Rolul asistentului social în penitenciar

Regulile penitenciare europene Rec. R (87) 3 a Consiliului Europei
La Regula 57 se menţionează: „Pe cât mai mult posibil, personalul trebuie să includă un număr suficient de specialişti cum ar fi psihiatri, psihologi, asistenţi sociali, profesori, instructori de educaţie fizică şi sport. ” Coordonare şi integrare în modele de management transparent

Regulile penitenciare europene Rec. R (87) 3 a Consiliului Europei
„Pregătirea pentru liberare a deţinuţilor trebuie să înceapă imediat după recepţia acestora în instituţia penală. Tratamentul deţinuţilor trebuie să accentueze apartenenţa individului la comunitate şi nu excluderea socială. Agenţiile comunitare şi asistenţii sociali trebuie socială. implicaţi în măsura posibilului în procesul de reabilitare socială a deţinuţilor prin menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor acestora cu familia, cu alte persoane şi agenţii sociale. ” Rolul asistentului social: Unul dintre rolurile asistentului social este deja sugerat în textul acestei reguli: legătura deţinuţilor cu exteriorul spaţiului de deţinere. În acest mod, asistentul social devine garantul continuării rolului activ al deţinutului în cadrul familiei sale şi a comunităţii din care face parte. Această perspectivă are numeroase beneficii atât pentru diminuarea efectelor negative ale încarcerării asupra victimelor indirecte (soţi/soţii, copii etc.) cât şi asupra deţinuţilor. Efectele negative ale încarcerării: Conservarea drepturilor şi obligaţilor cetăţeneşti compatibile cu starea de privare de libertate poate contribui la dezvoltarea sentimentului de datorie (Sykes,1962), acel liant secret al tuturor organizaţiilor. Bondenson (2001), într-un studiu realizat într-un penitenciar de maximă siguranţă, a constatat existenţa unor schimbări de personalitate care apar după primele două săptămâni de la momentul arestării. Printre acestea cele mai importante sunt: negarea autonomiei, degradarea respectului de sine, incalcarea valorilor autoritare, depersonalizarea şi dezvoltarea sentimentului de dependenţă de viaţa instituţională.

Sindromul încarcerării Regulile penitenciare europene
1

în cazul naşterilor pe durata detenţiei. Acesta poate informa conducerea penitenciarului cu privire la producerea uneia din situaţiile arătate mai sus şi poate propune cele mai eficiente modalităţi de informare a celor interesaţi. (Regula 49) Regulile penitenciare europene Rec. R (87) 3 a Consiliului Europei . Asistentul social trebuie să sesizeze instituţiile şi organizaţiile în drept pentru a interveni în astfel de situaţii. în spitale din afara penitenciarului. dar cel care cunoaşte cel mai bine situaţia deţinutului în ceea ce priveşte relaţia cu familia este totuşi asistentul social. să-şi rezolve toate problemele urgente (Regula 9). Aceştia trebuie sprijiniţi de către asistentul social să ţină străină. legătura cu ambasadele. îmbolnăvirii. spaţiului de deţinere rolul de a notifica rudele sau persoanele desemnate de deţinut în cazul decesului. consulatele ţărilor lor sau cu membrii familiilor. Regulile penitenciare europene atribuie comandantului sau directorului transferurilor. asistentului social îi revine un rol cheie pentru 2 Regulile penitenciare europene Rec. Regulile penitenciare europene insistă ca naşterea să aibă loc. Alte roluri: să consolideze relaţiile deţinuţilor cu familiile acestora şi cu persoane sau instituţii relevante. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: asistarea deţinutului ca. 47) în pregătirea pentru liberare a deţinutului. în practică. revine asistentului social în cazul decesului. În acelaşi timp. asistentul social trebuie să se sigure că viitoarea mamă este pregătită şi are informaţiile necesare pentru creşterea copilului. iar faptul că naşterea pe durata detenţiei nu trebuie să apară în certificatul de naştere (Regula 28). Opinia acestuia cu privire la riscul de evadare sau de comitere a noi infracţiuni este esenţială în aprecierea oportunităţii aprobării unor astfel de concedii. asistentul social are o paletă largă de opţiuni care pot varia de la sprijin în vederea rezolvării unor conflicte dintre deţinut şi membrii familiei sale. a transferului etc. pe cât posibil. În acest sens. cea mai frecventă situaţie este atunci când.Rec. prin condamnarea la închisoare a persoanei au rămas în libertate copii sau persoane dependente de deţinut fără sprijin. (Regula 43) un rol corelat cu cel de mai sus. 46. prin informarea directorilor sau comandanţilor cu privire la nevoile particulare ale acestora. Astfel. imediat după primirea în penitenciar. asistentul social poate contribui la respectarea drepturilor culturale şi religioase ale acestora. până la vizite la domiciliu şi dezvoltarea programului de vizite al penitenciarului. îmbolnăvirilor sau a transferurilor. Un rol deosebit îi revine asistentului social în cazul concediilor penitenciare. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: acelaşi rol de consolidare a relaţiei deţinutului cu lumea exterioară este subliniat şi cu privire la deţinuţii cu cetăţenie străină. Creşterea şi educarea copilului trebuie să se desfăşoare în condiţii cât mai apropiate de cele din libertate. (Regulile 45.

1985. la aspiraţiile şi resursele lui îl recomandă. 56). şi penitenciare. un alt set de roluri poate să vizeze adaptarea individului la mediul carceral şi utilizarea tuturor oportunităţilor existente în penitenciar pentru lărgirea şanselor de reintegrare socială. socială. În acest sens. pg. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: Informaţiile deţinute de asistentul social cu privire la mediul social al condamnatului. asistentul social are capacitatea de a informa. pe asistentul social ca membru în comisia de planificare a executării sentinţei şi în comisia de propuneri pentru liberarea condiţionată. timp liber etc. Dacă rolurile arătate mai sus sunt concentrate pe legătura individului cu lumea exterioară. sfătui. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: Un potenţial pentru practica asistentului social în penitenciar a fost identificat de Nigel Stone (1985) în ceea ce el numea „survival help” (ajutor de supravieţuire). De asemenea. asistentul social poate să asiste deţinutul să-şi înţeleagă şi să-şi trăiască „sentimentele şi emoţiile generate de experienţa detenţiei ” (ibidem. diminuând în acest mod „ sentimentul de neputinţă. 89). R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: 3 . Regulile penitenciare europene Rec. asista. loc de muncă. la persoanele semnificative din sistemul acestuia.reintroducerea graduală a acestuia în societate. Regulile penitenciare europene Rec. în pregătirea comunităţii în vederea integrării individului. prin intermediul concediilor penitenciare. pg. Regulile penitenciare europene Rec. de asemenea. interpreta şi media relaţia deţinutului cu administraţia penitenciarului. 87. 56). (Regulile 70. dependenţă şi eroziune a iniţiativei” (Stone. adăpost. Rolul asistentului social se află aici corelat cu cel al altor instituţii şi organizaţii din extra muros care pot contribui la rezolvarea crizei de după liberare: protecţie socială. 88.

Închisorile îşi extrag. dezavantajată social. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri În sistemul spaniol. pg. Limite: Thomas Mathiesen (1974) identifica rolul asistentului social ca fiind unul umanitar. având următoarele atribuţii: diagnosticul situaţiei socio-familiale. aflat în mod 4 . statutul asistentului social în penitenciar s-a asemănat cu cel al medicului. astfel. Limite: În exercitarea acestor roluri. locul asistentului social este bine definit în cadrul „echipei tehnice ” de elaborare a „programului de executare a măsurii”. să asigure o asistenţă a deţinutului centrată nu numai pe acoperirea nevoilor de asistenţă socială sau de reabilitare comportamentală. asistentul social a fost privit de cele mai multe ori cu suspiciune de către celelalte categorii de personal din penitenciar. să întocmească rapoarte de fiecare dată când deţinuţii sunt consideraţi pentru liberare provizorie. oferind mediului carceral o aparenţă de umanitate şi normalitate. Prin prezenţa lor în penitenciar. concediu penitenciar sau liberare condiţionată. Regulile penitenciare europene Rec. populaţia din clasa muncitoare neproductivă pe care o procesează şi o reciclează cu ajutorul profesioniştilor în ştiinţele umane. Limite: Carlen (1983) observa că penitenciarele izolează şi disciplinează o populaţie „săracă. În multe privinţe. să participe în procesul de planificare a executării sentinţei. Jarvis (1995 ) enumeră ca roluri cheie ale ofiţerilor de probaţiune din penitenciar (de cele mai multe ori asistenţi sociali ca pregătire) următoarele: să ofere ajutor practic pentru consolidarea relaţiilor cu comunitatea. dar şi de continuare a supravegherii după liberare. 209). fără loc de muncă sau fără posibilitatea de a găsi de lucru ” (ibidem.În Probation Service Manual. gestiunea documentelor. de exemplu. să asiste deţinuţii să îşi schimbe comportamentul. gestiunea resurselor externe. administraţia poate oricând „demonstra” preocuparea faţă de respectarea standardelor acceptate în comunitate.

iniţierea – cel rebel este iniţiat în secretele sistemului şi redus. 5 . În această aparentă tensiune. Mathiesen prezice absorbţia filosofiei justiţiei sociale promovată în asistenţa socială într-o paradigmă autoritară specifică mediului penitenciar.necesar într-o poziţie critică şi protestatară faţă de administraţia penitenciară. la tăcere. primind în schimb dreptul de a lua parte la viaţa organizaţiei. astfel. prin două mecanisme: încorporarea – celui nou venit i se permite accesul la început într-o măsură redusă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful