Testul AGOS
Gradul de oboseală se poate autoevalua prin testul AGOS (= autoevaluarea gradului de oboseală săptămânală). Pe o scară cu 7 valori, se bifează zilnic, la începutul zilei (I) şi la sfârşit (S). Starea caracteristică se alege dintr-o listă de 10 perechi termeni-simptome. Atribuiţi nota maximă stării care vă caracterizează cel mai bine zilnic, la începutul şi la sfârşitul zilei. Veţi putea observa dacă înregistraţi diferenţe între începutul şi sfârşitul zilei şi pe parcursul unei săptămâni. Dominanta simptomelor „ A” vă indică un tonus optim. Dominanta simptomelor „B” vă indică o stare de oboseală. Simptom A Puternic Relaxat Mulţumit Proaspăt Interesat Cu iniţiativă Cu vigoare Binevoitor Treaz Vioi

I/S I S I S I S I S I S I S I S I S I S I S

7

6

5

4

3

2

1

Simptom B Slab Încordat Abătut Moleşit Plictisit Apatic Epuizat Iritabil Somnolent Lent

Obişnuiţi să mergeţi foarte repede. Vă consideraţi o persoană veselă. rezistente. Într-un grup puteţi înviora o atmosferă plictisitoare? 32. Găsiţi uşor limbaj comun cu persoane necunoscute? 20. Vi se întâmplă uneori să vă concentraţi mai greu decât de obicei? 19. forţele? 6. să vă consoleze? 10. O problemă grea vă chinuie până o rezolvaţi? 18. Vă enervaţi uşor. Vă consideraţi o persoană deschisă. Aveţi mulţi prieteni foarte buni? 14. Memoraţi cu uşurinţă? 29. Vi se întâmplă să nu îndepliniţi obligaţiile? 13. Vă gândiţi adesea dinainte cum vă veţi comporta la o întâlnire? 21. Preferaţi ca în loc să vă odihniţi. care ştie să se bucure? 8. indiferent dacă vă grăbiţi sau nu? 17. Vă simţiţi adesea vinovat? 16. Vorbiţi foarte repede în timpul discuţiilor? 5. V-aţi enervat atât de tare încât v-aţi pierdut controlul? 31. În timpul unei discuţii obişnuiţi să gesticulaţi energic? 23. sociabilă? . Aveţi obiceiul să duceţi vorba? 7. Vă plac jocurile care vă solicită reflexele? 35. cu DA sau NU la următoarele întrebări: 1. Vi se spune adesea că prea puneţi totul la inimă? 34. vă străduiţi să faceţi treaba respectivă? 36. să vă căutaţi mereu de lucru? 12. Evitaţi să cumpăraţi obiecte care nu sunt solide. Vă place să fiţi în compania altora? 2. Aţi avut uneori sentimente de iritare faţă de părinţi? 37. Aveţi uneori gânduri pe care aţi vrea să nu le ştie nimeni? 25. Vă controlaţi gândurile înainte de a le comunica altora? 27. V-ar plăcea o activitate care să solicite la maximum capacităţile.Chestionar pentru cunoaşterea propriului TEMPERAMENT Răspundeţi cât mai repede şi mai sincer. Aveţi adesea coşmaruri? 28. Vă e greu să staţi doar şi câteva ore fără să faceţi ceva? 30. chiar dacă sunt frumoase? 3. Dimineaţa vă treziţi proaspăt şi odihnit? 24. Scrieţi rapid? 11. Vă e greu să întrerupeţi o activitate şi să vă apucaţi de altceva? 15. Aveţi obiceiul să purtaţi o anumită îmbrăcăminte pentru că e greu să o schimbaţi? 9. Dacă ceva nu vă iese mult timp.? 22. Simţiţi nevoia de a fi alături de oamenii care să vă înţeleagă. Vi se schimbă des dispoziţia? 4. O hotărâre. vă deranjează glumele care se fac pe seama dvs. chiar neimportantă vă cere multă gândire? 33. Vă place să glumiţi pe seama altora? 26.

Consideraţi că vă sunt prieteni doar cei a căror simpatie aţi verificat-o îndelung? 45.38. Vi se întâmplă să vorbiţi despre lucruri la care nu vă pricepeţi? . puteţi să vă ocupaţi mai mult timp de acelaşi lucru fără să obosiţi? 42. Aveţi deprinderi „proaste” de care vreţi să scăpaţi? 43. Vă puteţi impune să faceţi acelaşi lucru mult timp. fără să fiţi distrus? 48. Credeţi că sunteţi un „om fără griji”? 44. În timpul zilei. Vă nelinişteşte sentimentul că sunteţi mai puţin valoros decât alţii? 40. găsiţi adesea răspunsul potrivit? 47. Vă e greu să vă apucaţi de treabă nouă? 39. În timpul unei discuţii. Puteţi fi enervat uşor? 46. Vă e greu să lucraţi cu oameni lenţi? 41.

47 -3 38 -1 10 -1 30.41. echilibrat TR 20 – 22 f. ridicată 14 – 17 ridicată 8 – 12 medie 7–4 echilibru emoţional ridicat 3–0 f.23 Activism 29.22.37 -1 5.28 10.26.Se acordă câte un punct pentru răspunsurile DA şi NU conform grilei următoare.14.32 -3 Rigiditate 2.16.40 -3 Timpul reacţiei 46 -2 17.12 2 18.48 3 Sinceritate 6.42.29. ridicată 17 – 21 ridicată 12 – 16 medie 11 – 7 introversie înaltă 6–0 introversiune Calităţi temperamentale HE 18 – 20 f.20.25 1 23 -1  0-7 s c a z u t a  E t ap leo nns ti nr cu e  r8 -i1 t 2a te d i e m  1 -32 b0 u n a  R 16 – 23 f. lent A 24 – 26 f.43 -2 2 -1 8.33 39.37 -3 4. 37 = DA ⇒ 5 × ( − 3) = −15 ). ridicată 12 – 15 ridicată 7 – 11 medie E 22 – 26 f.19 Extroversie 25.31. 25 = DA.35. Trăsătură Răspuns Răspuns Coeficient Coeficient temperamentală DA NU 1. Apoi se face suma punctelor pentru fiecare trăsătură în parte (exemplu: 1 = DA.38 44 -2 19. ridicată 21 – 23 ridicat 14 – 20 mediu 13 – 9 scăzut 8–0 f.13.36. 7 = DA.34. 13 = DA. rapid 14 – 19 rapid 9 – 13 moderat 8–5 lent 4–0 f.24.9 -2 27 -1 4.21.45 -3 Hiperreactivitat e emoţională 3.7.46 -1 15. scăzut 6–3 plasticitate înaltă 2–0 plasticitate .11. Suma obţinută se înmulţeşte cu coeficientul indicat. 19 = NU.17.

Puteţi să tăceţi o oră şi mai bine? 4. bibliograf? 2. Consideraţi că este necesară disciplina interioară? C 1. Sunteţi impulsiv(ă)? 3. Vă simţiţi tentat(ă) să faceţi pe originalul(a). observaţii? 4. Vă place atmosfera de sărbătoare? F 1. Vă pregătiţi din vreme pentru discuţiile de duminică? 3. Într-o societate de oameni necunoscuţi vă simţiţi în largul dvs. Ştiţi să vă distraţi musafirii? 2. pentru a vă uimi prietenii? 5. Sunteţi sincer(ă) cu pritenii dvs. respectaţi cu stricteţe regulile de ortografie? 2. Sunteţi punctual(ă)? 3. Vă place să faceţi morală.? 3. Vă place să fiţi centrul atenţiei în societate? 5. Sunteţi capabil(ă) să păstraţi un secret? 5. Reuşiţi să faceţi economii? 4. Obişnuiţi să vă lăudaţi în ajunul unui examen că sunteţi perfect stăpân(ă) pe materie? 3. laborant. Vă place să ironizaţi părerile altora? E 1. Folosiţi cuvinte care vă şochează interlocutorii? 2. şi aveţi încredere în ei? 3. Preferaţi profesiile de jocheu. personale? 5. Aveţi spirit de iniţiativă? 4. ridicată f. Vă place stilul sobru de îmbrăcăminte? 5. Ştiţi să ţineţi evidenţa cheltuielilor? 4. Sunteţi ceea ce se numeşte „prăpăstios”? . Aveţi mulţi prieteni? B 1. Aţi observat că alţii vă imită? D 1. Împrumutaţi cu plăcere lucrurile dvs. ridicată emoţional Încercaţi să vă cunoaşteţi singuri CARACTERUL Răspundeţi prin DA sau NU la următoarele întrebări: A 1. Vă place să faceţi ordine? 5. actor. Aveţi simţul umorului? 2. crainic TV celor de inginer. În corespondenţa dvs. În orele libere vă place să faceţi sport în loc să staţi liniştit acasă şi să citiţi o carte? 4.f. Vă manifestaţi în public antipatia faţă de o anumită persoană? 2.

Faceţi impresia unui dezgheţat. serios. un om pe care nu te poţi bizui. alţii vă iubesc şi sunt bucuroşi să se numere printre apropiaţii dvs. 101. aveţi o imaginaţie bogată. Sunteţi considerat. deşi în realitate sunteţi doar puţin artificial. Păreţi supărăcios şi bănuitor. B. contraziceţi pe alţii şi uneori pe dvs. înşivă afirmând la un moment dat ceea ce alteori n-aţi afirmat. nici lăudăros. Sunteţi vesel şi comunicativ şi se întâmplă să faceţi mai puţin decât promiteţi. dar acest lucru îl simte doar familia şi prietenii. Vi se întâmplă să fiţi bine dispus foarte rar. Vă enervaţi interlocutorii. 000. Prezenţa necunoscuţilor vă stinghereşte. Constatarea devine evidentă când aveţi de-a face cu oameni pe care-i cunoaşteţi mai puţin. iar combinaţia obţinută de la grupele D. D. 001. E.Interpretarea răspunsurilor: Dacă la majoritatea întrebărilor din grupă (A. obţineţi imaginea schematică a caracterului dumneavoastră. Faţă de ceilalţi vă stăpâniţi. F. deoarece plăceţi celor din jur. Combinaţia obţinută de la primele 3 grupe (A. nepunctual. Cum sunteţi în realitate 000. B. Sunteţi comunicativ. E. în realitate sunteţi dornic de viaţă bogată în evenimente obişnuite. dar căutaţi să vă . E sau F) participantul a răspuns cu „DA”. Vă simţiţi atras de tot ceea ce este nou. disciplinaţi şi respectuoşi. C) arată – în linii mari – cum păreţi celor din jur. Păreţi nepăsător. 111. vă sprijiniţi prietenii la nevoie. notaţi cu 0. sunt în anii de şcoală silitori. Vă place să-i dominaţi pe cei din jur. Cât priveşte prietenii. sunteţi întotdeauna calm şi sigur pe dvs. ştiţi să fiţi harnic şi energic. impunând-o pe a dvs. 001. Nu-i exclus să se spună despre dvs.: „Ce om imposibil!”. iar dacă predomină răspunsul „NU”. C. Nu sunteţi nici prea vorbăreţ. Tinzând spre originalitate. Oamenii ca dvs. Emiţând o părere nu vă gândiţi la impresia pe care o va face asupra celor din jur. Se formează astfel două combinaţii de câte 3 cifre. Sunteţi o fire închisă şi rezervată. F ilustrează cum sunteţi în realitate. Vă certaţi pentru fleacuri. adesea. Vă lăsaţi uşor antrenat de prieteni şi de aceea păreţi influenţabil. Aveţi toate motivele să vă bucuraţi. Sunteţi considerat un om căruia totdeauna i se pare că e nedreptăţit. 011. Aceştia vă evită uneori din teama de a nu vă jigni. B. Puţini sunt cei care vă cunosc caracterul adevărat. prima din grupele A. 110. Sunteţi cel adevărat numai în cercul familiei şi al prietenilor. cu toate că păreţi mulţumit de soartă. vă oboseşte monotonia. C şi a doua din grupele D. şi nu faceţi concesii. Nimeni nu vă cunoaşte gândurile. Cum păreţi celor din jur 100. Sunteţi mai curând timid. Vă lipseşte ceea ce se numeşte echilibru. respectaţi opinia altora. dar în chestiunile importante ştiţi să vă apăraţi punctul de vedere. Făcând raportul între răspunsurile afirmative şi cele negative. 010. Dar nu-i uşor să vă câştige cineva prietenia. notaţi cifra 1. corecţi. unii vă consideră înfumurat. întotdeauna cu note bune. Sunteţi greu de înţeles. uneori chiar politicos. dar dacă vreţi. nu le îngăduiţi să-şi spună părerea.

