Dificultatea satisfacerii acestor cerinte a fost surmontata prin propunerea unei adancimi minime si dezvoltarea pe verticala a locuintei. II.stud. Cerintele temei cuprind deschiderea perspectivei asupra parculuiinvecinat. "praquri" creand pe parcursul acestui spatiu palnie 0 crestere a gradului de intimitate. Utrecht Villa KBWW este integrataintr-un tesut de locuinte unifamiliale constituit in etape succesive (de sec. programul rezidential a fost conceput ca si un «urbanism al procentelor».. Acesta presupune existenta a doua directii." MVRDV"The Hoorn Quadrant" . © copyright r a t . gradini (40mp pe casa). Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 1 Amp asament n t e o e x t " Datorita bugetului mic acordat locuintelor locuintelor. 2 masini per casa). Cresterea este perceptibila numai pe 0 fasie . AM Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) B I V ALE N T A . t: .aparitia denivelarilor realizeaza 0 succesiune de bariere. --!- _-\~1 .re. justificarea optiunii fiind un caz atipic de subimpartire a proprietatii care rezulta din prezenta a doi beneficiari careisi disputa terenul si implicit volumul casei. parcaj (1. Amplasata in Olanda.Iongitudinala a terenului. PRO FI LSTRA DAL MODERN-KBWW-VECHI DESFASURATASTRADALA .-Jpt'. cladirea isi exercita 0 inradacinare mult mai subtila . disparitie cauzata de masa cladirii. respectand insa noul regulament urbanistic al orasului. 0 limitare expusa in doua moduri: arhitectul fie se raporteaza la procentul de ocupare al terenului si coeficientul de utilizare. arh. alocand gradinii spatiul maxim posibil.relatia cu ceruJ: decupaj abstract cauzat de silueta indusa de acoperisul in terasa (cerinta data in tema).aceasta obstructionare dispare de pe cealalta portiune..Cue Simina stud. Exponentiala pentru afirmatia cum ca arhitectura NU este nici jocul pur al volumelor in lumina. fie opteaza pentru volumul maxim construit. d SPATIU CONTINUT. acces la parter). . respectiv cea care este combinata cu 0 functionalizare a spatiului. arh . in asa fel incat combinatia obligatiilor sociale si economice au condus la procente maxime stricte pentru tipologii de locuinte (100mp cu un maxim de 3 etaje.lJ ~e rrJ /c ':. pavaj (30mp per loc de parcat inclusiv strazile) si spatiu verde urban (5mp per casa). gradina si acoperis terasa. care actioneaza ca 0 bariera vizuala.. Locuinta anaJizata se incadreaza in acest din urma caz. I >-' r r.latia cu pamantul: in timp ce relatia cu cerul este neta. '7 1 i ( . un parcaj acoperit . XIX si de factura modernista). fscllitatea accesului la strada.studiu pentru dezvoltarea a 750 de locuinte. nici 0 compozitie de elemente decorative lipite pe un plan si respectand proportii.

....relatia eu tesutul ·pre:.r._.....i:.:-= s:o --------<~=~~----~f 'j"_::_O -l'___..Configuratii par t spatia e Ie eonfiguratie pe lot ".:. arh.""'" l.. Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 2.:.....~(.~ ~ '5.::.::._e<.. avand .. Retrage rea fro ntu lu i pri ncipa I respecta retrag ere maxima a vecinilor.._o \ SCARI I - RELATII VERTICALE :or... ragere de la limita dreapta doar la niv parteru.)'_--_::l..06:.lui pentru accesul auto comun .t: nu preia aliniamentul vecinatatildr datorita discontinuitatii fronturilor invecinate.~o("n \_-SPA T I I DES ERV I T E gradina semi-privata P R I V A T 1....".!S'J6J :''''~!7''...r--...I-'-'-'i-'-"f~'f-'-'-'C:-'l <1:00:0..~~/1 ..!~ "".II=F=!=\' =':':. .. \ \\ I I I I \ I I I _.... Ortogonalitatea si orientar a frontului rezulta qin limita laterala a lotulu._. I i I I ~ I I (J1 \ ==l=jr=i=..~~.Cue Simina stud.:.stud. or doua familii.i-> acces pe lot RELATIA CU STRADA 61 ACCE _.::::-+=:::. SPATII DE P R I V AT 1.existe..... ~epsectiv a celui din ...-.. I I cladire vecina I \ I \ \\ \\ \ \ \ I \ I II I I I \ I \ P LAN gradina privata D E SITUATIE ~~:::-.. ~::.--"r:- I I..:s~OO~:f'--_:1~. ~ ~'~!~"IS'I"''''~ .relatia cu limitele: a5~a latimea lotului...f'----..-. QJ \ -o QJ 3 QJ I... . arh .~--.i. SER PRI Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) . P-~~~-N PAR T ER scara 1 10 0 ..o..'''' . P R I V AT 2 I retragere . .

+~ ·07. ~ _... PLAN ETA] 4 5 car a 1 100 In arhitectura moderna peretele a fost redus la a simpla suprafata bidimensionala si a devenit a resursa anonima intr-o constructie de maxima eficienta.:....1 -~-~ . terasele sunt definite dlferit: suprafetele si modul. P R I V AT tJ . _ r-.1~ _ r-----------------~ ---. ~~- - RELATII VERTICALE J- 1 -- ..:9~:. in care se realizeaza accesul la ele sunt total diferite. ? o I i ~- n /~J ~o---. ?' ~..... . terasa 1 avand un caracter introvertit cu pereti inalti care nu permit vederea perimetrala.-.~flr------- .. In mod paradoxal este neglijat ca element structural..t ~ol!... t....··1'~'.. '1.U =----ij .} --~~ r== _. si este vizibil exprimatlaexterior.=~...c..~..... pi ee O'g="Ii::~ =:c~.'«-f' ~-"--.or'O 1.. Elementul principal al vilei este peretele median. Suprafata terasei praprietatii 1 este continuta de aproape 6 ori in suprafata terasei praprietatii 2.._705.:~ Ir - ~~ .::. .c '=p" ~~.Configurat e mcce-c t. ':. - ": r. Benec Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 2.::.0 '100 .l'-'[ 'ICr:.::!. ~- -e'..::. arh.. lar terasa 2 este accesibila printr-un decupajin planul terasei si a scara de pisica.50+ \ '" \ SPATII DE ~ P R I V AT 1.8~'~i· o-c ko+cctptoo .:' __ SI T :." r configuratia rolul peretelui median ~ _ ~~e~..J~_ _...I."Io:rnmcn '5.. Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) .~ ~ "" ~.o . I.-. "loler J "'. hl:..i. ~~o~~n ..8Q~-I- c:: (~-J ~n -- ...:' 5c:.-=::. f'f'"utll:"r.'.~~'_~_~~_~~ spa J t ale e i.=.___.. II ·(r~·l· 1.I sn -:- i( ~I -I -~ -~--~ !3100+ I I . ci este 0 diviziune cu grosime mare si goala in interior.:1 ::J-i?f 1" eueo 9. Peretele median nu are rol estetic..!L. E 2 !IIcJ... care ocupa 0 pozitie dominanta ca perete despartitor in zig-zag intre cele doua unitati distincte.sc:".la de la nivelul etajului 4 printr-un spatiu de serviciu.:s::..::. t + _J2.!:.:... kc -'00 1 00·..".::'IOr'nrtIC·. SERVICIU P RIVAT2 teraselor • ::o".~ ..- ":"Io:lL::" rtcr l 1:. Cuc Simina stud.~5J)"I: ___. iar terasa 2 are un caracter extravert it cu pereti perimetrali care permit perspective laterale ample.. ...~.: - ..:.. .f2 __ ...-.~: a .~'~' - e t a 3 -~----~~..:.:. Terasele au canfiguratii diferite.'~---..:Q'II:f".i n OQK r:-.stud. arh..__~_ e t t e a r a j s 4 e _.'---~==~P LAN ETA] 3 scara 1 100 SPA T I I DES ERV I T P R I V A T 1..Ar:. Terasa 1 este accesibi.tM::'(H:r.'~ ~ lese ". bcoa I .__t..~~c:. .'J ~ I h.OJ:_'..~ j~ _tL 1-·~~· SCARI .-=-'---.:9!..

. intre spatiile si nevoile eelor doua familii. 1"1 ~ ~ f) ( " jt."""".~~. Peretele ca diviziune elastica intre eele doua unitati distincte devine 0 unealta in negocierea limitelor acestora si i a exploata spatiile interioare si vederile. I~: 2 ~i l I I \~----.~ . -- .. . ... inlocuind caimportanta planimetria si evitand 0 diviziune conventionala liniara. arh .:{ ~ Irl II" 11:= I I . Datorita acestei negocieri spatiale sectiunea este elaborata ca element definitoriu pentru constructie..o.~....'::..._. P R m I e V d A T a 2 n e ..in lipsa celuilalt nu s-ar fi putut dezvolta calitatile uniee ale intregului. Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 2 5 Configurat e e tun spatia e . ..fIlI'~ P SEC T I LAN lJ N E LON G I T U DIN A L A seara 1: 100 intercomunicarea \.. arh.... U L C E N T RA L SECTIUNE fiecarui nivel PER \ "~< :. .·~n ..o<. ~~.:v"...stud..Cue Simina stud.n .._______ SPECT I VA relatia eu peretele interior si definitia sa ca limita e I a 5 t C a relatia cu eerul prin terasele drculabile private rezultate din plierea planului de acoperire P per R I V e A t T e 1.. Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne IVI'"..peretele median care desparte eele doua volume distincte este generat de eonceptul unei membrane care mediaza intre doua forte.~ . .. Intre cele doua unitati se dezvolta 0 dependenta voluntara ..

Configurat sec t spatia u n e configuratia interioara Vo.~. Spatialitatea interioa ra este rezu Itatul unei interrelationari continue intre unitati. R r . arh.o.~'~~"~'. "0.:. Prezenta penetratiei volumelor unitatilor vecine una in alta il face pe utilizatorii vilei sa fie constienti unii de ceilalti si de negoderea continua dintre ei.E I 141294 Al TERNATING 231295 FLOORS 1 AL TERNATING 10. singurele spatii inchise fiind dormitoarele concepute ca si cutii continute si suspendatein spatiul interior general fluid.:p:rr-4':=.'.JSl" u~s ._~.~ -WS: I At T£RNATING 120195 FLOORS 3 200295 ALTERNATiNG FLOORS 4 11. j-~I "I oL____ . Prin abandonarea limitei strict liniareintre cele doua unitati vila a putut fi organizata cat mai eficient posibil..cCESS TO unLf GU'()EN~CCE.S FO~":>...1~~ '~==::_ ~i·~-r-~"':i--~~~ r q_~~~= '£-> I (~:._~~.CCE s '"Oll lEI Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) .IIF!OE:"J.~>~. OCC(SS .-~-~~".<: ~m .:/ 26s 11.-.(\ <'l'~il€~'...stud. I.::-:. Benec Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 2. Vila este de fapt rezultatul suprapunerii de spatii goale interconectate cu scari deschise si goluri pe mai multe nivele.. 1 'L I:J L 1 SECTIUNE A-A TRANSVERSALA s car a 1: SPATIU PRIVAT 2 si rampa comuna 1 acces aa SECTIUNE c-c SPATIU TRANSVERSALA s car a PRIVAT 1: 1 aa SECTIUNE B-B SPATIU 1 TRANSVERSALA 5 car a PRIVAT 1: 1 aa 2 2 ROOFHOuse I ROOFTE RAACE II 2 STOREYS 161094 14M DEEP 4 STOREYS 231194 7 METER DEEP HOUSE jNI A HOUSE 100' ~OOit ~Ca':5 ~:i.."1.. ~~d:~::_~:-~:-:::~+'-~:-:~_'_~'~ ~~~~..I'll' 040195 FLOORS 2 r.lumele interioare sunt rezultate ca interstitiiintre suprafetele verticale ale calcanelor si peretelui median.___~.-.. arh.'Cet 000395 OUTDOOR SPACE 13~95 FINAL RESul- S~ """u ii. Cuc Simina stud.

9 r u P u I de spa t i i de s e r vic iu 4.piano nobile . Urmatoarea faza a fost inserarea spatiilor secundare in volum pe principii de puzzle in cele cinci nivele. Arhitectii au optat repede pentru un volum sub forma de cub divizat pe verticala in doua unitati de locuire. pereti verticali latera Ii 6. care defineste caracterul vilei. motiv pentru care la nivelul trei zona de zl se extinde catre vecin. in concordanta cu nevoile fiecarui proprietar. Nivelele unitatii 2 creaza spatii deschise de tip loft organizate intr-o stratificatie orizontala. perete despart tor 3. Cuc Simina stud. unitatea 1 are spatii lungi si inguste nu foarte practicabile pentru locuire. Benec Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 2. arh. rupand verticalitatea foarte pronuntata. Din bucataria situata la parter ai vedere libera in sus pana la nivelul acoperisului pe 0 inaltime de 11 metri.Configuratii schema de spatia crestere Ie 2.stud. volumele dormitoarelor 7. Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) Din punct de vedere spatial unitatea 1 este mai interesanta decat unitatea 2. fatada PI n - 9aI definitii VOLUMUL PLATONIC RELATII VERTICALE spatia Ie diferite evolutia conceptului spatial Pe masura ce proiectul a progresat vila a evoluat sub foma unei case de studiu de caz tipice. Unitatea 1 are 0 configuratie spatiala labirintica. s car si t era s e 1 t e r e n 5. .a carui baie cu pereti complet vitrati amplasata la nivelul superior se deschide spre terasa de pe acoperis cu parapete inalte si cu 0 penetratie obturabila care ofera vedere asupra catedralei din apropiere. arh. Pentru ca ocupantii unitatii mai mici sa beneficieze de 0 zona de zi cu suprafata suficienta s-a optat pentru permiterea intruziunii volumelor celor doua unitati unul in celelalt. Acesta este . circulat vert cale 8.. una ocupand a treime si cealalta doua treimi din volum. cu spatiile si golurile organizate pe verticalain jurul unei axe de doua gal uri suprapuse dar relativ decalate. cu orientari diferite fata de gradina si fata de terasa verde de la ultirnul nivel. Desi interesanta spatial. Astfel a fast generat peretele interior cu forma sa caracterisitica.

Desi dependenta mutualaintre unitati ar f putut sa paralizeze proiectul.. familie si-a dorit 0 locuire cu un fel de piano nobile si astfel sa obtina 0 zona de zi introvertita si ridicata fata de nivelul terenului si un dormitor mare la nivelul de sus. o fIooIs] 12.1604 [alternating Boors] Unul dintreciienti a vazut in prealabil proiectul "Berlin Voids" (un bloc de lucuire colectiva care contine 284 de tipologii considerate ca idea Ie in conceptia contemporana.Configuratii evolutia eonceptulu spatia [2 storevs14m deep 1 Ie [alternating fIooIs] rea cer I Z ntelor are de a tema I alternating fIooIs] [4s1Dteys 7m deep) ..04. 24 . Cealalta familie si-a dorit sa gateasca si sa serveasca masa la nivelul terenului si cat mai aproape de gradina si sa cobine salonul de TV cu nivelul de dorrnltor. arh.stud. aceasta a fost de fapt catalizatorului obtineril unui intreg mult mai pozitiv decat ar fi putut fiecare sa obtina in mod individual. arh .1999 + 23.1956 mag n ide nter or AXONOMETRIE Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) s1Bjarne Mastenbroek(seARCH) EXPLODATA .12.02.3979 [hotlSe ina house] I alternating 28. Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 2.12 . ceea ce a dus la conturarea unui model ideal pentru cohabitarea celor doua unitati intr-o singura casa.Cue Simina stud. imbinate intr-o compozitie inghetata folosind principiile de alcatuire ale unui puzzle chinezesc) si si-a dorit 0 casa care sa corespunda viziunii acestuia.

fatada este un element distinct al conceptului. 3 fat a d a P lin a Suprafetele vitrate sunt atat de ample pe cat Ie permit functiunile interioare. Ferestrele si tamplaria usilor preiau aparenta si rolul el. arh.stud. arh.ementelor structurale ale fatadei. Cue Simina stud.vitraj tam general p I fara are detalii Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) . care rupe canoanel.e de proiectare contemporane in sensullispei pielii. 4.fatada tam plina p I fara are detalii 1 v t r a 2. Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar a d t F a 3 o n 9 P 22 e I 53 configuratia tamplariei in raport cu peretele transversal comun si cu nivelele interioare 32 elemente repetititve pe fatada si gabarite relative rep e t t ve 17 26 149 J 1_Q1-_:: 1 1 :: "'-'~J II b_ rn FATADA nor PRINCIPALA d scara 1 : 100 v e s t FATADA sud LATERALA v scars 1:100 e eonfiguratia fatadelor s t .

. -.----....1. C·-······.."1 // '.. fiind de fapt imagini ale sectiunii interioare. ·~t I ~ elernente repetititve rep e ~~ .. ...·-·.• .···. .. ...fatada plina fara detalii tam p I are I .~ ~. .. pe fatada si gabarite relative t t ve I' . Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 3 F a n t P a 9 d e I o eonfiguratia tamplariei in raport cu peretele transversal comun si cu nivelele interioare '\ .: / ·:. ./ ..... 3 fatada p na Sticla datorita transparentei este un element de care se face abstractie.. \~~ " . .··· ~-.. .·.' _ ..~.au aceeasi configuratie dar in oglinda.. expunand stratificatia spatiala interioara si config uratia .cea catre strada si cea posterioare . 4. I " 1-·· ~ . ...... FAT sud A D A P 0 S T E RIO A RA est seara 1: 100 FATADA nor 1 v t r a 2.. i9!5::---/ l6~ -I LATERALA d e seara 1:100 s t -'t' configuratia fatadelor Ambele fatade principale .. .. arh. .vitraj tam general p I fara are detalii Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) ...stud.Cue Simina stud.':. iar singurul detaliu de finisaj sunt panotarile de lemn de exterior care acopera structura de beton . arh ..-. . Ceea ce primeaza este spatiul interior si nu fatada care este lipsita de importanta estetica... ~ ~ .

arh. In momentul ulterior incepe sa se faca distinctia dintre lemn si sticla. Cue Simina stud. in timp ce sticla si transparenta extrema a interiorului sugereaza 0 senzatie de deschidere si accesibilitate. Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar SECVENTA 3 P I F i a n tad 9 APROPIERE 0 e I '1J' DE 1 m d epa a r r t a r e e 2 m de par t a e r e d e 3 m apr 0 p e e r e d e 4 m a pro p e r r e a e Aparenta cladirii este infiuentata de distanta la care se afla privitorul. tara a exista inca senzatia volumului interior. iar odata cu trecerea timpului vila va putea sa se sustraga si mai mult privlrii trecatorilor. prin lucirea panotarilor de lemn si reflexia cerului in suprafetele vitrate. Catre strada si catre curte au fost plantati 0 serie de arborl Acacia care au rol de obturare. Panotarile de lemn inchis la culoare sugereaza un caracter introvertit al vilei. Din departare cladirea este perceputa ca un monovolum cu 0 piele generala lucioasa.iar secventa apropierii fata de vila trece printr-o gradatie a perceptiei. Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) .stud. arh. dar perceptia ramane aceea a unui monovolum cu 0 coaja din doua texturi. Abea de la mica distanta se percepe transparenta sticlei si interiorul devine complet vizibil.

elementele structurale au aceeas iconfiguratie in meandre ca si peretele median dar urmaresc un pattern diferit. I_. care are un sistem complex de distribuire a fo rte Ior. arh. -. Conceptul structural este definirea unei cutii tridimensioanle rigidizate prin triangulatii si zone partial rigidizate. Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) .I.. deoarece incarcarile nu sunt in general preluate de elemente verticale. Doar elevatiile de pe llrnitele laterale ale lotului se ridica continuu pe verticala. 1 concept s t r u c t u r ra a 2.J t '. Cuc Simina stud. Din dorinta de a realiza 0 fatada cat mai transparenta cu vitraje pe toata inaltimea. d str butia fortelor 4. a fost nevoie de masuri structurale speciale pentru a asigura rigidizarea. Singurii stalpi apar la zona de acces unde parterul este partial retras. Ca rezultat.d str butia fortelor structu Aproape nici unul din peretii vilei nu se suprapune peste alti pereti.d str t t butia fortelor 3 .stud. pentru a asigura sprijinul necesar calcanului lateral. arh. Preluarea incarcarilor a fost rezolvata prin elemente stru ctu raled ife rite care aIcatu iesc intreg ul: g rinzi precom primate. tiranti metalici si balcoane de beton dispuse astfel incat sa rigidizeze. Benec Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 4 con ~ S f t rue 9 u t rat u r a e ( J ""-. Din punct de vedere structural vila urmareste principii similare cu puzzle-ul chinezesc (un all punct comun cu proiectul "Berlin Voids").. S-a renuntat la utilizarea stalpilor in interior deoarece acestia ar f alterat perceptia interioara a spatiului.

-~ interioare placaj OSB 2 n t e r o r . Benee Vlad ISTORIA ARHITECTURII MODERNE An 3 2008 Seminar 4.panotarir---.usa aeces panou tabla perforata ruginita aparent Double House (KBWW Villa) Winy Maas(MVRDV) si Bjarne Mastenbroek(seARCH) ..Materialitate coaja 1 interioara/exterioara ext e r 0 r panotari I ~ "exterioare di~ I -"panourl sandwich \'R .stud.panotari interioare placaj PFL .Cue Simina stud. arh .vitraje sticla transparenta . arh.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.