerul.pentru că.Care este astăzi şansa tânărului artist. un austriac.Nu poate fi creştinismul dualist. cu brahmanismul? . anticreştin. pentru că nu seamănă cu manicheismul lui Zoroastru. Heidegger. nu? Aia de sus. este dualist creştinismul? . cu Sfântul Pavel şi cu Absolutul divin. Heidegger e un filosof care te îndeamnă să trăieşti zilnic murând.lupta-între bine şi rău există. mă refer şi la creştinismul nostru. Niciodată n-a fost atât de suverană. unde arăt cu un citat din Pe culmile disperaţii. dispare şi renaşte din nou. în limba sanscrită. Noi nu putem inventa nimic. Şi a spus că sunt măştile cele mai autentic creştine de pe continent. e divinitate asta. în determinismul lui. în biserică.. ca Şi după Spinoza. . dar nu sunt mântuitoare. zeul suprem indic. ca spiritualitate. între un credincios şi un necredincios nu există nici o legătură. se naşte pe sine din nimic. într-un determinism absolut. unchiule. Brahma. la specificul ortodox şi la artă etc? . în amurgul existentei sale". care consideră Biblia o carte banală. despre creştinism. pur Şi simplu. Prima carte mântuitoare şi consolatoare pe continent suverană . cu a indienilor. ei sunt religioşi?" Zice "nu ştiu".Cum vedeţi creştinismul în comparaţie cu celelalte religii? De exemplu. De altfel. Adică cine a creat omul a creat şi maimuţa. Am o concepţie iudeocentrică a culturii Europei. Nu mă interesează".TEMPLUL! Misterul sau taina este principiul eliberator din neliniştile înlănţuirii cosmice Şi comunitare şi cele produse de perspectiva infinitului şi a morţii. ştiu eu? Eroarea e un fapt pozitiv psihologic. Bergson spune că noi îl respirăm. Este." Nu-şi găseşte locul. inginer. nu putea să admită eroare . . în melancolia lui şi e trist că lumea asta nu-i oferă perspectiva extramundană a transcendentei. Creştinismul.. Biblia pentru marile conştiinţe.. nu? Păi. sunt indignaţi că sunteţi filosemit". Are o ascendentă comună! Dar nu se trage din maimuţă. Nu mai vorbesc de ăia de jos care calcă legi gramaticale. sufleteşte mort. ele sunt foarte folositoare. răul este absenta binelui din Univers. Asta e! Aşa cum eroarea .Ce este răul şi binele.Păi. filosofia greacă şi mistica iudaică. Are o ascendentă comună cu maimuţa. care e determinist. . unde spune: "Trăiesc în această lume şi sunt foarte aproape de ea. De fapt Cioran face parte din familia filosofilor existenţialişti: antibiblic. Seamănă cu aerul.. Este lipsa binelui. să trăieşti murând absolut. cum se manifestă lupta dintre rău şi bine? . adică a nimicului.Noi.După Leibniz. faţă către faţă cu Absolutul. Dumnezeul biblic nu are început şi sfârşit. În templu coexistă consolator principiul adevărului legat de divinitate şi nemurire. nici Europa nu poate. cum spunea Pavel. Eu am spus că ovreii sunt părinţii religiei noastre.A. iar dincolo contempli adevărul. nici un sens transcendent. înseamnă rugăciune care e personificată. toate tristeţile şi bucuriile mele se mişcă prin faptul că nu găsesc acestei lumi. . indienii nu au religie. evlavia exprimată în chipurile credincioşilor. şi în creştinism -fără să consider creştinismul dualist sau monist . legi. Brahmanii nu sunt o religie. iar celălalt e viu. el spune aşa: ca să ieşi din anonimat. trăieşte cicluri de milioane de ani. în lume. fără Biblie. de care sunt foarte aproape. Că ne mişcăm între mitologia greacă. te întreb eu? . monist. păi îl prezint într-o declaraţie către Liiceanu. eroarea la nivel psihologic există! Ne gândim la personajele de azi ale Europei! Put de greşeli. că nu eşti nimic. Spinoza. .. Şi când suntem atei suntem creştini. . "Ei.

antisemitism şi România merită şi fie citite cu toată atenţia. o să-i f. i-am f. Nu o practică! Aia e altceva.Există limba adevărului creştin. naţionalism. Care e dar divin. privatizarea. 117. De aceea. Şi ceea ce este bizar este că şi stânga care guvernează gândeşte democratic. Da' vorbesc corect. Şi prin căderea mărului nu o descoperea nici Newton. just şi universităţile protestatare gândesc just. Nu s-a putut face ştiinţă vie până acum.Artistul poate fi inspirat. Cuvântul. într-o noapte! Exista vreun soldat străin pe teritoriul României când Germania s-a unit cu Rusia împotriva României. . . Că nu poţi să spui că presa "Adevărul". şi noi am rupt zugravului şira spinării la 23 august. Şi a zdrobit Germania la 23 august. au căzut mere şi în cap la atâtea dobitoace de-a lungul istoriei şi n-au descoperit legea gravitaţiei. Păi. cea mai prosperă societate din lume. ştiinţa după el e metodă şi măsură. Aşa cred eu. de la greci şi până azi. Sau cum spunea Tănase: "Uite-aşa cum ne vedeţi. istoria ştiinţei este foarte simplă. Aşa cum e! Cantitativizarea e verificată istoric. Că în afară de credinţă nu există adevăr. Da.Şi ce-ar trebui ca să fie democraţie? . nu vorbeşte corect despre democraţie. Care au har. Inspiraţia e o favoare pe care divinitatea o face naturilor harismatice. dacă nu vă supuneţi". Pentru că extrema dreaptă Mussolini s-a uitat la ceas şi i-a dat ultimatum lui Dumnezeu Deşi convorbirea de mai jos (cu domnul Horia Sălci ) a fost înregistrată încă în 13 decembrie 1990 (săptămânalul studenţesc "Replica" din Braşov pentru care era destinat interviul a sucombat). "Dimineaţa". . El spune: am fost inspirat. Că am dovedit în istorie că suntem un mare popor. ăştia putinii.. Aplicaţiile concrete sunt foarte complicate. şi pe ruşi". Credinciosul creştin e viu. dacă aţi fi fost ales preşedinte la 20 mai. imaginea României. însemnând construcţia celor două comune: comuna agrară. . ci numai inspirată.Naturile acestea cunosc. Noi.Dar artistul? . care au har. în viziunea mea. de acest gigant al lumii moderne. cuvintele lui Petre Ţuţea despre extremism. Că-s foarte putini inventatori.Păi. guvernată de întreprinderi. Calitatea e viată. nici extrema stânga. prin absurd.. Nu sunt toţi oamenii de pe pământ. Şi Aş fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei omului mutate în spaţiul valah. Suntem mulţi? Nu! Am fost vreodată bătuţi şi lichidaţi? Nu! Păi asta ce e ? România a bătut Rusia la fund până la Caucaz. . întemeiată pe gospodarul dibaci Şi priceput şi comuna urbană. E o chestie de credinţă.Se înţelege just democraţia.Există o limbă a adevărului? . "Uite-aşa cum ne vedeţi!" Suntem invincibili ca popor.mort nu există nici o legătură. fizicieni. Asta era privatizarea. Că istoria ştiinţei e punctată de aleşi. ajung la cunoaştere. ce este Anglia. Eu am spus. Ca şi studenţii. Poate ci pe mulţi b' vor şoca judecăţile tranşante ale filosofului. ce este Franţa. credeţi că mai prezintă. "Azi". două mari puteri? Hitler îi scria o scrisoare lui Carol al II-lea că. . De naturi harismatice. Ci religie vie. de la Baltica la Creta. Că ştiinţa e utilă. Le mutam aici.Prima hotărâre. Mureai de râs. Creştinism cu care nu s-a pus de acord nici extrema dreaptă. Şi cantitatea e moarte.Aceste naturi nu trebuie să aibă şi cunoaştere? . Dar nu există artă. Kant spunea că o ştiinţă este ştiinţă În măsura în care îşi vehiculează constatările matematic.116.. Nişte economişti japonezi au zis că America rezistă la nu ştiu câte crize. Studenţii se revoltă că nu este democratic.118). De naturi pline de har. ştiinţă şi tehnică revelată. Şi-i numeri pe degete. Că alta nu-i. Şi defineşte ştiinţa cantitativizant. dar şi de istorie. Numai naturile alese. acuş. Sunt numai savanţi. ca şi omul de ştiinţă.. care ar fi fost prima hotărâre pe care aţi fi luat-o? . în cur pă nemţi Şi acuş. Şi în imaginea României Mari. a Frontului. dar istoria ştiinţei şi a tehnicii este foarte simplă.Domnule Ţuţea. -Domnule Ţuţea. adevărurile sunt prea rar comode (Marius Oprea. Că eu nu contest poporului român că limba lui şi geniul lui intelectual îi permit să mute creaţiile speciei omului la el acasă. acuş. deci un favorizat al divinităţii. zicea: "Voi nimici România. Aşa e bine şi se întâmple. numerele 115. la ora actuală. este imaginea liberalismului atotcuprinzător şi planetar stâpân al Statelor Unite ale Americii de Nord.Ce credeţi despre felul în care se înţelege democraţia acum. măsurare. Garda de Fier un pericol pentru România? . Aia e limba adevărului. despre tinerii care se revoltă în Piaţa Universităţii ce credeţi? . dar ştiinţa e moartă. dacă nu acceptăm Dictatul de la Viena. Există o putere economică egală cu miliardarii americani? Vă întreb! Nu! Se trăieşte în Rusia egalitară ca în America miliardarilor? Nu! Are un portar de la Ford ajutor de şomaj sau leafă cât un director general din Rusia sovietică sau de la noi? Are! E victoria deplină a liberalismului care n-are nimic anticreştin în el.

. dar pe urmă a întors-o. . Cuzismul e fundamental antisemit.O chestiune mult discutată: Nicolae Iorga.Păi. .Da. pe care-1 manevrau ovreii. Deosebirea dintre fascism şi Naţional-socialism şi mişcarea legionară este aspectul fundamental religios al mişcării legionare. care aţi trăit în perioada interbelică şi aţi cunoscut care a fost peisajul politic. Şi unii şi alţii.Dumneavoastră. de o continuitate? . mişcarea legionară era mistică. Nu apărea extrema dreaptă fără extrema stânga. Nici fascismul şi nici Naţional-socialismul n-aveau caracter religios. . .. . Extremele violează ideea de . Iorga a greşit Şi legionarii au greşit. Ambele.Aşa o fi fost. Nu e nevoie să fie savant. . profesorul Şumuleanu. De exemplu. Lucian Blaga a fost simpatizant. şi erau similare cu mişcarea legionară.. * . .• . la fel. În rândurile tineretului şi al personalităţilor culturale. .Cum aţi putea să explicaţi.L-am cunoscut.Consideraţi aceasta un atu.. ca unul care a trăit aceste evenimente. că s-a situat istoric înlăuntrul evoluţiei fireşti a societăţii moderne.A detestat mişcarea legionară. în special În Spania.Era creştină. eu povestesc din auzite). Autorul face următoarea supoziţie: extrema dreaptă a apărut în replică. a făcut o mişcare puternică.Bine. Mussolini (se spune. deoarece cuzismul nu era mistic. ci să aibă har. . tipărită la Munchen. religios creştin. că Iorga a fost un om mare oricum. Iar legionarii au greşit că au asasinat un om mare. pentru că ambele confiscă personalitatea umană. . Simion Mehedinţi.Dumneavoastră în ce eră trăiţi acum?! ..Nu mai prezintă.Nae lonescu. cele două. . a unor foşti legionari..S-ar putea vorbi despre o filiaţie de la cuzism la mişcarea legionară.. Profesorul Găvănescu de la Iaşi. nici Naţional-socialismul german n-a durat.. comportamentul lui faţă de mişcarea legionară şi replica dură a acesteia. asta e adevărat. e o reacţie directă la apariţia extremei stingi. un om cu har. au fost fundamental diferite. Orice extremă rupe echilibrul social. şi pe plan filosofic.Ce fel de om era? . da' acuma extremele. ceea ce nu era cazul nici la fascişti şi nici la Naţional-socialişti.Cei care agită această problemă acuză existenţa în Occident..Nu. sunt cam compromise..Consideraţi antisemitismul mişcării legionare ca fiind fundamental? . un argument favorabil mişcării legionare? . ideea de echilibru.Şi care credeţi că au fost motivele care 1-au determinat pe Iorga să deteste mişcarea legionară în asemenea măsură încât să-1 incite pe rege s-o desfiinţeze. nu? Orice extremă este lipsită de ideea fundamentală a oricărei societăţi bine organizate. . . Personalitatea e un ins care influenţează ambianta prin simpla lui forţă harismatică. Marx şi Engels i-au precedat pe Nietzsche şi Spengler. Nici fascismul italian n-a durat. . Toate marile personalităţi au aderat la extrema dreaptă. La început a fost de acord cu ea. legionarismul nu.L-aţi cunoscut personal pe Corneliu Codreanu? . Şi Codreanu a avut acest har.. Intr-o întrunire. . fiindcă nu existau decât poziţii radicale faţă de influenta nefastă a bolşevismului rusesc. .. . . şi fasciştii.A fost o reacţiune firească la o stângă ce ameninţa cu invazia influentei nefaste ruseşti. Nu se poate spune că mişcarea legionară n-a fost puternică! N-a avut rezultate pozitive fiindcă extremismele sunt greu suportabile.L-au asasinat.. A trebuit să se nască un echilibru. Şi extrema dreaptă şi extrema stânga. . ucigându-i conducătorul? . care a fost o mare personalitate.Ion Caraion afirmă că. Erau laicizaţi..În ce ar consta marile greşeli ale lui Nicolae Iorga? . În editura "Ion Dumitru" şi care se numeşte "Insectele tovarăşului Hitler". Mussolini s-a uitat la ceas şi a spus "li dau ultimatum lui Dumnezeu ca în câteva minute să mă trăsnească dacă există!" Şi-apoi s-a uitat la ceas. a fost pro-legionar. priza la public a mişcării legionare. Acuma ideea care începe să prindă cheag este ideea de echilibru social.Era o personalitate.Am citit de curând o carte a lui Ion Caraion.Era creştină! E superioară mişcarea.Pentru că orice extremă este socialmente insuportabilă. că n-avea motivaţie. Au trecut minutele şi a demonstrat că Dumnezeu nu există. pentru că dreapta europeană a murit . cum aţi caracteriza apariţia extremei drepte la noi sub forma "Legiunii Arhanghelului Mihail"? . şi Naţional-socialiştii. Este limpede. materialismul modern a precedat ideile care au servit ca punct de plecare În constituirea ideologiilor extremei drepte. .

cum s-ar explica faptul că. în Italia "Movimente sociale".Pe Horia Sima 1-aţi cunoscut personal? Era o personalitate puternică? . ar fi devenit un arbitru al Europei? . . problema asta. a şi fost părintele dreptei! . cel puţin În plan moral şi spiritual? ' . Şi poporul şi foarte mulţi intelectuali nu pot suporta extremele.cum a şi fost.Atunci.. Iorga a fost un om de dreapta. Am şi spus unui neamţ. da' nu ştiu.A fost totuşi o revoluţie. Ş-a şi spus asta. dar cartea sa nu dovedeşte că a realizat în el substanţa unui om de stat. .Nu sunteţi de părere că. o puternică pornire contra ei? . . că eram în Germania. instabil.Ne-am putea gândi că în Spania există " Frente nacional". dacă Mussolini nu ar fi intrat în război. în mod legal. Nu mi-am dat seama. de pildă. . nu pot să afirm că 1-ar fi ucis comuniştii. personalitatea legată de proprietate.S-a pus.A fost puţin instabil. . Şi nu poate fi gândită în paralel cu extrema stânga. nici existenţa sigură a poporului român.Deci e posibil să nu fi existat un consens în cadrul mişcării şi această acţiune să fi fost regretată? .L-am cunoscut.Ideea de echilibru e caracteristica oricărei democraţii burgheze."Mein Kampf era o carte a unui fanatic. Asta este forţa constantă a democraţiei. . .A fost o revoluţie pentru că a însufleţit o generaţie.Totuşi.echilibru social. datorită firii lui vulcanice. alături de alte mari personalităţi politice şi culturale? . cum se face. dacă nu în planul ordinii statale. totuşi. de exemplu. Extrema stânga e egalitară.Rămânea un mare român .în "Mein Kampf. dar măcar tolerată? . Extrema dreaptă nu trebuie condamnată pur şi simplu din principiu.Cum explicaţi că au candidat pe listele acestei mişcări nişte personalităţi culturale de primă mărime ca.Referitor la comportamentul lui Nicolae Iorga? .. în Franţa "Frontul naţional". a personalităţii lui puternice şi a faptului că era naţionalist convins şi antirus. extrema stânga sau extrema dreaptă.. datorită ordinii politice creştine europene . acum. .Am fost simpatizant al ei. Una singură funcţionează firesc: cea americană.Consideraţi că.Cum v-aţi situat în raport cu Mişcarea Legionară? . din cartea asta rezultă că Hitler aspiră să ajungă. Aia a salvat America! . extremele (fie extrema stânga. nu a unui om de stat. la mai bine de 50 de ani de la desfiinţarea ei. în Germania "Noua dreaptă". la mai bine de 42 de ani de la decimarea membrilor ei există. Nu versat.Cred că da. iar democraţia este ostilă extremelor care confiscă . la Carmen Sylva. Foarte mare! El a pierit ca o mare personalitate.o foarte mare personalitate.A unor indivizi fanatici. .Credeţi că această crimă trebuie trecută în socoteala mişcării legionare sau a unor indivizi. extrema dreaptă să nu fie încurajată.Au candidat pentru că democraţia era compromisă. centrul. m-am plimbat cu el pe malul mării.şi extrema stânga şi extrema dreaptă . Eu nu ştiu dacă comuniştii ar fi avut îndrăzneala să-1 ucidă. Hitler afirmă.personalitatea umană. . . . Ş-a autoconsiderat . Astăzi nu mai sunt posibile extremele. Asta e caracteristica oricărei democraţii.Ce soartă credeţi că ar fi avut dacă legionarii nu 1-ar fi omorât? . fiindcă mi-am dat seama că democraţia nu garantează nici suveranitatea.a şi fost . în condiţiile existentei extremei stingi. şi material şi spiritual. Extrema dreaptă nu confiscă proprietatea. Egalitatea coercitivă este sterilizantă. pur şi simplu. Un om.Ş-a interzis pentru că aicea finanţa internaţionala ovreiască a avut o influentă decisivă. construind ordinea de stat pe substanţa istorică a poporului român. în democraţie nu ar fi firesc. cum 1-au ucis legionarii. . Dar nu cred că extrema stânga se compară cu extrema dreaptă. Mircea Eliade? .. Păi. Iorga ar fi fost omorât de comunişti? Ar fi devenit o victimă la Sighet. . şi nu asigura suficient Securitatea ordinii interne şi externe a României.A fost regretată şi a fost fructul unor fanatici care au înţeles prost sensul dreptei În România. fie extrema dreaptă) violează ideea de echilibru social. Doar că schema asta mi se pare foarte comodă.Nu într-un regim în care masoneria internaţională e dominantă pe continent Eu nu discut pe schema asta: stânga. care era o diatribă împotriva spiritului francez. . de extremă dreaptă. dreapta. că n-am vorbit decât într-o noapte. o mulţime de formaţiuni neonaziste. Şi n-am putut să identific în el o mare personalitate. iar la noi s-a interzis din chiar legea electorală existenţa unor partide de dreapta.

Ar fi păstrat linia naţionalistă. Nae lonescu! . ar fi spus că nu putem intra ca musca în lapte.Categoric. în România se pune problema antisemitismului? . aristocraţia şi tirania.Berlin .Nu pot să spun. În urma procesului. că nu 1-a dezlănţuit ea? . La Nurnberg s-a violat un principiu care funcţiona la data aceea. respectiv Mircea Eliade.Cum credeţi că s-ar fi plasat ca atitudine în contextul politic actual? . adică cu Răsăritul şi cu Apusul în acelaşi timp. .Credeţi că România ar fi putut evita cel de-al doilea război mondial. în ce categorie s-ar încadra? . de colaboraţionişti ci de egalitate atitudinală. Cioran? . preluând nişte idei din testamentul lui Bismarck. Asta spune tot! . . în 24 de ore pun România pe Axa Roma . însemnând înfrângere pentru o tară. A încercat o manevră către Răsărit.Constantin Noica cum s-a situat în raport cu dreapta românească? . Cred că putea să fie neutră. . Comănescu.Păi cum să-1 evite. ar fi fost simpatizanţi cu Hitler.Consideraţi că. Nu-mi amintesc exact împrejurările în care 1-am cunoscut.Bun. Pentru război au fost condamnaţi.. nu mai avem evrei mulţi.Emil Cioran cum s-a situat la vremea respectivă? . . în acest moment. . în care a scris un articol manifest: "Sunt de faţă". . Sau nu. Noica. nici măcar o încurajare din partea puterilor Axei în urma acestei afirmaţii. este o formă extremistă.Consideraţi că rolul lui a fost decisiv la formarea generaţiei din care faceţi parte. N-are obiect. Nu a venit niciodată la mine acasă.Tokio". Cum ni 1-aţi putea prezenta? . care se solidarizau cu dreapta europeană.Adică să se fi plasat într-o eventuală neutralitate. dar au fost înclinate anumite temperamente fanatice. S-a spus că a fost imposibilă neutralitatea ei. deci acest proces. dar acolo 1-am întâlnit. neputând răspunde suveranitatea pe plan internaţional la data aceea. adică dictatura permanentă. Elita nu se naşte în loc viran! .Elitismul.Nae lonescu a fost sufleteşte foarte legat de Mişcarea legionară. Păi. Se pare că. . Să nu credeţi că.sistem constant şi verificat de la greci până azi. Codreanu a spus: "eu nu fac din poziţia mea marfă de export". . Şi a spus despre Codreanu un lucru. dar nu a reuşit. . . Nu ştiu dacă el colabora la "Cuvântul". Mihail Sebastian.S-a situat la extrema dreaptă. afirmă că lupta dusă pe două fronturi este inacceptabilă. da. cult şi cred că s-ar fi orientat just. 1-am cunoscut. M-am întâlnit cu el la cafenea sau la Uniunea Scriitorilor. cel puţin în etapa incipientă? .Când dreapta a pus mâna pe putere.Nu ştiu. nu? -Da. elitismul este o ofensă adusă corpului social. Nae lonescu: "eu mă screm şi lui îi vine". la putere.începusem să vă întreb de poziţia lui Hitler din "Mein Kampf' unde. Codreanu a făcut afirmaţia care a stârnit multă vâlvă la vremea respectivă: "Dacă venim la putere.După mine. .În 1938.În dictatură. antidemocratice.Păi. . Mi se pare că la ziarul "Cuvântul".Noica v-a fost un bun prieten? . Mişu Polihroniade. a fost un abuz al învingătorilor lipsiţi de simţ moral. războiul era funcţiune naturală a statelor suverane şi nu era socotit o infracţiune la ordinea morală şi de drept internaţional. conducerea unei elite intelectuale.Consideraţi democraţia ca fiind cel mai bun sistem de guvernare? . A fost un abuz. dacă veneau naţionaliştii extremişti În România.La procesul de la Nurnberg legionarii au fost consideraţi colaboraţionişti ai naziştilor? . Ba chiar mai mult. crearea acestui precedent.Păi. Nae lonescu a fost o mare personalitate naţionalistă. bineînţeles. Noica era un om inteligent. Vulcănescu. Atât. că elita e o emanaţie a corpului social şi e un paradox ca elita să dispreţuiască corpul social din care izvorăşte. la extrema dreaptă. . da' eu cred că a fost posibilă. Războiul pe două fronturi nu s-a făcut cu voia lui. Mai mult ce să spun despre el? . a scos o revistă "Adsum".Nu merge termenul. Naţiunile suverane pot face orice.S-a mai spus asta: că n-a putut fi silită să nu fie neutră. că alta mai bună nu văd. legionarii nu au fost consideraţi drept criminali de război. Nu m-am dus niciodată la el acasă. Cred că la cafenea 1-am cunoscut pe Constantin Noica. într-o discuţie particulară.Nae lonescu era doctor în filosofic la Universitatea din Munchen şi a fost o mare personalitate. în biroul lui Nae lonescu. Codreanu se plângea că nu a primit nici un răspuns. naţionalist. orice naţionalism este exclusivist şi intrasmisibil. sunt câteva sisteme constante în istorie: democraţia .La data când Hitler a declarat război.

ca popor.Cum s-a comentat la momentul respectiv faptul că a fost asasinat mişeleşte în lagărul de la Râmnicu Sărat? . sunt demofil-iubitor de popor. implicit că starea actuală de lucru.) căţeaua pe sub gard. atâta pot să-ti spun. într-o scrisoare publicată în ziarul "România liberă". activitatea dusă împotriva partidului "Totul pentru tară" a fost foarte intensă.12.Asta-i fleac. Ceea ce atestă genul politic al poporului român..A mai apărut în presă câte un articol. şi ca atitudine naţională. . .Am considerat sursa acestei agitaţii ca fiind scăderea credibilităţii lui. îl vede el care cred că e chior. că întregul guvern este suspect de acest lucru? Că au refuzat totdeauna de a denunţa Pactul Ribbentrop-Molotov? . sunt părinţii religiei noastre.Astea sunt acte individuale. În ce vezi? Sunt manifestaţii de stradă. De această activitate poate fi făcut răspunzător Goga. în fond. Crezând câ-1 previn. tradiţionalist. da' nici nu poţi afirma că romanii sunt antisemiţi.A produs un efect extraordinar în opinia publică. "Jos jidanii din guvern". Noi. mă rog. Zici că afirmă Moses că e antisemitism în România.Da.Suntem conduşi de ruşi. care strigă sus şi tare că în România există un antisemitism foarte puternic şi indicând drept sursă a acestuia legionarismul. Astăzi suntem o naţiune liberă. .În acest moment. naţionalist.Cuza. bătăi de evrei? În ce constă? . şi ca limbaj. . şi ca tot. nu? împrejurările ne-au adus aici. e conjucturală. conducerea neocomunistă a ţării. . .Mă refer la atitudinea pe care o are rabinul şef. Lui îi face plăcere să spui că nu este. . într-un climat democratic. Antisemitismul îl provoacă ca spaimă jidanii.red. sunt gogoşi. Principatele. roz sau suprem. nu ştiu dacă s-a găsit cineva să facă obstrucţie faţă de personalitatea lui. Eu sunt democrat numai dintr-un singur motiv. care credeţi că ar fi soluţia de conducere a tării în perioada aceasta dificilă de trecere la democraţie? . vorbind de dreapta. .În primul rând că pe mine mă întrebaţi de pomană.Paul Goma. Păi se spunea atunci. .N-are autoritate morală. Nu ştiu de ce. Că Iisus Cristos nu era din Fălticeni! Fiecare om în parte nu poţi să spui că este filosemit. preluând o afirmaţie a lui Winston Churchill. Situaţia actuală a României nu e organică. Adică un partid conservator. E limpede. chiar dacă este un ideal. Au ruşii trecere la Bucureşti ca (. Adică să nu facă din conservatorism instrument de tiranie. Nu i se poate face poporului român sub raport politic nici o imputare. Nu e nici un antisemitism puternic. să asupresc nici o celulă dintr-un om.Aiurea. . Cel puţin teoretic.Nu. Românii au fost alături de turci împotriva ruşilor. "a fost ucis chiorul din Piteşti". că stânga e formată din indivizi. am avut o atitudine teribilă. dar nu pot să spun că e o mişcare globală antisemită în România. E o minciună! . deşi acest lucru este fals definit: din respect faţă de marele popor român. nu? . că eu nu sunt democrat.Desigur. Nu-mi amintesc.Asta e o prostie. Cel puţin practic! Cine ne domină pe noi astăzi? Nimeni. într-un climat liberal. .Credeţi că asasinarea lui Călinescu a fost o evoluţie firească ca urmare a propriei lui activităţi? .Cum vă puteţi explica că la conducerea tării se află unul care pare a fi agent al Moscovei. că eu nu pot să accept în numele nici unei idei. (n. era mason. e o consecinţă directă a lipsei de inteligentă şi cultură a poporului român. Ruşii nu au putut influenta nici când ocupau România. însă. românii.Pe Ion Bănea 1-aţi cunoscut? Putea trece ca şef? . Ştiu că 1-am cunoscut personal şi m-a impresionat deosebit. Moses Rosen.În timpul guvernării Goga . 13. că pe undeva. Păi. pentru că nici nu e. Şi până la urmă mi-am modificat poziţia: nu sunt democrat.Eu consider că e o minciună. . Cred că ar fi totuşi optimă o conducere conservatoare realizata.. primul ministru sau ministrul de interne care era Armand Călinescu? . . în această problemă. spune că orice popor îşi are conducătorii pe care îi merita. Nu ştiu de ce jidanii sunt odioşi pentru că.1990) . . nu din mase organic construite.Ministrul de interne care era Armand Călinescu şi nu suporta această cârdăşie fiindcă Armand Călinescu cred. el fiind un colaborator al regimului Ceauşescu.Un mare caracter! Cum să nu.Au apărut pe unele ziduri lozinci: "Jos jidanii".. avea toate însuşirile. unul dintre misitii lui Ceauşescu pe Ungă marii magnaţi evrei. domnule. .

Cultură inexistentă. . va mai fi o Românie Mare? . . în numerele 43 şi 44 din 13 decembrie 1990. că Marx era german. pentru că tot am vorbit de ruşi. însă. totuşi. domnule Ţuţea. N-aveau ei ce discuta cu un om pe care-1 ştiau de dreapta. Sunt doar nişte buni gospodari. E o fantomă! . după ce s-a reunificat. la un moment dat.Gândind româneşte.Nu se simte deloc iliescism în statul român şi-n spiritul politic al poporului român. La figurat.n-am fost înfrânţi. că naţionalismul nu 1-a inventat ea. fie direct prin mijloace bio-materiale proprii.Adică cine? . măcar. şi iată că socialismul devine doctrină şi se îndreaptă spre faliment S-a început cu o minciună: li s-a spus oamenilor că li se dă pământ. nu sunt cirezi! Bolşevismul a putut prinde la un popor agrar.bâte pe spinare până fac băşici. -Să tot fie vreo 15 milioane numai în Rusia. Am crezut. Parlamentul României. deoarece germanii nu au vocaţie politică. Popoarele trebuie să se hrănească din substanţa bio-istorică a lor.asta a fost pentru noi o adevărată binefacere. dar. însă. Socialismul "prinde" pe un fond rasial imbecil. românii. a dat-o în bară. că noi. ce credeţi. care ideologizează excesiv. Europa poate azi exporta idei tehnice. Aceasta. o fantomă care se află la conducere dispune de interne.. întreprinzătorul la tară. . La oraş. şi asta nu ajunge. Lovinescu spune în "Istoria civilizaţiei române moderne" că putem discuta funcţiile culturale europene ale României. europenii sunt. dispune de o priză în. Ruşii s-au descoperit ca naţiune şi socialul a căzut pe planul doi. strategic. are mare importantă şi un alt lucru: fondul rasial. fie prin abilitate diplomatică proprie în sisteme de coaliţie salvatoare şi biruitoare. după asta au fost beliţi şi li s-a luat pământul înapoi. poate să existe economie fără piaţă? Până acum n-a fost piaţă? Lăsând gluma deoparte. Indolenţilor .Nu credeţi totuşi că Germania. Nici alţi europeni nu au şanse mai mari.Cum vă explicaţi.. .Sunt de părere că. în ciuda opoziţiei totale de ideologie. . întreb eu. respectiv comuniştii de mai târziu. nu la orăşeni. Ca să vă spun drept.Iliescu e o fantomă. Pentru asta. Chiar extrema dreaptă. Păi ce. nişte băşinoşi. e domnul Iliescu. De altfel. Nu e un mit Iliescu. cirezi rurale. Să luăm de pildă francezii care s-au democratizat total. că. Naţionalismul 1-a formulat Eminescu şi altă formă decât Eminescu nu se poate. Şi dacă ajunge prim-ministru.Nu e nevoie de ea. Eu am fost totdeauna de părere că singurul mijloc de a ridica omul din cele patru labe antropoidale în care a căzut este dreapta. Cimitirul istoric şi invenţia năucă Acest dialog cu Titus Ceia şi Cassian Maria Spiridon a fost publicat În ziarul Timpul din Iaşi. relativitatea valorilor culturale..În urmă cu ani. despre economia de piaţă? . să mă ierte D-zeu! .În viitor sunteţi de părere că Mişcarea legionară sau ideile pe care le-a promovat această Mişcare ar putea face carieră? ..Nici nu mi-au răspuns. pardon de cuvânt. curve. şi ţarişti ei totuşi pe plan militar.Unii şi-au pierdut şi vieţile. democraţia totală este cimitir istoric. Nu 1-au făcut pentru că ăştia. O liberalizare a economiei! După dumneavoastră. dispune de apărare.Naţionalul n-a putut fi înfrânt în spaţiul rusesc de social. într-o economie contează cel mai mult întreprinzătorul. deşi n-ar strica nici la propriu. sub titlul Democraţia obliga idiotul să stea alături de geniu . Dar ruşii nu au vocaţie istorică. . tot domnul Iliescu rămâne.Guvernul Roman.politic.Asta e o vorbă pur şi simplu.Ce credeţi.Deocamdată nu arată. Şi. . Au doar vocaţia de cireada.. ştiinţă . . nu există decât un singur remediu: triumful interesului privat. Zic unu că 1-ar fi făcut ovreii. aveam această putere combinatorie . de fapt.. Din punct de vedere românesc . a dobândit o mare şansă? . gospodarul! Lozinca liberalilor moderni e că statul e un prost gospodar.. care ar fi cea mai puternică cetate economică în ziua de azi? Vă spun eu: liberala Americă! Din punctul acesta de vedere. Spune Lovinescu. plus un fond rasial imbecil. Ruşii au făcut în schimb bolşevismul. socialismul ar merge la citadini! La un popor de ţărani. N-am cedat din cauza geniului de manevră. dar nimeni nu ne poate contesta la dimensiunile spaţiului şi numărului incontestabilului geniu politic şi militar. prostia asta o fac şi ai noştri. zero.căci eu gândesc româneşte . bineînţeles. aţi prezentat comuniştilor un proiect de reforme economice. . Ruşii ar fi putut avea o şansă prin extrema dreaptă.Adică Iliescu. adică guvernul Roman. însă. între bolşevici.. de ce nu 1-au făcut ovreii la francezi? Sau la germani. au mers pe linia lui Petru cel Mare. Tovarăşul Stalin i-a dizolvat sufleteşte şi i-a ucis biologic. Ei bine.

Şi totuşi. ar avea superioritate tehnică militară. în timp ce regii Franţei se opinteau la ele zadarnic. N-au vocaţie. Dar revoluţia n-o face mulţimea Ea joacă doar rolul apei în vas: îl umple. astăzi. au dispărut ei şi romanii.Care mâini pot transforma o eroare în adevăr? Cel mult. americanii i-au menajat pe ruşi într-un moment destul de important. sunt un munte care stă pe loc.Păi. Italia e sub-putoare.. Cineva. că nu sunt cardiac. de mai multe luni se perpetuează o stare de tensiune. când eram tânăr.Social-democraţia e anticamera comunismului. . ci o mulţime desfăşurată revoluţionar în acţiune". El face adevărata istorie a Revoluţiei Franceze. Cu scuze! Dar cine să facă uz de foita de ordine a românilor dacă românii sunt conduşi de nişte nevolnici? Aici nu e vorba de legi. Ungurii ar fi o ameninţare pentru noi numai dacă s-ar înarma apocaliptic.Noi n-avem nici măcar democraţie. Ei ne consideră. .Credeţi că ideea comunismului ar fi avut vreo şansă dacă încăpea pe alte mâini? . Cât mai e. La asta ar putea duce concentrările de energii imense în spaţii mici. ruşii nu pot duce cursa înarmării cu americanii. Eu.Dacă americanii n-ar gândi negustoreşte. vamal. De altfel.Ar muta onania Sfântului Scaun de la Roma la Washington. N-au murit încă.Păi este aproape mare. ei gândesc negustoreşte. Ar crea unitatea creştină.Şi. .Domnule Ţuţea. Ce mai lipseşte? Doar Bucovina şi Basarabia. ci ideile revoluţionare de pe drapel!" începuse o nouă filosofic a Istoriei! . Americanii fac haosul planetar. Numai că se întâmpla un fenomen ciudat: un german.Ce părere aveţi dumneavoastră despre social-democraţie? . Sunt cei mai bine înarmaţi. ba chiar şi Transilvania. ca o tobă pe care o baţi dar nu spune nimic. Principatele. ruşii ne urăsc. În salonul lui Gafencu. noi îi băteam pe turci . Ţin minte că am fost odată. la Moscova. Iar dacă fac gălăgie.Napoleon. Cu progresul tehnic însă. N-au orgoliu politic. nu dă forma vasului. ci de oameni. acum se puteau întâmpla multe lucruri importante în lume. s-ar putea face ordine la Târgu Mureş şi în secuime în trei ore.. şi au triumfat amândouă. în conflict cu un american. Noi am jucat în Evul Mediu un rol foarte important. La posibilităţile noastre. îmi pare că Aldous Huxley. totuşi. eu nu mor de râs. să zicem. Hrusciov a şi declarat-o. ce s-ar întâmpla? . nu sunt ei de vină. de pildă. Când a fost întrebat Napoleon cum îşi explică intrarea armatelor sale în Ţările de Jos. . cu surprizele lor tehnice. ci îl invocă pe Dumnezeu să le binecuvânteze prăvăliile. Pe noi.. I-am făcut o impresie detestabilă americanului ăla. americanii vor îmbătrâni şi ei. care nu ştiu să facă ordine. Să ştiţi un lucru: eu. dânşii fac aşa. "o insulă latină care izolează slavii de nord de slavii de sud". Asta din cauza raselor care există acolo. care ar fi. cea mai ilustră figură istorică a secolului XV-lea? . naval.. dânsul a răspuns: "N-au intrat armatele Franţei. i-ar putea cere o capitulare URSS-ului. care nu-mi spune nimic prin materialitatea lui. se agită în ultima vreme ideea că Ungaria este un pericol. . Istoria nu iartă. ci. Vinovaţi sunt măgarii de la Bucureşti. . De-aia zic eu că americanii nici nu sunt oameni. ci doar nişte animale care dorm în case.Asta îi va costa. ca pe bulevard. e mare putoare. Dar toţi proştii ăştia împreună sunt un principiu istoric. Comuniştii nu sunt decât moştenitorii social- . orice democraţie este un cimitir istoric. teologic.Pentru cine? Pentru România? Ştii ceva. Nu un spectacol cosmic. s-au bătut separat cu Imperiul Otoman într-un mod glorios. iar Anglia e perfidă şi pederastă. după cum ştii.. Dictează economic. Doar atât că nu exercită cum ar trebui stăpânirea lumii decât la casele de bani. Era o vorbă: să ne ferească Dumnezeu de triumful Americii şi al Rusiei. am scris o prostie: că marile puteri au murit . Tragedia omului de azi e că americanii dictează. Dumneavoastră ce credeţi? . Dar în belşugul de acolo nu poate apare o gândire teologică. şi Muntenia şi Moldova. a spus: "Un singur lucru mi se pare sublim. Un cimitir istoric presupune un trecut de viată care să fie îngropat. aerian.Pentru că veni vorba de Ungaria. Masa e absolută. Numai că nu prea depinde de noi problema Basarabiei. Când mă gândesc: dacă nu i se întindea Rusiei mâna de către ovreii americani. după dumneavoastră. dar e inevitabil. Acum se înţeleg de minune.Deci noi ne facem intrarea într-un cimitir istoric? . Repet. Şi nu mai e nimeni care să ne ajute: Franţa nu mai e mare putere. politic sunt democrat. cât Aş fi de aristocrat în gândire. însă. Un om care a refăcut ordinea naturală punând parul pe haimanalele de pe uliţă. că acolo e căpcăunul rusesc. dar nu e cazul. fiecare prost luat în parte e un prost şi atât.. un francez. . un orice care ajunge în America se americanizează. Când Ungaria era făcută paşalâc. Statele Unite nici nu s-au născut. Sigur! . s-ar putea ajunge la situaţii hilare: dacă Elveţia. dacă încăpea pe alte mâini. Nenorocirea este că americanii sunt foarte puternici şi nu se poate deocamdată ca lumea să le scape de sub control. se termina mai repede cu comunismul.

pentru că nu ştiu.. E ca o uşă care se poate deschide numai dintr-o parte. În monarhia constituţională nu se poate întâmpla uzurparea puterii.. Argetoianu a fost odată întrebat de nişte tineri: "Sunteţi francmason. .. social-democraţii nu au forţă activă de luptă. . bă. revenind la filosofic. . a intrat în conflict cu monarhul. Ulterior. după opinia dumneavoastră. . . s-a dus la comandantul închisorii şi 1-a rugat să-i dea voie să vină pe la mine ca să mă asculte vorbind. dacă prin social-democraţie s-a intrat în comunism. Am fost.. aici fac poate un păcat şi sunt totuşi fecior de popă.Care credeţi că este sistemul social cel mai bun? .Nu ştiu ce să răspund. . .Marele cusur al democraţiei este acela că este singurul sistem social-politic compatibil cu demnitatea şi libertatea umană. N-au guvernat Germania social-democraţii? Drept care au făcut pa ei. da. a răspuns individul. Monarhia ar presupune şi alegeri.Ce părere aveţi despre prezentul politic? . dar care are un viciu de structură: nu are nici un criteriu de selecţiune a valorilor la conducere.Cel care pleacă de la respectul măştii de om. mentorul spiritual al generaţiei dumneavoastră. Acest arbitru care. Asta a fost de fapt. să zicem. frate?" Partea proastă este că oamenii de excepţie pot ajunge captivi în cirezile democrate. dar să nu facă cum trebuie. ce înţelegi tu din ce vorbeşte ăla?".Dar cel care e singur şi conduce.L-am apreciat mai mult atitudinal. la un moment dat. cum mişunau printre torţionarii noştri. Dacă veni vorba. sunt antinaturali. Ştiu că 1-aţi cunoscut pe profesorul Nae lonescu. iar democraţia a mai redus-o. Pentru atitudinea mea faţă de social-democraţie s-a găsit un motiv în plus să fiu bătut la cur când eram în închisoare. Toţi cei care aspiră la unitatea speciei om anulează principiul competiţiei între popoare. sigur. . Au transformat-o în unealtă de stăpânire iudaică.Nae lonescu trebuie definit comportamental. Iniţial.democraţiei. cavaler de la Rose-Croix dacă era evreu. cum gândea ordinea de stat..Nu. nu pe cea mai populară. Numai că.Am putea renunţa la politică. Ştiţi ce vor social-democraţii? Să facă şi bine. şi partide şi ar presupune un arbitru. N-a gândit însă just întotdeauna. în ce măsură 1-aţi apreciat? . Ce decide masa are un caracter absolut.Aşadar. forma ideală de guvernământ? . un codoş de ăsta. Pe duşmani îi anulează social. care organizează societatea pe personalitatea umană. au luat-o în stăpânire evreii. Aveţi vreo dovadă despre asta? . prin însăşi ordinea ei ideologică. Democraţia obligă. de-aici. ci pe cea mai adecvată interesului general.uite. de când1-a fătat Dumnezeu pe lumea asta.Mi-aţi relatat. poate fi înlocuit cu altul? . însă ştiu că. s-a putut orice. un episod petrecut la redacţia ziarului Cuvântul . în sensul că a avut o atitudine justă faţă de toate evenimentele din România.V-aş ruga să vă explicaţi. La anchetă m-au întrebat deci: " E adevărat că ai lăudat social-democraţia"? Iar eu le-am răspuns: . alege de fiecare dată.Monarhia. şi nu conduce bine. De fapt.Explicaţia cauzală reală a unui fenomen. Ce vă amintiţi despre Nae lonescu? . . . nimeni nu putea deveni. cu Carol ÎI. domnule ministru?". ."E laptele bătut al comunismului". . Au o singură religie: propria lor doctrină. dacă se poate. Şi când o ia anapoda cu corpul social intervine principiul juridic. Eu ştiu că Homer zice: "Când unul conduce e bine". Dar n-are criterii de conducere democratice. Nu sunt religioşi. e un fleac". Democraţia. La care le-a răspuns: "Fugi.Ce-aţi putea să ne spuneţi dumneavoastră despre francmasonerie? .S-a născut în Evul Mediu ca o reacţiune împotriva tiraniei de atunci. Au o structură supranaţională. nu cea de drept. "Păi bine. nu ideologic. Nu-1 prefer pe omul politic Nae lonescu. 1-a întrebat comandantul. dar o spun -fructul neputinţei creştinismului tolerant până la refuz... domnule Ţuţea. Pe mine mă interesează democraţia în fapt. nu se poate ieşi din comunism tot pe-acolo.Care este. dar le vorbeşte grozav!". Deci.Monarhul ştiţi cine e? Monarhul e monarhia.Ce înseamnă această "explicaţie în istorie"? . . n-a cunoscut cauza reală a unui fenomen. Nici un om. Liberalii clasici. Pe parcurs.În democraţie. pentru că nu cunosc climatul real la români. cu lozinci democratice. Acum cea mai bună doctrină politică ar putea fi cea liberală. Anulează însuşi principiul civilizaţiei moderne. "Nimic. fiindcă monarhul este şef suprem al statului şi şef suprem al armatei. văzând forţele politice în conflict.. Francmasoneria doreşte puterea. . hai să vă povestesc ceva: odată. deşi am fost colaborator important la Cuvântul. mă boule. monarhia a făcut România Mare. născute prin luptă. idiotul să stea alături de geniu şi să-i poată zice: "Ce mai faci.

..Cât aţi realizat din acest plan? .O inteligentă debordantă. Aşa era planul meu dar nu 1-am realizat şi nici nu-1 mai pot realiza.Nae lonescu le zicea unora că ar trebui să facă aşa ca ăla..Avea mare audientă Cuvântul ? . Neamul românesc al lui Iorga era cam popular. când acesta a fost închis? .Voiam să fac aşa: în inventarul problemelor mele începusem cu această îndrăzneală pe care au mai avuţ-o şi alţii înaintea mea. Aţi fost la cursurile de metafizică ale profesorului? . amintiri în care îl descrie ca pe un aventurier şi cabotin.. . Nu e de nasul lui Beldie să stea în conflict cu Nae lonescu. Universul... i-am condus pe toţi. .. exact aşa cum a existat un conflict între Napoleon şi caporalul Gheorghiţă Ion.Da.. La Nae lonescu nu publica oricine. Beldie despre Nae lonescu.Ideea de bază este o Imitaţio Christi .religia... Hegel. Era printre primele lui cursuri.Nu. Puteam să-mi aleg. după asta. nici familia. la puşcărie! A fost o operaţie foarte folositoare. Da. dar nu seamănă cu a mea deloc.Atunci. care este ideea de bază a cărţii dumneavoastră? . Şi într-adevăr. " . . să zic... Kant. . o ştiu. Asta era un criteriu. Plănuiam să scriu pe urmă Existenţa omului şi.Nae lonescu făcea aici distincţia între metafizică şi credinţă.. deasupra ăstuia stă Absolutul..La cursuri nu prea m-am dus. ca să ştiţi. Una de la un dat mistic. . Se numeşte Crist şi condiţia umană. în sensul că filosofia porneşte de la o nedumerire. la Băneasa.. cum îl prezintă metafizica şi cum îl prezintă ştiinţele naturii.. .Adică de democraţi.. în timp ce filosofia e subordonată divinităţii. punctul de vedere al lui Beldie a fost acceptat şi de G. N-am văzut retururi de ziar. Atunci aveam un entuziasm.Nu s-au înţeles... mă rog. am citit de curând într-un număr din România literară fragmente din amintirile lui C..Da... Mult mai inteligent decât ăla care a apărut. Cineva întreabă pe părinţi: "Da' după cine vreţi s-o daţi?" Şi era un băiat acolo.E adevărat că Cioran 1-a ironizat pe Nae lonescu. "De ce?" "Asta scrie la Cuvântul". la Cuvântul. Era spontan.. Sistemele.Eu proiectasem să scriu la Cuvântul cincizeci de eseuri. arătând cu degetul către mine.Nu ştiu cine mi-a spus despre o discuţie ce a avut loc într-un salon în legătură cu măritatul unei fete. . De ce? Păi. . De la ce idee aţi pornit în alcătuirea cărţii? . de la Dumnezeu . . Cuvântul era ăl mai intelectual ziar din tară. Se arătau cu degetul unul pe altul. pentru că Nae lonescu era antidemocrat.Ce impresie v-a făcut? ... . ...Din păcate.. În revista Timpul s-au publicat deja câteva fragmente. Noica.. amândouă pornesc de la dat. .. Stilurile. Ştiinţele şi încoronarea cu dogmele creştine ale gândirii mele. În 1925 sau 1926.Există texte semnate de Mircea Eliade.AU asistat la cursul de filosofic a religiei? . Extraordinar de inteligent. zice. acasă. şi ar fi trist ca generaţiile noi să îl judece pe Nae lonescu de pe poziţiile unor intelectuali "de stânga". Ştiu eu dacă ieşea bine? Poate ieşea bine. M-am dus în schimb la el acasă Şi am discutat de cincizeci de ori. Prima mare întrebare pe care şi-o pune omul este asupra existentei lui Dumnezeu. . Mircea Vulcănescu care mărturisesc despre .În ce a constat colaborarea dumneavoastră de tinereţe la Cuvântul ? . Cioran îi datorează însă mult lui Nae lonescu. Nu-mi amintesc nici fata... Cred că a existat un conflict între cei doi încă de pe vremea când fuseseră colegi de redacţie la Ideea europeană. întreaga generaţie a anilor '30 îi datorează enorm lui Nae lonescu.Păi. Aristotel. Cu asta vroiam sa încep. Nu-şi pregătea cursurile. Dar filosofia religiilor e o impietate. aşa cum a scris Thomas din Kempis.. Luam ca model cartea aia şi încercam să-1 imit pe Cristos şi eu. Eu mă duceam Şi la el. N-a apărut nimic. . Nu le-am făcut decât în gând.Domnule Ţuţea. deasupra ălora stă numai geniul speculativ. Platon. la nivelul meu balcanic. Zic: un popă obscur din Bărăgan. intra în sală şi vorbea pornind de la o premisă pe care o demonstra. M-a întrebat cineva ce model de umanitate îmi aleg eu. Ce să fac.Da. .Vreţi să spuneţi că era mai inteligent decât însuşi gazetarul de la Cuvântul ? .Gândeam să fac cinci volume: întrebările. în timp ce religia de la credinţă.. ăla ne va conduce în viitor.. dar nu am scris decât şaptesprezece. Discutam ore întregi. .De fapt.O carte de antropologie creştină a scris şi Ernest Bernea. Călinescu.Ştiu că lucraţi de câţiva ani la un studiu de antropologie creştină intitulat Cartea întrebărilor. C. A fost reluat în Metafizica sa. .. N-am scris niciodată aşa ceva. aşa a fost.

La conferinţele Criterionului aţi participat? . . Mircea Eliade. că exagerăm puterea naţiunii.Credeţi în spiritul enciclopedist de care vorbea Mircea Eliade? . Acuma mi-aş schimba părerea pentru că sunt bătrân. Cum puteam să muncesc flămând. .În ce sens nu era foarte înzestrat? . . pentru că enciclopedismul este un fel de nulitate mintală.C. Ori a fi la stânga înseamnă a fi în pom. Aş cere premiul Nobel.. pentru că ar însemna să fiu anticreştin. Acuma este o copilărie să umblu cu minciuni de colo până colo. . .Când aţi ieşit din închisoare nu eraţi schimbat? Aveaţi acelaşi orgoliu? . mă socot buricul pământului.În sensul că nu era prea talentat. noi. Nemţii se consideră buricul pământului. faţă de Nae lonescu. C. Se întâmplă lucruri de-astea. n-avea vocaţie filosofică nici cât un măturător.Sunt român şi. Am fost acuzaţi .A însemnat să fim noi înşine. că nu puteam tine în mână un băţ? . Toate popoarele fac aşa. Pe Mircea Vulcănescu 1-aţi cunoscut? . . .Nu m-am schimbat deloc. .Cum vor judeca generaţiile care nu au decât Istoria lui Călinescu ca unică sursă? . ăştia de dreapta.Unii spun că ar fi fost otrăvit de o amantă a lui. Călinescu.Nu mai ştiu. Ce ştiu e că una stătea la cap şi alta la picioare când gândea el. . Nae lonescu era ăl mai interesant. A fost un orgoliu naţional.L-am pus la punct pe Mircea Eliade. Am fost prieten cu el. a ţinut şi el. Fiecare popor vrea să fie el însuşi.închisoarea.În multe puşcării s-a aplicat deţinuţilor politic un regim extrem de sever în scopul exterminării.Dacă Aş şti ce vină am în mod real. . să fim cinstiţi. când vrei să fii tot. ăştia de dreapta.Care au fost acuzaţiile pe care comuniştii vi le-au adus la proces? . mi se pare. Eram generaţia care vorbeam împreună şi ne înţelegeam separat..A replicat Eliade? .genialitatea profesorului. ceea ce reiese de la primul rând. Paşoptiştii erau români.. Ştii că poţi fi foarte învăţat şi să nu fii talentat. . Era foarte învăţat. am stat de vorbă cu ei.Cum rezist stând aici.Cu moralul cum aţi stat? .. Şi am vrut şi noi.Tot veacul XIX este plin de astfel de exemple. ca român.. nici n-a existat. Lupeasca a manevrat.. ha.. se zice. Noica. dar nu era foarte înzestrat. . în scaun. I-am cunoscut personal pe amândoi. nu dau două parale pe ea.Nu-i nici o crimă. Era el însuşi.M-am dus. Mircea Vulcănescu.Ce ştiţi despre moartea prematură a lui Nae lonescu? . Pentru că. englezii două buricuri ale pământului.Cum explicaţi opţiunile politice ale celor mai înzestraţi intelectuali din generaţia dumneavoastră? Ce a însemnat românismul? .Eu ştiu? Nu-mi amintesc să-mi fi replicat. pentru că aveam un fel de-a fi juvenil. nu ştii nimic. nişte conferinţe. să fim români. Călinescu era un simplu scriitor. . vroiam să strălucesc. alta Măriuca Cantacuzino.Cum aţi rezistat în puşcărie? . . Era nemaipomenit de deştept. mi se pare la Fundaţii. Atunci nu-mi convenea. Fiecare crede că neamul lui e buricul pământului.Este singurul moment din istoria noastră când am vrut să fim noi înşine? . Nu am fost şi nu sunt antisemit. . m-au întrebat şi am fost condamnat la 20 de ani muncă silnică.. În schimb ştiu câte ceva despre prezenta lui Petru Comarnescu. procesul de "reeducare" nu v-au modificat ideile din tinereţe? . Că. moartea lui.Eu n-am muncit. . n-aş fi nimic. dacă n-aş fi român.Ştiţi ce prietene a avut Nae lonescu? . Ştii de ce? Că mâncau fasole .. "Ce vină vă însuşiţi dumneavoastră?".Ha. . Acum nu mă mai interesează strălucirea.Cum să nu. la ordinul regelui. ha. Beldie faţă de Nae lonescu era o. Cristos nu e din Fălticeni. beldie. pentru că eram tânăr.Nu ştiam nimic de prezenta lui Nae lonescu la Criterion. Cioran.Ridicat.. Nu mă pot . Una a fost Cella Delavrancea. francezii trei buricuri şi jumătate. Călinescu n-avea nici o legătură cu filosofia. Nae lonescu nu se măsura în vremea Iui cu nimeni.

