Substantivul este partea de vorbire care denume te fiin e, obiecte, substan e, locuri, evenimente i o serie de no iuni abstracte.

Este una din pu inele p r i de vorbire prezente în toate limbile (o alta este verbul). În unele limbi substantivele se modific dup num r i caz. În propozi ie, substantivele au adesea rolul de subiect sau complement direct, pot fi înlocuite de pronume sau pot fi determinate de ad jective. În exemplele de mai jos substantivele sînt subliniate:
y y y y

Tu e ti Mircea? De nu, schimb a ta coroan într-o ramur de spini. Au venit i-n ara noastr de-au cerut p mînt i ap . Îmi ap r s r cia i nevoile i neamul.

Din categoria substantivelor pot face parte i cuvinte care denumesc ac iuni, calit i, moduri de desf urare a ac iunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corect se face inînd cont de rolul pe care aceste cuvinte îl au în propozi ie i de propriet ile lor morfologice. Exemple de astfel de substantive sînt cele subliniate în fragmentele de mai jos (nu toate substantivele au fost marcate).
y y y

ac iune: Ce-i mîna pe ei în lupt [...]? calitate: Codrii se înfioreaz de atîta frumuse e [...]. manier : [...] nu r scoli cu-atîta grozav u urin titanica turbare!

Clasificarea substantivelor
Substantive proprii i substantive comune
Substantivul (sau numele) propriu denume te individual o fiin sau un lucru pentru a le deosebi de alte fiin e sau lucruri din aceea i categorie. Substantivele proprii se scriu cu ini ial majuscul : Fran a, Ion Luca Caragiale, P mânt (când e vorba de planet ). Substantivul comun serve te la indicarea obiectelor de acela i fel. Se scrie cu ini ial minuscul cu excep ia cazurilor cînd majuscula este cerut de alte reguli gramaticale sau necesit i stilistice.

Substantive num rabile

i substantive nenum rabile

Se numesc substantive num rabile cele care denumesc obiecte separate, care se pot num ra. Cele mai multe substantive care denumesc fiin e, lucruri, evenimente i locuri intr în aceast categorie. Substantivele num rabile au form de plural, pot fi determinate de atribute (numerale, adjective) care exprim cantitatea: trei purcelu i, o mul ime de probleme, cîteva minute. Substantivele nenum rabile denumesc no iuni care nu pot fi num rate i deci nu admit ideea de singular sau plural, precum o mare parte din no iunile abstracte. Aceste substantive fie au numai form de singular (sau forma lor de plural are un sens diferit), fie au numai form de plural (sau forma de singular este practic nefolosit ). Exemple:

y y

defective de plural (singularia tantum): oxigen, nisip, fericire, sete, unt, lapte defective de singular (pluralia tantum): zori, t rî e, plete, viscere, mezi, ochelari.

Substantive colective
Substantivele colective sînt acele substantive care exprim o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt:
y y

simple / primare: grup, hoard , herghelie, neam, stol, turm , trib, grup, mul ime derivate cu sufix: aluni , boierime, frunzi , r nime, stej ri , tineret, armat

Substantive simple

i substantive compuse

Substantivele simple pot fi primare (carte, floare etc.) sau derivate cu sufixe (bun tate, geamgiu, îndoial etc.) Substantivele compuse sînt formate din dou sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple:
y y y y

prin al turare cu cratim : cal-de-mare, argint-viu, prin al turare cu blanc: Mihai Viteazul, tefan cel Mare, prin contopire sau sudare: binefacere, bun stare, bun voin prin abreviere: FMI, OPC, OZN.

, untdelemn,

Substantive masive
Substantive concrete
y y

i substantive abstracte

substantivele concrete denumesc obiecte sau substan a constitutiv a unor obiecte: telefon, pantof, lamp , tablou substantivele abstracte denumesc abstrac iuni: noroc, idee, fericire, atitudine, pace, lini te

[Substantive epicene
Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc fiin e, dar care au o singur form pentru ambele sexe. Exemple: pe te, veveri , elefant.

Categorii gramaticale
Determinarea
În limba român , substantivele se remarc prin faptul c articolul hot rît este enclitic, adic se a az la sfîr itul cuvîntului i face corp comun cu acesta. Alte limbi balcanice i limbile

scandinave prezint aceea i particularitate, dar în familia limbilor romanice limba român reprezint o excep ie.

Genul
În timp ce celelalte limbi romanice substantivele se împart dup genul gramatical în dou clase -substantive masculine i feminine -- în limba român exist o a treia clas , cea a substantivelor neutre. Acestea se comport ca o combina ie a celorlalte dou clase, în sensul c la singular necesit acela i fel de acord gramatical cu adjectivele ca i substantivele masculine, iar la plural acela i acord ca i substantivele feminine: m r galben (n.) - nasture galben (m.); mere galbene (n.) - juc rii galbene (f.)
y y

Substantivele epicene sunt substantive care au o singur form pentru masculin i feminin: c mil , cioar , maimu , obolan, gîndac, în ar, fluture, elefant. Substantivele mobile sînt substantive (nume de fiin ) cu o form pentru masculin alta pentru feminin: prin ± prin es , gîsc ± gîscan, unchi ± m tu .

i

Num rul
Substantivele din limba român î i modific forma în func ie de num r. Limbile romanice se împart din acest punct de vedere în dou categorii:
y

limbile în care forma de plural se construie te prin ad ugarea sunetului /s/ (sau variante ale acestuia) i care deriv din forma de acuzativ din latin ; limbile în care pluralul deriv din termina ia /i/ a nominativului din latin , i care se construie te în limbile moderne printr-o modificare vocalic înso it sau nu i de alte muta ii fonetice. i din

y

Geografic, aceast separa ie se face pe linia La Spezia-Rimini care une te dou localit Italia. Limbile romanice vorbite la nord i la vest de aceast linie cad în prima categorie (spaniola, franceza etc.), iar celelalte, între care i limba român , cad în a doua.

În limba român pluralul se formeaz prin ad ugarea de sufixe (-i, -e, -uri, -le) înso it i de alte modific ri fonetice precum: muta ii consonantice, muta ii vocalice sau interpunere de alte foneme: om - oameni, roat - ro i, fat - fete, steag - steaguri, pijama - pijamale.

Cazul
În multe limbi substantivele î i modific forma dup caz, marcînd astfel diverse func ii în enun : subiect, posesor, instrument, obiect, loc etc. În român exist cinci cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ i vocativ. Totu i, spre deosebire de pronume, substantivele pot avea numai cel mult trei forme distincte în func ie de caz: formele de nominativ i acuzativ sînt identice i la fel i formele de genitiv i dativ. În plus nu toate substantivele au form de vocativ.

Locu iunea este un grup de cuvinte cu în eles unitar care se comport , din punct de vedere gramatical, ca o singur parte de vorbire. În afara contextului gramatical, o locu iune (numit i sintagm ) poate desemna un grup de cuvinte cu un în eles unic, la baza c ruia se afl adesea o figur de stil. Fa de locu iunea gramatical , îns , aceste al tur ri de cuvinte nu îndeplinesc o func ie unic în fraz , deci componentele trebuiesc analizate separat. Exemple de locu iuni: Ämonstru sacru´, Äde la oul Ledei´, Äa înalbi un arab´ (cf. Harap Alb), ÄCortina de Fier´ .a. Locu iunea adjectival este un grup de cuvinte cu în eles unitar care se comport din punct de vedere gramatical ca un adjectiv. Locu iunile adjectivale pot avea grade de compara ie.

Func ii sintactice
y

Atribut adjectival: o Oamenii de isprav îmi plac.

Nume predicativ:
o

George este cu judecat .

Locu iunea adverbial este un grup de cuvinte cu în eles unitar care se comport , din punct de vedere gramatical, ca un adverb. Locu iunile adverbiale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar, cu valoare de adverb. Ele pot fi :
y y y y

de mod: pe de rost, incet-incet, de asemenea etc. de timp: zi de zi, de-a pururea, pe inserate, in veci etc. de loc: la dreapta, in mijloc, din loc in loc etc. nehotarate: cine tie cand, cine tie cum, te miri cum etc.

Locu iunile adverbiale au functia sintactica a adverbelor pe care le inlocuiesc. Locu iunea conjunc ional este un grup de cuvinte cu în eles unitar care se comport din punct de vedere gramatical ca o conjunc ie.

În limba român
Exemple de locu iuni conjunc ionale terminate în:
y

c
o

pentru c

o o o o o y din cauz c în caz c m car c cu toate c dup ce c s o o o o o cel pu in s în loc s m car s pân s f r s y ce o o o în timp ce de vreme ce odat ce y cum o o o ca i cum dup cum fa de cum y altele o o o m car de ca i când i cu Locu iunea substantival este un grup de cuvinte cu în eles unitar care se comport din punct de vedere gramatical ca un substantiv.caracteristici morfologice .ceea ce exprim forma lor . Locu iunea verbal este un grup de cuvinte cu în eles unitar care con in în mod necesar un verb i au valoare morfologic a unui verb. i pot fi conjugate la majoritatea Parte de vorbire P r ile de vorbire sunt cuvinte sau locu iuni verbale care fac parte din 10 clase gramaticale grupate dup : y y sensul lexical . Locu iunile Verbale au func ie sintactic de Predicat Verbal modurilor personale. Multe dintre ele sunt rezultatele substantiv rii verbului la infinitiv din cadrul locu iunilor verbale. analizând-o ca un verb.

indic obiecte. compuse: binevoitor. . Dup structur y y y simple: r u.y posibilitatea de a îndeplini anumite func ii sintactice. respectiv aokunakatta sora (cer care nu a fost albastru). 10. negru. locu iuni: dus cu pluta. Astfel. lila. interjec ia . fug pân -n nori. mare. unde se observ înlocuirea termina iei -i cu -katta. cu dou forme flexionare: dulce. adjectivul . bej. repede. 8. oranj. sintagma cer albastru devine în japonez la aoi sora la prezent i aokatta sora (cer care a fost albastru) la trecut. fiin . 3. Dup forme flexionare y y invariabile: aidoma. gri. Astfel 1. formeaz negarea prin ad ugarea unui sufix: aokunai sora (cer care nu este albastru). 2. dulce-am rui. Ea se analizeaz gramatical cu partea de vorbire care o înso e te. verbul . numeralul . crem.exprim o ac iune sau o stare. japoneza fiind o limb aglutinant . conjunc ia-parte de vorbire neflexibil . kaki. Conjunc ia nu are func ie sintactic i are rol morfologic auxiliar. avînd forme distincte la trecut i la prezent. 9. adverbul .ine locul unui substantiv. adic ceea ce exprim fiecare parte de vorbire. În limbile în care substantivele au gen i num r (precum limba român ) adjectivele sînt de obicei cuvinte flexionare.exprim exteriorizarea unui sentiment. idee abstract ) exprimat de obicei printr-un substantiv. alb. prepozi ia -nu au sens de sine st t tor i sunt simple instrumente gramaticale ce servesc la stabilirea unor raporturi gramaticale. 4. pronumele . tenace. cu scaun la cap. grena. bleu-marine. substantivul .exprim un num r sau o determinare numeric . 6. 5.exprim o proprietate a unui obiect. În alte limbi adjectivele pot avea cu totul alte însu iri fa de cele române ti. rapace. bun. de treab . Cel mai important rol în clasificarea p r ilor de vorbire îl are sensul lexical. a unei st ri fizice sau psihice sau a unui sunet. feroce. De asemenea. De exemplu în limba japonez unul din cele trei tipuri de adjective se modific dup timp. cycla. adjectivul este o parte de vorbire care indic însu irile unui concept (obiect. articol-parte de vorbire care determin o alt parte de vorbire (de obicei un substantiv) i marcheaz diverse func ii gramaticale i stilistice ale acesteia.exprim o caracteristic a unui ac iuni sau a unei st ri. Adjectiv În gramatic . 7.

viu. teribil etc. muncitor. gre it. Func ii sintactice y y Nominativ: o Nume predicativ: C r ile sunt frumoase. înghe at bocn .: De frumoas e frumoas n-ai ce zice. alb ca varul. nesfâr it . minim. beat turt /clamp /cui.d.m. mic cât un sâmbure de mac. ro u. nen scut. iute ca fierul. Obs2: Nu toate adjectivele realizeaz categoria gradului de compara ie y y cele care prin sensul lor exprim superlativul: maxim. secundar. Obs: Superlativul absolut stilistic se poate exprima în mai multe moduri: y y y y prin repeti ie: E frumoas . perfect. Comparativ o de inferioritate: E mai pu in înalt o de egalitate: E la fel de înalt. frumoas / frumoas . mort. 1. prin locu iuni (construc ii fixe): gol pu c . dr gu . . esen ial. Pozitiv sau gradul 0: Ea este înalt . 3.a. o de superioritate: E mai înalt. cu patru forme flexionare: frumos. s n tos tun. capital. superior. optim. variabile: cu doua terminatii la sing. de înalt. o de superioritate: cel mai înalt. des vâr it. larg. o Atribut adjectival: C r ile frumoase sunt pe mas . inferior. n scut. o Complement indirect: Din palid s-a f cut deodat ro u ca focul. etc. feminin (buna) masculin (bun) Gradul de compara ie Categoria gramatical care se exprim prin trei valori. negru ca abanosul/ pana corbului. 2. o absolut: -gramatical: foarte înalt o stilistic: grozav. muritor. principal. nemuritor. Superlativ ± relativ: o de inferioritate: cel mai pu in înalt. tân r etc. cele care exprim calit i absolute: corect.y y y cu trei forme flexionare: mic. silitor. o Complement circumstan ial rel. enorm. imens. frumoaselor. fundamental. binevoitor. Acuzativ: o Atribut adjectival: L-am v zut pe b iatul frumos. prin lungirea unei vocale: buuuuun prin figuri de stil: ro ul ca focul. o Complement circumstan ial de timp: De mic era talentat la desen.

y y y Complement circumstan ial cauz : i plângeam de sup rat c tu nu te-ai priceput. frumoas . adjective provenite din prepozi ii: asemenea. interogativ. Vocativ: o Atribut adjectival: Copile obraznic. scund. mul umit . repede. aidoma. asemenea unui copil de tept. element predicativ suplimentar: Îl tiu lene i moroc nos ( tiu c e lene moroc nos). bine. posesiv. Articol (gramatic ) Ce fel de vulpe? Ro cat . frumos participiu adjectival: Spus. Cum este el? De tept. nehot rât. conform. scris gerunziu adjectival: aburind . astfel. Adjectivul frumoasa este pus în fa a substantivului floare pentru a sublinia caracteristica substantivului. fumegând etc numerale cu valoare adjectival adjective provenite din pronume: adjectivele pronominale demonstrativ. citit. contrar. Dativ: o Atribut adjectival: Am jucat. auzit. Vulpea ro cat a s rit peste câinele lene . negativ adjective provenite din adverbe: a a. Ce fel de câine? Lene . P s rile zboar repede. i Obs: În clasa adjectivului se integreaz mai multe tipuri: y y y y y y y adjectivele propriu-zise: gras. . Frumoasa floare s-a ofilit. El este de tept. relativ. Genitiv: o Atribut adjectival: În ciuda spuselor false el a mers mai departe. te arunc pe fereastr ! o Obs: La cazul nominativ adjectivul poate îndeplini alte dou func ii sintatice: y y atribut circumstan ial: Ei î i rezolv singuri problemele. A nu se confunda repede cu un adjectiv deoarece acesta determin un verb i este un adverb ( i deci nu se declin i nu se acord cu substantivul). y Exemple de adjective în limba român Observa ii Exemplu Am v zut o pas re Ce fel de pas re? Frumoas . potrivit. Prime te articolul substantivului determinat. de înt rire.

caz y y y y i gen. -lui. Exemple: amândoi. Numeral În limba vorbit i scris . înzecit.arat de câte ori cre te o cantitate sau se m re te o ac iune. sau pentru a desemna no iuni abstracte. În limba francez . -ei. sau.În gramatic (gramatica tradi ional ) articolul este o parte de vorbire care determin o alt parte de vorbire (de obicei un substantiv) i marcheaz diverse func ii gramaticale i stilistice ale acesteia. Distributiv . edi ia 2005 define te articolul ca "modalitate (gramatical ) afixal de integrare enun iativ " punându-se accent pe statutul s u de afix. patruzeci). Exist mai multe clase de numerale i adjectivele numerale: numeralul i adjectivul numeral cardinal. treisprezece. Colectiv . tustrei. celui. a. -a. câte patru. În limba român articolul se modific dup num r. cele. în limba englez subiectul este de obicei înso it de un articol hot rît sau nehot rît. Multiplicativ . ale. unui. numeralul este o parte de vorbire flexibil (substantiv sau adjectiv) ce exprim (sub diverse aspecte) un num r. o determinare numeric a obiectelor ori ordinea obiectelor prin num rare. În alte limbi exist i alte tipuri de articole. sut . celor. numeralul frac ionar i iterativ i adjectivul numeral multiplicativ. ni te. o. exist articolul partitiv (du. milion. ca în Je t'ai apporté du thé ( i-am adus ni te ceai). ideea de grup.exprim repartizarea i gruparea numeric a obiectelor. întreit. ai.exprim înso irea. Lipsa unui articol acolo unde în alte construc ii similare el este în mod normal folosit se nume te articol zero. de la. unu. Numeral cardinal Numeralul cardinal exprim numeric cantitatea obiectelor. ca în Il faut avoir du courage (Trebuie s ai curaj). -i. articol demonstrativ: cel. Exemple: câte unul. Pot fi: o simple (zero. enclitic: -l. doi. distributiv. articol nehot rît: un. ordinal. Gramatica modern a limbii române. cea.exprim un num r abstract sau un num r de obiecte. cei. de exemplu. colectiv. trei. articol posesiv: al. des) care semnaleaz delimitarea unei p r i dintr-un întreg denumit în general printr-un substantiv nenum rabil. unor. alor. se refer la numere. mie. -le. Articolul se clasific în: articol hot rît. celei. articolul nu mai este interpretat ca o clas lexico-gramatical . . A adar. -lor. dar acest articol lipse te în afirma ii generale de genul Water boils at 100 °C (Apa fierbe la 100 °C).[1] De exemplu. Exemple: îndoit. miliard) o compuse (unsprezece. y y y y Propriu-zis . unei.

încât a devenit norm . dou zeci.. întrucât ne referim la o "denumire" dat orei. camera dou zeci i cinci. secundul. lucru firesc dac avem în vedere rolul s u de individualizare/identificare. trei etc. primul. se întrebuin eaz forma de feminin: ora dou . vom folosi "ora paisprezece". milion etc. se spune: ora unu (nu ora una) i ora dou zeci i unu (nu ora dou zeci i una). Exemple: nota patru. Dup cum se tie îns .[4] Numeral ordinal Numeralul ordinal exprim ordinea prin num rare a obiectelor sau ac iunilor într-o în iruire. Numeralul de identificare are urm toarele tr s turi: y y Are numai valoare de singular. doi. amândoi. mie. clasa a dou sprezecea (dar se accept i formele de masculin în indicarea datei: doi/doisprezece.y y Adverbial (de repeti ie. unu nu are form de plural. zecime. nu cunoa te flexiunea dup acest categorie gramatical : nota doi. iterativ) . Consecven i în respectarea acestei reguli. dou sprezece mii de lei". Procedee de compunere y y y Contopire: unsprezece. etajul ase.[1] Prin urmare. tustrei. . iar nu "orele paisprezece".. o sut zece Jonc iune: treizeci i cinci Categorii gramaticale y y Gen ± este diferen iat la numeralele: unu. În ceea ce prive te genul.[2] Normele actuale (DOOM II) impun urm toarea excep ie: Numeralul cardinal 12 i cel ordinal corespunz tor trebuie folosite la forma de feminin atunci când se refer la substantive feminine: ora dou sprezece.[3] Potrivit regulii c numeralul de identificare nu cunoa te flexiunea dup gen (are form unic . al treilea. ora dou zeci i dou . tustrei Al turare cu blanc: dou mii. doi. Numeral de identificare Numeralul de identificare este folosit pentru identificarea obiectelor pe baze numerice. de dou ori. iar nu la mai multe "ore paisprezece".au forme de singular i plural numeralele: sut . ar trebui s zicem ora doi. de masculin). treizeci. Exemple: o dat . nu au forme de singular. ora dou sprezece. Frac ionar ± Exemple: doime. miime. Num r . astfel încât acordul substantivului cu numeralul s se realizeze.indic de câte ori se îndepline te o ac iune. Exemple: întâiul. sutime. câte unul. Aceast abatere de la sistem este atât de bine consolidat în limba român . camera dou zeci i unu. dou zeci i doi mai).

A fost r splatit însutit. uneori pronumele adaug informa ii suplimentare despre substantivul înlocuit: respectul vorbitorului. Clas Exemple Cu forme personale Pronume personal eu.y Caz . în iv F r forme personale . identitatea obiectului numit cu un altul.nominativ. î i Pronume posesiv (ai) mei. Complement direct . Dativ si Vocativ. dativ cu prepozi ia la: am dat la trei dintre ei. Pronumele este o parte de vorbire flexibil . Complement circumstan ial de loc . Acuzativ. (a) sa Pronume de înt rire însumi. Complement indirect.Pronumele cere cazurile:Nominativ. voi. prezent în majoritatea limbilor. absen a obiectului etc. dînsul Pronume personal de polite e dumneavoastr . sine. În limba român pronumele se clasific dup cum urmeaz . acuzativ: cei doi. genitiv cu prepozi ia a: caietele a doi dintre ei.Ionel este al doilea. dumneata. (al) s u. dativ: celor doi. Pronumele este o clas de cuvinte eterogen . Complement circumstan ial de mod . Func ii sintactice y y y y y y Subiect .Cinci au sosit mai devreme. Nume predicativ .Am vorbit despre primul. care ine locul unui substantiv atunci cînd participan ii la dialog cunosc sau în eleg din context obiectul sau persoana numit de acesta. Genitiv. genitiv.Stau in fa a amândurora.L-am ales pe primul. dumnealui Pronume reflexiv se. el.

unii. îns . câ i. conjunc ie. în alte limbi (de pild în englez ) într-o astfel de situa ie cuvîntul dou este considerat pronume. iar eu am numai dou ´ cuvîntul dou înseamn Ädou mere´. ceea ce. sta.Pronume demonstrativ acesta. În limba român acest pronume are forme proprii doar pentru persoanele a II-a i a III-a i nu poate deveni adjectiv pronominal. ce. De exemplu Äcare´ poate fi pronume interogativ sau relativ. ca subiect. de i în cadrul propozi iei aceste cuvinte pot juca un rol similar cu cel al adjectivelor. o parte din exemplele indicate pot apar ine unei clase de pronume sau alteia. De exemplu în unele limbi (ca de exemplu în englez ) lipsesc pronumele de polite e. nimic Observa ie. cât. acela i Pronume interogativ cine. câte Pronume relativ care. astfel comportîndu-se ca un pronume. care. vreunul Pronume negativ nimeni. cine Pronume nehot rît unul. cât . iar Äce´ poate fi atît pronume (relativ sau interogativ) cît i adjectiv. aceea. substantivelor i pronumelor. În gramatica limbii române numeralele formeaz o parte de vorbire separat . De exemplu în propozi ia ÄTu ai trei mere. În func ie de context. adverb sau interjec ie. dumneavoastr cere întotdeauna ca acordul cu predicatul s se fac la plural. Persoana a II-a Singular Plural . Indica iile Äsingular´ i Äplural´ se refer la num rul de persoane reprezentate de pronume. Pronumele personal de polite e În limbile în care exist . Tabelul de mai jos arat formele acestor pronume. puse în diferite cazuri. ori pot fi chiar alte p r i de vorbire. deci con ine i sensul exprimat de substantivul mere. cineva. cu clase în plus sau în minus fa de cele din acest tabel. oricare. pronumele personal de polite e (sau de reveren ) exprim respectul vorbitorului fa de persoana numit prin acest pronume. altul. iar alte limbi (de exemplu japoneza) pot s nu aib deloc pronume propriu-zise. Alte limbi pot avea o alt clasificare a substantivelor.

Pronumele de polite e se pot prescurta astfel: d-ta. dumneavoastr Singular dumneavoastr Plural Persoana a III-a Masculin Feminin Masculin Feminin Nominativ. Majestatea sa etc.Nominativ. d-tale. Ca i pronumele personale obi nuite. dînsele. oficial i protocolar i exprim cel mai înalt grad de respect. Complement indirect: V ofer dumneavoastr acest premiu. d-voastr . Pronumele personale dînsul. Formele reveren ioase precum: Domnia ta. Excelen a sa. Complement circumstan ial de mod: El scrie poezii ca i dumneata. Aceste pronume personale de polite e provin din forme mai vechi ale pronumelui personal ± însul. sau dv. d-lui. sînt percepute de unii vorbitori ca exprimînd un grad mai mare de respect fa de persoanele numite. Preasfin ia sa. În l imea ta. ci i pentru obiecte. Atribut pronominal: Cartea dumneaei este pe birou. Complement direct: L-am chemat pe dumnealui. aceste pronume sînt folosite nu numai pentru persoane. t lu . însa. fa de care nu se exprim nici un fel de polite e. dumneavoastr dumneavoastr Dativ. y y dumneaei dumnealor dumnealor y y În limbajul familiar i regional exist i alte variante ale pronumelui personal de polite e: mata. d-sa. matale. m t lic .. dîn ii. Nume predicativ: Urm torul candidat sunte i dumneavoastr . în ii. pronumele de polite e pot avea diferite func ii sintactice: y y y y y y y y Subiect: Dumnealui a sosit din Bucure ti. d-lor. d-ei. m t lu . se folosesc în limbajul solemn. de i nu sînt pronume de polite e propriu-zise. Verb . Complement de agent: Expozi ia este organizat de dumneaei. astfel ajungînd s func ioneze ca pronume de polite e. acuzativ. Complement circumstan ial de loc: Nu stau mult la dumneavoastra. Lumin ia voastr . genitiv dumnealui Observa ii. în unele graiuri regionale (de exemplu în Moldova). genitiv dumitale. Totu i. însele. d-sale. dvs. t lic . M ria ta. acuzativ dumneata. dînsa. dativ.

care pe parcursul a 233 de pagini nu con ine nici un verb. din punct de vedere morfologic se comport identic. Pe de alt parte este remarcabil crea ia literar Le train de nulle part (ÄTrenul de nic ieri´) a lui Michel Dansel. dar a fi vrut s fie mai lung. cealalt fiind substantivul. Datorit importan ei sale deosebite în comunicare. a auzi). a sta). unde rhema avea acela i sens. verb). etc. cele mai scurte propozi ii corecte gramatical i cu sens de sine st t tor sînt cele care con in un verb. mais je ne leur ai pas encore parlé. verbul este una dintre cele dou p r i de vorbire prezente în toate limbile.În gramatic . De exemplu. (publicat în 2004 sub pseudonimul Michel Thaler). verbul a spune se leag de subiect. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sînt subliniate: Român : Spectacolul a fost superb. recep ionarea pasiv a unei ac iuni exterioare (a primi." 1 pentru verbele intranzitive. Termenul verb vine în române te din fran uzescul verbe. i anume cu subiectul: "Copiii alergau printre copaci. ca de exemplu a alerga. o transformare (a cre te. de i nu exprim ac iunea propriu-zis s vîr it de subiect. referentul verbului a ploua nu interac ioneaz cu niciun alt obiect: "Plou de dou zile. Categorii de verbe Valen Valen a este un concept (similar cu acela din chimie) prin care se precizeaz cîte conexiuni pot lega verbul de alte p r i de vorbire. ac iunea denumit de verbul a alerga are o singur conexiune. Astfel valen a poate fi: 0 pentru verbele impersonale. cu acela i sens. În multe limbi. De exemplu. Tot în categoria verbelor intr i o serie de alte cuvinte care. a disp rea). Astfel exist verbe care exprim existen a sau starea (a fi. verbul a bea este legat atît de subiect cît i de complementul direct: "Ion a b ut toat apa din sticl . Englez : Will you replace the window John has broken? (Schimbi tu geamul pe care l-a spart John?) Francez : Les invités sont déjà arrivés. dar înc n-am vorbit cu ei." 2 pentru verbele tranzitive." Verbe auxiliare Verbele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare.) . De exemplu. inclusiv limba român . de complementul direct i de complementul indirect: "Bunica îi spune nepotului povestea cu ursul. i care la rîndul lui provine din latinescul verbum (cuvînt. De exemplu. (Invita ii au sosit deja. Romanii au preluat no iunea din grece te. a construi. verbul este o parte de vorbire care exprim în general o ac iune." 3 pentru verbele numite bitranzitive.

a merge. În multe limbi acest cuvînt este un verb. a c dea..[1] a veghea. de exemplu. numite defective. f r a include verbele neregulate. Flexiune în limba român În limba român forma verbelor se modific în timpul vorbirii în func ie de persoana.]" verbul "e" este un astfel de verb.. Analiza detaliat a fenomenelor morfologice duce la concluzia c verbele limbii române se organizeaz în circa 11 grupe (num rul precis depinde de tratarea verbelor rare ca excep ii sau ca formînd grupe mici) i c . au înv at y Imperfect . Exist verbe.. verbe terminate în -a: a lucra. dac se ine cont de toate tipurile de alternan e fonetice. am. a vedea. în propozi ia "[.. În limba român verbele se clasific adesea în func ie de termina ia de la modul infinitiv în patru grupe. de i verbele a purta i a scurta se comport diferit în timpul conjug rii ² eu port. Astfel.exprim un proces trecut i încheiat dar neprecizat în timp Am înv at. numit în aceast pozi ie verb copulativ. num rul grupelor ajunge la cîteva zeci..Verbe copulative Cînd predicatul unei propozi ii se exprim printr-un nume predicativ. Aceast clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrab în scopuri didactice i are o valoare practic limitat .. conjugarea a III-a. conjugarea a IV-a.Aceste moduri personale au rol numai de predicat . a c ror conjugare este incomplet . verbe terminate în -i sau -î: a citi. Moduri personale În limba român exist cinci moduri personale. modul. a i. a crede. numite conjug ri: y y y y conjugarea I.. Indicativ y y Prezent: Înv . înv a i. verbe terminate în -e: a face. num rul i uneori genul subiectului. verbe terminate în -ea: a avea.. cuvîntul de leg tur dintre acesta i subiect se nume te copul . De asemenea. a coborî.] iubirea de mo ie e un zid [. prin conjugare... ai.... înva TrecutPerfect compus . înva .[2] conjugarea a II-a.. a hot rî.exprim un process trecut dar neterminat în momentul vorbirii . a cînta. din paradigma lor lipsind o parte din forme. dar eu scurtez ² asem narea formal a infinitivului le pune în aceea i grup . verbul î i poate schimba forma în func ie de al i parametri. înve i. a cere. înv m. a fugi. De exemplu.. a crea. a.. aspectul sau diateza. precum timpul.

. ve i. Vrem ca tu s ne ar i. M-a duce dar n-am chef.... înv ase.exprim un process trecut i încheiat înaintea altui process trecut i încheiat Înv asem. vom. înv a i. vor înv a Condi ional Optativ y Prezent: y y y y Aceste scînduri ar fi cam greu de ridicat. Majoritatea copiilor nu vor decît s se joace.. înv a i.. M-a fi dus dar n-aveam chef. înv ar m.. înv ase i. vei. y Perfect: . înv ar Înv ai. înv aser y Perfect simplu ..exprim un process trecut i încheiat momentan sau într-un interval de timp delimitat .. Chestiile astea nu v-ar ajuta cu nimic. înv am. înv y Viitor: Voi înv a. i-a da-o dar am pierdut-o. înv ar i.. va.. înv au y Mai mult ca perfect . înv aser i. înv ai. înv aser m.Înv am. înv a. Imperativ y y y y Pleac ! Scoal -te! Urm re te-i! Povesti i-ne! Conjunctiv y Prezent: y y y Mi-a dori s pot.. y Perfect: y y y y Aceste scînduri ar fi fost cam greu de ridicat. i-a fi dat-o dar am pierdut-o. Chestiile astea nu v-ar fi ajutat cu nimic.

I-a enervat pe to i. . M-am trezit. nemaiputînd dormi. Mai bine ar fi fost s ne fi dus altundeva. morfologic i sintactic . Gerunziu y y y y M-am înc l at în grab . C s toria ne va fi binecuvîntat . A r cit dup atîta a teptat în ploaie. Au luat-o f r a ti ce s fac cu ea. Supinul este o form impersonal substantivale: y y y i nepredicativ a verbului avînd în general tr s turi Mersul pe jos este s n tos. Voiam ca tu s ne fi ar tat. În limba român exist patru forme verbale nepredicative. din cauza unor diferen e fundamentale în de natur semantic . A se p stra în loc r coros i uscat.Acestea nu au rol de predicat. uitînd s m leg la ireturi. Nu m deranjeaz l tratul cîinilor. Ne-am dus la pia gîndindu-ne la ce s cump r m. Ho ii erau înconjura i. dar. A înv a bine o limb str in poate dura ani. Infinitiv y y y y i-am dat-o pentru a te ghida. net cînd din gur .y y y Mi-a dori s fi putut. C m ile au fost ifonate. în gramatica modern sînt luate separat. Prezumtiv y y y y Crezi c o fi acolo? Ne-or vedea dac -l facem aici? S-or duce f r noi? L-o fi mîncat deja? Forme verbale nepredicative Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate moduri împreun cu cele personale. Participiu y y y y Pariul a fost m rit.

ai/o s vezi. . la care se mai pot ad uga urm toarele diateze: reflexiv . participiu etc. am zis. iar verbul auxiliar este cel care prime te morfemele ce exprim modul. În func ie de defini ia exact a diatezei i de criteriile care decurg din defini ie.Cire ele au fost culese de copii.[3] Exemple: y y diateza activ în contrast cu cea pasiv : Copiii au cules cire e.y y Frigul nu mai este de suportat. au/o s coboare. limba român are un num r de diateze care variaz între dou i ase. a b tut. în cele fino-ugrice etc. A avea Acest auxiliar serve te la alc tuirea a trei forme verbale: y y Timpul perfect compus al modului indicativ se formeaz din prezentul indicativ al lui a avea asociat cu participiul verbului cu sens deplin: am cântat. Unul din tipurile de viitor se compune din auxiliarul a avea la indicativul prezent neredus. reduse fa de cele folosite atunci când are sens deplin. a i iubit. 2005) propune un sistem de trei diateze aflate în dou rela ii de opozi ie: activ vs pasiv i activ vs impersonal . verbul cu sens deplin se folose te la o form impersonal (infinitiv. avem/o s zicem. Verbe auxiliare se folosesc în multe limbi. Gramatica limbii române (Editura Academiei. diateza activ în contrast cu cea impersonal : Salaria ii cî tig mult. ave i/o s iubi i. num rul i persoana. în concuren cu o form redus la o. asociate verbului principal la prezentul conjunctivului: am/o s cânt. are/o s bat . comun tuturor persoanelor. reciproc i dinamic . În limba român [1] În sistemul verbal al limbii române se folosesc trei verbe auxiliare: a avea. ai v zut. a vrea i a fi. au coborât. . numit form compus .. Verb auxiliar Un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium ajutor ) este un verb f r sens lexical deplin. Trei dintre formele personale ale auxiliarului sunt diferite. asociat cu o anumit form a unui verb cu sens deplin pentru a alc tui o alt form a acestui verb. timpul. . În general. renun înd astfel la diateza reflexiv .Se cî tig mult. de exemplu în cele indoeuropene. În toate analizele apar diateza activ i cea pasiv . Fumatul interzis! Diateza Prin diatez se exprim rela ia dintre ac iune i participan ii la aceasta: agentul (cel care face ac iunea) i pacientul (cel care sufer consecin ele ac iunii). impersonal .

am fi zicând. în combina ie cu participiul verbului principal. ar bate. vor/or fi coborând. am zice. vom zice. ve i/ i fi iubit. La modul condi ional. va/o fi b tut. vei/ i fi v zând. ar fi b tut. La modul prezumtiv. dar în combina ie cu participiul verbului cu sens deplin (voi/oi fi cântat etc. în combina ie cu participiul verbului principal: a fi cântat. a i fi iubind. ar fi coborât. La modul conjunctiv se folose te o form redus . O variant familiar a acestui tip folose te forme i mai reduse ale auxiliarului: oi cânta. plus participiul verbului cu sens deplin: voi/oi fi cântat. vor/or fi coborât. A fi Verbul a fi se folose te ca auxiliar pentru cele mai multe forme verbale compuse . vom/om fi zis.). ar coborî. unic pentru toate persoanele. asociate cu gerunziul verbului principal: voi/oi fi cântând. ai vedea. vei vedea. y y Prezentul prezumtivului folose te formele de viitor cu auxiliarul a vrea ale lui a fi. ve i iubi.y La alc tuirea timpului prezent al modului condi ional-optativ particip forme par ial diferite ale acestui auxiliar. i vedea. perfectul condi ionalului.La modul indicativ. vei/ i fi v zut. i iubi. perfectul conjunctiv: s fi v zut. . Perfectul prezumtiv se formeaz cu acelea i forme ale lui a fi. a i fi iubit. A vrea Verbul a vrea are forme specializate ca auxiliar. asociate infinitivului verbului cu sens deplin: a cânta. în asociere cu gerunziul acestuia: a fi cântând. am fi zis. ai fi v zând. a fi formeaz : y y condi ionalul prezent cu valoare prezumtiv al verbului cu sens deplin. vom/om fi zicând. viitorul anterior se alc tuie te cu tipul de viitor format cu a vrea al lui a fi. ai fi v zut. ar fi b tând. a i iubi. fiind omonim cu viitorul anterior. a conjunctivului prezent al auxiliarului a fi. o bate. prezentul conjunctiv cu valoare prezumtiv : s fi cântând. or coborî. va bate. om zice. auxiliarul a fi particip la formarea ambelor timpuri. ve i/ i fi iubind. servind la formarea principalului tip de viitor (literar) în combina ie cu infinitivul verbului cu sens deplin: voi cânta. vor coborî. ar fi coborând. pentru a ob ine: y y în asociere cu gerunziul verbului principal. va/o fi b tând. La perfectul infinitiv se folose te ca auxiliar infinitivul prezent al lui a fi.

A fi este i auxiliarul diatezei pasive. formele sale indicând modul.Cerul este înegrit.Mainile tremurnânde i se mi cau u or."-i" sau "-î") Placerea mea este de a citi.Mereu mi-am dorit a calatori. În limba român exist patru forme verbale nepredicative. a însemna (cand nu are sensul de a nota) 8. . a fi (când nu are sensul de a se afla. Pielea-i ars îmi aminte te de var ."-ea". în timp ce verbul cu sens deplin este la participiu. a ajunge (când are sensul de a deveni) 6. Modurile nepersonale/nepredicative sunt: Modul infinitiv:(cu terminatiile "-a". a se numi 11. a reprezenta 10."-e". din cauza unor diferen e fundamentale în de natur semantic . a se face (când are sensul de a deveni) 5. Modul participiu(cu terminatiile "-t" sau "-s") Ajuta la formarea modului indicativ. dar. a se chema 12. Modul gerunziu:(cu terminatiile "-ind". a exista) 2. a constitui Verb nepredicativ Formele verbale nepredicative/nepersonale sunt uneori considerate moduri împreun cu cele personale."-ând") Dansând mi-am dat seama ca imi place. num rul verbului. În limba român din categoria verbelor copulative fac parte: 1. morfologic i sintactic . a r mâne (cand nu are sensul de a sta) 7. a (se) p rea (cand arata aparenta) 9. a deveni (este întotdeauna copulativ) 3. în gramatica modern sunt luate separat. a ie i (când are sensul de a deveni) 4. a se na te 13.timpul perfect compus.Acestea nu au niciodata rol de predicat. timpul. a se g si. i persoana Verbele copulative sunt acelea care formeaz predicat nominal împreun cu o alt parte de vorbire cu func ie de nume predicativ.

În urm toarele dou propozi ii. repetat de asemenea de dou ori. Cea de-a doua propozi ie."despre". 2. spre deosebire de adjective.M-am saturat de vorbit. st ri sau unei însu iri ori circumstan ele ac iunilor i st rilor. Un contraexemplu . cuvântul buni repetat de dou ori este un adjectiv întrucât caracterizeaz cuvântul elevi (subiect al propozi iei. respectiv Cât de bine înva elevii?. aici îns adverbul foarte modific adverbul bine la superlativ absolut. În ce mod?. În cel de-al doilea caz. a fost ob inut prin substituirea predicatului sunt (verb copulativ) cu predicatul înva . articulat. Elevii din aceast clas sunt buni i foarte buni. ] Recunoa terea adverbelor În limba român . cu excep ia unor contraexemple notabile. de baz . Cum?. o dat la nivelul primar. foarte este un adverb care modific adjectivul buni la valoarea calitativ suprem ."la". Unde? Pe unde? sau alte întreb ri de acela i tip. pentru a identifica cele trei adverbe utilizate. Elevii din aceast clas înva bine i foarte bine. de dou ori. al adjectivului bun (bun/bun /buni/bune) i. De data aceasta. Întrebarea de identificare a unicului adverb din aceast propozi ie este Cât de buni sunt elevii?. foarte buni). imensa majoritate a adverbelor coincid ca form cu forma masculin singular a adjectivului corespunz tor. cu adverbul bine. precum i a modului lor de folosire. respectiv prin substituirea adjectivului buni repetat de dou ori. Adverb Un adverb este o parte de vorbire care exprim caracteristicile unei ac iuni. A se remarca utilizarea lui foarte într-un mod extrem de similar primei propozi ii. "Elevii din aceast clas ") de dou ori. plural. Adverbele pot fi recunoscute folosind întreb ri specifice: Când?. se subliniaz caracteristici de aceea i natur folosind adjective i adverbe. În prima propozi ie. aproape echivalente semantic. la nivelul superlativului absolut. iar cuvintele care îl caracterizeaz sunt adverbele bine i (foarte) bine. sunt Cum înva elevii?. Întreb rile pe care le adres m în aceast propozi ie. care este evident derivat din prima. cu care sunt adesea confundate. reprezentat prin verbul a înv a conjugat la indicativ prezent. cuvântul de caracterizat este predicatul înva . Ma ina de sp lat s-a stricat. Exemplific ri Unele exemplific ri din urm toarele propozi ii pot clarifica în localizarea adverbelor. parte a subiectului extins.Modul supin Se formeaza din verbul la participiu cu prepozitiile "de". respectiv."pentru". Cât de des?. 1.

se formeaz pe baza prefixului: foarte El scrie foarte repede. . y comparativ o de superioritate . În limba român Adverbul este parte de vorbire neflexibil deoarece nu se declin i nici nu se conjug .se formeaz pe baza unor prefixe ca: tot atât de. bun. la fel de El scrie la fel de bine. trebuind a fi studiate independent.este forma de baz a adverbului El scrie repede. y de egalitate . Totu i el se aseam n cu p r ile de vorbire flexibile pentru c are grade de compara ie asemeni adjectivului. Gradele de compara ie Gradele de compara ie sunt forme care precizeaz nuan a gradual a adverbului. y pozitiv .se formeaz pe baza prefixului: cel mai El scrie cel mai repede. ca fiind diferit de adjectivul corespunz tor masculin singular.se formeaza pe baza prefixului: mai pu in El scrie mai pu in bine decât fratele sau. limba latin .se formeaz pe baza prefixului: mai El scrie mai repede decât ceilal i. a a cum sunt prezente în limbile europene moderne. fapt care indic existen a unei r d cini lingvistice comune.arhicunoscut este adverbul bine. y absolut . Totu i. y de inferioritate . Adverbele. y superlativ o relativ . sunt o preluare din limba-mam a acestora. prezentat în exemplele de mai sus. Modul specific în care adverbele au "supravie uit" pân ast zi în aceste limbi indo-europene variaz de la caz la caz. se poate remarca cu u urin prezen a comun a celor dou consoane b i n în ambele cuvinte.

complement circumstan ial de timp Ultima oar l-am v zut ieri. bine. mâine. repede. complement circumstan ial de cauz To i îl felicitau de bine ce r spunsese. acum. Clasificare dup form y y simple: aici.P r ile de vorbire determinate Adverbul poate determina: y un verb sau o locu iune verbal la mod o personal . complement circumstan ial de scop Dinadins ai f cut asta. Du-te în casa de dincolo. tot. .M. acolo. Eminescu complement circumstan ial de loc Ultima oar l-am v zut aici.Tu ai r spuns repede scriind frumos. complement circumstan ial de mod Ultima oar l-am v zut bine. mâine-sear . încet. o nepersonal . atribut adverbial Testul de ast zi a fost u or. un substantiv [Plecarea de acas a fost grea. r u compuse o prin al turarea unui substantiv prin cratim : ieri-diminea .Tu ai r spuns repede. Pentru drumul cel de mâine / De cu azi te preg te te. nume predicativ E foarte bine c vine acum. ieri.]' Func ii sintactice Adverbul poate îndeplini în cadrul propozi iei urm toarele func ii sintactice: predicat verbal Desigur c va fi bine. o interjec ie Hai repede! y y un adverb sau o locu iune adverbial Tu ai r spuns pu in ironic. poimâinesear . complement circumstan ial concesiv Cu toate acestea l-am v zut aici. abia. Este bine s ascul i sfaturile. un adjectiv sau o locu iune adjectival El are o ma in mult mai nou .

sus. taman. doar. în vecii vecilor Clasificare dup origine y primare . adânc. etc. când o zbura porcul.  locu iuni adverbiale: Cânta într-una. muncitore te. din vreme in vreme. jos. zi de zi. tocmai y provenite din alte p r i de vorbire . întotdeauna. tare numeral  numeral prorpriu-zis: O ine una. ici i colo. cât ai zice pe te. de-a lungul/latul/curmezi ul zicale: la o arunc tur de b . înainte. încoace. ba. clip de clip . nic ieri. odat . încotro. Substantivele care sunt parte a unei expresii î i pot schimba valoarea gramatical în adverb: y y y y y y y bu tean . nici. pe nepus -mas . ziua. cât ai clipi.s rat ocn tun . barem. spre exemplu un atribut. niciodat . mar i. altcumva. hojma. au form adverbial atunci când au un determinant. da. studen e te. înc . totdeauna. nic ieri. nu. noaptea. lesne. oarecum.înghe at tun turt . în fa /spate/dreapta/stânga. câine-câine te. prea.sunt mo tenite din limba latin sau împrumutate din alte limbi: abia. seara. când i-o cloci cucul ou le. mâine. afar . val-vârtej. cum scrie la carte. frumos. la un moment dat. când o face plopul pere i r chita mic unele.doarme bu tean cri .y prin contopire: altundeva. b rb te te.din o substantiv: b ie e te. aproape. altfel. tinere te. pe nea teptate. etc. ieri. ca pe ap .îndr gostit lulea ocn .). altminteri. foarte.singur cuc lulea . diminea a. la pa tele cailor. etc. aidoma. apoi. mai. i. oricum locu iuni adverbiale o simple: o din când în când. m car. fr e te Substantivele pentru zilele s pt mânii (luni. razna. în centru/mijloc/vârf. verde. anotimpuri (vara. nu tiu cum. astfel.beat turt y o o adjectiv: ascu it. bontit. azi. ici-colea. uneori. mereu. an de an. toamna. musai. când i-ai vedea ceafa. . chiar.). agale.beat cri cuc . iar.

la pa tele cailor. cu anevoie. noaptea Clasificare dup în eles y adverbe i locu iuni adverbiale de loc: Indic locul unde se petrece o ac iune sau exist o stare. harcea-parcea . bine. clip de clip y de mod Acest tip de adverbe arat felul desf ur rii ac iunii. astfel. prea. în dreapta. al existen ei st rii sau al posed rii însu irii. lâng . corect. foarte. greu. b trâne te. pu in. ici-colo. în vecii vecilor. diminea a. împreun .Clasificarea adverbelor provenite din alte p ri de vorbire y y derivate cu sufixe: b rb te te. a a. în jos. pe furi . peste tot. aici. pe nea teptate. zi i noapte. ieri. mâine. împrejur. colo. pe rupte. pas cu pas. afar . y o de mod propriu-zis:  adverbe: mai. odat . înapoi. degrab . aiurea. în fa . sus. fr e te. r u. într-acolo. aiurea. asear . pe dinafar . de-a binelea. hot rât o substantiv: ziua. în untru. repede. furi . târâ cu aceea i form : o adjective sau participii: frumos. de-a binelea. disde-diminea . cu noaptea în cap. fr e te. de-a dreptul. f i . y o o adverbe: acum. realmente  locu iuni: pe de rost. alalt ieri. totdeauna locu iuni: din când în când. u or. de abia. agale. ca vai de lume. departe-departe. seara. departe. adverbe: acas . diminea a. poimâine. ici. în creierii mun ilor. mult. înainte locu iuni: jur-împrejur. în stânga. pe-ndelete. roat . curând. într-o parte. niciodat . r salalt ieri. cu deosebire. de-a pururea. aproape. pretutindeni. jos. nu tiu cum. îndat . calm. a a i a a. pe deplin. ast zi. de când lumea. deocamdat . în spate y de timp: Exprim timpul în care se s vâr e te o ac iune sau exist o stare. seara. cot la cot. încetul cu încetul. în sus. zi de zi.

prea locu iuni: 'nu foarte. mai. suficient. de c teva ori. de fel. destul. destul. pe jumate. pic tur cu pic tur . neîndoielnic. decât. destul. nici. nu prea. în întregime de compara ie:   adverbe: au rol de prepozi ie în formarea gradelor de compara ie: ca. înc . negre it. frecvent. cu siguran . taman . un pic de tot. de zeci i zeci de ori. necontenit. de a-ntregul. tocmai. neîncetat.y o de calitate:  adverbe: atât. fire te. cu certitudine. asemenea de mod care arat durata. cât. bini or locu iuni: de loc. mai. bineîn eles. f r -ndoial . insuficient. mult. în parte. asemenea locu iuni: cam cât. de mii i mii de ori. precum. pu intel. revenirea sau frecven a:   adverbe: mai. foarte. iar i. cert. prea. nu. cât frunz i iarb . mai. pe tot. pu in. cum. mult prea mult. cât de cât. de tot atâtea ori. mereu. nicidecum. des. desigur. ba. exact. atât. tot. multi or. f r doar i poate y o de precizare sau înt rire:  adverbe: chiar. destul de. adesea. prompt. sigur. de pu ine ori. prompt. de mod cantitative:   adverbe: cam. cât negru sub unghie. mereu. cam. permanent locu iuni: de multe ori. mult prea. adeseori. deloc. din ce în ce de mod de afirma ie i nega ie:   adverbe: da. precis. mult. mult prea pu in. pu in  locu iuni: cât de cât y o adverbul distributiv Adverbul câte intr în componen a numeralelor distributive i a celor colective. cât. cât. aproape ca.

doar. aproxima ie i explica ie:   adverbe: probabil. bun oar locu iuni: cel pu in. numai. într-adins. Conjunc ia nu are func ie sintactic auxiliar. poate. nu de alta. cât pe ce. întocmai.de mod de probabilitate. numai i numai. Conjunc ia indic raportul de coordonare y y y i subordonare între: p r ile de propozi ie o parte de propozi ie i o propozi ie dou propozi ii Clasificare Criteriile de clasificare cuprind forma conjuc iei i raporturile stabilite de c tre conjunc ie: . m car. m car. tocmai. barem. taman. bun oar . de aceea. mai-mai de cauz sau scop:   adverbe: înadins. dintr-adins cu în eles concesiv:   adverbe: totu i locu iuni: cu toate acestea cu în eles conclusiv:   adverbe: deci. chiar. pentru aceea. mai. prin urmare. anume locu iuni: de aia. parc . pentru aia. pesemne. adic . de una de alta. curat. Ea se analizeaz gramatical cu partea de vorbire care o înso e te. dinadins. numai Clasificare dup gradul de compara ie y y adverbe care realizeaz categoria gradului de comparatie (majoritatea adverbelor): adverbe care nu realizeaza categoria gradului de comparatie: o f r func ie sintactic (modalizatori): o relative: o adverbe care exprim superlativul prin sens i are rol morfologic Conjunc ia este o parte de vorbire neflexibil . aproape-aproape. a adar locu iuni: prin urmare adverbe de restric ie: nici. precizie. de asta. i.

locu iune conjunc ional : m car c . Clasificare dup form Dup form .Clasificare dup form Conjunc ia dup form poate fi: y y y simpl : ca. fie. m car. Prepozi ia nu are func ie sintactic i are rol morfologic auxiliar. a adar subordonatoare Iar. i dativ. prepozi ia se clasific în: 1. În limba român În limba român contemporan prepozi ia cere cazul: acuzativ. Prepozi ia este o parte de vorbire neflexibil care exprim rela iile sintactice de subordonare dintre un substantiv (sau un substitut al acestuia) ori dintre un verb i un alt cuvânt." o copulativ : i. Exemplu: Sau scrii. cu toate c etc. datorit . s . pentru.când leag p r ile de propozi ie secundare de propozi iile regente sunt: o juxtapunere : ". ori. sau etc. Ea se analizeaz gramatical cu partea de vorbire care o înso e te.pot fi adverbe (când au în elesul de: din nou. îns . o disjunctiv : sau. sau cite ti. Când conjunc iile disjunctive sunt perechi. când se afl în interiorul propozi iei. ori. . asemenea. dac . ci. iar. nici. pe. genitiv Prepozi ia se poate clasifica dup form i dup origine. dar. i cu. compus : ca s . prepozi ie simpl (un singur element): a. chiar) sau conjunc ii (când leag între ele p r i de propozitie de acela i fel sau propozi ii). Înaintea conjunc iilor adversative se pune întodeauna virgul . i . contra. pentru c . de. dup . virgula preced obligatoriu al doilea termen. în. prin. cu. nici o adversativ : dar. printre. excep ie face conjunc ia îns . c tre. de. ci i. f r . peste. fie o conclusiv : deci. întru. pân . [modificare] Clasificare dup tipul raportului stabilit Conjunc ia dup acest criteriu poate fi: y y coordonatoare .

pe la. verb la participiu: datorit . pe lâng . de pe lâng . de peste. f r de. dinaintea. cu excep ia.  gerunziu (numai dup un reflexiv-pasiv impersonal): Se aude gemând. de pe.  nehot rât: To i au dreptul la cuvânt. o numeral cu valoare substantival în nominativ  cardinal: Doi se ceart . prepozi ia poate proveni din: 1.  de polite e: Dumneavoastr a i mers la fa a locului. în urma. Clasificare dup origine Dup origine. înd r tul. de jur împrejurul.  supin: De pl tit mai pu in este convenabil. scriere. în fa a.2. substantiv: gra ie. înd r tul.etc). dind r tul. o pronume în nominativ  personal: Noi am lucrat. Subiectul gramatical poate fi exprimat prin: o substantiv în nominativ: Ma ina pleac . în spatele. în sus de. contrar. y y Subiect (în filozofie) define te partea referitoare la con tiin în rela ia obiect/subiect. mul umit . pân pe la. în afar de. o locu iune substantival : Darea de seam a fost întocmit repede. la stânga. de-a lungul. cât. în loc de. locu iune prepozi ional (grupuri de cuvinte cu în eles unitar care au rolul de prepozi ii): dincolo de.  ordinal: Al doilea merita s câ tige. în privin a. împotriva. înapoia. cu tot. ca. de-a latul. în jos de. la dreapta. înainte de. nu voi. toate fiind axate pe aceea i interpretare a no iunii: ceva sau cineva care efectueaz ac iunea intr-o propozi ie. deasupra. o verb  infinitiv: A vedea un film bun este o pl cere. 3.  colectiv: Amândoi au fost la munte. prepozi ie compus (din dou sau mai multe prepozi ii simple): de la. 4. potrivit cu. adverb: înaintea. o locu iune verbal . cu privire la. 2. ceva sau cineva despre care se face referire (prin vorbire.  posesiv: Al meu este primul. conform cu. fa de. pe sub. 3.  demonstrativ: Acela este cel mai de tept. de pe sub.  distributiv: Câte doi merg pe coridor. pe dinafara. contrar cu.  interogativ: Cine nu a în eles?  relativ: M-a întrebat: Cine nu a în eles. de c tre. în dosul. din pricina. Subiect (în gramatic ) sau subiectul gramatical define te acea parte principal a propozi iei care efectueaz ac iunea.  negativ: Nici unul nu a ascultat. decât. PARTILE DE PROPOZITIE Cuvântul subiect are mai multe conota ii. 1.  frac ionar: Un sfert cost mult mai pu in.

am citit. interjec ie cu valoare predicativ Pup za zbrr! pe-o dughean . la care se face referire. locu iune verbal A stat de veghe toat noaptea. I i II nr singular i plural).m. F nu Neagu. Clasificare Predicatul se clasific în y Predicat verbal . o Câteva exemple ar putea fi urm toarele:  Subiectul excursiei noastre de azi este muntele Cozia i împrejurimile sale.o infinitiv: E greu a pune pe roate o afacere. interjec ie (numai dup un reflexiv-pasiv impersonal): S-a auzit pleosc! dup ce a s rit în ap .. inclus atunci când poate fi dedus din desinen a verbului (la pers. s. reprezint locul. Subiectul neexprimat este: y y y subîn eles când subiectul a fost exprimat într-o propozi ie anterioar . voi citi . Dincolo de nisipuri Predicatul verbal este exprimat prin verbe la moduri personale: y Indicativ: citesc. conceptul abstract.a.arat ce face subiectul i îi atribuie acestuia o ac iune: În fa r s rise luna. citii. obiectul. ac iunea. supin: Este u or de b gat de seam diferen a.   Subiectul gramatical poate fi si neexprimat. tema despre care se vorbe te sau scrie. intona ie predicativ Vorba lung . Predicatul poate fi exprimat prin: y y y y y y verb la mod personal adverb predicativ Poate|1 c întelegi|2. s r cia omului. fiin a. Predicatul este partea principal de propozi ie care atribuie subiectului o ac iune. o stare sau o insu ire. citisem.d. Subiect. în sensul general al conota iei date acestui cuvânt. locu iune adverbial predicativ F r doar i poate c se va întoarce. citeam.  Testarea acestui mic program de calculare a rad cinii reale a oric rei ecua ii de grad trei a fost subiectul acestei experiment ri.

a se afla. Miori a Predicatul nominal este format din verb copulativ i nume predicativ. a plecat. inclusiv limba român . ce este i cum este subiectul. verbal sau nominal. a proveni. a deveni. . A fost un împ rat. care v zu lipsa palo ului|2. A deveni este tot timpul verb copulativ. Vebele copulative sunt: a fi. s fi citit Condi ional-optativ: a citi. Acord în persoan y i num r: Eu nu în eleg. a însemna. Punctua ie Predicatul. a ie i. a r mâne. Acordul const în modificarea formei predicatului în func ie de caracteristicile subiectului. În limba român acordul se face în persoan i num r.y y y y Imperativ: cite te Conjunctiv: s citesc. Verbul a fi este predicat verbal când are sensul de: a exista. a p rea. nu se desparte prin virgul de subiect. a fi citit Predicat nominal . Unu-i ungurean   i unu-i vrâncean. a se g si. i dac predicatul este nominal sau exprimat printr-un verb la diateza pasiv acordul se face i în gen. a merge. Acord În numeroase limbi. a ajunge.|1 Cuvintele care alc tuiesc numele predicativ multiplu se despart de virgul când nu sunt legate prin conjunc ia i ori sau. predicatul se acord cu subiectul. Unu-i moldovan. a se face (ultimele dou când au sensul lui a deveni).atribuie o insu ire sau o calitate subiectului i arat cine este. Se folosesc virgule când între subiect propozi ie: i predicat s-a intercalat o parte de propozi ie sau o Greuceanu. a se na te.

) a deveni Ex: Sebastian va deveni aviator. A r s rit luna. (unde de tept este nume predicativ. Au fost planta i o sut de brazi. (unde aviator este nume predicativ. (unde gustoas este nume predicativ.) y a ie i (a deveni) Ex: Ciocolata va ie i gustoas . Nume predicativ Numele predicativ formeaz împreun cu un verb copulativ predicatul nominal. (unde istea este nume predicativ.) a p rea Ex: B iatul pare de tept.) y a se face (a deveni) Ex: Cosmin y i-a propus s se fac inginer. Acord suplimentar în gen: y y Mama e sup rat . (unde inginer este nume predicativ. Exemple de verbe copulative: y a fi Ex: Claudia este istea y .y y Voi a tepta i aici.) y y y y a se chema a se numi a constitui a r mâne Exprimare Numele predicativ se exprim prin: y Substantiv .

Andrei este doctor. y Pronume Colegul meu este el. y Verb la modurile: o infinitiv Pl cerea este de a citi.p. y o supin Cartea este de citit. Complement direct poate fi determinat folosindu-se întreb rile: pe cine? sau ce? .d. y Adjectiv M rul este ro u. semantic indic obiectul asupra c ruia se ac ioneaz . y Interjec ie Afar este bârr.v. y Numeral o cardinal Elevii sunt cinci. Un complement direct semnific în gramatic un element sau o parte a propozi iei care este definit/ de rela ia direct pe care o are cu predicatul propozi iei. y Adverb Afar este frumos. Complementul direct este partea secundar de propozi ie care determin un verb tranzitiv sau o interjec ie i d. o ordinal Andreea este a treia din catalog.

.: Am vazut-o pe eleva mea in parc.exprimat printr-o construc ie infinitival Complementul direct arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea exprimata de verb.: daca un verb accepta CD atunci el este un verb tranzitiv Complementul indirect este partea secundar de propozi ie care determin un verb intranzitiv sau o interjec ie i d. DATIV.+subst. pr.exprimat prin mai multe p r i de vorbire dezvoltat . nr.exprimat printr-o singur parte de vorbire multiplu . pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate sau nu de prepozitia pe. GENITIV. DATIV: S-au aliat împotriva celui de-al doilea. prep. DATIV. GENITIV: posesiv .supin sau gerunziu. Intrebari : pe cine?. pronume in cazurile ACUZATIV.p. substantiv in cazul ACUZATIV: Am discutat despre emisiune.: Aud cantand. prep. CD CD ex.ce?. Diferenta se face astfel: daca propozitia are un subiect exprimat sau neexprimat.I-am adus hainele. substantiv in cazul GENITIV: S-au n pustit asupra cire elor. vb. pr. atunci partea de vorbire care raspunde la intrebarea "Ce?" este complement direct.Clasificarea complementului direct y y y simplu .v. vb. numeral cardinal in cazurile ACUZATIV. Complementul indirect poate fi exprimat prin: y y y y y y y y y y substantiv in cazul DATIV: Îi voi da colegului acest creion.S-a gândit la cel lalt. o însu ire sau o caracteristic exprimat prin cuvântul determinat.S-a gândit la al s u. verb la modul infinitiv: Era obi nuit a nota schimb rile. vb.d. DATIV. ultima dintre ele intalnindu-se si in cazul subiectului. vb. GENITIV: reflexiv . Complementul direct se exprima prin: a)substantive. GENITIV: demonstrativ . GENITIV: personal . pronume in cazurile ACUZATIV. DATIV: A telefonat celor doi. numeral ordinal in cazurile ACUZATIV. GENITIV. pronume in cazurile ACUZATIV.Ac CD CD pe cine? Pe cei doi ii cunosc bine. PV ce? CD ex. semantic indic obiectul asupra c ruia se resfrânge indirect ac iunea verbului sau c ruia i se atribuie o ac iune.card. pronume in cazurile ACUZATIV. gerunziu Obs.ci-a adus materialele. DATIV. b) verb la modurile infinitiv.

CI Acestuia i s-a facut foame. pronume sau numerale in cazul dativ. un substantiv. vb. de cine ?. vb. : S-a plictisit de asteptat.Ac. ex. vb. complement indirect cu prepozitie. Complementul indirect cu prepozitie (pe ce?.Ac. Circumstan ialele pot fi de loc. Complementele pot fi directe. de agent. o locu iune adverbial complement circumstan ial de timp determin un pronume. : Vorbeste despre tine frumos. prep. Trebuie evitat asocierea celor doua notiuni Äcomplement circumstan ial´ i utilizat doar termenul de Äcircumstan ial´ care desemneaz aceea i no iune. o locu iune adverbial complement circumstan ial de loc determin un pronume. pentru ce ?.la supin c)adjectiv precedat de prepozitie . Complementul circumstan ial poate fi: y y y complement circumstan ial de mod determin un pronume. Exista un tip special de complement indirect in genitiv exprimat prin substantive. un adverb.y y verb la modul gerunziu: S-a plictisit t când. indirecte. o locu iune adjectival . vb. pron.ex. cu cine ?.ex. un substantiv.G. cu ce ?. un adjectiv. un substantiv. de ce ?.pers. adj.+pr. subst. b)verb la un mod nepersonal . Se clasifica in : complement indirect in dativ.D vb.ex.: Au complotat contra acestuia. trebuie f cut o distinc ie între Äcomplement´ i Äcircumstan ial´. verb la modul supin: Se va s tura de scris. care expliciteaz circumstan ele în care se desf oar ac iunea. despre cine ?. În conformitate cu noua terminologie impus de Gramatica Academiei Române. Complementul circumstan ial este o structur gramatical . pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepozitie . dem. pron. un adverb. Complementul indirect arata obiectul asupra caruia se rasfrange indirect actiunea exprimata de verb. : Din gri s-a facut alb. despre ce ?) se exprima prin : a)substantive. un numeral. de timp. vb. : Dau copiilor cate o bomboana. ex. pentru cine ?. pronume sau numerale precedate de prepozitii. dem. prepozi ionale. de mod etc. Complementul indirect in dativ (cui?) se exprima prin substantive.

de unde?. .Problema s-a rezolvat de la sine. ³în pofida´.Cum s-a rezolvat problema? Afirma ie: . Complementul circumstan ial de loc este complementul circumstan ial care arat locul în care se petrece ac iunea. Exemplu: Înva în ciuda lui Tofilat. în special modul în care aceasta decurge. Exemplu Am plecat devreme pentru a fi primii. R spunde la întrebarea "cu ce scop?". A fugit repede din cauza înt rzierii.Acest complement raspunde la intrebarea: unde?.Cum îi chinuie te? Complementul circumstan ial de scop este partea secundar de propozi ie care arat scopul realiz rii unei ac iuni.Complementul circumstan ial concesiv Complementul circumstan ial concesiv r spunde la întrebarea ³în ciuda c rei Intimplari \ fapt?´. R spunde la intrebarea cum?. Complement circumstan ial condi ional Complementul circumstan ial condi ional arat condi ia de care depinde realizarea ac iunii sau a însu irii exprimate de verbul sau adjectivul determinat. pana unde?. În locul lui a fi mai corect. . Complementul circumstan ial de mod este complementul circumstan ial care arat cum se desf oar o ac iune sau arat cum se înf i eaz o însu ire. Exemple Afirma ie: .Îi chinuie te pân la exasperare. . Complementul circumstan ial de cauz este partea secundar de propozi ie care arat cauza sau motivul realiz rii unei ac iuni. R spunde la întrebarea : ³ cu ce condi ie?´ Exemple: În caz de nevoie sun -m . are ca locu ine prepozi ional ³în ciuda´. a unei st ri sau a unei însu iri. R spunde la întrebarea "din ce cauz ?". Arat tipul de context în care o ac iune se desf oar .

verb la participiu sau numeral aderen când atributul este exprimat prin locu iune adjectival sau adjectiv invariabil În topica normal . În limba român Subordonarea se realizeaza prin: y y acord când atributul este exprimat prin adjectiv. ce fel de?. al/a/ai/ale cui?. Ea a fost certat de el /de mama/de tata/etc. R spunde la întreb rile: care?.exprimat de verb. Atributul este partea secundar de propozi ie care determin un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume. câte?. numeral sau adjectiv substantivizat) pe care îl precizeaz . atributul este pozi ionat: y dup regent dac este exprimat prin: o adjectiv calificativ o determinativ o adjectiv pronominal de înt rire o pronominal posesiv o sau locu iune adjectival înaintea regentului dac este exprimat prin: o numeral o adjectiv pronominal relativ o adjectiv pronominal demonstrativ o adjectiv pronominal nehot rât o adjectiv pronominal negativ o locu iune adjectival y Clasificare Atributul se clasific dup valoarea p r ii de vorbire prin care este exprimat în: y y Atribut adjectival Atribut substantival . câ i?.Complementul circumstan ial de timp este complementul circumstan ial care arat timpul în care se petrece ac iunea Complementul de agent este partea secundar de propozi ie care determin un verb pasiv i arat de cine este realizat ac iunea . R spunde la întrebare "de c tre cine?" pus verbului pasiv. îl identific sau îl calific indicând o caracteristic sau o calitate a acestuia. Planul a fost realizat de el.

Întreb ri y y cine? ce? Regent 1." y o parte de vorbire exprimat prin substantiv: "Trei dintre ei sunt matematicieni. a trebui a însemna a r mâne a ajunge 2. Propozi ie subiectiv Propozi ia subordonat subiectiv are rolul subiectului la nivelul frazei pe lâng predicatul regentei sau pe lâng un verb impersonal din propozi ia regent . Verb impersonal la moduri personale: y y y y y a fi (impersonal): Era s te loveasca masina. Verb reflexiv impersonal: .y y y y Atribut pronominal Atribut verbal Atribut adverbial Atribut interjec ional Atributul determin : y un substantiv: "Urcând oseaua cea mare erpuit peste Stâni oara. Exemplu: y Se stie cine lipse te. Baltagul) y i Gheoghi auzir glasul un pronume: "Toate acestea vor fi rezolvate curând. Vitoria puhoaielor" (Mihail Sadoveanu.

y y y y y y y y y îmi place îmi convine mi-e drag îmi vine s m uime te m fr mânt îmi pare M doare c n-ai reu it la examen. Verb impersonal reflexiv cu pronume în cazurile dativ sau acuzativ. 5. 6. Verb pasiv folosit la modul impersonal: y y y y y este scris este cunoscut este dat este hot rât este consfin it 4. Îmi place s cant la pian. Expresii verbale impersonale: y y y y y y y y y e u or e greu er u e bine e posibil a a-i e cu putin e far nici o îndoial e f r dubiu: E incontestabil c nu po i absolvi examenul f r limba român . Verbul pare cu valoare îmi pare: .y y y y y y y y se tie se zice se aude se cade se crede se cuvine se întampl se zvone te 3.

acum am aflat. Extensia complementului direct e. o Îmi pare c ai obosit? 7. de. Tu ai salutat pe cunoscu i. -Adverbe relative: unde. nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctua ie. orice. Tu ai salutat pe cine cuno ti. ca . oricât.g. s . pentru a eviden ia un anumit aspect al comunic rii. Am preg tit ghiozdanul. Elemente de rela ie -Conjunc ii subordonatoare: c . ce. cine.g. Propozi ia completiv direct este o propozi ie subordonat având rolul complementului direct la nivel de fraz determinând un verb tranzitiv sau o interjec ie din propozi ia regent . când. C ai sosit. -Pronume nehot râte: oricine. Topica Propozi ia CD poate sta înainte sau dup regent . dac .y În forma impersonala verbul cere subiectiva: o Se pare c a venit iarna. . ca s . ceea ce.Am preg tit ce îmi trebuia. Contragerea CD e. -Pronume relative: care. Propozi ia predicativ constituie în fraz o realizare propozi ional a numelui predicativ. câte. y y y y y y y y y y y y desigur sigur bine r u adev rat evident probabil bineîn eles fire te poate destul pesemne. oricare. s . e. cât. a ezat dup regent . Intrebari:ce? Prepozitii:ce Termen regent -Verb tranzitiv: El a plecat spunând c va veni a doua zi. Punctua ia CD. Dac este a ezat înaintea regentei. Am rezolvat ce trebuia. -Locu iune verbal tranzitiv : Profesorul a b gat de seam c lipsesc doi elevi. Adverbe sau locu iuni adverbiale predicative înso ite obligatoriu de o conjunc ie subordonatoare. cum. câ i.g.. -Interjec ie predicativ : Iat ce ne-a explicat.. ea poate fi desp r it prin virgul .

doar.g. Locu iuni verbale: Ai luat-o la fug unde ai vazut cu ochii. ³a înv a´. Întreb ri y y y y y unde? de unde? pân unde? încotro? "pe unde?" Elementele regente y y y Verbe: Plec unde mi-ai spus.. O interjectie: Hai unde am stabilit. jucând rolul de complement circumstan ial de loc. Verbele ³a întreba´. Propozi ia circumstan ial de loc este cea care arat locul. Propozi ia circumstan ial de mod constituie în fraz o realizare propozi ional a complementului circumstan ial de mod. ..ATEN IE! Unele CD pot fi reluate sau anticipate în regent . spa iul de desf urare a ac iunii din propozi ia regent . ca s . Propozi ia circumstan ial de timp sau temporal constituie în fraz o realizare propozi ional a complementului circumstan ial de timp. e. ³a anun a´. ³a ruga´. la nivel de fraz . Îl apreciez pe cine e serios. ³a asculta´.g. ³a sf tui´ se construiesc cu dou CD sau pot avea un complement direct i o CD.. Te rog s m ascul i. de Locu iuni conjunc ionale: pentru ca s Adverb: . Elemente introductive y y y Conjunc ii subordonatoare: s . e... Propozi ia completiv indirect este o propozi ie subordonat având la nivel de fraz rolul complementului indirect pe lâng propozi ia regent . Propozi ia circumstan ial de scop r spunde la întrebarea "În/cu ce scop?" pus verbului din propozi ia regent . prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ.doar. Propozi ia circumstan ial de scop sau final constituie în fraz o realizare propozi ional a complementului circumstan ial de scop.

dac . de.când.s . etc. Ele nu se izoleaz i nu pot fi omise din enun . cu sau f r prepozi ie Adverb . pronume. Propozi iile subordonate atributive se clasific în: y determinative . Propozi ia atributiv constituie în fraz o realizare propozi ional a atributului. Propozi ia subordonat care determin un nume din propozi ia regent i r spunde la întreb rile atributului care?. al cui?. se nume te propozi ie subordonat atributiv . Propozi ia subordonat atributiv se introduce în fraz prin intermediul diferitor elemente de rela ie: y y y Pronume . Este explicativ propozi ia subordonat atributiv care determin un substantiv ce are deja un atribut. Propozi ia circumstan ial condi ional exprim o condi ie sau o ipotez de a c rei îndeplinire depinde realizarea ac iunii din regent .Propozi ia circumstan ial concesiv exprim o împrejurare de natur s împiedice desf urarea unei ac iuni sau existen a unei calit i din regent . Spre deosebire de propozi ia subordonat subiectiv .înso ite uneori de prepozi ii Conjunc ie . propozi ia subordonat atributiv determina un nume din propozi ia regent. ele întregesc sensul enun ului din care fac parte. explicative . y . unde. ce . ce fel de?.Propozi iile subordonate explicative nu sunt absolut necesare. numeral).la orice forme cazuale.care.Propozi iile subordonate determinative sunt absolut necesare pentru a în elege mesajul. cum . f r a-l substitui. cât?. care ine locul subiectuluilips din regent. c . dar care nu le împiedic . Delimitarea propozi ilor subordonate atributive de cele circumstan iale sau completive se face prin identificarea termenului regent: subordonata atributiv are de regul un nume (substantive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful