P. 1
Gram a Tic A

Gram a Tic A

|Views: 254|Likes:
Published by Vlad Cosmin

More info:

Published by: Vlad Cosmin on Feb 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/19/2015

pdf

text

original

SUBSTANTIVUL

DEFINIŢIE: parte de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte, fiinţe: om, cal, câine, lăcustă, omidă; lucruri: pix, stilou, masă, pernă, riglă, aragaz; fenomene ale naturii: fulger, trăsnet, ploaie, ninsoare; nume de însuşiri: frumuseţe, bunătate, curaj; nume de acţiuni: fugă, alergare, scriere, sosire, plecare; relaţii între oameni: căsătorie, prietenie, ură, vrajbă; discipline de învăţământ: chimie, biologie, istorie, geografie; stări sufleteşti: melancolie, bucurie, mânie.

LOCUŢIUNI SUBSTANTIVALE băgare de seamă cai verzi pe pereţi dare de mână luare-aminte părere de rău nebăgare de seamă punct de vedere trecere în revistă - trecere în veşnicie

- stea norocoasă - punere în scenă - Cel de Sus

CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR comune: om, câine-lup, cal, râu, ţară, oraş - după înţeles proprii: Ion, Rex, Suru, Olt, Egipt, Iaşi. simple: traistă, cioban, cuc, lapte, baie - după alcătuire compuse: traista-ciobanului, laptele-cucului, Baia de Aramă Să nu se confunde locuţiunile substantivale cu substantivele compuse: gură-cască, târâie-brâu, pierde-vară, zgârie-nori, coate-goale Categoriile gramaticale ale substantivului. GEN masculin: un – doi / acest - aceşti feminin: o – două / această – aceste neutru: un – două / acest – aceste

1

SUNT DE GENUL MASCULIN: soare, muşeţel, papă, popă numele notelor muzicale numele lunilor anului SUNT DE GENUL FEMININ ordonanţă, cătană, calfă represalii numele zilelor săptămânii SUNT DE GENUL NEUTRU funeralii, preliminarii mercur, oxigen sânge, unt, baschet, atletism creştinism, ortodoxism numele punctelor cardinale NUMĂR -singular -plural SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂRUL PLURAL: aur, azot, lapte, miere, secară bunătate, curaj, eroism, înţelepciune atletism, gimnastică, fotbal, hochei ortodoxism, catolicism, islamism, budism romantism, realism, parnasianism, modernism sclavagism, feudalism, capitalism, socialism SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂRUL SINGULAR: bale, câlţi, confeti, cuişoare(mirodenii), lături, tăiţei aplauze,coclauri,funeralii,graffiti,moravuri,nazuri,represalii,zori addenda, marginalia, miscellanea ghilimele, ochelari zorele, umbelifere, celenterate SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMĂ LA SINGULAR ŞI LA PLURAL (Să nu se confunde cu substantivele invariabile) arici, unchi, pui, ardei, baboi, vulpoi, răţoi, cioroi, ciocoi, nume, învăţătoare, SUBSTANTIVE COLECTIVE: făget, brădet, nucet, tineret mărăciniş, pietriş, aluniş, frunziş derivate cu sufixe tinerime, prostime, mulţime, muncitorime turmă, cireadă, herghelie, cârd, haită, stol, roi, banc regiment, pluton, companie SUBSTANTIVE CU FORME MULTIPLE DE PLURAL: * numai una din forme este acceptată de normele limbii literare: albuşuri – albuşe, chibrituri – chibrite * ambele forme sunt acceptate de norma limbii literare: (variaţie liberă admisă în normă) , chipie – chipiuri ,baloturi-baloţi, anteturi-antete etc. *toate formele sunt acceptate, dar prezintă diferenţieri semantice(cuvinte polisemantice sau omonime): cap: capete, capi, capuri; ochi: ochiuri, ochi; accident: accidente, accidenţi; bandă: benzi, bande; glob:globi,globuri; curent: curente,curenţi; termen: termene,termeni, 2

matinee-matineuri CAZURILE NOMINATIV.....(N) ACUZATIV.......(Ac) DATIV...............(D) GENITIV............(G) VOCATIV..........(V) FUNCŢIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI: NOMINATIV *Subiect (cine?, ce?) 1) „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă”. (M. Eminescu) 2) „Neguri albe, strălucite / Naşte luna argintie”. (M. Eminescu) 3) „Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi se întinde o ţară mândră şi binecuvântată...” (N. Bălcescu). *Nume predicativ (cine este?, ce este ?) 1) „Ardealul este fântâna de aur/ Ardealul este mătase”. (E. Isac) 2) „Învăţătura este cel mai de preţ dar al omului”. (Folclor) Domnul de acolo pare profesor. Copilul meu nu va deveni profesor. *Atribut substantival apoziţional (care?) apoziţie simplă Domnul de acolo este profesorul nostru de matematică, Ion Ion. Oraşul Bucureşti este capitala tării. apoziţia dezvoltată Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost canonizat. “El, Sobieski, fala leşilor, eroul creştinătăţii, mântuitorul Vienei...”

ACUZATIV
PREPOZIŢII ŞI LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE CARE CER ACUZATIVUL către fără de faţă cu cu fără de împreună cu cu fără de împreună cu de în la un loc cu de către înspre faţă de de la între în afară de de lângă la în loc de de pe lângă cât despre de pe la până alături de despre până la în raport cu din pe în jur de dinspre pe la în conformitate cu dintre pentru cu privire la după peste referitor la de sub sub în materie de Complement direct (pe cine?, ce?) 3

Corabia e purtată de către vânt. Atributul substantival prepoziţional: Are o carte cu poze. în ce? Nu am încredere în Alex. Îi plac filmele de desene animate.Citeşte cartea. Complementul indirect: la cine?. Complement de agent: (de către cine?) Dulceaţa a fost mâncată de Ionel. cu ce? Băieţii se mândresc cu scorul de la meci. mamă. de găini. Eminescu) Complement circumstanţial de loc(dativ locativ) „Murgule. nu vrea să-mi ieie vama” (M./ Vântul stă să ţi le-asculte / Şi izvoare călătoare. la ce? Voi vă gândiţi la vacanţă cu cine?. despre ce ? Nu discutăm despre problemele lor.Eminescu) Stai locului! Complement circumstanţial de mod: Scrie asemenea mamei lui. Nume predicativ: Cartea este cu poze. de mod : Elevii merg în grupuri.!(T Arghezi) Toată lume îl cunoaşte pe acest artist... DATIV PREPOZIŢII CARE SE CONSTRUIESC CU DATIVUL contrar aidoma datorită asemenea graţie conform mulţumită potrivit Complement indirect: Copilul a trimis o scrisoare părinţilor săi. de ce? Apără-mă.”(Folclor) “Stele-n cer/ Deasupra mărilor/ Ard depărtărilor. Drumul printre brazi e plăcut. „Ai pământ şi ape multe. de cauză: Fata plânge de frică. despre cine?.”(M. de timp: Până la începerea orelor nu mai e mult. de cine?. Atribut substantival Substantivul în cazul dativ fără prepoziţie care determină un substantiv nearticulat e un arhaism morfologic şi se întâlneşte în texte mai vechi(dativ adnominal) „Şi somnul. de scop: Am plecat în şcoală după burete. în cine?. Complemente circumstanţiale: de loc: Ei se îndreaptă spre şcoală. Florile erau pentru mama. 4 . pe ce? Ne bazăm pe ajutorul lor. pe cine?. vameş vieţii. aşterne-te drumului . Cerul pare de plumb. Discuţia este despre cele mai performante calculatoare.

ai. Coşbuc) Valori stilistice Epitete: „De treci codrii de aramă. (O. Complemente circumstanţiale -de loc Braşovul e în mijlocul ţării. Goga. Eminescu) „Copilo. ale cui?) „Tu împleteşti în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre/ Şi cel mai scump nisip tu-l duci / În vadul Dunării albastre […] Şi fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate”. Goga) „Codrule. -de mod: A aşezat covorul de-a latul holului. ca un roi de fluturi albi…” (V. (G. peste prundul din răstoace / În cuibar rotind de ape peste care luna zace. -de timp Înaintea meselor îşi ia tabletele. Complement indirect: S-au revoltat contra nedreptăţii. tu inima ne-o frângi”. codruţule / Ce mai faci. să ne răzbuni !” (O. 5 . Eminescu) Comparaţie: „Fulgii zbor.”(M. *Se desparte prin virgula de restul propoziţiei: „Dar de ne-om prăpădi cu toţi . pădurea mea… Metaforă: „Ele sar în bulgări fluizi./ Tu. Oltul) Nume predicativ: Căluţii sunt ai copiilor. Doino. Oltule. Atribut prepoziţional: Bătălia contra duşmanilor a fost grea VOCATIV *Nu are funcţie sintactică. -de cauză: N-a plecat din cauza viscolului. GENITIV PREPOZIŢII ŞI LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE CARE SE CONSTRUIESC CU GENITIVUL asupra în dreapta de-a lungul contra în stânga de-a latul deasupra în faţa în lungul dedesubtul în spatele în latul dinaintea în dosul în vederea dinapoia în jurul în scopul împotriva în mijlocul în baza împrejurul de jur împrejurul din cauza înaintea în susul din pricina înapoia în josul în afara Atribut substantival genitival (al. Alecsandri) Personificare: Frumoasă eşti. tu eşti gata de-a pururea să plângi / Şi când eşti tristă. Luptă împotriva duşmanilor ţării. Eminescu). de departe vezi albind / Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” (M. -de scop: Se pregăteşte în vederea examenului de la vară.Nume predicativ: Rezultatele sunt conform aşteptărilor. plutesc în aer. a. drăguţule?”(M.

adverb iarna subst.: Maria e o femeie bărbată. Tuns chilug. legat fedeleş.: Seara aprindem luminile.: Iarna a venit devreme. adv. gol puşcă.: Copilul râde. Substantiv – adjectiv bărbat copil subst. beat criţă.Schimbarea valorii gramaticale a substantivului(conversiune) 1.: Seara e friguroasă. Eminescu) 6 . adj.: Iarna mergem la schi.: „Ce zilele-mi copile le-nseninară…. deştept foc. adj. seara subst. prost bâtă. Substantiv . slabă scândură 2. adv. a plecat glonţ.” (M. subst. beat turtă.: Un bărbat e puternic.

ale Demonstrativ (adj.nume proprii genul masculin (lui Ion. frate. unor ARTICOLUL HOTĂRÂT ENCLITIC MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular -l -le -i -a Plural -le NEUTRU Singular -l Plural -le N-Ac D-G -lui -lor -i -lor -lui -lor V. negativ (nici unul)  Ajută la formarea numeralelor ordinale: al treilea. lui badea Vasile. în sinea sa . ai.care denumesc lunile anului (zilele lui februarie) . nişte. cea.moş.nume proprii de genul feminin care nu se termină în „a” (lui Catrinel. tată.înaintea numeralelor ce desemnează anii (toamna lui 2008) ARTICOLUL POSESIV (GENITIVAL)  masculin şi neutru singular: al  feminin singular: a  masculin plural: ai 7 . lui Carmen) .ARTICOLUL         Parte de vorbire flexibilă Nu are înţeles de sine stătător Nu are funcţie sintactică Are rol de instrument gramatical FELURILE ARTICOLULUI Hotărât propriu-zis: -l. o. lui Horia) . nearticulate enclitic şi urmate de adj. cele. pronume (eul poetului. bade. -a Posesiv (genitival): al.vodă .. cei. sg. altul.) ARTICOLUL HOTĂRÂT PROCLITIC  LUI (D. vreunul). bunic. lui bunicu-său. G.).) Se foloseşte înaintea următoarelor substantive: . a. arătând că obiectul desemnat de aceasta este cunoscut vorbitorului  Intră în componenţa unor pronume: nehotărât (unul. lui nenea Emil) .„Nimicul zăcea în agonie”).): cel. Nehotărât: un. lui frate-meu) . unchi.adverb(Binele cu bine se plăteşte. a treia  Ajută la substantivizarea unor părţi de vorbire: adjectiv (Înţeleptul tace. posesive ( lui tatătău. -lui. urmate de nume proprii ( lui moş Ion. nene. -le -lor -lor -(le) -(lor)  Însoţeşte un substantiv. -le.

Ajută la declinarea numeralelor cardinale şi ordinale Ex. ai lui.Însoţeşte în declinare. Sg. ale căror. Feminin. a doua . Ajută la substantivizarea unor adjective Ex. pl. G. ai celorlalţi. ai fiecăruia. Leagă adjectivul de substantivul determinat şi se acordă în gen . ale nici unuia. pe care îl însoţeşte.Intră în componenţa pronumelor posesive: al meu. Sg. un unui nişte unor o unei nişte unor un unui 8 Plural nişte unor .pl. pronumele şi numeralul cu valoare substantivală:al băiatului. m. plural: alor Ex. pl. ale mele (nu mai este marcă a genitivului) ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJ.. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT MASCULIN FEMININ NEUTRU Singular Plural Singular Plural Singular N-Ac D-G V. Sg. a mea.Acuzativ cel cea cei cele Dativ – Genitiv celui celei celor celor 1.G m. f. Rezultatul băieţilor celor harnici ne-a impresionat. Fetei celei cuminţi i se oferă flori fem. fem.pl. Ajută la formarea superlativului relativ al adjectivului şi al adverbului. f. Ex. cel mai vesel Cel mai bine 4. Feminin .) Masculin.G 2. Ex.număr şi caz cu acesta. al celorlalţi. D. ai mei.: Jucăriile de pluş ale fetei sunt pe raft. Cel înţelept vorbeşte puţin Cei ascunşi nu erau de găsit 3.sg Masculin – pl. Folosirea articolului posesiv . D.: Tema celor doi băieţi era copiată.Ajută la formarea numerelor ordinale: al doilea. neutru-sg. D. feminin şi neutru plural: ale  D. Neutru-pl Normativ . Articolul posesiv se acordă cu substantivul determinat . fem. Celui de-al doilea i s-au oferit premii.nu cu substantivul în genitiv. ale celor doi .

- Însoţeşte substantive arătând că obiectul denumit de ele este cunoscut în mai mică măsură de vorbitor (un băiat. 9 . Mi-a făcut un bine. o fată) Ajută la substantivizarea unor părţi de vorbire Un înţelept vorbeşte puţin.

tulbure.subţire.cu credinţă . rece *compuse: alb – argintiu.cu dare de mână .cu judecată . vernil. cuminte. ştiinţifico-fantastic . alb.strâns la mână . mic. cumsecade.nou.larg la mână .pe alese .cu scaun la cap . asemenea (toate formele sunt omonime) -DUPĂ ALCĂTUIRE *simple: alb.rotofei. (Om) harnic – leneş corect – incorect dezvoltat-nedezvoltat frumos – urât gras – slab înalt – scund mic – mare Locuţiuni adjectivale: .cu stare .cu stea în frunte . moale.de nădejde • -DUPĂ PROVENIENŢĂ * propriu-zise: tare.ADJECTIVUL Definiţie: partea flexibilă de vorbire care arată însuşirea unui obiect denumit de substantiv.de soi . tenace * invariabile: gri.de toată mâna .rapace.tot unul şi unul . mic * provenite: din participiu din pronume (adj pronominale) din adverbe (o femeie bine.vechi.atare (îşi schimbă forma numai după număr. eficace.de tot felul . cumsecade.limpede.pe sprânceană . fierbinte.de seamă Clasificarea adjectivelor -DUPĂ FLEXIUNE * variabile -cu o terminaţie: tare.de felul lui .aşa oameni) Categoriile gramaticale ale adjectivului gen 10 .din topor .blând.gălbui. mare.de nimic . mare.nu şi după gen) -cu două terminaţii: frumos.cu capul în nori .durduliu. rece. perspicace.

nemaipomenit de nemaiauzit de nemaiîntâlnit de frumos incredibil de îngrozitor de extraordinar de înspăimântător de extrem de groaznic de uluitor de înfiorător de senzaţional de din cale-afară de urât B)repetarea adj.gigantic . frumos C)prelungirea unui sunet : frumooos. D)o expresie : mânios Dunăre.maxim . cea mare COMPARATIV de superioritate: mai frumos de egalitate: tot aşa/ tot atât / la fel de frumos. cel frumos.imens . sau o loc.mort . sărac lipit.unic .etern . determinat. + prep.românesc. leneş fără pereche.colosal . slăvit de leneş.perfect .- număr subiectul caz se acordă cu subst.viu .optim .muncitoresc . „de” + adj. se acordă cu Gradele de comparaţie ale adjectivului POZITIV frumos. 11 . etc.posterior . iar dacă adjectivul este NP.interior .inferior .superior .pulmonar .extrem .perpetuu .anterior .frumos ca… de inferioritate: mai puţin frumos SUPERLATIV relativ: absolut: de superioritate: cel mai frumos de inferioritate: cel mai puţin frumos de superioritate: foarte frumos de inferioritate: foarte puţin frumos Alte modalităţi de formarea superlativului absolut: A)un adv. deştept foc.exterior . putred de bogat.oral . Adjective fără grade de comparaţie .: frumos.minim .stradal . adv.veşnic .

Funcţiile sintactice ale adjectivului Atribut adjectival Buturuga mică răstoarnă carul mare. Complement circumstanţial de timp De mic am fost năzdrăvan. -adjectiv . Nume predicativ Nu-i frumos. -adverb Se poartă frumos. Adjectiv adverb -adjectiv Profesoarei îi place scrisul frumos -adverb Unii elevi scriu frumos. ce e frumos ce-mi place mie. A cumpărat un palton frumos. abia mai merge. Complement circumstanţial de cauză „Aş vrea să plâng de fericit. Personificare: O rază veselă îi intra pe fereastră. Coşbuc) De bătrân. Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului Adjectiv substantiv -adjectiv Un om înţelept trăia în pustiu. cerul s-a făcut gri. Complement indirect Din albastru. -substantiv Cel înţelept (înţeleptul. 12 . -substantiv Oamenii sensibili iubesc frumosul. Valori stilistice ale adjectivului Epitet: Vorba dulce mult aduce.” (G. un înţelept) ne dă sfaturi bune.

Vocativ: nu are 2. Complement direct Acuzativ – Îl văd mereu pe al doilea. douăzeci colectiv:amândoi. Complement indirect Acuzativ . trei.Discuţia este despre al doilea Genitiv – Casa este a celui de-al doilea Atribut Acuzativ – Mi-a făcut plăcere plimbarea cu al doilea.adjectivală -adverbială Numerale cardinale de la unu la nouăsprezece pot avea valoarea substantivală sau adjectivală. Felul numeralelor Cardinal – propriu-zis simplu: unu. doi pe trei.Mă duc la al doilea Genitiv – M-am oprit înaintea celui deal doilea. cel dintâi. cea dintâi Valorile numeralului . doi. Să se arate că numeralul ordinal al doilea are aceleaşi funcţii sintactice ca ale substantivului.Mă gândesc la al doilea. Subiect – Al doilea se joacă. Nominativ: Cei doi se joacă. 1. de trei ori Ordinal: al doilea. Să se decline în propoziţii numeralul cardinal cei doi. 13 . a doua. înmiit adverbial: o dată. Acuzativ: I-am lăudat pe cei doi. Acuzativ . Genitiv:Proiectele celor doi au fost aprobate . Dativ – Celui de-al doilea i-am oferit cărţi Genitiv cu prepoziţie – S-au repezit asupra celui deal doilea.NUMERALUL Este o parte flexibilă de vorbire care indică un număr. întreit. ambii fracţionar: o doime.. Complement circumstanţial de loc Acuzativ . determinarea numerică sau ordinea obiectelor prin numărare. toţi trei. câte doi. Dativ: Celor doi le-am predat o lecţie. tustrei. Numeralul cu valoare substantivală Se comportă ca un substantiv şi are aceleaşi funcţii sintactice ca substantivul şi se declină. unu supra trei distributiv: câte unu. Nume predicativ Nominativ – Eu sunt al doilea la catalog.substantivală . patru…. de două ori. Numeralele cardinale de la douăzeci în sus au numai valoare substantivală. Genitiv – Am admirat lucrarea celui de-al doilea. câte trei multiplicativ: îndoit.zece compus: doisprezece.

14 . dativ). număr şi caz cu substantivul elevi (masculin.numeral cardinal cu valoare adjectivală. număr şi caz cu substantivul băieţi (masculin. plural. Numeralul multiplicativ Cu eforturi înzecite vei depăşi obstacolul. acuzativ). Complement direct . număr şi caz cu substantivul eforturi (neutru. se acordă în gen. Să se alcătuiască propoziţii în care diferite numerale colective să aibă următoarele funcţii sintactice: Subiect . însutit = numeral multiplicativ cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. de trei ori = numeral adverbial cu funcţia sintactică de complement cicumstanţial de timp (arată frecvenţa) Numeralul multiplicativ Munceşte însutit. funcţia sintactică de atribut adjectival. nominativ). se acordă în gen număr şi caz cu substantivul determinat şi are funcţia sintactică de atribut adjectival. plural. Numeralul distributivÎn bancă stau câte doi elevi. Numeralul ordinal Celui de-al doilea copil i s-au adus bomboane.adjectivală.Casa este a amândurora. funcţia sintactică numeral colectiv cu valoare de atribut adjectival.numeral multiplicativ cu valoare adjectivală. Numeralul cu valoare adverbială Numeralul adverbial Am trecut pe la tine de trei ori. Nume predicativ . câte doi -numeral distributiv cu valoare adjectivală. Atribut în acuzativ – Discuţiile cu amândoi au fost rodnice. număr şi caz cu substantivul copil (masculin. funcţia sintactică de atribut adjectival. Numeralul cu valoare adjectivală -Se comportă ca un adjectiv. funcţia sintactică de atribut adjectival. funcţia sintactică de atribut adjectival. se acordă în gen. amândoi .I-am lăudat pe toţi trei. genitiv). plural. Numeralul colectiv Amândoi băieţii sunt premianţi. se acordă în gen. plural. singular. se acordă în gen. Numeralul cardinal În casa celor doi bătrâni era linişte. nominativ). se acordă în gen. înzecite .Amândoi au trecut pe aici. număr şi caz cu substantivul bătrâni (masculin.3. celui de-al doilea – numeral ordinal cu valoare adjectivală. celor doi .

Persoana I numărul plural –subiect inclus 6. Formele de sine stătătoare ale pronumelui personal se numesc forme independente. acc. Eminescu) c) „Pururi tânăr înfăşurat în manta-mi” (M. iei îi. Pronumele personal poate fi legat sau nu. Persoana a III-a are forme distincte după gen. 4. li ei îi. vPlural masculin feminin acc.PRONUMELE PERSONAL Pers. 5. -ţi (pe) tine te. mtu ţie îţi. pronumele devine substantiv. I Caz N G D Ac. neacc. Pronumele personale au forme neaccentuate numai la cazurile acuzativ şi dativ. mi (pe) mine mă. subiectul nu este exprimat. Pronumele personale „dânsul”. iele Le - II III N G D Ac. 7. În limba română pronumele personal nu se foloseşte cu funcţia de subiect decât dacă se insistă asupra subiectului. 3. 15 . li lor le. prin cratimă. V Singular Forme accentuate neaccentuate eu mie îmi. 2. de un alt cuvânt: „Când am auzit eu de tata. Eminescu) 9. Arghezi) b) „Tot românul plânsu-mi-s-a” (M. Creangă) a) „Mi-e limba aspră ca de cenuşă…”(T. 8. pe loc mi s-a muiet gura” (I. „dânsele”. vvă. ni ne vă. Persoana I şi persoana a II-a nu au forme la cazul genitiv. nu trebuie confundate cu pronumele personal de politeţe. deoarece este inclus în desinenţa verbelor . neacc. De regulă. acc. neacc. „dânşii”. Persoana I şi persoana a III-a nu au forme la cazul vocativ. ei ele lor lor lor le. Prin schimbarea valorii gramaticale. vi. tu singular masculin feminin acc. el ea lui ei lui îi. neacc. Exemplu: (Noi) Mergem la piaţă. V OBSERVAŢII: 1. i el îl ea o Plural Forme accentuate noi nouă (pe) noi voi vouă (pe) voi voi neaccentuate ne. V N G D Ac. „dânsa”. Formele legate prin cratimă de un alt cuvânt se numesc forme conjuncte.

nu voi.D. Exemplu: Zi-i înainte. Exemplu: Hei. Ac. Cartea de la el este interesantă.FUNCTII SINTACTICE 1.Număr . marcând participarea afectivă a vorbitorului la acţiune. . ATRIBUT PRONOMINAL: Noi muncim. – Tocmai vorbeam despre tine. – M-am plimbat prin faţa lor. Îl laud pe el. – I-ai împrumutat deja romanul. COMPLEMENT DIRECT: 5. Exemplu: Am luat-o la fugă.Forma(accentuată sau neaccentuată)pentru pronumele din cazurile acuzativ şi dativ .D. – Stiloul primit este de la el. nu-i .G. . tu. Am văzut-o la şcoală. – Se revoltă împotriva ei. 6.Funcţia sintactică 16 . lăutare! D) Pronumele personale în cazul dativ etic(au valoare stilistică. COMPLEMENT DE LOC: .Persoana . COMPLEMENT INDIRECT: aşa? PRONUME PERSONALE FĂRĂ FUNCŢII SINTACTICE A) Pronume personale în cazul vocativ.Ac.la voi.G. genitiv. (posesiv).) Exemplu: Mi ţi-l iau la scărmănat. Nota lui este destul de bună. . . cu valoare neutră.G.Ac.G.Ac. este precedat de articolul posesiv respectiv.Inima-i bate cu putere. .. 4. . – Am fost. C) Pronumele „l” în cazul dativ. . NUME PREDICATIV: 3. Am zbughit-o. – Stiloul împrumutat este al lui.Caz – menţionăm când există prepoziţie sau locuţiune prepoziţională. Vor să mi te omoare. vino la mine.Gen – numai la persoana a III-a . . SUBIECT: 2. precum şi dacă pronumele de persoana a III-a. MODEL DE ANALIZA . care precede pronumele şi care cere cazul respectiv. B) Pronumele personale în cazul acuzativ cu valoare neutră.

3) Pronumele personal de politeţe nu trebuie confundat cu locuţiunile pronominale de politeţe. Aceste reviste sunt de la dumneata. – dumnealor / abrevieri: d-lor. Subiect: Dumnealui a trecut pe la mine ieri. Persoana a III-a plural: N. . cât şi pentru masculin.. dvs.N: Toţi copiii.G: Autobuzul s-a oprit în faţa dumneavoastră.PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE FORME 1. Ac.N: Aceia sunt dumnealor. 4.. 3. 2. G. atât pentru feminin. G. 2) Pronumele personal de politeţe are. Înălţimea Voastră etc. adică dumnealor.: Am trecut ieri pe la dumneavoastră. D. Maiestatea Sa.dumneavoastră / abrevieri: d-voastră.. . . Persoana a III-a singular. Persoana a II-a plural: N. sunt cuminţi. . Complement de loc 17 . Ac.Ac. Ac. G. Observaţii: 1) Forma pronumelui personal de politeţe la persoana a II-a plural se foloseşte şi la persoana a II-a singular. D. gen masculin:N.Ac. Ac. G – dumitale 2. – dumneata D. .. . G – dumneaei / abrevieri: d-ei 3. aceleaşi forme.: Stiloul de la dumneavoastră s-a spart. . Complement direct: Aseară am întâlnit-o pe dumneaei. . 6.G: Această carte este a dumnealui. D. Nume predicativ: . . D. –dumnealui/abrevieri: d-lui gen feminin: N.: Ieri m-am întâlnit cu dumnealor..D: Dumneaei i-a fost oferită deja posibilitatea de a pleca. FUNCŢII SINTACTICE 1. cum ar fi: Excelenţa Voastră. Persoana a II-a singular: N. 5. la persoana a III-a plural. Ac.G: Haina dumneaei este impecabil de curată. Atribut pronominal .G: Câinii s-au repezit asupra dumnealor.Ac. 4. Complement indirect: .Ac.

Complement indirect: . şi. b) Mâinile-şi frângea. sîţi.PRONUMELE REFLEXIV FORME CAZ AC. . vsine. ne îmi. Complement de loc: . 4. devenite prin schimbarea valorii gramaticale. pronume reflexive OBSERVAŢII: 1.: Vorbeşte prea mult despre sine.: Lauda de sine nu miroase a bine. Complement direct: Pe sine se laudă. ţi. vă. m-. b)Te-ai mirat de asta. La persoana I şi a II-a se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal 3. 2. Pronumele reflexive se acordă cu subiectul în persoană şi număr. . mi. vă.Ac. Exemple: a) Mă gândesc la tine. Unele pronume reflexive nu au funcţii sintactice. Au forme proprii numai la persoana a III-a. 4..Ac.D: a) Mi-am dus hainele la curăţat. 18 . Atribut pronominal: . vsieşi. 3. îşi Forme neaccentuate ale pronumelui personal. sie. 5. FUNCŢII SINTACTICE 1. se.: Şi-a pus bagajele lângă sine. D. 2.D: Sieşi îşi face temele. Pronumele reflexive au forme numai la cazurile acuzativ şi dativ. PERSOANA I mă. ne Forme proprii PERSOANA a II-a PERSOANA a III-a te. c c) Îmi amintesc de tine.Ac.

etc. Folosirea simultană a adjectivului de întărire a adjectivului „singur” sau a adverbului „chiar” duce la o construcţie pleonastică. (Ex. neutru. plural – înşii. feminin. G MASCULIN însumi însuţi însuşi FEMININ însămi însemi însăţi înseţi însăşi înseşi MASCULIN înşine înşivă înşişi FEMININ însene însevă înseşi (sau însele) Pronumele de întărire se formează de la nişte pronume personale. Ac. printr-însul. masculin. singular – însul. se folosesc numai adjective pronominale de întărire. D. printr-înşii. Ac. Cele de genul feminin. D.) Se observă tendinţa înlocuirii adjectivului pronominal de întărire cu adjectivul „singur” (-ă. care se folosesc azi numai în construcţii prepoziţionale: 1. OBSERVAŢII: 1. G N. feminin. forme vechi. etc. G N. Pronumele de întărire se folosea în limba română veche./ Pe el însuşi îl aşteptam când ai venit. plural au aceeaşi formă la toate cazurile. s-au adăugat formele neaccentuate ale pronumelor reflexive. Ac. şi una la D (G) 19 .: Maria însăşi te-a strigat. Însumi le voi tăia capul. 3. singular – însa: printr-însa. -e) sau cu adverbul „chiar”. numărul singular au formă la N. D.PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE FORME PERSOANA I II III CAZUL N. dintr-însele. 3. 4. singular şi plural şi de genul feminin. Adjectivele pronominale de întărire de genul masculin.) 2. neutru. La acestea. dintr-însul. masculin. dintr-înşii. (Ex. plural – însele: printr-însele. etc. etc. În limba română actuală. dintr-însa. 2. -i. Ac.

Atribut pronominal – N: Părinţii. Complement direct: Îi văd pe ai mei.: Povestea este despre ai noştri. Prin schimbarea valorii gramaticale.Am venit lângă ai săi. G Se învârteau: în jurul alor voştri. 5.Ac. .: Cartea pentru ai mei este interesantă. pronumele posesiv devine adjectiv pronominal posesiv. Complement de loc – Ac.G: Acţiunea alor noştri a avut succes.Ac. . 20 . G: Lucrurile sunt ale alor mei. Complement indirect: . Subiect : Ai mei au plecat la munte. La persoana a III-a plural. pronumele posesiv nu are forme. 2. 4. l-au certat rău de tot. 3. ai săi. . FUNCŢII SINTACTICE 1. 2.PRONUMELE POSESIV OBIECTUL POSEDAT Singular Masculin Feminin Plural Masculin Feminin OBSERVAŢII: SINGULAR PLURAL Persoana şi numărul pronumelui posesiv I al meu a mea ai mei ale mele a II-a al tău a ta ai tăi ale tale a III -a al său a sa ai săi ale sale I al nostru a noastră ai noştri ale noastre aII-a al vostru a voastră ai voştri ale voastre 1.Ac.: Ne gândim la ai noştri. Nume predicativ –N: Copilul acela este al vostru. 6.

ălorlalţi .D. aceasta. de identitate N.G: Cartea este a aceluia.N. aceştia. OBSERVATII: Prin schimbarea valorii gramaticale. 2. Nume predicativ : . 3. iştia. aceeaşi. acelora. istorlalţi b) forme populare c) forme regionale 3.N. 6.PRONUMELE DEMONSTRATIV FORME 1. G: ăluia. ăstea . G: ăstuia.: cestălalt. G: istuia.: Ne temem de acela. iştea .: Acela. celorlalţi. istuilalt. G: cestuilalt. nişte lei s-au repezit asupra acelora. acesta. ălora.N: Eminescu. De apropiere a) forme literare b) forme populare c) forme regionale 2. Complement indirect : . aceia.: Cărţile de la acela vor fi înapoiate mâine. Ac. număr şi caz cu substantivul determinat. Ac. ăstora . acelea. alelalte . ăştia. ne încânta mereu.G: Într-o junglă africană.N: Marian este acesta . . celelalte . aceloraşi FUNCŢII SINTACTICE 1. De depărtare a) forme literare – N.D.D.D: I-am dat aceluia un pix. istora . Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen. : M-am dus la aceia. aceea.: ista.Ac. aistora. . Ac. 4. 5.G: S-au învârtit în jurul acelora. acestora . ăia. Complement de loc – Ac. aia.aceluiaşi. istălalt. Ac. .D. celorlalte .N. . Atribut pronominal .Ac. G: acestuia. G: .: acela. ăsteia. ăluilalt. având funcţia sintactică de atribut adjectival.D. alea.D. aceleaşi D. acela fără pereche. ăilalţi. aista. istălalţi . 21 . Ac. aceleia. Complement direct: Aseară l-am văzut pe acela. Subiect: Acesta este un elev silitor.: Acesta. . celeilalte. ceilalţi. G: aceluia. Ac. cealaltă.: Temele sunt pentru aceea.Ac. – acelaşi. celălalt. . ăleia. celuilalt.G: Ideile aceluia sunt interesante. asta. Ac. aistea. aiştia. acestea .N. pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ. acesteia.N. aceleiaşi. aistia. aceiaşi.

G: Cartea este a altcuiva . Să nu sr confunde pronumele relativ care cu pronumele nehotărât care 22 .Ac. Adjectivul pronominal nehotărât se acordă în gen. . Subiect: 2. Nume predicativ: .D: I-am oferit ajutorul oricui mi l-a cerut. Prin schimbarea valorii gramaticale. . . . 3. 2. . nu devin niciodată adjective pronominale.Ieri a venit cineva. .G: Testul unuia este corect.: Discutăm cu fiecare despre îndatoririle lor. : Stiloul de la altcineva este stricat.N: Colegul meu este altul. . Complement de loc .Ac.Ac. Complement direct: O să-i viziteze pe toţi. Pronumele compuse. număr şi caz cu substantivul determinat şi are funcţia sintactică de atribut adjectival. Discuţia era despre altcineva.G:V-aţi oprit în faţa altcuiva. 5. . pronumele nehotărât devine adjectiv pronominal nehotărât.PRONUMELE NEHOTĂRÂT FORME oricare orice oricâţi fiecare careva vreunul oricine una vreuna fiece ceva vreunii altcareva câţiva vreunele oricâtă altele niscaiva mult fiecine mulţi multe altcineva puţin cineva puţini puţine careva tot multă toată toate altul unul puţină unii unele alta alţii toţi FUNCŢII SINTACTICE 1. Complement indirect 6. care au în componenţa lor cuvântul „cine”. OBSERVAŢII: 1.Ac.G: S-au revoltat contra tuturor.: Alaltăieri am fost pe la fiecare. 3. Atribut pronominal 4.

G: Câinii nu s-au repezit asupra niciunuia. Nu mă gândesc la nimeni. Pronumele negative nimeni şi nimic nu devin niciodată adjective pronominale negative. niciuna.Ac. număr şi caz cu substantivul determinat şi are funcţia sintactică de atribut adjectival.N-am auzit nimic. Adjectivul pronominal negativ se acordă în gen. nicio 23 . Subiect: 2. Nume predicativ: 3.PRONUMELE NEGATIV FORME a) Forme conforme normelor literare actuale: nimeni. 4. niciunii.Nu m-am mai dus la nimeni. . Complement direct: . Complement de loc: . niciunul. . . FUNCŢII SINTACTICE 1. Atribut pronominal: -Ac:Nu mi-au folosit sfaturile de la nimeni. Prin schimbarea valorii gramaticale pronumele negativ devine adjectiv pronominal negativ. 5. b) Forme populare: nimenea. Pronumele negativ nimic poate deveni substantiv:(Se ţine de nimicuri.G: Teza niciunuia nu a fost corectată.D: Nu dau nimănui nimic. Discuţia nu este despre niciunul dintre voi. Complement indirect: . .) 3. nimic. .Ac.Nimeni nu s-a dus la şcoală.)sau poate intra în componenţa unei locuţiuni adjectivale(Se supără pentru un lucru de nimic. 6. 2. Adjectivele pronominale negative : niciun . . nimica OBSERVAŢII 1. niciunele.G: Caietele acestea nu sunt ale nimănui.

cărora? cine?.singular. Pronumele interogativ „cine” nu poate deveni niciodată adjectiv pronominal interogativ. număr şi caz cu substantivul determinat. Atribut pronominal: Cine învaţă? . de cine?. OBSERVAŢII 1.palton-neutru.fete-feminin. pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ.D: Cui îi oferi florile? . Articolul posesiv se acordă cu substantivul care arată obiectul posedat. Complement indirect: 5. Prin schimbarea valorii gramaticale. Nume predicativ: 3. pe cine?.: De la cine este cartea? .G Împotriva cărora luptă? La cine s-a dus? . care se acordă în gen. 2. căruia?. câte?.G: Al cui copil eşti? ACORDUL ADJECTIVULUI INTEROGATIV CARE LA GENITIV Al cărei fete este acest palton ? A b b a Adjectivul pronominal interogativ se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină(cărei-feminin. pentru ce?.singular).singular). Complement direct: 4. câţi?.PRONUMELE INTEROGATIV FORME care?. al cui?. cui?. 3. având funcţia sintactică de atribut adjectival.singular. căreia?.Ac. Are funcţia sintactică a cuvântului aşteptat ca răspuns. FUNCŢII SINTACTICE 1. A cărui băiat este mingea? Ai cărei fetiţe sunt ursuleţii de pluş? Ale cărui poet sunt aceste poezii ? 24 .G: Al cui este stiloul? Pe cine am văzut? / Ce scrie? . : Despre care vorbeai? .Ac. de ce?. ce?. pe care?. Complement de loc: 6. de care?.N: Ce a devenit Ion? .substantiv cu funcţia sintactică de subiect(al-neutru. Subiect: 2.

N: Nu ştiu / cine eşti tu.însoţite sau nu de prepoziţii în cazurile Ac. . având funcţia sintactică de atribut adjectival. / abia a luat sfârşit. G.. căci leagă subordonata de regenta ei. 25 .D: Fetei/ căreia îi oferi flori / îi plac trandafirii.: Copilul / despre care se vorbea / este cuminte. 2. ce – în cazurile N. Pronumele relativ „cine” nu devine niciodată adjectiv pronominal relativ.G: Iarna. Pronumele relativ are rol şi în propoziţie: are funcţie sintactică. Ac. pronumele relativ devine adjectiv pronominal relativ. Pronumele relativ are rol în frază. 3. Atribut pronominal: OBSERVAŢII: 1. care se acordă în gen. cine. . Prin schimbarea valorii gramaticale.Ac. . De-abia am aflat / de la cine este cartea. D.Ac. FUNCŢII SINTACTICE 1. . Nume predicativ: Fata / care se plimbă / nu prea are timp de lecţii. ..G: Mă întreb/ al cui este acest ghiozdan. Băiatul / pe care l-am văzut / s-a dus acasă. D. Complement direct: 4. 4. . Complement indirect: 5.PRONUMELE RELATIV FORME Care. Subiect: 2. . . număr şi caz cu substantivul pe care îl determină. 3. / ale cărei zile sunt friguroase. G.G: Copiii/ asupra cărora s-au repezit câinii / erau foarte răi.

Verbele intranzitive .nu acceptă complement direct. pe cineva a asculta ceva. a ajunge.intranzitive: a) verbe de mişcare: a pleca. 2.tranzitive: a citi. pe cineva a anunţa ceva. c) verbe impersonale: a ploua. b) verbe copulative: a fi. pe cineva a întreba ceva. pe cineva) a povăţui(ceva pe cineva) a ruga ceva. a vrea: Să mă fi dus mai devreme. . mă plimbam prin curtea şcolii.auxiliare: a fi. L-am trecut pe Ion râul. pe cineva a examina ceva. Ex: a) verbe impersonale a ninge a ploua a tuna a trebui a conta a reieşi a se întâmpla 26 . a avea. şi nu aveau să se întâmple toate acestea. a mânca etc. După posibilitatea de a se combina cu un complement direct: . pe cineva a trece ceva.) a scrie (Scriu o carte. . pe cineva Acestea sunt singurele verbe care la diateza pasivă se construiesc cu un complement direct. Verbele tranzitive se pot construi cu un complement direct Ex: a vedea(Îl văd pe el.: Citesc o carte.) a cunoaşte(Îl cunosc pe el.se construiesc cu două complemente directe. a ieşi etc. unul al persoanei şi altul al non-persoanei: Ex: a învăţa (ceva pe cineva) a sfătui (ceva. Din punct de vedere sintactic: (şi semantic) a) predicative: Ieri. a scrie. pe cineva a traversa ceva.) Unele verbe sunt bitranzitive (dublu tranzitive). a merge etc.VERBUL DEFINIŢIA: Verbul este partea flexibilă de vorbire care exprimă o stare.copulative: a deveni: Ion va deveni doctor. b) nepredicative: . o acţiune. CLASIFICAREA VERBELOR 1. a ninge. Ion a fost trecut râul de mine. existentă. a deveni.

a se cuveni a se zvoni a se cădea b) verbe copulative a fi a deveni c)verbe la diateza reflexivă a se bucura a se mândri a se teme a se mira a se căciuli a se extazia a se erija a se ploconi a se plânge a se uita a se gândi a se făli a-şi reveni a-şi imagina a-şi închipui verbe la diateza pasivă d) verbe de mişcare a fugi a şedea a intra a ieşi a rămâne a pleca a veni a zbura a pluti a sta a merge e) verbe subiective a exista a trăi a muri a învia a tuşi a transpira a râde a zâmbi a surâde f) verbe care arată rezultatul unui proces a îmbătrâni a înflori a îmboboci a cheli 27 .

a trece intranzitiv:Am trecut pe la tine.vb. a fulgera. : Afară ninge. Pare / că va ploua. . a se face . tranzitiv Copiii trec strada cu atenţie. cop. cop. pred. . . a bura.vb.: Copilul pare mâhnit.: Mi-am însemnat toate abaterile voastre. : El este neastâmpărat. .vb. cop. a rămâne . .: Băiatul a rămas repetent.vb. 7.Unipersonale: a lătra. pred.vb. pred.a împietri Tranzitivitatea sau intranzitivitatea unor verbe polisemantice nu poate fi precizată decât în context: A ţine: intranzitiv: Lecţia ţine o oră tranzitiv: Ţine în mână o carte A urca: intranzitiv: Oile urcă la munte tranzitiv: A urcat valiza în tren A alerga:intranzitiv: Băiatul aleargă repede. a ninge. a fi . cop Fata se va face medic. 5. pred.vb.: Am ajuns la timp. tranzitiv: L-am alergat. a se însera etc. După posibilitatea ca acţiunea verbului să fie atribuită sau nu unei persoane: . a ciripi. cop.vb. 2. . 3. a însemna . a deveni .: Se face linişte. TIPURI DE VERBE . 6.: El a rămas cu noi. .vb.: Talentul însemnă muncă.: Din el va ieşi un mare arhitect. A ajunge:intranzitiv: Am ajuns la timp acasă.vb. . . 3.personale: a merge. a scrie etc.vb. a behăi: Câinele latră.vb. pred. a ajunge .: El a ajuns director. a ieşi .vb. 28 . pred.: Eu merg la şcoală.: Copiii au ieşit din clasă.vb.vb. Verbe predicative – verbe copulative 1. pred. pred.: Eminescu s-a născut poet. 9. a părea .vb. a citi.vb. cop. 4.impersonale: a ploua.vb. a tuna. tranzitiv: Îl ajung din urmă. : Ei vor deveni cuminţi. cop. . a se naşte .: Eminescu s-a născut în anul 1850. cop. : Eu sunt la Costel. 8. cop.

A fost odată un moş. prezent: scrii 2. În şcoală sunt 47 de clase de elevi. a se găsi: 3. a bea. Am fost pe la tine.viitorul anterior: voi fi citit 3. Modul .condiţional – optativ perfect: aş fi citit . a trece.reflexivă a se teme. a scrie.viitorul simplu : voi citi .condiţional – optativ prezent: aş citi . Timpul a) Modul indicativ 1. Diateza: . CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI 1. a plăcea. . a se afla: 2. Conjugarea: . Acolo a fost un accident.moduri nepersonale: (nepredicative) 4.pasivă a fi lăudat .activă a lucra. a hotărî 2. a se mândri. a se duce: 7. a urî. a trece: Copiii sunt în curtea şcolii.a III-a -e a merge. a avea . perfect compus: ai scris 29 .I: -a a cânta. a deveni. -î a citi. . Verbe auxiliare (ajutătoare) 1.ea a vrea. imperfect: scriai 3.i. Sunt două luni de-atunci. a-şi căuta .condiţional – optativ perfect: aş fi citit .viitor simplu (forma din limba vorbită): are să citească -viitor anterior (forma din limba vorbită): avea să citească .a II-a . a veni -activă-pronominală: a se lăuda. a trăi: 5. a tăcea .a IV-a . La brutărie este pâine. a fi .Sensurile verbului „a fi” când este predicativ 1. a ajunge . 2.moduri personale: (predicative) a) indicativ b) conjunctiv c) condiţional – optativ d) imperativ a)infinitiv b)supin c)gerunziu d) participiu 3. a se întâmpla: 6.viitorul anterior: voi fi citit. a vrea B. a-şi imagina .conjunctivul perfect: să fi citit.infinitiv perfect: a fi citit La diateza pasivă verbul a fi este auxiliar morfologic.perfectul compus la indicativ: am citit . Am fost în excursie. a lua. a exista: 4. a învăţa .

verbele au funcţia de predicat (verbal sau nominal) .exprimă o rugăminte. un ordin.prezent: să scrii . mai -mult -ca -perfect: scriseseşi 6.verbele au funcţia de predicat (verbal sau nominal). îi scrie 7. Modul conjunctiv . viitor simplu (I): vei scrie. oi fi scris b) Modul conjunctiv . .prezent: a cânta perfect: a fi cântat .forma negativă –se formează cu adverbul„nu” la care se adaugă infinitivul verbului de conjugat pentru persoana a II-a. Modul indicativ .4. 4. Moduri nepersonale(nepredicative) 1.plăcere . o poruncă.formă negativă: nu scrie! e) modul infinitiv – prezent: a scrie . . .perfect: a fi scris CARACTERIZAREA MODURILOR Moduri personale(predicative) 1. ai să scrie. .are forme afirmative şi negative.se formează cu ajutorul verbului auxiliar „ a avea”.a bate – batere 30 .are forme diferite după timp.a trece – trecere .are forme la toate persoanele.a scrie – scriere . numărul singular şi forma afirmativă pentru persoana a II-a. Modul infinitiv a) – Este singurul mod nepersonal care are forme diverse după timp.perfect: ai fi scris d) modul imperativ – formă afirmativă : scrie! .are forme la toate persoanele . .perfect: să fi scris c) Modul condiţional-optativ .are forme diverse după timp. un îndemn.are forme diferite după timp. numărul plural(Citeşte!-Nu citi! Citiţi!-Nu citiţi!) 3. număr şi persoană. .prezent: ai scrie .se construieşte cu ajutorul conjuncţiei „să”. o să scrii.se adresează numai formelor de singular şi de plural ale persoanei a II-a .a tăcea – tăcere . Modul imperativ . perfect simplu: scriseşi 5. Modul condiţional – optativ .a plăcea .Are formă scurtă şi formă lungă.viitor anterior(II): vei fi scris. . 2.

. străduieşte-te! 2. care exprimă acţiunea în desfăşurare. Complement de timp: Înainte de a scrie. Complement direct:Unii nu puteau rezolva exerciţiile date. ne-a salutat. urmată de o formă asemănătoare cu participiul. timpul prezent: . Complement circumstanţial de cauză: Lovindu-se . Complement indirect: S-a săturat de colindat. Complement direct: Am de rezolvat multe probleme. Cel mai mare păcat este de a ucide. Complement de mod: Fără a face eforturi.verbele la infinitiv nu au funcţia de predicat. Complement indirect:.” b) Funcţii sintactice . de citit – cititul.de la modul supin s-au format în limba română multe substantive: de arat – aratul. învaţă! Complement de scop: Pentru a reuşi.nu va reuşi să escaladeze acest munte. Acţiunea are înţeles ca scop al altei acţiuni.Se formează cu ajutorul prepoziţiei. dar invariabilă: (de citit. în acelaşi timp cu cea a verbului determinat. Nume predicativ: Grâul este de secerat.Şi să dorm. Atribut adjectival (gerunziu acordat – adjectiv): Doctorul este aşteptat de o femeie suferindă. 3. . Complement circumstanţial de timp: Intrând. nemaiavând c) Funcţii sintactice Atribut verbal (gerunziu neacordat): Valurile spumegând se lovesc de ţărm. b) Are aspecte afirmative şi negative: având. Modul gerunziu a) Definiţia : Este modul nepersonal şi nepredicativ. infinitivul lung a devenit substantiv (schimbarea valorii gramaticale sau conversiune). Atribut verbal: Toţi candidaţii aveau dorinţa de a reuşi. Atribut verbal: Am cumpărat o maşină de cusut. infinitivul lung se foloseşte în formele inverse ale condiţionalului-optativ. 31 . neavând. Modul supin a) Definiţie: Este modul la care verbele exprimă acţiuni ce urmează a fi realizate. pentru scris) b) Funcţii sintactice Subiect: E greu de cules. Complement de scop: A venit pentru scuturat covoarele.-În limba română. Subiect: A învăţa este datoria noastră Nume predicativ:. S-a plictisit de a asculta mereu. Complement circumstanţial de mod: Merge şchiopătând. dormire-aş dus. a plâns. b) – are formă afirmativă şi negativă .. Ca verb.. după cumpărat. de cules – culesul etc. ca destinaţie a unui obiect etc.

infinitiv perfect: a fi citit.Pomii sunt înfloriţi. Complement de agent 32 . Dacă verbul este la diateza pasivă el primeşte complementul de agent (ex. condiţional-optativ perfect: aş fi citit.Câmpul pare înverzit. . .Roxana este plecată la bunici. . Participiul se foloseşte la conjugarea verbelor la diateza pasivă. Observaţii: Să nu se confunde predicatul nominal alcătuit din verbul „a fi” şi nume predicativ la participiu cu predicatul verbal exprimat prin verb la diateza pasivă.Cartea citită mi-a plăcut. Participiul cu valoare adjectivală are funcţia sintactică de atribut adjectival: . număr şi caz cu substantivul determinat. Nume predicativ: . Drumurile sunt păzite de soldaţi). c)Funcţii sintactice: 1. Modul participiu a) Definiţie: Este modul la care verbul exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau de un lucru. 2. 4.Boala cunoscută este pe jumătate vindecată .Participiul intră ca element de bază în formarea timpurilor compuse: indicativ viitor II: voi fi citit indicativ perfect compus: am citit conjunctiv perfect: să fi citit. acordându-se în gen. b) – Se comportă ca un adjectiv.Complement indirect: S-a plictisit ascultând muzică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->