ăia trebuie bătuţi cu frânghia în piaţă. am discutat cu el. Că altfel n-am cum să ies.Pai. între Petre Ţuţea şi Dorin Popa şi a fost publicat în revista Cronica din Iaşi. .Am fost solicitat să scriu pentru revista Glasul patriei. banditule.O mie de pagini am avut scrise. am fost mai cu Iliescu. Foarte drăguţ. .Ce fel de manuscrise erau? . . La cine să fac recurs. dar nu pentru tine. că noi. .. salutările mele cordiale! .Nici ce orientare aveau articolele? . aveam experienţă de puşcăriaş. Alt anchetator m-a întrebat: "De ce ai vorbit împotriva noastră.. aşa. nu cu regimul. rămâneau şi braşoavele de acolo.Aşa-i place lui. .Dar înainte făcuseţi "la stânga".. da-1 citeşti pe Nae lonescu". mă. . .Sunt prieten cu domnia sa.Nu prea le mai ţin minte. .. Cum ajung în Iaşi.Nu vă miraţi că tocmai în Moldova s-a declanşat greva asta a CFR-ului.Păi. să meditezi. să nu le mai ştiu. ca şi Nichifor Crainic.Dacă mă pui să reproduc. îl întâlnesc.. să-i transmiteţi. Mi s-a părut ciudat să fii arestat şi să scrii. "Ce zici. nu v-ar plăcea să le recitiţi acum? . odată cu omagiile mele. eşti cu poporul român. . englez. în principiu. pot fi arestat prin neştiinţă. nu se puteau întâmpla greve? ..imagina francez. îl ţin minte. de popularitatea ziarului meu. Păi. publicate în "Cuvântul" lui Nae lonescu. pentru că nu sunt totdeauna aşa de deştept. Acum mă consolez şi eu când mă gândesc la aceste lucruri distruse. împotriva voastră vorbeşte tot poporul român. unul avea un băiat şi altul o faţă. i-a închipuiţi-vă că se face grevă la brutăriile din tară. nu suferă nimeni.Dreapta. domnule Ţuţea.Eu am spus că sunt anumite zone. El poate să-şi scrie memoriile. Adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. . ăla care-1 persecuţi. probabil. mai cu feseniştii ăştia? . Mi s-a prezentat sentinţa de condamnare ca să fac recurs. "uite. 1-am cunoscut. Dacă-1 întâlniţi. .Aveau.. În numărul 16 din 19 aprilie 1991.Nae lonescu ţinea mult la ziarul Cuvântul ? . îmi amintesc că eram foarte frumos anchetat: "Ce zici.Este un profesor universitar în Iaşi. dom'le?" "N-am vorbit dom'le" "De ce?" "Păi. inteligent. Dar la CFR. îmi face plăcere. Ce are Iliescu cu drumul de fier? . Sunt român prin vocaţie. Regionala CFR Iaşi este în grevă şi nu pot să plec din Bucureşti. . Dacă rămâneau acele manuscrise. Tot ce gândesc devine românesc. Zice "Iţi dau fata. Miau spus: "Nu mai e urmă de dumneata.El nu recunoaşte pe nimeni drept mentor şi spune uneori "eu sunt discipolul lui Petrache Ţuţea". discutau doi inşi. Cuvântul"? Zic. ale corpului social. sub titlul : La comunişti. o amploare care să paralizeze o bucată de tară? . . unul Luca Pitu. dacă le găseşti o soluţie care îi întinereşte. când eşti cu calea ferată. . . " sau "De ce eşti dumneata naţionalist în forma asta?" I-am răspuns: "Fiindcă nu mă pot stăpâni". moldovenii. Asta era o porcărie nemaipomenită: să obligi un deţinut să scrie.Da. Păi. german.Şi spuneţi că articolele dumneavoastră. interzisă. mă Petrică. ti-o refuză . bineînţeles. Ce să mai adaug şi eu?" Şi mi-a dat 20 de ani muncă silnică fără motive..Da. Numai că nu merg trenurile.Nu mai ţineţi minte deloc? -Deloc. la Dumnezeu? Un om neîmplinit Acest dialog a avut loc în luna februarie 1991.În timpul percheziţiei v-au confiscat manuscrisele? . Nu mai mâncăm pâine? Există zone ale economiei unde greva trebuie să fie. . zic.Cum să nu?! . Dacă la o fabrică de automobile sau de locomotive se face grevă. tehnice.E unul dintre cei mai inteligenţi oameni din Iaşi. Adică să spui: "Vă mulţumesc că m-aţi arestat".Când eraţi dumneavoastră director în Ministerul Economiei.Am făcut "la stânga". . Dar cred că am spus lucruri interesante.Ce eveniment deosebit vi s-a întâmplat în detenţie? . unde greva trebuie considerată crimă antinaţională şi greviştii sancţionaţi crunt. c-am avut noi grijă ". dom'le profesor.

La o grevă din Ploieşti.Vedeţi că ăştia se îmbogăţesc teribil acuma şi nu numai că ei or să conducă în economie. au format împreună un imperiu. Ruşii sunt un popor numeros.Ungurii nici nu mai sunt.Un ziar şovin. nici Austria nici ei nu mai semnifică mare lucru. . cum se împacă asta? Nu se împacă. trebuie examinate grevele. bişniţarii apar ca paraziţii. ci un atentat la ordinea naţională în anumite domenii.. Sunt două state mici. Nu mâncăm pâine? . ce. pentru că avea două poziţii. ce să le facă? Aţi spus dumneavoastră că aţi comandat la Ploieşti prefectului. mi-am .Păi.< . Probabil că ei în zilele alea nici nu sunt plătiţi. revista asta e împotriva ungurilor. la telefon. Păi. " Păi cum să nu fiu mândru dacă sunt rus?".. . de exemplu. nu poate să fie chiar atât de tâmpit. e limba rusă atât de armonioasă? "Mult e dulce Şi frumoasă limba ce-o vorbim". atunci. avem o limbă glorioasă. dimpotrivă. când au făcut parte din Austro-Ungaria. am spus eu acolo. naţionalist-şovin şi care e cel mai cumpărat. nu se împacă. ce măsuri drastice să se ia. una socială şi alta filosofică? Zice. discutau doi beţivi în circiumă Şi unul zice: "De ce eşti.Ei. că sunt anumiţi incitatori. .poporul român! Avem o istorie.Nu. Cum spuneaţi. Închipuiţi-vă că toţi brutarii din România fac grevă.Păi. N-a paralizat o bucată de tară. adică să nu considere greva o supapă de siguranţă profesională a muncitorului. Acum. zice. eu sunt conştient român şi conştient că aparţin unui neam european real . Păi. făceau grevă pe bună dreptate. nu ştiu de unde. care asigură cantitatea de bunuri materiale cetăţenilor. Spun mereu că ungurii. aveţi respect şi pentru poporul român. dacă ziarul se citeşte Şi e popular. credeţi dumneavoastră că un milionar care finanţează un ziar îl scrie el? .Da. Nu v-aţi întrebat? . ar fi spus regina Franţei. nu ştiu cine. Păi. zice.De ce spuneţi că ungurii nu mai sunt unguri? Care e adevăratul ungur? . vorba dumneavoastră. O mască de cerşit definitivă ". dar care sunt foarte mulţi. Dacă tot timpul îmi spuneţi de Nae lonescu. . dar or să conducă. o duc rău românii pentru că sunt prost guvernaţi. . Şi eu.. . . Ei înlocuiesc ordinea. .. . . probabil. Păi.Ce.. avem frumuseţea limbii române. . că sunt român. măi băiete. depinde. cum să fac. Nici în Ungaria.. suntem nimic noi. " am imaginea Ungariei istorice care era în Imperiul austro-ungar astfel: la capătul unui pod am văzut un cerşetor care credeam că a fost aşezat acolo imediat după Adam. . . săracii.Ştiu. limba română cu limba rusă? -Se poate face discriminare între limbi? . să-i bată. mâncăm cozonac . .Dumneavoastră aveţi respect numai pentru statele mari şi puternice? . creştinismul? .Să nu li se dea salariul. Dar eu. Adică neputând fi altceva.Aţi spus că nu mai sunt nici În Ungaria. locuiesc această dezordine. prefectului de Prahova să ia măsuri drastice..Dar poate că ei. iar când revin la muncă să se reducă cu 40% salariul real. I-a spus cineva. unuia dintre gânditorii moderni. de ce le trăieşti? Că vreau eu! . dar dumneavoastră nu ştiţi cât de greu o duc romanii acuma? Cum o să facă ei grevă aşa.. din lux. §i atunci.Am luat cartea Roza vânturilor care a apărut acuma. are Dostoevski un personaj. Păi. Ei sperie poporul cu pericolul unguresc. ei au să cumpere tipografii. în tot felul de lucruri. dacă au bani! . aşa mândru?". am cerut.. Nu-i un lux greva. gata. stârneşte naţionalismul în oameni.N-aţi auzit de România Mare a lui Barbu şi Vadim Tudor? -Nu. sar pe noi.. românii? Păi. ca armonie.Păi.La Budapesta.Păi. şi În cultură. dacă nu-i pâine. . nu-i aşa? . cine n-are? . . ce. am spus că nu mai sunt semnificativi. demagogi care exploatează naivitatea muncitorească şi fac greve ce se potrivesc ca nuca în perete.. . au să cumpere ziare. S-ar putea ca românismul meu să fie un instrument de adaptare. e o măsură extremă şi.Nu mai au semnificaţie europeană.Păi. păi.Nu. Am avut sentimentul unui cimitir istoric. Îi spuneam ambasadorului român care a făcut parte din delegaţia României.Păi.Păi. aşa era de definitiv cerşetor. creează o falsă tensiune în tară.Dar cum se împacă naţionalismul cu. .aşa cică.Nu. radicală. în dezordine. Se potriveşte. dar contează dacă e tâmpit. era la un minister. . Sunt unguri. .în afară de bişniţari.Da. avem o tradiţie în cultură. Ca să se poată vinde. Zic. mă. Noi suntem foarte mari şi puternici? .Acum.

care era inginer.Cartea lui Nae lonescu . că amândoi. dă un sens mai profund existentei maestrului . din cultură.Se poate.Mi-ar face plăcere.Atunci. înainte de a face . e şi om de stat . . . s-au făcut atâtea lucruri..Ucenici. . . .Există. . trăind în vecinătatea femeilor. Şi ci a acceptat. eu nu prea am. nu? Unul e stâpân spiritual şi altul învaţă să ajungă stâpân. mare.Aia este o abstracţie. da. Omul de stat face istorie. şi Eliade şi eu.Nu.Păi.El e singurul om politic pornit din scris. cum a fost Goga sau cum a fost Iorga. mentor-învăţăcel? .Domnule Ţuţea.În perioada în care s-au făcut scoli. .. ca oameni politici..Vă referiţi numai la politicieni? Este Titu Maiorescu. dar are şi ea un om mare. dar ăsta nu-i un argument. Moldova. a lui Mircea Eliade..e cea publicată de Eliade. A fi prim-ministru nu înseamnă..luat-o să-1 citesc şi eu. adică punctează timpul şi spaţiul cu prezenţa lui.Şi politician. Era infinit mai nuanţat. ca. spun eu. . asta e adevărat. ..Păi. cheful de a trăi. nu-mi mai amintesc pe care dintre cei mari i-a dat. . . a pierdut mult În scris. Nu era ăla din scris. .Nu e ăla din Roza Vânturilor ? Manolescu a criticat-o. dar nu e o. poporul român trebuie sa nască acum o personalitate. care nu s-a compromis. .Cheful de a trăi. . .Au clacat. acum. oricum.Cum vedeţi dumneavoastră relaţia maestru-discipol.Ăla îl are.Ei.Unul numai dă Şi altul numai primeşte? . dar nu sunt.. . Deci. . înainte de război. unde Mircea Eliade 1-a rugat pe Nae lonescu. deci dintre intelectuali.Politician. în primul rând? . Eu am o popularitate restrânsă. . Am fost în biroul lui Nae lonescu. .E rândul Moldovei. aşa cum 1-a născut în Transilvania pe luliu Maniu... cum nu aveţi ucenici? Mulţi se revendică de la Petre Ţuţea. . şi ministru.prezenta învăţăcelului. spuneam că nu s-a compromis ca ceilalţi care au pornit din literatură.Da. Titu Maiorescu nu e numai un mare intelectual.Păi.. decât prezenta fizică şi. Nae.Roza vânturilor . .Deci. nu e ăla.Oricum. . . Personalitatea lui s-a pierdut în scris. . să-i facă cinstea să-i publice o colecţie din articolele lui.Da. e şi om de stat. . Au greşit. . Infinitus est numerus stultorum Acest dialog cu Dorin Popa a avut loc În februarie 1991 şi a fost publicat În numerele care au apărut În zilele de 22 şi 29 noiembrie 1991 din revista Contemporanul. bucuria vieţii.. da. . Eu am fost colaborator la ziarul Cuvântul.A fost şi prim-ministru. a fi un om de stat. ar trebui să vă consideraţi un om realizat.Şi la ce ne putem aştepta.Să primească bucuria vieţii.Da.Nu e ăla. . de ziua lui.. care.N-am auzit de ţuţism până acum sau de ţuţianism. şi ministru. Aşa cum 1-a născut pe marele om de stat Ionel Brătianu. necesarmente. sufletească? .Da! . bineînţeles.. Cum i-am putea testa. . ..Nu ştiu. dumneavoastră.E firesc..Dar nici n-a strălucit chiar aşa de tare. din punctul ăsta de vedere.V-ar face plăcere să auziţi.Da' ce să primească un maestru de la ucenic. Cum a spus Oscar Wilde: "Mi-am pus talentul în scris şi geniul În viată!" . Adică nu aveau vocaţia de oameni politici.. în rândul intelectualilor. . Toţi marii înţelepţi au avut învăţăcei şi toate marile personalităţi au avut ucenici. am colaborat la ziarul Cuvântul. . Dacă are vocaţie. din punctul ăsta de vedere.El a fost şi prim-ministru. .Ce nu prea aveţi? . de pildă.În politică? . perioada prin care trecem este un simplu intermezzo? . o tentaţie de a migra în politică. . Şi-am discutat sute de ore cu Nae lonescu.

El a spus că problema nu este asta.Păi. care sunt buni şi care nu pentru politică? . da. Păi.Da. oricum o exerciţi. se poate.Vorba lui Arghezi: discuta despre un ardelean care a venit în Bucureşti şi spunea despre el că a pierdut partida pentru că n-avea joc de scenă.Păi. şi în ştiinţă. se şi vede din istorie. Şi în cultură.Animalic. .Animalic? .La puterea lor politico-militară. nu ştiu.Păi. . Dacăi atacă toată planeta.că există un instinct al puterii.Păi. . .Dar despre americani de ce aveţi o aşa de proastă părere? Spuneaţi undeva că sunt nişte animale care dorm în casă. . aşa cum există un instinct sexual.. N-avea vocaţie de om de stat Există vreo ctitorie Ceauşescu? O casă în care să se adăpostească vreo ctitorie de-a lui? Nu! N-a fost om de stat.Nu abstracţie. Asta-i părerea mea. .Aţi crezut vreo clipă.Se bazează pe puterea tehnico-economică.Credeţi? . eu cred că România a avut în substanţa ei mai mulţi oameni mari de stat decât au apărut. iar cei din jurul lui. important este ca societatea să-şi creeze propria ei putere de apărare. da.Deşi nu au apărut atâţia cât era nevoie? . .care să nască oameni excepţionali. Pentru că exerciţiul nelimitat al puterii.Aţi făcut abstracţie de el tot timpul? .Păi cum. plătiţi. atât. Poţi să înşeli o vară o societate. Păi. totuşi. de teamă să nu-şi piardă mântuirea sufletului.Tot Nicolae Manolescu..Mă rog. Fiindcă instinctul nu are un caracter orientat atât de întins pentru a fi conducător în timp şi în spaţiu. A fost om de stat jos.Deci vă referiţi numai la puterea lor militară? . da. .Ei n-au apărut.Am greşit şi eu. Sunt puternici pentru că sunt invincibili.Deci a înşelat! Cineva spune .Ceauşescu era oltean. n-apar atâţi cât e nevoie la nici un neam. dacă aţi auzit de el. sigur. nu uita. o banalitate. . excelent chiar. nu uita. Asta-i o mare onoare pentru ei. Ceauşescu a fost şiret . Că parcă şi germanii şi francezii ar dori să întâlnească oameni excepţionali pe fiecare bulevard. . asta e altceva. Nu-şi exercită puterea nelimitat. . .Ceauşescu. i s-au supus atâţia.îmi spunea că problema unei societăţi nu este aceea că cineva vrea puterea.Păi. Dar nu au apărut. şi în politică.Deci a înşelat! . Văzându-i la treabă. Nu cred că a fost oltean.Am auzit. aia care îi scriau versuri şi îl cântau erau hrăniţi. Ceauşescu nu a înşelat pe nimeni. Asta e o falsă problemă.Şi. de Nicolae Manolescu. că Ceauşescu are vreun rol benefic în societatea românească? .N. în perioada aia. totuşi. . ca nu orice cretin să poată ajunge la putere. îmi spunea. Ceauşescu a fost şiret. Şi ajunsesem la dementa ca o tară întreagă să i se închine şi să-1 cânte. . Ci. Dar e greu de spus. un truism.. da' Ceauşescu câţi ani a înşelat-o? . . . Am constatat că este. . Dar mare lucru n-a fost nici chiar aşa: suficient e că n-a fost mare lucru. dar două veri la rând nu poţi! . . E un critic foarte bun. nu-i poate bate! . . şi în tehnică. Instinctul tine mai mult de aspectul vegetativ al omului.Nici nu 1-am gândit eu pe Ceauşescu prea mult ..Deci nu v-a reţinut atenţia prea mult! . Sunt totuşi puternici. Ceauşescu nu a înşelat pe nimeni.Şi credeţi că un popor mai are suficienţi anticorpi în momentul în care creează atâţia şacali care îl cântă pe un dement? . e demonic.Latent? . Societatea reacţionează prompt la imperfecţiuni şi la nocivitate.Văzând şi făcând. .Păi. că există un instinct al puterii. asta se bazează pe puterea economică. adică să regleze instinctul de putere al cuiva. Manolescu .ei mari gafe. dar nu e tocmai aşa. Un popor e o posibilitate nesfârşită -nu-i aşa . . Păi.

Nu ştiu. acuma. deocamdată? . totuşi.Păi nu trebuie să-i repeţi. . cât au stat comuniştii peste noi? .a fost ales la 20 mai? Asta mă face să cred că nu au alunecat ca apa peste peşti.Poate fi o dictatură benefică pentru un popor? . Noi avem modele de oameni de stat . uite ce este: Franţa a fost modernizată de un dictator -Napoleon. nu mă interesează.de fapt format de rămăşiţele comuniste. eu am zis că în secolul ăsta au apărut foarte mulţi dictatori. Că Germania e factor decisiv pe continent.Deci îi recunoaşteţi nişte merite lui Hitler? . nu-i aşa? .Deci. niciodată nu s-au pierdut generaţii întregi.... în orice caz. .Păi. un partid foarte apropiat ca gândire de cel comunist .Marii oameni de stat din istoria altor popoare sau ai propriului lor popor. S-ar putea ca..Hitler a avut vocaţie de om de stat.Dar când se pierd generaţii întregi? .Om de stat. trebuie să-i imiţi.Păi.Asta a şi fost funcţia lor istorică. Închipuieşte-ţi că la Rusia bolşevică s-ar fi alăturat o Germanie bolşevică! Polonia dispărea. nu? Poporul are mijloace. Eu vorbesc de mine. tirania a fost înlocuită de impostură. Mussolini.Şi aia. uneori se poate debarasa spontan. eu. la noi. domnule Ţuţea.Dar cum naiba. noi în burta ăstora. în aşteptare. şi Hitler spuneţi că au barat drumul comunismului? .Om de stat. n-ai încotro.. . .Nu. ca şopârlele. Apusul se cutremura şi juca roşu. .Nu mă simţ guvernat.Nu ştiu. dar eu nu mă simţ. . dacă neglijezi funcţia de comis-voiajori a .Dar de stat jos? . Nu văd mai nimic altceva. . . eşti un negustor falit. factură ca aceea rusească. ..O. decât mocirla comunismului. Nu poţi să imiţi un prost. Fiindcă imitaţia e un fenomen social inevitabil.Care a fost greşeala lui Hitler? . . . cum să-i privesc aşa? Dictatura lor nu a fost de aceeaşi. nu văd un om de stat astăzi. Păi.. Cel mult îl compătimeşti. dacă nu ies din casă.Deci şi Mussolini. Stalin.Păi. . la fel. .Dar dacă istoria nu se repetă. nu-i mai bine el? A fost o supapă de siguranţă a ordinei în Germania.Deci.Declararea războiului de cucerire şi ura antipoloneză. Hitler. se furişează la conducere şi ajung acolo impostori. într-un cuvânt..Păi.Dar cea antisemită? . că. Nu cred.Şi el! .Dar cei 45 de ani. .Şi. fiindcă gestul lui italic a împiedicat expansiunea bolşevismului în Apus. "Secolul vitezei şi al dictatorilor". Pe un impostor. domnule Petre Ţuţea? . secolul acesta este aşa de vitregit ? Au apărut.. nu? .De stat jos sunt mai toţi. în acelaşi secol.Dar Salazar? . Nu ştiu ce-a fost. cum putem repeta politicienii? -:. . dar nu cunosc în istorie aşa ceva. dar a fost blocat pentru că nu era zdravăn la cap.De Francisco Franco ce părere aveţi? . 1-Aş numi eu. . totuşi. sunt dictatori benefici şi dictatori malefici. Ş-ar pierde generaţii întregi la un popor dement. nu vedeţi că. Eu nu mă simţ guvernat. .A fost un dictator? . să pregătească instrumente de restabilire a ordinii.Dar ce modele ar trebui totuşi să-şi aleagă oamenii politici? .. Dacă sunt personalităţi. . .Mă rog. nu-i priviţi ca pe fitecine? .Sunteţi neguvernabil. dacă eu constat că sunt? Ca ăla care e sus să mă guverneze? Dar dacă acolo e un impostor.Ca aceea rusească sau chiar ca aceea a lui Hitler.Au alunecat cum alunecă apa peste peşti. . Că m-aş lăsa guvernat. . . Căci corpul social e atât de afinat încât. Lenin şi Ceauşescu. alteori aşteaptă. când îţi pui ovreii în cap.Acuma Mussolini nu se poate spune că e chiar de trei parale. trebuie să-i recunosc.. . Mussolini nu e fitecine. subiectiv.

Ovreii sunt un factor necesar. Dacă mai fumam.Păi de ce are nevoie pestele de apă? Păi.Dar ce vă consideraţi atunci.Aţi fumat? . mă.În ce an? .Femeile v-au plăcut. zice. . ca negociator. tot ultima. aşa. din '22 până prin '35. Hitler a fost şi împotriva Bisericii. dacă te laşi încet. Ştii ce se spune. şi m-am dus la un radiolog.Probabil că au constatat cu multă plăcere. . în al doilea rând.Păi şi eu constat. că aia e ultima şi mai vine una. .Dar altfel de nebunii? .De ani de zile. Păi. aia e prostie. .Sau anarhist? .Mi-e ruşine să povestesc. se zice că în consiliile de miniştri. . .Da. .Doamne păzeşte! Bine că v-aţi lăsat de fumat. . fumez câte două pachete de ţigări pe zi şi nu mă pot lăsa.Aia nu e nebunie. dar 1-a împiedicat isteria. Ţigară de la ţigară fumam.L-aţi văzut şi pe Stalin? .A.ovreilor.Nu. musca covorul de isterie. Nu ştiu exact până când. le iubeşti pentru că fac oameni. dar nu-mi place să te povestesc. .Când mai fumezi o ţigară.Cu cine aţi fost de stânga.Ei.Dar în ce ani aţi "făcut" la "Stânga"? . acuma. eram destul de tânăr. dar m-am lăsat imediat de tutun.De când nu mai fumaţi? .Am făcut. Dar de ce credeţi că avem nevoie de tutun. . . . Amândoi ne potriveam acolo ca nuca în perete.Dar Hitler a mai prigonit şi Biserica. tu vrei să mori anul ăsta sau la anul?" Mam lăsat imediat de tutun. "Mă. . am făcut mult. extrema stânga era pasiunea mea. că fumezi mereu zicând că mai fumezi una. când n-aveam spor. Păi. Cineva dintre ei spune: "Constat că suntem necesari". social-democrat sau ce? . încet. cu Petre Pandrea. admiram Rusia până m-am dus la Moscova. că eu tot aşa. şi admiraţia mea s-a topit . patruzeci de ţigări pe zi. nu? . ce vârstă aveaţi? . . să te laşi. probabil. . . le iubeşti pentru farmecul lor şi.Prin ce an era. .În '40.Ca doi turci.AU făcut nebunii în viata dumneavoastră.Cum aşa? . Dar necesari sunt. .Nu ştiu. Păi da. Nu mai vinzi şi nu mai cumperi mărfuri. avea în stadiul incipient vocaţie de om de stat. E un viciu care are o singură virtute: se poate practica public! .Altfel de nebunii n-am avut .Probabil şi pentru că nu era fumător.Cu excepţia celei de "Stânga". Hitler a fost şi nebun. când i se respingea o decizie. De fumat te laşi dintr-o dată şi e foarte greu. . Mult am mâncat rahat. nu te poţi lăsa de fumat. aşa. . .Hitler.Da? Eraţi comunist? -Oarecum.Nu.Nu cred. nu te laşi deloc. prieten cu mine. la un moment dat. la plămânii mei". vreo treizeci de ani. domnule Ţuţea? Nu povestiţi niciodată despre femei. . că şi eu fumam. Nu ştiu cum am ajuns noi doi acolo. îţi trece isteria.Nu. Dar cărui bărbat nu-i plac femeile? în primul rând. .Păi. Cum ajunge orbul la Brăila. pentru femei? . .Şi perpetuu? . nu mai purtam conversaţia aşa noi doi. . . Zic: "Ia uită-te.Ce aţi căutat la Moscova în '40? .În delegaţia României.Cine? .

. Nu îmi amintesc cine era prim-ministru.Nu născut de el. navigaţie.Păi. u . .Deci. Am uitat chiar cine era şeful delegaţiei. Nici ruşii nu trebuie să se stabilească la noi. dar nu şi de stabilire. s-ar putea să vă acuze Istoria că aţi fost primii negociatori români cu URSS-ul? ..Ştiu eu? . fund bolşevici. Individual.Dar Necuratul ar putea fi tot în noi înşine? . da! . dar îl prevăzusem. la Moscova? . Virgil Nemoianu. Nemoianu.viermele ăla din Univers? . C-a găsit că Rusia este o putere imensă şi că nu putem neglija. Păi. poate face fiecare ce vrea. .Era luată deja Ne gândeam c-o s-o luăm noi. cum 1-a câştigat? ...Dar cum 1-a "câştigat".Nu.Dar ce negociaţi atunci.E o metaforă. . pe care o citează şi Noica: "Există ceva în noi înşine mai adânc decât noi". nu? A fost Armand Călinescu şi apoi. Şeful delegaţiei a semnat.Păi. Foarte bun critic literar. . . fără voia lor. sunteţi bun să-mi explicaţi o frază din Augustin. Născut de el.Atunci s-a gândit să. .Nu cred. în '40.Dumnezeu din noi. revenind. îmi place mult răspunsul. L-aţi putea arăta cu degetul? Ştiţi care e viermele? . nu e real.Da. Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu şi cred că Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el.Nemoianu? -Da.Mă aşteptam. . el a semnat.Să negociem o reconciliere şi să avem relaţii bune cu ei. dracul intră ocolit acolo. tot din noi înşine . Nemoianu era un om capabil! Era foarte capabil. Dracul a fost asimilat de om. "Există un vierme ascuns în Univers". cum să bag degetul în ea. că tratatele clasice sunt tratate de comerţ. Mikoian era. .. nu.Asta-i o metaforă. care era şeful politicii externe a Uniunii Sovietice. ..Are un băiat care a făcut carieră literară.În '40? Păi.L-aţi cunoscut pe Molotov? Basarabia era luată. .Cine le-a iniţiat? .Guvernul de atunci. .Cu un ministru.Da. nu intră cu voia lui Dumnezeu. navigaţie şi stabilire. chiar dacă e laureat al premiului Nobel. .Aşa mi se pare. . .Am auzit de el. el era.E plecat în America.Da. . .L-a câştigat Dracul pe el. . dacă omul e făptura lui Dumnezeu. să ştiţi.Da' 1-aţi cunoscut pe Molotov atunci? . am uitat cum îl chema. economic.Dar n-ar putea fi ceva. mai adânc decât noi e Dumnezeu şi e-n noi! E în noi simbolic. Antonescu. .V-aţi amintit numele şefului delegaţiei! .. parcă.. raporturile cu ea. ..Nu era Molotov? .Nu.. el a semnat . dar nu.deja. da. sigur. Da. şi nici noi la ei. Am auzit de el.Şi au fost fructuoase convorbirile de la Moscova. dar nu puteam legifera convenţional lucrul acesta.Nu.Şi aţi semnat şi dumneavoastră acordul? . . concret. dacă e o metaforă. . . prin educaţie. da. ce să fac? . Ce-ar putea fi mai adânc decât noi şi care se află în noi înşine? .Domnule Ţuţea. Antonescu de-acum. din '40? . 1-am cunoscut pe Mikoian. . .Şi vă mai amintiţi cu cine mai erau'? . . Tratat de comerţ. cu cate am negociat. nu-i aşa? Că nu poate Dumnezeu să intre în carcasa unui om.Primele acorduri de colaborare economică cu Rusia Sovietică.. spune Noica undeva. Noi am negociat.Sigur! Am încheiat acordul de colaborare. Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac.

Păi. Am colaborat amândoi. iar nu-mi amintesc cine a spus-o. Nu e mare brânză. suntem cei mai deştepţi. . pe Ion Gheorghe Maurer chiar nu 1-aţi cunoscut? . nu-i aşa? Păi.Chiar aşa? Se spunea că el era singurul intelectual printre comuniştii care au venit. Dar nici nu regret. .Pe Petre Pandrea 1-am cunoscut la Berlin. era cumnatul lui Petre Pandrea? . Şi. se întâmpla foarte rar.Cui nu-i plac? . A fost apreciat de Nae lonescu.Bine. Sau altă formulă. . de mintea românului cea de pe urmă? . evident. ăla e un prost. povestea Eliade. . un ziar FSN-ist. "Mereu răsare acelaşi soare/ Mereu trăiesc aceiaşi proşti".Şi era virulent? . . V-au plăcut întotdeauna vorbele de duh. dacă te atacă FSN-ul eşti un om făcut Pe oricine apare în cartea lui şi nu e ca el îl atacă.. nimic. în Portugalia? ..Cu ce prilej 1-aţi cunoscut pe Pătrăşcanu? . Mi-amintiţi mereu de el când vorbiţi.Păi.Am citit ceva de el. .Nu ştiu de ce. eram mare consumator de apă.Da. Mircea Eliade a fost o personalitate În România. Aici. nici nu-i greu să fii deştept . .E foarte potrivit acolo. . .Domnule Petre Ţuţea. în Balcani. . chiar aşa de mult. Acum este directorul Teatrului Naţional din Iaşi. un intelectual printre comunişti putea fi oricine. E un intelectual remarcabil .Nu ştiu cine a spus.Trebuia să-1 primească. ceea ce.Personal. ha. .Asta ar putea fi legată.Chiar la Moscova? .În Iaşi. or fi putini? . .Dar pe Pătrăşcanu 1-aţi cunoscut? . Nu-mi amintesc să fi schimbat câteva vorbe remarcabile sau memorabile cu el. . Era pe Calea Victoriei 6 cafenea numită "Corso".A.Da. ha. în Balcani. cu care era cumnat. Zice: "Eu am prezentă de spirit.În casă la Pandrea.Păi. . Azi nu mai este. . nu? N-a negociat şi Germania cu ea? N-a negociat şi Franţa. n-aveam bani. acolo.Şi Petre Pandrea? . . trebuia să negociez! Rusia e o mare putere. . Cică e o personalitate remarcabilă. Ha.Dar pe Eugen lonescu 1-aţi cunoscut? . care se cheamă laşul.La Moscova. sunt obosit.Şi ce puteţi spune despre el? .Păi.Da. .Desigur! Aici. . . Minai Ursachi.Da.R. dar atunci era foarte tânăr..Da! . la o masă în fund mi-aduc aminte de Eugen lonescu. că Salazar nu era mai deştept ca el.FSN-ul? .Pozitiv.Credeţi că noi. eram slujbaş. .. nu! Nu 1-am cunoscut personal. .. de tânăr a fost dotat.Ce.Păi. îl atacă şi spune că. .. "Infinitus est numerus stultorum" -infinit e numărul proştilor.Şi Eliade a fost la Salazar.Mi-aţi spus despre o declaraţie faimoasă. . tot ataşat de presă.A fost primit vreo 45 de minute de către Salazar. la Cuvântul.A lui D. dar nu-mi vine atunci". românii. Mircea Eliade a fost cineva! . Ioaniţescu. dacă-mi permiteţi.Cui nu ştie să le aprecieze.L-am cunoscut la Cafeneaua "Corso". n-au negociat şi Anglia şi Italia? Ne-am şi intersectat cu italienii acolo! .Da.. acolo. . sau cultural.Ca un câine care muscă indiferent pe cine. Am fost într-o delegaţie şi el era ataşat de presă la legaţia României.Semănaţi foarte bine la voce cu un mare poet din Iaşi. . suntem chiar o naţie spirituală? .

Dar Dumnezeu ne concepe inegali? .Ei. . ce voiaţi să facă. Şi că citea şi Don Quijote. "Avem noi. . Fastul lui obositor.Nici una? . De pildă. care s-a risipit protocolar. . indienii. Că e materialism. 100 de cârti.Păcat de Biblie. Biblia nu era rău.H gustaţi? Vă place mult Dostoievski? . care e suprabiologică. Ducele adică. Neliniştea să nu ne pierdem mântuirea sufletului!" .Da. ca om de ştiinţă. Eu nu amestec religia cu ştiinţa. având conştiinţa forţei voastre. . . Că. Constat.Ştiu doar că nu reţin nimic de la el.Nu mă întreb aşa. .Am spus că merită să fie citite. adevărata definiţie a omului nu e că e un "animal raţional". Omul nu e un animal raţional.Comuniştii sunt văcari. Un american mi-a spus odată: "Avem o singură nelinişte. am un univers care se dilată. da. că pot. care stau În camera mea limitată.Da.Câte cârti Mi-aţi spus dumneavoastră că merită citite? . devenim cuviincioşi"..Şeful Indiei? . . Ei consideră oamenii aşa cum consideră văcarii cirezile.Pe unul care nu-1 invidia pe arhiducele ăla. .În fond.A fost aici.Nu-mi plac. .Dar pe cine reţineţi? .. în fiecare an. el punea deasupra tuturor cărţilor Biblia: . că nu era trist citind cartea asta. Un comunist e un neom. .Ordine au vrut să facă şi comuniştii în lume. da-mi place! .Faulkner se spune că citea numai Biblia şi Cervantes -Don Quijote.că aşa trebuie să fie gândită ca să fii comunist – când nici nu ieşi bine în stradă şi te întâlneşti cu ea. nu-mi place nici o carte! .Nu-1 gust. Cum poţi gândi egalitatea absolută . . Constat că suntem inegali. În ştiinţă nu se întreabă aşa.Acuma. motiv să vă dispreţuim pe voi. .Adică.Asta-i un punct de vedere. ce mari pretenţii? Cum să ai mari pretenţii ştiinţifice când degradezi şi mărgineşti omul cu limitele lui animalice? Pentru că ăsta este conflictul. că oamenii sunt inegali.Sau politic. . El e mărginit de spaţiul în care trăieşte. . Omul se mărgineşte cu propria sa animalitate. Filosofia consolatoare şi ştiinţa utilă. . .. . mântuitoare. domnule Ţuţea? . că. Când si un tâmpit îşi dă seama că omul nu e limitat la carcasa lui materială. nu? Aspiraţiile lui motivează ordinea religioasă..Nu vă plac pesimiştii?.Sau homo politicus. din toată literatură universală. domnule Ţuţea? . . Goethe o spunea? . De ce? Nu ştiu.Dacă aţi amintit de Dostoievski.Dar comuniştii aveau mari pretenţii ştiinţifice. Dar nu se pot pune alături.Şi cum vi s-a părut? .Şeful Indiei.Sigur. vă plac cărţile mai luminoase? . Don Quijote. Omul adevărat .Deci.Noica vorbea chiar de mai puţine. Dacă luăm contact cu Platon. Cu inegalitatea. Biomaterialism. Zice: eu.Da. Aspiraţiile lui îl depăşesc. . .Zău? .Da.. I-am spus: "De aia sunteţi vinovaţi faţă de specia om. . Asta e un sofism. puţin.. Sau zoon politikon sau homo sapiens. Era atât de stupid.L-am cunoscut.Să pună ordine pe pământ. europenii.Cine spunea asta? . vorba lui Dostoievski: "Cartea care m-a întristat cel mai mult aia a fost".Asta spunea americanul? .Dar pe Eugen Barbu l-aţi cunoscut. nu o utilizaţi util împotriva haimanalelor"! ..

de altfel. Ioanitescu. deosebit de al lor. Cui aparţine asta: "să cânte muzica a giorno?". nu poţi fi un înalt funcţionar. cineva a spus: "Asta are cap teoretic. dacă domina ordinea mea.S» eu o duc la fel.Azi? Neîndoielnic. Nu le fac nici un fel de imputare. fratele său.Păi. fără să am cap teoretic. . Simplul empirist nu poate îndeplini această funcţie de a controla un sector al naţiunii! . şi era foarte mic. .Da. . îl spală şi face mobilă de lux. Şi le dau dreptate. Asta nu e o duşmănie. profesorul este fabricant de oameni. V-ar fi plăcut să fiţi profesor? . căci un director de minister conduce un fragment din substanţa naţională şi trebuie să aibă. acum. decât tot aşa în "particular". Eu nu m-aş fi ridicat la rang de director. şi-a venit acolo şi atunci mi-am dat seama că tot ce i se pune în circă lui D. dar religia este realmente nemărginită! . şi Nae lonescu?" "Şi ce să facem?".Deşi era profesor universitar! A. . .Mă gândesc că şi dumneavoastră.Şi ăsta e un adevăr. spun eu. . Intr-o familie sunt toţi oamenii egali? luliu Maniu a fost un om de stat român. Că nu puteau să tolereze democraţia unui om de dreapta. .Păi da. în minister. "Hai să mergem de la maimuţă la om!" Prezenţa mea e definită de contemporanii mei .Vă văd înconjurat de tineri. trebuia să funcţioneze.Sigur. La Universitate îi învăţ pe alţii. comunismul nu e adevărat. E un punct de vedere radical. Îi tratam dur.R.R.Deşi era profesor universitar? . Există fisuri în aparatul social şi de stat prin care se prelinge încet. era profesor universitar de Filosofia Dreptului la Facultatea de Drept din Cluj. impostura. dar poate că nu a greşit în totalitate.Ioanitescu nu e chiar fals. deci.N-aţi fost că nu v-au lăsat? . . la Berlin.Deci şi atunci se mai putea ajunge profesor universitar pe de-a moaca? .La Universitate sunt ca şi la minister. el a fost făcut prin manevrări politice.. la Universitate. . cu Ioanitescu. Eu trebuia să fiu profesor de economie politică sau de economie pură. am înţeles. N-avea rang de profesor universitar. . ci ca să fiţi numit la Universitate. 328 Petic Tute» . Cassiu Maniu. .Şi întotdeauna. dar nu vă supăraţi? Nu-mi place să mi se ia interviuri.Ştiu asta.Mi-ar fi plăcut. Ce credeţi că în Franţa ajung sus numai personalităţi remarcabile? Şi Franţa nu e Bulgaria! Vă spun un lucru. administrator. nu-i bun de director în minister!" . că nu sunt inteligent "â la fourchette".Nu. conştiinţă teoretică. bine. religia. şi acolo ne-a spus că el "n-a venit la Berlin de plăcere. nu? Adică sunt pedagog.A greşit în totalitate. şi Noica aţi avut vocaţie pedagogică şi nici Noica nu a reuşit să şi-o exercite. Am gândit altfel ordinea cetăţii decât ei. ci de agrement". eu le leg pe amândouă. chiar de foarte tineri. Că. fiindcă. chiar plecând de la examenul unei familii..Al comuniştilor.Nu preferaţi pedagogia administraţiei? . la Academia Comercial? Din Berlin.e o făptură religioasa. .Îi duceaţi la puşcărie? . pe Ţuţea. Nici eu nu am fost profesor. trimiteti-1 pe ăsta. . La Universitate sunt pedagog şi aicea. Era ridicol. îi tratam şi eu la fel cum mă tratau ei pe mine. dar nu-mi vine când trebuie". puşcăria era lângă ei. să-ti spun drept. fără o iniţiere universitară. bănuiesc. Doi fraţi: unul era om şi altul neom.Mă gândesc la asta şi pentru că Mi-aţi spus dumneavoastră mai demult că. se ajungea aşa. şi În minister sunt administratorul unui sector. la Universitate. inevitabil. Zice: "am prezentă de spirit. . Ne-a dat o masă. Şi atunci un prieten al meu zice: "Ştii că se află în Berlin. Dacă se opuneau. bine. dacă sunt cinstit. fiindcă aceasta. Păi. Vorbind cu el. Chiar în cele mai strălucite cetăţi. nu ştiu. că era bogat. să-ti spun drept.Păi. că altfel nu stăteam acolo. că avea un băiat pe care îl "proiectase" acolo. îi arată că poate să gândească nemărginit Că ştiinţa şi filosofia sunt ipotetic nemărginite. Profesorul seamănă cu un tâmplar care ia un lemn murdar din noroi.Ala a fost un prost! . Dar nu la partea asta mă refeream că avea dreptate. Păi.Deci. se ajunge şi azi! . vorba lui D. spiritul lor de conservare a funcţionat perfect.

adică capacitatea unui ins de a deveni util prin capacitate şi valoare. Dacă inteligenta ar fi produsul creierului. Au mai participat fratele său.îngrijită de Vasile Despa . cu tine însuti. . Unu'. Gândirea este o "spălare" a creierului. Odată. Fiindcă ei sunt ei. lonescu. dacă nu era creştin. toate popoarele. la opera lor. Cum începi să gândeşti poziţia ta în aceste trei raporturi fundamentale. . tot aşa. Vasile Despa şi pictorul Adrian Gheorghe. cu semenii.. cum cunoaştem noi un om pe care-1 numim desăvârşit dacă n-ar fi prezenţi ăştia. În discuţia noastră eu am spus că geniul nu apare decât prin ierarhia cerească a speciei umane şi funcţia idiotului . despre geniu. trăieşti drama limitelor tale. El s-a salvat în creştinism. Eliade. Fiindcă Blaga a avut conştiinţa limitelor lui prin definiţia omului care. toţi oamenii care trăiesc metafizic neliniştit creştinismul sunt inferiori unei babe rurale. Dar dacă misterul ar fi absent. bineînţeles. Ei nu pot figura ca modele subiective ci ca modele teoretice. Dialogul a avut loc În garsoniera marelui gânditor român de lângă Cişmigiu. în cadrul acestei limitări. Păi. fiindcă sunt geniu".Domnule profesor.Dialogul s-a purtat Intre Petre Ţuţea şi. de fapt. povestea că într-un salon parizian se discuta. să facă judecăţi de valoare asupra lui. E adevărat că misterul nu e comod. Valoarea este implicată în toate judecăţile mele şi ale tuturor. te nelinişteşte.Păi. Păi. Lucian Despa. Obiectivitatea! Eu am afirmat odată că există şi am făcut distincţia între obiectivitate.sunt vizitaţi de neliniştea metafizică a limitării care vizitează. nu e deductiv.De la ei nu se poate învăţa nimic. de ce suntem noi toţi ăştia aici? Există vreo raţiune? -Nu! . ha. din câmpul neliniştitor al judecăţilor de valoare. într-o societate unde era şi Mircea Eliade. cu specia." eu dacă nu spun nimic. dacă e util şi comod? Şi totuşi cred că trebuie să fie mai mult decât atât . Apariţia unui mare gânditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit. E neliniştit de mister. în general. Asta mă face câteodată să cred că gândirea nu e din creier Şi că acest creier. în neliniştea asta metafizică. Toţi marii revoltaţi ai marilor popoare . tânăr intelectual român. care e numai un sediu.. care e străbătută de imaginea Maicii Domnului când se închină. cu universul şi cu divinitatea. Funcţia pozitivă a misterului este incitaţia spiritului nostru de a-1 dezlega. Un singur lucru trebuie să înveţe: să nu practice faţă de poporul român patosul aristocratic al distantei. inginer.. asupra poporului român. . Mă rog. idioţii? Omul. a ştiut să fie un bun creştin. nu? .Mai mult decât asta ce poate fi? .. chiar dacă eşti genial.am o amnezie a senectuţii . ar fi fost cel mai dizolvant scriitor din istorie. asta rămâne. ha. care e numai un sediu ? Fiindcă n-o produc toate creierele. Un fragment din dialog a fost publicat În revista creştină Renaşterea . a asudat. cu comunitatea. nu poate ieşi. s-a murdărit şi se spală. neliniştea metafizică a cunoaşterii ar dispărea şi omul ar deveni mineral. ci şi misterului.am impresia că. la densitatea tristeţii lui metafizice. Adică. vocaţional. spunea el. Nu putem ieşi din câmpul valorilor din cauza datelor conservatoare a substanţei umane dar Şi din cauza comodităţii mentale pe care câmpul valorilor ţi-o creează. Fiindcă şi geniile sunt limitate. Să vă spun drept . pesimismul lui Cioran nu e pesimism.. Aş vrea să vă întreb.sunt oameni care sunt idioţi . se discuta despre geniu. adică logic obligatoriu. raportîndu-1 la popoarele mari. Cioran a avut acest pesimism în ceea ce priveşte destinul poporului român. şi popoarele mici. Că la de ce se întâmplă ceva Şi ta ce scop nu s-a răspuns definitiv nicăieri şi de către nimeni. argumentul e inductiv. oricât s-ar zbate.Totuşi Dostoievski. .Este un criteriu al valorii utilitatea şi comoditatea? Am putea spera că un lucru este adevărat.Mă refer. Discuţia a avut loc În ianuarie 1991. . De ce gândirea nu e produsă de creier. el e revoltat. Trebuie să recunoaştem că suntem tâmpiţi. ce credeţi că trebuie românii să înveţe de la ei? Mă refer la Cioran. deşi Dostoievski a afirmat că nu poate să nu fie creştin că ar înnebuni.în februarie 1991. patru oameni? Există vreo raţiune? Apare o motivaţie cauzală în Univers pentru apariţia noastră ca oameni? A născut Universul ceva în mod cauzal -raţional? Un om? De ce a aparul omul şi în ce scop? Aceste două întrebări ne transformă În gânditori ceva mai modeşti.şi ruşii au revoltaţi care sunt întristaţi de mărginirea neamului rusesc şi germanii la fel . nu spun nimic. Ce e bine să păstreze românii pentru fiinţa lor spirituală? .Aia e altceva. Te mişti comod în el. obiective. manifestă. atunci între Goethe şi nea Chită n-ar mai fi nici o diferenţă. Lupta dintre intelect şi mister se datoreşte nu numai intelectului.Şi de ce suntem noi acum. Ha. în principal.e pozitivă pentru că fără el n-am înţelege nici geniul.. istorice şi intrând într-o melancolie fără ieşire. sunt personalităţi care s-au format În perioada interbelică şi au ajuns nume de o mare sonoritate în lume. M-a întrebat odată pe mine cineva "ce rămâne din Blaga?" Efortul poetic al existentei. nici normalitatea. e o fiinţă ce se mişcă în orizontul misterului. Nu ştiu care dintre scriitorii francezi zice.

Sunt foarte invidios pe elefant şi măgar: ei mor singuri. neasistat şi neputincios. Adevărul care nu e revelat este fructul unei căutări.Ţine oare de "statutul" filosofului de a fi despărţit de preocupări foarte cotidiene. alt adevăr decât cel revelat nu e. Fenomenul estetic nu are autonomia celui religios. .. M-au abonat scriitorii. De altfel.. N-a reuşit să fie om cu toată subtilitatea lui.Nu. cu care dialoga. Chiar dacă sunt nişte javre. se situează homo religiosus. dar nu ne dăm seama cotidian de incapacitatea autodefinirii..Se pare că e o nevoie destul de răspândită.. Se izolează când mor.. . unele. La o anumită vârstă.. .Nici nu mi-e ruşine de treaba asta.. Toate găselniţele noastre. omul nu se poate autodefini decât prin semeni. Lumea te gândeşte cum eşti. Kant.Şi totuşi "specia" asta.Da. precum căsnicia Şi treburile legate de ea? Kant spunea că da. Dincolo de util nu există decât fenomenul religios. . a orbit pe la 50 de ani). Moartea măgarului e cea mai glorioasă.. face parte din rasa umană. de toate astea Şi faptul este că nici nu s-a însurat. . le transcende . Eu cred că o să-mi vină mâncarea. Eu vă mărturisesc cinstit: nu ştiu de ce simţ nevoia . şi pieziş / Copac stingher în netedă câmpie. e laureat al premiului Nobel pe lângă Kant. două adevăruri: Dumnezeu şi el.dincolo de util .Asta este altceva! Revelaţia este transsenzorială şi transintelectuală.Revelaţia creştină este adevărată. A fi înseamnă. -. A făcut acest lucru până târziu.. .. .Foarte mare scriitor! .de a comunica.pe care falşii lor biografi le comentează ca şi când ar fi mărturisiri autentice şi revelatoare asupra naturii lor . Porul nu e posibil la scara omului care e captiv în cuşca simţurilor.divinitatea. În orice caz. simţ nevoia de companie. -Păi.. Spunea că filosoful este bine să fie desprins. . . Era dorinţa mărturisită de a fi în comuniune cu cineva.. .. pardon. Doamne. şi din nevoia..Borges a murit târziu pe la 89 de ani şi. dar oricum. oameni de litere. sunt singur. Am un regret că nu m-am însurat să am Şi eu un copil.... Prinţii şi regii mor în faţa asistentei: mor ca nişte vaci. din nevoia de a fi asistat şi de a vorbi (era orb. asta e o neruşinare . Eu. "mitsein" este definiţie. bătrâneţea e o ofensă.. Petre Ţuţea. Aşa o fi vrut Dumnezeu.Eu gândesc. Se zice că şi animalele.. Adică peste convenţiile noastre ale omului. a fi împreună. cică elefantul şi măgarul nu iubesc singurătatea. Eu mă compar cu ei. "Mitsein". ha. chiar dacă sunt "superiori".. Constatăm actul individuaţiei. într-o oarecare măsură. Tot aşa. Dar ei au o superioritate faţă de mine.Şi tine de adevăr. mă simţ singur. El se defineşte prin semeni. .. Şi e şi firesc. Sunt carne din carnea. care se sincronizează cu clopotele de la biserică.. Nu cred că sunt mai puţin folositori decât badea Gheorghe. filosofii..." Sunt neliniştit de bătrâneţe şi însingurat. .Şi de asta nici nu e un om. de a şti că cineva este Ungă el şi îl ascultă. Tot ce trăncănesc ăştia sunt amintiri sau nelinişti ale lovirii cu lucrurile concrete. E ridicol să vorbim de estetică pură. de fapt. Sunt abonat până la sfârşitul secolului. Tot ce spun autobiografiile marilor oameni . până înainte de a muri. sunt javre din carnea ta. Dacă n-ai conştiinţa existentei metafizice. nu e real.. . . Nu există omul autonom. Dacă sentimentul estetic nu-ţi dă o satisfacţie. Prezenta mea este definită de contemporanii mei.Heidegger spunea "Sein ist mitsein". e un trouvaille.nu revelează nimic. făcea călătorii şi ţinea conferinţe la care se adunau studenţi. era cu mintea foarte trează. E un filosof.Ce poate fi mai mult decât comoditatea şi utilitatea ideilor şi lucrurilor de care ne folosim? Le transcende ceva? Religios. şi mărturisea că simte nevoia asta. Ha. Iar badea Gheorghe.. Omul nu are decât un singur adevăr: Dumnezeu! Adică. Lumea nu gândeşte prin slujbaşi. ca şi dumneavoastră. E nevoie de ei şi sunt o binefacere pentru oameni. o găselniţă. a fi asemenea cu ăla. copiii. ca animal raţional. uit şi unde m-am născut.şi nu mi-e ruşine. Nici lor nu le place să trăiască singuri. Am fost în conducerea Ministerului Economiei Naţionale şi acum toată lumea a uitat ce am fost eu. nu sunt de fapt adevăruri. . .Omul nu se poate autodefini.să fiu asistat. spun ce cred eu despre mine şi când rămân singur cu mine. foarte limpede. Arghezi mi se pare că a spus: "Tare sunt singur... Sunt obosit. în ultimii doi ani de viată. Nu e om.

. Mai mult decât oamenii mari nu există oameni. nu răspund decât orgoliile noastre raţionale. Eu sunt ros de îndoială. a cărui funcţiune este să-1 reflecte pe El şi opera lui. creatura lui. am diploma aici.S-a întâmplat că izolarea. formal sau juridic. noi existăm fără să putem demonstra de ce. deşi n-am avut ocazia să fiu..eu sunt un om învins . Deşi sunt bolnav şi neajutorat.Şi totuşi în Aşa grăit-a Zaratustra rămâi totuşi cu sentimentul ăsta că el. El face posibilă existenţa comună a oamenilor împreună.Când adăugam predicate. Unii afirmă că supraomul e geniul şi că Nietzsche 1-a căutat. "Sunt fântână care izvorăşte lumină. fi iubesc foarte mult pe Ioan Alexandru. Toate lucrurile le putem demonstra noi.nu mai am îndrăzneala să fiu om. înfrângerea . introducerea primordialităţii existentei asupra ideii şi a gândului predicativ. nu de ce suntem.De la Renaşterea.. în alţii. a spus un mare adevăr. e negustor.. Să îndrăzneşti într-o Universitate pozitivistă să fii creştin. că exist. . nici un adevăr". e burghez. Le ştiu eu. pentru ca Dumnezeu să fie prezent în Univers. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat. Atunci . N-a reuşit să intuiască existenţa sa. decât prin noi. . gândind în sens nietzschean. e omul mare. Ioan Alexandru îndrăzneşte să fie om. La de ce suntem noi?. trăia superbia divinităţii lui. sănătate sau boală . Şi eu am fost student. . Asta am vrut eu. e om de ştiinţă. Asta este jocul fundamental al existentei mele. ba ca să-1 reflectam pe Dumnezeu.. Această dramă subiectivă o trăieşte toată lumea. dar nu credem toţi în el. Fără politică suntem pierduţi. încerc eu să-mi pară rău.. . De ce suntem noi? Pentru că suntem! Vă spun cinstit. Când apare predicaţia. nu ca să ajung filosof. mai ales prin invidia pe care o avea faţă de Mântuitorul. că altfel nu are cum să-şi facă El cunoscut Universul.. -.Adică a alergat încercând să demonstreze. oamenii.indiferent de starea mea. Director este Ioan Alexandru.Kierkegaard a lucrat cel mai mult aici. să-i dau o palmă unuia tânăr şi sănătos.Dar Dumnezeu este altceva decât o idee.. adică opera. Dumnezeu e nepredicativ. Legiuitorul este unul care îşi lichidează autoinsatisfacţiile. dacă au existat oameni geniali În istorie înseamnă că supraomul lui Nietzsche nu e o aspiraţie. e român.adică să mă mut în alţii. Nu se conjugă. Eu m-am văzut întotdeauna legiuitor.fiindcă nu m-am făcut eu. nici ele.. Mă jenează condiţia mea umană..ieşi din umanitate Şi vrei să fii zeu. Să se trăiască pe sine. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. e tehnician. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existentei mele.Dar sunteţi un filosof dumneavoastră! Cum nu ştiţi? . e ţăran. îl iubesc enorm de mult. în afară de Real care este.Asta e secretul lui Polichinelle. Şi nici n-am să plec de voie din ea. Am fost sfătuitor la diferiţi tâmpiţi miniştri. Eu vă spun -spre ruşinea mea .Eu m-am pregătit.sunt doctor în Drept. Cred că şi dumneavoastră înţelegeţi lucrul ăsta ca şi mine: omul n-a descoperit nici un adevăr. Eu n-am tins să devin filosof. într-un sul. Adică ne împungem ca berbecii unii pe alţii. Nu mă gândesc la supraomul lui Nietzsche.dacă nu e omul mare. cică fug. el fiind geniu. . .Dumnezeu este! El e ca verbul esse. Când Charles Maurras a spus "la politique d'abord" ("politica mai întâi"). Şi eu am fost student la Universitate . Omul care se sinucide n-a constatat că e om. prin spiritul lui de organizator şi legiuitor. Noi nu putem spune despre noi nici măcar cum suntem. omul. . Am impresia asta.. începi să-l demonstrezi şi să-1 pulverizezi.S-a întâmplat să ajungeţi filosof? .Cred că existenţialismul filosofic a făcut foarte mult pentru renovarea acestei idei în filosofic. E filosof. în mod evident. Astea-s gogoşi. Am vrut să devin "legiuitor" -ceea ce e cu totul altceva . "cum poţi să-1 afirmi pe Dumnezeu. fiind slab. Supraomul a existat. Dumnezeu poate fi adevărul unic. Are nişte imnuri.. revistă de spiritualitate creştină. Nietzsche. nu se demonstrează. nu îmi pare rău că exist. nu se văd"? Camil Petrescu a spus odată că "a văzut idei".Nu ştiu. genial. care nu se vede T' Şi i s-a răspuns: "Cum poţi crede în idei care. Eu nu mă pot sinucide .. . supraom . Păi. Omul nu poate avea nici o certitudine subiectivă. Şi eu era să mor de râs. nu-1 mai înţelegem şi începem să-1 ierarhizăm... Nici el individual . Omul nu poate fi zeu. Pai." . Dumneavoastră de la ce revistă sunteţi? . dar n-are sens. e neamţ.Despre om nu putem să spunem acelaşi lucru? Că este? Când adăugăm predicate îl împuţinăm. . asta e cum Aş îndrăzni eu. Nu ştiu cine a spus. Şi alunecam peste ei ca apa peste rată. un sceptic. faţă de care am o mare admiraţie.Astea sunt gogoşi literare. Am trăit o mare dramă a existentei mele. A îndrăznit nelimitat Doi laici au vorbit religios universitar Nae lonescu şi Ioan Alexandru. Adevărul nu poate fi decât unic. . revărsându-se. El nu reapare în devenire. . Fiindcă "mai multe adevăruri. Un mare om politic e un om care are har.

din disperare. -. . În Templu. a unei uniuni mistice şi a unei experienţe. Faptul că e murit or îi anulează esenţialitatea. Acolo eşti comparat cu Dumnezeu. prieten al lui Nietzshe. Care filosof a apărut cu unio-mistica? .Plotin.. Eu când vorbesc cu dumneavoastră.. nu e convingător. elaborată de el. Eminescu spune că "ochiul te minte şi mintea te înşeală"... . între suflet şi trup. istoria n-ar mai avea oameni. al frustrării. cred nimic". da' îl vede Şi el. omul nu este.Şi nici o ştiinţă sau tehnică a existentei. Matematic. -. fiindcă exprimi chipul Şi asemănarea Lui. . . ştii unde poţi căpăta definiţia omului? . tehnic.El spune că i-a venit de nu ştiu câte ori în viata lui şi poate fi pus sub semnul întrebării. ştiinţific şi omul primitiv diferenţa este de existentă în-timp... al neputinţei. nu-i aşa. M-a întrebat doamna: "Ce credeţi despre muzeul ăsta al evoluţiei?".. "De ce ?". în Iliada. şi vroiau să ne arate ce expert gândesc ei. vede şi vaca.. . Am văzut muzeul. E o arătare gânditoare şi atât. creaţia? Am ajuns noi înapoi la punctul în care a apărut omul în istorie? Toate cercetările retroactive ne-au dus până la originile omului? Cică omul se trage din maimuţă. fiindcă mie nu mi s-a întâmplat de fel... De fapt. Păi.. Psycha . şi că lumea a fost făcută de Dumnezeu din nimic şi o va spulbera din orgoliul divin de a o face din nou . .. mistica şi oamenii care au ajuns într-un fel sau altul. . Drama omului este dualismul existentei lui: e alcătuit din corp şi suflet Corpul nu e etern iar sufletul.. chiar dacă este..Sigur. să ne sinucidem. vorbesc şi un bou mugeşte. Noi nu repetăm. vorbeşte creierul meu pe care 1-a făcut mama.. social. Chirurgia care m-a operat pe mine grandios. Dumnezeu s-a revelat. Ar dispărea şi omul.. frământarea lumii actuale. era în aceeaşi măsură pentru greci şi sufletul Şi trupul..că am fost foarte dur atunci. vânzoleala asta haotică a lumii actuale. nu eu. al dorinţei. . Am ascultat-o că eram invitat şi eram în delegaţie.Deci credeţi că se poate o experienţă directă şi absolută? . doamna spune: "Vă mulţumim pentru bucuria pe care ne-aţi făcut-o şi pentru atenţia pe care ne-aţi acordat-o". Fără Dumnezeu... Şi nu mori de râs decât dacă eşti nesănătos. şi? Ce dacă? Păi. Că totul e murit or Şi Universul şi omul.Şi spunea Rohde că acest lucru nu e întâmplător..Şi înaintea lui. Sub raportul Adevărului absolut sunt veri primari. . Omul joacă între corp şi suflet la infinit.Au fost chiar religioşi. Ştiinţa actuală e biruitoare.Au fost insă oameni mari şi înainte de Hristos.Sunt acribii.te întreb. fundamentală pentru studiile clasice.considerând că prima lui ispravă s-a înecat istoric. nu distinge. Tot ce există în noi şi nu ne obligă. În Biserică.Nu credeţi că Dumnezeu se poate descoperi unor privilegiaţi direct. în familie. .Spuneaţi că nu poate exista nici o certitudine subiectivă şi.Tot nimic. da. Intre omul actual. Noi nu ne putem transmite decât formal unii altora. . . "Fiindcă nu mi-a oferit nici o dovadă asupra ipotezelor care 1-au clădit.Deci nu credeţi În posibilitatea unei comunicări directe. dovadă că este.. Homer. nu distinge între ele.Admitem noi treaba asta. Capul nu are biruinţă definitivă. . E formula lui.. Altfel mori de râs. se cheamă spirit.. -. El 1-a făcut pe om. în afara omului religios. dacă văd un tren. nu? Mergem în cosmos.Citeam cartea unui mare clasicist Rohde.Dar Şi înaintea lui Dumnezeu tot nimic e.Plotin. Şi mi-a spus Gafencu -singurul teoretician din delegaţie . . Era foarte încântată...Unio-mistica aia. Păi. Spunea acolo că vechii greci nu făceau distincţie între psi şi soma. Corpul nu este în nici un fel convingător. . chiar dacă îşi dă cuvântul de onoare. La ieşire. totuşi. -Da. Eu. Dacă Biserica ar dispărea din istorie. pentru că sediul pasiunilor. O carte foarte frumoasă. el vorbeşte. mă convinge că nu există decât Dumnezeu. .... vede şi boul. S-a afirmat! Nu ştiu care a afirmat dintre filosofi. şi corpul. Ştiţi ce i s-a răspuns? "Cest ă vous le premier. Cioran a scris în Franţa Invitaţion au suicide. Asta e cea mai glorioasă afirmaţie. "Nu. Toate astea nu înseamnă nimic... . ştiinţific. .. Ipotezele care au plăsmuit acest muzeu nu m-au convins deloc". la uşă... omul nu e nimic. Când am fost în delegaţia României la Moscova ne-au dus la un muzeu şi acolo o ovreică cică ne-a demonstrat toată evoluţia speciei de la maimuţă până la om. într-un mod particular? .Păi.

Da. Nu că sunt redus la nimic. da. vai de pielea mea. Şi i-a falsificat. vă fac o mărturisire. şi care a subminat şi a corupt pofta lor de viată. Aş fi fost neconsolat dacă n-aş fi trăit convingerea fermă că îmi face cinste suferinţa unui mare popor. Cum o să fie. că începem şi noi. pot eu sa fac asta? Am capacitatea mintală a face pe nebunul. Păi ce. Avem noi oamenii actuali mai multe adevăruri decât un primitiv? Vă întreb eu? -Eu cred că da. de extremă dreaptă. tot Rohde spune mai departe că o picătură de sânge străin a intrat în trupul grecilor. posibil. apare un elefant? N-apare tot un om? . Tocmai datorită acestui sânge negrecesc care 1-a făcut apoi pe Socrate să distingă. Mă împiedică încă capacitatea morală. Mi-aduc aminte de speculaţiile negative asupra geniului grecesc făcute de indivizii ăştia.. Daţi exemplu. dacă nu este unic. dar acum nu pot din cauza dumneavoastră. eu sunt o rotită invizibilă.. am fost un om de extremă stânga. ar trebui să chem aici presa Şi să fac o declaraţie autorenegare.Diferenţa nu e mare. Eu cred că adevărul. Ce bizar joc al existentei! A fi şi a nu fi. -.aşa câte o spaimă că rămân nemâncat.şi vă rog să credeţi . cum sunt redus acum.din vârful societăţii am ajuns . credeţi că negrii nu trăiesc dualismul metafizic al existentei? S» ei se nasc.. . I altfel.monsieur".Aşa. . ce. dar acum puteţi să spuneţi ce gândiţi şi se poate publica înainte. Nietzsche trage nişte concluzii referitor la asta.pe stradă. Nu e un om realizat Nae lonescu. ÎN lonescu m-a iubit foarte mult.. despre suflet. N-o mai am.. l consolez şi eu că fac parte din familia lui..cum zic românii . Câteodată am . într-adevăr. nu există. Ha. Când mi-a dat să mănânc? era să pleznesc.. Unii din Asia Mică şi alţii din Tracia. Eu. Păi. ha. Adie nu fac puşcărie că reprezint un trib de negri. în tinereţe. Iar maturitate.Da. şi că . . Vă mărturisesc Şi eu.. după aceea. Am o consolare . Iar acum mă consolez calitatea mea de român întreg... . alţii spun din Tracia. S-a stins în mine acum setea putere. .Rohde şi. Omul apolinic a fost înlocuit de omul dionisiac sau tragic prin infiltraţii negreceşti.. -. Nae lonescu s-a născut pe la sfârşi secolului trecut. Sunt abonat de Unui Sunt vizitat de incertitudini. dacă un grec se culcă cu o negresă. . nu mor de foame. aşa cred. că m ruşine. Dumnezeu şti Poate să ajung să apelez la mila publică. dar sunt. era să mor. negreceşti.Vorbind despre concepţia veche. Am şi eu o consolare. N-au nici un sens. El e foarte mare om. ci un mare popi greu de istorie şi de viitorul lui strălucit. poate voi degenera. . M-a abonat Uniunea Scriitorilor la cantina lor până la sfârşitul secolului. aş fi neconsolat. şi i-a falsificat Sânge asiatic. Asta m-a consolat. de aici. nu se putea face acest lucru. dar diferenţa între un primitiv şi un actual este poziţia în timp.Da. El a rămas posibil. atât de savantă încât să fie publicată pe pagina întâi Şi să recunosc că am fi un neruşinat. spunând că ruptura dintre viata afectivă şi cea intelectuală s-a produs prin această inserţie şi lumea s-a despărţit atunci între inteligibil şi sensibil. . şi ei trăiesc.Am fost admirat de Nae lonescu şi de Lucian Blaga.Sânge negrecesc.. adică universul optimist grecesc. Tot om a fost şi ăla.... Nu e de esenţă. M-aş bucura însă de un lucru: e chiar o ce nu mi-a plăcut Şi . dar nu cred. -Vă rugăm. nu oarecare.Care e diferenţa de vârstă între dumneavoastră şi N lonescu? . în puşcărie am stat odată izolat nu ştiu câte zile fără mâncare. Ci că mi se va aduce mâncarea.. . Daţi-ne un model dumneavoastră ca să-1 imităm Şi noi.Eu nu cred că da. Unii spun asiatic. De altfel. Intre aceşti doi termeni ne mişcăm. un om mare. ha. -. Asta m-a salvat de la nebunie. . şi am crezut că mă omoară prin foame. Păi. Jocul acesta pe scara de val politice nu mă mai interesează.Deci nu e sânge negrecesc acela.Minciuni de trei parale. N-am voie să mă plâng în public. Din Nord. M-a arestat în '48. .Da. Tot ce-a suferit. -. Eu am făcut 13 ani de temniţă. şi ei mor. Şi Aş fi fost în timpul claustrării mele în timpul prizonieratului meu în temniţă.. Deocamdată. Să fac o mărturisire că am greşit. Şi vârsta mă îndreptăţeşte să mor de foame şi faptul că Şi eu am fost un român..în grandoarea istorică a Intre Dumnezeu şi neamul meu poporului român. N-a venit de nicăieri. .Bine.. a că e de ajuns. nu-i aşa.

poporul român nu e cu nimic inferior poporului german sau francez..Şi după război? Generaţia de după dumneavoastră.Nu e numai a lor. slavii au trăit glorios Bizanţul. .nu ştiu cine a spus că Platon e un avangardist.Prin ei ne-a venit.Nu numai el.Da. a fost mai mult decât alţii platonician. . cu ce s-au mândrit ruşii? Cu spiritul tătaro-mongol nu puteau. Că n-avem un Goethe.. Ideea platonică e principiu creator.am fost toată viata silit să fac. ci a Rusiei ţariste. avem un Eminescu. Krishna. . . Acum în generaţia nouă nu mai e nimica. Nae lonescu nu 1-a gândit logic pe Platon. Lucian Blaga. De fapt. nominaliştii moderni au încercat să degradeze ideea platonică care este arhetip.Păi da.El.. fiindcă î sărac . asta laicii. s-o transforme în concept antic. chiar primii părinţi: Dionisie Areopagitul. mă consolez cu strămoşii glorioşi Şi cu ideea creştină. Cine s-a afirmat acuma? . Octavian Paler. Eu. dar nu ne-au făcut paşalâc. pe Platon". că neamul nostru. Ruşii au şi opus bizantinismul spiritual glorios al lor. . Eu îi iubesc pe toţi că sunt foarte deştepţi. Neamul rusesc dovedeşte o glorie bizantină extraordinară. în generaţia mea. . .Eu afirm că a venit prin Bizanţ. Asta e meditaţia.Păi. §i în Rusia actuală aed că mai sunt d-ăştia. dar vehiculul au fost slavii. Din punct de vedere politic.Sunt mai mulţi.. . Bizanţul s-a întemeiat pe elenismul târziu.Ce figuri mai importante vedeţi între oamenii de cultură din timpul nostru? Cine credeţi că ar reprezenta mai bine cultura românească? . care mi se pare mai raţionalistă şi care s-a sprijinit foarte mult în rădăcinile elenismului. sunt băieţi de viitor. e cel mai mare gânditor al Europei..Faţă de personalităţile generaţiei mele. pe neoplatonism. Iar bulgarii au fost un vector purtător al Bizanţului. ca să nu mă consider "nimic". n-am fost noi "în calea răutăţilor"? A reuşit vreo invazie să-şi impună stilul şi credinţele aici? .Eu gândesc aşa: mistica revigorată de ortodoxia rusească se contrapune cumva ortodoxiei greceşti. Care cronicar spune. Şi Nae lonescu era platonician fără voia lui. Şi dumneavoastră cred că sunteţi convinşi că bulgarii nu sunt egali. •'' .Eu cred că între Bizanţ şi lumea slavă e o mare diferenţă. Atât. Liiceanu..Mă gândeam la numele care sunt acum mai folosite la noi.. ci metafizic. Nae lonescu. . să ştiţi. I-am bătut şi noi. nu expresie formal-logică ca (şi) concept. să-i socotim pe europeni inferiori nouă. viforniţa din spaţiul în care s-a desfăşurat istoric poporul român ne arată că suntem unul din marile popoare ale Europei. Eu am afirmat odată într-un salon că Platon este mişcarea spiritului înlăuntrul eternităţii.Ce înţelegeţi prin "un bun român" în zilele noastre Conceptul acesta de "bun român" e determinat etnic spiritual? . S-a gândit.. prin mistica indică. în România. aşa cum m-a situat istoria în România. Factorul etno. nu a Rusiei actuale. mut Biblia în universul îngheţat al ideilor platonice. de pildă. Dar vezi pe unul care ne depăşeşte. Fără acele constelaţii ideatice pure ale lui Platon . Când mă gândesc că am avut un Ştefan cel Mare. nu e inferior nici unui alt neam în participarea la valorile universale ale culturii..Prin ortodoxie. . Europei raţionaliste apusene. Păi. ca să nu ajung "nimic" în conştiinţa mea. Iorga. Raţionalismul vest-european faţă de idealismul grecesc nu e nimic. .Nu-i cunosc prea bine. că ei reprezintă reacţia mistic-creştină faţă de raţionalismul sicativ de existentă şi suflet al apusului Europei care. moare sicativ raţional. luat în masă. a venit indianul ăla. Cu asta s-au mândrit. I-a bătut pe turci. . şi eu sunt platonician.să fiu sfătuitor.. . . Păi. mistici. Sextil Puscariu. e doar un simplu reflex. şi a spus că "neam putea permite noi. .Ştiu eu. De pildă. Păi.Nu.Poate slavii. deşi trăieşte. mulţi. Nu? .E factorul etnospiritual opus concepţiei libertinajului democratic.. Păi. . dacă încerc să gândesc Universul. Asta este poziţia Rusiei. Noi n-am fost niciodată paşalâc. inzii. .Cine? o . Costin.spiritual opus formulei egalitare democratice. . adică să-1 gândească pe Platon logic. Ne-au bătut.Ortodoxia e a lor? . cum a fost Ungaria după bătălia de la Monacs. Papalitatea 1-a declarat "atlet al creştinătăţii"..

să ştiţi că am pierit în mizerie. Mă simţ singur.. noi am avut ce să luăm de la dumneavoastră. Nu am nici imaginea fizică a lor. bolnav.N-a putut fi necreştin.Da.Nu vi se pare că a fost. sunt de părere că apogeul Europei nu e la Atena. Asta e sub-istorie naţională. el a făcut istoria condus de oamenii lui mari. . ştiinţifice. nu în funcţie de isprăvi politice. Ei mi-au spus că au fost aduşi la mine.Pe Noica 1-aţi cunoscut? . . eu sunt neconsolat şi obosit şi disperat pentru că sunt în temniţă". mai trec pe la dumneavoastră. indiscutabil. tehnice. că am făcut şi eu istorie în statul ăsta. da' rar sunt vizitat. militare.. nu ştiu din care celulă erau ei mutaţi la mine în celulă. culţi. cât au trăit în preistorie primitivii. Păi. te pomeneşti că nu vine mâncarea. vizită. Istoria românilor e opera poporului român . ştiu eu? . Când rămân aici. triumfător. Paradoxul e că popoarele devin mari prin reprezentanţi. Şi zice unul din ei. Plecăm mai învioraţi decât dumneavoastră. ... neajutorat? Mă simţ foarte neajutorat. mai bine? .Nici unul n-a devenit un mit sau o forţă orânduitoare. Dar vă rog să mă credeţi.Păi. nădejdea mea e în popor. mi se pare că dumneavoastră realizaţi prin această vizită imposibilul. Şi lui. acum mă gândesc. nu? Nu poţi să aduni tot poporul român în congres istoric. .Aş pieri. . chiar tăcând.Chiar aşa de rar sunteţi vizitat? . Uite. Nimic nu poate înlocui creştinismul. oameni care. Nu pot să spun că dumneavoastră nu Mi-aţi făcut o binefacere prin vizita asta.Eu. .Când am venit aici mai erau două doamne.. nu vorbim nimica. îmi place să văd şi omul luptător. Au venit odată în temniţă la mine . că direct nu pot deveni. .. estetic..Păi. Depinde de forţa de emancipare pe care o are lumea.. Şi dacă veţi auzi vreodată că am pierit. şi mie ni s-a făcut cinstea să fim băgaţi în temniţa. .e neom. singur. vă fac plăcere cred că vă revigorează. Parcă Mi-aţi dat un medicament. economic. economice. Fiecare e o personalitate. Le-am spus: "Cinstea pe care mi-o faceţi mă onorează. Şi e păcat. toate marile vârfuri din bătăliile omului mă emoţionează. Ce căutaţi la mine. Istoria e punctată de oamenii mari ai lumii.Nu.. Eu gândesc poporul român ca şi Iorga. Şi astea contează. totuşi.. domnilor.Faptul că puteţi vorbi cu noi lucruri care. să discute cu mine şi apoi să pună bâta pe ei ca să mă toarne.nu?. Şi eu zic: "Domnilor. Dar. Poate vor mai veni. să Ştiţi. Adică e o vietate. dacă n-aş avea conştiinţă religioasă .. să v-o povestesc . că aţi venit. sociale.Şi nu-i atât de puternică pentru a fi deplin consolatoare . morale.Dialogul cu dumneavoastră e revigorant.Am fost prieten cu el. dacă mă credeţi. Dar ce poate face un neputincios aici.Dar aici nu este un paradox că de 45 de ani istoria e făcută de nişte mediocrităţi politice? .Credeţi că Noica a fost un filosof creştin? .Păi. mi s-a părut că sunt.În primul rând. . "Iar noi suntem liniştiţi că suntem arestaţi împreună cu dumneavoastră". dar nu mă consolează". în ce mă priveşte. politic. domnilor? . şi marile biruinţe politice. pentru că aţi binevoit să veniţi până la mine. "Păi. poate.Cum să nu. am luptat şi eu.Cât poate un neam să trăiască sub-istorie naţională? . în unul din stilurile militar. Nu poţi fi necreştin. Nici toată cultura antică precreştină. Sunt foarte părăsit! Ştiţi cât mă simţ de părăsit? Până într-atât încât vizita dumneavoastră mi se pare neverosimilă. ci în Evul Mediu. artistice. când Dumnezeu umbla din casă în casă. a făcut parte dintre vârfurile generaţiei mele care. Mă bucur şi vă mulţumesc de. Omul fără Dumnezeu .Sigur.. . Nu mai rămâne nimeni şi mă apucă o disperare încât găsesc ieşire numai în principiul morţii. amuţim toţi".Până la urmă tot poporul dă măsura conducătorilor săi. dar nu sunt încă reprezentativi. religios. sigur. neajutorat şi neputincios. Sunt foarte inteligenţi. . nu? . Am şi uitat cum le cheamă. ştiindu-se că eu sunt vorbăreţ.doi tineri.. Eu definesc strălucirea epocilor istorice în funcţie de geniul religios al epocii. un om care a polarizat. blocat în camera asta. Suferinţa n-are durata. se face în jurul meu vid social..îmi pare bine că îmi aduc aminte de scena asta. E un animal .aşa cred eu . . zic ei. vă înconjur cu dragostea şi admiraţia mea. .Nu le cunoaşteţi aşa. Eu. asta nu e istorie. în timpul ăsta de fier.

. la bunătatea dumneavoastră şi la romanitatea dumneavoastră. zicând: "Lasă-1 în mă-sa că mai avem Şi altădată nevoie de el". E un om care a murit pentru credinţa lui. Aceeaşi neputinţă şi acelaşi zbieret pe care el îl are exterior. prin Biserică . al restauraţiei regelui şi. Mă uit prin cameră.. Păi eu.Nae lonescu.că a avut un maimuţoi care a murit de melancolie. ca acum la bătrâneţe. E şi bătrâneţea şi însingurarea. dacă mă bate un român. . îmi dau seama că era o obrăznicie din partea mea. .Nu zic românismul. că nu eşti animal. zic romanitatea. Românii n-au nici un viciu după mine şi sunt egali...Eu apelez la caritatea dumneavoastră. .V-au bătut. a lui Carol al II-lea. din moment ce are în permanenţă nevoie de consolare? . mă credeam un leu cuceritor.r. Sunteţi români.Melancolia e legată de o zi mai proastă sau e o melancolie metafizică.. nu? -Da. . să ştiţi. Nae lonescu a fost un om foarte mare. Nae lonescu e dintre oamenii mari ai neamului nostru. De ce mă simţ. pentru că nam nici o certitudine. Omul trăieşte iluzia nemuririi şi a salvării lui. a fost foarte intransigent la adresa unor lideri politici importanţi ai noştri. de vârsta senectuţii? . . Nu pot ofensa neamul meu în nici un individ. domnilor. în care spunea despre el . . Nu ştiu dacă sunt înţeles. fiindcă Lupeasca s-a enervat că Nae lonescu . . dacă n-aţi fi dumneavoastră binevoitori că aţi venit aici la mine. ha Eu. Ha.e o metaforă literară. o ranga este trecută pe sub articulaţiile genunchilor Şi este sprijinită la capete. Se spunea despre amanta lui că 1-a otrăvit la ordinul lui Carol al doilea. poate. Nu admiteam că sunt români. ci şi o umilinţă morală. mi-a plăcut . Şi să fie apoi ucis de regele care a fost restaurat pe tron de el. eu nu pot să zbier exterior. Zice el . după câte ştiu. Păi. mă consider maghiar sau evreu. 13 ani de puşcărie. .Şi ei tot români se numeau? ..Cum a murit el? ... la mobilă. Şi a fost ucis. -Cine? . lovituri.Amândouă împreună. Să fii autor principal al regentei. detaşat şi de social. (n. Omul e o fiinţă socială.a trecut alături de luliu Maniu în bătălia curăţirii grajdurilor lui Augiaş de murdăria iudaică. cu toate mizeriile pe care le-am îndurat. Pentru mine. la cărţi.Credeţi că omul trăieşte în "Lipsă". . a bătrâneţii.Sau v-am prins noi acum într-un moment foarte prost.Are neapărată nevoie de consolare. Să te bată de să te snopească. a avut drept agent principal Cuvântul lui Nae lonescu.Ştim că sunteţi cel mai important gânditor român în viată şi.1 Şi să te înceteze din bătaie.care era un om aşa de extraordinar .Nu. ..ti lipseşte absolutul persoanei sale. legata.. să gândesc. deci.Se spune că a fost otrăvit.prin religie – şi prin social . împotriva Lupeştii Şi a jidovilor care îi invadaseră palatul. Simţ nevoia vecinătăţii umane.. 1) Mâinile şi gleznele sunt legate împreună.. prin otrăvire. dacă e posibil acest cuvânt barbar. Ştiţi ce v-aş ruga? Eu nu vreau să vă confisc nici un minut din viata dumneavoastră.. aşa de singur.Ştiu eu?! Cum sunt eu naţionalist fanatic credeam că sunt minoritari.Ce-i lipseşte? .Totuşi. fireşte. Am citit articolul pe care 1-a scris la moartea lui Ionel Brătianu. nu ştiu. la rangă. Restauraţia..prin semenii săi. Să mai veniţi pe la mine. Şi se întregeşte prin semenul său şi prin Dumnezeu.raţional şi biped. Au fost perioade în viata mea când eram foarte autonom. Aş retrăi bucuros viata. se spune. Nae lonescu. I s-a otrăvit mâncarea.Aş vrea. e firesc să vă căutăm. astfel Incit victima atârnă încovrigată cu capul în jos şi este bătută cu un băţ sau o vergea de metal la fund sau la tălpi. Aş muri de melancolie ca maimuţa lui Andreev. retragerea lui din singurătate. v-aţi retrăi viata altfel? .) când leşini. Ştiţi cu cine semăn eu acum sub raport relaţional social? Cu un copil care ţipă după mamă-sa. nu e umilitor pentru un om să fie bătut? Bătaia nu e numai o suferinţă fizică. fiind tânăr. Sentimentul ăsta al egalităţii mi 1-a creat Şi influenta pe care a avut-o asupra mea.Sigur. . Pe dumneavoastră ce v-a determinat să veniţi la mine? . Nici nu ştiu cine era. toţi românii sunt egali români. Dumnezeu Şi semenul său îl scapă de neliniştile limitării în timp Şi în spaţiu.. Eu nu îndrăznesc să spun cine e bănuit. o sinteză. ca tânăr mai ales. cu apă rece. .Cu experienţa asta.

A introdus şi un nou stil publicistic în presă.. au ieşit din familii de preoţi. Inginerul ăsta a făcut România Mare. . şi a fost trăit autentic. . dă-o încolo de treabă. Cred că şi preotul. Unde mutăm România modernă? înainte de liberalism? Cine a creat României modernă? Vă rog să-mi spuneţi.. Eu eram un foarte radical burghez şi scria Mihail Sebastian. Fără cioarecii lui. Ştiţi dumneavoastră. "Români şi buni români". că poate 1-am citit. de dascăli şi de ţărani. Sămânătorul. este construcţia sămănătoriştilor. .Nu e construcţia lui asta? Există un astfel de om? Spunea cineva că figura boierului de tară. cu băncile liberalilor. . . şi dascălul.. cel mai mare jurnalist tot Eminescu este. Nae lonescu e un om foarte mic faţă de Ionel Brătianu.care au fost tot în sat ... dar a stat împotriva mersului istoriei. că inteligenta. poate că un curent. Ăsta e viciul gândirii lui.Liberalii! Ş intern împotriva României moderne? Păi.Ştiu că Nae lonescu îi vedea pe liberali ca pe o. turcii. .Da..Da..Cine? .. poate. Ha. un ovrei sau un neamţ. aici trăiau tătarii.în primul rând.Eu ştiu asta. dar de un ţăran în cioareci nu trebuie să te îndoieşti. . Domnul Nae lonescu a fost captivul unor prejudecăţi. că taică-meu a fost popă şi mama ţărancă. Dacă eu. n-a filozofat în publicistică. care e soldat viteaz. . A fost un sectar. a făcut un fel de ţăran. nu? .Nici nu există. . Cuvântul. ţăranii şi omul comun. E o mică diferenţă. Nimeni n-a făcut asta în presă până la el.Liberalii.Oare aceste figuri există? . cumanii. el trăia în căruţă.Nu ştiu.Şi la moartea lui a scris că a fost un om rău. Spiritul românesc şi-a făcut loc şi în oameni care au ieşit din familii care sunt altele decât de ţărani. Domnul inginer Ionel Brătianu.Articolul e genial. Şi eu am trăit zăpăceala asta. Poate că asta e caracteristica lui Nae lonescu. Nae lonescu a fost una din marile inteligente ale României şi îmi confirmă mie un lucru. . ha. Care e ideea din el. Nu poţi absolutiza ţăranul. cei mai mulţi cărturari ai noştri. Nae lonescu a avut ambiţia teribilă de a revigora structurile populiste din România. . viguros şi credincios. . Zice. oricât de mare. bio-istoric. . .. . care la noi sunt mari reprezentanţi ai gândirii româneşti. aşa cum o avem noi.Păi. Deşi a fost un foarte mare gânditor. -. . Stilul lui Nae lonescu. . maghiarii. Totuşi. nu în tren.. .Păi. nu? -Da. . cu atât prejudecata e mai voinică.Da. capitalismul bancar. . orice. aşa este. Păi.După părerea mea. fiindcă ai aparat s-o justifici. Ridicarea cotidianului la nivel filosofic.Poate că nici nu exista. .Mie îmi e cumva străină concepţia asta. şi tot mă îndoiesc că sunt roman.Asta aşa e! . A fost un sectar. .pacoste. germanii. îmi place foarte mult că scuipi în ciorba lui Nae". . zice. . Pe cioarecii lui stăm. şi scrii destul de des. pecenegii..Din ce familie era? . care e un cetăţean . Avea dorinţa de a ridica anonimatul "în vedere": ţăranii. Nu se poate. Minţile luminate.că a fost cea mai puternică personalitate a timpului nostru.Nu.Brătianu. . cum putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu ştiu.Cu cât inteligenta e mai mare. dar nu ştiu titlul.E o idealizare. şi notarul . dens de credinţă. Definiţia lui Nae lonescu e aceasta: meditaţia metafizică mutată la nivel cotidian.nu cred că erau mai puţin români decât ţăranul.. absolutizarea..El era brăilean.Eu am fost colaborator la Cuvântul.Nu 1-am citit. Ala e român prin definiţie. .Nae lonescu îl concepea pe român ca pe un ţăran învăţat. . Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. eu mă gândesc la ţăran.Are Nae lonescu un articol. » . "citesc Cuvântul numai când scrii tu. nici Eminescu. Ala duce cioarecii la primărie şi Îi dă certificat de român. nu e realitate. . nu? Şi Ionel Brătianu a făcut România Mare. în Cuvântul a scris. Nae lonescu a condus ziarul Cuvântul. nu e suficientă pentru a te curăţa de prejudecăţi. îl poţi iubi că e viguros şi e roman autentic. domnule.

Rasa ariana. Insă toţi stau sub cupola acestui concept desemnat prin cuvântul arian. în primul rând. în antichitate. aşa cum o privesc eu. Eu nu vorbesc rasial.Sună la uşă. Mă joc între sentimentul letal al morţii şi suferinţa mea! Domnilor. Nu ştiau ce sunt. e interesant că ei n-au lăsat o cultură distinctă în ţările În care trăiesc. . Când. . nu s-a făcut distincţia între obiectivitate şi obiectivitate.Cum vă explicaţi fobia aceasta. Adică. nici german.iar plăcutul să fie obiectiv satisfăcător.. Cultura înseamnă la ei spirit şi numai ei au lăsat cultură pe unde au stat. potrivit limbajului filosofic. Că filiaţia gândirii filosofice europene e asta: Italia antică şi a Renaşterii. ariană. E poporul cel mai înzestrat filosofic. cei care trăiesc printre noi. pentru ei cultura înseamnă religie. . cu cea a plăcutului.şi subiectul şi obiectul. intră! Despre economia românească Acest dialog cu Raluca Barac a avut loc în aprilie 1991 . . . deoarece cuprinde subtilitatea şi comoditatea izvorâte din el. .Da. Nu Germania. problema individualului. mă simţ însingurat şi neputincios. nu? Nemongolă. Mai glorioase nu văd religii în lume. . ha. Ei aparţin Europei care e formată de trei familii de popoare: familia popoarelor germane. Ce înviorătoare e pentru mine vizita dumneavoastră. spuneaţi că v-aţi dorit întotdeauna a fi ctitor de aşezări umane. ceea ce presupune confortul social . e bun român. credeţi în autonomia voastră.Păi. Biologic e slavă. de stat şi de popor.Totuşi. e un orgoliu din partea noastră. Ei sunt o rasă superioară. care nu e trădător şi care e credincios idealurilor româneşti. Unu din ei devin "buni români". de obicei. adică: obiectivitatea este un punct de vedere general acceptat.Aici trebuie îmbinată. . dar sunt zonele de interferenţă. E drept că. nu te faci român. Da' voi ştiţi cu cine semănaţi? Semănaţi cu o găină care stă pe mal şi dispreţuieşte o rată care înoată".corect. Nu semănau cu romanii. Eşti român sau nu eşti. conceptul de român nu era nici etic. propriu-zis nu sunt ei cei mai înzestraţi. resentimentele aproape universale? . Ha. Nu-i înţelegeau. înseamnă că venit mâncarea! .Care e nota distinctivă a evreului? . germană şi latină. îşi satisface obligaţiile faţă de fisc. Adică. Asta e "bun român" şi ala e "român". S-au zbătut germanii. Latinitatea e dominantă în Europa. De aceea vă întreb. cum au făcut nemţii.Domnule Petre Ţuţea. sunt părinţii religiei noastre. Ce înseamnă romanistica? Este tocmai ştiinţa acelei culturi care sa creat pe ruinele Imperiului Roman şi care a fost fecundată de geniul barbar. Găina nu poate să înoate. Te naşti român. .Mă refer mai ales la cei din diaspora. a celor latine şi familia popoarelor slave. a utilului. Se confundă. Nu e nici o ruşine. prin cultură şi prin raţiune: ei sunt întemeiaţi de romani. aici. Care este explicaţia? E vorba de un sentiment foarte vechi. Pentru Nae lonescu. Restul este artă şi ştiinţă. nici social.care e o javră extraordinară -ăla e român". deci obiectivitatea cu obiectivitatea. Cultura Europei e iudaică şi civilizaţia e multiformă.Da' eu ce-am suferit? Noi suntem germani de limbă română. ca şi slavii.Cum vedeţi problema formării intelectualului? . ha. germanic. vorbesc antropologic.Are şi termenul puiens iudens.Stilul lor de viată. germanii s-au dus în Italia ca să se întoarcă acasă negermani. punctul de vedere general acceptat asupra unui lucru prin utilitate. au intrat în contact cu romanii. Latinitatea e dominantă europeană. cum ar trebui considerată în actualitatea românească situaţia de cetăţean al Cetăţii? .Sunt imitatori. pe când obiectivitatea este posibilitatea unică de a te mula pe obiectul contemplat.Cum să înţelegem atunci resentimentele faţă de ovrei. neiudaică. Uite. Nu poate fi concepută Europa nelatină.Păi. Ei au creat două religii. aceştia îi înţelegeau la nivelul sticlei. ludeo-germano-latină-slavă. . acuma cât e ceasul? . Adică utilul să cuprindă actul individual . Europa e o construcţie spirituală latină. Părerea mea e că dominanta e latină şi spiritul european nu e nici slav. care e certitudine. ovreii.Nu o pot vedea decât ca pe p divizare pe specialităţi. . de exemplu.Are geniu religios. era ontic. jidan împuţit. ci latin. De fapt. dar obligatoriu axată pe marile adâncimi ale spiritului: teologală şi umană. Franţa latină şi Anglia tot latină prin spirit.Bine. nu în ultimul rând. Şi o javră cu cioareci . iudaică şi creştină. . deci nu se poate presupune că numai prin studiu se ajunge la certitudini. . .Mi se pare că a suferit foarte mult influenta germană.. care se distinge de iudei şi de mongoli etc. vă mărturisesc cinstit.. germanii. I-am spus unui neamţ odată: "Voi. Ştiţi că istoricul Tacit. dar sunt tot subalterni.

Numai astfel statul va avea.Ministerul Agriculturii se ocupă cu agricultura şi zootehnia. fie "stabilizare". trebuie să fie nelimitată. în dezvoltarea unei economii de piaţă: industria sau agricultura? . De pildă: fiecare minister cu domeniul lui .Da. aşa cum se procedează în momentul de faţă. în posesie 70% din întreprinderile industriale. repet. Care este părerea dumneavoastră cu privire la aceste reforme economice? . Statul trebuie să fie. cu adevărat. proprietatea industrială.Coordonatele indiscutabile sunt: proprietatea privată.a. mai întâi. economia tării? . Ministerul Comerţului cu comerţul interior şi exterior. Cele mai strălucite state agrare sunt statele industriale. Dar . între straturile sociale şi indivizi. adică legile unei societăţi moderne trebuie să fie atât de bine întocmite între clase sau pături sociale sau indivizi şi legi morale. dacă este să facem o comparaţie. În schimb.în primul rând în politica agrară: I. dar nu şi pe direcţie spirituală şi morală. De fapt. spirituale şi materiale. Şi cu toate că România are o climă şi un sol mult mai propice decât Germania. comercială şi bancară nu trebuie pusă nici o limită. . Asigurarea aparatului tehnic agrar. statul îşi menţine. exemplul este Germania. fiindcă există sisteme sociale care dau rezultate foarte mari pe direcţie materială. din principiu. al Industriei cu industria s.. în agricultură germanii sunt mult mai proşti decât ţăranii români. . iar statul trebuie să asigure raporturi normale. un coordonator Şi nicidecum un posesor de întreprinderi. proprietatea trebuie să devină nelimitată.Dar cum vedeţi formarea şi devenirea omului politic? . omul de cultură trăieşte în prezent drama istoricismului.Conform legilor votate. ştiut fiind că violenta nu e o trăsătură caracteristică românului? . la două aşa-zise reforme pe care. .Ar trebui ca. Acestea sunt construcţii arbitrar raţionale. un arbitru. ar fi trebuit ca actualul guvern să dea. Care ar fi trebuit să fie primele măsuri economice care să îndrepte.d.Cum vă explicaţi violentele din ultima vreme. încât subiecţii sociali să-şi întărească atitudinile sub cooperare liberă. mână liberă întreprinzătorilor. cel mai avansat popor din lume. Vedeţi. în momentul de faţă. Pentru proprietatea industrială.Toată economia trebuie dezvoltată.. . şi chiar la nivel guvernamental s-au făcut nişte mutări spectaculoase care ne amintesc de mutările dintr-o epocă nu de mult apusă: în guvernul Petre Roman un ministru al Apărării Naţionale este numit peste noapte ministru al Industriei. . să fie definite ministerele ca funcţii fundamentale ale corpului social. nemţii dau un randament mult mai mare decât dăm noi în Bărăgan şi asta pentru că dispun de o tehnică avansată.Violenţele sunt întotdeauna specifice deficientelor materiale şi morale ale Cetăţii.Cel ce devine om politic este o giruetă. fără conflicte.' până în prezent. În nici un caz astfel de legi nu sunt bune. credeţi că un francez este mai deştept decât un român? Nici vorbă! Iar dacă proprietatea pământului trebuie să fie limitată.Normal ar fi trebuit să intervină un echilibru între dirigism şi individualism.Actualul guvern a recurs. . el trebuie să aibă un sistem adecvat nevoilor sociale.Singura certitudine e credinţa. un aparat coordonator al acestor funcţii. . pe ce coordonate credeţi că ar trebui să se axeze. în Europa. de fapt. România spre o economie de piaţă? .Ca specialist în ştiinţele economice şi de drept. la oraş. provocând astfel dezordinea Şi confuzia. Cetatea care nu e bine nisus formativus. de multă vreme. iniţiativa particulară şi o ordine de drept atât de obiectiv formulată. cu toate că sunt superindustrializaţi ca ţăranii francezi. transformând oamenii în nişte piese de şah pe care le muţi după anumite reguli. . nefiind legate de condiţia umană. nici nu prea ştie să le definească: sunt denumite fie "liberalizarea preturilor". încât să nu se simtă prezenta normelor care guvernează Cetatea. tehnic. Cetăţeanul trebuie să fie asigurat prin normele şi legile vieţii sociale fără să simtă prezenta coercitivă a acestor norme.Ce ar avea prioritate. Individualismul este factorul central şi propulsor al progresului material şi spiritual. Luaţi exemplul SUA care este. . impulsul plăsmuitor al unui subiect. . în prezent. Determinarea proprietăţii şi suprafeţei teritoriale: cea mai bună organizare a spaţiului agrar este limita proprietăţii individuale sau familiale până la 50 de hectare. alcătuite după modelul în care gândesc comuniştii. pentru ca nu cumva excesul unora să încalce peste altele.Părăsind eternitatea culturii săteşti. ÎI. în prezent. Nu se poate spune că românii nu au veleităţi industriale. pentru că peste 100 de pogoane încep să apară latifundiile sterilizante şi instituirea dreptului de primo-genitură asupra acestei suprafeţe. fie de-a dreptul inflaţie. Şi trebuie să aibă.m.

dar cum facem cu alte popoare?" şi iam spus.. zice: "Da' de ce vorbeşti aşa?". ha. Nu trebuie să tolerezi mari moşii la tară. Eu vedeam politica creşterii populaţiei în funcţie de geniul militar şi politic poporului român pentru a asigura creşterea sau expansiunea spaţiu. ca să ajungi legiuitor într-un stat nu-i suficient să fii un mare gânditor juridic.. . Despre Germania nu se poate spune că are o climă pentru agricultură cum are Bulgaria sau România. proprietatea pământului este de până la 25 hectare. limita proprietăţii pământului. în luna mai a anului 1991.. că românii sunt un popor ales. în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare. le-am fi dat cu tifla. Orăşenii sunt juxtapuşi. domnule ministru". care stau într-o climă temperată foarte bună. Iar la oraş omul trebuie să fie liber ca banul Ghica. "Bine. iar cu o populaţie mică nu poţi face istorie. Eu sunt un creştin individual.. ziceau ei. nu poţi face cultură.Intrarea în istorie este acea prezentă activă a unui ins şi a unei colectivităţi plăsmuitoare de forme spirituale şi materiale ale existentei. căci nu moare lumea în est Românul e buricul pământului". cu latifundii. Ţăranii formează o comunitate şi orăşenii o societate. şi când am fi fost ameninţaţi.. îmi spunea ministru: "Sunteţi cinic. De unul singur poţi să scrii tratate întregi. noi n-avem populaţie şi n-avem nici tunuri. Prim principiu pe care-1 afumam ca director de studii În Consiliul de Miniştri era cam acesta: zicea un ministru. în comunitate.. în Bucureşti? Bucureştiul nu e în Albania. Ha. un bancher poate cumpăra un sat. domnule director".. . nu s-a putut. De asta nu ni le putem lua înapoi. 50 de pogoane de familie sau individ.. Cu democraţii. Ca director de studii în Consiliul Miniştri am vrut să lămurim problema aceasta. cu ţărani cu tot.Are Dostoievski un personaj dintr-o crâşmă. îi răspunde: "Păi cum să . scrii cărţi.Cum vedeţi întărirea economică a cetăţii româneşti? .. pentru că. Sunt i imperialist.Asta e concepţia dumneavoastră. nu e În Ungaria. ci trebuie să ai şi spurcăciune de partid. În orice caz. convieţuire. Şi asta am gândit-o în România. ar avea o populaţie mică. Peste o anumită limită. Eu gândeam naţionalist.. Dialogul următor cu Raluca Barac a avut loc la spitalul Christiana..Sfătuitor şi legiuitor. bineînţeles. literatura e de natură organică şi societatea oraşului e de natură construită. Proprietatea industrială e nelimitată. Uite. Sfătuitor de ministru am fost. Dar latre Dumnezeu şi neamul meu proprietarii de pământ germani dau un randament mai bun. să creeze superindustrie ultramodernă.. doamnă. Obştea ţărănească creează doar moravuri rurale. unde suntem.. bine. . iar cu acele popoare nu trebuie să ne ocupăm noi. . S-a întâmplat anapoda de gândeam eu.. dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Eh.. Când Ion Mihalache a creat Partidul Ţărănesc şi a vrut să organizeze cetatea pe interesele runile. prin asigurarea sănătăţii şi echilibrului mediului ambiant.Păi.. Asta nu e de discutat: întotdeauna fiarele puternice le mănâncă pe cele mai slabe. N-am avut încotro. proprietatea pământului trebuie limitată. i s-a obiectat că "domnul şi doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung într-o săptămână cu carul cu boi".. adică latifundiile sau marile moşii au pierdut Italia. "Domnule ministru. Asta nu se poate de numai cu un grup comun condus perfect. Că dacă România ar fi formată din moşii. eu cred că sunt bine orientat şi n-am venit beat astăzi. creşterea populat trebuie controlată. unde Petre Ţuţea se afla internat şi însingurat. să se înarmeze până în dinţi şi seducă în vizită războinică la popoarele vecine. iar eu am fost de părere românii trebuie să se înmulţească ca sardelele. împiedică crearea latifundiilor despre care. că aşa. în politica populaţiei trebuie să ai în vedere că nu poţi să obligi populaţia să crească cum cresc furnicile. . . adică gânditor al formelor ordinii în societatea umană. societatea nu e furnicar.. aşa permite spaţiul agrar german.Aţi fi putut fi sfătuitor şi legiuitor. culcându-le pământ.. dar nu faci Cetate. . cum spunea Pliniu cel Tânăr: "latifundia perdidere Italia". Cum să dai lecţii? A încerca să ( lecţii la arta guvernării actualului guvern este aşa cum te duce să ţii lecţii de filosofic kantiană la o ceată.În momentul de faţă nu ne putem lua înapoi Bucovina Nord şi Basarabia pentru care am plătit şi datoriile de război ce să mai vorbim de Cadrilater? . cum sunt cartofii în sac. ha. cum să limiteze creşterea populaţiei...Eu vedeam întărirea economică prin industrie şi agricultură şi prin creşterea populaţiei României. În Germania. o tehnică avansată. Vorbesc aici de stilul proprietăţii. populaţie care să aţingă cel puţin 60 de milioane până la sfârşitul secolului. nu e în Bulgaria. I-am răspuns: " Sunt excesiv de patriot. Părerea mea e că proprietatea pământul trebuie limitată. cu "Să vezi că înţelegem între noi". asta e egal cu zero. dar d punct de vedere naţional sunt un păgân perfect. Economia trebuie să asigure ritm creşterii populaţiei printr-o ritmică coincizând cu mijloacelor de trai.

Că un mistic nu e interesat în politica populaţiei. la ieşirea din Parlament a unui astfel de parlamentar nu-i mai rămânea decât trupul.. între Biblie Şi metempsihoză? întrebarea pleacă de la Rudolf Steiner care încearcă să altoiască pe creştinism reîncarnarea din antroposofie. . nu demult. .. . nici un filosof al filosofiei clasice germane nu era de origine germana. "da' de ce... Şi nu e un mistic.Păi. ci un mistificator.. . Mi-a spus un ministru: "Păi. cu nevastă şi găini ar fi peste frontieră. care ştie cincisprezece cuvinte franţuzeşti să discute cu o delegaţie. a fost un bănăţean superb... ceea ce susţii dumneata e o adevărată absurditate. . eu Aş vrea să crească populaţia României. dar vă întreb de o» Kant a apărut în Germania şi nu în Scoţia? Aşa. dar PP. că atunci am ajunge să facem agricultură la Debrecen. vorba lui Nae lonescu: "Niciodată nu am crezut că individul înfumurat care a ajuns în Academie a scobit la fund o broască".. ha. Ce-i aia antroposofie? Termenul de antroposofie este o imbecilitate pentru simplul fapt că. o să păzim toate guvernele? Alte guverne pot gândi altfel.. poloneză. bine domnule. dacă ar fi ministru şi i s-ar pune probleme ca cea a creşterii populaţiei. că dacă supui toate popoarele ce se întfmplă"? Eu iam răspuns: "Atunci. unde toţi sunt doctori în filosofic. .vorbesc? Altfel cum Aş fi rus"? . Negulescu scrie că. Că democraţia internaţională ce ar fi? . Eu am făcut un haz ca secretar al Comisiei economice. Cică.Nu-1 mai cita. asta ar fi relaţii internaţionale".. cu doi câini. Evident! Şi dacă nu-i dreaptă. ce facem dacă toate guvernele sunt de zahăr? Păi da' ce. de pildă franceză. ce-i? Mie mi-ar plăcea ca ungurii să ajungă la două milioane de locuitori şi românii. ha. au nemţii o expresie: "A vorbi de puritate germană. Zice un ministru:" Păi.Antroposofia este o escrocherie filosofică.. asta-i junglă". ha. chiar dacă o gândim etern progresivă şi pentru că e legată de obiect. e însă etern mărginită.Revenind la Steiner. Dar nu poţi cuceri cu minciuni democratice şi cu un popor din care cinci milioane mănâncă doar de trei ori pe săptămână. de fapt. Ha. în concepţia dumneavoastră. dacă admiţi antroposofia.. Iar filosofia sigur că-i încurcă. ha. Eu aveam nişte planuri pentru poporul român: cucerirea Bulgariei şi a Ucrainei întro fază istorică şi mai târziu vom mai vedea. . arheologul Alexandru Vulpe. poporul român sădeşte idei ca zarzavaturile? Poporul român face oameni. vorbesc toţi împreună şi se înţeleg separat"... Şi Platon .Scrierile lui Aurel Popovici au fost interzise. fără cap. Kant se spune că era de origine scoţiană. la 40 de milioane.. adică două babe surde..Vreţi să vă apropiaţi de teoria Româniilor orientale a lui Iorga? .Româniile orientale ale lui Iorga.. Aş zice că sunt turc.. . Ha. franceză este ridicol pentru că popoarele Europei sind die Fruchte eine Promenademischung". dar eu mă gândesc la poporul român. eh da! Dacă Aş fi bulgar nici nu m-aş prezenta ca bulgar în străinătate. Iorga a scris articolul acela celebru Ştiinţificii făcând un făraş. da. şi ar încurca şi un dovleac. ha.Asta eu am furat-o de la Iorga şi Nae lonescu de la mine când eram colaborator la Cuvântul. . credeţi că în vremea lui Platon nu existau oameni de ştiinţă la Atena? Aţi auzit de vreunul? Nu. se numără printre acei "ştiinţifici" cum spunea Nae lonescu.. eu vă felicit pentru rangul universal de Ministru al Popoarelor noastre". latre Dumnezeu şi neamul meu 361 Ca şi teologul. Era naţionalist? . până-într-acolo încât la «Athene Palace» să poată să mănânce toţi mămăligă cu fasole".Există împăcare. că domnia sa ar numi filosofia mai degrabă filonpxie şi că filosofia cam încurcă. Negulescu era indicat pentru filosofic cum e gripa pentru sănătate. ha. dacă gândeşti omul european.Om de ştiinţă? O fi mai degrabă un personaj. Păi. Toţi care fac Bevolkerungspolitik ar trebui să înveţe pe toţi parlamentarii români să nu mai repete: "Trebuie să admitem. pentru că toate popoarele. Un om de stat nu trebuie să pună nici un fel de frâu creşterii bio-politice şi politico-militare a neamului său. în Ardeal. e un mistic. Filosofic şi antropologie.Alexandru Vulpe nu a ajuns încă în Academie. . altădată. .. care mi-a spus. nu ar rezista: a doua zi. ha.ar veni un negru din Africa. Păi.. asta e ca şi cum ai admite că specia-om ar trage câte un congres pe uliţă şi ar vorbi cu toţii în cor. stau de taifas şi după un an de zile află că toţi căţeii fătaţi de căţeluşă nu seamănă cu fiul babei.pamfletar cu ei."? "Pentru că sunt imperialist". domnule ministru. Filosofia înseamnă nelimitarea speculaţiilor..e actual şi acum! Nici un om de ştiinţă. ..Da. Ha. ha. nu-i aşa?. Zice cineva: "gândirea ta nu dreaptă"." Păi. de număr. ci de calitatea numărului. Păi ce.RP. ha. Zic: "Nu. ăsta e un sferto-doct...Cunosc un om de ştiinţă. Păi. spunându-le: "Domnilor. Ha. evident! Aurel Popovici.

ca director de studii.. aveau gazdă.Asta nu a semnat el. dar muream dracului la Aiud. stăteam la căminul Avram lancu.În timpul lui s-a semnat tratatul economic cu Rusia. Petre Ţuţea. iar Maiorescu. Nimeni nu a făcut uz de cireşele acelui cireş amar din satul meu. Nu vedeţi voi cum stâpânesc Ardealul românii"? De altfel. toate guvernele au ajuns la Aiud.Ştiţi.. care era un cinic. în politica internă a României. la Moscova. A fi ministru este foarte greu. dar în România eram cinstit ca un ascet şi când treceam de graniţa României deveneam ca an leu flămând din junglă. dar niciodată nu m-am gândit să-mi părăsesc tara când nu-mi convine. Adică ce mă interesează pe mine dacă nemţii au ce mânca poimâine? . Şi asta pentru că Rusia ţaristă era o tară bogată. dacă gândesc şi ungurii la fel"? 'Treaba lor". Acţiunile studenţeşti erau neîndrumate.. a fi ministru înseamnă a avea vocaţie de conducător al unui compartiment din economia naţională.. Nu-mi amintesc exact unde. care avea cireşe mai mari decât pietroasele şi un gust amărui divin. în '33. în ultima vreme.. ci poporul român. deoarece profesorii aveau o atitudine neutră. Că nu-i de nasul lor. nu am câştigat un leu şi Aş fi putut să fac afaceri câte voiam. Am zis că nu-i de nasul Bulgariei să primească o ospeţie ca a mea. Eu gândesc ca român". această provincie. dar din ăştia ca mine nu prea sunt în Bucureşti.C.. că România fără Ardeal este o absurditate geografică. decât vrăbiile. domnule ministru. Numerus nullus Acest dialog cu Titus Ceia a fost publicat În ziarul Timpul din Iaşi . Dânşii. cu oameni hrăniţi. care am fost director de studii la Economia Naţională. Titu Maiorescu a judecat statele balcanice . pe Titulescu 1-am putea trece printre cei cinci miniştri? . pentru că asta înseamnă că tara dumneavoastră are viitor". Ha. . Le-am zis că eu nu sunt un zarzavagiu. care zice: "Eu mă deosebesc de căpcăunul ăsta care vede România de la Geneva. Ministrul nu e funcţionar.În ce delegaţii aţi reprezentat interesele României? . Eu. nu poate fi amantă decât armăsarului român". Că acea competiţie pentru Ardeal între români şi maghiari este iluzorie. Ungurul a şi fost atacat în presa maghiară. Păi. bulgarul a început să plângă.Cioran. dar viciul esenţial al gândirii lui Cioran e că e înecat în cultul trecutului.Domnule Petre Ţuţea. Cum era studenţia în anii '20-'30 în România? . îşi dădeau seama că maghiarii se agită ca mormolocii. .Peste ani. iar ca prim-ministru să porţi în geantă imaginea ideală a României spre care să te mişti asimptotic. domnule ministru. Au vrut să mă propună ministru şi într-o delegaţie a României pentru Bulgaria. Puteam să ajung ministru în timpul lui Antonescu. din Câmpulung.Studenţii practicau un naţionalism binefăcător. Cuza. Mi se pare că la Corso. dar mă mulţumesc cu rangul de Prefect de Muscel dacă sunt român. spusese cineva. Dacă îi adunăm pe toţi miniştrii români de la 1900 la 1918. În 1913. numărul 15 din 11 august 1991. Mai ales la Universitatea din Cluj. a zis: "Vă felicit..Nu. erau unii bursieri.. . Eu. ba..războiul balcanic . Titulescu a fost un exhibiţionist internaţional.Cam care era modul de viată al studenţilor pe atunci? -Cum să fie? Uite. studenţii erau de un naţionalism extraordinar.La Budapesta. Cei care erau băieţi de bogătaşi n-aveau nevoie de cămin. mă refer la profesori. îmi spunea un profesor.Când1-aţi cunoscut pe Emil Cioran? . în '30..Cine părăseşte tara nu e român adevărat. înainte de anii '30. Ce dezamăgiri? Eu. bietul Leon: "Cum gândeşti tu aşa? Ce ne-am face dacă am gândi toţi ca tine?" I-am spus: "Da. .Ce amintire vă este acum mai dragă? . . tineretul român suferă de un soi de Reisefieber? . Un scriitor maghiar a şi spus-o: " Transilvania. . unde am studiat eu. chiar indiferentă.. Eram şi neruşinat.. noi am fi putut furniza Angliei şi Imperiului britanic cel puţin cinci miniştri. pot fi Ministrul Europei. E drept că şi minoritatea maghiară era în perioada respectivă extraordinar de agresivă. mai apoi imensitatea Rusiei post-ţariste nu a mai reprezentat decât o grămadă de bunuri ce aşteptau să fie jefuite. ca un trădător. sub titlul Transilvania: amantă armăsarului român. Mi-a plăcut când s-a discutat nu ştiu ce problemă de agresiune cu A. ha. mâncau la restaurant. care funcţiona la Liga Naţiunilor. Şi un cireş din satul meu. am fost şi eu bursier.În Bucureşti. şi-mi amintesc că a replicat: "Nu sunt trădător deloc. puteam să cer azil politic când voiam.la Bucureşti şi. poate ne spuneţi ceva despre studenţi.. am avut mulţi colegi . "Păi. când le-a luat bulgarilor Cadrilaterul. şi Geneva prin România". .. domnule profesor că.. ha. când a dictat Pacea îţi Balcani.

în orice caz.Făceau numai naţionalism sau. îndrumată de profesorul Ştefănescu -Goangă.N-aveam nici un curs preferat. devenise popular în studenţime. marea majoritate erau naţionalişti. la Berlin.. naţionalismul integral. profesor de psihologie.Este o recrudescentă naţionalistă la naţiunile creatoare de istorie. există o ordine de drept.Iaşi. Am avut chiar nişte concepţii foarte stângiste. toamna.Aşa este. ..era mişcarea studenţilor naţionalişti. De la excesul de naţionalism li s-a tras sfârşitul legionarilor. Că. grupaţi în jurul unui ziar al timpului. A! Mai era şi D. În afară de Cătuneanu. Nici una din marile universităţi . . de pildă. bineînţeles.Şi care erau cursurile dumneavoastră preferate? .De fapt. şi de profesorul de Drept Penal Traian Pop. Primul profesor român de psihologie experimentală. de fapt. -Totuşi. rămâne cu aceleaşi concepţii. în studenţimea română. Ne-am înţeles cu germanii perfect.. Germania. Cluj. devenise o tradiţie.Mi-am luat şi doctoratul în drept! -.v-aţi afirmat în special ca economist în ce relaţie vedeţi dumneavoastră dreptul cu economia? . dacă vreţi. autorul unui tratat de Drept Penal. trebuia să conducă tara În mod conservator. în ultima vreme.. Să luăm. dar legionarismul nu putea să iasă câştigător deoarece avea la bază o eroare. Clujul părea mort. da. Din sufletul său de român.Studenţii făceau politică? . Indiferent de conştiinţa teoretică a ordinii sociale şi de stat. studenţii făceau cam tot ce voiau. . chiar neavând conştiinţa acestei ordini.Dumneavoastră în ce perioadă aţi fost student? . Se reproşa evreilor că practică un ermetism de rasă. .nu a cunoscut stângismul decât sub forma unor cazuri izolate. dacă o gândeşti în ansamblu. asistăm la o recrudescentă a naţionalismului în multe locuri. unde era preponderentă linia naţionalistă.. La figurat. ideea de "numerus clausus". semăna cu un târg după ce toate vânzările s-au terminat şi cumpărătorii au plecat acasă. . . A fost foarte popular. considerându-se conducători prin destin mistic. Legionarismul . foarte bine scris. . lonescu. Dreptul a fost disciplina care a făcut ordine în economie. Erau şi asociaţii studenţeşti: cea mai tare mişcare studenţească . cuprinzătoare. e naţionalist din instinct. şi nu devine conservator. V.Am fost student al facultăţii de drept. dumneavoastră... Când veneau studenţii. chiar şi când era un guvern social-democrat. între 1924 şi 1930. peste atingerea vârstei maturităţii. Apăruse..Ca aspiraţii. Cernăuţi . Unii erau mai categorici şi cereau "numerus nullus" .Ca rezultantă a naţionalismului român modern.dată fiind situaţia Transilvaniei .în acea perioadă. restul profesorilor era destul de oarecare. care şia luat doctoratul cu Mommsen. era şi un grup de studenţi liberali. studentul tânăr. . Universităţile române au fost naţionaliste.era în înseşi ideile epocii.. oraşul devenea vioi. Că economia ca atare. care este impracticabil. Şi trebuie să vă spun că acest gen de convingeri nu prea era. profesor de drept roman. Dacă mi-aduc bine aminte.. . care aţi făcut facultatea de drept. nu mai ştiu cum se numea.care erau băieţi de oameni foarte bogaţi.Studenţimea română avea trăsături comune cu studenţimea germană? . a economiei. Această grupă liberală era organizată. domnule Ţuţea. devine o sumă aritmetică de gospodării şi de întreprinderi. legionarismul. că altfel ar fi fost raşi de pe faţa pământului. Mai era şi acuzaţia că evreii practică un internaţionalism .naţionalism absolut .îmi aduc aminte. în timpul liber. poate aţi auzit şi dumneavoastră. răspândit în Universitatea clujeană. Erau destul de fioroşi. Studenţii clujeni erau consideraţi fala şi onoarea oraşului. Dar dacă peste 30 de ani. Existau multe schimburi între studenţii români şi cei germani.asta se referea mai mult la evrei. Nu i-ar fi suportat poporul. şi la ei.Am avut. Au fost şi cursuri la care nu m-am prea dus. ..Asta ca rezultantă a tradiţiei naţionaliste a studenţilor? . Cât era vacantă. Poate că se întâmpla asta şi din cauza faptului că în epocă se puteau observa tendinţe antisemite şi la noi. Văd că zâmbiţi. înseamnă că e cretin". Aceasta este o trăsătură care face cinste studenţilor români.Am plecat de la convingerea că fenomenul economic ca atare e iluzoriu. Universitatea era factorul activ al Clujului. doctor în economie la Berlin. că mai demult Mi-aţi povestit de o anumită perioadă din viata dumneavoastră când aţi avut concepţii de stânga. . Dar există un proverb: "Cine până la vârsta de 28-30 nu e de stânga înseamnă că n-are inimă. . care să limiteze accesul numeric al studenţilor de alte naţionalităţi la universităţile româneşti. Cred că aţi auzit de el. Germania este naţionalista: acolo.

nu? . cel mai mare filosof român -căci Blaga a fost incontestabil cel mai mare filosof al nostru -era un profesor slab.Totul. exasperat.au avu curajul.Pe Blaga 1-aţi cunoscut? . unul din cei mai prestigioşi economişti ai Europei. conchide: "Mai taci din gură.Cărui fapt se datora antisemitismul? Dumneavoastră spuneţi că era caracteristic pentru acea epocă. .Ca răspuns. Ce impresie v-au lăsat aceşti studenţi? . .Păi. Dar să ştiţi. din câte se spune. 1-a luat la Cuvântul. Cu "L" mare se scrie "Logos"! Faust se fâţâie în mod goethean.V-aş mai pune o întrebare.Să înceapă cu presocraticii greci. S-au menţinut naţionalişti.. Asta e. Filosofia germană m-a influenţat foarte mult şi pe mine. 1-a rugat pe Nae lonescu să-i scrie o prefaţă şi Nae n-a fost deloc gentil cu el. demnitatea. cam ce a avut studenţimea română de pierdut prin venire: comuniştilor la putere? . ajung la o discuţie polemică. autorul lucrării Dor moderne Kapitalismus. care se consideră necaptivată de senzorial. ci post-vestim. . .care era categorisit drept dezgustător şi dizolvant. Singurul lucru de care trebuie să se ferească omul e iluzia autonomiei sale totale.Bună. Eu ce să spun? Am avut neşansa să nu prea cunosc evreii. E captivul punctului său de vedere. De altfel. după ce a scris cartea aceea De 2000 de ani . Ţin minte însă că se spunea pe vremea mea că evreii maghiari sunt cei mai proşti evrei de pe planetă. Ce impresie v-a făcut? . Era elevul lui Nae lonescu. Ca dramaturg. Marea majoritate i studenţilor trecuţi prin închisorile comuniste . de pildă. . înseamnă că respectivul e un supradotat. ei n-au aderat niciodată li comunism sau socialism.. pe care studenţii nici nu-1 ascultau la cursuri. Despre omul autonom Acest dialog a fost publicat de Adrian Horea În revista Noduri Şi Semne. Josef Hechter. că omul este urmat de punctul său de vedere ca de umbra lui. majoritate. De-abia vorbea.Am auzit că 1-aţi cunoscut pe Mihail Sebastian. Din punctul acesta de vedere. Totuşi 1-a apreciat foarte mult Nae lonescu pe Mihail Sebastian. Ţin minte că. e o secetă culturală teribilă. deoarece nu există pădure fără uscături .Fapta în sine nu este. chiar foarte bună. La această discuţie. Nici Kant nu era un profesor prea grozav. rămâne pustiu. un popor care a creat două religii fundamentale. Au colaborat. Acesta din urmă. trebuie să recunosc asta. În numărul 23 din anul II.. mai raţional. Şi toate câte s-au făcut au fost urmarea Logosului. Fapta apare. . cum spune Evanghelia lui Ioan: La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Mulţi au preferat şi moară decât să facă vreo concesie. sub titlul UD curs de mistică creştină destul de lung. zău că nu ştiu ce mai rămâne. măi jidane. 1991. eu îmi terminasem studiile. El pare că se face pe sine în timp. dar ce mare gânditor Biografii lui Kant s-au cam jenat să-1 descrie ca profesor. din câte puteţi dumneavoastră aprecia. se putea lua de mână cu Sombart.Este un punct de vedere. o figură extraordinar de interesantă. Unde se instalează. Dacă i se va părea insuficient. simţul moral la cote atât de înalte încât m au impresionat nespus de mult . dar n-a fost ui original. ţin minte cum încheie: "Nu simţi tu. Critica raţiunii pure este un vast punct de vedere. Comunismul este un cancer social.spun mare. Cu Platon şi cu Aristotel Să continue cu lumea modernă. Spre cinstea studenţilor români. Ce este Critica raţiunii pure a lui Kant? Este autonomia intelectului. în fond desfăcându-se din primordii.În perioada comunistă. Când Blaga a venit la Universitatea din Cluj.. am să vă rezum o anecdotă care circula pe atunci.Nu. dacă scoţi din Blaga spiritul culturii şi filozofie germane.Extraordinară! Nu se împăcau de fel cu cuşca pe care le oferea noul mod de organizare a societăţii. evreul. cu încetul. în pofida vârfurilor literare remarcabile. încep să discute şi. E un fâţâit. că te acoperă întunericul şi îngheţul?". Asta ne . Intr-un compartiment de tren se întâlnesc un român şi un evreu. care sunt un popor foarte mare. că te cârpesc"! Asta a fost argumentul final.Tot timpul nu vestim.Credeţi că există influente germane în filosofia lui Blaga? . cu Descartes şi Kant. dar trebuie să fi fost şi motivat cumva. Cam ce aţi recomand! dumneavoastră spre studiu unui începător în ale filosofici? .Domnule Ţuţea. Păi. Şi la cursurile lui Heidegger se cam dormea. mai ales în "obsedantul deceniu" studenţii au fost "clienţii" de bază ai temniţelor "noii ordini" Spuneaţi că aţi cunoscut şi dumneavoastră în închisoare studenţi care ajunseseră acolo pentru modul lor de a gândi. În Rusia. Ce ne puteţi spune despre faptă? . reuşeşte să-1 dovedească pe românul nostru. Blaga a fost un mân gânditor. . Mihail Sebastian a fost de-a dreptul remarcabil! .

dar interviurile se depărtează de meditaţie. A spus: "încătrău" care e un ardelenism şi ca să rimeze.. Eu mă trag din ţărani şi tărănci. de un grup din care făceau parte părintele Galeriu. de inteligentă constructivă. mă?" "Uite care e.. Faţă de religie e inferioară. la români. pictorul şi omul de cultură Sorii Dumitrescu şi alţii. am avut impresia că asist la un balet de urşi. Emil Cioran mi-a scris o singură scrisoare pe care i-am dat-o unui doctor. stârneşte invidia... mă rog. Şi Beckett practică estetica absurdului. . de pildă.Dumneavoastră sunteţi o conştiinţă şi o glorie a neamului nostru. . ăla e inginer. dar erau foarte deştepţi.Spuneţi-ne un gând de Paşti. Suntem fericiţi să vă vedem! Spuneţi-ne un gând de Sfintele Sărbători ale Patimilor şi învierii Domnului. dar eu cred că Eugen lonescu e mai rafinat ca Beckett. Nu ştiu. pleci plin de invidie că ia leafă şi plin de milă pentru neputinţa lui. . De câte ori am auzit un om vorbind de la catedră mi-am adus aminte de expresia "cai verzi pe pereţi".. Acum. nu e parvenită. sunt adevărate infracţiuni la ideea de meditaţie. . Ce este acest întreg? Nu ştiu. inginer. noul preşedinte (al Academiei. n. e foarte inteligent şi mai ales pe mine mă impresionează la Eugen lonescu capacitatea lui intelectuală care poate fi adăugată la intuiţia lui artistică. Dacă într-un salon. Nu ştiu dacă merită citatul acesta din Lucian Blaga: "Ca nişte sori uscaţi cădem în hău încătrău". Filosofia dezleagă omul de lanţurile transcendentalului.. . într-un colt..r. În orice caz.7 aprilie 1991 . oricât de fastuoasă şi oricât de agresivă este. el a spus: "Care e. Dar nu trebuie să cobori filosofia până la bucătărie sau până la pivniţa cu cartofi. până o face el umbră". S-a prea contorsionat. Numai religia e nobilă într-un mod absolut.Vă mulţumesc! . Mi-a scris că nu ştiu eu ce rol am jucat în viata lui. şi ia un simbol.. le publicaţi? Interviurile. nici nu m-am gândit!" Parlamentul României nu era altădată plin de proşti.. fiindcă. creatorul fizicii cuantice. În meditaţie poţi face mistică sau metafizică. Şi ce faceţi cu braşoavele astea. Omul individual este un întreg. Se spune că este un animal raţional. . Dacă te duci la un curs de filozofie şi nu eşti inteligent. cum sunt meditaţiile lui Descartes.. că s-a mai găsit o aplicaţie.îndreptăţeşte să credem că trăirea istorică este captivitatea spiritului care depinde de jocul aparentelor care se desfăşoară în timp şi în spaţiu. Inginerul e practic.Fără Hristos.Hristos a înviat! .. De pildă.. Vă mulţumesc! Imediat după ziua de Paste . unde se afla bolnav. nici unul nu e definitiv pentru el. Ce-i aia sentiment cosmic? Te uiţi la bolta cerului: e rotundă. în genere. Singura poziţie comună este absurdul. Poţi să spui că sentimentele creează ordine? Are dreptate Heidegger când încheie speculaţiile lui în climatul tăcerii. Există o nobilitate a filosofici. Drăgănescu ăsta ce meserie are? Inginer.Fără nici o portiţă? .) Drăgănescu vorbeşte de sentimentul cosmic.Întregurile n-au portiţă. că e bucuros că m-a cunoscut şi n-am ştiut şi n-am să ştiu ce rol am jucat în viata lui. savantul nu e practic. Noi n-avem parlament Sunt nişte indivizi adunaţi cu furca. Când i s-a spus lui Max Planck. cât e de nobilă.Adevărat.. şi ca să sune bine. E parvenită? Nu. Sunt legate de spontaneitate. filosofia rămâne de discutat.. Dacă eşti. fără să mă compar cu Eminescu.Petre Ţuţea a fost vizitat la spitalul "Christiana". Eminescu era un om greoi de munte.Noica a spus şi el ce-a putut. Filosofia năuceşte. se vede. îmi aduce aminte de Serghei Esenin care e mai savant ca Drăgănescu. atâtea adjective i se dau. E adevărat că atunci când erau ei trei la Paris nu prea aveau egal. Mie îmi place. Un întreg este un întreg. care e foarte deştept. prin el însuşi. mie mi-a plăcut un lucru: se spunea într-o revistă că Parisul stătea la ora aceea în următorul triunghi: Emil Cioran.. gestul unui rege de pe templul din Delhi care întinde mina. Nu se poate spune că acest gest.Dar Noica? . Să avem mângâiere şi bucurie că sunteţi o astfel de conştiinţă. poetul Ioan Alexandru. Iorga spunea că este expresiunea integrală a spiritualităţii româneşti. Universul n-are sens! Săptămâna Patimilor e cea mai glorioasă din istoria omului. pleci năuc. simţit. indică un încotro oarecare. Eugen lonescu şi Mircea Eliade. îmi place românul ăsta." "Ca să vezi. mi se pare. Erau rafinaţi. Există o solemnitate a gândirii filosofice. Şi eu sunt un om greoi de munte. . Am sădit un salcâm şi el mi-a zis: "Să dea Dumnezeu să trăieşti tu. Filosoful e un gânditor solemn. Fratele mamei era un om foarte bogat. Eminescu nu se compară cu nimeni. unul fumează şi tace. Poţi să scrii meditaţii care n-au nimic cu interviul.. Am auzit odată un profesor de la Politehnică. Păi. Eu am un nepot.

meteahna mea. . căreia n-o să-i pretind bani pentru ceea ce spun (bani nu mi-au dat nici ceilalţi. vin impresiile. Depinde cum citeşte el conţinutul acestei zile. stimulate să vorbească. incitate să reitereze ce-au acumulat. Nu numai pentru consemnarea "gândirii lui Ţuţea". doar să vorbesc). Am să vi le aduc.. Gândesc şi spun ceea ce gândesc. eu nu i-am văzut.. M-au sufocat.. a Bisericii şi a credinţei noastre ortodoxe. O să-i trimit la plimbare pe cei ce vor să-mi ia interviuri pentru alte reviste şi să le spun că. pe care 1-aţi publicat cu Liiceanu Şi cu Pleşu. cum să nu-1 iubească?! ... Cine va vrea să-mi studieze gândirea. Să simţiţi bucuria învierii Şi puterea învierii. . Cred că s-a urmărit scormonirea unor memorii care nu se cade să stea în adormire. dacă mi i-au dat. În afară de memorii.ti iubiţi. Nu cred însă că s-a căutat doar un efect publicistic. Esenţa..V-a apărut în Secolul XX textul despre Cioran. mai greu.. vorbesc. a neamului.Câte? . Nu? O-ho! Ce frumos sună! Gata. şapte pagini. cu numele Memoria. Acum însă e altă viată.. . nici să semnez. ci şi pentru alte consemnări. O să vi-1 aduc..Păi.. sau în sfera impresiilor . sau. vin amintirile. bolnav de boala lui Parkinson..Mulţumesc. mi i-au luat neamurile.Da-1 "jupuiţi". frate Petre. -. care apar în jocul de opţiuni al insului care gândeşte.. Aceste "gânduri" ale lui Ţuţea au fost publicate sub titlul Gânduri. însănătoşindu-vă. aşa în general... . dar. e obosit..Despre Cioran? -. e Găieşti? . Eu sunt prieten bun cu Cioran. Amintirile sunt memorii colorate afectiv. Gata. dom'ne. în comunism. .ignora elementul subiectiv. Ca să fii aşa ceva în Paris.. am posibilitatea să am şi eu o revistă în care să spun tot ce vreau.. şi cu noi toţi. Va fi ceva de valoare din cele ce spun? De valoare pentru om.. care a apărut în apropierea datei de 3 decembrie 1991.Da. va trebui să bată la uşa acestei onorabile instituţii.. .. De pildă. Ele trebuie retrezite. Vin. După amintiri.. la care marele gânditor a ieşit din istorie. nimeni nu lua în seamă ce spuneam... N-am făcut niciodată altfel. ori pentru umanitate? Dumnezeu ştie.. -O simţ -. Ce e Memoria ? Ca efect publicistic sună bine. Umanitatea o iubeşti lesne. Ce. E sfârşit. au avut ei grijă să mi le facă.nici în cazul când el înregistrează prin jurnal evenimentele . nu? Democraţia.. fiindcă eu. raporturile dumneavoastră cu el. gata..Vă mulţumesc.Să-1 lăsăm.Şase.1 Memorii trezite. Pe om. Dumnezeu ştie cât de Socrate sunt! Eu nu mă socotesc decât o oarecare fiinţă gânditoare. Aşadar.. eu vorbesc. că e o glorie a Parisului.. îmi cer interviuri. Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl Şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu tine. memoriile sunt mulate pe obiect şi sunt întemeiate pe conţinutul zilei faustice pământene. şi despre dumneavoastră.Vă lăsăm cu bine..Vă mulţumesc. cineva m-a asemuit cu Socrate. . Doamne ajută! . Aveţi mult acolo. Bineînţeles că nu se poate .Lasă.. Sper că odată şi-odată uşa asta se va deschide.. şapte pagini.. Nu? . Spusele mele erau consemnate la Securitate.Dar. .. Foarte frumoase. Totuşi. aveţi vreo sase. . de-aici încolo am Memoria. . Varia în numărul 3 al revistei Memoria.. nu mai sunt în stare să scriu.... noroc cu Platon. cel care a vorbit şi n-a scris mai nimic. am şi eu acum o revistă a mea. Jurnalul îl ajută totuşi ca memoriile lui să fie mai aproape de obiectivitate.. E bine? E rău? Eu spun ce cred că trebuie să spun. . i s-au comunicat lui Cioran? ..Vă mulţumesc! Gânduri. şi din vorbe trebuie să rămână ceva. înregistrată de subiectul memorialist. arhivă. indiferent dacă ne găsim în sfera memoriilor sau în cea a amintirilor... O să-i izgonesc de-aci înainte pe toţi câţi or mai veni să-mi ceară interviuri.-. că el i-a consemnat spusele şi...

a oamenilor. Ceea ce mă determină pe mine să cred că omul singur nu e izvor al adevărului. Şi încă.. cu atât mai mult. Eu spun un lucru: spiritul universal se mişcă între constantele existentei şi devenirii. Dacă încerc să o judec esenţial. dincolo de care apare nimicul. de multe ori. E damnat esenţial comunismul prin premisa lui majoră: egalitatea reală a oamenilor. jertfa "împărţirii definitive". şi alta e motivată prin foită. de când apare informaţia intelectuală. Atât extrema stângă. şi nici în regnul animal.. să ştiţi un lucru: în lupta cu evenimentele politice majore omul basculează între eroism şi laşitate. trag consecinţele. vorba lui Berdiadev. Fiindcă talentul. acest orgoliu polonez merită recunoştinţa umanităţii. că aurul nu e egal cu cărbunele. De fapt. cred eu. eu mă detaşez. cum scria pe dosul tratatului ruso-hitlerist Stalin: împărţită definitiv. rareori punctate de raţiune.. iar extrema dreaptă . Dar. compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. că plantele nu sunt egale. care este o utopie. în mod cu totul iraţional şi datorită tradiţionalului orgoliu al polonezului. De altfel. cel puţin ca forţă..nici în regnul mineral.. adică elitistă. Extrema stângă este aparent egalitară şi haotică. Cei care stau sub fluviul evenimentelor stau fie din orgoliu. Democraţia e imperfectă. Detenţia mea? Eu am trăit în această detenţie jocul politic al celui de-al doilea război mondial. extrema stângă. Şi mai mult: sunt explozii iraţionale ale desfăşurărilor umane. absolută. care se revarsă prin empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei Centrale. prin elită. că pisica nu e egală cu leul. care a ros prin efectele sale cele două extreme. cusurul utopiilor nu stă în construcţia lor. Este un soi de haos suportabil. . este însoţit de punctul său de vedere ca de umbra lui. Felul. tine mai mult de biologic. chiar cu pretenţii obiective. nici în regnul vegetal. Fenomenele politice sunt. extrema dreaptă. numai că are un viciu . ca subiect. de pildă. că n-am nici o părere şi sunt captivul părerii a doi mari gânditori antici şi a unui gânditor modern. ci în faptul că toate sunt realizabile. Şi nu-ti convine să candidezi la eroism. Te supui evenimentelor ştiind că singur nu le poţi înfrânge.şi a jocului de opţiuni. Platon spune că există trei forme degenerate de guvernământ: tirania. omul. însă este adevărat că paradoxul e limita până la care poate merge inteligenta umană. cum contemplă istoria românilor. devin un simplu animal adaptabil. şi într-un fel un scriitor care e captivul imaginaţiei. fie din incapacitatea de adaptare.. Democraţia este totuşi singurul sistem politic compatibil cu libertatea şi demnitatea umană.. decât de spiritual.. atunci faci speculaţie în afară de natura lucrurilor. Omul nu poate depăşi punctul său de vedere. Asta e şi părerea mea despre democraţie.este esenţialmente aristocratică. Nu de mult. şi intru în temniţă. Dar adaptarea.. Cei care nu se conformează. Laşitatea te duce la conformism! Conformismul are la bază laşitatea. De pildă. da. ci este un fluviu de păreri acceptate sau neacceptate. am spus. Obiectivitatea poate fi uneori un factor constitutiv. nu-i aşa?. de pildă: premisa lui majoră e egalitatea reală. devenind prin orgoliul ei. Punctul de vedere este expresia elementelor informative ale subiectului gânditor..îl lipseşte un criteriu de selecţiune a valorilor de conducere. Adică nu exprimă natura lucrului. la obiectivitate. oligarhia şi democraţia. Iar Aristotel spune că democraţia este singurul sistem social în care fiecare face ce vrea. adică să te mulezi pe obiect. dacă stăm şi ne gândim. Deci cum pot fi eu.. sau geniul nu se inventează apar. dar eu mă gândesc la memorii.. El nu poate gândi decât. românii să spunem. Motivaţia distinge cele două extreme : una e motivată aristocratic. În ceea ce-1 priveşte pe Bergson. Şi nici în specia om nu funcţionează. transformării. alăturându-le. ci un unghi de vedere a cărui valoare stă în strălucirea formulării şi precizia cu care înregistrează evenimentul prezentat. toată cultura universală e formată de un fluviu imens de puncte de vedere ale celor care o gândesc. mă opun.tot atât de insuportabilă .. adaptarea la împrejurări se cheamă conformism şi conformistul se deosebeşte de ploşniţă doar prin aceea că ea n-are raţiune. dar nu obiect. cum am spus. eu mă situez în fluviul inform al stalinismului. Asta e părerea mea personală: că e singurul sistem politic compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. eu am adus elogii Poloniei pentru faptul că. fie din incapacitatea de adaptare. principiul egalităţii. E un paradox. Polonia.. Or. Punctul de vedere poate fi obiectiv.. dar fără ea e greu de vieţuit.. Cei antici sunt Platon şi Aristotel. nu poate ignora faptul subiectiv proiectat asupra evenimentelor. Ce . în nici unul din regnurile cunoscute nu există egalitate . fie din orgoliu.într-un fel gândesc această istorie Iorga sau Eminescu. meditând asupra devenirii lor istorice . Fiindcă împărţirea Poloniei a declanşat al doilea război mondial. a elementelor genetic vocaţionale. cum pot eu să scap de acest animalism? Prin orgoliu. a înfruntat cele două puteri vecine. cât şi extrema dreaptă sunt falimentare. ca fiind deopotrivă nocive. dacă încerc să judec acest fluviu inform al stalinismului care situează omul în regnul animal. el afirmă următorul lucra: democraţia într-adevăr e singurul sistem. Nici un istoric. Comunismul. Dacă nu te mulezi pe obiect. Prin conformism.

că nu sunt nici profet şi a avea o părere aici. dacă gândim biblic.. În mistică e aşa cum 1-a făcut Moise. a fost filosof. dacă îmi aduc eu bine aminte. cel de pe stradă suferă. Că.... Revoluţia Franceză: nou vechi regim. când este aproape sublimă: revoluţia (moare pe baricade) şi războiul. de pildă. El se află în treabă. că îl solidarizează cu Stalin.. Toate principiile biblice se găsesc. a apărut pudoarea. Nae lonescu a fost un gânditor religios. să fiu dumicat ta epoci. ca o damnaţie. lui Adam. Dar masa are numai două momente În care este emoţionantă. De pilda.. Şi-un mare poet al maselor. cum?. Pentru activiştii de partid aflarea în treabă e metodă de lucru. Omul biblic al lui Moise valabil şi astăzi. zilelor şi orelor din timpul lui Ştefan cel Mare sau de când vorbesc eu acum. mare conservator francez numeşte. dacă gândeşti realist. este rătăcirea omului care izvorăşte din conversaţia dintre Eva şi dracu. omul integral. Scrieţi aşa: am .. stând pe loc.. în diferite mitologii: egipteană. spiritual omul pare că se transformă. când a vrut să fie demiurg. Nici ultimul măturător nu este dispus să renunţe la libertate. Cine e Iahve? Păi lui Iahve. când Hegel a făcut afirmaţia că Dumnezeu face istorie. muriţi. Şi. că se dezvoltă din primordii. Am spus odată. adică Dumnezeului biblic. Omul este şi devine.. cum v-am spus. şi a văzut că mărul e gustos şi a dat prostului ălălalt. că el e potenţial în toată istoria şi că există potenţial în primordii şi se desfăşoară în istorie ca firul după un ghem de aţă.. Curţio Malaparte. numite elită. orice pornire personală e inoperantă. sincer şi corect. Mai întâi. "vreau să vă fac fericiţi cu forţa". nu există. un foarte mare poet al individului. în cartea lui Tehnica loviturii d stat. celebru. Că revoluţii. că... pentru anumiţi oameni. pentru că în frunte se află un tiran care. dacă mâncaţi. Omul se mişcă ta istorie.... decât o nevastă. Şi face asta cu aerul că e obiectiv-istorică . ci tehnici insurecţionale în lupt pentru putere.care e geniul. Eva. zice că nu există revoluţii. ci şi în clipele în care îl definesc ca neom. din cel care am fost întreg. Atunci masase afirmă impresionant .. Că trebuie să acceptăm un fel. a dizolvat Biblia în mitologie... a spus-o unul.. Da.. gândit de Dumnezeu.. vorbeşte de supraom . în mistică e real.. de dragul unei minorităţi. Urlă ăla care vrea să mă facă fericit cu forţa. Că nu se poate. şi a mâncat şi el. prea omenesc. Fiindcă vă invit să răspundeţi la aceste întrebări fără de care nu vă găsiţi în zona realului: când?. Istoria e neomenia lui. am aici o declaraţie a mea în legătură cu Nae lonescu.e înţelept ca Platon. pentru a-1 asemăna cu Zeus. mitologic. au început să devină neoameni. în câţiva metri pătraţi. afară de unul..e neobolşevismul actual al României. dacă Aş fi conducător. aflarea în treabă e o metodă de lucru. să ajungă iobag. N-a fost teolog. Sau. Aş fi tot atât de inoperant în ceea ce priveşte devenirea omului în timp Şi în spaţiu. nu-i mai trebuie. şi în ce scop? aţi apărut în forma aceasta de homo sapiens Eu unul nu ştiu. Omul e posibil.. e potenţial în primordii istoria fiind aparentă sau iluzorie. găoacea mea).. omul etern are un sinonim: homo religiosus . ca şi cea stânga. Eu disting Intre omul etern şi omul istoric... omul se dezvoltă din primordii. Nietzsche e un mare poet.. Omul istoric e captivul clipelor. Nu ştiu dacă nu spune că a murit de scârbă. Istoria o face omul. el a declarat în platforma-program că admiră valorile ideale ale comunismului.istoria ne învaţă. A fost teoretician al extremei drepte.. la televiziune..se transformă? Eu cred că mă disting de Adam prin limba română.. e o blasfemie. Pe de o parte.. Dacă ăla se realizează utopic pe sine. Cum ai spune: sunt încântat de dulceaţa şi de deliciul produs în mine de cancer. desfăcându-se din primordii. al binelui şi al răului. faţă de omul absolut. Şi a păcătuit. stând pe loc în primordiile din care reiese.. Păi. Dacă gândeşti omul. de ce?. în istorie e posibil.. Omul ştiinţific e neomul istoric. lunilor.. cum am păcătuit şi eu. de curiozitate. . unde?. adică mutaţii propriu-zise.. E unul care. Tot ce face el poartă pecetea prea omenescului lui. e falimentară. Şi atunci istoria nu e decât un joc al aparentelor Omul devine.dar şi masele contează la Nietzsche. Iliescu. în spaţiul ăsta al meu (că ăsta e universul meu. raportat la acest primordial. integral creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Lui. Ăştia sunt activiştii de partid . Zice El: aveţi voie să mâncaţi din toţi pomii.. să spunem . Pe urmă şi-au apărat sexele. Eu am spus că istoria universală. somato-psihic adică. . nu pot fi de acord cu el că Dumnezeu a murit . Nu? Deosebirea între Adam şi mine e că el nu ştia româneşte.. se mişcă. înţelepciunea ăluia e de două parale. Dumnezeu nu face istorie. nu numai al anilor. Ea a mâncat. a făcut-o mitologică. Omul nu e dispus. Iar omul istoric e omul care devine şi. grecească etc.. cum ar spune Nietzsche: omenesc. Cei mai mari răufăcători pentru oameni sunt revoluţionarii "binefăcători". Va să zică televiziunea e antibiblică şi anticreştină. e un fel de neom. cred eu. adică e perpetuu posibil. iar această extremă. ca şi actualul nostru preşedinte.omul religios e omul etern. . în zile şi în clipe. Eu n-am soluţii. aparent. Iar Tocqueville. mă rog.. detaşat prin păcatul originar.. Latre Dumnezeu şi neamul meu 38 .. Adică omul este cum 1-a făcut Dumnezeu. Omul etern este omul primordial.

când acordul Ribbentrop . numai ta România. obrăznicie şi jumătate. V-am spus: nu fac biografie. La obrăznicie. Şi Dej.. Ia 1812. dar mă atacă astfel: cultură vastă.mă situez ta principiul actualităţii. Mă atacă unul acuma. În care eu cred cu tărie. Am în ea încrederea pe care o am în.. poate merită.. Apare în serial.Memoria îmi place. prin raptul teritorial al tarului Alexandru I. Deci. Aşa făcea Stalin.). trăiesc principiul actualităţii permanente. n-am decât vreo 140 de pagini la un doctor care e acum în America.. nu-i aşa? Mă atacă. Dar dumneavoastră. gata de a plăti poliţele. Chemarea.. Vor fi unii să ia bani pe ele. trăiesc. Cum am privit eu închisoarea sau arestarea? Arestarea am privit-o ca pe un abuz făcut de bolşevicii autohtoni sub cererile ruseşti. dialog fascinant. volumul doi 1-am dat la o altă revistă care iese acum '^Club D". să-i ţin indefinit în temniţă. şi nu-mi măsluiau rudele semnătura... să zicem că Basarabia aţi mai stăpânit-o. . nu ştiu cine o patronează. pe care îl detest! N-am nimic comun cu mine în trecut. "Şi ce I-aţi răspuns. şi am stat până ta martie . să-i pun în regim de exterminare. Scrierile mele? Destule.. Păi ştiţi cum am definit eu revoluţia rusească? Iacobinism tătaro-mongol. domnule Ţuţea.. că n-aţi stăpânit-o niciodată!" Şi zice Molotov lui Gafencu: "Asta-i o eroare".. ca să mă detaşez. ori va apărea.. Şi aşa mereu. iar volumul trei. Dar uite ce vreau să vă spun eu şi vă rog să o luaţi ca atare: nu-mi pot face autobiografia. care e pilonul întregului tratat. La Judecata de Apoi. Negociatorul de la Moscova. principiul actualităţii. am făcut puşcărie. şi prin trădarea turcească (fiindcă era obligaţia Turciei. când ruşii ne-au luat Basarabia şi ne-au luat şi Bucovina. ca stat suzeran faţă de noi. Nu pentru altceva. cât sper că nu se va mai repeta crima. "Da.. farmec al ideilor. Ziarul ăsta e o cocină. pe urmă arestat din nou puia ta '64 când ne-au graţiat. care. spre publicare. Niciodată. Multe din câte le-am pus eu pe hârtie (tot pe casetofon văd că le înregistraţi şi dumneavoastră) când nu sufeream încă de boala lui Parkinson. Niciodată însă uitarea lui. care ne şi vede şi ne şi judecă pe toţi..consemnat această poziţie a domnului Petre Ţuţea.. N-am făcut nici un studiu în străinătate. E un Dumnezeu deasupra noastră. pe care am scos-o cu Pandrea. domnule ministru?". volumul întâi: Problemele sau cartea întrebărilor. De fapt..o iarnă la Moscova.. dar Bucovina de ce aţi luat-o... îmi poate înlesni iertarea lui X sau Y. şi pe urmă că stat plin de ura. e gata şi ăsta.. tratatul de Antropologie economică creştină . credea că e revoluţionar. fiindcă nu mă interesează trecutul meu.. Pentru că Gheorghiu-Dej a f ost o maimuţă revoluţionară. să-i şi ucid dacă vreau -asta numea el revoluţie. propria memorie.. Eu am fost ta delegaţia României la Moscova. să apere integritatea frontierelor Moldovei). Teroarea iacobină mutată în stil tătăresc la Moscova. am diploma ta limba latină. Am fost toată viata dominat de un spirit al puterii şi acum sunt nul. că stat plin de ură. uite ce a . Dacă vreţi să publicaţi un fragment din el. nici autobiografie. Gheorghiu-Dej: una de destituire şi alta de arestare (era ministrul Economiei naţionale). din '53 până în '56 sau '58 am fost liber. puşcărie. cândva..să arestez oameni fără judecată. Mai exact crimele. toamna. şi de ce n-o reparaţi"? "Când înghite Rusia ceva. acest volum doi se cheamă Sistemele sau Cartea alcătuirilor logice. cred că vreo 13 ani. înainte de sfârşit Aceste cuvinte ale lui Petre Ţuţea au fost rostite În timp ce se afla pe patul de moarte într-o rezerva din spitalul Christiana... Trăiesc ca să scap de amintirile greţoase care punctează existenţa mea. Nu contează. În ce priveşte volumul Dogmele sau situaţia spiritului În imperiul certitudinii...r. Am început cariera mea ca jurnalist la nişte publicaţii din Cluj. am publicat ta Cuvântul lui Nae lonescu. ce I-aţi fi răspuns?" "Avem vomitive de vărsaţi dublu!". din Boteni. "Nimic. a crezut că face şi el revoluţie.. Ştiţi când începe viata mea? Acum. Dreptul. ... a fost răspunsul lui Molotov. Adică . printr-un ziar ("Azi"n.. Stat doctor ta drept.. Iar Gafencu i-a spus lui Molotov: "Bine. Nu? Ce originalitate are revoluţia românească?. pe urmă la revista Stânga. Adică. Eu am fost Petre Ţuţea. între '23 şi '28. Patria.a tiranizat poporul român la adăpostul armelor ruseşti.. S-a dat o dublă decizie de haimanaua asta. excelentă. ta '40. să fie sănătoşi.. nu-i aşa.. Sunt din Muscel. am dat la Timpul. întreb eu. Deci arestarea. Stilurile. imitîndu-1. într-un tub. administrativ. Dar n-are nici cea rusească originalitate. acolo pe dulap.. când vorbesc cu dumneavoastră. sau să se şi împroprietărească cu ele.. Ca să scap de obsesia trecutului dramatic. dezgustător pe anumite laturi. ne dă şi fiecăruia partea cuvenită. m-a schingiuit sau schilodit. pe urmă. contorsionat. autonom matematice şi paralele cu întreguri ontice. şi... sub comunişti. la Cluj. sunt împrăştiate ici Şi colo.. Din '48 până în '53 am făcut. nu-i dispusă să dea afară". a fost o maimuţă balcanică . deşi imita bolşevismul rusesc.Molotov care era indecis şi imprecis sub raportul pretenţiilor teritoriale ale Rusiei... Să zic doar despre. şi neomenesc .

E bine aici la spital. El a vrut să fie "legiuitor". să mor cu arma-n mână. N-a reuşit decât să sfinţească puşcăria comunistă prin suferinţă. a pornit din nou. un om liber. am vrut să mă sinucid..Eu am vrut să legiferez. Toată suferinţa mea se datoreşte poftei mele de a vorbi fără restricţii. eu sunt un om nerealizat. doamnă. un dobitoc.Român absolut.şi cu Dumnezeu continuă prin această carte şi prin cele care vor urma. Am făcut treisprezece ani de temniţă... închis de Securitate într-o lume aberantă. .pe care 1-a iubit cu patimă . Nu se putea să nu am discipoli. faţă către faţă. neomenească. îl împărţeam cu el. petrecând 13 ani în temniţă.. decât viata mea. gloria poporului român.n. Dacă rămâneam în garsonieră m-aş fi împuţit. Am cerut să mor pe front şi. înţelepciunea dumneavoastră au fost tot o armă. De fapt . pentru emisiunea "Memorialul Durerii" a Televiziunii Romane. nobleţea. Ne-au rămas atâţia ani ai dumneavoastră pentru. Prin cartea aceasta şi prin celelalte care vor apare (Securitatea ar face bine să scoată din arhive la lumină ceea ce a "adunat" abuziv. Dialogul a avut loc în rezerva spitalului "Cristiana" unde se afla patul de suferinţă al marelui gânditor roman. N-am vrut să-1 ofensez pe Dumnezeu. să convingă pe cei îndoielnici şi deci să "legifereze". lipsită de Duh. acolo. . ale urii (de clasă). Este locul de aici de unde Petre Ţuţea a trecut dincolo în ziua de 3 decembrie 1991. dacă este "asistat" de Dumnezeu.aşa cum ne învaţă chiar el . Aşa sunt eu. măcar. Petre Ţuţea va continua să le răspundă în cărţile sale inspirate. Oamenii vor continua să întrebe şi să se întrebe. Mai mult nu pot să ofer poporului român. nu e întreaga viată. . Dacă venea un om prăpădit şi mă găsea că am luat salariul. Acest 'întreg" uluitor va continua să se împlinească în sufletul românesc..Am avut şi discipoli. şi în mod paradoxal.. pentru poporul român mă las împuşcat când vrea el. atee. să zicem. Dacă e nevoie.. să se facă iubit.Eu am făcut numai bine în viata mea. încercuit.. Petre Ţuţea este un om împlinit. .Ce înseamnă un om de dreapta? .Poate că exact asta se dorea. şi nu mi s-a permis. Ultimul dialog . .. . un neputincios. fiindcă sunt un om vorbăreţ.Eu pentru poporul român mă las împuşcat acum. Astă noapte am vrut să mor. a spus că n-am onoare.Nu. . care se conducea după principiile unei imanente agresive. de ultimul dialog consemnat În această carte. în restul timpului fiind urmărit.. să nu cedaţi.Aş vrea să vă luptaţi acum pentru dumneavoastră. Sunt un deşeu bio-social. Această lume comunistă. . .În ce trăsătură a poporului român ar trebui să credem. Este vorba. Aici vor şti când am murit . . în momentele sale de maximă suferinţă. Petre Ţuţea va reuşi să-şi continue destinul în această lume. la zid.Eu. cu cei de aici: dialogul cu doamna Lucia Hossu Longin.. doamnă. Mi s-a oprit inima dar. .Sunt oameni care cred în dumneavoastră. ci pe cel metafizic. Nu am avut. fireşte. absurdă. Ţuţea s-a considerat un om neîmplinit. chiar dacă aveţi o zi mai proastă astăzi. nu să fiu puşcăriaş. Poate mor la noapte. fiindcă am fost un om de dreapta.. a fost înfiinţa de Petre Ţuţea care a străpuns-o şi a străbătut.. dar n-am avut curaj. "construită". Speranţă nu mai am! Numai credinţă în Dumnezeu! Noaptea mă simţ foarte rău. o perioadă din viata dumneavoastră..ajuns. împotriva fiinţei propriului neam). dar sunt oameni care cred în dumneavoastră. ce anume credeţi.r.omul nu poate răspunde la nici o întrebare decât prin revelaţie sau inspiraţie. N-aţi avut practic discipoli. Mă rog lui Dumnezeu să mor. pe care marele om 1-a avut în această formă. Petre Ţuţea a fost lucid până în ultima clipă. rămânând întotdeauna. inteligenta.Ce socotiţi un om realizat? . utopică.. nu curajul fizic. ce ar trebui să construim mai departe? înzestrarea. Ţuţea striga cu putere: SCOATE-MA! Unii spuneau că aiurează.. (Este vorba de perioada puşcăriilor comuniste . nu ştiu cum îl cheamă. Dialogul incitant iniţiat de Petre Ţuţea cu neamul din care s-a născut . bunătatea.).Cuvântul dumneavoastră.Dar puşcăria este numai un segment. Destinul sau va continua să se împlinească. ale vigilentei (revoluţionare) îndreptate împotriva gândului şi a aspiraţiei spre Absolut.Cum vă rugaţi lui Dumnezeu? . Am cerut să mă duc pe front. -. nu? . Alţii că strigă la Dumnezeu. asta înseamnă. .

- Cu umilinţă! Şi cu "Tatăl Nostru". Numai faţă de Dumnezeu şi de neamul românesc mă simţ nimic, cu toate că am fost în vârful generaţiei mele, înaintea lui Mircea Eliade. Sunt nimic faţă de Poporul Român. în clipa morţii, ultimele cuvinte ale lui Petre Ţuţea au fost: "Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!" în loc de post-faţă Există şi vor mai apărea, desigur, comentarii avizate şi biografii minuţioase, dar nici un text nu va putea vorbi cu suficientă claritate despre înţeleptul Petre Ţuţea. înţeleptul trăieşte, întotdeauna, în legendă. El se mişcă pe coordonate cu totul speciale, într-o lume cu mirabile dimensiuni iar noi, pentru că nu putem defini cu precizie acest perimetru miraculos, îl numim simplu: legendă. §i, ca în toate legendele, păstrăm acel grăunte al realităţii "istorice" pentru a parcurge mereu uimitoare peregrinări, eliberate de orice constrângeri spaţio-temporale, în preajma lui Petre Ţuţea. îi vom repeta zicerile, îi vom utiliza formulele, ne vom mândri cu faptul că a existat aici, în lumea aceasta a noastră, ne vom lăuda că 1-am cunoscut, că am stat de vorbă cu dânsul; ba chiar, cine ştie, că am purtat discuţii şi "polemici"... În fine, vom uita tot mai multe amănunte ale trecerii sale pământene pentru a rămâne, într-un târziu, cu înţelegerea acelui duh miraculos care face să răsară, din când în când, din pământul acesta al nostru, în sate de la marginea Carpaţilor oameni ca Petre Ţuţea. S-a născut în satul Boteni, Muscel, în 6 octombrie 1901, într-o familie de preoţi ortodocşi. La vârsta de 9 ani, rămânând orfan de tată, ajunge copil de trupă într-o unitate militară din Câmpulung. Ofiţerii, remarcându-i inteligenta, decid sâ-1 trimită să urmeze liceul teoretic. Urmează cursul inferior la Liceul "Neagoe Basarab" din Câmpulung şi cel superior la Liceul "Gheorghe Barit" din Cluj. Un consiliu de militari hotărăşte ca tânărul Petre Ţuţea să urmeze, tot în Cluj, şi Facultatea de Drept. Deja remarcat în cercurile intelectualilor ardeleni, va fi trimis de marele om politic A. Vaida -Voevod să studieze formele de guvernământ la Universitatea "Humbold" din Berlin. O mare prietenie îl leagă apoi de Nae lonescu, de la care învaţă - şi va învăţa mereu - că: "omul, domnule Ţuţea, nu evoluează, nu devine, ci se dumireşte". Revenit în tară, este preocupat de politică. Scrie articole şi studii economice şi politice, participă la disputele culturale şi ideologice ale timpului. După o firavă apropiere de unele cercuri de stânga, se "dumireşte" rapid şi se situează ferm pe poziţii politice de dreapta, poziţii pe care nu le-a abandonat până la adânci bătrâneţi. Străluceşte în lumea culturală interbelică, fiind considerat un vârf al generaţiei sale, alături de Vulcănescu, Eliade, Cioran. Este numit director general în Ministerul Economiei în timpul guvernării Mareşalului Antonescu. Regimul comunist îl aruncă în temniţă cu o condamnare de S ani (1948-1953) şi apoi de 18 ani muncă silnică, din care execută 8 ani (1956-1964). Este deţinut politic la Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari, Aiud. Şi în închisoare, şi mai târziu, în afara ei, nu va înceta să propovăduiască valorile spirituale creştine şi iubirea pentru Neamul Românesc. Şi desfăşoară uriaşul său discurs vreme de zeci de ani, prin toate locurile, vorbind, fără părtinire tuturor. A vorbit întemniţător şi temnicerilor, victimelor şi călăilor, învăţător şi oamenilor simpli, a răspândit spirit Şi cultură, cu o nemaiîntâlnită generozitate sufletească. Rămâne la fel de neînduplecat în opţiunile sale politice Şi nu-şi uită nici convingerile şi nici prietenii. Este prezent în cetate, uimind prin curajul năprasnic cu care îţi afirmă credinţa şi opţiunile. Intr-o vreme în care mulţi "intelectuali" adunau firimituri de la mesele conducătorilor comunişti, când unii se amuzau să acuze Poporul Român de laşitate şi ignorantă Intre Dumnezeu şi neamul meu (ascunzându-şi, de fapt, propria nemernicie), când alţii erau descurajaţi şi învinşi de disperare, Petre Ţuţea susţinea netulburat, argumentat şi imbatabil, că "Poporul Român este una din minunile lui Dumnezeu în mersul Său prin Univers". Singurele sale repere, de neclintit, au fost Dumnezeu şi Poporul Român. Demersul său intelectual a fost întru totul integrat ortodoxiei. Modelele sale, mereu invocate: Eminescu şi Şcoală Ardeleană. A situat în centrul viziunii sale cu privire la societate ţăranul; a considerat satul ca expresie desăvârşită a societăţii a civilizaţiei omeneşti. Aprecia monarhia constituţională ca fiind formă exemplară de guvernământ, singura potrivită cu structura şi fiinţa Poporului Român. A visat la o Românie modernă şi puternică. Considera necesară o dezvoltare puternică a forţei militare a statului român.

A avut mereu încredere în capacitatea şi inteligenta românilor; în momente grele ale vieţii sale Şi-a păstrat optimismul şi speranţa. A lucrat în ultimii ani la o Antropologie concepută în sase părţi ( I Cartea întrebărilor, ÎI Sistemele, III Stilurile, IV Matematice, V Fizica - ştiinţa ştiinţelor naturii şi VI Dogmele), pe care a prezentat-o, practic în discursurile sale dar din care, din nefericire, nu a mai avut timp să redacteze decât o mică parte. Manuscrise importante - documente inestimabile ale culturii naţionale - se află încă în arhivele Securităţii dacă nu au fost deja distruse de către cei ce nu s-au sfiit sâ-1 chinuiască o viată întreagă, tulburându-1 până în ultima clipă cu anchete şi hărţuieli necontenite. Putinele înregistrări păstrate nu redau decât palid uriaşa forţă pe care o răspândea verbul său incandescent. Ideile cele mai profunde, formulările cele mai complexe, raţionamentele cele mai dificile, referiri şi citări de o inepuizabilă varietate, se derulau cu graţie într-o înlănţuire perfect articulată şi plină de substanţă. Exemplul excepţional al omului Petre Ţuţea va rămâne ca un punct de maximă strălucire într-o constelaţie exemplară a culturii Şi a spiritualităţii româneşti. Rolul şi rostul prezentei lui Petre Ţuţea în viata Naţiunii Române vor fi lămurit e deplin abia după ce timpul va permite contemplarea staturii sale reale, în toate dimensiunile ei. Petre Ţuţea a ţinut locul unor întregi instituţii naţionale. A răzbit triumfal în istorie, trăgând după sine o epocă întreagă. Statura sa acoperă secolul. Petre Ţuţea, ţăranul din Muscel, străbate veacul nostru de la un capăt la altul şi datorită lui avem şansa să fim integraţi direct, fără nici un fel de intermediere artificială, în circuitul natural şi viu al spiritualităţii româneşti. Cuvintele sale rostite în temniţă la Aiud reprezintă sinteza discursului amarnic şi glorios ţinut de Petre Ţuţea şi de Generaţia sa în faţa Poporului Român: "...dacă murim aici în lanţuri şi în haine vărgate nu noi facem cinste Poporului Român, ci Poporul Român ne-a făcut onoarea să murim pentru el". Marian Munteanu ianuarie 1992 Repere Platon Platon Platon Platon Platon Platon Aristotel Aristotel Platon Bossuet Wilhelm Windelband Curtio Malaparte Jules Henri Poincar6 Jules Henri Poincarf Hegel Pascal Werner Sombart Werner Sombart Werner Sombart - Biblia - Omul politic sau Despre monarhie - Republica sau Statul -Fedru -Carmide - Parmenide - Timen - Metafizica - Politica

- Sofistul - Discours sur l'Histoire universelle - Introducere în filosofic - La technique de coup d'Etat - Ştiinţa şi ipoteza - Valoarea ştiinţei - Filosofia istoriei -Pensdes -ZurKritikderZeit - Vom Menschen - Der moderne Kapitalismus Paul Decharme Ren£ Descartes Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Tudor Vianu Tudor Vianu Fracesco de Sanctis Toma d'Aquino Goethe Kant Kant Kant Kant Kant R6my de Gounnont Fr. Nietzsche Fr. Meinicke KarlMarx Werner Jăger - Mithologie de la Grece antique - Discours de la metbode, pour bien conduite sa raison et chercher la vdritd dans Ies sciences - Aspecte ale mitului - Supravieţuirea şi camuflarea miturilor - Miturile şi mass-media - Cosmologie şi alchimie babiloniană - În curte la Dionis - Fragmentarium - Istorie a religiilor (1949) - Morfologia sacrului (1949) - Sacrul şi profanul (1945) - Religiile australiene (1972) - Istoria credinţelor şi ideilor religioase (1975) -Jurnal - Dicţionar de maxime - Istoria literaturii italiene - Summa Theologiae - Faust - Critica raţiunii pure - Critica raţiunii practice - Critica puterii de judecată - Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen Vernunft - Prolegomena zu einer jeden kunftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten kOnnen (1783) - Fizica amorului - Also sprach Zarathustra În der Rede von den Verâ'chtem des Leibes - Ideea raţiunii de stat În istoria modernă - Manifestul Partidului Comunist - Tratat de pedagogie Paul Tillich Simmel

precursor al teologiei negative .Die nachvedische Philosophie derânder .Parmenide .În ce constă credinţa mea .Entretiens metaphysiques (1688) .Exercises d'admiraţion .Meditations chretiennes (1683) .Beţia de cuvinte . 301 Un om neîmplinit p. 295 Buricul pământului p.Revoluţia din octombrie . 271 Templul p.Templul gustului .La tentaţion d'dxister . 285 Cimitirul istoric şi invenţia năucă p. 309 Infinitus est numerus stultorum p. 239 Ultima parte p.Das System der Wissenschaften nach Objekt und Methode .Prolegomene la o mitologie Ştiinţifică . 277 Mussolini s-a uitat la ceas şi i-a dat ultimatum lui Dumnezeu p.Le G6nie du christianisme .Rudolf Otţo Chateaubriand Unamuno Malebranche Malebranche Thomas a Kempis WilhelmCapelle WilhelmCapelle Goblot Emil Cioran Emil Cioran Emil Cioran Maxim Gorki Eugen Lovinescu Heiddeger Claude Bernard Titii Maiorescu LevTolstoi Nicolai Hartmann Ion Barbu Aram M.Die Philosophie der Schattierungen .Ontologia individualului .La mentalii primitive (1922) .Ontologia . 315 Prezenţa mea e definită de contemporanii mei p.Fiziologia gustului .Die Vorsokraţiker . 265 Scrisori p. 267 Despre misterul creaţiei p.Introduction â l'ettude de la meddicine experimentale .Istoria civilizaţiei române .Corespondences . .Probleme und Anfănge Einer Gestalttheorie .Aporetik .Trait6 de logique .Agonia creştinismului .Roza vânturilor Cuprins Aristotel şi arta p.Istoria literaturii române .Das Heilige .Pagini de proză .Zur Metaphysik des SchOnen und Aesthetik .Briihl Paul Deussen Schopenhauer Baudelaire Max Wertheimer George Călinescu Nae lonescu . Frenkian Prillat .Imitatio Christi .Severin Voltaire OltriedMuler Levy .Pe culmile disperării .

= 500 LE EDITURA ŞI IMPRIMERIA ARTA GRAFICA . 132 Mircea Eliade p.Despre economia românească p. 395 Cuvânt înainte p. 57 Eu gândesc ca român p. 79 Retro satana p. 2082 la ARTA GRAFICA S. Una din minunile lui Dumnezeu p. 365 Despre omul autonom p. 9 Scrisori p. 53 Marşul dogmaţic p. 51 În orizontul misteriosului p. 377 înainte de sfârşit p. 119 Problemele sau Cartea întrebărilor p. 387 Ultimele cuvinte p. 126 Filosof ia nuanţelor p. Bun de tipar: 30. 375 Gânduri p. 17 Un amestec de Dumnezeu cu Don Quijote p. 371 Vă mulţumesc! p.1992 Coli de tipar: 25. 143 Eros p. 103 Eseuri p. 87 Perplexitatea ca soluţie ideală p. 233 Redactor: SORIN DUMITRESCU Tehnoredactor: DOINA DUMITRESCU Apărut: 1992.04. 389 în loc de post-faţă p. 385 Ultimul dialog p. 14 Un ţăran imperial p. 219 Alchimia p.L. E Explicaţie p. 121 Lumea dogmei şi lumea întrebărilor p. 43 Masele pot fi înşelate în' istorie p. 11 Dogma p. 353 Numerus nullus p. 7 Dialoguri p. Format: 16/54x84 Tiparul executat sub comanda nr.A. — Bucureşti ISBN 973-9010-18-0 498 + 2 T. 391 Repere p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful