TEMA- Nr.

1 -ECONOMIA Economia preprezinta o știință socială ce studiază:

producția ,desfacerea, comerțul , consumul de bunuri și servicii. Potrivit definiției date de Lionel Robbins în 1932, ,,economia este știința ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri alternative’’. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o știință socială. Economia centrată pe variabile măsurabile se divide în două domenii principale: a) microeconomia care se ocupă de agenți individuali, cum ar fi bugetele și afacerile; b) macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un întreg, cererea și oferta agregată, capitalul și materiile prime Trebuinte umane si resurse economice Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai, individul trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite servicii , sa-si satisfaca o varietate de nevoi. Trebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari, aspiratii ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. Ulterior, cand acestea sunt acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii de consum ale indivizilor, nevoile umane capata un caracter obiectiv. Trebuintele umane (nevoile) reprezinta ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii, ag. ec, institutiilor , etc.

1

1) Ce reprezinta trebuintele umane:
a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv

ale societatii; b. cantitatea de bunuri oferita pe piata; c. cantitatea de bunuri consumata de catre agentii economici

Omul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa natura lor: a) nevoi biologice si fiziologice; b) nevoi sociale sau spirituale.

2) Identificati clasificarea corecta a nevoilor umane: a. nevoi biologice şi nevoi sociale; b. nevoi sociale si primare c. nevoi biologice si derivate

dupa natura bunurilor : a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale; b) nevoi ce pot fi satisfacute cu ajutorul serviciilor 3) dupa numarul indivizilor : a) nevoi individuale; b) nevoi de grup ; c) nevoi sociale. 4) dupa legatura lor cu reproductia sociala: a) nevoi personale ; b) nevoi de productie.
2

4) dupa desfasurarea activitatii umane: a) Nevoi zilnice; b) Nevoi saptamanale; c) Nevoi lunare; d) Nevoi anuale. Trebuintele umane se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi si anume:
o Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul ca

satisfacerea unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie satisfacuta. Eforturile permanente ale omului de satisfacere a noilor, a dorintelor a fost si este motivatia progresului economicosocial;
o Sunt limitate in capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuinte

implica consumarea unei cantitati dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale este descrescanda pe masura ce ea este continuu satisfacuta;
o Sunt concurente. Unele nevoi se extind in detrimentul altora,

altele se substituie intre ele ;
o Sunt complementare . Spre exemplu, servirea ,, mesei ‘’ la un

restaurant de lux presupune o gama larga de ustensile, fata de aceeasi ,,masa’’ luata la bufet;
o Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in

timp la diferite perioade.

3) Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor: a) limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar;

b) limitate in capacitate si derivate
c) limitate ca numar si concurente

3

Satisfacerea trebuintelor umane implica existenta unor resurse. Resursele naturale. O prima clasificare a resurselor din economie: -resurse primare -resurse derivate 4) Identificati principalele categorii de resurse: a) resurse primare si resurse derivate b) resurse derivate si fiziologice c) resurse complementare si derivate Resursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa durata folosirii lor: a) Resurse recuperabile (pamant. deci pot fi atrase si folosite pentru producerea de bunuri. b) Resurse nerecuperabile (combustibili fosili si minerali) 4 . Ele se pot in doua mari categorii: 1) Bunuri economice. etc_). Alaturi de acestea o importanta deosebita capata in prezent resursele derivate. apa. Din cadrul bunurilor economice . rezulta al prelucrarii celor primare. Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om in activitatea sa de satisfacere a nevoilor . 2) Servicii . Bunurile economice reprezinta mijloacele materiale obtinute ca rezultat al muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie. impreuna cu cele demografice reprezinta resursele originare sau primare. importanta principala o reprezinta resursele naturale.

b) resurse derivate si recuperabile . ocrotirea sanatatii. In functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica. c) servicii neproductive si biologice Resursele economice reprezintă totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea şi obţinerea de bunuri materiale şi servicii. cum sunt cele din invatamant.5. b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica). proiectare. transport de marfuri. Identificati clasificarea corecta a serviciilor: a) servicii productive si servicii neproductive. c) resurse fiziologice si primare 2) dupa posibilitatea recuperarii lor: a) resurse recuperabile (diferite materii prime).. cum sunt cele de cercetare stiintifica. b) neproductive. depozitare. 6. 5 . b) servicii primare si fiziologice. astfel: a) resurse recuperabile si resurse nerecuperabile. Ce reprezinta resursele economice in perioada actuala? a) totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea şi obţinerea de bunuri materiale şi servicii. 7. c) nerecuperabile (resursele energetice). etc. etc. asistenta sociala. Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in : a) productive.

nu se poate obtine decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului. folosind tehnica si tehnologia cea mai inalta . limitarea acestora reprezinta o permanenta a existentei sociale. b) doar pentru economia de piata c) doar pentru economie centralizata 6 . deci insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor si societatii. 8) Raritatea resurselor este specifica: a) pentru fiecare tip de economie. Raportul de tensiune dintre nevoi si resurse Resursele. Raritatea resurselor genereaza problema oricarei economii si anume: ce sa se produca si in ce cantitati ? cum sa se produca? Si pentru cine sa se produca? Indiferent de sistem si forma. Raritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr-o cantitate data de resurse. Chiar daca dezvoltarea stiintei si tehnicii ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor existente. sunt considerate rare sau limitate.b) totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea şi obţinerea de bunuri materiale şi servicii. Raritatea (resurselor) reprezinta proprietatea resurselor de a fi insuficiente în raport cu trebuintele umane. c) elementele stocate de agentul economic care nu reprezinta materie prima pentru productie 1. cat si aparitia altora noi. care in general se concretizeaza in potentialul material. finaciar si uman de care dispune societatea la un moment dat.2. raritatea resurselor presupune o rationalitate in utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte maxime cu un consum minim de resurse.

9. Raritatea resurselor din economie impune: a)rationalitate in utilizarea resurselor. b)risipa resurselor. c)folosirea unei cantitati nelimate de resurse 7 .

nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie. 1. s-au manifestat diferite forme de organizare a activitatii economice.  economia de piata (economia de piata concurentiala)  economia centralizatǎ (economia de comandǎ)  economia mixtǎ Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si functionare a activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati. de-a lungul timpului.Nr. Economia de schimb reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana. în vederea satisfacerii trebuinţelor (nevoilor). indentificate urmǎtoarele sisteme economice:  economia naturalǎ. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate . c. 2. fara a se apela la schimb. obtinand in schimbul lor altele. Identificati trasatura specifica pentru economia naturala: a. b. ocupa o pondere ridicata in economie de piata Au fost Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii. necesare trebuintelor. 8 .ECONOMIA DE PIATAa) Economia naturala si economia de schimb In societatea umana.  economie de schimb.TEMA. având la bazǎ mecanisme proprii de alocare si utilizare a resurselor.

. caracteristic economiei naturale. c) existenta pe piata a unor produse nediferentiate 1)Specializarea ag.  legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bilaterale. contra unui echivalent. b) monetarizarea economiei si dependenta economica a ag. iar pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata.independenta economica a ag.  bunurile produse imbraca forma de marfa. b. ec. c. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici nu produc pentru piata.2. in obtinerea anumitor bunuri.. economia de schimb are baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati: pe profesii. 9 .  autonomia .subramuri. 3. etc. ramuri. universal’’. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii. Economia de schimb reprezinta: a. Aceasta conditie duce la dezvoltarea si eficentizarea productiei. Care din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de schimb: a) specializarea ag. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc bunuri libere b) Trǎsǎturile generale ale economiei de schimb:  specializarea ag. ec. Spre deosebire de producatorul . ec.ec.  monetarizarea economiei. ec. Fiecare producator obtine anumite bunuri sau servicii. ec. altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. monetarizarea economiei. autonomia ag.

informatii. Un bun economic este considerat . iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice.este o economie de intreprindere. b. 2) nonmarfare. . c)Economia de piata Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii economice. Bunurile economice. profitul fiind mobilul pentru care intreprinzatorul isi asuma riscul concurential . In economiea de piata. care se consuma concomitent cu producerea lor. Ce reprezinta economia de piata: Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: .daca indeplineste cumulativ trei conditii: o incorporeaza munca. c.2)Autonomia (independenta) producatorilor Ca trasatura a economiei de schimb automonia presupune ca agentii economici sunt abilitati cu drept de decizie . o este destinat schimbului prin vanzare-cumparare.este o economie bazata pe profit. concurenta fiind regulatorul principal al activitatii economice . Autonomia cea mai larga se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand agentul economic decide in mod direct –sau prin reprezentanti. 10 .marfa. precum si a metodelor de organizare si combinare a factorilor de productie. dar fará excluderea interventiei indirecte si directe a statului.este o economic concurentiala. modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile umane si bunurile create si serviciile prestate. cu existenta autonoma fata de producator si consumator. conduce la clasificarea bunurilor economice. unitatea economica fiind spatiul economic fundamental de decizie si de actiune. o satisface o nevoie umana. in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii. in: 1) marfare. servicii.este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor. detinute de specialisti in diferite domenii.in virtutea dreptului de proprietate. pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume: a) Dupa forma de manifestare: a. obiecte.

spatiul economic si teritorial in care-si desfasoara activitatea agentii economici.cele care sunt realizate intr-un numar oricat de mare de exemplare.). a cafelei.. c) Dupa posibilitatile de multiplicare : . Altfel spus piata reprezinta: . a constructiilor de masini etc.piata prodfactorilor (piata muncii.bunuri de consum social (serviciile de educatie.) . Piata poate fi clasificata functie de anumite criterii. ec. a serviciilor productive etc. a aurului. aparare etc . in cadru unui anumit spatiu economic. totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare ce au loc intre ag. a bumbacului.piata satisfactorilor (bunuri de consum personal si servicii de consum personal) . astfel: 1). locuinta etc. resurse naturale.dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui schimbului: . a cauciucului.bunuri de consum personal (precum: hrana.locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii. imbracaminte. a petrolului. a pamantului.regulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre agentii economici prin care acestia isi realizeaza interesele.locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile economice si se presteaza serviciile.piata cerealelor. sanatate. .prodfactori: bunuri de capital tehnic. . 11 .b) Dupa destinatia finala: .. d) PIATA Odata cu aparitia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la separarea comunitatilor. acestea indicand probleme deosebite in privinta corelatiei lor cu preferintele umane. a capitalului.nereproductibile (unice). . active financiare etc. . piata a evidenţiat.reproductibile. in producatori si consumatori. in special.locul de intalnire al agentilor economici in calitatea acestora de vanzatori si cumparatori. in rapon de existenta factorilor de productie . -2)dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul schimbului: . resurse de munca. a informatiilor.

banii-monede din metale pretioase (banii s-au restrans la metalele pretioase. blanurile. fax sau alte mijioace de comunicatie) e. omogenitate calitativa. nealterabilitatea) . imbracand in timp diverse forme: .nationala . etc) . usurinta min manipulat. ca: vitele. cu scopul finantarii cheltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor bugetare.ideala (totalitatea operatiunilor si contractelor incheiate prin posta.banii-aur (o marfa speciala care joaca rolul de bani si se poate schimba cu orice marfa) . scoicile etc. respectiv in periada trecerii de la economia naturala la cea de schimb.3)dupa aria de extindere . banii reprezinta expresia generica pentru bancnote. telefon. sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat.zonala . .mondiala -4) dupa modul de realizare a schimburilor: ..) BANII Banii au aparut in procesul formarii economiei de piata. bani de hartie si moneda divizionara. ca banii scripturali si sunt folositi pentru mijiocirea directa sau indirecta a schimbului.banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati) . In concluzie. fractiunile acestora au valoare proportionala cu greutatea lor.piata locala . sub forma de numerar sau in conturile acestora. sarea. Banii de hartie nu au valoare intrinseca. in special. f)Rolul banilor in economie rezulta din functiile lor si anume: 12 .banii-bilete de banca (inscrisuri) ce atestau existenta aurului in depozitele unei banci. au un curs fortat.banii-bunuri. adica acele bunuri care se gaseau cel mai des pe piata in zona respective. ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr-un volum mic. targuri. divizibilitate perfecta. ce se gasesc in posesia agentilor economici. circula pe increderea oamenilor.piata geografica (hale.

alte institutii fmanciar-bancare. trecute.Banii folosesc pentru achitarea unor drepturi sal stingerea unor obligatii precum: salarii. Mijloc de plata. Aceasta se compune din numerar. Masa monetara (masa baneasca) reprezinta cantitatea de bani ce exista in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartine diferitilor agenti economici. pot fi comensurate. prezente si viitoare a activitatilor economice. adica bancnote si moneda divizionara si bani scripturali. Cu ajutorul banilor. evaluate si comparate. valuta convertibila sau printr-o moneda intemationala (EURO). deci sunt um simbol al avutiei. adica cedarea unei cantitati de bunuri in schimbui unei sume de bani si cumpararea (B-M). renta. adica inscrisurile agentilor economici aflate in conturi bancare. banii trebuie sa existe in societate. case de economii.1) Masura a cheltuielilor si rezultatelor. c). M = Pv x Q / v M = masa monetara. stingerea diferitelor datorii se face prin aur. imprumuturi. Masa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor aflate in circulatie (valoarea marfurilor) si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor. Pentru indeplinirea acestor functii. ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu: vanzarea (M-B). bunurile economice neomegene ca gen si calitate. taxe fiscale. Pv = pret de vânzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp Q= marfa vânduta pe piata v = viteza de rotatie a banilor Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr-o perioada de timp. d) Instrument de rezerva si economisire pentru agentii economici cu scopul asigurarii surselor de viitor ale productiei si consumului. as fie emisi si pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.In schimburile internationale. piata bunurilor vandute pe credit etc. b) Mijiocitor al schimbului -Schimbul de marfuri cu ajutorul banilor poarta numele de circulatia marfurilor. 13 . adica obtinerea unei cantitati de bunuri in schimbul unei sume de bani. e) Bani universali . dobanda. chirii.

Cantitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei ("fiecare popor are moneda pe care o merita".) 14 .

La un moment dat masa monetara Aratati care din efectele de mai jos -Masa monetara (M)= numerar + moneda reprezinta 2000 mld. daca sa formeaza un scripturala = N+S depozit bancar de 50 mld lei 25% numerar.m.la 450 mld -Moneda scripturala (S) = 2000-400 = b.cu cat se schimba volumul masei a) N=500-50 = 450 mld. u.Aplicatii – MASA MONETARA a) M = Pv x Q / v M = masa monetara. u. monetare? b) S creste cu 50 mld. c) M = 450+550 = 2000 mld.m. Lei din care sunt adevarate. Situatie in perioada de baza a.care este valoarea la care se -Numerar (N) = 25%* 2000 = 500 mld reduce numerarul? . Pv = pret de vânzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp Q= marfa vânduta pe piata v = viteza de rotatie a banilor b)M= N+ S M = masa monetara. 15 .cu cat creste masa scripturala? cu 50 mld 600 mld c. N= numerar S (Bs)= moneda scripturala 1.

u. iar viteza de necesara in tranzactii ca mijloc rotatie a monedei a fost de 10 de schimb? rotatii/an. T( Y) = cantitatea de marfuri nivelul preturilor este de 50 u.m.8 mld..m.5 ani. este de 4000 u. Marfurile vandute intr-un an au Care a fost masa monetara reprezentat 10 mld lei. Din volumul marfurilor tranzactionate. intr-o anumita rotatie a banilor. P = nivelul preturilor perioada de timp. Volumul masei monetare care Sa se determine viteza de M= P*T (P*Y) / V ( M= masa monetara) particpa la tranzactii.m. VC (valoarea creditelor comerciale sau a bunurilor vandute pe credit ) =20%*M = 20%*10 mld = 2 mld 3. iar V = viteza de rotatie cantitatea de marfuri vandute este de V = (P*T)/M = 50*2000/4000 = 25 2000 buc. 20% au fost preluate prin credit comercial scadent peste 1. M= PY (PT).2 + 0/ 10= 8 mld/10 = 0.2.VC (C) + S / V S=0 M =10 . rotatii / an 16 .

natura si capital.  alocate  consumate. . etc Factorii de producţie (fp) se află în proprietatea agenţilor economici. 1)Factorii de producţie şi evoluţia lor Procesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor factori. care in starea lor potentiala se numesc resurse . Economisirea fp este impusa de cauze obiective:      a) creşterea şi diversificarea nevoilor. b) tendinţa de creştere a dificultăţilor de acces la anumiţi factori.TEMA. 17 . c) sporirea exigenţei pentru calitatea bunurilor. Fiecare factor de producţie reprezinta unitatea unor determinări cantitative şi calitative. IN economia contemporana. în procesul de producere a bunurilor economice. e) necesitatea protecţiei mediului natural.3 -FACTORII DE PRODUCTIE .  capitalul. -financiare. Activitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca. Factorii de producţie reprezinta resurse:  atrase. • asupra calităţii acestora. utilizând un volum tot mai mare de factori de producţie – dezvoltare extensivă. d) tendinţa de scumpire a unor factori.umane (de munca). ameliorând eficienţa utilizării lor – dezvoltare intensivă.  natura (pământul). preocuparea principală a agenţilor economici este reprezentata de economisirea şi ameliorarea calităţii factorilor de producţie. oamenii acţionând: • asupra cantităţii. Resurse : -materiale. Multitudinea de factori de producţie poate fi clasificată în trei mari categorii :  munca.Nr. locul şi rolul lor schimbându-se în permanenţă în funcţie de evoluţia în timp şi spaţiu.

.factorul determinant – fără muncă nu se poate produce nimic. apa. . îndreptată spre un anumit scop prin care omul îşi defineşte interesul. aerul.  Munca a fost şi este: . Munca este singura producătoare de avuţie.  Condiţia esentiala ca forţa de muncă să intre în acţiune.este singura sursă de producere a alimentelor şi a materiilor prime de origine agrosilvică. Rolul economic al pământului decurge din:  . B)NATURA Natura.  . între cele două neputându-se pune semnul egalităţii. deci progresul este condiţionat de muncă.cantitativ – munca este măsurată prin timp şi număr de locuri de muncă. 18 . -clima.  . specific umană. o reprezinta existenţa mijloacelor de producţie. spaţiul de desfăşurare a tuturor activităţilor umane.constituie cadrul general.  Numai unirea forţei de muncă cu mijloacele de producţie creează posibilitatea desfăşurării muncii. munca va fi intelectuală. .factorul activ – prin muncă are loc combinarea. este factor de producţie originar şi ea se prezintă sub mai multe forme: .este sursă de elemente nutritive. Ceea ce face cu putinţă munca este forţa de muncă. subsolul. -relieful.a) MUNCA Munca este activitatea conştientă.pământul – este spaţiul în care se desfăşoară activitatea economică şi cuprinde: A) în sens restrâns: solul.  Pornind de la compoziţia fizică-intelectuală.reprezintă principalul factor de producţie în agricultură.  Forţa de muncă reprezintă totalitatea capacităţilor fizice şi intelectuale ale unui om. utilizarea şi perfecţionarea celorlalţi factori.efort intelectual – când este predominant.  Pământul ca factor de producţie are caracter limitat şi este regenerabil ..  .  Munca este o îmbinare de: . munca poate fi privită sub două aspecte: . flora etc. munca se numeşte fizică. B )în sens larg: solul – fondul funciar.Preţul forţei de muncă îl reprezintă salariul. îşi caută şi îşi construieşte mijloacele adecvate atingerii scopului propus. fauna.efort fizic – când acesta predomină.calitativ – se măsoară prin productivitate (randament) şi însuşirile tehnicofuncţionale şi estetice ale produselor în care se materializează.

 . . Componentele capitalului se comportă diferit în activitatea economică. Capitalul. A = Kf (KF) / T (t).se înlocuiesc. Uzura fizică – reprezintă pierderea treptată a proprietăţilor tehnice a mijloacelor de muncă ca urmare a folosirii lor productive şi a acţiunii agenţilor naturali fizici. – capitalul circulant. instalaţii.larg – avuţia individului sau a societăţii.participă la activitate.  . cel mai important fiind modul în care:  . materii prime etc. 1. Capitalul fix este partea capitalului formată din bunuri ca: utilaje.  . detaliată formula va deveni:  A = (V – r + d) / t (T).t) exprimată în ani.se înlocuieşte după mai mulţi ani.  . ca fiind ansamblul bunurilor produse prin muncă şi folosite pentru obţinerea altor bunuri şi servicii destinate vânzării. chimici. biologici.participă la mai multe cicluri de producţie. utilaje. capitalul se împarte în două categorii: . îndeplinind funcţii diverse şi clasificându-se după mai multe criterii.  r = valoarea reziduală a capitalului fix. unde:  A = suma anuală a amortizării. 19 .se consumă treptat (se uzează).  .c) CAPITALUL  Termenul de capital desemnează în sens:  ..se consumă. poate fi definit. clădiri. materii prime etc. Recuperarea sub formă bănească a valorii capitalului fix consumat se numeşte amortizare (A). fabrici.capital nominal – reprezintă un titlu de proprietate asupra unor valori reale ce conferă dreptul de a însuşi venitul adus de acestea. a cărei mărime se determină ca raport între valoarea capitalului fix (Kf. adică valoarea recuperată după scoaterea sa din funcţiune. Capitalul tehnic trebuie analizat pe cele două componente ale sale: – capitalul fix.  V = valoarea iniţială a capitalului fix.capitalul real (tehnic) – este capitalul concretizat în mijloace de producţie (clădiri. KF) şi durata de funcţionare (T. instalaţii. care:  . După natura sa.restrâns – totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate vânzării-cumpărării şi nu satisfacerea nevoilor proprii.

 d = cheltuieli făcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix.preţuri mai scăzute.se înlocuieşte după fiecare ciclu de producţie. combustibil. 2.  .preţuri mai mici şi performanţe superioare.  t = timpul de funcţionare a capitalului (în ani). Raportul procentual dintre amortizare şi capitalul fix reprezintă rata amortizării. Apare datorită progresului tehnic şi condiţiilor pieţei care asigură bunuri similare noi.performanţe tehnice superioare.  .se consumă dintr-o dată. energie etc.  . Capitalul circulant este partea capitalului formată din bunuri (materii prime. care se calculează astfel:  Ra = (A / Kf (Vi) x 100 Uzura morală constă în deprecierea valorică sau tehnică a capitalului fix înainte de a se produce uzura fizică completă.participă la un singur ciclu de producţie. cu:  .  . 20 .) care:  . materiale.

(4.5%.8 mil  Ra = 4.5% Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani = 12.8 mil/120 *100 = 4% A2 = 120/10 = 12 mil  Ra = 12/120 x 100 = 10% 2 ) A1 = 4. Ra = A/Vi Ra= rata anuala a amortizarii A = Vi/T A = conta anuala de amortizare Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe T = timpul de functionare T=4 Ra= 12.5% x 4 = 50 % Vi = A/Ra = 20 mil /50% = 40 mil O firma dispune de urmatoarele active cu caracter de capital fix: a) o cladire cu valoare de inventar de 120 mil um construita cu 5 ani in urma si cu o durata de functionare de 25 ani b) oinstalatie in valoare de 120 mil um cumparata cu 2 ani in urma si cu o durata de functioanre de 10 ani c) 6 masini unelte cu o valoare d einventar de 3 mil um.5% Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani = 12.APLICATII – in vederea determinarii amortizarii FACTORII DE PRODUCTIEDupa 4 ani de funtionare valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie este 20 mil um iar rata anuala de amortizare este 12.8 x 5) = 120-24 = 96 mil CF2 = 120-(12*2) = 120-24=96 mil CF3 = amortizat Stoc CF total = 96+9+=192 mil 21 .8*5 = 24 mil A2 = 12 *2 =24 mil A3 = 3 mil x 6 masini = 18 mil Volumul = A total = 66 mil c) CF1 = 120.5% x 4 = 50 % Vi = A/Ra *100 = 20 mil /50% = 40 mil Sa se determine: 1) rata anuala a amortizarii pentru primele doua active 2) volumul amortizarii in anul in curs 3) stocul de capital fix al firmei la valoarea initiala si la valoarea ramasa neamortizata 1)A1 = 120 mil /25 = 4. toate amortizate integral Care a fost valoarea echipamentului? initiala a Ra = A/Vi *100 Ra= rata anuala a amortizarii A = Vi/T A = conta anuala de amortizare Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe T = timpul de functionare T=4 Ra= 12.

distingem: productivitatea locului de muncă. etc. b) productivitatea globală a tuturor factorilor de producţie care au contribuit la obţinerea producţiei respective.4-PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCTIE1. Productivitatea globală reprezintă rodnicia. în unităţi natural convenţionale‚ (UVM. exprimată în unităţi materiale (m.) . permite măsurarea eficienţei în termeni financiari-monetari. precum şi mai buna combinare şi utilizare a lor.în funcţie de forma de exprimare. în raport de diferite criterii. al secţiei. W fizică măsoară randamentele în natură ale utilizării factorilor de producţie. etc. eficienţa 22 . Astfel: .). număr de maşini.TEMA. $. l.unitate vită mare. . euro. natural convenţionale sau valorice şi cantitatea factorului de producţie luat în considerate. exprimată în unităţi băneşti (leu. Productivitatea "W" stabileşte legătura cantitativă între producţia obţinută "Q" într-o perioadă de timp şi factorii de producţie folosiţi "Fp" pentru obţinerea acesteia. distingem: productivitatea fizica. al întreprinderii. eficienţa cu care este utilizat un factor de producţie. la un moment dat. deci W =Q/Fp Modificarea in timp a nivelurilor productivităţii arată progresul calitativ al factorilor de producţie. kg. Conceptul şi tipurile de productivitate Productivitatea (W) sau randamentul factorilor de producţie este dată de eficienţa combinării acestora pentru obţinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse (costuri cât mai mici). buc.) şi productivitatea valorică. al economiei naţionale. etc. Productivitatea parţială reprezintă rodnicia. Fp (munca. W măsurată valoric. Indicele productivităţii "Iw" este raportul procentual între nivelul productivităţii din anul curent "W. Acest fapt reprezintă dinamica productivităţii şi se măsoară prin indicele acesteia.în funcţie de nivelul activităţii. al ramurii. pământul sau capitalul) exprimat în unităţi fizice şi natural convenţionale (ore de muncă. Ea se calculează ca un raport între producţia obţinută "Q" exprimată în unităţi fizice. suprafaţă de teren).Nr." şi cel din anul de bază: Iw= W1/W0 x 100 Productivitatea se prezintă sub diferite forme (tipuri) şi se poate exprima prin diverşi factori. a capitalului. a pământului).în funcţie de factorii de producţie participanţi distingem: a)productivitatea parţială a unui factor (productivitatea muncii.

productivitatea medie a muncii (L-muncă exprimată în număr de salariaţi. într-un timp dat.productivitatea marginală a muncii (L-muncă exprimată în număr de salariaţi.cu care sunt utilizaţi toţi factorii de producţie. distingem: a) productivitatea medie (unitară) reprezintă rodnicia. de ore-om) W =Q/L (T) .în funcţie de modul de calcul al indicatorilor. Tipul FP determină următorii indicatori: . deci Wm = Q/Fp.productivitatea medie a pamantului(P-pământ) W =Q/P (Ha) b)productivitatea marginală reprezintă surplusul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate dintr-un factor de producţie. Tipul FP determină următorii indicatori: . proprii şi împrumutaţi . În acest caz producţia este privită ca o producţie finală deci ca sumă a valorilor adăugate de diferitele activităţi de producţie. d) productivitatea netă care are în vedere eliminarea din producţia finală a valorii 23 . de muncitori.productivitatea marginală a muncii (P-pământ) c) productivitatea brută apreciază ansamblul producţiei în raport cu factorii de producţie care sunt utilizaţi. Ea se calculează ca un raport între producţia obţinută şi cantitatea dintr-un factor de producţie. de ore-om) . financiari.productivitatea marginală a capitalului (K-capital) . eficienţa cu care este folosită o unitate dintr-un factor de producţie.productivitatea medie a capitalului (K-capital) W =Q/K . cei fizici. -∆Q =Q1-Q0 -∆Fp reprezintă creşterea cu o unitate a factorului de producţie luat în calcul ∆Fp= Fp1 – Fp0 Wmg reprezintă productivitatea marginală. ceilalţi factori rămânând constanţi. de muncitori. Wmg = ∆Q/∆Fp -∆Q reprezintă producţia suplimentară obţinută.

În acest proces de variaţie.creşterea producţiei.factori sociali: condiţiile de muncă şi de viaţă. legile civile. în special a celei a muncii are efecte economice si sociale diverse: . W este influenţată de: . . cointeresarea materială.la consumatori – creşterea salariilor nominale şi a celor reale. justiţie. capacitatea de performanţă şi competitivitatea producţiei pe piaţa mondială. . Variaţia productivităţii şi factorii ce o influenţează Productivitatea exprimă rodnicia.economisirea factorilor de producţie consumaţi. .achiziţiilor exterioare şi a costului utilizării capitalului instalat (amortismentele) pentru a încerca să autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei analizate. responsabilitatea.factori tehnici: nivelul atins de ştiinţa şi tehnică la un moment dat. Această lege de creştere a productivităţii are în general următoarele efecte: .factori care decurg din gradul de integrare a economiei naţionale in economia mondială: tipuri de specializare tehnică şi economică. Respectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind maximizarea profitului printr-o combinare eficientă a factorilor de producţie capabilă să asigure maximizarea efectelor in condiţiile minimizării eforturilor (costurilor). . etc. . Variaţia însă a productivităţii.reducerea costului producţie.creşterea profitului. etc. a salariului nominal şi a celui real. gradul şi modul în care sunt satisfăcute unele nevoi sociale. climatul relaţiilor de muncă. etc. . Legea creşterii productivităţii presupune fie sporirea volumului de producţie prin utilizarea aceluiaşi volum de factori de producţie.. . economisirea timpului de muncă. .factori naturali: condiţiile de climă. . fie obţinerea aceluiaşi volum de producţie pe baza unui volum mai mic de factori de producţie.economisirea timpului de muncă şi creşterea timpului liber.la producători – reducerea costurilor de producţie. nivelul de cunoştinţe. a economiei naţionale. creşterea competitivităţii bunurilor oferite. . 2.factori psihologici: motivaţia în muncă şi satisfacţia pe care le oferă aceasta. de fertilitate. adâncimea sau bogăţia unui zăcământ. eficienţa utilizării factorilor de producţie într-o activitate economică. etc. calificarea salariaţilor.factori structurali: influenta W muncii prin modificările ce au loc în structura producţiei. .factori economici: nivelul de organizare a producţiei şi a muncii. a vieţii de familie. politica. de tehnologie etc. creşterea timpului liber şi folosirea mai eficientă a lui. 24 . a competitivităţii bunurilor obţinute. economisirea factorilor de producţie.

25 .

In anul T1 pe aceiasi suprafata si cu acelasi volum de capital tehnic si ore d emucna. ca volum şi structură.3/600 x 100 = 105.5% Iwh = 0. fiecare prestand in medie 1000 ore anual.5% 26 .productivitatea medie a muncii in cele doua situaţii 2). PROBLEME PRODUCTIVITATE NR.633 q/h b) W = W1/W0 .6 q/h WL = 3800/6= 633.600 x 100 = 105. pe lucratori si pe ora b) Nivelul procentual al productivitatii medii a muncii. Folosind acelaşi capital tehnic. obtine o productie de 3000 quintale de cereale . CERINTA Să se calculeze: 1). Se cere: a) Nivelul productivitatii medii si marginale a muncii . ENUNTUL PROBLEMEI In cadrul unei unităţi comerciale lucrează 100 de salariaţi care obţin într-o perioadă de timp 10000 bucăţi din produsul X.3 q/salariat Wh = 3800/(6 x 1000) = 0. obtine 3800 quintale de cereale. O ferma agricola dispunand de 50 ha teren arabil si capitalul tehnic necesar foloseste in anul T0 . CRT 1. dar procentual IwL = 633.. se obţine o producţie suplimentară de 2000 bucăţi din produsul X. pe hectar si pe ora in anul T1 fata de T0 1 quintala = 100 kg a) W = Q/L WL = 3000/5= 600 q/salariat Wh = 3000/(5 x 1000) = 0.633/0. dar angajând încă 10 salariaţi.productivitatea marginală a muncii MOD DE CALCUL 1) W = Q/L WL = 10000/100 = 100 buc /salariat WL = 12000/110 = 109 buc /salariat 2) Wmg = (Q1-Q0)/(L1-L0) Wmg = (12000-10000)/(110-100) = 2000/10 = 200 buc /salariat 2. 5 lucratori. dar folosind 6 lucratori.

La o ferma agrícola. lucratorii muncesc 5 zile/saptamana a 7h/zi si obtin aceiasi productie saptamanala marginala a WKo = 40000 Q1 = Q0+20% x Q0 = 1. In prezent.5%.5 medie a muncii? buc/ora Iw = WL1/ WL0 x 100 = 5.1 K0 WKmg = (Q1-Q0)/(K1-K0) = (1. In capitalului? perioada T0-T1 .3.1 K0 = 2 Q0/K0 = 2 x 40000 = 80000 um 4. iar volumul capitalului tehnic cu 10% de la 1000 la 1100 de bucati.2 Q0 / 0.2 Q0 –Q0) /(1.2 Q0 K1 = K0+10% x K0 = 1. deci cresterea este de 37 27 . In anul T0 productivitatea medie a Productivitatea capitalului a fost de 40000 um.1 K0K0) = 0.5/4 x 100 = 137. iar rodnicia medie a muncii era de 4 produse/ora. Q1 = Q0 = 10 x 6 x 8 x 4 = 1920 Cu cat a crescut productivitatea WL1 = Q1/L1 = 1920/(10x5x7) = 1920/350 = 5. productia globala a crescut cu 20%. 10 lucratori munceau 6zile/saptamana a 8h/zi.

cheltuielile efectiv suportate de catre firma. costul reprezinta un instrument economic extrem de util in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor. Pv = Cu + pr Pv= pret de vanzare. care rezulta din evidenta contabila a acesteia. si anume cheltuielile suportate de catre agentii economici. functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun economic.TEMA.  Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil. costul sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor.Nr. in bani. Costul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de alocare a resurselor umane. 28 . 5 -COSTUL ŞI RENTABILITATEA- A) COSTUL DE PRODUCTIE: STRUCTURA SI TIPOLOGIE 1. a)Delimitari conceptuale:  Costul contabil reflecta.  Costul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate. Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii. IMPORTANTA COSTULUI In economia de piata. relatie de la parte la intreg. Cu= cost(cost unitar). materiale. pe langa acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli (ex: consumul de munca al proprietarului firmei). volumul si structura productiei. banesti. Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv). iar excedentul (peste costul de productie) reprezinta profitul sau beneficiul. Calcului economic. in specializarea productiei.

 la unul si acelasi producator. atunci cand randamentul este crescator. etc ).exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in functie de volumul productiei CV = f(Q). El poate fi privit:  structural. insa mai putin decat proportional. B_Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe si variabile CT = CF+CV c)Costul mediu (CTM) sau costul unitar exprima costurile globale pe unitatea de produs. combustibil. a2) Costul variabil (CV) . Marimea costului poate fi calculata:  pe unitatea de produs. insa de la o perioada sau alta. chiria. salariile personalului administrativ. insa mai mult decat proportional . costul variabil creste o data cu productia. 2. materiale. In structura costului variabil se inscriu urmatoarele :cheltuielile cu materiile prime. costul variabil se mareste o data cu productia.  pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta. cheltuieli de intretinere. 29 . salarii directe etc. ca suma a tuturor cheltuielilor suportate de catre intreprindere. a1) COSTUL FIX (CF). TIPURI DE COST: Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat. iluminat. energie . pe termen scurt sunt independnte de volumul productiei obtinute(ex: amortizarea capitalului fix. pe termen scurt. Costul variabil este o functie crescatoare fata de productie: 1.reflecta acele cheltuieli ale firmei care. in dependenta de modificarile in dotarea tehnica. 3. divizat in cost fix si cost variabil. daca randamentul este descrescator. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei. B)MARIMEA SI TIPOLOGIA COSTULUI Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat. dintr-un bun.  pe ansamblu. adica drept cost global total. dobanzi.Costul variabil este nul la un nivel de productie nul.pr = marja de profit.

mai depinde si de volumul capitalului fix. in conditiile concurentei producatorii trebuie sa micsoreze costul. CA = cifra de afaceri CT = costul total Rentabilitatea poate fi masurata:  in mod absolut prin masa profitului. in mod invers proportional. Calculata in mod relativ. ca masa a profitului. P = CA – CT.  in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului . Obtinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica bunuri de calitate superioara la un cost mai redus. ei trebuie sa aiba avantaj de cost. Comprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul din factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea unor schimburi eficiente pe piata internationala. ca rata a profitului. in mod proportional. Din aceasta cauza. RENTABILITATEA FIRMEI O forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii economice. asigurandu-si capacitatea concurentiala. este direct proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers proportionala cu costul de productie. pe care sa le vanda la preturi competitive. Rentabilitatea calculata in mod absolut. Cmg = ∆CT / ∆ Q ∆ Q = sporul de productie ( productia suplimentara obtinuta) O problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe unitatea de produs.exprima sporul de cost total (∆CT) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie . . Q= reprezinta cantitatea de produse c) Costul marginal (Cmg). PRAGUL DE RENTABILITATE In cautarea nivelului de productie care maximizeaza profitut.CTM = CT / Q. este utila 30 . precum si de viteza de rotatie a capitalului. O firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit (P).

VT= venituri totale. Pragul de rentabilitate poate sa fie exprimat prin relatia : VT (CA) = CT. CT = cost total. In acest .cunoasterea unui caz particular..pragul de rentabilitate. Pragul de rentabilitate este un concept pe termen scurt. Pragul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care pornind producatorul poate sa obtina profit. 31 . iar profitul este nul. si anume. punct ‘’ incasarile totale ale firmei . Pragul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lung fara ca intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri. obtinute prin vanzarea bunurilor respective sunt egale cu costul total(CT).

- 32 .

Obţinerea unui a) costul total lunar litru de bioetanol necesită un cost b) costul mediu pe litru de etanol variabil mediu de 120 lei /litru.costul total este de 100000 lei . În cadrul unei exploataţii agricole: . . .CF ( se mentine constant o perioada de timp) Cost mediu = cost total mediu=cost unitar = CM= CT/Q Cost variabil mediu = CVM = CV/Q Cost fix mediu = CFM = CF/Q Cost marginal = Cmg= ∆CT/ ∆Q= CT1 .costul variabil mediu este de 40 lei/tonă a) Q = 100 x 10 = 1000 litri/lună CV = 120 lei/l x 1000 l = 120 000 lei CF = 40 000 lei CT = CV+CF = 160 000 lei b) CM = CT/Q CM = CT/Q = 160000/1000 = 160 lei/l Ce producţie de cereale obţine CT = 100000 lei exploataţia agricolă? CF = 20000 lei CVM = 40 lei = CV/Q CVM= CV/Q CV = CT-CF = 80000 lei Q = CV/VCVM = 80000/40 = 2000 tone 33 .costurile fixe sunt de 20000 lei .Probleme.CT0/Q1-Q0 1.O fabrică de biocombustibil deţine 10 Calculaţi: instalaţii ce produc fiecare câte 100 de litri de bioetanol pe lună.COST SI RENTABILITATECost total -CT =CF+CV Cost variabil-CV ( se modifica in functie de productie) Cost fix. Costurile fixe sunt de 40000 lei/lună.

CT0/Q1-Q0 Cmg = CT1 .8 Q0 = 0.2 CT0 / 0.3. 34 . în anul T1. 6.8 * 1000 = 800 kg CVM = 10 = CV/Q1  CV= 10 * 800 = 8000 lei CF = 20% * CV = 0.2*8000 = 1600 lei CT = CF + CV CT 1= CF1 + CV1 = 8000 +1600 = 9600 lei 4. CM = CT0/Q0 = 10 Cmg = ∆CT/ ∆Q=CT1 .CT0/Q1-Q0 = ((CV1. Costurile fixe reprezintă 20% din costurile variabile. În perioada T0-T1 producţia a crescut cu 10 % .1 Q0 = 2 * 10 =20 lei kg 5. Calculaţi costul total în T1: Q0 = 1000 Q1 = Q0 – 20% Q0 = Q0 (1-0. a costurilor fixe de 1000 de lei şi a costurilor variabile de 2000 de lei. În anul T0 veniturile totale au fost de Calculaţi: 1000 lei iar costurile de 800 lei.2) = 0. În perioada T0-T1 variaţia producţiei a fost Sa se determine costul marginal de 1000 kg.CT0/Q1-Q0 Cmg = ∆CT/ ∆Q=CT1 .CT0/Q1-Q0= 0. Producţia obţinută în anul T1 a fost cu 20 % mai mică decât cea obţinută în T0 când ajunsese la 1000 kg.CV0) + (CF1CF0))/Q1-Q0 = (2000+1000)/1000 = 3 a) Pr = VT-CT Pr = VT-CT = 1000-800 = 200 lei b) Rpr= Pr/CT * 100 Rpr= Pr/CT * 100 = 200/800 *100= 25% 6. Într-o exploataţie agricolă costul mediu a Sa se determine costul marginal fost de 10 lei/ kg. iar costul cu 20%. Calculaţi costul total în T1: costul variabil mediu este de 10 lei/kg. Într-o exploataţie agrícolă. a) masa profitului b)rata de rentabilitate a costurilor Cmg = ∆CT/ ∆Q=CT1 .

). Editura Oscar Print. Economie politicã _ elemente fundamentale.Coralia Angelescu. Scott.economic. Economie politicã _ elemente fundamentale.com 9.. 1999 3. Economie _ Manual Universitar. Ileana Stãnescu. *** www. W. Editura Economică. Ilie Gãrilã. Bucureşti. Coralia Angelescu. 1994 6. Bucureşti. 1999 4. 2005 8.dicţionar. James. Editura Economica. Ileana Stãnescu. 1999 5. Editura Humanitas.***www.***Economie.com/ economie 35 . C-tin Popescu. ABC-ul economiei de piaţã modernã. Ciucur. Bucureşti. Foreman and Company. a 7-a. 1987 2· D. Brown.Apgar.BIBLIOGRAFIE 1. Manual ASE Bucureşti.stiucum. Niţã Dobrotã (coord. 1991 7. Microeconomics and Public Policy. Casa de Editurã şi Presã „Viaţa Româneascã". Economia: regulile locului. Ed. Editura Oscar Print. Michel Didier.

36 .