P. 1
Anatomie Subiect Rezolvat 1

Anatomie Subiect Rezolvat 1

|Views: 6|Likes:
Published by Silvia Sylvia

More info:

Published by: Silvia Sylvia on Feb 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/17/2012

pdf

text

original

Subiecte anatomie examen iarna anul 2

I

1. Tubul intestinal primitiv: formare, limite, derivate
- endoderm, sant intestinal, tub intestinal primitiv Limite: - membrana buco-faringiana, resorbita la 3 saptamani - membrana cloacala, resorbita la 3 luni comunicare larga a portiunii mijlocii cu vezicula vitelina intestinul primitiv e legat de peretele post al trunchiului prin - mezenterul comun dorsal care s.n. mezoesofag, respetiv mezocolon - mezenterul comun ventral care nu se intinde pe toata lungimea ci doar pana la mugurele hepatocistic (jumatatea ansei duodenale) si care va forma la adult marg inf a lig falciform in care se gaseste lig rotund al ficatului (restul obliterat al venei ombilicale stangi) - cele doua jumatati ale cavitatii celomice comunica pe sub mar inf a mezoului ventral (pe sub lig falciform) - fiecare segment al intestinului primitiv are un vas propriu: - ant - tr celiac - mijl - a mezenterica superioara - post - a mezenterica inf Derivate: - din endoderm deriva doar - mucoasa tubului digestiv - glandele mucoasei tubului digestiv - celelalte sunt de natura mezodermala si deriva din splahnopleura: - submucoasa - musculara - tunica seroasa - din crestele neurale deriva: - celulele sistemului APUD - plexurile submucoase (Meissner si Auerbach) -

2. Intestinul anterior: limite, evolutie, derivate
s.n. si proenteron limite: - sup - membrana buco-faringiana - inf - ansa duodenala primul segment - esofagul (continua faringele) (vezi 5. Esofag) la jonctiunea faringe-esofag apare diverticulul laringo-traheal - mugurele pulmonar sapt 4 - apare o dilatatie fusiforma - viitorul stomac (vezi 8. Stomac) concomitent cu dezv stomacului, intre foitele celor 2 mezouri care leaga stomacul de peretii trunchiului, vor aparea mugurii organelor: - mezoul dorsal - mugurele splenic - mezoul ventral - mugurele hepatocistic din portiunea distala a intestinului anterior se va dezvolta a parte a duodenului derivate: - esofag - stomac

-

-

-

ficat si splina parte a duodenului

3. Intestinul mijlociu: evolutie, derivate
s.n. si mezenteron limite: - sup - mijlocul ansei duodenale - inf - flexura colica primara din extremitatea distala a intestinului ant si din partea sup a intestinului mijl se formeaza ansa duodenala din care se va dezvolta duodenul, in legatura cu intestinul mijlociu intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin, care se afla in varful ansei ombilicale ansa ombilicala prezinta 2 ramuri: - ramura superioara (descendenta) - ramura inferioara (ascendenta) derivate: - din ramura sup: - jumatatea inf a duodenului - jejunul - cea mai mare parte a ileonului - din ramura inf: - restul ileonului (70-80 cm) - cecul - apendicele - colonul ascendent - 2/3 drepte din colonul transfers - din flexura primitiva a colonului - flexura lienala (stg) a colonului

-

-

4. Intestinul posterior: evolutie, derivate
s.n. si metenteron limite: - sup - flexura colica primara - inf - membrana cloacala comunica liber la extremitatea distala cu canalul alantoidian la nivelul unei cavitati care s.n. cloaca derivate: - 1/3 stanga a colonului transvers - colonul descendent - colonul sigmoid - rectul - partea superioara a canalului anal

-

5. Dezvoltarea esofagului
din intestinul primitiv anterior (proenteron)

-

-

initial foarte scurt, sufera un proces de alungire prin procesul de descensus alstomacului sapt 4 - epiteliul int al esofagului se divide foarte mult, devine pluristratificat si obstureaza in totalitate lumenul sapt 7 - apar vacuole care conflueaza, lumenul se repermeabilizeaza si ramine mucoasa pluristratificata din mezenchimul din jur se dezvolta musculatura esofagului: - luna 2 - longitudinala - lunile 3-4 - circulara din crestele neurale se dez plexurile intrinseci in partea superioara muschii striati se dezvolta din arcul 6 branhial inervatia - nervul vag prin n laringeu inferior

6. Formarea cavitatilor seroase
exista 3 cavitati: pleurala, parietala si pericardica, care se separa dintr-o cavitate unica existenta initial: cavitatea celomului intraembrionar - sapt 3 - apare mezoblastul care da nastere ecto, endo si mezodermului - mezodermul se separa in: - paraxial - intermediar - lateral - somatopleural si splahnopleural, intre cele doua aflandu-se celomul intraembrionar care se continua cu cel extraembrionar - in urma procesului de cudare transversala are loc inchiderea peretilor corpului embrionar si celomul intraembrionar se separa de cel extraembrionar, devenind clar delimitat - somatopleura - foita parietala a seroaselor - splahnopleura - foita viscerala a seroaselor - cavitatile celomului intraembrionar se vor numi santuri si apoi canale pleuroperitoneale Etape: a. formarea santurilor pleuro-peritoneale b. formarea canalelor pleuro-peritoneale c. formarea canalelor pericardo-pleuro-peritoneale - mezodermul lateral se continua spre extremitatea cefalica cu mezodermul nesegmentat cefalic - la acest nivel se diferentiaza mezodermul cardiogen, care s-a deplasat de pe extremitatea cefalica pe fata anterioara a corpului embrionar, inferior de stomodeum, si formeaza proeminenta cardiaca - la acest nivel apar vacuole care prin fuziune vor da nastere cavitatii pericardice primitive care adaposteste tubul cardiac primitiv - cavitatea pericardica va comunica posterior cu cele 2 santuri (canale) pleurperitoneale, dand nastere cavitatii pericardo-pleuro-peritoneala, de forma unui "U" rasturnat d. formarea diafragmei - un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala si la care iau parte: septul transvers apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin de origine mezodermala, de forma semilunara, incomplet posterior pentru a permite trecerea tubului digestiv posterior de sept raman orificii care s.n. hiatus pleuroperitoneal in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul transvers, inferior de cord, care va ajunge pana la L1 va fi invadat de mioblasti din C3-C5 care dau nastere partii musculare a diafragmei (dovada originii este inervatia din nervul frenic - C3-C4) mezoesofagul plicile pleuroperitoneale apar de o parte si de alta a esofagului formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele pleuroperitoneale -

insotind coborarea testiculului . dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal mai sufera o rotatie in jurul unui ax anteroposterior ligamentul gastrocolic inchide bursa omentala anterior 8.extremitatea atriala si venoasa se aseaza superior si posterior de bulbul atrial.alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la embrionul de 19-20 cm . .venele atriale comune ridica plicile pleuropericardice. formarea cavitatii testiculului . situata la stanga. care se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral intre foitele mezogastrului dorsal se dezvolta mugurele splenic intre foitele mezogastrului ventral se dezvolta mugurele hepatic din plan sagital. situata la stanga. separarea cavitatii pericardice de cavitatea pleurala . legata de perete prin mezogastrul dorsal marginea anterioara a stomacului are o dezvoltare mai lenta. Formarea bursei omentale este un diverticul al cavitatii peritoneale. .lig gastrolienal . inchis inapoia stomacului si a ligamentelor sale. legata de perete prin mezogastrul dorsal marginea anterioara are o dezvoltare mai lenta.din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic) .din cavitatea peritoneala porneste descendent prin canalul inghinal un diverticul al acesteia. deasupra mezocolonului transvers marginea posterioara a stomacului creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului.lig falciform - . eliberarea extremitatii inferioare a septului transvers si incorporarea in cavitatea pericardica primitiva. din ea rezulta mica curbura a stomacului. cele doua cavitati comunica prin hiatus f.lig hepatogastric (parte a omentului mic (micul epiploon) ) . Dezvolarea stomacului apare ca o dilatatie fusiforma a tubului intestinal primitiv. din care va rezulta cavitatea seroasa a testiculului 7.acest diverticul se numeste procesul vaginal al cavitatii peritoneale. care se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral din plan sagital.tranzitoriu.lig reno(pancreatico)lienal din mezogastrul ventral deriva: .prin inchiderea plicilor pp se formeaza pericardul si astfel se separa complet cele 2 cavitati . . le aseaza frontal . situata in plan sagital are o margine ant si una post sufera un proces de fals descensus si coboara pana in regiunea inferioara a toracelui. in fuziunea primordiilor.din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei .cordul creste foarte mult (corp sigmoideus). dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal din mezogastrul dorsal deriva: .odata cu dezvoltarea tubului cardiac. sub diafragma marginea posterioara creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului. din ea rezulta mica curbura a stomacului.pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei.are loc concomitent cu formarea diafragmei . care pot duce la hernii diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace) e.

n. in fuziunea primordiilor.n.ansele ileale (la dreapta liniei mediale) . proeminenta) cecala cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care va rezulta rinichiul) ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine: . inferior de cord.in decubit dorsal punga de aer apare la marginea inferioara. punga de aer a stomacului) stomacul are marginea inferioara usor anterior .C3-C4) mezoesofagul plicile pleuroperitoneale apar de o parte si de alta a esofagului formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele pleuroperitoneale alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la embrionul de 19-20 cm din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic) pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei.- pe partea superioara a stomacului apare o dilatatie care s. datorita cresterii ficatului si astfel apare fascia de coalescenta retro-duodeno-pancreatica (Treitz) . care pot duce la hernii diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace) - 11. hiatus pleuroperitoneal in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul transvers.diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat) 10. Dezvoltarea diafragmei un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala si la care iau parte: septul transvers apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin de origine mezodermala.n. de forma semilunara. ansa duodenala (situata in plan sagital) aceasta sufera un proces de alipire (coalescenta) si rotire inspre dreapta. fundul stomacului (fornix. care va ajunge pana la L1 va fi invadat de mioblasti din C3-C5 care dau nastere partii musculare a diafragmei (dovada originii este inervatia din nervul frenic . in luna 7 cele circulare si oblice 9. incomplet posterior pentru a permite trecerea tubului digestiv posterior de sept raman orificii care s. a nu se confunda cu o tumora ! musculatura: in luna 3 apar fibrele longitudinale. Dezvoltarea duodenului segmentul localizat imediat dupa pilor (jumatatea inf a intestinului ant si jumatatea sup a intestinului mijlociu) formeaza o ansa convexa anterior care s.ansele jejunale (la stanga liniei mediale) . initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical ("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul. Hernia fiziologica dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime.

la limita dintre pro si mezenteron.corpul . cu exceptia pars tecta duodenum (intre mezocolon transvers si radacina mezenter) unde este tertiar limita dintre ansa duodenala si ansa ombilicala devine flexura duodeno-jejunala care se va gasi la stanga coloanei vertebrale. viitori lobi .coada fiecare mugure prezinta un duct prin care isi varsa continutul cei doi muguri se apropie si fuzioneaza formand pancreasul datorita: .anastomoza oblica .partea superioara a capului .rotirii ansei duodenale si formarii posterior de ea a fasciei de coalescenta Treitz . la nivelul ansei duodenale mugurele migreaza intre foitele mezogastrului ventral si se dezvolta ascendent in grosimea septului transvers la originea mugurelui hepatocistic apare si mugurele pancreatic ventral din mugurele hepatic se dezvolta ficatul. pasari si mamifere. ficatul si vezica biliara si ductele se dezvolta din muguri epiteliali plini care se vor tuneliza la pesti se dezvolta din muguri tubulari dupa formare.procesul uncinat al pancreasului din mugurele pancreatic dorsal deriva . origine endodermala din epiteliul ansei duodenale.cresterii inegale in circumferinta a ansei duodenale intre cele doua ducte apare o anastomoza oblica ductul principal Wirsung va lua nastere din: . ductele hepatice stang. drept si stang. cu exceptia bulbului duodenal si cozii pancreasului datorita dezvoltarii splinei se pastreaza raportul dintre coada pancreasului si hilul splenic - - - - 13. mugurele hepatic se imparte in 2 muguri. Dezvoltarea ficatului incepe din saptamana 4 de viata intrauterina.partea inferioara a capului pancreasului . in vecinatatea mugurelui hepatocistic mugurele pancreatic este format din mugurele pancreatic ventral si cel dorsal din mugurele pancreatic ventral deriva . ia nastere din partea proximala a ductului dorsal insulele Langerhans isi au originea in crestele neurale ductul Wirsung are deschidere comuna cu canalul coledoc prin ampula Vater la nivelul papilei duodenale mari canalul Santorini se deschide separat la nivelul papilei mici in urma procesului de coalescenta duodenul si pancreasul devin organe secundare retroperitoneale.partea distala a ductului dorsal canalul accesor Santorini.partea proximala a ductului ventral .- duodenul este deci un organ retroperitoneal secundar (este acoperit anterior de 1 foita). Dezvoltarea pancreasului incepe in saptamana 4. sub pediculul mezenteric superior 12. drept si comun din mugurele cistic se dezvolta vezica biliara si canalul cistic din partea comuna se dezvolta ductul coledoc la om. la embrionul cu 17 somite apare mugurele hepatocistic ca o evaginare a tubului intestinal primitiv (edoderm). care poate avea multiple variatii.

dupa nastere. proeminenta) cecal acesta creste repid si descendent pana in fosa iliaca dreapta.pancreas insular . astel incat la sfarsitul saptamanii a 9a reprezinta 10% din organismul fetal ficatul are secretie biliara dupa saptamana 13 bila ajunge in duoden si participa la formarea continutului intestinului.tesutul hematopoietic ficatul se dezvolta foarte rapid in viata intrauterina si ocupa pentru o scurta perioada cea mai mare parte a cavitatii peritoneale ulterior. cand ficatul are o culoare rosie.extrahepatica (1/20000) sau intrahepatica Anomalii ale pancreasului . care incepe in saptamana 6. la exterior hepatocitele se dezvolta din endoderm si se organizeaza in cordoane 14. Malformatii in dezvoltarea ficatului si pancreasului Anomalii ale ficatului .la pasari. intestin . eliminat in cavitatea amniotica si. mugurele pancreatic ventral este bifid 15.ficat polilobat . in pancreatite se poate ajunge la stenoze duodenale . lobul stang diminua datorita hematopoiezei hepatice. acesta creste foarte mult in luna 2.pancreas inelar (in jurul duodenului) .lobi in plus . pe ramura inferioara (ascendenta) a ansei ombilicale apare un diverticul (umflatura.capsula ficatului .persistenta fisurilor . pars tecta duodenum colonul descendent sufera un proces asemanator .tesutul conjunctiv al ficatului .anomalii de cai biliare: absenta vezicii biliare vezica biliara dubla stenoze congenitale de coledoc chisturi de coledoc atrezie coledociana .capilarele sinusoide care se diferentiaza local din mezenchim sub influenta inductoare a endodermului . formand astfel colonul ascendent colonul drept (transvers?) sufera un proces de coalescenta zona dintre mezocolonul transvers si radacina mezenterului. Dezvoltarea colonului concomitent cu cresterea numarului anselor.atrofii de lobi .asimptomatic. numit neconiu. lobul drept creste foarte mult.sistemul celulelor Kupffer .lobi accesorii . in care duodenul e acoperit de peritoneul tertiar.- - acestia vor da nastere numai hepatocitelor restul structurilor provin din mezenchimul septului transvers care invadeaza mugurii si ii imparte in cordoane celulare din mezenchimul septului transvers rezulta: . s.n.insule heterotopice de tesut pancreatic in stomac.

toate viscerele sunt sub piele .a fibrelor circulare (semn: copilul varsa si in epigastru se simte o formatiune tumorala.de separare a mugurelui pulmonar cu fistule traheo(bronho)-esofagiene.omfalocel = ansele raman in hernia fiziologica .vicii de asezare .anus iliac ("anus contra naturii") . la fiecare masa. Reprezinta 75% din malformatiile anorectale.atrazie esofagiana = esofag fara lumen . recto-vaginale. daca r fi pH acid = canalul alantoid) . frecventa 1/200 la m si 1/1000 la m) .ectopia gastrica (totala/partiala toracica) eructatii se vede punga cu aer deasupra diafragmei Anomalii ale mezenteronului .atrezie si stenoza congenitala a pilorului .lipseste colonul ascendent (nu a coborat diverticulul cecal si nu a format colonul ascendent) Anomalii ale metenteronului . astfel formandu-se posterior de ele fasciile de coalescenta colice Toldt 1 si Toldt 2 16.stenoza hipertrofica de pilor .- dupa repozitionarea anselor si cadrului colic.vicii de rotatie . Tratament = daca exista sfincter .stenoza intestinala .chistul vitelin (enterochistom) . La 3 ore + bila = stenoza duodenala sub canalul cistic . e functional la unii pesti si amfibieni si organ definitiv la amfioxus (?) se afla dezvoltat in regiunea cervicala mezodermul intermediar e segmentat in nefrotoame nefrotomul are in centrul sau nefrocelul care comunica cu cavitatea celomica si cu miocelul .atrezia rectala = nu exista canal anal (doar rect).stenoza esofagiana congenitala = resorbtie incompleta.stomac bilocular = in clepsidra .cec subhepatic . Se observa tarziu.anomalie de creste neurale 17. se destinde foarte mult . daca nu . dar si cand vomita lichidele imediat dupa ce mananca. Pronefrosul organ rudimentar si nefunctional la om.fistula onfaloenterica = neinchiderea canalului vitelin (semn: secretie cu pH alcalin. intestinul nu are mobilitate.malpozitii . Tratament = bisturiu  . cand copilul incepe sa manance alimente solide.imperforatia anala = nu s-a resorbit membrana anala. frecventa 1/5000. recto-uretrale . La 2-3 ore = stenoza pilorica.poate duce la volvulus (ocluzie) .insule heterotopice de tesut pancreatic in int subtire .inversiunea gastrica (situs inversus) . trec doar lichide.se "lungeste". prevazute cu mezouri. se lipesc de peretele posterior. Malformatii in dezvoltarea aparatului digestiv Anomalii ale proenteronului .diverticul Meckle = persistenta canalului vitelin (de la valvula ileo-cecala pe intestin la 70-80 cm) .cel mai frecvent .boala Hirschprung = agerezia plexurilor intramurale.fistule vezico-rectale. colonul ascendent si cel descendent. .evisceratie = peretele anterior nu se inchide.

veziculele se deschid in ductul pronefrotic care devine duct mezonefrotic (canalul Wolf) mezonefrosul e proeminent pe peretele post al trunchiului de o parte si de alta a mezoului si formeaza corpul lui Wolf pe fata mediala a corpului lui Wolf se diferentiaza creasta genitala. el a involuat. in capsula Bowman apar vase de neoformatie care se pun in contact cu capilarul din aorta dorsala lateral. iar raportate la somite. pana in momentul de fata nu exista date certe ca este functional din mezonefros raman parti epigenitale care vor intra in alcatuirea caii genitale. il gasim la pasari si mamifere incepe sa se dezvolte in zilele 30-32 ca localizare. dar are un rol foarte important ca inductor pentru etapa urmatoare 18. pana la nivelul tubului colector - . se situeaza intre vertebrele C5-T1. la om e nefunctional (discutie) se intinde de la T1 la L1. glomeruli ci numai duct pronefrotic.- acest nefrotom se alungeste ca o vezicula pentru ca intr-o etapa ulterioara sa se uneasca cu vezicula subiacenta in partea mediala se pune in contact cu ramuri din aorta si rezulta un glomerul primitiv in partea laterala extremitatile se unesc si formeaza un duct descendent numit ductul pronefrotic care se deschide in cloaca in diviziunea anterioara a acesteia cele 7 nefrotoame care formeaza pronefrosul. fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal. in mod normal. duct care devine duct epididimar si canal deferent 19. care la om e nefunctional.din partea inferioara nesegmentata a cordoanelor nefrogene = blastem metanefrogen . in special la barbat cei 5-12 tubi epigenitali care raman devin tubi eferenti care se vor deschide in ductul mezonefrotic. care se ramifica si da nastere calicelor mari ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici din tubii 5-15 se formeaza nefronii. ansamblul lor numindu-se acum creasta urogenitala evolutia mezonefrosului se desfasoara progresiv cranio-caudal la sfarsitul lunii a 4a mezonefrosul nu mai exista ca organ. respectiv se formeaza capsula. Mezonefrosul organ definitiv la pesti si amfibieni. in regiunea toracica. apare la reptile. ansa Henle. rudimentar. pronefrosul nu formeaza.dintr-o evaginare a ductului mezonefrotic = mugure ureteral mugurele ureteral se ramifica. raportate la schelet. Metanefrosul rinichi definitiv. aproximativ in dreptul somitelor 9-26 in aceasta regiune segmentarea se pierde spre caudal in segmentul superior se formeaza cate o vezicula din fiecare nefrotom in segmentele inferioare se formeaza mai multe vezicule din fiecare nefrotom (aproximativ 40) veziculele se alungesc si rezulta un nefrotom primitiv cu capsule Bowman in partea mediala in situ. tubii contorti. se dezvolta in regiunea corespunzatoare L5-S1-S1 pe schelet si in dreptul somitelor 2628 se dezvolta din doua regiuni: . intre 8-11 primordiul pronefrosului se vede la embrionul de 22 zile regresia completa a pronefrosului are loc in zilele 24-25 doar la vietuitoarele inferioare se dezvolta aceste structuri la om.

cu functionalitate redusa .- - din mugurele ureteral se formeaza tubul colector. cauza: blastem divizat . nu din nastere.cresterea rapida a embrionului in special in regiunea lombosacrala .rinichi in potcoava = rinichii sunt uniti intr-un pol (sup sau inf) .in timp ce in partea craniala (pronefros si partial metanefros) mezodermul este impartit in nefrotoame. Malformatii in dezvoltarea aparatului urinar Rinichi . cauza este lipsa inductiei intre blastem si mugure .ptoza renala = pozitionarea in alt loc. numarul nefronilor se reduce si la adult exista aproximativ 1 milion de nefroni pentru fiecare rinichi rinichiul e functional din luna a 7a cand placenta e insuficienta exista o inductie biunivoca intre mugure si blastem (un protoglican care a fost descris si izolat. catre extremitatea caudala se pierde aceasta segmentatie si mezodermul capata aspectul unei “gramezi” celulare . frecventa de 1/1500 nasteri . in urma unei pietre care blocheaza uretra) . cauza: (ex) daca un ureter e cudat. uretere fara lumen.din mezodermul intermediar deriva atat ductele cat si nefronii ap urinar adult Aici se enumera etapele pronefros. cauza este multifactoriala: .diminuarea curburii lombare a embrionului daca nu se produce ascensiunea. incomplet. de ex in pelvis . care asigura inductia) rinichiul sufera in timpul dezvoltarii un proces de ascensiune renala.aplazia renala = dezvoltarea incompleta: mai mic. deoarece blastemul matanefrogen e in regiunea lombosacrala. Mezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului urinar mezodermul intermediar se imparte in 3 segmente.agenezia renala = lipsa completa a rinichiului uni sau bilateral.ectopia renala = pozitionare in alt loc. calicele.in plus ductul mezonefrotic este cel de la nivelul caruia se formeaza mugurele ureteral care participa prin inductie biunivoca cu blastemul metanefrogen la dezvoltarea rinichiului definitiv - 21. Astfel dezvoltarea unuia este conditionata de dezvoltarea precedentului – deci pronesfrosul are rol inductor asupra mezonefrosului iar mezonefrosul are rol inductor pentru metanefros . initial hilul fiind anterior 20.rinichi polichistic = lipsa unirii intre sistemul secretor si cel excretor duce la dilatarea nefronilor si la formarea de chisturi . in sens cranio-caudal : pronefros (somitele cervicale 8-11) mezonefros (somitele toracale 9-26) metanefros (somitele lombare/sacrale 26-28) . cu chisturi.intre cele 3 segmente ale mezodermului exista o interdependenta functionala. apare o malformatie numita rinichi congenital pelvin rinichiul sufera o rotatie in plan frontal. normali.cresterea mugurelui ureteral . lung .rinighi supranumerali = mai multi.hipoplazia renala = rinichi mai mic. bazinetul si ureterul din blastem se formeaza aproximativ 3 milioane de nefroni prin procesul de incorporare al diviziunilor 2-5. functionali. mezonefros si metanefros cu caracteristicile generale… pe care nu le mai repet si eu .hidronefroza congenitala = masa de lichid acumulat care preseaza rinichiul )poate fi si la adult. dar prin cadere.

ombilicale .coliculul seminal la femei . Septare cloaca . Wolf . in care incruciseaza canalul Wolf verticala descendenta.rinichi inelar = uniti in ambii poli .rectovaginale . se poate forma chirugical din sigmoid.himenul canalele au evolutie diferita: la barbati .c.pelvina (mijlocie) . in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal din tuberculul sinusal Muller deriva: la barbati .tube.falica (inferioara) - . in: . care incurciseaza ductele mezonefrotice si se unesc inainte de a se deschide tot in cloaca (in sinusul urogenital).c. locul unde se unesc toti muschii din zona sinusul urogenital are 3 regiuni: . raman urme / din c.epispadis = uretra se deschide pe fata dorsala a penisului.vezica urinara dubla Fistule .hipoplazia vezicala .calea genitala principala / c. o condensare mezenchimala. colon transvers sau stomac .evolutia sinusului urogenital tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca.rinichi bifid Vezica . Wolf dispare.extrofia vezicala = deschisa pe peretele anterior .vezicala (craniala) ..agenezia vezicala = lipsa vezicii urinare. Muller . uter si cea mai mare parte din vagin - - - 23. cauza: mezodermul nu migreaza si se resoarbe . unde va aparea tuberculul sinusal Muller ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3 portiuni: verticala si descendenta oblica.sinus anorectal . Stadiul indiferent in dezvoltarea cailor genitale dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu: ducte mezonefrotice Wolf care coexista in saptamana 6 cu ducte paramezonefrotice Muller.din uraca . Muller dispare aproape in totalitate la femei .sinus urogenital canalul Wolf se deschide in diviziunea anterioara (sinusul urogenital) locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al perineului.rectovezicale . alaturi de alantoida cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal.rectouretrale 22.

mezenterica inferioara prin a. in: .membrana anala locul unde septul urorectal atinge mebrana cloacala devine la adult centrul tendinos al perineului (corpul perineal). rectala superioara .septare. mai jos de linia embriologica - - - - - 25. in: .origine endodermala . va fi de origine mezodermala (ca ductele) . derivate tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca. si deci si ureterele .sinus anorectal . un cordon care se intinde pana la ombilic (=ligam ombilical median).sinus urogenital canalul Wolf se deschide in diviziunea anterioara (sinusul urogenital) locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al perineului.membrana urogenitala .cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat. prin inmugurire apar mugurii ureterali odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare.- - din regiunea vezicala rezulta vezica urinara alantoida de deasupra vezicii se va oblitera si va rezulta uraca. iliaca interna prin a rectala mijlocie si inferioara epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat drenajul limfatic este diferit pentru fiecare segment linia de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu la nivelul sinusurilor si columnelor anale este linia pectinata. locul unde se unesc toti muschii din zona - . neobliterarea duce la fistule din ductele mezonefrotice Wolf.parte din perete posterior al vezicii urinare. o condensare mezenchimala.a. unde se intersecteaza toate fibrele muschilor din perineu si este foarte important la femei. alaturi de alantoida cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal. numita trigon vezical.Dezvoltarea cailor urinare tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca. astfel incit .sinus urogenital primitiv (alantoida) membrana cloacala se imparte in .sinus anorectal .origine ectodermala a. deoarece se poate rupe in timpul travaliului membrana anala se va gasi intr-o depresiunea a ectodermului care se numeste proctodeum membrana anala se resoarbe in luna a 3a derivate: partea superioara a canalului anal (25 mm) . o condensare mezenchimala.trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine mezodermala din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si membranoasa din reginuea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana (falica) orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale 24.canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf) . alaturi de alantoida cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal.epiteliu unistratificat partea inferioara a canalului anal (13 mm) . Cloaca .

falica (inferioara) din regiunea vezicala rezulta vezica urinara din ductele mezonefrotice Wolf. pana la nivelul tubului colector din mugurele ureteral se formeaza tubul colector. Mezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului genital intre aparatul urinar si cel genital exista o stransa legatura. astfel incit .cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat. in creasta genitala migreaza in saptamana 6 celule endodermale din zona sacului vitelin (cel germinative sexuale) care populeaza creasta gonadala si induc dezvoltarea gonadei in afara celulelor germinative – care devin spermatogonii/ovogonii.- - - sinusul urogenital are 3 regiuni: .canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf) .la femeie tubele uterine uterul portiunea superioara a vaginei (din canalul utero-vaginal) - .la femeie . numita trigon vezical. cele doua dezvoltandu-se dintr-o structura comuna – creasta urogenitala. restul structurilor sunt derivate de la nivelul epiteliului celomic sau a mezodermului de la acest nivel din epiteliul celomic deriva .parte din perete posterior al vezicii urinare.trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine mezodermala din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si membranoasa din regiunea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana (falica) orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale mugurele ureteral se ramifica.celulele foliculare din mezoderm deriva .pelvina (mijlocie) . ansa Henle. care se ramifica si da nastere calicelor mari ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici din tubii 5-15 se formeaza nefronii. care proemina in celomul intraembrionar. fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal.la barbat celulele interstitiale Leydig si celulele de sustinere Sertoli ductele epigenitale ductul mezonefrotic care formeaza caile sexuale extratesticulare . bazinetul si ureterul 26. calicele. va fi de origine mezodermala (ca ductele) . prin inmugurire apar mugurii ureterali odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare. si deci si ureterele . respectiv se formeaza capsula.la barbat cordoanele testiculare albugineea testiculului . tubii contorti.vezicala (craniala) .

hipertrofia lobului median duce la adenom de prostata (benign). se va transforma in lobul median . situat intre cele 2 ducte ejaculatoare si uretra.in luna a 5a.patologie: . pierd legatura din ductul mezonefrotic si formeaza paradidimul (organul Giraldes) care este un rest embrionar de la polul caudal al testiculului din canalul Wolf rezulta calea genitala principala. vizibil cu ochiul liber pe capul epididimului din canalul Muller deriva: din partea craniala (vestigiu) .dezvoltarea incepe in luna a 3a . s.administrarea de hormoni feminini dupa castrarea organelor secretoare de hormoni masculini .n. paragenitali.dorsomedian .apenidix testi (hidatida sesila) din partea caudala .formata din 5 lobi origine endodermala: ventral (anterior) 2 laterali dorsal origine mezodermala: .lobii se atrofiaza si la adult se descriu: . care da semne precoce si se poate trata . din mezenchimul inconjurator se dezvolta tesutul conjunctiv si fibrele musculare netede .existenta santului median al prostatei la palpare este semn de diagnostic negativ pentru cancer . care nu intra in legatura cu rete testis.in luna a 4a incepe ramificatia glandelor .prostatectomie totala .biopsie .1 lob median .lobul ventral.27. nefunctionali. adica: epididim duct deferent din care apare ca o dilatatie vezicula seminala duct ejaculator care ajunge pana in uretra prostatica tubul mezonefrotic de deasupra tubilor epigenitali ramane vestigiu numit apendix epididimi (sau hidatida pediculata).utricul prostatic (uter masculin) - - 28.lobul dorsomedian. se atrofiaza si devine istmul prostatei .tratamentul cancerului de prostata: .peste varsta de 40 de ani .2 lobi laterali (prin contopirea celor 2 laterali cu cel dorsal) . situat anterior de uretra. Dezvoltarea prostatei si uretrei masculine Prostata: .hipertrofia lobului lateral duce la carcinom de prostata (melign) care nu da semne urinare precoce si care va genera metastaze osoase . Dezvoltarea cailor genitale masculine dupa regresia mezonefrosului raman in dreptul gonadei 5-12 tubuli numiti tubuli epigenitali care isi pierd glomerulul si se anastomozeaza cu rete testis si formeaza jonctiunea urogenitala tubii epigenitali dau nastere tubilor eferenti care se deschid in ductul epididimar exista tubi care nu dispar in totalitate.markeri hormonali .

hidrocel congenital = acumulare de lichid in cavitatea seroasa a testiculului .fimoza congenitala = ingustarea orificiului preputial.din regiunea mezodermala apar glande prin inmugurire .embrioame = tumori cu punct de plecare in celulele germinale primordiale . unde va aparea tuberculul sinusal Muller .atrofie congenitala = un testicul mai mic . nu a coborat.bifalia = penis dublu + vezica dubla .ectodermala .stricturi congenitale = ingustarea lumenului .hernia inghinala congenitala = nu se inchide canalul .uretre duble . Dezvoltarea cailor genitale feminine dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu: ducte mezonefrotice Wolf care coexista in saptamana 6 cu ducte paramezonefrotice Muller.anorhism = lipsa testiculului uni/bilateral . poate duce la cancer daca nu e extirpat (daca nu a coborat in adolescenta total .fistule uretrorectale genitale De penis: .mezodermala glandulara .endodermala falica (peniana) .endodermala jumatatea superioara a peretelui posterior al uretrei prostatice . Malformatii in dezvoltarea aparatului genital masculin epispadis = deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului si defect de formare a peretelui anteror abdominal si extrofia vezicii urinare .agenezie .implantari anormale - 30.sinorhism = fuzionarea testiculelor .poate cobori si doar pana la nivelul simfizei pubiene si va impiedica actul sexual) .diverticuli congenitali = eliminare de urina dupa terminarea mictiunii .originea este multipla: prostatica si membranoasa .hipospadis = alipire incompleta si deschiderea uretrei pe fata inferioara a penisului.din partea pelvina a sinusului urogenital .absenta congenitala .din regiunea endodermala apar alte glande prin inmugurire 29.din canalul mezonefrotic Wolf .hipoplazie .monorhidie = un singur testicul .criptohidia = testicul ascuns. perineal .hipofazie = dezvoltare anormala . cu mai multe variante: glandular.Uretra masculina .hiperplazie .din partea falica a sinusului urogenital .poliorhidie = mai multi testiculi .obliterare congenitala = dispare lumenul .chisturi de funicul spermatic . penian. ceea ce nu mai permite decalotarea glandului De uretra: . care incurciseaza ductele mezonefrotice si se unesc inainte de a se deschide tot in cloaca (in sinusul urogenital). penoscrotal.

care vine in raport cu endometru (profund) .ultimii tubuli mezonefrotici vor forma paraoforum din canalul Wolf ca atare raman in partea inferioara a vaginului.4/5 superioare ale vaginului au originea in canalul uterovaginal (mezoderm) .mucoasa uterului (endometrul) .paramiometru . bilateral.mucoasa vaginala muschiul uterin (miometrul) are doua straturi: . mici dilatatii chistice = organul lui Gartner 31. fapt dovedit si de vascularizatie si inervatie (toate vasele si nervii au originea in regiunea lombara) cu descensusul gonadei. in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal gonadele au originea in regiunea lombara si sufera un proces de descensus.- - - - - - - ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3 portiuni: verticala si descendenta oblica.1/5 inferioara au originea in tuberculul sinusal (endoderm) la limita dintre canalul vaginal si vestibulul vaginal (rest din sinusul urogenital) se afla o membrana de forme diferite. in care incruciseaza canalul Wolf verticala descendenta.strat vascular (din arterele uterine). portiunile verticala si oblica ale canalului Muller dau nastere tubei uterine portiunile verticale unite dau nastere canalului uterovaginal (uter si o parte din vagin) pliurile epiteliului celomic vor da nastere ligamentelor late ale uterului care au in margeina superioara trompa uterina si pe fata posterioara ovarul ductele mezo si paranefroticeapartin ca origine mezodermului intermediar cloaca apartine ca origine endodermului tuberculul sinusal da nastere unui con vaginal care va forma o placa vaginala la sfarsitul lunii a 5a placa se tunelizeaza si va rezulta vaginul se considera ca . care s. intrepatruns intre cele 2 staturi .n. himen din canalul uterovaginal si din tuberculul sinusal deriva .arhimiometru (patura profunda) . mai mic la sexul feminin decat la masculin. seroasa) seroasa si adventicea rezulta din mezodermul inconjurator exista resturi din canalul Wolf (vestigii) .un mic segment din canalul Wolf numit epooforum . Malformatii in dezvoltarea aparatului genital feminin lipsa de fuziune a canalelor Muller uter didelf = doua hemiutere cu doua coluri uterine uter bicorn = doua hemiutere cu un singur col atrezii partiale/totale ale unui singur corn atrezie de col uterin atrezie vaginala imperforatie vaginala (himen) disgenezii gonadale hipoplazie ovariana in sindromul Tuner disgenezie testiculara in sindromul Klinefelter hermafroditism adevarat .tubi mezonefrotici in mezoovar (cu asezare asemanatoare cu tubii epigenitali) .care vine in raport cu perimiometru (superficial.

inainte de a se anastomoza.tendinta de inchidere a sinusului urogenital . derivate din peretele sacului vitelin. Wolf devine pentru gonada masculina canal epididimar si se continua cu canal deferent tubii drepti iau forma unor anse (in capatul opus rete testi - .virilizare anormala a fatului (CSR fatului sau a mamei.cauzat de secretie insuficienta de androgeni = testicule cu cai genitale feminine la femei . cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent) cordoanele sexuale germinative primitive se individualizeaza si devin cordoane testiculare cu spermatogonii (in acest moment sexul este determinat genetic) cordoanele se anastomozeaza intre ele si vor forma rete gonadale si apoi rete testis in condensare se individualizeaza o membrana fibroasa numita albuginee. desi sexul e determinat.coalescenta labiilor 32.clitoris peniform .cauzat de secretie crescuta de androgeni = . tubii drepti tubii drepti se unesc apoi in reteaua testiculara. acoperita la suprafata de epiteliul celomic care va deveni tunica vaginala (foita viscerala a testiculului) aceste cordoane formeaza. care migreaza pana in crestele genitale (de origine mezodermala) caracteristic pentru celulele germinative primordiale e reactia puternica cu fosfataza alcalina populeaza crestele genitale pana in saptamana a 6a si au rol inductiv pentru dezvoltarea gonadelor daca aceste celule nu ajung in creste nu se dezvolta gonadele in stadiul indiferent nu se face diferentiere morfologica de sex epiteliul celomic prolifereaza intens. Stadiul indiferent in dezvoltarea gonadelor pe fata mediala a mezonefrosului (a corpului Wolf de fapt) apare o ingrosare a epiteliului celomic care impreuna cu mezenchimul adiacent formeaza creasta genitala initial. dupa ce epiteliul celomic prolifereaza intens. Dezvoltarea testiculului incepe in saptamana a 7a. jonctiunea urogenitala se afla intre rete testis si tubulii mezonefrotici tubulii mezonefrotici vor forma tubii eferenti care se deschis in ductul mezonefrotic Wolf d. nu exista caracteristici morfologice diferite spre sfarsitul saptamanii a 3a si inceputul saptamanii a 4a apar celule germinative primordiale (de origine endodermala). in creasta genitala nu exista celule germinative primordiale aceste creste (gonade primitive) capata caractere de sex de-abia in saptamanile 6-7 in dezvoltarea aparatului genital exista o perioada indiferenta cand. din apropierea alantoidei. administrarea de anabolizante mamei .- pseudhermafroditism la barbati . invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane genitale sexuale primitive. invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane germinative sexuale primitive. cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent) din acest stadiu incepe dezvoltarea testiculului - - 33.

reglata si conditionata de hormonii gonadotropi secretati de placenta are rol in diferentierea tractului genital masculin testosteronul e cel care induce diferentierea pentru sexul masculin.acest mezonefros are cite un ligament superior (diafragm) si unul inferior (inghinal) la barbati: . factorul de inhibitie mulleriana. doar lipsa testosteronului genereaza aceasta exista MIF.in dezvoltare. da nastere la a doua generatie de cordoane (corticale. care s-au dezvoltat pe fata mediala a mezonefrosului . cu acelasi efect testosteronul are efect masculinizant 34.rol in dezvoltarea si maturizarea sexuala a individului secretia bifazica este foarte importanta secretia e cea mai puternica in saptamanile 9-15. Dezvoltarea ovarului are loc mai tarziu decat la sexul masculin epiteliul celomic prolifereaza intens.rol morfogenetic la pubertate . care au pierdut legatura cu tubulii mezonefrotici nu apare albuginee epiteliul celomic continua sa prolifereze. Valentine Phluger) care au in centrul lor cate o ovogonie si s. altfel embrionul va fi de sex feminin nu exista hormon pentru diferentierea sexului feminin.spermatogonii (orig endodermala) celule de sustinere . gonadele preiau ligamentele mezonefrosului . foliculi primordiali in care gonocitele se transforma in ovocite de ordinul I - 35. cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent).gonadele apar din crestele genitale.ligamentul diafragm dispare la testicul .secreta testosteron din luna a 3a pana in luna a 4a secretia de testosteron e bifazica exista doua generatii de celule Leydig: lunile 3-6 . invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane genitale sexuale primitive.celule Sertolli (orig mezodermala) celule interstitiale .celule Leydig (orig mezodermala) .- - - in tubii seminiferi: celule germinale . Procesul de descensus al gonadelor .n.

Evolutia venelor viteline in dezvoltarea sistemului port dupa 6 luni.cresterea corpului embrionar si inextensibilitatea gubernaculului face ca. fapt dovedit de vascularizatia si inervatia lor . canal peritoneo-vaginal . insa coborarea nu este una activa . gubernaculum testis .motivele coborarii testiculului rolul gubernaculului (activ .ligamenetul inferior devine ligament uteroovarian si ligament rotund al uterului Explicatie ca sa aiba sens 36-42: in timpul dezvoltarii ficatului vascularizatia sa e asigurata de 3 sisteme venoase: a.sub mugure . testiculul sa coboare pana in apropierea canalului inghinal.gonadele au originea in zona lombara.ligamentul superior al mezonefrosului nu dispare. devine ligament lomboovarian (suspensor al ovarului) . embrionul va creste si deci si cantitatea de sange circulant.n.in luna a 9a testiculul a coborat in scrot . vena porta .ligamentul inghinal se dezvolta.in luna a 6a testiculul e la orificiul profund al canalului inghinal . Evolutia venelor ombilicale in dezvoltarea circulatiei hepatice venele ombilicale vor fi incorporate in mugurele hepatic mult crescut vena ombilicala stanga se anastomozeaza intrahepatic cu vena revehenta comuna si se va resorbi deasupra anastomozei cand se va atrofia cornul venos vena ombilicala dreapta se atrofiaza in totalitate cantitatea principala de sange oxigenat e adusa la fat de vena ombilicala stanga. Acest canal se numeste canalul venos al lui Arantius si va fi legat la nastere prin ligatura ombilicului atrofia venei ombilicale stangi va duce la aparitia ligamentului rotund al ficatului atrofia canalului lui Arantius va duce la aparitia ligamentului lui Arantius - - 37.n. venele viteline .se scurteaza/pasiv -. placentara c. din care vor ramane: .n.venele aferente (numite si advehente) . mugurele hepatic creste si incorporeaza venele viteline.circulatia vitelina.functie de autor) hormonal (la copiii cu ectopie testiculul coboara prin administrarea de hormoni) degenerarea mucoida a gubernaculului cu inhibitie apoasa care dilata canalul peritoneovaginal si presiunea abdominala mare impinge testiculul in scrot) la femei: . care s. aparent.canalul ramas se oblitereaza si s.circulatia ombilicala.in luna a 7a strabate canalul inghinal .gubernaculum devine ligament scrotal . astfel incat pasajul intrahepatic al sangelui devine insuficient pe fata inferioara a ficatului va apare intre vena ombilicala stanga si vena cava inferioara un canal vascular rezultat prin dilatarea si adaptarea capilarelor de pe fata interna a ficatului. adica venoasa principala a ficatului b.cavitatea celomica emite in jurul gubernaculului o prelungire (diverticul) a cavitatii peritoneale pana in regiunea labio-scrotala. venele ombilicale . de la placenta.circulatia portala de tip adult 36. procesul vaginal al cavitatii peritoneale prin care testiculul coboara in scrot . realizand hematopoieza si ducans la dezvoltarea rapida a ficatului ficatul va creste.coboara ovarele pana in pelvis .in luna a 8a testiculul e la orificiul superficial al canalului inghinal . se insera inferior in proeminentele genitale (labio-scrotale) si s.

aflata intre lama parietala (pe pereti) si lama viscerala (pe organe) intre lame exista o usoara presiune negativa.lamina propria .hidrotorax (apa) .segmentul de vena vitelina dintre inferioara si mijlocie .in stanga . numita vena revehenta comuna care va da nastere venei suprahepatice (hepatice) intre cele doua vene aferente apar 3 anastomoze transversale: . apar ligamentele triunghiulare.toata vena aferenta stanga cu exceptia segmentului dintre inferioara si mijlocie 38.deasupra mugurelui .in dreapta .lama de lichid extrem de redusa . Structura cavitatilor seroase cavitatea seroasa este una virtuala.mijlocie retrointestinala .atunci cind lama de lichid creste in cantitate. deasupra si dedesubt. este usor mobil si leaga foitele de organ/perete . la nivelul la care foitele ligamentelor coronare se reunesc. dand nastere ligamentelor coronare.epiteliu pavimentos turtit de origine mezodermala .strat subseros format din tesut conjunctiv lax.intre ficat si perete ramane ligamentul falciform . care delimiteaza intre ele aria nuda lateral.inferioara preintestinala .venele eferente (numite si revehente) vena eferenta stanga se atrofiaza odata cu cornul stang al sinusului venos al inimii si ramane doar cea dreapta.- - .intre ficat si stomac ramane omentul mic 39.hemotorax (sange) - .strat subtire din fibre de colagen si fibre elastice cu terminatii nervoase senzitive . stang si drept din mezogastrul ventral: . un redus proces de absorbtie si o lama subtire de lichid care asigura alunecarea foitelor (seroasa) Straturi ale seroasei: . cavitatea devine reala si denumirea se face dupa natura lichidului din interior: . Formarea ligamentelor ficatului prin ligatura ombilicului la nastere vena ombilicala stanga se atrofiaza si da nastere ligamentului rotund al ficatului (=marginea libera a ligamentului falciform) din acelasi motiv se atrofiaza si canalul lui Arantius care da nastere ligamentului lui Arantius peritoneul se reflecta de pe diafragma pe ficat.superioara intrahepatica preintestinala se atrofiaza: .

se descrie o limita a drenajului la nivelul m mucosae ani . cred dar nu e precizat clar). pe fata posterioara a colonului ascendent si descendent se definesc venele Rhetzius ca anastomoze portocave (sistem port prin vene colice si VCI prin vene lombare) se mai descriu anastomoze retropancreatice.venele se asaza in palisada. .cealalta parte din drenaj se realizeaza catre gastrica stanga si mai departe porta. trecand din submucoasa in mucoasa si apoi in submucoasa din nou . Anastomoze porto-cave parietale. Anastomoza porto-cava rectala anastomoza portocava viscerala se afla la nivelul a 2 straturi venoase: submucos si perimuscular.zona superioara este denumita zona hemoroidala interna (deasupra liniei pectinate) zona inferioara este denumita zona hemoroidala externa care se dilata in cazul stazei venoase pe sistem port. tributare VCS prin v epigastrica superioara si VCI prin epigastrica inferioara .superior de el dreneaza catre vena porta prin rectala superioara . primul fiind cel cu importanta in patologie. Anastomoza porto-cava esofagiana anastomoza portocava viscerala rol f important in patologia hipertensiunii portale (ciroza sau alte boli de ficat) in care dilatarea venelor din mucoasa duce la varice esofagiene si ulterior la hemoragii digestive superioare potential letale. 41.drenaj spre VP dilatarea lor in ciroza da aspectul patognomonic de cap de meduza la nivel peritoneoparietal. Vene porte accesorii cele mai importante sunt la nivel paraombilical si peritoneoparietal.inferior catre cava prin rectala inferioara (si medie. - 43.- . la nivel paraombilical se realizeaza anastomoze intre . .venele paraombilicale.pneumotorax (aer) functia de absorbtie a dus in vechime la dezvoltarea dializei peritoneale are rol in aparare cavitatile seroase pot fi explorate radiologic si laparoscopic 40.venele profunde ale peretelui. Ansa ombilicala intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale . splenorenale si diagragmatice - 42.chilotorax (lichid limfactic) . afluenti ai partii neobliterate din vena ombilicala .pirotorax (puroi) . structura sistemului venos al esofagului a fost descrisa de Carvalho .o parte din drenaj se realizeaza via azygos si hemiazygos catre cava inferioara .

colonul ascendent .restul ileonului (70-80 cm) .ansele ileale (la dreapta liniei mediale) diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat Extra info pt vegetativ 44 si 51 Primul neuron al lanturilor vegetative abdominale se gaseste .pt simpatic .cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care va rezulta rinichiul) . .glande suprarenale .derivate: .ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul.dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime.apendicele .cecul . .originea m. localizata la nivelul segmentelor T5T6.discuri intervertebrale.in cornele laterale ale segmentului L1-L2 44.din ramura sup: .retrocav stanga .2/3 drepte din colonul transfers . care se afla in varful ansei ombilicale . initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf .jumatatea inf a duodenului . psoas mare.canalul vitelin: .ansele jejunale (la stanga liniei mediale) .lateroaortic post .mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin.corpurile vertebrelor.jejunul . .ramura inferioara (ascendenta) . Lanturi simpatice lombare se gasesc in continuarea lanturilor toracale limita sup: cei doi stalpi diafragmatici limita inf: promontorul sacral e alcatuit in cele mai multe cazuri din 4 ggl uniti prin fibre interggl raporturi: dreapta .ramura superioara (descendenta) .ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical ("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica . proeminenta) cecala .pt parasimpatic .marginea mediala a rinichilor .ansa ombilicala prezinta 2 ramuri si varful .in coarnele laterale ale substantei cenusii medulare.vase lombare lateral . T12-L1 .cea mai mare parte a ileonului .din ramura inf: .ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine: .

n. se continua cu spatiul preperitoneal tesutul conjunctiv lax si cel adipos .plici gastropancreatice reg antropilorica corpul pancreasului si a.fata anterioara a organelor retroperitoneale (astfel incit orice perforatie care apare la nivelul acestor organe va evolua cu reactie peritoneala si aparare musculara abdominala) - 46. ramuri limite: . colica stanga formand astfel arcul vascular descris de Treitz posterior in ambele parti: . diferit de partea dreapta unde e unghi ascutit) posterior si la dreapta: ramuri mezenterice superioare posterior si la stanga: ramuri mezenterice inferioare si vena mezenterica inferioara care incruciseaza a. procesul uncinat si v. ilioinghinal . care prezinta la acest nivel pe fata ant tracturi fibroase care-l ancoreaza de foita peritoneala. Spatiul retroperitoneal .n. mezenteric inferior (la nivelul primilor 2 ggl) . continut limite: peretele posterior al abdomenului si foita perietala limita superioara: regiunea la niv careia peritoneul devine aderent la diafragma limita inferioara: la locul de reflexie al peritoneului parietal pe peretii cavitatii pelvine limita laterala: nu exista clar. subcostal.- .uretere .L4-L5 (planul de bifurcare al iliacelor comune) raporturi: .delimitare.n. vasele nu au tracturi. .bine reprezentate raporturi posterioare la nivelul firidelor colice: la dreapta: vasele genitale incruciseaza post de peritoneul parietal dinspre med spre sup si lat spre inf ureterul. in unghi drept la varsare. iliace comune si ramurilor sale (iliaca int si ext) eferente viscerale . Aorta abdominala .limite. la nivelul a.cele doua segmente ale colonului: ascendent si descendent (la distanta) eferentele ggl lantului simpatic lombar: ramuri comunicante . renala stanga radacina mezenterului si anse intestinale . raporturi.anterior (sup>inf) esofag abdominal trunchi vagal posterior perete posterior al bursei omentale .plexul hipogastric superior (la nivelul ultimlilor 2 ggl) 45. femurocutanat .pt radacina plexului lombar eferente vasculare .T11-T12 (hiatus aortic al diafragmei) .inf . iliohipogastric.posterior corpuri vertebrale (T12-L5) .sup . renala stanga. . lienala D3 .plexurile aortico-abdominale.se distribuie periarterial. formeaza pensa aortico-mezenterica in care se prinde D3. vena cava inferioara la stanga: aceleasi vase genitale si ureterul. dar vena genitala la stanga e paralela cu ureterul pana la varsarea in v.formeaza .n.aorta si artera mezenterica superioara.

ggl limfatici . frenice inf stanga si dreapta.lanturi simpatice . lombare a.pt ceea ce e in canalul medular . transvers abdominal .ramuri laterale cu traiect lung.ramuri spinale . genitale .inabordabili chirurgical . oblic intern si m. vase genitale . colon ascendent. stalp diafragmatic drept si aorta.pt m.la distanta: inferior: rinichi drept.lig arcuat medial .parietale: a.se impart in: .lateral (la dreapta) VCI trigonul interaorticocav (intre VCI.terminale a. si v. la nivelul caruia gasim: . paravertebrali a. pana la diafragma a.ramuri mediale anastomozate ant de exofag .lateral (la stanga) ggl limfatici paraaortici D4 flexura duodenojejunala lig arcuat medial arcul vascular Treitz inferior si la distanta: rinichi stang.ventrale: trunchi celiac AMS AMI . lombara bilateral L2-L3 . renale a. suprarenala medie a. sacrala medie .santul format intre stalpii diafragmatici drept si stang . asemanator cu cele costale si se impart in .dorsale: a.ramuri post .ggl semilunari ai plexului celiac .traiect descendent pe suprafata ant a sacrului .desprinsa din punctul cel mai inferior al aortei.laterale: a. sacarala medie . la bifurcatie .ramurile formeaza a 5a pereche arteriala lombara .la niv L2 . iliace comune Versiunea 2: . se situeaza in interstitiul dintre m.ramuri dorsale . frenice inf a. splahnici . patrat lombar.ramuri ant . merg metameric.n. post. colon ascendent. din care se pot desprinde: . lombare (4).lanturi simpatice . vase genitale Ramuri: Versiunea 1: .merg ant de m.originea canalului toracic si cisterna chily a. si lobul caudat al ficatului).

iliace comune (doar pt cea dreapta) aripioarele sacrului lantul simpatic . psoas n. iliace comune 47. care intersecteaza ant arteral.lateral m. inferior la 1 cm de bifurcatia a.se desprinde ant si un pic stanga.anterior (pentru cea dreapta): anse intestinale ureter si vase genitale . genitofemural n. la nivelul sau palpam ureterul stang) . femural . raporturi. psoas mare . iliace comune (pentru cea stanga. ramuri Limite: .posterior v.medial: a. este format de un pliu peritoneal desprins de la baza mezoapendicelui (recesul intersigmoidian.medial ramuri anterioare ale nervilor sacrali . ant de corpul L1-L2 AMI .posterior: orig v. care intersecteaza ant artera stanga. la nivelul careia se realizeaza raport cu ansele intestinale si ovarul (foseta Krause) .se desprinde la marginea inferioara a corpului T12. intersecteaza la 1 cm sup) ligamentul suspensor al ovarului. aproape de marginea sup a pancreas AMS .intersecteaza structurile arteriale iliace. psoas mare si n. piriform sau planul corespunzator discului intervertebral S2-S3 Raporturi: .sup: articulatia sacroiliaca sau planul care trece prin discul intervertebral L5-S1 .lateral: m. sacrala medie plexul hipogastric inferior 48.anterior ureterul.se desprinde retropancreatic. obturator la marginea m. anterior de corpul L3-L4 a.inferior: marginea superioara a m. Arterele iliace comune Limite: sup: anterior de L5 inf: articulatia sacroiliaca . iliaca interna trunchiul nervos lombosacral planul osteoarticular sacroiliac . Artera iliaca interna .a. iliaca comuna dreapta e mai lunga decit stanga si mai verticala Raporturi: .limite.- viscerale: tr celiac . regiunea plevina a etajului peritoneal.

ilio-lombara .1 cm inferior. din ea se poate desprinde uneori a. reg preputului clitorisului (mai scrie traiect si raporturi in curs dar mi se pare prea mult) 50. fesiera superioara (prin spatiul suprapiriform) 49.a.pt m. piriform. bulbului penisului/ bulbului vestibular . fesier mare .pt m. fasciile penisului.musculare . afluenti traiect: flancul drept al L5 3 segmente: subdiafragmatic. vezicala sup a.limite.sup: fata anterioara a m. m.a. se anastomozeaza cu a. regiunea ant a tegumentului scrotal / clitoris. spongios. ischiocavernos. fesiera inf . tegument la nivelul penisului. deferentiala sau direct din a. iliaca int.ramura terminala. transvers profund al perineului. m.cutanate scrotale post / labiale post .a. transvers superficial al perineului . obturator intern.in functie de traiect si de teritoriile vascularizate.a. Vena cava inferioara .pt corpul cavernos.pt m. se anastomozeaza cu ramuri ale a.se imparte in 2 trunchiuri principale: anterior si posterior . bulbospogios. m. piriform. diafragmatic si supradiafragmatic lungime -22 cm diametru . dorsala a penisului/ clitorisului . inferior.ramuri superficiale .pt corpul spongios. ombilicala (permeabila doar in regiunea proximala). bulbospongios. poate fi ramura parietala sau viscerala si intrapelvina sau extrapelvina Ramuri: .posterior: a. din ea se despr a. rectala mijlocie a. m.pt tegumentul corespunzator regiunii . uterina a. vezicala inf) a. uretra spongioasa / uretra si bulbul vestibular . sfincter uretral extern. perineala .pt corpii cavernosi / clitoris .ramuri: . profunda a penisului/ clitorisului . m. ischiocavernos.pt bulbul spongios. vezicala inf (de la acest nivel se poate desprinde a. Artera rusinoasa interna . gemeni superior. uretrala . in apropierea marginii inferioare . uretrala . obturatoare a. rectala inf .inf: in apropierea marginii inf a simfiziei pubiene sau in dreptul ligamentului transvers al perineului . profunda a clitorisului . 3 cm superior segmentul subdiafragmatic: raporturi: . sfincter uretral extern. profunde a penisului/ a. bulbul vestibular .traiect ascendent pe fata anterioara a sacrului a. glandele bulbouretrale. sfincterului anal extern si partile moi din jurul orificiului anal . vaginala a. raporturi.a.a.ramura terminala a arterei iliace interne Limite: . inferior de a.musculare . mult mai scurta la sexul feminin. rusinoasa interna .- vase sacrale laterale lanturi simpatice sacrale vase sacrale medii Ramuri: . sacrala laterala a.anterior: a.ramuri terminale .

suprahepatice Afluenti: .v.segm hepatic . sacrala laterala v. prin v. psoas mare lant simpatic lombar drept (retrocav) a.anastomoza cavo-cava prin plexul nervos vertebral.v. vase genitale dreapta retroperitoneal: rinichi drept si cai genitale drepte anterior retroperitoneal . rectale medii - colaterali perietali . v. obturatorii v.de radacina mezenterala.- - - posterior procese costoforme origine m. hemiazygos . hepatice. frenica inf dreapta glandele suprarenale stanga ggl limfatici paraaortici D4 flexura duodenojejunala lig arcuat medial arcul vascular Treitz inferior si la distanta: rinichi stang. rusinoasa interna v.segm corespunzator orificiului epiploic Winslow. sacrala medie v. diafragmatice inferioare . fesiere sup v.raporturi la 5 nivele . iliace comune stanga si dreapta v. epigastrica inferioara v.segm subduodenopancreatice . costale.de origine - - v.segm duodenopancreatic -D2 si capul pancreasului . mijlocie. lombare drepte a. stanga .anastomoze portocave parietale cu v. porte accesorii diafragmatice si v. iliolombara v.segm suprahepatic .v. fesiere inf plexul venos vezical Santorini v. iliaca externa v. colon ascendent. anse ileale . peretele parietal posterior prin care are raport cu pediculul hepatic . circumflexa iliaca profunda v. lombare ascendente cu v.incrucisata in dreptul L2 de vasele genitale drepte intraperitoneal . vena azygos prin anastomoza v. sacrala medie si laterala v. lombare . ce dreneaza sange din plexul venos esofagian prin v. dreapta. sacrala medie viscerali . diafragm inf .scurt .santul VCI de la nivelul ficatului . iliaca interna plexul venos sacral.v.v. vezicale v.

de la nivelul promontoriului sacral fibrele preggl corespunzatoare acestor lanturi au originea in segmentele T12-L1 sunt formate din 4-5 gll sacrali uniti prin fibre interggl.de jur imprejurul originii AMS ggl aorticorenali . I se va descrie o regiune suprapancreatica (corespunzatoare vestibulului bursei omentale). Plex aortic abdominal apare sub forma unei lame nervoase localizate retroperitoneal. suprarenala centrala dreapta v.- v. raporturi cel mai mare plex vegetativ din organism . testiculara dreapta 51. ridicator anal si piriform . la nivelul ggl semilunari anterior se proiecteaza la nivelul regiunii epigastrice corespunzatoare peretelui posterior al vestibulului bursei omentale la acest nivel plexul este descris si in functie de pozitia sa fata de marginea superioara a pancreasului a.eferente: vasculare pt a. situati anterior si medial de gaurile sacrale anterioare Raporturi: .'"creier abdominal" raporturi cu trunchiul celiac .din ansa care se formeaza intre cele 2 lanturi sacrale se desprind ramuri catre glomusul coccigian . preaortic. o parte retropancreatica corespunzatoare fasciei de coalescenta Treitz si a. lienale organizat in 3 grupe principale: ggl semilunari celiaci ggl mezenterici superiori . renale (sup) si bifurcatia aortei (inf) impartit in 3 etaje: sup: plex intermezenteric mijl: plex mezenteric inf .ant: fascia pelvina si ampula rectala . i.post: fata ant a sacrului .coccigieni . e localizat de o parte si de cealalta a acestuia. ovariana dreapta / v. Spinali sacrali .de jur imprejur originii a.eferentele ggl simpatici sacrali formeaza n.Lanturi simpatice sacrale continua lanturile simpatice lombare. renale - 53. erijenti catre org genitale interne si pelvine - 52.med: vasele sacrale medii . renale stanga si dreapta v. splahnici sacrali si sunt ramuri comunicante pentru: n. sacrali n.alcatuire. Plex celiac .eferente parasimpatice din n. intre originea a. spinali n.aferente simpatice viscerale: catre plex hipogastric inf plex sacral mijl .lat: vasele sacrale lat si ram ant ale nn. omonime oseoase musc tonice pentru m.

acestea trec prin ggl celiaci fara sa faca sinapsa . Plexul hipogastric inferior fibre preggl simpatice. un ax longitudinal de aprox 4 cm dinspre ant spre post si de aprox 3 cm.musculare .viscerale: periarterial.plexul apre ca o lama nervoasa patrulatera. splahnici (fibre preggl): . splanici mici (orig T-10-T11) .aceste fibre formeaza la nivelul plexului hipogastric inf n.sinapsa in ggl aortico renali Aferente parasimpatice . iliace comunce sau inferior.osoase .la nivelul a.viscerale .vasculare . cu originea la nivelul segmentelor T10-T12-L1-L2 se pot termina la niv ggl simpatici lombari si sacrali sau la nivelul plexurilor aortico-abdominale.n.fibrele preggl parasimpatice au originea la nivel parasimpatic pelvin (S2-S4) . face sinapsa in totalitate la niv.vasculare .osoase . in dr gaurilor sacrale ant 2-3 .sinapsa dintre fibra preggl si neuronii gll se realizeaza la nivel intramural sau perivisceral Eferente: .se distribuie regiunii stangi a celomului si partii superioare a rectului 54. Celiaci .ant: fundul vezicii urinare .n. ridicator anal .musculare .sinapsa la niv tuturor celor 3 ggl de partea crespunzatoare .plex prostatic . situata de o parte si de cealalta a organelor pelvine.de la nivelul celor doua trunchiuri vagale ant si post . lombare: osoase musculare vasculare . catre organele vecine: . Ggl.aferente. in ergiunea subperitoneala.de la nivelul plexului celiac de la nivelul lanturilor simpatice lombare Eferente: . hipogastric sup si inf .inf: plex submezenteric. eferente Aferente simpatice. realizate de n. de-a lungul a.plexuri inferovaginale - 55. splahnic inferior (orig T12) .n. aprox vertical Raporturi: .plex rectal mediu . splahnic mare (orig T6-T9).plex vezical . formand plexul hipogastic superior Aferente: . Plex celiac . care se poate termina periarterial. erijenti (splahnici pelvini) .sup: peritoneul corepunzator excavatiilor pelvine Eferente: .inf: m.post: fata ant a sacrului.

pe fata posterioara a spinei ischiadice. rect (ampula) m ridicator anal si coccigian Sub diafragma da nervi rectali destinati sfincterului anal extern tegumentului perineal Ramuri perineale nervi perineali . realizand: plex esofagian abdominal plex gastric plex duodenal plex pancreatic plex hepatic plex biliar plex splenic plex jejuno ileal plex renal plex gonadal plex colic drept pana la nivelul flexurii colice stangi 56.ramuri scrotale posterioare .fac sinapsa in ggl celiaci fibrele postggl se distribuie periarterial. continand fibre vegetative si somatice.a) in canalul Alcock .ramura terminala – nvul dorsal al penisului/clitorisului – asezat in santul dorsal al corpului cavernos. in continuarea canalului Alcock Ramuri: Deasupra diafragmei pelvine pentru: vezica urinara. fara sinapsa in ggl celiaci indirecte . intre orificiul infrapiriform si mica incizura ischiadica.se distribuie glandelor suprarenale.superficial pentru tegumentul corespunzator acestui trigon) . primeste S3-S5 precum si ramuri de la plex hipogastric inferior si lantul simpatic apare pe fata anterioara a m piriform.- - viscerale directe . vagina. Nervul rusinos nerv cu structura complexa. acoperit de gluteus maximus Perineu – cu 2 subsegmente – .b) ischiopubian – pe fata interna a ramurii ischipobuiene. atat aferente cat si eferente origine S4.profund pentru muschii trigonului ischiobulbar . prostata. fiind acoperit de fascia pelvina parietala superioara si insoteste vasele rusinoase avand aceleasi segmente si raporturi ca si acestea traverseaza Reg pelvina – de la orig la orif infrapiriform (elem cel mai medial al manunchiului vasculonervos piriform) Reg fesiera. lateral de artera omonima - .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->