Spiritul de contradicţie vă îndeamnă să faceţi lucrurile altfel decât alţii.. dar nu timid. Sunteţi înclinat să emiteţi şi să apăraţi cu înverşunare păreri paradoxale.. vă amuză. criticaţi adesea atitudinea altora şi vă impuneţi punctul de vedere cu dârzenie. vă simţiţi pretutindeni în largul dvs. 010. Suntem nevoiţi să vă spunem câteva adevăruri neplăcute. V-aţi obişniut să fiţi lăudat. unii nu vă agrează. de aceea aveţi prieteni puţini. de aceea.. Aţi dori să fiţi pe placul celor din jur. Se întâmplă ca şi prietenii să nu vă înţeleagă. 111. sunteţi foarte încăpăţânat. Aveţi un caracter dificil. 100. Dar nu vă pasă. Sunteţi energic. Pe dvs. Vă place să ajutaţi oamenii. Ştiţi că sunteţi un original şi vă place să faceţi senzaţie. Cei din jur vă cunosc autoritatea pentru că în raţionamentele dvs. Numai prietenii cei mai apropiaţi ştiu că de fapt nu sunteţi atât de încrezut cum păreţi. dar societatea prietenilor vă satisface numai dacă deţineţi rolul principal. căci aceasta se întâmplă adesea. vă place să discutaţi şi vă înconjuraţi de prieteni. Vi se poate reproşa uneori că sunteţi cu capul în nori. aveţi multe idei şi intenţii bune dar modestia vă face să rămâneţi în umbră. de foarte multe ori vă stăpâniţi. Dacă vi se dă un sfat procedaţi exact împotriva lui pentru a vedea ce se întâmplă. Păcat! 101. Sunteţi foarte sociabil. vesel. dar nu întotdeauna urmaţi acest îndemn. dar tendinţele dvs. Vă înfuriaţi dacă nu vi se dă ascultare. respectuos. pe alţii în schimb îi irită. 110. Sunteţi conştincios şi muncitor. Nu puteţi suferi singurătatea nici chiar atunci când trebuie să lucraţi ceva important. există mult bun simţ. Sunteţi rezervat. dar nu faceţi eforturi în acest scop.. sunteţi comunicativ. Vă place să faceţi pe arbitrul în dispute şi să organizaţi jocuri. nu suportaţi glumele la adresa dvs. . 011.ascundeţi jena. Simţiţi nevoia de a fi în societatea unor prieteni. mobilizatoare sunt uneori obositoare.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Nr.Teste pentru cunoaşterea motivaţiei elevilor pentru învăţătură TEST nr.1 Obiectiv: identificarea distribuţiei.mult deloc TEST nr.2 Obiectiv: cunoaşterea factorilor care generează interesul elevilor la un obiect. Ce te atrage mai mult spre un obiect de învăţământ? Pune semnul „X” înaintea enunţului care ţi se potriveşte. propus Îmi place pentru că Este uşor Îmi ia puţin timp pentru învăţat Profesorul explică clar. nu se enervează Profesorul îmi inspiră respect Profesorul îmi inspiră teamă Conţinuturile mi se par interesante Conţinuturile îmi vor folosi în viitor Părinţii mă obligă să învăţ la acest obiect Pot obţine rezultate bune cu uşurinţă Nu ştiu de ce îmi place . Obiectul de învăţământ Intensitatea preferinţei mult puţin indiferent f. Care din următoarele obiecte îţi plac mai mult? Alege unul sau mai multe obiecte şi pune semnul „X” în căsuţa corespunzătoare. selectivităţii. Schimbă ordinea propoziţiilor după preferinţa ta: Nr. pe înţelesul meu Profesorul aduce completări interesante Profesorul este apropiat de noi Profesorul are o înfăţişare plăcută Profesorul este calm. intensităţii motivaţiei pentru diferite obiecte.

..TEST nr... Aranjează propoziţiile următoare aşa cum le consideri tu că intervin în învăţarea ta: Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Nr..3 Obiectiv: identificarea piedicilor întâmpinate de elev în activitatea de învăţare. propus Nu pot învăţa mai bine pentru că Nu am condiţii acasă (linişte...) Nu am voinţă Nu mă ajută suficient profesorul în clasă Nu înţeleg explicaţiile din clasă Înţeleg greu ce citesc singur Mă iau mereu cu joaca. Ce crezi că te împiedică să înveţi mai bine.. . loc.. . cu distracţiile Nu am un regim de muncă ordonat Nu-mi place să învăţ Mi se dau multe teme de făcut acasă Atât pot eu să învăţ Din alte motive .

.......................... se consideră pe sine printre cei medii....... printre cei medii).. ultimii 30% şi 30% media) membrilor grupului în cadrul unei activităţi (teza la matematică............................. + + O....... Se compară clasificarea individuală cu cea obiectivă (tabelul poate fi realizat pe tablă)... iar pe verticală se înregistrează cele primite (ex..........: A.. Se compară estimarea anticipativă cu clasificarea reală....I........ Se calculează pe verticală media algebrică a aprecierilor primite.......... pe I.... probă sportivă..................P..... - A.........).....................Metode psihosociale de investigare a grupului şcolar Metoda aprecierii obiective a personalităţii – Gh...... Numiţi primii clasaţi .......V.....I......P............................ 0 0 + 0 etc. 2.. Se trece la executarea activităţii şi la stabilirea clasificării reale pe baza rezultatelor obţinute. la fel pe E..... Corectarea chestionarului constă în întocmirea unui tabel în care pe orizontală şi pe verticală se scrie numele elevilor........ metoda poate fi aplicată în două variante....P........... Proba se poate aplica şi pentru evaluarea diferitelor trăsături de personalitate: . I. + + 0 + E...M. iar pe O. 0 + + 0 I......reprezintă un chestionar menit să evalueze gradul de intercunoaştere a membrilor grupului..... O. în primii 30%............ Numiţi ultimii clasaţi ...... Numiţi grupul de mijloc ......... ca apreciere obiectivă.....V....V.... Se propune grupului evaluarea clasamentului (primii 30%....M.... Se propune o activitate şi li se cere membrilor grupului să anticipeze clasificarea posibilităţii de execuţie a fiecărui membru al grupului (în scris)... Se cere fiecărui membru să se autoevalueze prin plasarea în una din cele 3 grupe..................... etc... Pe orizontală se notează aprecierile exprimate de fiecare membru... lucrare de control.... Zapan .. E......M....I........ 1....... iar în căsuţele rezultate se înscrie aprecierea obţinută: (+) pentru situarea în primii 30% (-) pentru situarea în ultimii 30% 0 pentru situarea în medie A.

(1p) 4. Nu are spirit de observaţie corespunzător. (3p) 3. etc). (5p) B. voinţa. (5p) C. (1p) B. capacitatea de autocunoaştere. Este rezistent la eforturile mintale. cu menţiunea că în acest caz portretul îl de verificare şi apreciere realiza un elev sau fiecare elev pentru alt coleg. A. Uneori dă semne de oboseală la efortul intelectual. aptitudinile organizatorice. (1p) B. creativitatea. Oboseşte uşor la efortul intelectual. (1p) C. Este foarte atent la lecţii. aptitudini speciale (artistice. (5p) B. Rezultatele lui şcolare sunt în conformitate cu posibilităţile sale. (5p) C. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe gândire. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe memorie. (5p) C. A. Atenţia lui lasă de dorit. A. de conducere. A. Reţine o bună parte din ceea ce învaţă. 1. (3p) 5. (3p) C. A. Prezintă dificultăţi în reţinerea materialului de învăţat.TRĂSĂTURI POZITIVE ŞI NEGATIVE DE PERSONALITATE (evaluate prin metoda aprecierii obiective) POZITIVE modestie obiectivitate sociabilitate spirit critic respect spirit autocritic sinceritate iniţiativă optimism prestigiu corectitudine independenţă responsabilitate echilibru perseverenţă dominanţă generozitate spirit cooperativ consecvenţă calm hărnicie curaj devotament amabilitate NEGATIVE îngâmfat izolat lipsit de respect nesincer pesimist incorect iresponsabil neperseverent egoist inconsecvent leneş lipsit de devotament subiectiv necritic neautocritic fără iniţiativă lipsit de prestigiu dependent neechilibrat supus necooperativ impulsiv fricos nepoliticos Alţi factori determinanţi ai personalităţii: inteligenţa. Reţine foarte bine ceea ce învaţă. A. Are un foarte bun spirit de observaţie. În această variantă proba poate fi folosită şi ca exerciţiu de întocmire a unei caracterizări. (3p) Scala de apreciere a elevului . (3p) B. (3p) 2. capacitatea de comunicare şi relaţionare. capacitatea de intercunoaştere. sportive. tehnice. Nu obţine rezultate la înălţimea posibilităţilor sale. Este destul de atent la lecţii. Are un spirit de observaţie corespunzător. Depune supra efort pentru a obţine aceste rezultate. (1p) B. (1p) 6.

este dezvoltat fizic conform vârstei. Nu manifestă preocupări pentru aplicaţiile practice. Are o cultură generală mediocră.49 p. (5p) C.nivel superior = 4 – 5 p.nivel inferior = 1 – 1. (3p) C.49 p. Analiza factorilor şi aprecierilor: scala evidenţiază 4 factori: 1. (1p) B. integrare – se integrează bine. bagaj informaţional şi stil de muncă – itemii 6. Starea pedagogică (nivelul realizărilor şcolare): învaţă foarte bine.nivel mijlociu superior = 2. interese şi înclinaţii – itemii 8. A.5 – 3. Preocupările lui pentru aplicaţiile practice sunt corespunzătoare. 4. Dovedeşte foarte mult interes pentru studiu.C.5 – 2. 4. Se calculează suma punctelor obţinute la itemii indicaţi pentru fiecare factor şi se împarte la numărul de itemi (ex: 5 + 3 +3 = 11. 5. Nu are o cultură generală corespunzătoare. 7. Punctajul astfel obţinut se raportează la etalonul factorial (pentru fiecare factor în parte): . STUDIU DE CAZ PREZENT: 1. .99 p. Se mulţumeşte cu pregătirea pentru lecţii în domeniile care-l interesează. capacitatea de înţelegere. bun coleg. Are şi unele preocupări suplimentare în acele domenii. (1p) 8. 3. mijlociu superior = 65 – 84 p. 10.66). (1p) 10. capacitatea de efort intelectual şi atenţie – itemii 1. 11 : 3 = 3.A. Interesul pentru studiu îi este mulţumitor. mijlociu inferior = 30 – 64 p. atent cu colegii. (1p) B. Manifestă un slab interes pentru studiu. (5p) B. Manifestă preocupări deosebite în pregătirea şi în afara lecţiilor în acele domenii. Starea fizică: nu prezintă antecedente medicale semnificative. capacitatea de a desprinde esenţialul. . 3. 2. (5p) 7. starea sănătăţii este bună. Problema: fiind un copil excepţional trebuie stimulat. a participat la diferite concursuri şcolare. În obţinerea rezultatelor se bazează atât pe memorie cât şi pe gândire. fără reacţii de dezvoltare. capacitatea de a stabili asociaţii sunt foarte bune. (3p) 9. randamentul activităţii – itemii 2. A. A. (5p) B. Starea intelectuală (aprecierea prin teste psihologice): puterea de judecată. inferior = 21 – 29 p.nivel mijlociu inferior = 1. 4. (3p) C. (3p) C. 2. Nivelul de maturitate: psihică – echilibru afectiv. . 9. (5p) Etalon general: superior = 85 – 105 p. Are preocupări deosebite pentru aplicaţiile practice în domeniile care-l interesează. Are o bogată cultură generală. . 3. 5.

evoluţie): din clasa a V-a. Prevederea nivelului maxim atins: pedagogic – va rămâne constant în interesul pentru învăţătură. 5. Istoricul dezvoltării intelectuale: conform evoluţiei normale corespunzătoare vârstelor parcurse. părinţii – climatul este de înţelegere şi încredere reciprocă. 6. Istoricul problemei (apariţie. uşor adaptabil. Istoricul familiei: nu au intervenit probleme deosebite. TRECUT: 1. Planuri profesionale: îşi doreşte să practice avocatura. 3. 9. Prevederea sănătăţii: va fi bună. vioi. relaţii destinse prieteneşti. nu s-a confruntat cu situaţii deosebite. 9. li se substituie lor în supravegherea fratelui mai mic. Istoricul condiţiilor sociale: şi-a ales întotdeauna prietenii potriviţi. 2. când am preluat dirigenţia. 3. în grup – este sociabil şi atent. determinante. 6. Ocupaţii extraşcolare: lectura şi muzica. bun coleg. Istoricul vocaţiei: din clasele anterioare i-a apărut preocuparea în domeniul muncii independente. se va dezvolta normal. caracter – sociabil. Istoricul dezvoltării fizice. al sănătăţii: s-a dezvoltat normal având o sănătate bună. Relaţiile familiale: fraţii – autoritară. intelectual – va evolua. trăsăturile de caracter fără oscilaţii majore. 2. Personalitate: temperament – energic. fire – extravertită. Istoricul dezvoltării ontogenetice psihomotorii: nu am preluat date semnificative. 4. cercuri pe materii aferente înclinaţiilor şi preocupărilor sale. cu ceilalţi profesori. Prognoza dezvoltării personalităţii: deja se observă o accentuare a trăsăturilor pozitive. Caracterizarea relaţiilor sociale: familie – nu creează probleme părinţilor. 7. 7. . 5. uşor adaptabil. 8. Prognoza relaţiilor familiale: vor rămâne constante.6. 8. care trebuie stimulat şi urmărit în evoluţia sa. încurajarea în a participa la olimpiade. perseverent. Dezvoltarea personalităţii: temperamentul fără schimbări semnificative. mi-am dat seama că este un elev dotat. Proiectul educativ preconizat: pentru a-i dezvolta aptitudinile trebuie intensificată colaborarea cu familia. amabil. 4. îi supraveghează când îşi fac temele. 7. fără probleme semnificative. VIITOR: 1. uşor fricos. s-a păstrat o atmosferă constantă de confort. Istoricul evoluţiei şcolare: evoluţia sa şcolară nu a cunoscut momente de regres. Prognoza relaţiilor sociale: va rămâne sociabil. optimist. de calm.

PRECIZĂRI CONCEPTUALE Succesul: concordanţă dintre solicitările obiective şi nivelul dezvoltării psihofizice sau performanţa echivalentă cu atingerea obiectivelor. Insuccesul: discordanţă dintre cei doi poli. Progres şcolar: exprimă aprecierea rezultatelor obţinute şi a evoluţiei situaţiei la învăţătură. prin raportare la posibilităţile intelectuale. .

. În ce ordine înveţi disciplinele pentru a doua zi? Sugestii pentru un program de studiu individual:  orele de clasă repartizate pe zilele săptămânii.somn: 56 ore ( 7 ×8) . să înţeleagă necesitatea formării unui stil de muncă intelectuală corect. TOTAL: 142 ore Rămân astfel 26 de ore pe săptămână pentru studiu individual. conversaţia. 1. . Acest plan se poate afişa în cameră sau scrie într-un caiet de notiţe. b.Proiect de tehnologie didactică Clasa a 5a Tema: Cum învăţ eu? Obiective operaţionale: elevul să-şi aprecieze nivelul deprinderilor intelectuale. autoobservaţie. Învăţarea o faceţi citind mai întâi notiţele sau manualul? c. prevăzând şi pauzele. . Desfăşurarea activităţii 1. organizarea învăţării. completarea de chestionar. recreere: 21 ore ( 7 ×3) . Cum îţi împarţi timpul destinat studiului individual? c.) Citat Dirigintele precizează că: Bugetul total de timp dintr-o săptămână: 7 ×24 =168 ore .cursuri şcolare: 30 ore ( 5 ×6 ) .  programul de studiu individual. Aveţi un loc fix pentru învăţat? . din care: .deplasări: 14 ore ( 7 × 2) .) Dirigintele solicită elevilor se exemplifice „cum învaţă”. . 2. Citirea – memorarea o realizaţi pe paragrafe sau integral? Subliniind răspunsurile corecte dirigintele de verificare concluziona: este necesară planificarea timpului.masă: 21 ore ( 7 ×3) . Vă respectaţi orarul întocmit? 3.odihnă. Cu ce începeţi lecţiile – cu scrierea temelor sau cu învăţarea – memorarea. Vă faceţi un orar pentru ceea ce aveţi de învăţat în fiecare zi? 2. Metode: prelegerea. La ce oră începi şi la ce oră termini lecţiile zilnic? d. prin răspunsul la următoarele întrebări: a. Cum utilizaţi acest timp? Elevii răspund la următoarele întrebări: a. şi apreciere 3.) Administrarea testului „Cum învăţăm?” pentru rezolvarea individuală. Cum arată bugetul tău săptămânal de timp? b.

conceperea unor lucrări practice. Păstraţi la un loc toate notiţele de la un obiect? 16. Folosiţi ceea ce aţi învăţat la un obiect pentru a înţelege şi alte obiecte? 17. . Faceţi câte o mică pauză (priviţi pe geam.Nu 14.Nu 11. tehnici şi deprinderi de muncă intelectuală: scris. graficele dintr-o lecţie? 11. ştiinţifice. săptămânii.Da 17.Da 2. lb.Da 4.Da 20. Vă analizaţi din când în când greutăţile pe care le aveţi? 9. Vă terminaţi întotdeauna lecţiile în timpul propus? 6.  Dacă orarul nu vă permite gruparea de mai sus. calcul. Staţi până târziu să învăţaţi.) Metode.) Câteva reguli care asigură succesul la învăţare:  Grupaţi obiectele de studiu care se aseamănă (matematică.Nu 10.Da 19. etc.Da 3.) pentru că vă solicită aceleaşi capacităţi şi deci învăţarea de verificare şi apreciere fi mai uşoară. La o lucrare.Nu 18. Participaţi activ la lecţiile din clasă? 7. cel mai important este să memorezi? 13.Nu 12. educaţie cetăţenească. La lecţii încercaţi să scrieţi tot ce auziţi? 15. 5. Obişnuiţi să luaţi notiţe în formă prescurtată sau continuă? 14. ascultaţi o melodie) la 20 minute de învăţare.  Dacă simţiţi că nu vă puteţi concentra. La începutul semestrului. Vă e greu să scrieţi ceea ce ştiţi? 19. Obişnuiţi să citiţi mai întâi toată lecţia pentru a vă forma o impresie generală? 10.Nu 4. obligaţi-vă să notaţi în timp ce studiaţi. dialogul cu calculatorul. citit. Credeţi că în învăţare. întrebaţi profesorul? 8. încercaţi s-o faceţi dintr-o dată? 18.  Dacă gândurile vă fug în timp ce învăţaţi. Obişnuiţi să citiţi tabelele.4. Dacă nu înţelegeţi. Când aveţi de memorat. chimie. Cuvintele necunoscute le căutaţi în dicţionar? 12. vă vine greu să învăţaţi? 5.Da 15. biologie. încercaţi să învăţaţi pe bucăţi mici.Da 9.română. faceţi mici pauze (5 – 10 minute) când treceţi de la un obiect la altul. înaintea unei lucrări? Pentru cei cu rezultate bune la învăţătură rezultatele aşteptate sunt: 1.Da 7.Da 8. istorie.Da 6.Da 13.Nu 16.Nu 5. fizică. proiectarea unor cercetări ştiinţifice. test neaşteptat luaţi notă mică? 20.

Pentru prevenirea oboselii.) Se cere elevilor să-şi amintească cum au simţit cele 3 stări în experienţa lor de până acum (teze. Desfăşurarea activităţii 1. să identifice modalităţi optime de pregătire. reuşita la un examen depinde de starea emoţională. . sublinieri). Odată ieşiţi din sală (situaţie) ideile se lipezesc. alături de pregătirea specifică. iniţial vă va permite un avans. psihologice).  valorificarea orelor de vârf fiziologic (5. căldură. poate fi discutată independent. dar după 4-5 ore se va instala o oboseală şi mai accentuată. 24) şi evitarea celor de cădere (2.  alimentaţia raţională şi echilibrată (proteine. Deci.) Dirigintele întreabă elevii când s-au simţit mai obosiţi la şcoală? – să-şi identifice cauza oboselii. Dacă eliminăm superficialitatea cunoştinţelor din discuţie rămân: oboseala şi teama. Metode: prelegerea. 3.  asigurarea ambianţei fizice corespunzătoare (lumină.  prelucrarea informaţiilor de învăţat (conspecte. de aptitudini. concursuri şcolare).Proiect de tehnologie didactică Clasa a 7a Tema: Examenele şi noi Obiective operaţionale: elevul să înţeleagă necesitatea pregătirii psihologice pentru reuşita la un examen. oboseala sau superficialitatea însuşirii cunoştinţelor”. conversaţia.) Dirigintele precizează cele două aspecte fundamentale ale unui examen: cel afectiv – emoţional (psihologic) şi cel cognitiv (pregătirea cunoştinţelor solicitate la probele de examen). Fiecare.  alternarea unor perioade de 40-50 minute de efort cu 5-10 minute de pauză. deşi bine pregătiţi pentru un examen. starea intelectuală şi starea fizică. 11. se recomandă:  alternarea perioadelor de învăţare cu cele de odihnă.) Dirigintele cere elevilor să-şi noteze care cred ei că sunt cele mai importante condiţii care trebuie respectate pentru a reuşi la un examen. planuri.  evitarea învăţatului noaptea (între 24-2) deoarece a doua zi gradul de oboseală va creşte. 16. Dirigintele le prezintă situaţia clasică când. vitamine). de preferat activă. 18. în situaţia concretă nu ne amintim decât parţial sau cu lacune. 4. 2. 14. 20.  evitarea scurtării perioadei de somn (de ex la ora 22 la 3). 22). scheme. Răspunsul la întrebarea „Ce ne-a blocat?” poate fi: „Teama. glucide. 9. să cunoască specificul diferitelor examene (de cunoştinţe. aerisire).

. .). tensiunea nervoasă pe lângă trăirile neplăcute (nod în gât.5. gândire. vizuală. auditivă. . când?.  fiecare emisferă cerebrală are un mod particular de prelucrare a informaţiei. măsurarea şi compararea unor aspecte ale manifestărilor psihice.definiţii.) Teama. Se cunosc câteva tehnici utile optimizării activităţii în condiţii de examen. de ce?. memoria.exemplificarea. procese psihice de cunoaştere – memorie. .interogaţii simple (cine?. ..) Se pot identifica. scăderii capacităţii de atenţie.avantaje/dezavantaje. de dominanţa cerebrală şi antrenarea ambelor emisfere cerebrale. Atitudinea faţă de sine (încrederea/neîncrederea în forţele proprii). transpiraţie) care le însoţesc. toate ideile relative la subiectul dat. Se propune asigurarea unui optim motivaţional prin raportare lucidă a nivelului de pregătire la dificultatea examenului.roluri/funcţii. când evaluarea vizează caracteristicile şi particularităţile psihice (aptitudini specifice. aşa cum ne vin în minte. cum?. după următorul traseu: . Prima categorie are un coeficient axiogen crescut (induce mai multă teamă). tremur. gol în stomac. Este bine să se ştie că mobilizarea totală pentru examen poate avea ca efect inhibarea capacităţilor şi cunoştinţelor.  procedeul logic: recurge la o metodă liniară.abordare interdisciplinară.comparaţii/opoziţii. 6.. factori de personalitate.identificarea conceptelor. sub aspectul blocajelor. incoerenţa verbală. si constă într-o mobilizare adecvată a cunoştinţelor. etc. imaginaţie). echilibrul afectiv. Brigitte Chevaller propune două procedee de asigurare a succesului la un examen:  procedeul analogic: se notează pe o foaie. personală. sunt factori care pot facilita sau inhiba reuşita la un examen. Acelaşi efect îl are şi absenţa sau diminuarea mobilizării. apoi se ordonează informaţia şi se stabilesc relaţiile adecvate între conţinuturi (se bazează pe asociaţii şi memoria senzorială.  reuşita la un examen constă în selecţia corectă a informaţiilor însuşite. . Cauza stării de tensiune o constituie pe de-o parte necunoscutul situaţiei (lipsa informaţiei relevante este generatoare de anxietate).. dar şi gradul de angajare individuală. . reacţia la eşec.). Învingerea emoţiilor se poate realiza prin reglarea respiraţiei. afectează şi gândirea. Examenul psihologic constă în aplicarea unor probe standardizate care au ca scop evidenţierea. . Se precizează şi specificul examenelor psihologice. unde?. pornind de la premisele:  creierul are posibilităţi enorme de înmagazinare de informaţie. perseverenţa. analitică de reactualizare a ideilor – se exploatează sistematic toate pistele posibile.. emoţiile. împreună cu elevii diferenţele dintre examenele de selecţie (mai mulţi candidaţi decât numărul de locuri sau probe de aptitudini) şi examenele de evaluare a cunoştinţelor. . .

. şi doar rareori testele vizează cantitatea (volumul) activităţii.Instrumentul specific de examinare este testul. în examinarea psihologică aspectul calitativ al prestaţiei este îndeosebi urmărit. De precizat că în general.

.

.

in minute . Zamfir Cătălin e-mail: catalin0116@yahoo.CURBA ATENTIEI INTENSITATE 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 TIMP . după 30 minute: oboseală progresivă Structura Topa de Sus Şcoala cu clasele 1-8 Dobreşti Prof.com . după 10 minute: revenire.după 5 minute: cădere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful