Definiţii de bază necesare a fi cunoscute 1.

Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizări diferite …teorie economică 2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili… ceteris paribus 3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit 4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie 5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate 6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ într-o perioadă determinată de timp …cererea 7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă determinată de timp …oferta 8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi serviilor 9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa factorilor de producţie 10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri complementare 11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri substituibile 12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii 13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei 14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii 15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ 16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon 17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag 18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate 19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală 20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde 21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de satisfacţie …curba de indiferenţă 22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi preţurile bunurilor …linia bugetului 23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de indiferenţă …echilibrul consumatorului 24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale venitului …curba venit consum (a lui Engel) 25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de producţie) 26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei …funţia de producţie 27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu 28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil … produs marginal 29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor neproporţionale (descrescătoare) 30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe termen lung 31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie …curba de izoproducţie (izocuanta)

32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale … linia de izocost 33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din izocuante …echilibrul producătorului 34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie ..productivitate marginală 35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie 36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar 37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal 38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit 39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit marginal 40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate 41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă 42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol 43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson 44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători … discriminare prin preţ 45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol 46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”) 47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării controlului asupra preţurilor …cartel 48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma lider (lider în fixarea preţurilor) 49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită 50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică

Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)
1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic 2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul unui an PIB 3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul ţării PNB 4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi economisit venit personal disponibil 5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal 6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real 7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor de productie PIB potential 8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie fluctuatii ciclica(ciclul afacerilor) 9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune economica 10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj 11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic 12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi structura economiei somaj structural 13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional) 14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6% 15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun 16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie

17. 18. 19. 20. Filips 21. 22. 23. 24.

Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui

Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare… Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate inclinarea marginala spre consum 25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie 26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor investitie 27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete 28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator 29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal bani, moneda 30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate 31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite 32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în întreaga economie masa monetara 33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rezerve obligatorii 34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii politica monetar creditara 35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale 36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt egale cu economiile cererea ys 37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM 38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit bugetar 39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar 40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer 41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala 42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba Lafer 43. Economia încadrată în circuitul economic mondial mondoeconomie 44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de plăţi şi încasări in devize balanta de plati 45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export net 46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs valutar 47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere 48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix 49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata schimburilor valutare curs de schimb flotant 50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica

Afirmaţii adevărate sau false (micro) 1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F 2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic este raţional. A 3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A 4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor economice.F 5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F 6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului.A 7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe piaţă.A 8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu volumul ofertei.F 9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F 10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A 11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de pe o curbă a cererii pe alta.A 12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F 13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită modificării cantităţii solicitate.A 14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A 15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F 16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A 17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri de producţie.F 18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F 19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A 20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate. F 21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A 22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri.F 23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A 24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A 25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A 26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A 27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F 28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de producţie utilizaţi.F 29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A 30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F

Reducerea nivelului inflaţiei semnifică.31. F 47. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul firme. reducerea preţurilor . Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB. F 35. stabilind preţurile şi volumul vânzărilor. A 33. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F 48.A 10.A 49. nivelul general al preţurilor creşte. intrarea unor firme noi în activitatea dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi serviciilor produse. venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor. iar capacitatea de cumpărare a monedei scade. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.Moldova. procesul de producţie este raţional a fi continuat.F 11.F 14. firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare de cât cel normal . Dacă PIB real corespunde celui potenţial. Pe termen lung. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung.F 18. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime. cât şi pe termen lung.A 13. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează.F 8.A 20. A 37. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca preţul. firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A 32. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează. în toate cazurile. În faza de recesiune economică preţurile cresc. A 50.A 41. A 36. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova.F 39. A Afirmaţii adevărate sau false (macro) 1.A 6.F 9.A 34.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R. A 45.A 12.A 16. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. Valoarea produselor create de cetăţenii R. F 43.A 51. Conform modelului de comportament al firmei. iar de comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui Sweezy.F 2. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F 19. cât şi inflaţia prin costuri. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice.A 42. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare. În stare de echilibru pe termen scurt.F 15. firmele care activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului. A 46.A 44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei.F 40. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile. dacă P ≥ AVC min.F 5. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt. F 38. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.A 17.F 3. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe diferite pieţe.A 4. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung.A .F 7. economia se caracterizează prin ocupare deplină .

A 25.F 35. politica monetar-creditară este ineficientă.A 26. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse.F 42. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii. cât şi a problemei inflaţiei. o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia. 47. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste. şi curba ofertei agregate.A 45. 30.F 33. În cazul în care curba LM este verticală.F 28. 38. politica monetar-creditară este ineficientă. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A 44. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi. 39.F 37.A 49. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.F 29. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor si serviciilor care se află în echilibru.A 41. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.A 43. 50. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F . De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.A 24. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului . Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A 27.A 23. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.A 31. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală. În condiţiile ratelor de schimb flexibile. 46. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.A 36.A 22.A 40.F 48.21. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate. În cazul în care curba LM este orizontală. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.F 32.F 34. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.

14. 15. redusă. La nivel microeconomic sunt studiate: a. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente . costurile marginale depăşesc beneficiile marginale. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta.Teste-grilă (micro) 1. resurse limitate – nevoi nelimitate. 11. c. 5. beneficiile marginale depăşesc costurile marginale. b. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când: a. în totalitatea economiilor. 7. b. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să renunţăm pentru a obţine sau produce bunul dat. 6. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este: a. 12. 2. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor: a. pentru a spori producţia unui bun. 13. ? costurile aferente remunerării personalului angajat. Cererea pentru un bun nu este influenţată de: a. vor creşte veniturile consumatorilor. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei: a. care se referă la categoria bunurilor normale. dacă: a. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor 4. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat. indiferent de organizarea lor economică şi politică. Pe curba posibilităţilor de producţie. beneficiile totale depăşesc costurile totale. 16. Legea generală a cererii exprimă: a. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii resurselor. Cererea bunului A. Cererea solvabilă pentru un bun presupune: a. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează: a. Analiza funcţională presupune: a. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include: a. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial. preţurile la resursele economice. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută. impozitele care vor fi achitate din veniturile viitoare ale centrului comercial. ? beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul: a. 10. 8. Costul alternativ este costul determinat de: a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele. costurile aferente amenajării teritoriului adiacent. d. va creşte. d. c. 9. 3. producţia celuilalt bun trebuie: a. O astfel de modificare poate fi cauzată de: .

iar cantitatea de echilibru va creşte. Pe piaţa concurenţială. bunul X este complimentar bunului Y. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde? a. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie: a. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun? a. piaţa bunului respectiv se va caracteriza prin: a. deficit de bunuri. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit? a. 29. . Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%. Echilibrul consumatorului semnifică: a. 33. perfect elastică. dar ca urmare veniturile lor s-au redus. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ? a. piaţa bunului respectiv se va caracteriza prin: a. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor. grafic. cererea relativ inelastică la produsele agricole. 28. 37. preţul de echilibru: a. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă: a. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de: a. elastică. toate variantele de răspuns sunt corecte. intermediarii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele agricultorilor. dacă preţul bunului va creşte cu 1%. 27. 280. utilitatea bunului pentru consumatori. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru. 34. 30. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze: a. 38. 35. 200. d. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică. cererea relativ elastică la produsele agricole. pe orice tip de piaţă. c. 340. 20. deplasarea curbei ofertei la dreapta. 17. d. c. 22. numărul vânzătorilor pe piaţă.a. Legea generală a ofertei determină că: a. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta. utilitatea totală din consumul bunurilor. inelastică. 3. semnifică următoarele: a. volumul cererii se va reduce cu 2%. 21. cererea este egală cu oferta. 25. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională fată de: a. Utilitătea totala atinge maximul când: b. 18. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte. 32. 36. O astfel de situaţie poate fi explicată prin: a. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă la acest pret . oferta lor rămânând nemodificata. preţul de echilibru va rămâne nemodificat. oferta perfect elastică a produselor agricole. 39. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor: a. Conform legii utilităţii marginale descrescânde: a. 100. 23. în: a. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este negativ: a. Cererea unui bun este elastică dupa pret când: a. perfect inelastică. 24. creşterea cererii la congelatoare.(9-6/3-2) 31. oferta va fi: a. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru. 19. excedent de bunuri. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. utilitatea marginală devine zero. 380. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2. b. ceteris paribus. 26. b.

