You are on page 1of 11

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara ± Bucuresti Master Management în Agroturism i Alimenta ie Public Anul II

SOCIOLOGIE RURALA Migratia Externa

Masterand : Preoteasa Irina Andreea Prof. indrumator, Prof. Dr. Violeta Florian

economie. infidelitate. 17). iar dac ne referim la efecte. geografie.´ (Constitu ia României apud. iar pe de alt parte. fie în pres .Pe de o parte r mâne un Ägol´. în ar i în str n tate este garantat. Melinda Stoica. absen a celor pleca i fiind resim it în special de c tre familie i de comunitatea local (mai ales în cazul celor rurale). ci este un proces mult mai complex care aduce în ecua ie mai multe elemente i. pe ce distan i durat ? Ce schimb ri în via a personal a indivizilor i în cea a comunit ilor din care fac parte vor avea loc în urma acestor deplas ri ? Studierea fenomenului migra iei nu este de dat recent . cât i în cel de destina ie. În prezent. . culturale. religioase. precum i de a reveni în ar . Monica erban. cel pu in la nivel locativ i ocupa ional. sociologie). se vorbe te mai ales despre efecte economice la nivel macro i despre efecte sociale la nivelul familiilor. de a emigra. 12) este de p rere c acesta este Ärezultatul unui proces de amploare´ dac avem în vedere faptul c pân în 1990. de unde urmeaz s plece poten ialii migran i. România se confrunt cu aproximativ dou milioane i jum tate de persoane plecate la lucru în str in tate. Indiferent de perioada la care neam referi. elaborând scheme i teorii care încearc s explice mecanismul fenomenului. integrarea i absorb ia noilor veni i în comunit ile alese ca destina ie ridic probleme.i stabili domiciliul sau re edin a în orice localitate din ar . România era o societate închis . 2006: p. fiecare analizându-l din perspective diferite. Schimb rile produse sunt vizibile la nivelul vie ii economice. Acesta a intrat în aten ia cercet torilor apar inând unor domenii diverse (demografie. Dumitru Sandu (2010: p. Potrivit art. Fiec rui cet ean îi este asigurat dreptul de a.Ele se manifest atât în locul de origine. a a cum i perspectivele de explicare a acestora sunt multiple. copii abandona i etc. fie printre cei de lâng noi: familii destr mate.Stabilirea temei de cercetare: Interesul pentru studierea problematicii migra iei pleac de la mai multe întreb ri:de ce deplaseaz oamenii în teritoriu ? Cine sau ce le influen eaz decizia de a se deplasa. Migra ia sau mobilitatea teritorial a popula iei nu se reduce doar la deplas ri în spa iu. Efectele pe care le-a avut la nivelul familiilor le-am v zut cu to ii. 25 din Constitu ia României. deplas rile în teritoriu s-au realizat cu intensit i diferite i motiva ii variate. 73). ÄMigra ia temporar pentru munc este un fenomen despre ale c rui efecte i cauze se discut la nivel na ional: Ca principal cauz este identificat lipsa locurilor de munc suficient de atr g toare. genereaz un spectru larg de efecte. sociale. Sfera problemelor pe care le ridic fenomenul migra iei este larg .´ (Ioana Alexandra Mihai. revizuit : Ädreptul la liber circula ie. 2007: p. politice. indiferent de mecanismele care le pun în mi care sau care le influen eaz manifestarea. Legea stabile te condi iile exercit rii acestui drept.

plec rile au fost efectuate în cea mai mare parte de c tre b rba i (88%). În general. respectiv 45%´ (Dumitru Sandu. astfel încât. p. 94).De-a lungul anilor au fost impuse o serie de condi ii pentru a putea emigra din România c tre o alt ar . indivizii prefer s petreac o perioad de timp departe de familie. Mai pu ine condi ii înseamn automat mai mul i indivizi care le pot îndeplini. Acesta ar fi startul contractelor de munc care a declan at o cre tere semnificativ a fluxului de migra ie în Spania. atât pentru ei în i i.E. Printre acestea amintesc ob inerea vizei care permitea ederea în ara de destina ie pentru o anumit perioad de timp. acumularea unor cuno tin e despre cum se face migra ia i chiar instituirea unor norme legate de migra ie. devenind mai mari la femei decât la b rba i. ÄFinalul condi iilor la ie irea din ar ar fi corect s spunem c este integrarea în Uniunea European .i face numerele singur . 2010: p. În schimb. Ädup 2001. prietenilor. de colarizarea în ciclul primar etc. frustrarea legat de propria situa ie material . Se observ c femeile au tendin a de a emigra mai pu in dup c s torie. sunt persoane care pleac pentru a. vorbim de cei care pleac pentru a. din moment ce individul care inten ioneaz s plece într-o ar membr a U. A adar.i atinge unul sau mai multe obiective pe plan economic pentru care. raportul se inverseaz . În categoria persoanelor c s torite. cât i pentru cei apropia i lor. Pe de alt parte.´ (Monica erban. Una dintre explica ii este dat de Monica erban: ÄDac cifrele se adun din indivizi care se deplaseaz bazându-se pe ajutorul rudelor. Astfel. Ulterior. s munceasc între str ini pentru a oferi ansa unui trai mai bun. dac ar a tepta în România. De asemenea. ar trebui s treac mult mai mult timp. Ultimii doi factori prezenta i de . ratele de emigrare sunt sistematic mai mari la b rba i decât la femei.´ (ibidem. pentru persoanele nec s torite. 2009: p. Mai mult decât atât. Din acest motiv. rata de emigrare se reduce brusc în intervalul de vârst 30-34 de ani. 29). cunoa terea unei limbi str ine (italiana. 26). raportul dintre sexe se echilibreaz . În prima etap . iar vechimea migra iei a permis crearea unor institu ii care facilitez migra ia. 2006. e firesc s ne confrunt m cu un num r crescut de emigran i. migra ia a devenit destul de greu de controlat. ei aleg drumul cel mai scurt. în special). spaniola sau engleza. p 25). i statul creeaz structuri în acest sens. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul c intevalul de vârst men ionat ar putea reprezenta perioada de cre tere a copiilor. oamenii vor s plece pentru a câ tiga bani. chestiunea numerelor pare a se rezolva de la sine: migra ia este îndeajuns de independent în raport cu mediul pentru a. se constat c la femeile c s torite. În 2002 s-a semnat un acord între România i Regatul Spaniei cu privire la reglementarea i organizarea circula iei for ei de munc între cele dou state. în str in tate este puternic influen at de Äfaptul de a mai fi lucrat în str inatate. Din acel moment.i reîntregi familia i hot r sc s r mân în ara de destina ie pentru mai mult timp sau chiar pentru totdeauna. plec rile b rba ilor fa de cele ale femeilor ajung s fie de 55%. cunoscu ilor. de inerea unei invita ii din partea unei persoane care se angaja s îi asigure cazare c l torului i prezentarea unei sume de bani care s demonstreze c emigrantul are cu ce s se între in în perioada respectiv . sume care pentru România par imposibil de atins. existen a unui bun stoc de rela ii personal-familiale i apartene a la o gospod rie în care cineva a mai lucrat în str in tate´ (Dumitru Sandu. Inten ia de plecare la munc .

modificând rela iile de natur rasial . 1989. 1999. astfel c nerespectarea uneia dintre condi ii poate duce la destr marea rela iilor care stau la baza acestui tip de capital. Încrederea. care are consecin e asupra cre terii altor stocuri de capital de natur material . comunitar. culturale.De mare actualitate sunt i abord rile care privesc migra ia ca strategie de via aceasta reprezentând Äo perspectiv a raportului durabil dintre scopuri asumate i mijloace [. . Se poate vorbi de capitalul social al migran ilor în contextul rela iilor pe care le au cu persoanele care au mai fost plecate i care le pot oferi informa ii cu privire la cazare. ci unul complex. organiza ional i societal. norme informale referitoare la comportamente i atitudini pe care trebuie s le adopte pentru a fi privit Äcu ochi buni´ ce cei din jur i chiar informa ii despre alte persoane care pot deveni parte a capitalului lor social. p 71). 2000. 2007. sociale.]. 1972.De altfel. fiind în acela i timp o surs important de cre tere numeric a popula iei urbane (Johnson. locuri de munc . adic : emigra ia.. Aceast deplasare are o mare influen asupra compozi iei sociale a popula iei.Miftode care consider c Ämigra ia este o expresie spa ial a mobilit ii sociale" (Miftode.Johnson define te migra ia drept o Ädeplasare fizic a oamenilor în untrul sistemelor sociale i între ele´. Äexisten a unui bun stoc de rela ii personal-familiale i apartene a la o gospod rie în care cineva a mai lucrat în str in tate´ . O defini ie clasic a migra iei este dat de sociologul Jan Szczepanski. educa ional.Ele sunt structuri ra ionale de ac iune.Dumitru Sandu mai sus.Aspectul social (profesional. fie individual . Studiile geografice asupra migra iei (pentru care se mai folosesc termenii de mobilitate teritorial sau mobilitate geografic ) pun accentul mai mult pe deplasarea teritorial propriu-zis . etnic i rela iile de clas .. acesta definind mobilitatea social prin Äseria de fenomene care rezid în deplasarea indivizilor sau a grupurilor din loc în loc în spa iul social" (Szczepanski. 6) sau ca form de protest Äîn fa a schimb rilor i de abandon a unei societ i în care nu. dar nu ignorat. fie în grup a mai multor indivizi i pe schimb rile produse în mediu în urma acestei deplas ri. poate fi re inut opinia profesorului V. cu efecte sociale. Procesul nu este doar unul fizic. 1984. relativ durabile la nivelul agentului care le adopt ´ (Sandu. ne conduc spre ideea de capital social. cultural) este mai pu in luat în calcul. 2004. De asemenea. presupunând doar o schimbare a cadrului natural. În func ie de spa iul de interac iune unde consecin ele sociabilit ii productive sunt manifeste. se poate vorbi despre capitalul social personal.i g sesc locul pe care i l-ar dori´ (Voicu. în elegerea actului de migra ie necesit definirea i l murirea unor concepte ce deriv din acesta.´ (Dumitru Sandu. imigra ia si remigra ia (Raboca i Surdu. 2). asocierea i toleran a formeaz nucleul de valori al capitalului social.Este evident faptul c migra ia nu este o simpl deplasare în teritoriu.154). Se pune accentul pe încredere i reciprocitate. 402). Perspectiva sociologic eviden iaz faptul c definirea migra iei se bazeaz pe argumente economice. familial. 215-216). uman sau chiar social . 86).G. Despre capitalul social se poate spune c este Äo sociabilitate productiv . A.

Astfel. teoria re elelor. 1984. teoria institu ional ). ci mai degrab se completeaz reciproc. teoria economiei neoclasice. psihologici. O analiz corect a migra iei urm re te efectele pe care aceasta le produce atât în zona de origine a migran ilor. teoria dependen ei. mai ales în condi iile în care formele de migra ie. economici. Din punct de vedere demografic. teoria sistemelor mondiale). dar sunt îmbog ite i adaptate unor situa ii concrete. cele mai multe teorii explicative ale migra iei au pus în centrul aten iei rolul factorilor economici în declan area i desf urarea procesului. provenien a migran ilor. oferind explica ii multiple asupra fenomenului i aceasta mai ales pentru c abord rile respective fac trimitere la nivele diferite de referin : macro (societal). În ceea ce prive te clasificarea migra iilor se pot identifica în literatura de specialitate numeroase criterii ce exprim tipologii diversificate. Mezei. participan ilor la deplasare. demografici. culturale. nr. nu se anuleaz .În ultimele decenii. De i teoriile clasice de tipul celor gravita ionale sau modelul Äpush-pull´ sunt adesea comb tute. fiind vorba aici de Ämodele econometrice de tip costuri ± beneficii´ (Rotariu.Teoriile clasice asupra migra iei sunt înc luate în calcul. În noile condi ii social-economice se pune problema unor abord ri ra ionale ale migra iei. în cea de destina ie. sociale ale societ ii.Astfel sunt eviden ia i factorii geografici (care privesc tr s turile fizice ale cadrului natural). Impactul acestui fapt se resimte mai ales pe pia a muncii (diminuându-se . fiind considerate a fi mai degrab Äscheme descriptive sau clasificatorii´ (Sandu. 10).Aceste teorii nu se exclud. noua economie a migra iei. fie prin prisma celor ce urm resc desf urarea acestuia (ex. acest model f când trimitere direct la tipul migra iilor interna ionale.12-13). etc. cele mai importante i vizibile efecte ale migra iei ce caracterizeaz spa iul românesc de dup 1989 sunt reprezentate de: o i numeroase particulariz ri care Îmb trânirea demografic prin antrenarea în migra ie mai ales a popula iei tinere (20-40 ani). politice. Factorii care determin migra ia pun în eviden numeroase elemente a c ror importan este considerat determinant în func ie de perspectiva de abordare a fenomenului.În func ie de un anumit context i de un complex de factori ce intervin pe parcursul procesului. durata. 1999. numeroase studii asupra migra iilor sunt orientate azi c tre cele ce se desf oar în spa iul interna ional. ele sunt îmbog ite i adaptate unor situa ii concrete îns tendin a actual este aceea de a analiza migra ia fie prin prisma unor teorii care explic apari ia fenomenului (ex. efectele migra iei pot fi apreciate drept pozitive sau negative i se r sfrâng asupra unor domenii foarte diverse ale vie ii economice. teoria dual a pie ei muncii. motiva ia. active profesional. Exist îns îmbog esc tabloul tipologiilor migra iei. cât i asupra migran ilor în i i. motiva iile i fluxurile de migran i au cunoscut schimb ri semnificative. mezo (comunitar) i micro (individ / familie). indiferent de perspectiva de abordare a fenomenului. Ele urm resc distan a. în opinia mai multor cercet tori.

pentru comunitatea de origine.1copii/femeie în 1989 s-a ajuns la o valoare de 1. 2006. fondului de locuin e. condi ii îndeplinite în rile dezvoltate. Ämigra ia for ei de munc educate i calificate dinspre rile s race spre cele bogate´. Äexodul creierelor´. indivizii care opteaz pentru migra ie spre alte regiuni pleac i de la considerentul c în urma acestei ac iuni î i vor putea asigura un nivel de trai mai bun decât în momentul anterior deciziei. citând diverse surse. a fertilit ii (de la o rat total a fertilit ii de 2. afectând dezvoltarea întregii societ i nu doar financiar. dar are implica ii extinse i asupra nivelului i furniz rii de servicii sociale. 2005.Ele pot avea sensuri pozitive sau negative i pot fi resim ite pe termen lung. a familiei sau a grupului migrant. sc derea ratei omajului în anumite sectoare de activitate. 110).ponderea popula iei active cre te presiunea asupra celei r mase de a sus ine popula ia vârstnic .Pe de alt parte. în unele cazuri. 2005.Îns ceea ce pentru individ poate fi un avantaj. 2007. semnifica ia actului este discutabil . 12). dar i în via a comunit ii c reia i-a apar inut sau în care urmeaz s se integreze. Din punct de vedere al efectelor în plan economic. Identificarea i analizarea efectelor migra iei poate aduce în discu ie mai multe aspecte. fenomen cunoscut în literatura de specialitate ca Äbrain drain´. cre terea nivelului de trai. atât pe termen scurt i mediu. arat c semnifica ia conceptului de brain drain exprim . (S. dependent ) i sistemele de servicii sociale (vârstnicii au necesit i speciale de îngrijire) (B la a. mediu sau scurt. putem privi aceste efecte ca schimb ri în via a individului. în cele mai multe cazuri.St nic .În schimb. se pot eviden ia i o serie de efecte negative (situa ii întâlnite i în cazul României. se constat . migra ia poate contribui la cre terea veniturilor popula iei.S. asigurarea unui loc de munc . 7-9) Schimb ri în structura pe vârste i sexe a popula iei ce reflect un proces lent dar continuu de îmb trânire demografic Modific ri ale dimensiunilor familiei Supraaglomerarea regiunilor receptoare i depopularea celor emi toare o o o În sfera economic . E anu.În general. mai ales dup anul 1990): a). urm rind o recunoa tere profesional i o remunerare superioare. 4-10). o Schimb ri în evolu ia nup ialit ii.3 copii/femeie în prezent conform datelor din Cartea Verde a Popula iei. 46). Vasile. educa iei i pentru func ionarea economiei în sine (Sime. Efectul negativ al migr rii for ei de munc înalt calificat pentru ara de origine cre te mai ales în cazul în care emigreaz cei cu profesii de care economia nu se poate dispensa. orientarea migran ilor spre anumite sectoare economice deficitare de for de munc la un moment dat. 2005.St nic . cât i pe termen lung (Zaman. efectele fenomenului migra ional apar imediat ce acesta începe s se manifeste.Astfel.

c rile spre care s-au îndreptat cei înalt preg ti i profesional au înregistrat Äcre teri economice datorit capacit ii creative deosebite a capitalului uman al imigran ilor´ (Zaman. sus inerea artificial a valutei na ionale. în sensul c preg tirea profesional a indivizilor a însemnat un cost pentru ara noastr .În cazul de fa . putem afirma c calitativ .Acest aspect are o dubl semifica ie: pe de o parte au migrat persoane preg tite profesional ceea ce a creat un deficit de astfel de for de munc în sectoarele economice în care profesau.Nu trebuie în eles c migra ia popula iei determin schimb ri în ceea ce prive te fundamentele. astfel c migran ii renun adesea la acestea acceptând munci inferioare calific rii lor profesionale în favoarea unor venituri atractive. 2005. diferen ele dintre cele dou medii erau clare. cât prin p strarea rela iei cu divinitatea). 111-117). dogmele i ritualurile religioase ale diferitelor confesiuni. în ceea ce prive te religiozitatea începe s scad ´ (Voicu. dar i . le-a impus în cadrul acestora. c). în condi iile unei efervescente mi c ri teritoriale a popula iei. Vasile. treptat. d). b). în România.pierderea calific rilor profesionale.Voicu arat c dac pân în anul 1990. 59). încep s se observe anumite similitudini între aceste medii. Pierderea de for de munc specializat / calificat . 2006. cel pu in în leg tur cu apartenen a i identificarea cu o anumit confesiune.sc derea exporturilor (ca urmare a sc derii produc iei interne). spre anii 2000. iar valorificarea ei se va face în contul altei ri. Sunt numeroase cazurile în care recunoa terea anumitor studii i calific ri nu este realizat de toate rile. Exist o strâns leg tur între influen a religiei. M. diferen ele între mediul urban i cel rural fiind destul de evidente. Într-un studiu realizat pe aceast tem . mai ales dac sunt diferite de cele c rora le apar in i în care au crescut i participarea la via a religioas a noii comunit i (nu doar prin prezen a la slujbe i evenimente biserice ti. mai exact a înv turilor bisericii i a controlului pe care aceasta îl exercit asupra enoria ilor s i i efectele pe care migra ia le are asupra acestora. iar Ädistan a dintre sat i ora . ca proces realizat i prin migrarea popula iei din rural. Ceea ce va fi influen at prin migra ie este atitudinea oamenilor fa de comunit ile religioase în care doresc s se integreze (temporar sau definitiv). iar pe de alt parte se poate vorbi de un nejuns pentru România. i via a religioas a unei comunit i se confrunt cu o serie de transform ri privite din perspectiv cantitativ . Interpretarea unor schimb ri în via a social a unei comunit i ca rezultat al migra iei poate pleca i de la efectele pe care urbanizarea.

de amploare i aproape orice individ inclus în circuit va cre te posibilitatea de apari ie în viitor a unui eveniment asem nator (Constantinescu. insecuritatea social resim it sau probabilitatea crescut de a fi victim a unei infrac iuni în anumite zone sunt motive cei determin pe mul i indivizi de a lua decizia schimb rii reziden iale. a rela iilor dintre membrii acesteia. a unei locuin e. 2006. idee abordat de numero i sociologi.Referitor la migra ie. Delincven a este un fenomen de inadaptare social de care se face vinovat fie individul. a rolurilor asumate de fiecare dintre ace tia. 82). facilitând i leg turile dintre migran i i familiile acestora. Punerea în practic a acestei decizii depinde îns de mai mul i factori cum ar fi vârsta. a unor mijloace de trai în alte locuri decât cele originare. dar i teama fa de criminalitate în general. agresiunilor sexuale (Toth. activitatea lor presupunând alte destina ii decât cele din ar . De exemplu. ofer sprijin în g sirea unui loc de munc . dobândit prin migra ie. iar aceast team poate afecta în mod profund echilibrul i func ionalitatea social . am acordat de asemenea aten ie efectelor pe care migra ia le produce în sfera devian ei sociale. 1/4 din bucure tenii intervieva i declarând c au fost victime cel pu in a unor infrac iuni de tipul furturilor. trebuie subliniat faptul c industrializarea i urbanizarea (care sunt considerate unele din cauzele migra iei) nu determin în mod direct apari ia sau cre terea frecven ei actelor de devian .Ea se va diminua pe m sur ce noile a ez ri m rite i aglomerate ating o anumit stabilitate. . îns exist re ineri în privin a compar rii celor dou perioade întrucât validitatea înregistr rilor i raportarea real a num rului de infrac iuni sunt puse la îndoial . sociologul I. se reg se te i la nivelul reconsider rii dimensiunii familiei. Diverse studii teoretice i statistice în domeniu arat c rata criminalit ii în România a cunoscut cre teri semnificative dup anul 1990 fa de perioada anterioar acestuia. în perioada în care urbanizarea este accelerat ales cea juvenil ) înregistreaz perioade de cre tere. Influen a cultural asupra familiei.Jaszinski (1964) a încercat s stabileasc o leg tur între dezvoltarea economic i urban a unei localit i i dinamica i infrac ionalitatea (mai infrac ionalit ii. ceea ce permite un control social mai bun. tâlh riilor. Concluziile unor anchete realizate de ICVS în anul 2000 în mai multe capitale ale Europei de Est i Centrale au plasat Bucure tiul într-o pozi ie median în privin a prevalen ei victimiz rii popula iei în cazul a 11 tipuri de infrac iuni. Pentru c nu este un fenomen izolat. Teama de infrac iuni. atât la nivel individual cât i comunitar i afecteaz în mod negativ calitatea vie ii. Îngrijor tor este faptul c a crescut num rul infrac iunilor comise. 105). în derularea acestui proces un rol important îl pot juca re elele de migra ie organizate prin intermediul bisericilor. 238). ceea ce echivaleaz cu mobilitatea teritorial . ci trebuie considerate ca elemente ale unui context economic i socio-cultural care duc la apari ia mai multor condi ii ce favorizeaz manifestarea actelor deviante. Re elele asigur migran ilor accesul la informa ie. 1997. acestea fiind subdimensionate (R canu.Descifrarea migra iei din aceast perspectiv este o tendin preferat i actual a multor cercet ri.De asemenea.Fenomenul are un caracter dinamic.S-a constatat c . 2002. fie un anumit context social. a valorilor i credin elor personale.

induc ia i deduc ia. 93-94). analiza i sinteza. ale geografiei economice i demografiei. Aceste metode. consider m necesar ca metodologia cercet rii aplicate s se bazeze pe principiile generale ale analizei complexe a sistemelor: metoda analizei sistemice. 2006. metoda analizei diagnostic. .analiza migra iei în ceea ce prive te sructura pe vârste i sexe. ra ionamentul. Obiectivele cercet rii sunt: . . metode de analiz a datelor folosind tehnici statistice: grafice i tabelare. urmeaz metodele consacrate: abstrac ia tiin ific . Metodologia cercet rii Bazându-ma pe faptul c cercetarea comport un caracter interdisciplinar (aspectele cercetate apar in domeniului teoriei economice. observa ia. mai mult sau mai pu in specifice cercet rii sistemelor macroeconomice. statutul socio-profesional i economic. Metodologia utilizat în proiect relev despre caracterul interdisciplinar al cercet rii. . metode de e antionare informa ional : interviuri. îns . metode de prognoz (extrapol rii i intrapol rii). neglijându-le din punct de vedere al metodologiei cercet rii acestor tiin e).descrierea cantitativ a migra iei. . ce corespunde tendin elor moderne de dezvoltare a tiin ei economice. mobilitatea reziden ial putând fi considerat Ärezultatul inconsisten ei între statusul economic ridicat i locuirea într-o zon cu probleme´ (Toth. iar fenomenul cercetat are impact asupra sistemelor economice. metoda model rii. compara ia i gruparea.descoperirea consecin elor migra iei. În proiect am analizat fenomentul migra iei externe a României pe baza datelor din Anuarul statistic al României pe anul 2009 i pe baza literaturii de specialitate. Scopul cercetarii: Scopul lucr rii este reprezentat de necesitatea cunoa terii fenomenului migra iei externe din România. .sexul. metoda scenariilor i compara iilor interna ionale. chestionare. inând cont de aspectele tiin elor sociale.descoperirea i analizarea cauzelor care determin migra ia.

(2002).98-99.Allan. Ia i : Editura Polirom Sime.Teorii ale migra iei interna ionale în Sociologie Româneasc nr.(2005). 26 Sandu.Dorel.3-4.Vasile.Ia i. Bucure ti.5-6.Dinamica urban . 4-10 Constantinescu.Dumitru. Editura Detectiv . 3.nr.Introducere în sociologia urban .(1984).94.Dumitru. Migra ie i globalizare.G.Sociabilitatea în spa iul dezvolt rii. Elemente de sociologie rural .(2005). Editura Tehnic Johnson. Dic ionarul Blackwell de sociologie.(2004). Monica.Ana. Bucure ti..108-110 Iano .Aurel.3-4. 9-13.Editura tiin ific B la a. 15. Bucure ti . Editura Humanitas Miftode.Îmb trânirea popula iei: provoc ri i r spunsuri ale Europei în Revista Calitatea vie ii XVI. (2007).(2000). Bucure ti : Editura tiin ific i enciclopedic nr.Bucure ti.Migra ia circulatorie ca strategie de via în Sociologie româneasc Polirom.Bibliografie Abraham.Ioan.Gabi. Editura Sandu.105-106.E anu.(2003).2. Ia i :Editura Polirom. (1991).101-102.Vasile.

Jan. Ia i: Editura Polirom.(1972). ´Resurse.110 Szczepanski. Percep ia spa iului urban i teama de infrac iuni.Ionela. Alexandru. coord.În Revista de cercetare i interven ie social vol. D.Simona. .Bucure ti.Abord ri.(2007). No iuni elementare de sociologie. Sandu. În Via a social în România urban . (2006). Ia i :Editura Lumen.St nic .Tez de doctorat (coordonator Dumitru Sandu). Bucure ti : Editura tiin ific Toth. teorii privind fenomenul Äbrain drain´. Spa ii sociale de alegere în tranzi ie´.Bogdan. Voicu. modele.19.(2004). valori. strategii de via .