.5 u. 60. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5. 47. 5A. d.40.(8-6/4-3) 46. funcţia de producţie. utilitatea totală rămânând constantă. 41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie (MRTSLK) ? a. linia bugetului: a. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie? a. 58. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u. bunurile sunt strict complementare. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta. curba ofertei pe piaţa respectivă. b. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q). sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este. 49. 2. 53. b.m. Linia bugetară semnifică: a. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o unitate. 55. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică: a. c. Legea randamentelor neproporţionale acţionează: a.m. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de: a. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri. Izocuantele ilustrează: a.. în acest caz. preţul bunului B – 0. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra. 6B. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază? a. curba costului total suportat de firmă. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational : a.m. multitudinea combinaţiilor de preţuri ai factorilor de producţie. Legea randamentelor neproporţionale postulează: a. 45. rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste? a. Venitul consumatorului este de 8 u. curba posibilităţilor de producţie. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin: a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie (MPL / MPK).5) 48. 54.m. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi suplimentare din bunul A. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile . . 51. Q are valoare maximă atunci când MP=0. 2. indiferent de cantităţile consumate ale acestora. Dreapta izocost semnifică: a. mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie variabil este incorectă? a. pe termen scurt. 56. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin: a. 42. 59. rămâne neschimbată. 50. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ? a. va consuma mai multe mere. creşte. Funcţia de producţie semnifică: a.(5*1+6*0. după care scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie.. cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de producţie. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează. ? curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de coordonate. În acest caz se poate afirma că: a. Preţul bunului X este egal cu 50 u. 57. Care este cantitatea bunului Y pe care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ? a. iniţial. 43. 52. Curba de indiferenţă semnifică: a.m. preţul bunului Y – 25 u. 44.

combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multe bunuri. 81. profitul economic = profitul contabil – costurile implicite. 78. 75. cheltuielile explicite. MC = AC. ∆ ( P x Q ) : ∆Q. firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă: a. d. toate costurile sunt fixe. c. profit normal. MR = MC = P. 72. b. c. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă: a. 61. acţionează legea randamentelor neproporţionale. hârtiilor de valoare. Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ? a. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost. 71. Echilibrul producătorului este atins în punctul: a. În cazul randamentului de scară descrescător. Pe termen lung: a. toate costurile sunt variabile. nu se modifică la modificarea cantităţii produse. pierderi din activitate. b. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine: a. profit economic. 76. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea unui bun. P < MC. P < ATCmin. 79. d. c. Dacă MR > MC. . Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei ? a. Modelul monopolului pur presupune că: a. b. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi. dublarea producţiei este asigurata prin : a. 77. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă. Costul contabil include: a. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale a. Costurile medii sunt: a. P < AVCmin. 68. cheltuielile explicite şi implicite. când: a. 74. cheltuielile pe o unitate de produs. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie: a. 80. d. Costul total mediu este minim. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal? a. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran: a. TR < TC. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte. ∆VC : ∆Q. 70. costurile variabile cresc mai rapid decât cele fixe. 67. 62. Costurile fixe sunt acelea care: a. d. va reduce cantitatea de producţie. 73. . combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti disponibile). 69. 65. c. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei? a. Care din afirmaţii este corectă ? a. inclusiv profitul normal. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate.b. Costul economic include: a. 64. cantitatea produsă şi oferită. 82. profitului economic. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea a. Costurile variabile sunt acelea care: a. subvenţii de la stat. 63. 66.

P. iar PIB nominal . poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va asigura profit maximal. asemenea situaţie se numeşte: a. 94. nu sunt incluse în PIB. 84.5 mii. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar. utilizează în special noţiuni de agregare. 90. 89. d. Transferurile: b. venitul total creşte până la o limită. dacă: a. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă. iar deflatorul PIB a diminuat de la 114. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor.B ? c. la un nivel dat al cererii. 97. firma-monopolist: a. 95. În condiţiile monopolului: a. PIB nominal şi PIB real. producerea bunurilor diferenţiate. MLD. autovehiculelor TESTE –GRILĂ (MACRO) 1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmei este justă? a. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin: a.83. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: a. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă. după care se reduce. 7. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică comună: a. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin: a. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă. Deflatorul reprezintă raportul dintre: b. număr mic de mari cumpărători. Discriminarea prin preţ presupune: a. PIB real rămâne constant.I. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant. este perfect inelastică. 3. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei. monopol bilateral. 9. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. c. 86. 93. Care din următoarele nu se include în P. 87. ceteris paribus. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul. 88. 10. 6. iar preţurile se dublează: c. iar PIB nominal se dublează. 4. macroeconomia: c. 8. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ? b. necesitatea maximizării profitului propriu. Spre deosebire de microeconomie. 85. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ? a.în preţurile curente. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ? a. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823.5 până la 108. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator. 2. preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung. vor creşte importurile.8 mii. se vor reduce exporturile. vor creşte cheltuielile de consum. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor? e. 92. deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii 5.3 PIB real: . valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu: a. Produsul Intern Brut constituie: a. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi. firmele oligopoliste vor reieşi din: a. unde elasticitatea cererii după preţ: a. salariile lucrătorilor. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor. caracterizat prin: a.I. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători. MLD până la 32056.B va creşte. b. 91. număr mare de producători. preţul de monopol. 96.

iar inflaţia creşte. rata nominală a dobânzii: . Faza relansării economice se caracterizează prin: b.I.a. iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil.m. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea: c. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie. c. 36. în condiţii de recesiune se realizează prin: c. raportul numărului şomerilor la populaţia activă. venituri obţinute din activitate şi transferuri. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea. 40. există un şomaj ciclic. 16. Restructurările şi retehnologizările pot majora: b. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale. Venitul Personal reprezintă: b. ciclici. dacă: c. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în: a. în perioada scurtă. Şomajul fricţional are loc în cazul când: c. 14. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor: b. reconversia profesională a forţei de muncă. nivelului general al preţurilor. u. 20. 34. 33.B potenţial este definit prin: b. PIB real: c. un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: b. In corespundere cu efectul Fischer. Rata reală a şomajului reprezintă: d. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ? c. 28. 31. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. cererea fortei de muncă se va reduce. şomajul structural. 11. dacă: c. 30. ce urmări va avea această decizie ? c. 12. 19. Şomajul este rezultatul: d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului. inflaţiei ofertei. 23. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale. stagflaţiei. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ? a. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat. 39. reducerea fiscalităţii. 29. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%. într-o ţară. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice. 37. 15. Venitul Naţional Brut reprezintă: c. 24. a crescut. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor: a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor. 21. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici. este cazul: b. 35. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie. ratei nominale ale dobânzii. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre: d. transferurile sociale. este o dovadă a: c. va rămâne neschimbat. PIB minus amortizarea. 26. 32. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice. creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare. P. 22. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a: d. Venitul Personal Disponibil reprezintă: a. guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică: b. la 600 u. 17. 27. 38. ratei şomajului. creşterea nivelului general al preţurilor. 13. diminuarea colectărilor impozitare. 25. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică: a. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor: b. existenţa şomajului natural. 18. cataclismelor naturale. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice.. In situaţia în care. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară: d.m.

63. venitului disponibil. . 55. în perioadă lungă. creşterea cheltuielilor publice. In modelul clasic. dintre venitul global şi cheltuielile de consum. panta curba ofertei agregate: d. 41. dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: c. 48. 56. 42. neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp. înclinaţia marginală spre consum semnifică: c. 59. contribuind la creşterea datoriei publice. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii. Dacă oferta agregată este perfect inelastică. a volumului de producţie. afectează în mod negativ sectorul public. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie. 43. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ? c. Dacă oferta agregată este perfect elastică. c. dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. Stagflaţia este rezultatul: b. este verticală. Stagflaţia se caracterizează prin: b. venitul disponibil. 45. 54. a nivelului preţurilor. Consumul autonom este cel care: d. consumul va creşte într-o proporţie mai mică. este orizontală. b. 49. In corespundere cu modelul keynesist. 61. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin: c. Care din următorii factori va provoca. c. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100. hiperinflaţiei. Curba Phillips ilustrează: b. Pe termen lung. 52. iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil. la o creştere a venitului disponibil: c. curba ofertei agregate: c. Cererea agregată semnifică cheltuielile: b. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă: a. 64. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată. a nivelului şomajului. b. 47. inflaţiei ofertei. deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ? d. mărimea ofertei agregate va fi determinată de: b. indexarea veniturilor. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când: a. 51. 62. 44. In abordare keynesistă. nici un răspuns corect. b.d. Rata inflaţiei se calculează ca: b. 60. efective. c. d. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când: a. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: a. va creşte cu 4%. creşterii ofertei de bani. Consumul este condiţionat de mărimea: b. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor. 53. d. b. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun. Hiperinflaţia poate fi stopată prin: d. 46. d. 58. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul: a. a nivelului preţurilor. există şomaj ciclic şi structural. Curba cererii agregate exprimă: d. toate răspunsurile sunt corecte. Economiile semnifică: c. 57. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. 50. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national. c. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.

Creşterea masei monetare în economie este rezultatul: b. rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii. operaţiunile pe piaţa deschisă. 70. d. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia: a. se vor micşora cu 120 mii.m. lei. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină: a. b. 77. creşterea investiţiilor. 69. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt: d. 86. economiile: a. dacă: b. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează: b. 85. reducerea multiplicatorului monetar. Dacă coeficientul de depozitare creşte. c. peste 1 an ar primi 1120 u. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este: b. b. Dacă i-ar depune la bancă. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. lei. lei. iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate: a. oferta de bani se reduce. 67. 71. c. Rata inflaţiei constituie 14% anual. c. Majorarea ratei de refinanţare determină: a. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. lei. b. Un student dispune de 1000 u. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale: d. lei. se vor majora cu 120 mii. f. d. rata nominală a dobânzii scade. în condiţiile creşterii veniturilor. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0. 65. 83. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni. Oferta de bani va creşte. se vor majora cu 84 mii. cheltuielile legate de factorul capital. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. 84. nici un răspuns corect. dispare investiţia în stocuri. 82. se vor micşora cu 36 mii. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum. Investiţiile nete includ: a. 75. 78. banii în numerar plus rezervele bancare. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ? c. nici unul din răspunsurile de mai sus. Cererea de bani creşte când: a. 73. d.8. d. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară. . 66. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale.7.m. 79. d. Baza monetară reprezintă: a. 72. 80. 74. d. Ce decizie va fi raţională ? a. Cererea monetară reprezintă: b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată: b. lei. ce se va întâmpla cu economiile naţionale ? a. cererea monetară: a. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei. e. d. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie. nici un răspuns corect. micşorării ratei rezervelor obligatorii. se vor majora cu 36 mii. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. vor creşte cu 0. lei. construcţia depozitului pentru producţia finită. PIB-ul real creşte.8 Y.c. In abordare keynesistă. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale. creşterea multiplicatorului monetar. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit. 76. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice. Sub aspect macroeconomic. se vor micşora cu 84 mii. Dacă Y creşte cu o unitate. investiţiile reprezintă: b. 68. Investiţiile brute sunt: b. 81. creşterea importurilor.

e. nici un răspuns corect. deplasarea curbei IS la dreapta. dar reducerea ratei dobânzii. deplasarea curbei LM la dreapta. d. creşterea nivelului venitului. dar reducerea ratei dobânzii. d. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant.LM: c. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj. 105. dar reducerea ratei dobânzii. 93. toate răspunsurile corecte. c. dar reducerea ratei dobânzii. c. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează: d. d. c. b. creşterea nivelului venitului. diminuarea veniturilor disponibile. 94. 102. In perioada lungă de timp. 101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre: a. atingerea echilibrului bugetar. stabilizarea ratei de schimb. scumpirea relativă a bunurilor autohtone. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. toate răspunsurile sunt corecte. dar reducerea ratei dobânzii. deplasarea curbei LM la dreapta. în punctul de intersecţie a curbelor IS . d. c. În condiţiile ratelor de schimb flexibile: a. deprecierea monedei străine. masa impozitelor colectate în buget. taxele vamale şi accizele. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării. 100. 88. . 90. b. b. reducerea investiţiilor. creşterea nivelului venitului. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. d. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă . deplasarea curbei economiilor private la stânga. d. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale. 104. 91. politica monetară este ineficientă. o reducere a fiscalităţii generează: a. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia: a. 96. c. In stabilizatori automaţi se includ: a. 89. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară. c. 92. scumpirea relativă a bunurilor de import. Efect negativ al datoriei externe este: c. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. 99. deplasarea curbei LM la dreapta. c. 103. 98. b. deplasarea curbei IS la dreapta. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi: c. Creşterea cheltuielilor publice va determina: a. b. c. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. creşterea nivelului venitului. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali. toate răspunsurile sunt corecte. Economia mică deschisă semnifică: c. d. Panta curbei LM devine abruptă când: b. O schimbare în cheltuielile publice: c. creşterea ratei reale a dobânzii. deprecierea monedei naţionale. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare. Creşterea impozitelor are ca efect: a. creşterea exportului net. reducerea ritmului inflaţiei. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de contracţie asupracererii agregate. b.87. b. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net: a. Creşterea ofertei monetare va determina: d. creşterea nivelului venitului. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă: b. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real. deplasează curba cererii agregate. Politica fiscală restrictivă presupune: d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. Majorarea impozitelor va determina: a. 97. 95. politica monetară este ineficientă. Politica fiscală stimulativă presupune: c.

umane. Creşterea deficitului balanţei de plăţi: b. corect a şi d PROBLEME 1. deaceea trebuie să se tindă spre majorarea productivităţii. Indicaţi . ieftinirea relativă a bunurilor autohtone. d. matriale. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost perfecţionată. b. 3. B. deoarece resursele disponibile nu st suficiente pt a mări şi canittatea de produse de cafiterie şi costume. 2.) punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei.) Costume 1. Punctul N corespunde unei canităţi de bunuri mai mari. toate răspunsurile corecte.d. pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare. generează un flux de capital către exterior. 106. Ce semnifică punctele de pe această curbă? R-ns: Punctele A. creşterea surplusului de cont curent. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N? R-ns: trebuie sa-şi perfecţioneze tehnologiile pe viitor de producere a produselor de cofetărie şi a costumelor sau sa-şi măreasca resursele disponibile pt fabricarea acestora. c. tehnologia costumelor rămânând fără schimbări. Reprezentaţi 0 50 Variante alternative B C D 4 45 8 35 16 25 E 32 0 grafic curba posibilităţilor de producţie. R-ns: panta curbei posibilităţilor de producţie se va modifica ( dreapta AF) 4. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească: 2. este o variantă imposibilă pe TS. e. Aprecierea ratei de schimb: a. C. D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce. etc. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel: Bunuri A Cafetiere (mln. Ce semnifică aceste puncte? R-ns: Punctul M indica faptul că fermierul nu şi-a utilizat toate posibilităţile de producţie. reduce rezervele valutare ale băncii centrale. 107.

) 1.75 2. Cantitatea cerută (l) 200 175 150 125 100 Cantitatea oferită (l) 110 130 150 170 190 3. deoarece combinaţia respectivă (punctul N e situat în interiorul curbei posibilităţilor de producţie) 3. Dacă 2. Pot Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce. fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg? Explicaţi.Grâne (kg.25 1. R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne.50 1.m. anual) 0 900 1200 1400 1450 1500 curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.00 1.care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne. Trasaţi Carne (kg. adică ku 200 kg. care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg. anual) 1000 800 600 400 200 0 1. stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg anual. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg anual. Care sunt coordonatele punctului de echilibru? . 4.00 1. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi): Preţul 1 l (u. 5. doeoarece sunt sufieciente resurse pentru fabricarea acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie) B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie. resursele economice sunt utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.

Mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţă – reducerea preţului.Coordonatele punctului de echilibru sunt (110.m. Preţul 1 l (u. 1.00 Cantitatea cerută (l) 200 175 150 125 100 Cantitatea oferită (l)redusa cu 45 l 65 (110-45) 75 (130 – 45) 105 (150-45) 125 (170-45) 145 (190-45) Curba ofertei se va deplasa spre stînga. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate preţurile cu 45 litri pe zi.? Care va fi mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţa dată? R-ns: La preţul de 1.50 1. cantitatea cerută crescând pentru toate preţurile cu 5 litri. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte.00 Cantitatea cerută majorata cu 5 l (l) 205 (200+5) 180 (175+5) 155 (150+5) 130 (125+5) 105 (100+5) Cantitatea oferită (l)majorata cu 50 l 160 (110+50) 180 (130 +50) 200 (150+50) 220 (170+50) 240 (190+50) . ↓ cererea de lapte.25 1. ↓ pretului 3. piata este in excedent de lapte.00 1.m.) 1.50 1. iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele E1 (125.m. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1.75).75 se va înregistra un excedent de ofertă.75 2. În plus.5) 2. 1. o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor.75 2.) 1.25 1. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea grafică a solutiei problemei. cererea va fi mai mare ca oferta (punctul F). 4.75 u. Preţul 1 l (u. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.00 1.

25).5P. din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.5P. Creşterea preţului până la 90 u. P . Q=300-1. Determinaţi funcţia ofertei.18.5*18. 1..m. Qd=300-1. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.m. La preţul 40 u.m.5*0=300 3.73 2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă. iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m. din acesta beneficiind şi consumatorul. iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi. 100=5. 300-1. Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul. dacă preţul biletului va constitui 60 u. dacă el va fi oferit gratis? P=0. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii.? Qs= -150+5*120=450 7. 1. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.5P=200+4P. Qs2= -150+5*90=300 2. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: P Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal.18=272. Câţi spectatori vor veni la stadion. 1. Qd=Qs.25 lei/l. Unde mărimea preţului este de 1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă? Nu exista un pret de echilibru. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1. P=18. Qd=a-bP.m. Qs1= -150+5*40=50. 4. 1. iar cantitătea oferită=canitatea ceruta=180 l.m. Funcţia ofertei unui bun este liniară. Qs=a+bP 50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150 300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5 Qs= -150+5P. 1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.5P=300. 100 5000 Q 6.5P. 0=5000-b*100 <=> b=50 Qd=5000-b*100 <=> Qd=5000-50P 2. 0=300-1. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.? Qd=5000-50*60=2000 1. P=200 5. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Qd=0. 2.Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180.

4300=5P. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u. 3000-1. 1-0.5P – 600. Qd=450-2*150=150. a pretului de 600u. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. 8. dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u. Q=600-2*50=500. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1.m. Q=3000-1. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.3 la producator Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător? Povara fiscala= 6. iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P. Qd=Qs. Qd=600-2*10=580 (M).5P-700-600. 450=5P. P=150. Q=150 2. P=50. P=860. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului. 3000-1.5P-600. respectiv. Qd=Qs.m. P=720. 9. 450-2P=3(P+100)-300. 1. Qd=450-2P. 450-2P=3P-300. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei 5.Q 3. la cumparator. P=90. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1. Qs=3(P+100)-300. 450+300=3P+2P. Qs=3*150-300=150.5*720=1920. 10.5P=3. si. 750=5P. P=150. iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P – 300. iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3. . Qd=Qs.5(P-200)-600. 2.m. Qs=300+4*10=340 (N) 3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului? Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=450-2P. 450=3P+2P. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă. 1.7=0. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1.5P. Qd=Qs. 300=6P.5*860=1710. la existenta Q de echilibru. 600-2P=300+4P. pentru fiecare unitate vândută.5P=3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 1.5P=3. 3.m. 4. Qs=3P-300. 2. 3600=5P.

Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X. 1. Q=270 3.Qd=450-2*90=270. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei 4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 50 100 150 200 250 300 350 11. Qs=2500+15P 2. P=90. Qs=3*(90+100)-300=270. .

Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. Qdx=200-2*25+5*35-0.01*20000=125 dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0.111 0.m.m. 15. -3=|∆Q%| /10% . dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0. Cantitatea cererii un.428 0.. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P.28= 1. Q’(P)=5.2= -0.052 =0. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1 2. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0 5. Qs=120+5*10.venitul consumatorului. s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0. in tabel 4. s=5*(10/170)=0.01*160= -1.29 2. cind elasticitatea cererii este este inelastica. Determinaţi: 3. 13.176 =0. dupa care veniturile incep sa scada.666 inelastica inelastica inelastica inelastica Veniturile vânzătorilor u. Qs=170.857 =2.m. alcătuieşte 20 000 u. elasticitatea încrucişată. Qs2=2725 12.28= 1.m.0 elastica 5. in tabel 3. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 1. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0. Qs1=515. Determinaţi: 1.333 elastica 3.m.6. după venit.4. Qs1=545. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei. 0 18000 32000 42000 48000 50000 48000 42000 32000 18000 0 0. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun: Preţul u. Coeficientul de elasticitate după preţ. Elasticitatea ofertei după preţ.25 0. Px = 25 u. Qs2=2650 Fie P=15.0=0 elastica/perfect inel Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel. 4. 0. inelastică şi cu elasticitate unitară. I .538 =0. elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0.5 elastica 1. Py = 35 u..222 =1.333 =0.01*(20000/125)= -0. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. preţul alcătuind 10 u.. |∆Q%| = -3*10%= -30% .4. Qs2=2575 Fie P=10.0 inel / unitar 1. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică.m. 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Elasticitatea cererii după preţ 0 0.818 =1.666 =9 elastica 19.29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆ pretului) Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10% / 100%)+10=11 Qs=120+5*11=175.01I. Qs1=530. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ.Fie P=5. dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0.31→elasticitatea creste.4. Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0 14.0 =4. Cum se va modifica cantitatea ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| . s=Q’(P)*(P/Qs).

pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge nivelul de 1. P Qd Incasari din vinzari 10 0 0 9 2 18 8 4 32 7 6 42 6 8 48 5 10 50 4 12 48 3 14 42 2 16 32 1 18 18 0 20 0 Determinaţi: 1. |∆P%|= + / -1. 9 şi 7. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si reducerea cantitatii.5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt 17. =Q’(P)*P/Q. . Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A.4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1 (9.11 (6. 3. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 => elasticitate unitara 19. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) (2. (6)= -2*6/8= -1.5= + / |∆P%|.5.75 => ca avem elasticitate inelastica.0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0.25.7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4 3. (5)= -2*5/10= -1.75. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule? TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde. 6 şi 4. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P. MU=∆TU/∆X ∆TU=MU*∆X 2. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|.16. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed= -0. -1. TU 16 26 31 33 33 31 MU 16 10 5 2 0 -2 TU 20 32 39 42 43 43 B MU 20 12 7 3 1 0 TU 15 25 33 38 40 41 C MU 15 10 8 5 2 1 Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc. Încasările din vânzări. 6. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0. 18.5. 2. În baza datelor din tabel: A 1 2 3 4 5 6 1. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1. =b*(P/Q). (2)= -2*2/16= -0. B şi C. 4. 5.

m) 23.. U=Qx*6Qy Ut=20*6*15=1800 2.5 3.m. şi 30 u.20.5 2 Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y (1*20+6*30=200 u.003 0 -0. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.35 Utilitatea marginală a bunului Y 360 270 180 135 105 90 75 60 Utilitatea marginală a bunului Y pe unit de cost 12 9 6 4.m.8 1. Unit TUa MUa Mua/Pa 0 2 0 0 1 20 20 0.m. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul. Un consumator procură doar bunurile X şi Y.02 2 30 10 0. Preţul fiecărui bun este de 1000 u. 1. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.. bunurile A şi B. dacă venitul acestuia constituie 180 u. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. respectiv. Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py Venit consum=Qx*Px+Qy*Py Cantitatea bunului (unităţi) 1 2 3 4 5 6 7 8 Utilitatea marginală a bunului X 60 51 45 40 36 33 30 27 Utilitatea marginală a bunului X pe unit de cost 3 2.5 1.01 3 35 5 0. iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului: Unităţi TUA TUB 0 0 0 1 20 10 2 30 15 3 35 18 4 37 18 5 37 15 Să se determine: 1.55 2. combinaţia optimă de bunuri pentru consumator.m.65 1. 22.005 0.005 4 37 2 0. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în tabel: Cantitatea bunului (unităţi) 1 2 3 4 5 6 7 8 Utilitatea marginală a bunului X 60 51 45 40 36 33 30 27 Utilitatea marginală a bunului Y 360 270 180 135 105 90 75 60 Determinaţi.01 0.m.5 3 2.5Q2.003 .25 2 1. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este maximală. Funcţia utilităţii are forma: U = Qx x 6Qy .002 5 37 0 0 TUb 0 10 15 18 18 15 MUb 0 10 5 3 0 -3 Mub/Pb 0 0./bucata. în baza legii II a lui Gössen. 20 u. iar preţurile bunurilor X şi Y st. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri Um(X)=Ut/Qx=188/20=90 Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120 21.

0025 18 3 0. Px = 50 u. Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000) 3.m.m.m. Px = 100 u.01 10 10 0.003 4 37 2 0.01 2 30 10 0. Py = 50 u. TU= 1*2000+1*1000=3000 24. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează. Ut=1000*1+2*1000=3000 4. Py = 50 u. 3.m. 2. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.m.m.003 Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.m.005 15 5 0.m. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se dublează. Venitul = 200 u. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii: 1. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de către consumatorul dat. 5. V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului Venit Px X* Py Y* 200 50 4 50 4 200 50 4 100 2 200 100 2 50 4 200 50 6 50 6 Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px.m.Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare. Px = 50 u.m. Py = 50 u. Venitul = 200 u.m. Mum/Pm=Mux/Px (40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1.m. iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . 4. deci trebuie sa aiba lok relaţia: Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py 20=Qm*5+Qx*1 20= 5Qm+Qx Qx=5 -60=5Qm-15Qx Qy=3 25. preţul pâinii Px= 1. Y*=V/Py În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y.001 18 0 0 5 37 0 0 15 -3 -0. Py = 100 u. Pa=2000. Pb=1000 Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb 0 2 0 0 0 0 0 1 20 20 0.005 3 35 5 0. 40-5Qm=5(20-3Qx) 40-5Qm=100-15Qx Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil. Venitul = 300 u. 2. Venitul = 200 u. deci curba bugetului se va deplasa la stînga . Preţul untului Pm= 5. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm . Px = 50 u.m.

Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10.. 1. fiind m mare ca panta celei iniţiale.m. Y*=V/Py=40/10=4 . panta ramînînd aceeaşi 26.În cazulm 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica.m.m. dacă preţul unei îngheţate este 4 u. Reprezentaţi linia bugetară a studentului. iar a unui bilet la film 10 u. curba se deplaseazăî spre stînga În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre dreapta. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.

? Reprezentaţi grafic. Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi: 1.m.m. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X. Preţul bunului X. dacă preţul bunului Y este 50 u. în situaţia iniţială. 1.m. Venitul consumatorului. micşorîndu-se panta acesteia Y*1=V/Py1=20/20=1 2. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y. Py=8 . X*=V/Px. Px=V/X*=1500/50=30 30 50 X 28. U=4*20*30=2400 Mux=4Qx=4*20=80 Muy=Qy=30*1=30 80/Px=30/Py=240 80/Px=240. Y*=V/Py V=Y*×Py=30*50=1500 Y 2. Care.Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u. 27.m. panta ramînînd aceeaşi 3. este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u. 2. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u. Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil. Px=3 30/Py=240. va influenţa linia bugetară a studentului? Reprezentaţi grafic. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre stînga. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.

4. Produsul total (TPL) 0 18 33 40 45 48 19 40 Produsul mediu (APL) 6 9 11 10 9 8 7 5 Produsul marginal (MPL) 6 12 15 7 5 3 1 -9 Trasaţi curbele produsului total. 12=x-6. 2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule? Legea randamentelor neproportionale. produsului mediu şi produsului marginal. Numărul de lucrători (L) 1 2 3 4 5 6 7 1. Analizaţi datele din tabel.8/Px=3/Py: 3Px=8Py 29. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului. x=12+6 . Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy . Produsul total este maxim cind produsul marginal=0 31. Trasaţi curbele produsului total. 3. produsului mediu şi produsului marginal. Completaţi tabelul Numărul lucrătorilor (L) 1 2 3 4 5 6 7 8 1. U=2Qx*3Qy 2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 4Qx =3Qy 15Qx+30Qy=1200 4Qx =3Qy 15Qx+30Qy=1200 Qy=4Qx/3 Qx+2Qy=80 Qy=4Qx/3 3Qy/4+2Qy=80 Qy=4Qx/3 15Qx+30*4Qx/3=1200 Qy=4Qx/3 15Qx+30*4Qx/3=1200 Qy=4Qx/3 Qx+2*4Qx/3=80 Qx=3Qy/4 (8+3)Qy/4=80 Qy=4Qx/3 15Qx+40Qy=1200 Qy=4Qx/3 15Qx+40Qy=1200 Qy=4Qx/3 11Qx/3=80 Qx=3Qx/4 11Qy/4=80 Qy=220 30. iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. Numărul de utilaje (K) 3 3 3 3 3 3 3 Produsul total (TPL) 100 220 450 640 780 720 560 Produsul mediu al muncii (APL)=3/1 100 110 150 160 156 120 80 Produsul marginal al muncii (MPL) 100 120 230 190 140 -60 -160 Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).

Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil.5 36. Reprezentaţi grafic curba produsului total. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel? Legea randamentelor neproportionale. iar al factoruluicapital – 10 unităţi. MPK=10 MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2 2. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel: Numărul muncitorilor Cantitatea de producţie. APL=600/10=60. cantitatea de capital este 20 maşini-ore. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi. MPL=5. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2. 900/2=450. Calculaţi produsul total. Care este productivitatea medie si marginală a muncii în acest caz? 50. 1260/3=420. 2.5 3000 3000 100 1. 2=500. ce este necesar de făcut pentru a ameliora situaţia? 20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie 5=10 MRTSLK=20/30=2-3 MRTSKl=30/20=3/2=1. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă? 400/1=400. MPL=15/10=1.. 1500/4=375. 1.5 4200 3500 100 0 4700 3800 95 -1 5000 4200 84 -1. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori 33. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0 32.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii 35. 3=360) 3. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi.22 Produsul marginal=1200-1000/54-50=50 34.1200 APL2=1200/54=22. iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi.Lunar se produc 1000 unităţi. K1 = 10 400 600 1100 1200 1300 1440 Cantitatea de capital (maşini-ore) K2 = 20 APL MPL K3 = 30 600 60 6 700 1700 85 1. 0 0 1 40 0 2 90 0 3 126 0 4 150 0 5 165 0 6 1740 Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-1650=90 La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească? La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400. MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0. dacă.m. unităţi 1.2. Angajând suplimentar 4 salariaţi. Preţul muncii PL= 4 u. a factorului-capital prin factorul-muncă. .1000 productivitaatea medie:1000/50=20 54. pe termen scurt.5 37.m...1 5400 K4 = 40 760 4200 5400 5900 6300 6400 Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.. mediu şi marginal al muncii.. mediu şi marginal. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie: Cantitatea de muncă (oameni-ore) 10 20 30 35 40 50 1. iar preţul capitalului PK = 3 u.. întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. 2. a factorului-muncă prin factorul-capital.

alte cheltuieli (de arenda.m.) 3=100 100 100 100 100 100 100 Costurile totale variabile (u. costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de producţie. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29. 20000-10%=18000 AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41.m.m.m. iar a factorului-muncă se reduce cu 20%.) 6=∆2/∆1 0 16 8 16 20 30 . Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2.m. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel : Cantitatea produselor (unitati) 1 0 5 10 15 20 25 Costurile totale (u.6 58.5 2. 3.m.) 2 100 180 220 300 400 550 Costurile totale fixe (u. încălzire) – 5000 u. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel: Volumul producţiei (unitati.m.) 1 0 10 20 30 40 50 60 1. Costurile totale (u.0968 * 4.) 3=2/1 0 32 24 27.7 ore. Care este efectul extinderii la scară a producţiei? L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10% K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50% Productia creste cu 30%.5 40.) 4=2-3 0 80 110 200 300 450 Costurile medii (u.Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factoruluicapital constituie 27 ore. AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45. Determinaţi: 1. iluminare. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A.47 s-a redus.33 35 45..) 5=2/1 0 36 22 20 20 22 Costurile marginale (u.m.) 4=∆2/∆1 0 32 16 34 58 88 124 Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. salariu – 20000 u.472=415. medii şi marginale a producerii bunului. randamente de scara constante 39. 38. materiale auxiliare – 11000 u. În anul 2008 firma a triplat volumul de producţie.. 4. iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. 25-20%=20 ore.m. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. 1. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%. Q=30* * =30*3. costurile totale medii în anul 2008.m. 41. efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000 u.m. amortizarea – 5000 u.m. costurile totale medii în anul 2007. din care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi.) 2 0 320 480 820 1400 2280 3520 Costurile medii (u.67 Costurile marginale (u..m.. 2. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi. iar a factorului-muncă 25 ore. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.

f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1. CMF variabil. costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.000. iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u. fixe. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.4 780:75=10. În cadrul unei firme activează trei muncitori.m.000. f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1. u.m.1.625. Deduceţi funcţiile costurilor totale. Calculaţi costurile( totale) fixe. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor.m. produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. 0=125+8 . 0 mediu =780 4 (3)=25 Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780): mediu =840 (120-75)= 1.33 (4)=30 CF=600 Salariu/zi/1m=60 44. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri? Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.157. variabile.625. f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20. f(CMF)=125/Q=125/50=2.. f(CT)=(5 + 2Q)3 f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q f(CF)= =125. = -125/8=15. f(CF)= =125.5 0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³ 43. Q= -2. Costul fix al producţiei este 600 u. CMV= (CT-CF)/Q Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2.5. Determinaţi costul total. -125=8 . f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1. 2 0 0 10 100 20 160 30 200 40 220 50 210 . Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg CT total mediu. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim. (totale) variabile.157. medii fixe. Cost total. medii variabile şi marginale. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi. costul fix mediu. f(CMV)=8 /Q=8 f(CMg) ? f(CV)=(2 =8 2. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel: Cantitatea de producţie. 42. produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. medii totale.625/50=23.152. 2. unităţi 1 Venitul total. 3. CT=CF+CV. medii şi marginale.000 f(CMg)=∆CT/∆Q ? 3.5. 1.

m.m. 45. Q=1750 2.67 60 200 5 20 280 5. iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.66. u. 5=2-3 40 0 0 80 8 20 100 5 60 140 4. deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4. fata de acelasi profit. 80000=100q-60000+20Q. dar cu cost mediu de 5u.m.0=V-C=100Q-60000-20Q. a obţine un profit total în mărime de 80000 u. u.. 3 Costul mediu.m.Costul total. P=V-C=100Q-(60000+20Q).m. Q=75 .m..60000=80Q. Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru: 1. u. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m.m. 4 Profit. Costurile fixe constituie 60000 u.6 -70 Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul? Va alege Q=30. 140000=80Q. a-şi recupera costurile suportate? Profit=0.

Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. u. încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel: Cantitatea de producţie.46. Costul marginal.5 30 270 260 8 7.? Incasarile 150 180 210 Vmg 30 30 Cmg = Vmg = 30 Oferta totala = 1000*6 = 6000unit 48. Venitul marginal 2. Costul marginal 3.5 40 340 350 7 9 50 400 450 6 10 Aplicând analiza marginală. u. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: Cantitatea de producţie. 5=∆3/∆1 0 0 40 0 0 10 100 80 10 4 20 160 100 6 2 30 200 140 4 4 40 220 200 2 6 50 210 280 -1 8 Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.m. unităţi 1 Încasările totale. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte costurilor totale.m. Costul marginal = TC/ Q 3. Venit marginal 0 0 50 0 10 100 110 10 6 20 190 185 9 7. ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati. P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg. u. 5 20 6 30 7 50 P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000 Cost marginal = Pret = Incasarea marginala Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă.m. unităţi Venitul total.m. Producţia care maximizează profitul agentului economic. Venit marginal = Incasari/ 2. un. Dependenţa dintre cantitatea produsa.m.m. determinaţi: 1.m. dacă preţul va constitui 30 u. 47. u. mii u. nu exista Q 49. Costul total. mii u.m. 1.m. 2 Costurile totale. Ce cantitate de producţie maximizeaza profitul firmei? TC=40Q+Q2 Punit=280unit pe termen lung Punit=Costul total mediu=Cost marginal 280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280 40+Q=280 Q=240 33 . 3 Venit marginal. u. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia fabricata se prezintă astfel: Cantitatea de producţie. 4=∆2/∆1 Cost marginal. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme.

3. 1. u. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de bunuri este prezentat în tabel.75 35 8 7 7 Costul Profit=0=Venit-Cost 0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei 4bucati la cate 7 lei 51. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50. Cantitatea de producţie. 2.) 300 150 100 75 60 50 43 38 22 Costul variabil mediu (u. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel: Preţul (u.m. 53. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp? 52. Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q.50.m. În domeniul său de activitate firma este monopolist. 1.m. Incasarile Costul marginal Venit marginal Costurile mediutotale. iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q. 2. cantitatea optimală de producţie.) 250 200 150 100 100 150 200 250 300 Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul? Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul? Calculaţi mărimea profitului de monopol.67 28 7 7 6.m. u. Costurile totale.m. 3.m. 0 10 1 14 2 16 3 20 4 27 5 35 Să se determine: 1.) 500 402 360 310 270 240 210 180 150 1. 4. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp? 2. un. vor dori să pătrundă pe piaţă ? 0 0 0 0 7 4 7 14 14 2 7 8 21 4 7 6. Cantitatea oferită (unităţi) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Costul fix mediu (u. dacă bunurile se vând la preţul de 7 u. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel: Q 0 1 2 3 4 5 6 VC 110 320 366 250 445 360 105 90 TC 150 ATC MC P 200 175 135 480 TR MR 300 34 . Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim? 54. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul? 2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea? Care este pragul de rentabilitate a firmei ? In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa.

Datele privind cererea. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ.u.m.u. Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta. cheltuielile administraţiilor publice 12 mil. punctul lui Bowley (dublă dominaţie).1.) 4500 4700 5000 5500 6500 Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă.m. concurenţii vor reacţiona la fel. deci vor stabili acelaşi preţ. PROBLEME (MACRO) 1. 35 . 55. 57.m. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc. 2. MC = 100 + 10Q. Stackelberg (asimetric).. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.m. investiţiile 15 mil. 3. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil. Bertrand (cooperant) .u. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică.u.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei. unde Q = (Q 1 + Q2) .m. Cererea la bun poate fi reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q. 4.m pentru fiecare firma.m. dacă: 1.) 100 90 80 70 60 Cererea firmei (unităţi) 50 60 70 80 90 Producţia firmei (unităţi) 50 60 70 80 90 Costul total (u. Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u. şi exporturile nete 3 mil.u.. ea este monopolist în domeniul său de activitate? 56. dacă ea reduce preţul: 1. volumul producţiei şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel: Preţul (u. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a echilibrului de pe piaţă.. iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q + 100. Curba cererii individuale a firmei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q. concurenţii nu vor reacţiona. Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati reprezentarea grafica a soluţiei problemei .m. 1.. preţurile şi cantităţile ce se vor stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism). 58. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. 2. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte? 2.producţia totală a celor doi producători. cheltuielile de consum 30 mil. 2.

3. Amortizarea.m.m.m. Investiţiile nete.. Volumul importului.m.. investiţii private brute 400 u.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u. Cheltuielile globale. 3. amortizarea 170 u. Determinaţi: 1. Investiţiile brute..m.. 4.m. 2. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u. investiţiile brute 1000 u. Să se calculeze valoarea P. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m. Valoarea PIB. 36 .... În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u. 4.m.m.m.m. 2..m. 5.m.m.m. PIN. Exportul net. 3. 6. Venitul global.m. 2. exportul 570 u.. cheltuieli publice 420 u. Determinaţi: 1....Determinaţi : 1. exportul 260 u. exportul net 125 u. 2. Determinaţi: 1. cheltuielile guvernamentale 960 u.u. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u. PIN. Mărimea investiţiilor. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor.. 3. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u. impozite colectate 400 u..m. 592 601 139 48 148 74 156 227 59 3.m.. din ele 80 u. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u. Volumul importului. Determinaţi: 1. cheltuielile guvernamentale 2100 u. 2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea Investiţii nete Export net Mlrd.m.m.m. PIB. cheltuielile guvernamentale 800 u.m. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? 3. amortizarea 270 u.m..B. investiţiile nete 800 u... 2. exportul net -80 u.I. PNN.

cheltuieli de consum 1200 u. Indicele de deflaţie . 9. că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? 37 . Indicele Laspeyres. PIB real pentru anul „n”. 3. Indicele Paasche. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? 3. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. 2. 2. plăţi de transfer 300 u. 2. 3. 8.m. Gradul de ocupare a forţei de muncă. Se poate de afirmat. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Rata şomajului real. sunt apţi de muncă. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.m. 11.m. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile A B C 10 27 655 Anul 2008 Preţul Cantitatea 10 6 3 15 24 425 Anul 2005 Preţul Cantitatea 8 7 5 Determinaţi: 1. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. PIB nominal pentru ambele perioade. 10. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u. 2. persoane.m. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D Anul „n-1” Cantitatea Preţul 15 1 5 1 10 2 1 10 Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10 Determinaţi: 1... impozite directe 200 u. Indicele Fischer. Determinaţi: 1. din care 8 mil.. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 2000 Forţa de muncă Angajaţi 84889 80796 2007 95453 87524 Determinaţi: 1.7.

u. 2.5 mil. nivelul şomajului alcătuind 6%.m. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil.u. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? 4.8 % în 2008. iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. În baza datelor din tabel: 38 . Anul PIB potenţial 2006 2007 2008 3000 3800 4125 PIB efectiv Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii 2005 2006 2007 IPC 225 274 310 Determinaţi: 1. persoane. Nivelul şomajului natural a alcătuit. 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.u. Dacă PIB real a constituit 600 mil. După o lună. 2. Rata şomajului. persoane. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. 3. din numărul celor angajaţi 0. 13. care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? 16. În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline.3 % în 2006. 2.m. Determinaţi: 1. iar numărul şomerilor 10 mil. PIB real în 2008 constituind 1479.0 % în 2007 şi 4. în anul curent . persoane au fost eliberate. mlrd. 4. dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2.m. PIB potenţial pentru anul 2008. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. Determinaţi: 1. 5. 4 mil. 14.6 % în 2005.12. 15. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună. Rata inflaţiei pentru anul 2006. Numărul şomerilor peste 1 lună. 2. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an. 5. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? 17. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale. 3. Rata inflaţie pentru anul 2007.. Determinaţi: 1.

% Determinaţi: 1. Înclinaţia marginală spre economii.. 3..7 (U-0.8Y. % Rata nominală a dobânzii.7Y.m. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC).u. şomajul natural 5.)? 21. 2. calculaţi rata reală al inflaţiei.Anul 1 2 3 4 5 IPC 100 112 134 120 150 Rata inflaţiei. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp. Într-o economie. rata inflaţiei anticipate 4%. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil. Determinaţi: Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie. 20. venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u. 18. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips. 1.5. 2.m. Economiile.m.m. iar înclinaţia marginală spre consum 0.8(Y-T). Determinaţi: 1. iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.. 19. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil 600 800 1000 1200 1400 Cheltuielile de consum Economiile Înclinaţia marginală spre economii Determinaţi: 1. 22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi. % 12 17 15 18 Rata reală a dobânzii.4%. Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u. funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0. coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0. 2. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 3. 39 . 3. Cheltuielile de consum. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.6%. Rata naturală a şomajului. 2. Funcţia de consum este C = 100 + 0. 23.05)..8.

Cunoaştem. lei. Determinaţi: 1. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u. Funcţia de consum. Venitul de echilibru. bugetul de stat este echilibrat. impozitele =200 mil. aşteptând o micşorare a veniturilor.20. 29. u. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. cheltuielile guvernamentale constituie 300 u. iar exportul net 5 mld.. Conform prognozelor. 4. Multiplicatorul investiţional. lei. 3. Determinaţi: 1.m.m. 2.u. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0.m. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0. Prezentaţi grafic situaţia dată.m. 24.8(Y-T). Volumul investiţiilor este egal cu 30 u. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd. u. cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. 26. iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. 25. 2. G=420 mil.2Y. G = 100 mld.m. lei. 80 90 100 C I AD Determinaţi: 1. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0.m. Consumul menajelor este С = 151. 31.7(Y -Т).25Yd .u. Calculaţi venitul naţional. 27.. iar investiţiile 600 u.Yd mil. u. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. 3. Cheltuielile de consum.m. Nivelul inflaţiei în perioada lungă.m. I = 0. I = 60 mld.m.m. Funcţia economiilor reprezentă S = 0. 3. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.5Y. Venitul disponibil. Venitul naţional de echilibru. PNB de echilibru în perioada scurtă. 2.3+0. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil.m.m. că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.. u.. gospodăriile vor majora economiile cu 20 u. investiţiile 40 . Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P.m. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă.) C = 8 + 0. In=245 mil. Determinaţi: 1.8Y .3(Y–T)–300. 2.? 30.

Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.u. 607. u. 400 mii u..u.m... Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u. deficitul bugetului constituind 0.m.m. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u. Determinaţi: 1..u. 34. veniturile agregate 4000 mln.u. dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 1.m. suma colectărilor impozitare va fi: a.? 2. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? 36. pentru ca economia să atingă starea de echilibru? 38.8.. b..m. c.m.25..m. investiţiile constituie 1500 u. funcţia de consum este C = 500 + 0.. d. Determinaţi: Venitul de echilibru...m. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0.u. d. rata de impozitare pe venit este egală cu 0. înclinaţia marginală spre consum 0.. Cum se modifică PIB de echilibru. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 2..m.. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.m. G = 100 u. 75 mii u. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0.m.m. cheltuielile publice 1000 u.? 35. 100 mii u.m. 2. c. Economia se află în stare de echilibru.4. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante). cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice. 650 mln. 33. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.. 41 . 400 mln. venitul de echilibru Y* = 3700 u.6 (Y-T).m. u. achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele.m. b.u. atunci PIB va creşte cu: a. în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? 37. 175 mii u.5 mln. Într-o economie..75 (Y–T). 550 mln.05Y+85. bugetul de stat este echilibrat.75.8.m. cota impozitară 15%.m.. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.. 32.m.m. înclinaţia marginală spre consum este 0.. dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.m.m.I= 0.u. iar înclinaţia marginală spre import 0.. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m.

Sunt cunoscute următoarele date: С=0.m.. 42.u. % 14 13 12 11 10 9 8 Cererea de monedă pe motiv speculativ 30 50 70 90 110 130 150 Cererea monetară totală Determinaţi: 1. mil. 2.. utilizând metoda bugetului echilibrat? 41..25. volumul investiţiilor 184.. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.m. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.m. 2.m.m.9Yd. G = 600u. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal.m. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 40. PIB de echilibru. 3. taxa impozitelor pe venit 0.5 u. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale. iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: r 16 14 12 10 Ls 100 150 200 250 Determinaţi: 1.u.u. 3. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie..u. Rata dobânzii de echilibru. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0.u.. lei..m.39. achiziţiile guvernamentale 307. Cererea monetară totală.m. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru. Determinaţi: 1. T = 400 u.? 42 . Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.u. 4.m. însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1. 2.m.2 ori.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.m. Rata anuală a dobânzii.5 u. I = 390u.. oferta monetară este de 350 mlrd.8(Y -Т).

43 . veniturile ţării din turism :1750 u. c) oferta de bani creşte. Evenimentu l 1 a b c Care piaţă este influenţată 2 Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 Cum se modifică venitul naţional 4 Cum se modifică rata dobânzii 5 45. pe cind exporturole autonome scad cu 5 u. importul de bunuri : 21758 u.m. 2.43. Determinaţi: 1. Soldul contului de capital şi financiar.m. b) viteza de rotaţie a banilor scade... iar curba respectivă o notăm cu Nx. Soldul contului curent. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u. venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u. intrarea de capital în ţară : 6612 u. transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m. a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul? b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.m.. 3. ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.1Y.m. c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0. c) exportul ţării creşte.m. care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.m. b) impozitul pe venit creşte. Soldul balanţei de plăţi.m. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade..m..m. 46.m. cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.. care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx'').....1Y şi exportul net este zero. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. cît de mare este output-ul? d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte. deoarece a crescut activitatea în străinătate. făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u. venituri plătite investitorilor străini : 1394 u. Evenimentul Care piaţă este influenţată 2 Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 Cum se modifică venitul naţional 4 Cum se modifică rata dobănzii 5 1 a b c 44.

Indicatori Exportul de mărfuri Importul de mărfuri Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării Venitul din dobînzi plătit străinilor Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară Transferurile unilaterale ale ţării Fluxurile ieşirilor de capital din ţară Fluxurile întrărilor de capital în ţară Suma.2Y – 10i. b) 400 u. 47. d) 600 u. u. exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu : a) 300 u. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri.m. Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului. Investiţiile I = 100-5i.m. 19 650 21 758 3 621 1 394 1 919 1 750 2 388 4 174 6 612 49.): Funcţia de consum C = 47.85Yd. b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? 44 .e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0.2Y. Achiziţii guvernamentale G = 100. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 . balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe.0. balanţa contului curent.1Y. 48. Indicatori Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii Venituri din exterior Venituri către exterior Transferuri externe nete Import de capital Export de capital Mln. u.m. Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 .0.m. care este nivelul output-ului agregat? f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e. m.1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0. 145 167 20 15 5 24 18 50. dacă exportul net este zero. u.m.m. c) 500 u.5 + 0. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.

tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? e. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. 240. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? 51. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B. a.m. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ . 55. explicaţi semnificaţia celor două curbe? b.4 $. u. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? b. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? d.. m. cum ar putea un englez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ? 54.5 120. intr-o anumită perioadă de timp : Perioada Curs de schimb nominal Indicele preţurilor în ţara A Indicele preţurilor în ţara B Curs de schimb real Curs de schimb calculat în funcţie de 45 . Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? rata deschimb$/leu S F-----------------G--------H N------------------.: a.c) Ce efect va avea o creştere de 10 u. iar pretul uneui EURO este 0. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina .E A-------------B---------C D Cantitatea de lei 53. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? c.5 20 15 -5 52. Indicatori Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii Venituri din exterior Venituri către exterior Transferuri externe nete Mln. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent. iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an. Inflatia in Moldova este 5%.

9 84.20r G = 500 T = 0. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva. consumul.4 108.2. 2. c. 6. În care cadran avem inflaţie. a. b. 5.2 111.2Y Nx = 280 L = 0. 56.8 115.3.4 83. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi. 10. În care cadran avem subocupare. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0.75Yd I = 350 . investiţiile 3. d. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit. 3. Venitul disponibil. 7.0 75. Rata dobanzii interne 3 4 1 0 2 Y* BP= 0 venitul Y 57.1 80.7 113.5 122.9 a.8 100.4 98.8 116.7 110.0 105.6 92. b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.0 86.5 90. economiile personale.4 81.4.8 100.9 108. 9.6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1. 1340 1430 1620 1750 1610 1780 1770 1770 1510 1540 1590 1570 73.0 104.1 120. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2. 4. 11.6 113.PPP 1. 12. 8. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 46 . descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1.

m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: .25Y G = 400 L = 0.8 Yd I = 200-10r T = 0.Dacă G creşte cu 100 u. . 47 . O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0. Cererea de monedă 58.Soldul bugetar.Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru .4.Consumul şi economiile .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful