Ghidul Consultantului în Agricultură Ecologică

Orice reproducere, chiar şi parţială, a acestei lucrări este interzisă fără acordul autorilor

CUPRINS Introducere Modul I. COMPETENŢE MANAGERIALE 1.1. Gestionarea conversiei de la agricultura convenţională la cea ecologică; 1.1.a. Regulamentele agriculturii ecologice; 1.1.b. Standarde internaţionale; 1.1.c. Planul de management al conversiei; 1.1.d. Bilanţul energiei la nivel de fermă; 1.2. Trasabilitatea lanţurilor trofice (alimentare) 1.2.a. Legile trasabilităţii alimentelor; 1.2.b. Certificarea trasabilităţii lanţurilor alimentare; 1.2.c. Controlul organismelor modificate genetic (OMG); 1.3. Certificarea calităţii, reprezentativităţii şi a realităţilor sociale şi de mediu 1.3.a. Certificarea calităţii; 1.3.b. Certificarea reprezentativităţii; 1.3.c. Certificarea realităţilor sociale şi de mediu; 1.4. Multifunctionalitate 1.4.a. Agroturism; 1.4.b. Managementul peisajelor; 1.4.c. Ferme didactice; Bibliografie Intrebări şi răspunsuri Modul II. COMPETENŢE COMERCIALE 2.1. Strategii de piaţă 2.1.a. Canale de comercializare a produselor agricole şi alimentare ecologice; 2.1.b. Agricultura ecologică şi piaţa teritorială; 2.2. Piaţa şi noile tehnologii 2.3. Etichetare 2.3.a. Legislaţia internaţională privind etichetarea alimentelor ecologice; 2.3.b. Etichetarea Fair-trade labelling; Bibliografie Intrebări şi răspunsuri Modul III. COMPETENŢE TEHNICE 3.1. Principiile agriculturii ecologice; 3.1.a. Sistemul holistic de management al producţiei ecologice; 3.1.b. Principiile sănătăţii, ecologice, echităţii şi precauţiei; 3.2. Managementul fertilităţii solului 3.2.a. Fertilitatea solului;

3.2.b. Compostarea şi reciclarea biomasei; 3.2.c. Rotaţie, îngrăşăminte verzi şi culturi asociate (intercalate); 3.2.d. Îngrăşăminte autorizate; 3.3. Managementul protecţiei plantelor şi animalelor 3.3.a. Prevenire; 3.3.b. Combaterea biologică; 3.3.c. Controlul buruienilor; 3.3.d. Produse permise (autorizate); 3.4. Producerea de hrană şi prelucrarea produselor agricole şi alimentare 3.4.a. Cultura legumelor; 3.4.b. Creşterea animalelor; 3.4.c. Conservarea alimentelor şi prelucrarea produselor; MIC DICŢIONAR DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ Bibliografie Intrebări şi răspunsuri

el va analiza orice problemă ce se iveşte din activităţile curente efectuate în fermă. această publicaţie prezintă punctele de vedere ale autorilor şi Comisia Europeana nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţiile din acest curs. El trebuie să urmarească cu atenţie cum agricultorii respectă regulile şi legile naţionale şi internationale. în acelaşi timp. modul de selectare a furnizorilor şi a bunurilor. Ion TONCEA. el trebuie să aibă cunoştinţe profunde de drept internaţional referitoare la etichetarea produselor ecologice. Consultantul în agricultura ecologică.E. În ceea ce priveşte competenţele comerciale. gestionând. consultantul în agricultura ecologică va fi apt sa ofere consultanţă de afaceri agricultorilor pentru a obţine cele mai bune produse ecologice de pe piaţă. regulamentul de introducere pe piaţă.Introducere Cursul „Consultanţa în agricultura ecologică” este varianta în limba română a lucrării „ORGANIC FARMING CONSULTOR” elaborată în cadrul proiectului „FORECOLOGIA”. canalele de vânzare a produselor alimentare. Consultantul trebuie să cunoască tehnicile de analiză a pieţii. piaţă si mediul rural. expert în agricultura ecologică şi responsabil naţional de proiect ECOLEARNING. Astfel. de asemenea. din perspectiva competenţelor tehnologice. respectiv „produse agricole şi alimentare ecologice”. e-mail marketing). capabil să furnizeze consultanţă calificată tuturor agricultorilor implicaţi în producţia vegetală. web-marketing. cursul conţine. managerial si commercial. specialist în probleme de mediu şi membru al Asociaţiei Române pentru Agricultură Durabilă (ARAD) si Dr. fiind de asemenea. peste tot când este vorba de agricultură şi produse agricole şi alimentare. mai departe activităţile agricole. număr de referinţă ES/03/B/F/PP-149080. Pentru a face asta. altfel spus persoana careia îi este dedicat acest curs. Adrian Vladimir TONCEA. piaţa locală şi comunicarea privind piaţa teritorială. deoarece termenul „agricultură ecologică” este protejat şi atribuit de U. Pentru a fi la îndemâna oricărui operator agricol din mediul rural. corectată şi adaptată situaţiei din România de catre Dr. animală şi/sau în prelucrarea produselor gricole. consultantul în materie de agricultură ecologică va fi capabil să acorde ajutor tehnic calificat fiecarui agricultor care si-a propus să treacă la agricultura ecologică. . Cursul are menirea de a furniza cunoştinţe în domeniul agriculturii ecologice. În acest curs vom folosi. inclusiv prin intermediul unor interviuri cu responsabilii activitaţilor agricole. Consultantul trebuie să aibă cunoştinţe despre tehnologiile noi inovatoare de marketing a produselor ecologice ( comertul online. termenul „agricultură ecologică. care a fost tradusă. De asemenea. precum şi din legislaţia obligatorie curentă referitoare la aplicarea acestora la nivel de fermă. In special. Acest expert trebuie să aibă ca obiectiv principal îmbunătăţirea şi menţinerea metodelor agroecologice. lucrarea conţine mai multe aspecte privind activităţile rurale de agricultură ecologică. Sus-menţionatul “consultant” va avea cunostinţe minuţioase despre mediul înconjurător. el se va baza pe principalele linii directoare care decurg din normele tehnice administrative si manageriale. detalii preţioase la nivel tehnic. care sunt într-o evoluţie continuă. finanţat cu sprijin de la Comisia Europeană prin programul „Leonardo da Vinci. De asemenea. României pentru definirea acestui sistem de agricultură şi este similar cu termenii „agricultură organică” sau „agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre. De asemenea. poate deveni un expert de top in dezvoltarea eco-sustenabilă a mediului rural.

cel puţin. Datorită sfaturilor primite de la consultant. Va da sfaturi de micşorare a intrărilor (resurse şi energii) şi a pierderilor acestora. În acest context. trebuie să fie o figură impozantă. El trebuie să cunoască ecosistemul în care este localizată ferma si relaţiile dintre organismele ce vieţuiesc acolo. agricultorul va putea sa aplice intocmai ideile ce privesc diferite tipuri de certificare agro-industrială. Consultantul va fi apt să echilibreze protecţia mediului înconjurător cu veniturile agricultorilor. preferabil. fiind capabil să gestioneze într-o manieră eco-sustenabilă producţia agricolă. ci şi la nivel regional. consultantul în agricultură ecologică. 2 perspective: tehnică şi administrativă. nu doar la nivelul fermei. El va fi constient că ferma ecologică poate fi considerată ca un sistem agricol închis. datorită cunoştinţelor referitoare la regulile ce guvernează diferite aspecte ale activităţilor rurale. el va avea competenţe manageriale. Aşadar. capabilă să ofere consultanţă adecvată tuturor fermelor ecologice.Nu în ultimul rand. resursele ce-i sunt la îndemână. Aceasta se va realiza din. care va folosi. . consultantul îşi va direcţiona cunostinţele pentru a optimiza metodele ecologice la nivel de fermă şi a respecta normele juridice şi de mediu.

Regulamentul (CEE) No. hranei şi a patrimoniului natural şi cultural. precum şi de dezvoltare rurală durabilă. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice. Acest logo poate fi folosit numai dacă produsele ecologice conţin. 889/2009 din 5 septembrie 2008 al Comisiei de stabilirea a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.Modul I. prelucrarea şi importul produselor ecologice. care furnizează regulile minime ce reglementează. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. care în anul 2007 a devenit noul regulament intitulat „Regulamentul (CE) nr. În particular.a. după aprobarea şi publicarea. Acest nou regulament a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2009. Gestionarea trecerii de la agricultura convenţională la cea ecologică. care au un sistem de inspecţie echivalent. Cadrul stabilit de Comisia Europeana (CEE) în domeniul agriculturii ecologice oferă o gamă largă de oportunitati economice producătorilor. Regulamentele agriculturii ecologice. în detaliu cum se pot obţine produsele agricole ecologice în statele membre. 1. producţia. Modelul european de agricultură reflectă rolul multifuncţional pe care agricultura îl joacă în îmbunătăţirea si diversificarea piesajelor. 95% ingrediente ecologice şi dacă aceste produse au fost procesate. incluzând procedurile de inspecţie. siguranţă alimentară şi bunăstare întăreşte încerederea consumatorului şi totodată creşte sustenabilitatea sistemelor agricole 1 . 834/2008 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice” Merită de accentuat că normele ce privesc etichetarea produselor ecologice se bazează pe un sistem facultativ. . totodată integrarea protecţiei mediului în agricultură şi promovarea şi gestionarea calităţii si siguranţei producţiei de alimente.1. acesta trebuie să fie în conformitate cu prevederile regulamentelor sus-menţionate. 2092/91”. mai mult decât politica stimulentelor pentru cantitate. Introducerea plaţilor directe încurajează fermierii să răspundă semnalelor pieţii generate de cererea consumatorilor. La nivelul Uniunii Europene. sau în alte ţări non – U. asigurând. Acest regulament a fost însă modificat de mai multe ori. logo-ul pentru produsele ecologice există din anul 2000 şi poate fi folosit pe întreg teritoriul Uniunii Europene. în anul 2008 a „Regulamentului (CE) nr. apoi a fost elaborat si publicat pe siteul oficial (2) un ”text consolidat” 2.3 .1. Aceste reforme succesive au contribuit la creşterea competivităţii agriculturii europene prin reducerea garanţiilor de sprijinire a preţurilor şi încurajarea ajustărilor structurale. Aceasta etichetă poate fi folosită doar de producătorii care au fost găsiţi de organismele de inspecţie că respectă cerinţele regulilor europene. Includerea standardelor de mediu.2092/91 prevede.E. etichetarea şi vânzareacumpărarea. Reforma politicii agricole comune (CAP) din 2003 si 2004 reprezintă cel mai important pas pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi dezvoltării durabile a agriculturii in Uniunea Europeană (UE) şi stabilirea cadrului pentru viitoarele reforme. astfel încât pentru identificarea produselor ecologice se poate folosi logo-ul comunitar coroborat cu logo-urile naţionale publice sau private. ambalate şi etichetate în U.E.COMPETENŢE MANAGERIALE 1. Pentru ca un produs să fie etichetat ca ecologic. Agricultura ecologică este o cale de gestionare globală a agriculturii şi producţiei de bunuri agricole şi alimentare. pe întreg teritoriul Uniunii Europene. cel puţin.

care la rândul lor trebuie să întrunească cerinţele standardelor internaţionale de calitate EN45011 sau ISO 65. Regulile de utilizare a siglei . corespunzător contextului său naţional..190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Produsele ecologice importate in U. Regulile U. Fiecare ţară este responsabilă de implementarea regulilor de bază ale Regulamentului U.ae . fiecare ţară membră este responsabilă de elaborarea efectivă şi monitorizarea sistemului de inspecţie. Punerea în practică.E. prepară sau importă bunuri produse in conformitate cu metodele ecologice va trebui sa “declare” activitatea sa autorităţilor competente în statul membru in care acesta activizează. al subsidiarităţii.1. la începutul anului 2008. în România erau înregistrate 14 organisme de inspecţie şi certificare.În România. Urmare a principiului U. prevăd ca fiecare membru comunitar să-şi înfiinţeze propriul sistem de inspecţie ce opereaza cu ajutorul autoritaţilor de inspecţie create special pentru a supraveghea organismele de inspectie (Anexa 1).E din tarile din alte ţări trebuie sa fie obţinute. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. alături de sigla comunitară poate fi folosită şi sigla natională „ae..E. procesatorii şi importatorii înregistraţi la MAPDR şi care deţin un contract. pădurilor şi dezvoltării rurale nr. garantează că produsul. dintre care numai „ECOINSPECT” este originar din România. Dreptul de utilizare a siglei . cu un organism de certificare aprobat de către MAPDR. supravegherea şi sancţionarea sunt stabilite la nivel local. Sigla .ae” sunt cuprinse în anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii. care produce. proprietate a MAPDR .E. Conform anexei 1. etichetele şi ambalajele produselor ecologice îl au producătorii.ae” pe produsele. provine din agricultura ecologică şi este certificat de un organism de control. Orice operator. Sistemul de control prevede ca producătorul să .. prelucrate si certificate în concordanţă cu standardele echivalente. astfel etichetat.

2. Standardele de certificare şi procedurile atrag după sine schimbări pentru diferite nivele manageriale implicate în lanţul de aprovizionare. intrun timp bine stabilit. De asemenea. Odată ce acest raport a fost intocmit. sau în cazul apariţiei unor probleme administrative. precum şi cu numarul si specializările unitaţilor de producţie. Implicatiile asupra costurilor şi asupra aptitudinilor manageriale necesare agricultorilor depind mult de schema de certificare. Activitatea organismelor de inspecţie şi certificare este finanţată din taxele de inspecţie pe care operatorii sunt obligaţi sa le plătească. În consecinţă. Pentru a certifica produsele obţinute prin metode ecologice. Această notificare trebuie depusă la Autoritatea şi organismul de certificare numite la nivel naţional. Conţinutul documentaţiei depuse trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări în activitatea de producţie. Declaraţia de conformitate . urmat de monitorizarea permanentă a conformităţii procesului de producţie şi analiza a mostrelor luate fie în momentul realizării producţiei/procesării fie direct de pe piaţă. Primul document de evaluare Organismul de certificare efectuează prima evaluare a documentaţiei care este depusă de către fermier. cea mai importantă însuşire a sistemelor de agricultură ecologică este gama largă de angajamente ale producătorilor. Dacă rezultatul evaluării este negativ (ex. Sistemul de certificare constă în audierea operatorului şi aprobarea modului de gestionare a procesului de productie implementat de operatorul care doreşte să obţină produse ecologice. producătorul va informa organul de inspecţie despre programul de producţie anual. 4. este sa ofere cumpărătorilor o garanţie independentă a calităţii produselor. 5. criteriile urmate asigură acoperirea cheltuielilor cu activităţile de control şi certificare. Scopul certificării. aceasta decide dacă va admite ferma în sistemul de producţie ecologică. este obligatoriu a fi parcursă următoarea procedură: 1. ei au sarcina de a-l îndruma pe fermier să-şi îndeplinească angajamentele asumate. In orice caz. identificând spaţiile de depozitare. prin evaluarea iniţială şi monitorizarea ulterioară. Costurile de certificare nu trebuie să includă doar taxele pe care le plătesc operatorii. documente suplimentare. ce atesta ca aceste produse corespund cerinţelor legislaţiei în vigoare privind produsele ecologice. Admiterea în sistemul de control Comisia de certificare evaluează documentele fermierului şi rapoartele vizitelor de inspecţie. 3. pentru a nu fi exclus din sistemul de producţie ecologică. producătorul va fi rugat să furnizeze. Aceste taxe sunt proporţionale cu marimea şi tipul afacerii. Înştiinţarea privind producţia prin metode ecologice. zonele de recoltare şi condiţiile de ambalare. Începerea vizitei de inspecţie Tehnicienii organismului de inspecţie şi certificare trebuie să verifice dacă întreaga organizaţie şi procesele de producţie corespund normelor agriculturii ecologice. documentaţie incompletă sau inadecvată). precum achiziţiile sau renunţarea/schimbarea titlurilor de proprietate.întocmească o descriere completă a unităţii de producţie. Din punct de vedere administrativ. precum documentaţia care trebuie prezentată cu ocazia inspecţiilor periodice ale organismelor de certificare acreditate.

1. Planul anual de procesare Acest document trebuie să conţină toate produsele pe care operatorul intenţionează să le proceseze în ferma sa.1. 2078/1992 şi apoi prin regulamentul Consiliului (CEE) No. Având în jur de 700 de membri. reprezinta circa 64% din numărul total de ferme ecologice 5 . într-o unitate terţă sau în numele unei unităţi terţe. Certificarea produselor şi emiterea autorizaţiei de etichetare. iar acest sprijin se face anual şi în funcţie de suprafaţă şi tipul culturii. tipul producţiei. 1257/1999. 1257/1999 şi sunt semnificativ mai mari decât cele prevăzute prin regulamentul No. facturi. să furnizeze documentaţia cerută de sistemul de inspecţie. Federaţia Internaţională de Mişcărilor de Agricultură Ecologica (IFOAM).Acest pas are ca obiectiv specificarea evaluării pozitive. Planul anual de producţie Acest document trebuie trimis organismului de certificare de către responsabilul unităţii de producţie până la 31 ianuarie a fiecărui an. 6. în conformitate cu normele agriculturii ecologice. Orice schimbare substanţială privind culturile agricole.). reprezentanţi ai asociaţiilor naţionale. De asemenea. Emiterea autorizaţiei pentru etichetarea oficială a produsele ecologice. la început prin regulamentul Consiliului (CEE) no. trebuie să avem în vedere că "ecologic" nu înseamnă acelaşi lucru în întreaga lume şi că. comercianţi si procesatori. Valoarea maximă a fondurilor care pot fi primite de la Uniunea Europeană variază între 600€/ha la culturile anuale. fermele trebuie să se angajeze că vor practica agricultura ecologică timp de 5 ani. În anul 2003. De acest sprijin au beneficiat 86 000 ferme certificate ecologic şi în conversie. registrele de TVA etc. În acest context. la registrele de casă şi la alte documente (ex. programele de agro-mediu au sprijinit cu fonduri circa jumătate din suprafaţa cultivată în sistem ecologic în cele 15 ţări membre. numărul de înregistrare în registrul de control al operatorilor şi data de începere şi încetare a valabilităţii atestării. Uniunea Europeană sprijină fermele ecologice prin măsurile de Agro-Mediu. 7. care. Operatorul supus inspecţie trebuie să respecte regulamentele naţionale şi comunitare privind agricultura ecologică. la nivel internaţional. 900€/ha la culturile perene specializate şi 450€/ha pentru alte folosinţe prevăzute de Regulamentul No. Standarde internaţionale Federaţia Internaţională a Mişcărilor de Agricultură Organică (IFOAM) este o asociaţie privată care a fost înfiinţată în anul 1972 pentru a încuraja agricultura ecologică şi comerţul cu produse agricole şi alimentare ecologice. trebuie notificată organismului de inspecţie şi certificare. poate fi cerută de orice operator care a fost acceptat în sistemul de inspecţie. IFOAM este cea mai mare şi cea mai influentă organizaţie de acest gen. 2078/1992. standardele de producţie şi de prelucrare a alimentelor ecologice nu sunt armonizate între ţări. De asemenea.b. procentual. care a survenit după trimitirea planului anual de producţie. Regulamentul prevede că pentru a beneficia de sprijin comunitar. susprafaţa sau producţia estimată. 8. operatorul trebuie să permită echipei de inspecţie accesul la produsele de origine vegetală şi animală şi la toate incredientele de origine agricolă şi neagricolă pentru a stabili dacă sunt cele dorite şi trebuie să le notifice dacă s-au schimbat substanţial. să permită accesul angajaţilor organismului de inspecţie la locurile de producţie. în "normele (standardele) de bază" defineşte modul cum produsele ecologice trebuie să fie .

inclusiv din partea IFOAM şi U.E. cât şi logo-urile naţionale pentru produsele ecologice. După aprobarea de către IFOAM. pentru alimente ecologice. Danemarca. trebuie utilizat cu mare grijă. În particular. standardele regionale au şansa de a se armoniza cu cele internaţionale. datorită unor prevederi care contestă calitatea produselor ecologice. . ultima versiune a Codexului. etichetare şi marketing al alimentelor ecologice. în vederea sporirii încrederii consumatorului. Acesta este important şi pentru hotărâri echivalente supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO). În special. procesare.fao. oferind un cadru pentru organismele de inspecţie şi certificare şi organizaţiile de standardizare din întreaga lume. aceste îndrumări definesc natura producţiei de alimente ecologice şi previn plângerile ce ar putea surveni datorită inducerii în eroare a consumatorilor cu privire la calitatea produsului şi modul său de obţinere. Ghidul FAO & OMS este o sursă utilă pentru stabilirea setului de reguli pentru furnizorii publici şi producătorii. De asemenea. prelucrate şi distribuite (Standardele www.codexalimentarius. asociaţiile de fermieri au formulat deja standardele lor private şi schemele de etichetare mult înainte ca regulile europene şi naţionale să revină în actualitate. Îndrumările cu privire la comerţul alimentelor ecologice au în vedere şi pun preţ pe câteva norme şi reguli existente care operează în mai multe ţări (regulile U. Italia. Conform prevederilor din Codex. Austria. Aceste etichete şi branduri (de ex. Ungaria. Nu este neobişnuit că acest gen de regulamente asupra producţiei ecologice.E.ifoam. îndrumările pentru alimentele produse ecologic vor fi în mod regulat revizuite. Din păcate.E. Cerinţele acestui Codex sunt în acord cu standardele de bază IFOAM şi regulamentul U. apărute mult înaintea regulamentului UE. 2 Logoul IFOAM Acestea sunt prezentate ca principii generale şi recomandări şi reflectă stadiul actual al producţiei ecologice şi al metodelor de prelucrare. de încredere pentru consumatori.E. IFOAM se găsesc pe siteul IFOAM: Fig.org/organicag/). din Anglia. Suedia şi Elveţia) sunt.net şi pe siteul FAO: www. au fost elaborate regulamente. a revenit în actualitate. de obicei. având rol prioritar). cel puţin odată la 4 ani 7 (Informaţii suplimentare se găsesc pe www. care doresc să dezvolte regulamente în acest domeniu.) pentru a elabora ghidul de producţie agricolă. În câteva ţări europene. standardele IFOAM au rolul de a preveni folosirea standardelor naţionale ca bariere comerciale 6 . IFOAM susţine elaborarea standardelor regionale care sunt elaborate conform obiectivelor de bază ale IFOAM. care a fost iniţiat în anul 1991 (cu participarea de observatori din partea diferitelor organizaţii. o combinare a programului de Standarde Alimentare FAO şi OMS.org şi în publicaţia 1). Acest Codex constituie o bază relevantă pentru armonizarea regulilor internaţionale.obţinute. Un ghid armonizat cu privire la producţia agricolă a fost elaborat şi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Merită menţionat că în câteva ţări din U. Codex Alimentarius.

Atunci când se organizează munca.jp/soshiki/syokuhin/hinshitu/e_label/index. 1. deoarece unul din obiectivele acestei perioade este optimizarea metodelor agricole ecologice. sau cele naţionale. printr-un proces de acreditare voluntar prin organismele de certificare active din sectorul agriculturii ecologice (http://www.ams. pot să ofere certificate valide şi recunoscute pentru operatorii europeni de produse ecologice.go. conversia este perioada în care o fermă convenţională stabileşte bazele pentru aplicarea corectă şi profitabilă a metodelor agroecologice. deoarece în perioada de conversie produsele agricole şi alimentare nu pot fi comercializate ca ecologice. Regulamentul prezintă şi posibilitatea societăţilor agricole de a converti o parte din terenul agricol. începând cu planificarea conversiei. Un plan de conversie este o „fotografie” a unităţii agricole făcută pe baza analizei şi examinării încrucişate a tuturor datelor existente.3 şihttp://www. Transformarea unei societăţi agricole în una ecologică înseamnă mai înainte de toate îmbunătaţirea fertilitatii solului şi echilibrarea ecosistemului fermei. dar. procesatori şi comercianţi) să îndeplinească atât cerinţele regulamentelor U. SUA care oferă supraveghere internaţională pentru certificarea ecologică.E. şi "conversie agronomică”. Astfel de certificări sunt: NOP 8 . non-profit înregistrată în Delaware. este essenţial să accentuăm că agricultura ecologică este o metodă complexă de producţie. Dacă acest concept nu este bine înţeles. pentru a stabili perioada si modul de ”conversie agronomică”. Câteva organisme de inspecţie europene acreditate de Ministerul Agriculturii al SUA şi Japoniei. care vor să exporte aceste produse în ţările respective. trebuie să evalueze atent potenţialul şi dezavantajele fermei.2 şi www.c Planul de management al conversiei Normele comunitare care reglementează agricultura ecologică cer ca fiecare fermă care doreste să adopte metodele ecologice să urmeze o perioadă de conversie de doi ani pentru culturile anuale şi de trei ani pentru culturile perene. ne putem aştepta la un eventual eşec.Pentru ca etichetele private pentru produsele ecologice să fie acceptate. Organismul de inspecţie poate prelungi sau scurta acest termen.maff.ioas.usda. toate planurile trebuie să fie aprobate în prealabil de către organismul de inspecţie. Prin urmare. conversia nu se poate face în mai puţin de un an. se discută cu operatorii si consilierii sau se stabilesc activităţile. această perioadă poate fi denumită "conversie birocratică".1. neîmpovărat de bariere naţionale şi care este implementat de un organism care nu are alte interese. În nici un caz. este necesar ca toţi operatorii străini (producători.gov/nop/indexIE. Acele etichete private sunt supuse unei verificări suplimentare privind competenţa şi certificarea. în vederea stabilirii soluţiilor tehnice. din punct de vedere tehnic Operatorul şi consultantul cel asistă. Aşadar. să se supună şi standardelor private de etichetare. IOAS implementează programul IFOAM de acreditare care este un mecanism care se bazează pe garantarea globală a integrităţii ecologice.Programul Naţional de Agricultură Organică al SUA 9 (Anexa 1. De asemenea. planul de conversie presupune evaluarea atentă a următoarelor aspecte: . Din punct de vedere tehnic.org) 10 . în funcţie de istoria fermei susţinută de documente justificative.htm) şi JAS 9 – Standardul Japonez de Agricultură Ecologică(Anexa1. care constă nu numai în înlocuirea îngrăşămintelor chimice si a altor principii active utilizate până la acel moment cu substanţe naturale. Scopul „planului de conversie” este să călăuzească producătorii ecologişti în perioada de conversie şi să-i ajute să realizeze obiectivele pe care şi le-au propus.htm) Serviciul Internaţional de Acreditare Ecologică (IOAS) este o organizaţie independentă.

astfel încât dacă un producător nu este convins sau nu a „digerat” îndeajuns o propunere. vor convinge producătorul că operaţiile sunt practicabile şi că merită investiţia. Este un pas important pentru programul de fertilizare care se materializează prin efectuarea cartării agrochimice şi dacă se poate. sau se desfăşoară proiecte de protecţie a mediului. în special cele din afara fermei. iar.  Starea de fertilitate a solului. vor ajuta producătorul să elaboreze un plan de conversie care va include soluţii tehnice considerate ca cele mai adecvate pentru ferma/compania sa. pot afecta foarte mult opţiunile tehnice şi pot cere chiar mai multă atenţie în acţiunile care trebuie efectuate pentru atingerea obiectivelor. nerecunoaşterea prin planurile regionale. orice producător agricol trebuie să cunoască bine comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea şi dacă în zona respectivă mai sunt alte unităţi agro-ecologice. În perioada de conversie. Sfaturile experţilor vor sugera desigur soluţii alternative temporare care. el trebuie să afle unde sunt punctele de vânzare sau/şi agenţii care comercializează produse şi servicii de interes pentru agricultura ecologică şi să cunoască comercianţii care ar putea pot sa-i cumpere produsele. de asemenea. pe de o parte. Este.  Mediul social. lipsa serviciilor de specialitate. pe de altă parte. Aceste aspecte joacă un rol important în stabilirea timpului şi a metodelor pentru introducerea noutăţilor în fermă şi pentru a se asigura sprijinul tehnic necesar. cum ar fi procesatorii. .  Dotarea cu echipamente şi dorinţa de a investi. nu vor întârzia excesiv deciziile tehnice importante ale acestuia. de asemenea. o influenţă asupra timpului de implementare a planului de conversie. Producătorii agricoli care nu deţin toate echipamentele necesare este bine să-i cunoască pe ceilalţi operatori sau procesatori din zonă care ar putea să le dea echipamente şi consultanţă şi să se oferă voluntar pentru a executa orice operaţie de care au nevoie. pedologice. Toate aceste informaţii adunate şi bine analizate. Câteva restricţii de natură organizatorică şi de mediu. Este o sarcină importantă pentru fermierul (producătorul) ecologist care presupune colectarea tuturor informaţiilor posibile privind practicile agronomice. Timpul necesar pentru implementare opţiunilor agronomice depinde nu doar de convingerea operatorului exprimată anterior dar şi de inputurile şi echipamentele disponibile în fermă şi în teritoriu. această iniţiativă are şanse să nu reuşească. Motivaţia producătorului este cel mai important factor de succes. Cele mai frecvente sunt: restricţiile de mediu şi politice.  Nivelul de pregătire teoretică şi aplicativă a producătorului. Dorinţa operatorului de a investi bani în fermă are. În acest fel el poate face schimb de informaţii şi primeşte sugestii folositoare şi nu se simte ca un pionier. adevărat că persoanele care au alte preocupări.  Constrângeri. urmăresc mai degrabă propriile interese decât pe cele ale fermei. De asemenea. autostrăzile şi alte surse de poluare din vecinătate. Istoria câmpului/fermei. problemele din procesul de producţie şi recoltele obţinute.

De exemplu. aceasta analiză se face la nivelul fermei si presupune inventarierea fluxurilor de energie (intrări şi ieşiri).d. pentru organizarea monitorizării cu cu scopul de a verifica şo evalua îmbunătăţirile făcute. Mai mult. comercializarea şi furnizarea produselor alimentare.Un plan de conversie este necesar şi pentru a evidenţia faptul că în agricultura organică nicio acţiune nu se termină de la sine şi întotdeauna vizează mai multe obiective. marind suprafaţa unei pajişti permanente putem economisi energie (mai puţină mecanizare = un consum mai mic de combustibil fosil) şi reduce emisiile gazelor cu efect de seră. De asemenea. . presupune cunoaşterea principiilor agronomice fundamentale şi o abordare globală în ce priveşte exploatarea mediului. Pentru a face eficient "Sistemul de trasabilitate ". pe de altă parte . 1. In acest context. de a evalua conţinutul de energie în acel produs şi de a verifica eficienţa energetică. Bilanţul energiei la nivel de fermă Bilanţul energiei la nivel de fermă este important pentru evaluarea impactului asupra schimbarilor climatice (emisia gazelor de sera) şi a consumului de energie fosilă. formalităţile şi responsabilitatile de administrare a datelor şi a intregii documentaţii si care trebuie să fie dintre organizaţiile implicate. efectul de sera şi consumul de energie fosilă.2. care este o intelegere pe care un cap-subiect de lanţ o poate avea cu alte "inele" ale lanţului. termenul de lanţ individualizează toate activităţile şi fluxurile care au importanţă deosebita pentru însuşirile produsului (Norm 12 UNI 10939:2001). Această analiză permite: . Există o mulţime de legături între practicile agricole. un program de calculator (pentru a determina indicatorii de mediu şi agricoli). Unul din obiectivele principale a diagnosticului de agro-mediu este consilierea agricultorilor ( sau a asociaţiile de agricultori) care ţin cont de mediu în procesul de adoptare a deciziilor. Metoda “DIALECTE” poate fi folosită pe de o parte pentru a introduce schimbări în practicile şi sistemul de protejare a mediului si.1. Trasabilitatea lanţurilor alimentare Mai întâi de toate. implementată în Franţa de Solagru 11 . o notă si o reprezentaţie grafică despre impactul agriculturii asupra mediului. Aceasta constă într-o chestionar anchetă (prin care se colectează informaţii cantitative esenţiale). Un astfel de acord.măsurarea eficienţei energetice a sistemului de producţie. ei caută instrumente ce le vor permite să evalueze impactul practicilor şi sistemului agricol. Scopul este de a estima necesarul de resurse neregenerabile pentru a obţine un produs. Acţiunile vor fi eficiente în măsura în care echilibrul solului şi al ecosistemului agricol este asigurat şi respectat. De asemenea. pentru a defini responsabilităţile şi caracteristicile primului subiect din produsele semifinisate şi a fluxurilor de materiale. poate stabili organismul care trebuie sa coordoneze întregul lanţ alimentar şi sa administreze sistemul de trasabilitate a produsului. o metodologie specifică pentru diagnoza de agro-mediu.inventarierea energiei mobilizate pentru estima situaţia consumului de energie pe bază ierarhică. distribuţia. Un instrument eficient pentru consultantul în domeniul agriculturii ecologice este metoda “DIALECTE”. se foloseşte un" acord de lanţ alimentar ". . este necesar să plecam de la premisa că în "lanţul alimentar" sunt incluse toate organizaţiile (sau operatorii din sectorul alimentar) de pe fluxul de materiale care se ocupa cu instruirea. gestionarea impactului agriculturii asupra mediului. 1.

). sunt necesare elaborarea urmatoarelor documente principale: a) Manualul de Trasabilitate. In acest curs vom prezenta numai normele internationale (obligatorii. autoritatilor sanitare şi organismelor de certificare. b) Documentul Sistemului. O astfel de cantitate de informaţii trebuie gestionata prin "sisteme informative ale lantului alimentar”. în toate fazele sale. pentru a consolida relaţiile de încredere intre toţi operatorii din lanţul de producţie şi distribuţie şi consumatorul final.E. Prin urmare. etc. laboratoare. în perspectiva dorinţei de transparenţă. care este compus din proceduri operaţionale.2. care subliniaza regulile prin care agenţiile de reglementare şi operatorii din lanţul alimentar trebuie să interacţioneze între ei şi să garanteze conformitatea produsului lcu norma de referinţă. în caz de certificare. orientative si voluntare). atat de firma din capul lanţului alimentar şi de o terţă persoana juridica. ale tehnologilor responsabili si managementului afacerii) de management). De asemenea. In ceea ce priveste trasabilitatea alimentelor. autorizate de către autorităţile naţionale în conformitate cu Reg.).a. sunt patru tipuri principale de acte normative: 1. d) Graficul Fluxului. 2. (CE) Nr 834/2007 al Consiliului este esenţială. in acest document sunt prezentate fazele în care trasabilitatea poate să fie pierduta.Trasabilitatea lantului alimentar contine toate datele „de la teren la furculita” si are scopul de a cunoaste toate variabilele cantitative si calitative. Legile elaborate de organizaţii standard. acest document descrie istoria unitatii de productie (înţeleasă ca fiind cel mai mic lot care este cel mai apropiat de o unitate de vânzare). analize chimice. activitatea desfăşurată de către Organismele de inspectie şi certificare. c) Planul de Certificare. U. In cazul lanţului alimentar agro-ecologic. al căror principiu este de a scrie tot ceea ce trebuie facut (. proceduri tehnice. si apoi de a face . 1. Legile obligatorii ale Uniunii Europene (U.desigur . instrucţiuni de muncă şi documente pe care o firma din lantul alimentar trebuie să le adopte pentru a garanta functionarea corectă a sistemului de urmarire. După Cartea verde a Comisiei cu privire la legislaţia alimentară. este documentul care stabileste tipul si modalitatea operaţiunilor de verificare a specificitatii produsului in timpul ciclului productiv (colectarea mostrelor.E a publicat "Cartea albă a siguranţei alimentare". cu diferite puncte de acces (ale publicului. este o schema in care sunt prezentate diferite faze ale procesului de producţie. Aceste verificări sunt efectuate în mod normal.ceea ce este scris!) pentru a garanta trasabilitatea lanţului. comportamentul produsului in perioada de pastrare si de a controla costurile de productie si estima responsabilitatile interne (operationale) si externe (clienti si furnizori). Normele naţionale. Ghidurile comunităţii (cartea verde. Legile trasabilităţii alimentelor. 4. Pentru a atinge acest scop. e) Planul de controale.. Aceste organisme funcţioneza in baza manualelor operationale de specialitate si se implica astfel incat garanteaza controlul complet al lanţului alimentar. în care sunt prezentate peste 80 de acţiuni diferite legate de . 3.. cartea alba).

Certificarea trasabilitatii lanţului alimentar atestă faptul ca trasabilitatea . un element important va fi si capacitatea de a lua măsuri rapide si eficiente de protecţie a sănătăţii.b. prelucrare şi de distribuţie ". 178/2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar. că operatorii de afaceri cu alimente si furaje trebuie sa fie capabili sa identifice orice persoana de la care se aprovizioneaza cu alimente sau alta firma careia ii furnizeaza produsele lor. care trece de la materii prime la semifinite. de către Consiliul Parlamentului European din 28 ianuarie 2002. este un lanţ relativ care stabileşte extensia şi formalitatile trasabilitatii. De asemenea. Acesta va acoperi întregul lanţ alimentar. inclusiv hrana pentru animale. declară. ca răspuns la situaţiile de urgenţă care pot apare pe tot parcursul lanţului alimentar. trebuie să fie etichetate sau identificate în mod adecvat pentru a facilita trasabilitatea. operatorii trebuie să aibă astfel de sisteme şi proceduri care permit ca aceste informaţii să fie puse. încorporate într-un produs alimentar sau furajer cuprinde toate etapele de producţie. la cerere. Certificarea trasabilităţii lanţurilor alimentare. 1. În acelaşi articol se stabileşte de asemenea. prin documentaţii sau informaţii adecvate. a fost aprobat. Această lege stabileşte la alineatul 15 al articolului 3. a furajelor. sau ar trebui să fie. În acest scop. Capacitatea de a urmări produsele pe întreg lanţul alimentar va fi o problemă-cheie. ca un anumit produs sau serviciu este în conformitate cu o anumită normă şi îndeplineşte cerintele specifice". Vor fi stabilite controalele oficiale adecvate. Certificarea conformitatii este "activitatea prin care o alta organizatie independenta. capacitatea de a urmări un produs alimentar sau furajer. a produselor alimentare de origine animala. prevazute in linia directoare UNI 10939:2001 şi formalizarea lor în Manualul lantului alimentar care care este document de referinţă pentru operaţiunile de control şi de certificare. Standardul UNI 10939:2001 privind "Sistemul de trasabilitate a lanţului agro-industrial limentar . in toate etapele de producţie. producerea de alimente de origine animala sau de substanţe destinate a fi încorporate într-un produs alimentar sau furajer. ca este un organism de certificare independent.principii generale pentru planificare şi realizare ". in toate cazurile în care se doreşte documentarea privind istoria unui produs şi responsabilităţile specifice. atât la nivel naţional. După doi ani de la publicarea Cărţii albe.. Asadar. formalităţile interne de trasabilitatea a produsului.2. care trebuie intreprinse in următorii câţiva ani. precum şi a oricarei alte substanţe destinate a fi.. de infiintare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor legate de siguranţa alimentară. cât şi la nivel european. Acesta definiţie scoate în evidenta elementele esentiale si necesare procesului de certificare: demonstrarea calificarii. în conformitate cu cerinţele relevante ale mai multor dispoziţii specifice. conceptul de trasabilitate. este un cadru normativ care defineşte principiile şi cerintele specifice pentru realizarea unui sistem de trasabilitate a lanţului alimentar. Prin urmare. Regulamentul (CE) n. garantand un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii consumatorilor şi în mod clar responsabilitatea principală a industriei. Această normă nu intenţionează să impună uniformizarea sistemului de trasabilitate: definiţia detaliata a lanţului agroindustrial este lăsata în sarcina Unitatii Centrale implicata în realizarea produsului. prelucrare şi de distribuţie ". Alimentele sau furajele care sunt introduse pe piaţă sau este de aşteptat să fie introduse pe piaţă în Uniunea Europeana. ". la dispoziţia autorităţilor competente. În plus. in articolul 18 se dispune ca "trasabilitatea produselor alimentare.siguranţa alimentelor "de la fermă la masă". pentru fiecare produs. cu o rezonabila credibilitate. producătorilor şi furnizorilor pentru producerea de alimente sanatoase. Ca atare. atitudini şi dezvoltari tehnologice. competent si imparţial. va fi propus un nou cadru legislativ. sunt definite ca si componente ale unui lanţ operator corespunzator propriei abilităţi.

Acesta atestă. asa cum sustin o mulţime de economişti (printre care Amartya Sen.produsului este garantată şi documentata pe toate fazele sale de productie. precum şi responsabilităţile specifice de identificare şi estimare a fluxurilor de materiale şi organizaţiile care participa la fabricarea. economice. Alt rezultat privind siguranţa alimentelor este stabilirea si gestionarea. Sectorul agro-industrial este. un instrument de încurajare şi de încredere. prin urmare. 1. un instrument de control tehnic. sa actioneze in contextul armonizarii lanţului alimentar şi coordonarii: numai pe bază de planificare si coordonare a acţiunilor va fi posibil. care de asemenea. întregul compartiment. (definite de art.c. 2 din DIR. Controlul organismelor modificate genetic (OMG). de prelucrare. precum şi cerintele trasabilitatii si da garanţii privind planificarea şi realizarea coordonata a siguranţei igienei sanitare pe întregul lanţ alimenta. Cu toate acestea. stimulat din ce in ce mai mult de tendinţele şi cererile pieţei şi a consumatorilor. Obiectivul principal al acestor tipuri de certificare este acela de a acorda o mai mare transparenţă în relaţia dintre sistemul productiv şi consumator: în acest fel. care sunt aşteptate de consumatori. politice si nu în ultimul rând. iar cea mai mare parte a acestor cercetări sunt efectuate de către corporatii producătoare de OMG-uri. Uniunea Europeană. schema de certificare adoptata de către o societate este Certificatul de Control al Lantului Alimentar. Trasabilitatea şi transparenţa pot deveni. castigatioarea Premiul . lanţul de trasabilitate şi de control al lanţului poate sa fie. în conformitate cu normele prevăzute de Manualul de referinţă (elaborat de firma conform standardului UNI 10939:2001). care a depăşit limitele naturale prin a combina gene care aparţin unor organisme diferite. omul a realizat întotdeauna incrucisari între culturi pentru a îmbunătăţii insusirile si capacitatea de adaptare teritoriala a acestora. în ultimele decenii s-a inceput ceva diferit. Prin mijloace de inginerie genetică. etice ale acestora. se obţin organisme cu caracteristici proprii. prin urmare. Nu sunt multe studii disponibile cu privire la acest aspect. care acum sunt acum cunoscute ca fiind OMG-uri. de transport. În agricultură. In conformitate cu Certificatul trasabilitatii lantului alimentar. se prezinta. nu pot avea un anumit tip de relaţie genetica. de catre fiecare firma de pe lantul alimentar (firma agricola. în concordanţă cu Manualul de referinta al trasabilitatii. care are un sistem de control şi de certificare European începând cu anul 1991. datorită unei productivitati mai mari a plantelor transgenice. Utilizarea OMGurilor este sustinuta ca modalitate de rezolvare a problemei foametei în ţările în curs de dezvoltare. istoria unui produs. prin aprobarea Regulamentului nr 178/2002. de certificare a lanţului alimentar controlat. comercializarea şi livrarea produsului. Inainte de implementarea standardului UNI 10939. controlul lanţului alimentar şi trasabilitatea ar trebui să permita identificarea şi izolarea firmelor de risc. a punctelor critice de control. fără a implica în suspiciune şi în dispoziţii restrictive. Cei care se ocupă în prezent de OMG-uri şi de ingineria genetică intreaba despre reflectiile sociale. În caz de risc si deteriorare a sănătatii consumatorilor. mai ales in productia agricola ecologica.2. de fapt. ca trasabilitatea produsului este garantata şi documentata in toate fazele de elaborare şi ca igiena sanitara a produsului este gestionata de-a lungul întregului lanţ alimentar. instrumentele fundamentale ale pieţei. controlat de către standardele comunitare şi naţionale. de asemenea. face obligatorie adoptarea unui sistem de trasabilitate alimentară de la începutul lui ianuarie 2005. de distributie). Datorită acestei manipulari genetice. 2001/18/CE) 13 . să se furnizeze garanţii de calitate privind siguiranta alimentara.

 extinderea folosirii pesticidelor ca urmare a insusirii plantelor de toleranta la erbicide stimulate genetic. Un studiu realizat de către Asociatia Solului 17 centralizaeaza experienţa agricultorilor nord americani. şi apoi. este utilizata o tehnologie numita "terminator" 14 . de la producerea de seminţe la producţia de alimente. în momente diferite ale producţie. cat şi pentru că. OMGurile sunt forme noi de dependenţă. animale sau plante sa reprezinte elemente de bază a unei moşteniri universale. sunt furate cu violenţă. De fapt. contaminarea a ajuns la un astfel de nivel. prin care se obtin seminte care nu germineaza (sterile) şi nu pot fi reutilizate pentru noi culturi.  transferul "noilor gene" la microorganismelor din sol. în toate cazurile există aspecte grave. tot mai mult dependenti de erbicide şi pesticide si cu costurile de producţie neeficiente. În cazul în care culturile modificate genetic au fost comercializate. În sinteză. si sa nu devina invenţii industriale. pentru a-si procura necesarul de alimente si ingrijiri medicale. Aceasta a fost verificata la toate nivelurile lanţului alimentar. sa nu fie comercializabile. asupra fermierilor. atât prin contaminarea cu polen cat si prin transportul seminţelor de insecte sau de vânt. respectarea oamenilor şi valorilor lor şi desigur. fără a le putea auto-reproduce 15 .extinderea contaminarii suprafetei agricole şi furajere. daunele serioase. de fapt. cerand ca genele fiinţelor umane. care continuă: "Cunoştinţele săracilor sunt transformate în proprietatea industriilor mari la nivel global şi se ajunge la punctul în care cei săraci. Problemele care insotesc organismele modificate genetic nu contribuie decat la creşterea insecurităţii alimentare. În schimb. siguranţei mediului. ţăranii sunt obligaţi sa plateasca drepturile de autor pentru drepturile de brevet pe seminţe. atât pentru că se bazează pe mono-cultură. din ce in ce mai mult. datorită cultivarii câtorva genotipuri transgenice in intreaga lume. trebuie să plătească pentru seminţele şi medicamentele pe care ei le-au elaborat şi utilizat". ei sunt obligaţi să cumpere an de an. Studiile ştiinţifice independente arată că de fapt nici una dintre prestaţiile atribuite culturilor modificate genetic nu pot fii verificate. derivate din aceste practici. din întregul sistem de producţie ecologicică.  transferul caracterelor de rezistenţă la insecte la plantele modificate genetic.Nobel). "Resursele săracilor. aceasta este cauza pierderii biodiversităţii. cu disparitia consecventa a speciilor existente în prezent. Riscurile pentru ca agricultura ecologică sa fie contaminata cu plante transgenice. Din aceste motive. poate sa apara. se pare. Cresc astfel protestele impotriva OMG-urilor. cum ar fi biodiversitatea şi cunoştinţele native.  pierderea biodiversităţii. prin mijloace noi si sirete" afirmă Vandana Shiva 16 . precum si repercursiunile pe care le au asupra sănătăţii umane. pune accentul pe una dintre cele mai mari probleme cauzate de utilizarea de OMG-uri . ci de distribuţie şi de sărăcie. monopoluri care au tendinţa de a consolida mai mult şi mai mult poziţia inteprinderilor multinaţionale. standardele IFOAM (Federaţia Internaţională a Miscarilor Agriculturii Ecologice) a stabilit excludere categorica a OMG-urilor şi a tuturor produselor care conţin OMG-uri. . din cauza sterilitatii seminţelor modificate genetic. foametea nu este cauzata de lipsa de alimente si nici o problemă de producţie. cele mai multe cunoscute fenomene de risc ale mediului sunt :  transmiterea "noilor gene" din plantele modificate la plantele aceleaşi specii sau similare prin răspândirea de polen. incat a devenit foarte dificil de găsit linii de seminte libere de OMG-uri.

. este acum atât de extinsă. conform principiului comunitar „poluatorul plateste”. pentru a le permite să îşi exercite libertatea de a alege în mod eficient ".  Promovarea dezvoltarii de teritorii libere.. respectiv. pentru necertificarea produselor din cauza contaminarii cu OMGuri. asupra sănătatii . de a prezenta cu ocazia Summitului de la Viena din 2005 dedicat BIOTECH-ului.Autoritatile americane dedicate certificarii agriculturii ecologice. Acest lucru arată cât de dificil este de a accepta co-existenţa a două tipuri de culturi şi cum este chiar mai dificil de a proteja consumatorii care aleg să nu consume produse provenite din organisme modificate genetic sau produse adiacente. de OMG-uri.. incat potrivit lor. a Declaraţiei pentru o Europă fără OMG-uri.. " . În acest scop.1830/2003 18. Sistemul de trasabilitatea va permite urmărirea. la o agricultura fara organisme modificate genetic. pentru a se evita discontinuitatea informatiilor in cazurile in care li se schimba destinatia finala a acestora". pre-ambalate si neambalate. Chiar şi corporaţiile au recunoscut că in ziua de astazi puritatea genetică este imposibil de găsit.sistemul Europenan de trasabilitate si de etichetare a OMG-urilor.9% OMG-uri în produsele biologice. în cazul în care se stabilesc efecte nocive neprevăzute pentru sănătatea omului. în aşa fel încât să se asigure că informaţii sunt exacte si la dispoziţia operatorilor şi a consumatorilor. Alta obligaţie este sa se inscrie pe eticheta produselor. Parlamentul European a elaborat un act normativ specific. a animalelor sau pentru mediu. atât timp cât prezenţa acestor OMGuri este accidentală sau inevitabilă din punct de vedere tehnic. sa se poata adresa tribunalelor şi să ceară daune. astfel încât sa se poate afirma ca „cerintele pentru hrana si furajele din plantele modificate genetic sunt asemanatoare. Ceea ce lasă o incertitudine in privinta acestei legi este faptul că ea nu oferă aceleaşi obligaţii pentru acele produse care contin urme de OMG-uri. care a determinat miscarea agricultorilor.9% . . . ca un procedeu de aplicare in practica a coexistentei şi pentru a evita ca fiecare agricultor ecologic contaminat. Actele normative prevad că operatorii de sector trebuie să transmită şi să păstreze informaţiile privind produsele pentru o perioadă de cinci ani după fiecare tranzacţie. intr-o proporţie mai mica de 0. In conformitate cu principiul subsidiaritatii. agricultorii Americii de Nord nu mai pot produce seminte nemodficate genetic”. va permite retragerea produselor de pe piaţă. asa cum se este la cele convenţionale. sigura de necesitatea de toleranţă zero. care vede în dorinta Comisiei de a accepta prezenta a 0. care in art. In acest document au fost prevazute urmatoarele cereri:  Garantarea dreptului consumatorilor şi producătorilor la alimente si. Comisia Europeană oferă tarilor membre obligaţia de a elabora masurile de gestionare a coexistenţei conform recomandarii 2003/556/CE 19 care stabileşte orientările pentru elaborarea strategiilor naţionale adecvate. Acest lucru nu convine insa miscarii ecologice. Acest act ormativ este N. au declarat că “contaminarea porumbului modificat genetic. a manipularii produselor provenite din organisme modificate genetic dincolo de lanţul de producţie şi distribuţie şi mai mult. cuvantul OMG-uri în texte de tipul "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau "Acest produs modificat genetic conţine [denumirea organismului (lor)] ". in intregime. 1 stabileste ţinta "pentru a asigura un cadru pentru trasabilitatea produselor de tip OMG sau care conţin OMG-uri care are ca obiective asigurarea etichetării corecte. Mai mult este dezarmanta decizia Comisiei de a nu elabora un act normativ european. a monitorizării efectelor asupra mediului şi. intitulat "libertatea de alegere". privind coexistenţa culturilor modificate genetic si culturile agriculturii ecologice si conventionale. acolo unde este cazul. pas cu pas. a rapiţei şi soiei.

Asta a dus la crearea de "marca garantata" . În fapt. Dar cu legislaţia europeană în vigoare. Conformitatea Sistemului de Management pentru calitatea afacerilor cu astfel de norme duce la o mai bună garanţie cu privire la capacitatea afacerilor de a satisface cerinţele de calitate. din ce in ce mai mult . autorităţile locale nu pot sa-si realizeze obiectivele declarate. ofera răspunsuri la nevoile consumatorilor.a. care.Prioritizarea agriculturii nontransgenice in toate cazurile nesigure ale productiei cu OMG-uri. au impus. ministrul mediului şi de protecţie a consumatorilor al Austriei Inalte deoarece 90% din cetăţenii europeni nu doresc sa stie faptul ca sunt consumatori de produse modificate genetic. pe baza  . prin care. Certificarea calităţii. În acest capitol vom încerca să oferim o viziune a principalelor sisteme de certificare. sunt astăzi cerinţe strategice esenţiale pentru realizarea şi menţinerea unei intreprinderi pe piaţa.3. Se spera ca petitia prezentata va fi aprobata de Comisie. reprezentativităţii şi a realităţilor sociale şi de mediu Cererea consumatorului.3. 172 de regiuni şi mai mult de 3400 de autorităţi locale europene. "Este o problemă de democraţie . funcţionează durabil si isi asigura obtinerea de profit. care. de fapt afacerea adoptă deja un cadru de organizare. deoarece în cadrul UE 25. 1.  Stabilirea şi urmărirea (penala) a persoanelor responsabile de contaminare atat a procesatorilor cat si a simplilor consumatori de OMG-uri. caracterizat de un nivel ridicat al concurenţei. a devenit indispensabilă în afaceri. pentru a putea câştiga încrederea clienţilor şi a pieţei. Calitatea produselor 21 şi serviciilor si conformitatea acesteia cu normele si tehnologiile specifice. siguranţa alimentara. Certificarea calităţii. În ianuarie 2006. au fost deja declarate zone libere de OMG-uri. o regiune din trei solicita ca teritoriul său să fie liber de OMG-uri. 1. Definiţia unui Sistem de management al calitatii 22 şi certificarea acesteia în conformitate cu Regulamentul ISO 9001 reprezintă un factor de succes indispensabil şi o cerinţă relevanta într-un peisaj global. permite firmelor care îndeplinesc aceste obligaţii sa obţina avantaje mai bune. desi cunosc ingrijorarea cetăţenilor in materie de OMGuri si ar trebui să aibă ultimul cuvânt ca semn de multumire a cerintelor acestora 20 . este un semn de management general correct şi de evolutie globala buna a întreprinderii. a impactului activitatilor de productie asupra mediului şi responsabilitatea socială faţă de lucrător.asa-numitul certificat pe care firmele agro-industriale il pot utiliza pentru a demonstra comunităţii adeziunea lor la valorile şi cererile solicitate. organismelor private şi guvernamentale sa stabileasca standarde adecvate pe care sa le respecte. Sistemele de management pentru calitate sunt instrumente moderne care sunt in conformitate cu nevoile întreprinderilor şi cu dispoziţiile naţionale şi normele Internationale(ISO 9000). datorita politicilor de marketing contribuie la reducerea riscului investiţiilor financiare. cu privire la calitatea şi reprezentativitatea produselor. Punerea în aplicare a unui sistem de calitate în conformitate cu norma ISO 9001 \ 2000 intr-o afacere in agricultura ecologica este un moment in evoluţia naturală a organizarii afacerii. recunoscuta la nivel naţional şi internaţional. Certificarea în conformitate cu Regulamentul ISO 9000 care este data de o autoritate independentă.a spus Rough Anschober. o gestionare transparentă a aspectelor sociale si de mediu. Au făcut-o datorită legilor regionale sau declaraţiilor care exprimă voinţa cetăţenilor lor să nu permita accesul OMG-urile pe teritoriul lor.

IGP. favorizează in plus maximizarea eficienţei serviciului dedicat. dincolo de faptul că produsle trebuie certificate si din punct de vedere ecologic.documentelor oficiale. În scopul de a îmbunătăţi şi a face procesul de înregistrare mai eficient. care permit identificarea unui produs tipic obţinut de către companii cu producţie si caracteristici de mediu bine definite şi s-a supus unui sistem de control. respectând principiile regulilor de referinţă necesare pentru a certifica un sistem de calitate. Fig. in cazuri speciale ale unei tari. 1. De la reforma Politicii agricole comune. politica de calitate a jucat un rol din ce în ce mai important. orientat mai mult catre certificarea etica si mai presus decat certificarea obisnuita a produselor.b. DOP . Mai mult decât atât punerea în aplicare a unui sistem integrat este favorizat de rădăcina comuna a normelor ISO 9000 şi ISO 14001. în prezent se ridică la 727 şi continuă să crească. folosit pentru a descrie un produs agricol sau alimentar (exclusiv a celor făcute cu lichior) original din aceasta regiune. a unei tari. Produsele cu brand colectiv sunt controlate şi certificate de către un organism de control care garanteaza conformitatea. Voinţa de a imbunatatii continuu un serviciu la nivel de excelenţă. 3: Sigla DOP IGP . Un sistem integrat. În scopul de a obţine un brand colectiv. al unui loc specific sau. care cuprinde factorii naturali si umani inerenti şi a cărui productie.Denumire de Origine Protejată este numele unei regiuni. precum ISO 9001 \ 2000. sunt necesare recomandari disciplinare riguroase. 2081/92). prelucrare si preparare are loc intr-o zona geografică bine delimitată (Regulamentul CEE n. sa se orienteze catre Certificare etica. evitând impunerea unor taxe si pierderi economice inutile. altele decât vinul şi băuturile alcoolice ale caror nume sunt înregistrate sub programele de calitate ale UE. Numărul de produse regionale si de specialitate. se poate demonstra prin implementarea unui Sistem de management integrat calitate-mediu. evolutia naturala în organizarea unei afaceri ecologice este de a începe cu un sistem de calitate în conformitate cu norma ISO 9001 \ 2000. a unui loc specific sau. apoi să adopte Sistemul de Management Integrat Calitate . Certificarea reprezentativităţii. ale căror calităţi sau caracteristici sunt determinate in principal sau exclusiv de un anumit mediu geografic.Mediul şi în plus. Mărcile de calitate (DOP.Indicaţie Geografică Protejată este numele unei regiuni. Deci.3. noul regulament 23 simplifica procedurile şi clarifica rolul statelor membre. folosit pentru a descrie produsele agricole si alimentare . STG) sunt mărci colective. in cazuri exceptionale.

5 Sigla STG Cu toate acestea. loc sau tara. Europa a alocat noi resurse pentru a promova participarea fermierilor la sistemele de certificare şi de a implementa noi campanii de informare şi de promovare care au ca scop public promovarea acestora in randul asociaţiilor de consumatori. crearea de trasee turistice alimentare.originare din aceasta regiune. Fig. 2082/92). producţia tinde să fie considerată ca un patrimoniu naţional economic si cultural şi ca atare. Fig. care au o calitate specifica. Un produs TSG nu este legat de un anumit teritoriu de origine si orice producator european poate folosi un astfel de brand daca compoziţia si metoda de producţie tradiţionala respecta indicatia anterioara. Legislaţia acordă o mai mare putere de control la consorţii pentru protecţia şi valorificarea produselor. 4 Sigla IGP TSG – Specialitate Traditionala Garantata sau Atestat de Specificitate Garantat (AS) este brand-ul colectiv care desemnează ca un produs agricol şi alimentar are insusiri (specificitati) care în mod evident il deosebesc de produsele sau alimentele similare din aceeasi categorie (Regulamentul CEE No. reputaţie sau o altă caracteristică ce poate fi atribuită acestei origini geografice si a carui productie si/sau procesare au loc in aria geografica delimitata (Regulamentul CEE nr 2081/92). este protejat de acordurile internaţionale privind drepturile de proprietate intelectuală. organizarea de evenimente . Raspandirea stilului european de alimentatie. În plus. valorificarea produselor originale la scară mare de distribuţie.

acţionari şi comunitate.  Includ elemente atât de performanţa.  Sunt imbunatatite continuu pentru a se adapta la evoluţia celor mai bune practici şi a îmbunătăţii participarea companiilor interesate. cat si de management de baza.scolare pentru instruirea tinerilor cu privire la educatia alimentara. iar unele dintre acestea se afla in tabelul 5. pentru a îmbunătăţii practicile de management. agriculturii ecologice. Standardul se concentreaza asupra comertului echitabil. Câteva dintre aceste organizaţii au constituit Alianta Internationala de Acreditare si Etichetare Sociala si de Mediu (ISEAL 26 ). Certificarea realităţilor sociale şi de mediu.c.3. managementului forestier. precum şi viabilitatea pe termen lung.  Tin cont de realităţile ecologice. Membrii programelor ISEAL de certificare şi acreditare au următoarele elemente comune: . 1. legăturile dintre produsele alimentare şi aria geografica şi etichetele informative sunt în toate privinţele. pisciculturii ornamentale. Pentru a se asigura că standardele sunt aplicate într-un mod semnificativ. unele din obiectivele principale ale planurilor de acţiune. Există o mulţime de organizaţii de referinţă care se ocupa cu astfel de certificari. Principala caracteristică a numeroaselor certificarii actuale este ca se fac pe bază de voluntariat. De asemenea. Allianta ISEAL 27 susţine standardele credibile şi evaluarile de conformitate prin dezvoltarea instrumentelor de constructie a capacitatii de consolidare a activitatii membrilor si prin promovarea certificarii sociale si de mediu credibile si voluntare ca instrument politic legitim în comertul mondial şi in dezvoltare. oferind un punct de reper pentru a asista organizatiile la elaborarea standardului in vederea îmbunătăţiirii modului în care acestea isi dezvolta standardele sociale şi de mediu armonizandu-le cu propriile procese. ceea ce înseamnă că firmele sunt libere sa decida respectarea sau nu a anumitor masuri stabilite de către organisme guvernamentale şi non guvernamentale. iar aceste standarde au următoarele caracteristici:  Au fost stabilite pe baza unei nevoi veritabile. culturale si economice ale lumii în care activeaza. Aceasta incearca sa satisfaca cerintele firmelor de a demonstra angajamentul acceptat de către clienţi. Membrii ISEAL au două funcţii de bază: stabilirea standardelor şi verificarea conformitatii cu aceste standarde. care indică standardele pe care procesele şi / sau produsele trebuie sa le respecte. Certificarea sociala 24 si de mediu 25 a firmelor este o practică din ce in ce mai raspandita.  Fiecare dintre ele se concentrează pe cele mai bune practici de producţie sociale şi de mediu în domeniile lor respective.  Sunt metode standard ale proceselor si metodelor producţie (PMP) prin care se evalueaza modul în care a fost obtinut un produs si mai putin caracteristicile produsului în sine. Standardul este elementul central al programelor majoritatii membrilor.  Sunt voluntare iar iniţiativele sectorului privat nu acţionează ca bariere tehnice în calea comerţului. responsabilitatii sociale şi agriculturii durabile.  Ele sunt elaborate şi actualizate printr-un proces de largă consultare a părţilor interesate. Membrii ISEAL au elaborat standarde internaţionale care sunt de referinţă în domeniile lor. pentru a susţine un sector unic in lume. membrii ISEAL verifica conformitatea cu standardele de certificare sau acreditare. Alianţa ISEAL a emis Codul de bune practici pentru Stabilirea standardelor sociale şi de mediu 28 . pescuitului marin şi de apă dulce.

British Standard Institute (Institutul Britanic de Standarde) este o filiala a Grupului BSI care furnizaeaza standarde care acopera fiecare aspect al economiei moderne. stabilite de programul de acreditare. se subliniază în final că standardele sunt disponibile la un cost cat mai redus posibil. standardelor şi a altor materiale.  . Cu toate acestea. relevanţa şi armonizarea internaţionala se subliniază importanta ca organizatiile de elaborare a standardelor sa tina cont de diferenţele regionale şi locale in ceea ce priveste capacităţile tehnologice si realitatile economice.Serviciile de certificare şi acreditare corespund criteriilor internaţionale acceptate pentru procedurile de operare. Procedurile spun ca trebuie sa se permita copierea anunţurilor. prin prevedere de fonduri în planul financiar. pot face comentarii de la distanţă si pot notifica organizaţiile si mecanisme care răspândesc informaţii despre standarde. dat fiind faptul că acest lucru nu este întotdeauna posibil.  Membrii organizatiei faciliteaza comerţul prin livrarea programelor de acreditare internaţională care funcţionează la nivel global. care nu are nici un interes legitim în rezultatul final. Este important să se precizeze că. sociale şi de mediu AccountAbility este un institut international. de la protecţia proprietăţii intelectuale la specificaţii tehnice privind echipamentele de protectie a personalului 30 . in Codex.  Certificarea este deschisa oricărui solicitant care se încadrează în gama de produse şi sfera geografica de aplicare a programului de certificare. asigurându-se că firmele interesate din ţara în curs de dezvoltare. Ar trebui să fie garantata. de organizare. non-profit si profesional dedicat promovarii responsabilitatii sociale. separand eficient certificarea sau deciziile de acreditare de alte activităţi. Aceste prevederi ale Codului evidenţiaza dorinta fundamentala. Acesta promovează dezvoltarea durabilă prin crearea unei garantii credibile standard in cadrul responsabilitatii 29 . exprimata de organizaţii. de către organizatiile de elaborare a standardelor. în partea referitoare la procedurile de elaborarea a standardelor. Aceste criterii sunt Ghidurile ISO/IEC 61 şi 17011 pentru acreditarea organizaţiilor şi Ghidurile ISO/IEC 62 sau 65 pentru organisme de certificare.  Decizia de certificarea si acreditarea este obiectiva şi transparenta. participarea grupurilor defavorizate care vor fi direct afectate de punerea în aplicare a standardelor. sociale şi ecologice şi dacă este cazul. pentru a fi puse la dispoziţie la cerere.  Acreditare este deschisa tuturor organizatiilor de certificare care îndeplinesc obiectivul şi criteriile transparente de operare.  Membrii organizaţiilor au structuri de gestionare care apara imparţialitatea. la un cost cat mai scăzut posibil care să acopere numai costurile administrative rezonabile. Tabelul 4: Organizatii de referinţă internationale. de a dezvolta inclusiv procese ţinând seama de posibilităţile diferite de acces la subiectele de interes si de a face cu adevărat participativă standardizarea şi armonizarea proceselor sistemului de producţie. etice şi în ansamblu. cunoştinţele tradiţionale. În ceea ce priveste participarea in procesul de elaborare a standardelor trebuie acordată o atentie speciala nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii.  Certificarea evaluări este efectuata de către un terţ independent. ar trebui să se apeleze la alte mijloace care să faciliteze participarea lor. În partea referitoare la eficienţa. şi trebuie să fie făcute pentru a ajuta unitatile cu constrângeri legitime financiare pentru a obţine documente relevante.

care are scopul de a se adopta. Green Seal. sociale şi economice ale sistemelor corespunzatoare principiilor Agriculturii Ecologice. este o organizatie internationala non-profit care sprijina mangementul padurilor lumii. este o asociaţie non-profit independenta care îmbunătăţeşte. este o reţea a Institutului de standarde naţionale. Organismele de certificare acreditate FSC au obligatia de a evalua toate obiectivele forestiere de certificare conform principiilor FSC si Criteriilor de Administrare a Pdusrilor 34 . este o organizatie tip FSC nationala. este organizatia mondiala de standardizare si certificare a comertului echitabil 33 . ai cărei membri furnizeaza toate certificarile ecologice în provincia British Columbia din Canada.) are misiunea de a promova comerţ echitabil pentru produsele mexicane care apartin micilor producători mexicani. Green-e. IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor de Agricultura Organica). componentele ecologice. Fair-trade Labelling Organisations International (FLO). care impreuna cu Criteriile de Acreditare a Organismelor de Certificare a Productiei si Procesarii Ecologice (IAC) constituie normele IFOAM. Certified Organic Association of British Columbia (COBAC) este o organizatie infiintata de producatori. Forest Stewardship Council (FSC). Marine Aquarium Council (MAC).Commercio Justo Mexico A. promovează şi dezvoltă "ecoetichetarea" de produse şi servicii 36 .M.J. este o organizatie umbrelă a miscari de agricultura ecologica. benefic social si viabil economic. responsabila pentru elaborarea standardelor regionale şi recomandarea lor pentru aprobarea de către FSC International 35 . este o organizatie non-profit care are misiunea de a conserva recifele de corali şi alte ecosisteme marine prin crearea de standarde şi . promoveaza integrarea aspectelor de mediu in standardele tehnice voluntare publicate de Organizatia europeana de stndardizare – CEN (Comisia Europena pentru Standardizare). Forest Stewardship Council of Canada (FSC Canada). Global Ecolabelling Network (GEN). cel mai mare realizator de standarde tehnice 40 . Programul BC de certificare ecologica a adoptat Principiile Agriculturii Ecologice aşa cum au fost stabilite de Federaţia Internaţională a Mişcărilor de Agricultura Ecologica (IFOAM) 32 . este o asociaţie non-profit.C. care se straduieste sa realizeze un mediu mai curat şi mai sănătos prin identificarea şi promovarea produselor şi serviciilor sunt mai putin poluante si produc mai putine deşeuri. este un program al SUA de certificare si verificare a energiei regenerabile gestionat de Centrul pentru Solutionarea Resurselor (CRS) 38 . in toate tarile lumii. elaborand standardele pentr comertul correct 31 . IFOAM a elaborat standardele de baza IFOAM (IBS). Programul de Certificare a Energiei Regenerabile. conserva resursele şi insusirile naturale ale peisajelor si diminueaza încălzirea globală şi saracia 37 . European Environmental Citizens Organisation for Standardization (ECOS). CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnica) si ETSI (Institutul European de Standarde in Telecomunicatii). (C. Aceste normele sunt baza Sistemului IFOAM de Garantie Ecologica 39 . corespunzator mediului inconjurator. ISO (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare).

oricum departe de fluxul turistic. Sustainable Agriculture Network (SAN). punerii în aplicare şi supravegherii responsabilitatii standardelor sociale voluntare. integrare în piaţa locală şi naţională şi promovarea reţelei proprii şi dezvoltarea de noi activităţi de turism de fermă sau înfiinţarea de noi reţele cu alte structuri. Agroturism. Subliniem activitatea Asociaţiei Italiene pentru Agricultura Biologică (AIAB). profesionalism în cazare. Aceasta dezvoltă SA8000 43 . Multifunctionalitate 1. din punctul de vedere al valorii adăugate. Conservarea tuturor acestor elemente reprezintă o condiţie esenţială în vederea păstrării atracţiei turistice din zonele rurale. la creşterea contribuţiei agriculturii la protecţia mediului. contribuie de fapt.metode de certificare pentru cei implicaţi în colectarea şi protejarea viaţii marine ornamentale. . agroturismul poate oferi oportunităţi zonelor dezavantajate sau. Pentru managerul de agro-turism. Principiile WRAP sunt standardele de baza pentru facilitatile participante in intreaga lume la Programul de Certificare a Productie de Materiale de Confectii 45 . Dintre diferitele forme de turism rural. în general. trebuie să luăm în considerare faptul că agroturismul reprezinta o foarte mică parte din turismul rural. agro-turismul permite agricultorilor să-şi sporească valoarea producţiei şi să-şi diversifice activităţile. vacanţa la fermă poate face ca investiţiile care au fost făcute pentru managementul de mediu să folosească întregii comunităţi. SAN foloseste aceleaşi standarde generale. Obiectivul acestei activităţi. "consumatorul" de turism rural. dar adaptate la indicatorii specifici şi detaliati ai fiecarei tari 44 . Marine Stewardship Council (MSC). care. pentru o fermă turismul este o activitate tipică care asigură venituri relevante pentru fermieri ca urmare a vânzării directe a produselor agricole şi a generării de venituri prin ocuparea unor clădiri. care ofera sfaturi operatorilor din industrie privind modul în care ar putea sa se conformeze acestor standarde 41 . sarcina de bază va fi previzualizarea condiţiile de bază pentru succesul său. care oricum sunt nefolosite. este atras de peisajele agricole şi rurale. Se poate considera că.4. Social Accountability International (SAI).a. adesea. Cu toate acestea. Vacanţa (concediu) petrecută în ferme. este un consortiu non-profit dedicate promovarii si certificarii legale a confectiilor in intreaga lume . cum ar fi: stabilirea nivelului si profitabilităţii investiţiilor. pentru fermieri. Până în prezent. care lucreaza cu Programul de Dezvoltare Durabila al Aliantei Padurilor Tropicale. .4. Fermele ecologice pot avea un rol relevant în sectorul ecologic orientat spre agro-turism. care a înfiinţat disciplina de agro-turism ecologic şi a elaborat un sistem inovativ de . implica activităţi agricole mai scumpe sau mai puţin profitabile. care foloseste etichetarea produselor pentru a recompensa gestionarea si praticarea unui pescuit responsabil 42 . este o organizatie non-profit. care a elaborat un standard de mediu pentru dezvoltarea durabilă şi buna gestionare a pescuitului. de floră şi faună. Standardele de bază sunt însoţite de documente privind cele mai bune orientari practice. este o coaliţie a unor grupuri non-profit. Worldwilde Responsible Appareal Production (WRAP). 1. este o organizatie non-profit dedicată elaborarii. Mai mult decât atât.

"Clasa de valoare" se solicită şi se actualizează anual. exprimate de un număr de margarete. precum şi folosirea surselor neregenerabile de energie).      . acustică şi luminoasă. sau/şi păstrării păşunilor de munte). pe lângă cel specifice. Servicii naturalistice şi didactice (punctaj mare se acordă unităţii agro-turistice. se bazează pe cerinţe obligatorii (pentru a utiliza marca AIAB sunt necesare cateva criterii obligatorii) dar şi opţionale (necesare pentru clasificare. care are activităţi didactico-demonstrative de agricultură ecologică. Protecţia mediului şi a resurselor naturale (punctaj mare îl obţin firmele care acorda atenţie întreţinerii peisajului şi biodiversitatii vegetale şi animale. în esenţă. Servicii de primire (punctaj mai mare îl obţin pensiunile agro-turistice care asigură accesul persoanelor cu handicap şi prevăd spaţii comune la bibliotecă şi la puncte de informare. poluarea electromagnetică. precum şi reducerii cantităţii de deşeuri menajere. cuprinse între 1 şi 5). Construcţii (punctaj mai mare se acordă pensiunilor agro-turistice integrate în teritoriu. trasee naturalistic – didactice semnalizate corespunzător. având ca oferte.certificare şi de clasificare a acestor forme de turism. prin calcularea mediei aritmetice a punctajelor atribuite fiecăruia din următoarele domenii tematice definite în disciplină: Activitatea de producţie (cel mai mare punctaj se acordă fermelor care produc bunuri alimentare specifice. este controlată de către inspectori care verifica gradul de corespondenţă cu disciplina AIAB de agro-turism ecologic. cât mai mult posibil. membră a circuitului AIAB. etc). certificate ecologic sau din categoria "Slow Food"). Figura 6:Logoul si clasificarea fermelor ecologice de vacanţă Orice unitate agro-turistică. construite în conformitate cu regulile de constructii bio şi care limitează. vizite în arii protejate şi observaţii privind fauna). care. muzee privind civilizaţia naţională.

   

Legături în teritoriu (punctaj mai mare se acordă pensiunilor agro-turistice ce au legături on-line cu alte activităţi din teritoriu şi promovează activităţile culturale din teritoriu, au iniţiative informative şi cursuri specifice în diferite meserii); Servicii turistice (punctaj mai mare se acordă celor care asigură însoţirea invitaţilor, conaţionali sau străini, pentru a descoperii teritoriul, precum şi trasee turistice ce pot fi parcurse pe jos, pe cai sau pe biciclete); Gustarea şi vânzarea produselor (punctaj mai mare se acordă pensiunilor agroturistice care facilitează căutarea, studiul şi răspândirea culturii locale şi regionale şi bucătăria regională tipică, prin punctele de vânzare in fermă); Transportul (cel mai mare punctaj îl obţin pensiunile care organizează un sistem colectiv de transport pentru clienţii lor, limitând traficul intern la deplasări pedestriale sau cu biciclete). 1.4.b. Managementul peisajelor; Activităţile umane au contribuit semnificativ la dispariţia progresivă a mediilor naturale originale. Una din consecinţe este deteriorarea calităţii mediului teritoriilor locuite de om şi scăderea biodiversităţii acestora. În teoria agricolă, această simplificare a ecosistemelor este corelată cu creşterea numărului de probleme în managementul activităţilor de producţie (ex. folosirea inputurilor externe în circuitul productiv al fermei). Plantele carnivore, dăunătorii plantelor cultivate, toţi au prădători naturali (insecte sau microorganisme), care prin activitatea lor asigură controlul biologic al populaţiilor dăunătoare (de exemplu, buburuza mănâncă afide şi numeroase alte insecte dăunătoare). Cu toate acestea, tot mai multe habitate naturale (garduri vii, pajişti, etc) ale acestor prădători sunt distruse şi, ca atare, doar o mică populaţie de prădători supravieţuieşte, care însă nu poate să asigure un control biologic eficient. În agricultura ecologică, complexitatea ecosistemelor se reface. Calea sistemică este considerată optimă când ferma combină: diversitatea plantelor cultivate cu rotaţia şi nivelul producţiei cu normele teritoriale, creşterea animalelor, elementele naturale şi cu managementul bun al terenului. Aceste combinaţii ale producţiei asigură un profit optim din resursele naturale disponibile şi procesele naturale regulatoare. Conceptul modern de peisaj provine din geografie, dar a fost elaborat de ştiinţele ecologice, unde pare a fi chiar mai complex. Acum, peisajul este conceput ca un ecosistem concret, sau mai degrabă ca un set de ecosisteme ale unei părţi a biosferei. Peisajul este un întreg compus din elemente fizice, biotice şi umane, care dau fizionomia specifică suprafeţei terestre. Acest concept, care are o puternică valoare ecologică, a modificat obiectivele si procedeele originale ale planificarii teritoriale. Planificarea peisajului agricol este de mare importanţă pentru ecologia întregului teritoriu, pentru că, datorită trăsăturilor sale caracteristice, acest teritoriu ca un neoecosistem artificial este încă destul de permeabil la migraţiile numeroaselor specii vii. Pentru o planificare teritorială corectă este mai întâi necesar sa se efectueze o analiză a componentelor fizice, biotice, umane şi ecologice. Numai după evaluarea rezultatelor acestei analize putem începe ntervenţiile teritoriale: • Protecţia componentelor naturale existente; • Reconstruirea unor neo-ecosisteme funcţionale (înfiinţarea de garduri vii, perdele agroforestiere, benzi înierbate, precum şi orice alt tip de vegetaţie permanentă în

peisajul agricol, cunoscute sub numele de “infrastructură ecologică” are o mare importanţă pentru prevenirea pagubelor climatice şi ale atacului de dăunători ai culturilor); • Reducerea factorilor limitativi ai populaţiei faunei sălbatice; • Imbunătăţirea calităţii mediului teritoriului. 1.4.c. Ferme didactice; In ultimii ani, mai multe ferme ecologice au organizat activităţi de învăţământ pentru copii şcolari sau alte grupuri de elevi. Pot fi identificate trei tipuri de ferme didactice ecologice: - ferme deschise (în cazul în care fermierii organizează tururi de fermă pentru vizitatori, explicandu-le raţiunile de mediu care se afla in spatele activităţilor de producţie); - ferme educaţionale (vizitatori sunt implicaţi în activităţi de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor, precum şi de prelucrare a produselor agricole); - ferme şcolare (organizarea de săptămâni verzi pentru angaja vizitatorii în activităţi de învăţământ , atât în fermele proprii, cat şi în fermele vecine, iar curricula educaţională conţine informaţii privind agricultura, conservarea naturii şi aspecte culturale). Reţeaua fermelor ecologice didactice 46 permite schimbul de experienţă, promovarea comună , aderarea la cerinţele comune de bază (o diagramă de calitate este semnată de către agricultori participanţi) şi la elaborarea de instrumente didactice comune comune (de exemplu, postere, pliante).

Fig. 7: Vizită la o fermă ecologică

Anexa 1.1
LISTA organismelor de inspecţie şi certificare aprobate de către M.A.D.R., în anul 2008, pentru efectuarea inspecţiei şi certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României, în conformitate cu O.M. nr. 688/2007 Cod: RO-ECO- 001 BCS OKO-GARANTIE GmbH Germania Reprezentanţa în Romania: ,,BCS OKO GARANTIE ROMANIA" S.R.L Adresa: Tg.Mures, str.Belsugului nr.24, ap.1, jud.Mures Telefon: 0265250846; 0745 474879; Fax: 0265250928 e-mail: a.szabo.ro@bcs-oeko.com ; bcs-romania@clicknet.ro Responsabil: Szabo Alexandru Cod: RO - ECO – 002 QC&I GmbH-Germania Reprezentanţa în România: ,, QC&I ROMANIA’’ Adresa: Timisoara, str.Listz nr.1, parter, Ap.1 Telefon: 0730591663; Telefon/Fax: 0256241562 e-mail: victor_scorodeti@yahoo.com Responsabil: Victor Scorodeti Cod: RO-ECO- 003 SUOLO e SALUTE srl Italia Reprezentanţa în România: ,,SUOLO E SALUTE ROMANIA S.R.L” Adresa: Bacau, str.Nicolae Balcescu nr.5,sc.G,ap.9 Telefon:0743018285; Fax: 0234206166 e-mail: danielciubotaru@yahoo.com; info@suoloesalute.it Responsabil: Daniel Ciubotaru şi Alessandro D’Elia Cod: RO - ECO – 005 Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia Reprezentanţa în România: ,,ICEA ROMANIA” S.R.L Adresa: Valu lui Traian, str. Dacia nr.16 Telefon/Fax :+40 241230015 e-mail: icea.romania@icea.info Responsabil:Gabriela Mitrea Cod: RO - ECO – 007 SC ECOCERT ESE – Franta Reprezentanţa în România: „ECOCERT SA” Adresa: Bucuresti , Str. Poet Alexandru Sihleanu, sect. 3 Telefon: 00 40 21 321 20 11, 00 40 742 99 21 43; Fax: 00 40 21 321 20 58 e-mail: abdelaziz.messai@ecocert.com; www.ecocert.com Responsabil: Abdelaziz Messai Cod: RO-ECO- 008 ,,S.C Ecoinspect S.R.L” Romania Adresa:Cluj Napoca, str.Horia, nr.75, Ap.5, jud.Cluj Telefon/Fax: 0264536324 e-mail: ecoinspect@mail.from.ro Director: Lorincz Piroska

0723265554 e-mail: luminitamicu@yahoo. 0722561819 e-mail: info@agrecogmbh.r.ECO – 013 Institut fur Marktokologie Elveţia Reprezentanţa în România: . ap 57.R. ap. sc B.r.F GODERZ GmbH Germania Sucursala Romania” Adresa: Ploiesti.L Italia SUCURSALA ROMANIA” Adresa: Bucuresti.16 Tel: 0244561615.7. Crizantemelor.ch Responsabil: Monika Zimmermeier Cod: RO . str Stanjenelelor.org Responsabil: Dan Grosu . str.CERES HAPPURG GmbH Sucursala Iernut” Adresa: Iernut. Ap.l Germania SUCURSALA ROMANIA” Adresa: Bucuresti. Telefon: 0724248435 Responsabil: Mariana Gheorghe Cod: RO – ECO – 012 SC BioInspecta AG Elvetia Reprezentanţa în România: „BIOINSPECTA ROMANIA SRL” Adresa: Cluj-Napoca.BIOAGRICERT ITALIA SRL SucursaLa România” Adresa: Iasi.de Responsabil: Richard Goderz Cod: RO -ECO – 016 BIOAGRICERT SRL ITALIA Reprezentanţa în România: ..l Romania” Adresa: Sighisoara.r.zimmermeier@bio-inspecta. Sc.F GODERZ GmbH Germania Reprezentanţa în România: . Bloc 33.grosu@bioagricert.C Ap. nr.l Germania Reprezentanţa în România: „LACON s.32 A Telefon:+40745790276.ECO – 014 CERES GmbH Germania Reprezentanţa în România: .com Responsabil: Ene Luminita Gabriela Cod: RO . sector 3 Telefon : 021 3270005..ECO – 009 BIOS S. sect 4.102.1918.. Sc. jud. B-dul Unirii nr.2. scara 4. str. bloc E4.com Responsabil: Amelia Rachită Cod: RO – ECO – 015 Agreco R.1 dec.A.4.ECO – 010 LACON s.IMO CONTROL s. jud. str. str.3. Tel/fax +40 232311411 e-mail: dan. Bl. ap.com Responsabil: Razvan Popa Cod: RO .5. Mures Telefon: 0744825809 e-mail: poparazvand@yahoo.51.Magurii nr.57. str.Cod: RO . Mures Telefon: 0740591529 e-mail: ameliarachita@yahoo. Aleea Mihail Sadoveanu nr. nr 1. nr. Gurghiu. Fax: 021 3270005. bl 54. Ap.l Italia Reprezentanţa în România: „BIOS S. 9 Telefon/Fax: 0264-573546 e-mail: monika.r.Agreco R.. etaj 1.

Reconstructiei nr. ap 50.3 Telefon: 0744655136. Bloc 28.Certification Services International CSI GmbH Germania Sucursala Romania” Adresa: Bucuresti. str. Tel.Cod: RO – ECO – 017 Certification Services International CSI GmbH Germania Reprezentanţa în România:.com Responsabil: Adrian Siceanu .6. Sc..2. sect./fax +40 216475983 e-mail: beeswoborders@yahoo. etaj 1.

Acest program a fost elaborat la cererea Congresului S. menţionându-se cel mult trei dintre ingredientele sau grupele de alimente ecologice componente. în cunoştinţă de cauză. − Produseleprelucrate care conţin mai puţin de 70 la sută componente organice nu pot fi . distribuitori cu amănuntul. oameni de ştiinţă şi entităţi de certificare. USDA ţine cont şi de programele de certificare ecologică de stat. Pentru încălcarea acestor norme se aplică o penalizare de până la 11. Produsele care îndeplinesc cerinţele de „100% ecologic” şi „ecologic” pot fi etichetate „USDA organic”. îngrăşămintele chimice şi nămoluri de la staţiile de epurare. În plus faţă de recomandările NOSB. trebuie să conţină numai ingrediente produse în sistem ecologic. a radiaţiilor ionizante şi a nămolurile de la staţiile de epurare în producţia ecologică de bunuri agricole şi alimentare ecologice.2 NOP . Care este conţinutul reglementărilor NOP? Reglementările NOP interzic folosirea ingineriei genetice. NOSB ul este numit de către Ministrul Agriculturii şi este format din reprezentanţi ai următoarelor categorii: agricultori/cultivatori. Standardele (normele) de etichetare se aplică produselor agricole şi alimentare care conţin îngrediente ecologice şi se referă la procentul de ingrediente ecologice din produs: − Produs „100% ecologic”.U. trebuie să conţină cel puţin 95% ingrediente produse în sistem ecologic. după ce. Culturile ecologice sunt cultivate fără a fi folosite pesticidele convenţionale. particulare şi străine. Ca regulă generală.A. − Produsele procesate care conţin cel puţin 70% ingrediente ecologice pot fi etichetate „produse cu ingrediente ecologice”. pentru formularea acestor reglementări. Animalele crescute în sistem ecologic trebuie hrănite cu furaje ecologice şi crescute în aer liber. ca ecologic. existente în fiecare regiune a Statelor Unite. De asemenea. creşterea animalelor şi la prelucrarea (procesarea).Programul Naţional de Agricultură Ecologică al SUA Programul Naţional de Agricultură Ecologică (NOP) al SUA a intrat în vigoare pe 21 octombrie. transportul şi depozitarea produselor agricole ecologice. a fost votată Legea privitoare la producţia de alimente ecologice (OFPA). toate substanţele naturale (non-sintetice) sunt permise în producţia ecologică şi toate substanţe sintetice sunt interzise. cartofi şi morcovi ecologici” sau numai „obţinută din legume ecologice”. consumatori/de interes public. acestora nu li se dau antibiotice sau hormoni de creştere.Anexa 1. De exemplu. NOP este o lege federală care cere ca toate produsele alimentare ecologice să îndeplinească aceleaşi standarde şi trebuie să fie certificate în conformitate cu acelaşi procese de certificare. 2002 şi este coordonat de serviciului de marketing. Reglementările NOP sunt suficient de flexibile pentru a se potrivi cu o gamă largă de operaţiuni şi produse. manipulanţi/procesatori. Standardele (normele) de producţie şi manipulare se referă la producţia vegetală ecologică. colectarea din flora spontană. supa cu cel puţin 70% ingrediente ecologice sau legume ecologice poate fi etichetată ca „obţinută din mazăre. un produs care nu este obţinut şi procesat conform reglementărilor NOP. o ramură a Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). este una din secţiunile acestor reglementări.000 $. ecologişti. în anul 1990. Bazele Programului Naţional de Agricultură Ecologică (NOP) NOP ul conţine standardele naţionale de agricultură ecologică şi programul de certificare a produselor ecologice pe baza recomandărilor a 15 membri ai Comitetului pentru Standarde (Norme) Ecologice Naţionale (NOSB). care conţine şi excepţiile de la această regulă. −Produs „ecologic”. Sigla USDA nu poate fi folosită oriunde şi oricum. Lista naţională de substanţe non-sintetice şi sintetice permise şi interzise. oricărei persoane care vinde sau etichetează.

etichetate „ecologic”. istoria tratamentelor solului. dacă USDA stabileşte că guvernul ţării respective poate acredita agenţi de cerificare. informaţii privind practicile şi substanţele folosite în producţie. dar pe etichetă pot fi menţionate componentele care sunt produse în sistem ecologic. cum ar fi băcăniiile. dar nu pot folosi sigla „USDA organic”. un agent de certificare străin poate fi recunoscut. Produsele agricole ecologice importate pot fi vândute în SUA numai dacă au fost certificate de către agenţi de certificare autorizaţi de USDA. tipul operaţiilor care urmează a fi certificate. cu respectarea cerinţelor programului NOP al USDA. în afară de multe alte lucruri. Fermele şi unităţile care realizează vânzări de produse agricole ecologice a căror valoare nu depăşeşte 5. Informaţiile pe care un solicitant (aplicant) trebuie să le prezinte agentului de certificare includ planul de activitate în sistem ecologic. USDA are agenţi de certificare acreditaţi în mai multe tări şi numeroase cereri de acreditatre.000 $/an sunt scutite de certificare. Durata de acreditare a agenţilor de certificare este de 5 ani. magazinele şi restaurantele. Normele de certificare se referă. procedeele de întocmire a documentaţiei. vor demonstra experienţa lor în certificarea producătorilor şi a distribuitorilor ecologici. . şi fiecare dintre aceşti agenţii sunt obligaţi să se supună unei inspecţii anuale de actualizarea a activităţii lor de certificare. Solicitanţii de succes vor angaja personal calificat. de asemenea. De asemenea. Acest plan conţine. sunt scutite de certificare şi unităţile de distribuţie şi comercializare a produselor agro-alimentare ecologice. la inspecţia internă. Standardele (normele) de acreditare stabilesc cerinţele pe care un solicitant (aplicant) trebuie să le îndeplineasacă pentru a deveni agent de certificare acreditat de USDA. Acestea pot eticheta produsele ca ecologice dacă îndeplinesc standardele ecologice. Standardele (normele) de certificare stipulează cerinţele pe care sistemele ecologice de producţie şi manipulare trebuie să le îndeplinească pentru a fi acrediate de către agenţii de certificare autorizaţi de către USDA. Normele sunt concepute pentru a fi siguri că toţi agenţii de certificare acţionează consecvent şi imparţial. practicile de prevenire a amestecului dintre produsele ecologice şi convenţionale. vor preveni conflictul de interese şi vor menţine strictă confidenţialitatea. În locul acreditării USDA.

În cazul în care sigla JAS nu este afişată. prelucrarea. 889/2008. înregistrat la Ministerul Agriculturii. X% ecologic. reglementările privind etichetarea JAS. eticheta trebuie să indice clar care sunt ecologice şi care. cu excepţia hidroxidului de calciu. nu permite utilizarea de materii prime în conversie pentru prepararea unui produs alimentar ecologic. ca marcă de calitate.În cazul în care produsul finit conţine atât componente organice cât şi în conversie.Anexa 1. 889/2008. . ele nu se referă la băuturi alcoolice şi produse de origine animală (inclusiv produse apicole). 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr. În schimb. Unităţile comerciale certificate de organisme din Registrul Japonez de organisme de certificare sau Registrul de organisme care supraveghează certificarea sunt acelea care produc sau prelucrează alimente sau furaje ecologice conform Standardelor (normelor) JAS şi sunt capabile să pună sigla JAS pe produsele lor. în conformitate cu Reg. în cadrul Comunităţii respectarea regimului de control. Logo-ul JAS. produs ecologic străin. Pe scurt. Cu toate acestea. organic. a fost introdus pentru protejarea pieţii şi a consumatorilor japonezi. prezintă următoarele diferenţe: . sau orice altă menţiune referitoare la metoda de agricultură ecologică. eticheta trebuie să conţină sigla JAS. Pădurilor şi Pescuitului (MAFF). atât al producătorilor şi în final. produs biologic. în conversie. trebuie să se asigure ca. U. începând de la 1 aprilie 2001 (extins la 2002). toate produsele etichetate ca ecologice trebuie să fie certificate de către un organism Japonez de certificare (RCO) sau de un organism străin de certificare (RFCO). regulamentele JAS au unele particularităţi.În cazul în care produsul finit nu are sigla JAS. Cu toate acestea. va fi posibil să se scrie. dar componentele sale o au. care afişează eticheta JAS şi numele organismului de certificare.Întotdeauna. in baza Liniilor directoare pentru producţia. (CEE) Nr 2092/91. alimente ecologice procesate de origine animală şi furaje ecologice pentru animale. "salată care conţine legume ecologice" sau "ketchup făcut din roşii ecologice". Sarcina persoanei responsabile cu Notarea Produsului este de a decide care grup sau loturi de produse au fost obţinute cu adevărat în conformitate cu metoda de agricultura ecologică . care au fost adoptate de Comisia Codex Alimentarius. . pentru operatorii care doresc să îşi exporte produsele ecologice în Japonia sub marca JAS echivalenţa înseamnă că criteriile de certificare şi standardele de referinţă de producţie/prelucrare/ambalare. un produs pentru tratament foliar la meri. 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr. Sistemul JAS a fost completat în noiembrie 2005 cu Standardele (normele) JAS pentru produsele animaliere ecologice.Standardul japonez de agricultură ecologică Standardele (normele) JAS pentru produsele agricole şi alimentele ecologice prelucrate au fost stabilite în anul 2000. Reglementările JAS pentru produsele ecologice solicită ca. 100% ecologic. furnizorii de ingrediente şi subcontractanţii de "materii prime” sunt certificaţi în conformitate cu Regulamentul Cosiliului nr. De exemplu. etichetarea şi comercializarea produselor ecologice alimentare.E. de exemplu. permis de Regulamentele (CE) nr 834/2007 şi 889/2008. pe etichetă nu trebuie făcută nicio menţiune precum: ecologic. Normele impun ca numai prelucrarea (etichetarea) şi operaţiile de introducere pe piaţă să fie controlate de un organism de certificare japonez sau străin recunoscut de MAFF. Acest sistem a fost recunoscut oficial ca echivalent al reglementărilor europene. al vânzătorilor. de asemenea. sunt aceleaşi cu cele adoptate în cadrul Comunităţii Europene. Comparativ cu Regulamentul Cosiliului nr.3 JAS .

pdf).fao. 1830/2003 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 22 September 2003 concerning the traceability and labelling of genetically modified organisms and the traceability of food and feed product produced from genetically modified organisms and amending Directive 2001/18/EC (europa. 4 Brussels.int/eur-lex. până la constatarea conformităţii. in which genetic material has been altered in a way that doesn’t occur naturally by mating and /or natural recombination” (europa. To the art.vshiva. 2 defines the GMO like “an organism. 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2003/l_268/l_26820031018en00240028.org.net.eu.maff. indiferent de motiv. 21 The long-awaited certification of product that a product or a service answer to the requisitioned and described from a normative document of reference.Council Decision (2006/144/EC) of 20 February 2006 on “Community strategic guidelines for rural development (programming period 2007 to 2013)”. also those that never used seeds GM: one thinks about the case of Percy Schmeiser. It is a shock sentence aiming to cancel the right of the farmers and that. 22 The certification of product allows to affix on the preparation of the same product.that includes the logo of the organism of certification.org.eu. 13 DIRECTIVE 2001/18/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 12 March 2001 on deliberate release into the environment of genetically modified organism and repealing Council Directive 90/220/EEC.pdf). the brand of conformity.int/eur-lex/pri/en/ oj/dat/2001/l_106/l_10620010417en00010038.eu. care prevede cerinţele minime de control.go. Bibliografie 1.uni.jp/soshiki/syokuhin/hinshitu/e_label/index.gmofree-europe.ifoam.pdf).org. has reunited the Convention for the Biological Variety. in Official Journal of the European Union L 55/20. 14 To the beginnings of April 2006. 21. he was then condemned from the Supreme Court Canadian to the payment of a fine of $400. although he was genetic victim of pollution. 9 http://www. situaţia în care operatorul este obligat să ofere informaţii organismului de certificare pentru a înlătura orice îndoială în legătură cu conformitatea produsului şi suspendarea comercializării produsului. 20 www. Prezenţa unei astfel de persoane responsabilă este de dorit de asemenea.usda. 11 www. above all. 3 http://europa.2006. 3th November 2005.2.net. 18 REGULATION (EC) N. recognizes to the multinational the right to demand the payment of their royalties also when the GMOs arrive in the fields of the peasants accidentally.org.pdf).prevăzută în normele JAS şi care nu.int/eur-lex.soilassociation. It is it together of the organizational .eu.htm.solagro. 25. the Canadian farmer that. COM(2005)671 final (http://europa.2005. 2. 6 The IFOAM Norms are available on IFOAM website: www.int/eurlex/pri/en/oj/dat/2003/l_189/l_18920030729en00360047. 17 www. accused to have violated the Monsanto’s patent using illegally colza GMO without paying the seeds.org. 15 The patent right is damaging enormously the small farmers. 5 European Commission Report (G2 EW – JK D(2005) “Organic farming in the European Union – Facts and Figures”.eu. 19 COMMISSSION RECCOMANDATION (2003/556/EC) of 23 July 2003 on guidelines for the developmentof national strategies and best practices to ensure the coexistence of genetically modified crops withconventional and organic farming (europa.000.org/organicag/. 8 http://www. 10 http://www. There is also a special homepage on organic agriculture at the FAO Homepage: www.it). The certification of product has therefore like much reference documents normative how many are the products or services object of the certification.codexalimentarius. 7 Further information about Codex Alimentarius is available via thehomepage:www. pentru a îndeplini cerinţele Regulamentul Cosiliului nr.12. 16 www.gov/nop/indexIE. that adopted a “world moratorium for the experimentation and commercialization of Terminator”. in Brazil. with the exception of human being.eu.ams. 889/2008.htm. 12 This norm has been issued by UNI – Unification National Body of Italy (www.ioas.int/eurlex/lex/LexUriServ/site/en/com/2005/com2005_0671en01. Bruxelles. http://europa.

org.wrapapparel.ifoam. http://europa.fsccanada. international organization that defines worldwide standard – norms SA 8000 – fit to highlight the social responsibility of companies.bsi-global. 30 www.org.isealalliance. 35 www. 36 www.org.ca.org. to verify the qualitative standard.iso.org.com. 25 In environmental ambit.fairtrade.org/documents/pdf/P005_PD4_Jan06. 26 They differentiate full members: Fairtrade Labelling Organizations.resource-solutions.eu.isealalliance. Association: http://www. Marine Aquarium Council. 41 www. 31 www.org. Global Ecolabelling Network. www. and those ones of European Economic space adheres to. 46 In Italy a network of educational farms is managed by A.mx.gen. . the ISO 14000 standards are specific for environmental management.. (CE) n. is EMAS EcoManagement and Audit Scheme. www.sa-intl. Social Accountability International.B.aquariumcouncil.uk. 24 In this ambit. Forest Stewardship Council.ch. form associate member: Chemonics International.it/nuovosito/biofattorie/. 44 www.org. 510/2006 of 20 March 2006 on the protection of geographical indications and designations of origin for agricultural products and foodstuffs and Council Regulation (EC) No. 34 www. Similar to it. 33 www. 42 www. The methods and the tools used. The management for the quality is responsibility of all of the executive levels and its accomplishment involves all the personal one.aiab. 32 www.int/comm/environment/emas/index_en.accountability.iso.org.comerciojusto. This system. 509/2006 of 20 March 2006 on agricultural products and foodstuffs as traditional specialities guaranteed.pdf. Institute for Agriculture and Trade Policy.html.org.ch .E. but different for a lot of aspects. It is the first nonproprietary. defined by Reg. 761/2001. 43 www. 45 www. member States of U.certifiedorganic. International Federation of Organic Agriculture Movements.bc. 37 www. 38 www. open-source Assurance standard that covers the full range of an organization’s sustainability performance. 39 www. particular importance has assumed SAI’s initiative (Social Accountability International ). Rainforest Alliance.jp.msc. developed by ISO (International Organization for Standardization) international committees. I am the Guarantee of the Quality and the Control of the Quality (all the activity and the technical procedures .fscoax. 28 For the complete version of the Code see: http://www. 40 www. they are recognized to international level.com.A.org. 29 AA1000 Assurance Standard provides the guide lines for the drawing up of assurance. Marine Stewardship Council. www.rainforest-alliance.org. of the procedures and of the necessary resources to define and to achieve the business objectives of quality.gr.org. 23 Council Regulation (EC) No.I.operating carried out to ensure itself that a product or a service I respect the qualitative standard).org/programs/cap/index.greenseal. 27 www.net.htm.structure.sa-intl.

5. Care sunt cele mai importante standarde pentru agricultura ecologică? a. c. F. Feme de pasari. Stimulatorii de creştere. b. Ordonanţa de urgenţă nr. 100% ecologic. CHANNEL. Standardele U. Echilibrarea ecosistemului. Selectaţi. b. b. cel puţin. care finanţează formarea profesională? a. Codex Alimentarius. Ferme de porci. Să fie certificate ecologic. c. TSG. b. b. Care sunt principalele tipuri de ferme didactice? a. 7. 34/2000. Standardul naţional de agricultură ecologică. c. 834/2207 şi 889/2008. IGP. DOP. Ferme educaţionale şi Ferme şcolare. Care sunt principalele marci colective de calitate pentru identificarea unui produs tipic? a. Evidenţa contabilă etc. Cartarea agrochimică si pedologică. b. 2. Ferme de vaci de lapte. c. Care sunt actele normative care reglementează producţia ecologică în România? a. 3. Care este sigla pentru produsele ecologice din Romania? a. Elaborarea planului de conversie.. Care este principala obligaţie a unitaţilor agro-ecologice care primesc sprijin comunitar? a. Planul anual de conversie/producţie ecologică. Ferme ecologice. b. 6. Schiţa terenului fermei/unităţii de producţie. Regulamentul (CEE) 2092/91. . c. Să valorifice producţia prin intermediul marilor lanţuri alimentare. a. 5. b. c. 10.e. Care este cea mai importantă activitate în perioada de conversie? a. 3 din documentele care trebuie prezentate organismelor de control cu ocazia inspecţiilor periodice. organic farming.Întrebări şi răspunsuri: 1.E. Leonardo da Vinci. Produsele fitosanitare. Selectarea organismului de inspecţie şi certificare. Alimentele. c. Care sunt produsele care se subordonează direct conceptului şi normelor de trasabilitate? a. c. Instiinţarea (cererea) privind producţia prin metode ecologice. Să practice agricultura ecologică timp de 5 ani. c.. NOP şi JAS. b. 9. 8.E. Ferme deschise. Ferme de subzistenţă si Ferme convenţionale. 7. Regulametele (CE) nr. Cum se numeşte programul U.P.

asigurarea transparenţei depline în cea ce priveşte standardele (normele) de producţie. Danemarca este pe primul loc cu o medie de cheltuieli pe consumator de peste 60 €. asigurarea sănătăţii şi securităţii tuturor lucrătorilor din fermă şi din alimentaţie. dă Comisiei posibilităţi mai mari de a acţiona direct pentru a organiza campanii de informare şi promovare cu privire la agricultura ecologică. Germania este cea mai larga piaţă din Europa cu 3. astfel încât recentele scandaluri alimentare au contribuit la creşterea cererii de produse ecologice. dorinţa de a consuma alimente care nu conţin organisme modificate genetic (OMGuri). Prima acţiune a Planului cu privire la piaţa alimentelor ecologice „modificările introduse prin Regulamentul Consiliului (EEC) nr. protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător. care înseamnă aproximativ 30% din volumul total al pieţei U.2 miliarde €). În ceea ce priveşte consumul. respectarea celor mai înalte standarde cu privire la bunăstarea animalelor.E. cuprinzând toată producţia ecologică. care sunt. 2826/2000 (promovarea pieţei interne). foarte receptivi şi reacţionează emoţional la informaţiile de presă. prin creşterea nivelului educaţional al consumatorilor.6 miliarde €). ca instrumente politice şi de piaţă. iar în unele ţări circa sau mai mult de 10% şi. în 190 000 de ferme. La sfarsitul anului 2002. Marea Britanie (24 €) si Italia (24 €) 47 . Alte pieţe naţionale cu produse ecologice cu mai mult de 1 miliard € sunt: Marea Britanie (1.5 miliarde de €. îmbunătăţirea statisticii privind producţia disponibilă şi cererea şi oferta. încrederea în activitatea organismelor de inspecţie şi certificare şi în standardele legale de producţie. despre „meritele” agriculturii ecologice. în special beneficiile mediului înconjurător şi să educe consumatorii cum să recunoască produsele ecologice şi sigla U. în general. în anul 2004. inclusiv procesarea. urmată de Suedia (45 €).E. furnizarea tuturor informaţiilor necesare consumatorilor şi producătorilor. consumatorii.. Propunerile principale ale Comisiei Europene din Planul European de Acţiune pentru Alimente Ecologice şi Agricultură Ecologică 48 sunt concentrate pe „dezvoltarea sistemului informaţional privind piaţa alimentelor ecologice” . cantinele instituţiilor publice.8 milioane ha.4 miliarde €) si Franţa (1.Modulul 2. Acest lucru va fi posibil prin lansarea. la nivelul întregii U. . o cifră de afaceri evaluată la 11 miliarde de Euro. Italia (1. inclusiv dorinţa de a proteja mediul de contaminarea cu OMGuri.E. Această evoluţie ascendentă a pieţei produselor agricole şi alimentare ecologice s-a datorat următoarelor motive: pierderea încrederii in produse alimentare neecologice (convenţionale) după un şir lung de scandaluri alimentare. dorinţa consumatorilor de a evita reziduurile de pesticide din alimente. Austria (41 €) şi Germania (40 €).E. şcolile şi alţi actori cheie din lanţul alimentar. În multe alte ţări din U. media cheltuielilor per consumator pentru produsele ecologice este de peste 20 €: Belgia (29 €). pe o perioadă de mai mulţi ani. Franţa (25 €). în Europa se cultivau in sistem ecologic 5. Acestea reprezentau 4% din suprafaţa agricolă a Europei. Olanda (26 €). stimularea folosirii siglei U. a Campaniei multianuale de informare şi promovare pentru a informa. COMPETENŢE COMERCIALE Piaţa o fac consumatorii.E.. inclusiv pentru produsele din import.

BioFach aplică criterii stricte de participare pentru a garanta calitatea constant superioară a produselor expuse. determină fermierii să caute noi soluţii pentru menţinerea viabilităţii lor economice 49 . februarie Târgul internaţional de produse ecologice BioFach (http://www. Conceperea târgului. .100 de expozanţi. în fiecare an în luna februarie. la Nürnberg în Germania.000 comercianţi vizitatori din mai mult de 110 ţări. în ceea ce priveşte preţul. legislaţia şi consumatori sunt interesaţi. contactul direct dintre consumator şi producător (fermier) reprezintă un avantaj considerabil pentru ambele părţi. interesate de piaţa produselor agricole şi alimentare ecologice. La producător ajunge doar o mică parte a preţului final al unui produs ecologic plătit de consumator. inclusiv în agricultura ecologică. Agriculturii şi Protecţiei Consumatorului (BMELV) şi cu sprijinul Asociaţiei Germane a Industriei Târgurilor (AUMA). trebuie însă îndeplinite anumite condiţii. trebuie să se înscrie devreme pentru a fi sigure de un loc în pavilionul german. Sub patronajul IFOAM.biofach. din care două treimi de peste hotare şi peste 37. Dezvoltarea pe termen lung de noi pieţe pentru produsele ecologice. Participarea la târguri este esenţială pentru fermierii şi ceilalţi producători de bunuri ecologice deoarece au posibilitatea să-şi expună produsele şi să încheie contracte şi alte acorduri comerciale. atâta timp cât structurile comerciale. Târgul internaţional de la Nürnberg este responsabil cu organizarea expoziţiei BIOFACH sub autoritatea Ministerului Federal al Alimentaţiei. Crearea acestei perspective este un pas esenţial pentru dezvoltarea agriculturii ecologice ca o agricultură inovativă şi model de sustenabilitate. deoarece este o cerere foarte mare. Nürnberg (Germania). Strategii de piaţă Preţul scăzut al produselor agricole şi costurile mari de distribuţie. Companiile din Asia. se vor lansa campanii de informare si promovare specializate pe tipuri bine definite de consumatori cum ar fi consumatorul ocazional si cantinele publice. America de Nord şi America de Sud. se remarcă prin amploare. îndrumările. Expoziţia profesională internaţională BioFach/Nürnberg cunoaşte pieţele.1. Pentru a intra cu succes pe o piată ecologică dintr-o ţară străină. Fiecare ţară are cerinţe specifice. are experienţă şi oferă echipamente şi facilităţi adecvate. reprezintă o oportunitate imensă şi o mare provocare pentru mute companii. cresc eforturile de cooperare ale Comisiei cu statele membre si organizaţiile profesionale pentru a dezvolta strategii pentru astfel de campanii”. oferă expozanţilor soluţii pentru toate problemele organizatorice şi tehnice legate de acest eveniment. În acest context. aproximativ 2. Acest eveniment adună. schimbul reciproc de cunoştinţe şi îmbunătăţirea nivelului cultural. internaţionalitate şi putere inovativă.Mai mult. Cea mai mare parte a preţului unui produs agricol şi alimentar este încasată de negustor şi comerciantul cu amănuntul.de). De asemenea. 2. O companie care aşteaptă să câştige un loc rapid şi sigur cu produsele sale peste hotare este sfătuită ca la început să obţină informaţii despre cerinţele specifice ale ţării respective. În continuare prezentăm căteva informaţii despre principalelor târguri ecologice din Europa: BIOFACH la Nuremberg în Germania şi SANA în Italia.

TV şi internet. în cooperare cu Bologna Fiere. Tehnologii şi produse pentru clădiri eco-sustenabile. Germania. 70 congrese 900 jurnalişti. primul salon expozitional dedicat în întregime pentru jocuri şi educaţie în armonie cu mediul. iar în interiorul unor cabane de lemn. are şi o valenţă culturală foarte puternică. workshopuri şi mese rotunde. să informeze consumatorii şi instituţiile despre noutăţile şi calităţile produselor ecologice şi a celor care nu afectează mediul. Tunisia etc.Bologna (Italia). 16 pavilioane. septembrie Expoziţia internaţională SANA – ALIMENTAŢIE. În interiorul unei grădini adevărate. „SANALANDIA”.000 vizitatori. întotdeauna. în afară de a fi un eveniment în care comerţul şi afacerile se împletesc strâns. tehnologiile şi instrumentele necesare pentru bunăstarea holistică realizată pe cale naturală: de la produse din plante şi fitoterapeutice la cosmetice naturale. sculptură.000 de producători. dintre care 400 din alte 45 ţări europene. Întrucât SANA urmăreşte atent promovarea educaţiei ecologice.it) este unul dintre cele mai importante evenimente pentru întreaga lume a produselor naturale: 85. 3. de la medicina neconvenţională. SANA a năzuit. Oceania. atrăgând mii de comercianţi profesionişti din Italia şi de peste hotare şi numeros public. a rădăcinii istorice a expoziţiei. În fiecare an calendarul evenimentelor găzduieşte zeci de congrese. incluzând Austria. Lecturi de carte şi spectacole pe teme ecologice au loc întrun teatru construit special. prin intermediul a mii de . mobilier ecologic şi produse textile îşi găsesc expunerea perfectă în pavilonul SANA – MEDIU. a creat. unde toate activităţile sunt făcute de copii pe întreaga perioadă a expoziţiei. hainelor purtate şi impactului tuturor produselor şi instrumentelor de uz comun asupra mediului înconjurător. produselor certificate ecologic şi tipice le sunt alocate până la 7 pavilioane. valorile culturale ale spectacolului şi temele cu subiect de actualitate. Brazilia. precum Argentina.000 m2 spaţiu de expunere. 70. de la litera A. dintre care 50. SĂNĂTATE şi MEDIU (http://www. includ toate produsele. Cele 6 săli dedicate SĂNĂTĂŢII. 1600 expozanţi. desen. Ca urmare a importanţei mare pentru ALIMENTAŢIE. atrag in fiecare an sute de ziarişti italieni şi străini. Aici veţi găsi producători din toate regiunile Italiei şi delegaţii oficiale din diferite ţări străine. Trăind întrun „mod natural” înseamnă să dai atenţie mediului în care trăiesti şi muncesti. Africa. asociaţii şi sponsori oferă şedinţe de degustare a alimentelor ecologice şi jucării executate din materiale care nu afectează mediul înconjurător. expoziţii care pun în lumină noile „Eco-tendinţe” şi sectoarele emergente. La acestea pot fi adăugate şi multe evenimente speciale.sana. la centre de sănătate. Capacitatea pentru expunerea tuturor produselor de calitate. sunt zone pentru joacă şi pentru efectuarea de activităţi specifice: laboratoare de reciclare.500 comercianţi profesionişti. SUA. Aceştia asigură propagarea mesajelor SANA si a tuturor informaţiilor despre produsele naturale în ziare şi reviste şi prin radio. până la litera U. precum Uganda. SANA.

AGRARIA a contribuit constant la dinamizarea activităţilor economice din această zonă. în a doua parte a lunii octombrie.. de către Expo Transilvania S. AGRARIA de la Cluj-Napoca şi ExpoAgroUtil de la Constanţa: IndAgra Food&Drink şi IndAgra Farm sunt două manifestări expoziţionale internaţionale anuale organizate de Camera de Comerţ. IndAgra Food&Drink (http://www. care garantează o securitate maximă. Cluj-Napoca. a mai mult de 250 expozanţi din ţară şi străinătate şi a peste 100 000 vizitatori români şi străini. În cadrul acestei manifestări sunt organizate mult mai multe saloane specializate cu echipamente pentru cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor şi cu produse agricole şi alimentare.indagra-food.agraria. excelente oportunităţi de afaceri. se impune promovarea contactelor cu zone de producţie şi preţuri competitive.ro) este cel de-al doilea eveniment expoziţional cu profil agricol şi alimentar care se organizează în România.ro) se desfăşoară în primăvară. Salonul „Băuturi”. Cu ocazia acestui acestui târg. pe o suprafaţă de circa 20 000 m2 şi reuneşte mai mult de 300 de expozanţi din care peste 40% sunt străini. cel mai important centru expoziţional din Transilvania. de asemenea.A. apreciate şi valorificate prin canale eficiente de distribuţie. Salonul „Piscicultură”. Industrie şi Agricultură a României în cadrul Centrului Expoziţional ROMEXPO Bucureşti . iar în România cele mai reprezentative târguri pentru producătorii agricoli ecologişti autohtoni şi europeni sunt IndAgra Food&Drink şi IndAgra Farm de la Bucureşti. în ultima decadă a lunii mai. prezentând teme globale şi asigurând prezentarea şi pătrunderea produselor ecologice pe piaţa naţională si internaţională. AGRARIA (http://www.. se organizează. inclusiv salonul „EcoAgricultura”. Participarea la expoziţiile naţionale oferă. cărnii şi a altor produse zootehnice. Industrie şi Agricultură Cluj şi a altor companii importante din Cluj-Napoca. inclusiv a agriculturii ecologice. în fiecare an. ca urmare a participării. cu sprijinul Camerei de Comerţ. ulei şi grăsimi vegetale. echipamente pentru panificaţie. Producătorii. .indagra-farm. cu producători şi comercianţi de vin. preparate din carne şi alte produse animaliere. deobicei la începutul lunii mai. din care nu lipsesc cele cu tematică de agricultură ecologică. fructe şi legume. În cei peste 15 ani de activate. miere şi produse apicole.ro) se desfăşoară în toamnă. precum şi de o gamă diversificată de produse alimentare: lapte şi brânzeturi. echipamente de muls şi de prelucrare a laptelui. conserve etc. workshopuri şi mese rotunde. o gamă largă de produse şi preţuri competitive. cu producători şi comercianţi de băuturi alcolice şi răcoritoare. În cadrul acestei manifestări sunt organizate mai multe saloane specializate: Salonul Industriei Alimentare. unde expun firme producătoare sau/şi de comercializare echipamente de prelucrare a produselor agricole. de asemenea. Cunoscând că succesul pieţei sustenabile a produselor naturale merge mână în mână cu realizarea unui echilibru al mediului înconjurător. cu expozanţi din domeniul pisciculturii şi al prelucrării şi comercializării produselor piscicole. producţiei si al consumului bazat pe produse de calitate care pot fi cu adevărat identificate. paste şi confecţii etc. cu producători şi furnizori de produse ahgricole şi alimentare ecologice. Acest târg este organizat anual. Salonul „Vinuri”.info. asociaţiile de producători şi o gamă largă de grupuri de distribuţie au nevoie acum să folosească toate strategiile necesare pentru a completa procesul pătrunderii şi menţinerii produselor ecologice în meniul consumatorilor.expozanţi si a sute de ziarişti şi lideri de opinie. pe o suprafaţă de peste 30 000 m2 şi reuneşte mai mult de 500 de expozanţi din care peste 30% sunt străini. Salonul „EcoAgricultura”. o serie de simpozioane. IndAgra Farm (http://www.

ro/expozitii/EXPOAGROUTIL/14/) este un târg naţional cu participare internatională organizat de Camera de Comerţ. preponderant agricole. gestionare centralizată. Cererea din partea sectoarelor de catering şi servicii alimentare este în continuă creştere. care cuprinde mai multe saloane specializate: Salonul de tractoare.. Navigaţie şi Agricultură Constanţa în prima decadă a lunii iunie. cea mai mare parte a discuţiilor au ca subiect pieţele locale. La început.E. un număr tot mai mare de şcoli folosesc produse ecologice în meniurile lor. Folosind aceste fonduri pentru a cumpăra bunuri si servicii care . Pentru a îmbunătăţii calitatea serviciilor de catering. Astazi. metal şi teracotă.1a. A crescut şi numărul de restaurante. în consecinţa. la sfârşitul anului 2001. ca atare. se referă la: Materii prime (materii prime ecologice. compostarea deşeurilor organice). s-a discutat dacă a fost bine că alimentele ecologice au fost introduse în supermarket-uri. cheltuind 16% din Produsul Intern Brut (GDP) al U. spitale etc. preferabil certicate conform standardelor OFOAM. iar în anumite cazuri şi cele din hârtie şi carton). De asemenea. au cerut servirea de hrană ecologică în şcoli. de exemplu. Anumite puncte ale acestor Standarde. dacă este possibil. colectarea separată a hârtiei. Industrie. Produse pentru curăţenie (produse biodegradabile cu impact redus asupra mediului şi. Vesela. Reuniuni profesionale pe teme de actualitate. materialele textile şi de împachetat (sunt interzise materialele plastice. în special din nordul şi centrul Italiei. sticlei. Salonul de finanţări şi asigurări. Salonul de input-uri pentru agricultură şi industrie alimentară. şcolilor. cafenele şi baruri care servesc produse ecologice. certificate. cartoanelor. sunt permise cele din sticlă. Cu toate acestea.expoconstanta. organismelor publice şi conducătorilor de cafetării şi cantine (restaurante şi auto-serviri).) şi comerţul echitabil (37). trebuie susţinute cu informaţii adecvate pentru consumatori. private sau publice. Canale de comercializare a produselor agricole şi alimentare ecologice. copii şi părinţi. oferite nu prea departe de salile restaurant). de origine locală sau din comerţul echitabil). Salonul de apicultură. Despre comercializarea produselor ecologice se discută de mult timp. Salonul de produse agro-alimentare ecologice şi tradiţionale.       2. Managementul deşeurilor (cel puţin. Salonul de substanţe chimice si biologice pentru fertilizarea si protecţia plantelor. sumă echivalentă cu jumătate din GDPul Germaniei.ExpoAgroUtil (http://www. De exemplu. Informare/Instruire (informarea clară a consumatorilor şi. cantinele publice (din şcoli. au fost elaborate Standarde specifice şi apoi distribuite Municipalităţilor. materialelor plastice şi dacă este posibil. a familiilor şi instruirea adecvată a conducătorilor) Autorităţile publice sunt consumatori majoritari în Europa. Tipul şi modul de gestionare a serviciilor (este preferată bucătăria locală. serviciile de catering ale produselor ecologice. a căror conformitate este verificată de organismele de inspecţie şi certificare. 340 de municipalităţi din Italia. maşini şi echipamente pentru mecanizarea agriculturii. ECOCERTIFICATE). Salonul de flori. guvernele naţionale încurajează folosirea alimentelor ecologice în instituţiile publice şi. În alte regiuni economice au fost iniţiate acţiuni pentru promovarea serviciilor de furnizare a produselor organice în şcoli.

pentru a ajuta autorităţile publice în lansarea cu succes o politicii „achiziţiilor verzi (ecologice)”. legături utile şi informaţii de contact. Olanda. Agricultura ecologică este un contribuabil esenţial la creşterea economică şi diversificarea locală şi regională şi la dezvoltarea identităţii şi pieţei locale. sectorul „Eco . Reţeaua promovează. care conţine informaţii practice. Luxemburg. Germania. Ghidul este disponibil pe website-ul Europa al Comisiei 51 privind achiziţii publice verzi (ecologice). va fi una din primele măsuri prin care reţeaua „Bio – Oraşe” va începe să funcţioneze. care nu este un nou organism administrativ. 8 Logoul „Orase Bio” Introducerea alimentelor ecologice în cantinele şcolare. Grecia. Spania. În . Este un instrument de programare larg participativ al instituţiilor publice şi private. lucrări si sectorul servicii impactul poate fi semnificativ. în Belgia. Fig. împreună cu alte acţiuni pe teme de educaţie alimentară si educaţia consumului.Rural”. un exemplu şi un factor de influenţă a pieţei. contribuind astfel la revitalizarea comunităţiilor rurale si orăşăneşti. Irlanda. în Italia există o reţea numită „Citta del Bio„ sau „Oraşul Bio” 52 . Ghidul explică posibilităţile practice oferite de Legea Comunităţii Europene şi prezintă soluţii simple şi efective care pot fi folosite la achiziţionarea publică. Franţa.respectă şi mediul. turismul rural. de asemenea. aşa cum achiziţiile publice controlează o mare parte a pieţei. De exemplu. care sunt implicate în sistemul local de producţie şi care au o putere mai mare de negociere cu privire la diferitele aspecte ale agriculturii ecologice. de asemenea. Cumpărăturile „verzi” sunt. se poate aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea sustenabilă. meştesuguri. autoritatiile publice pot încuraja industria pentru dezvoltarea tehnologiilor „verzi”. Comisia Europeană a emis un Ghid 50 privind achiziţile publice prietenoase cu mediul. Prin promovarea „achiziţiilor verzi”. Importanţa canalelor comerciale individuale este diferită în statele membre. Pe de-o parte. micile industrii etc. ci mai degrabă un organism de coordonare care are scopul de a atrage şi coordona noi investiţii în mediul rural. deschisă tuturor administraţiilor locale care au investit deja în politici de sprijinire a agriculturii ecologice. sectorul ecologic este dominat de vânzarea directă şi magazine specializate. Pentru unele produse.

Avantajele consumatorului sunt următoarele: reducerea preţurilor.. creşterea şi raspandirea pieţei acestor bunuri este (şi va rămâne) mai mare decât în alte state membre 53 . promovarea produselor /soiurilor locale. Unele supermarket-uri au. relaţia directă cu consumatorii. pot valorifica mai multe produse decat magazinele cu hrană sănătoasă şi ecologică şi reprezintă un punct important de contact pentru mulţi consumatori cu produsele ecologice. Islanda. în ultimii ani. Comercializarea directă si pieţele fermierilor sunt foarte importante în zonele rurale. în Danemarca. Finlanda.aceste ţări. Figura 9: Ferma agro-ecologica “Vannulo” – Italia Figura10: “Fermieri in oras” Pieţele de desfacere cu amănuntul. un nou rol al fermierului. Vanzarea directă sub toate formele. de asemenea. Se constată o tendinţă de creere de „supermarketuri ecologice”. principalele avantaje sunt: creşterea profitului. cunoaşterea produselor şi a zonei de origine. ferme agroecoturistice etc. evenimente promoţionale etc. achiziţionarea de produse de sezon şi proaspete. Sunt diferite metode de vânzare directă: „fermieri în oras”: pieţe locale. iniţiative de sprijin pentru creşterea consumului de produse ecologice. în principal. Pentru producător. reprezintă cel mai important canal de vânzare a produselor ecologice. pentru un contact mai apropiat cu producătorii şi scurtarea canalelor de comercializare (cu mai multe avantaje şi pentru fermier). în special în asociere cu agroecoturismul şi restaurantele locale. Puterea acestor canale de distribuţie constă în faptul că acestea combină confortul supermarketurilor obişnuite cu avantajele magazinelor de produse naturale (specializate în produse ecologice şi cu informarea amănuţită a consumatorilor. Pe de altă parte. cu suprafeţe de expunere a produselor ecologice pe mai mult de 300 m2. Cu toate acestea unii consumatori preferă alte pieţe de desfacere. Suedia. Ungaria şi Republica Ceha cele mai multe vânzării sunt concentrate in supermarket-uri (> 60%) şi în magazine nespecializate. Specialistii sunt convinşi că acolo unde produsele ecologice sunt vândute. . grupuri de cumpărători. atât pentru consumator cât şi pentru fermier. prin supermarket-uri. „orăşeni în fermă”: piaţa de la poarta fermei. Marea Britanie. vânzarea cu amanantul a crescut semnificativ.

construind zona organică şi implicând cateva sectoare productive. de asemenea. în primul rând. având în vedere protecţia mediului înconjurător şi sănătatea cetăţenilor.  informaţiile furnizate vânzătorilor de către consumatori. 2. să primească o autorizare specifică din partea unui organism de inspecţie şi certificare. Agricultura ecologică este un potenţial contribuabil la creşterea economică şi diversificarea locală şi regională şi la dezvoltarea identităţii şi pieţei locale. în particular de fructe şi legume. introducând noi activităţi economice. sectorul „Eco . prestabilind „zona proiectului”. micile industrii etc. va fi una din primele măsuri de aplicare a campaniei „Citta del Bio”. este recomandabil ca toţi vânzători cu amănuntul de produse organice şi. Este un instrument de programare larg participativ al instituţiilor publice şi private. la nivel teritorial. activitatea de eşantionare şi testare a produselor efectuată prin procedurile de certificare la fiecare punct de vânzare.  garantarea de către vănzători ca produsele sunt obţinute în sistem ecologic. Introducerea alimentelor ecologice în cantinele şcolare. Aşadar. De la conversia fermelor la conversia întregului teritoriu. care nu este un nou organism administrativ. deschisă tuturor administraţiilor locale care au investit deja în politici de sprijinire a agriculturii ecologice. Agricultura ecologică şi piaţa teritorială. certificarea este o garanţie pentru comercianţi împotriva managementului necorespunzător şi competiţiei neloiale.2. Mai mult. De exemplu. verificările autorităţilor de inspecţie şi. turismul rural.Având în vedere prevederile Regulamentelor Europene.1. care conferă garanţia că evaluarea a fost corectă şi calitatea produselor corespunde legii şi cerinţelor consumatorilor. care sunt implicate în sistemul local de producţie şi care au o putere mai mare de negociere cu privire la diferitele aspecte ale agriculturii ecologice. în Italia este o reţea numită „Oraşe Bio„ 54 . ci mai degrabă un organism de coordonare care are scopul de a atrage şi coordona noi investiţii în mediul rural. organismele de certificare trebuie să elaboreze proceduri corespunzătoare pentru inspecţia acestor activităţi şi să certifice respectarea regulilor şi regulamentelor. împreună cu alte acţiuni pe teme de educaţie alimentară si educaţia consumului. contribuind astfel la revitalizarea comunităţiilor rurale si orăşăneşti. prin care metodele productive devin măsuri culturale. Piaţa şi noile tehnologii Furnizarea alimentelor ecologice este o activitate specifică impusă de consumator. În afară de această garanţie suplimentară a consumatorilor. meştesuguri. Experienţa în agricultura ecologică este un exemplu clar de a uni dezvoltarea economică si conservarea resurselor.  nevoia de a asigura şi spori încrederea consumatorilor în produsele certificate.Rural”. Aceste proceduri ţin cont de:  însuşirile specifice acestor activităţi. Toate acestea sunt verificate de către Inspectori. Reţeaua promovează. 2.b. creşterea cererilor consumatorilor pentru garantare a calităţii de produs ecologic. are rolul de menţine mult timp legăturile lanţului „producător – consumator”. consumatorii de alimente ecologice obisnuiti cerând mai multă transparenţă şi .

Comercializarea produsului agroindustrial „urmărit” se caracterizează prin furnizarea informaţiilor obţinute în timpul studiilor de trasabilitate. toate informaţiile culese de producător sunt disponibile şi pentru consumator. cu scopul vânzării aceluiaşi produs la cât mai mulţi consumatori posibili. Globalizarea pieţei alimentare. Când cumpăra alimente. comunicarea eficientă a datelor trasabilităţii şi orice altă informaţie cu privire la produs la un cost scazut. aruncând o privire asupra celui ce a realizat produsul pe care îl va pune pe masă. a produs o distanţare fizică şi mentală între producători şi consumatori şi a creat o stare de îngrijorare printre consumatori. sporesc valoarea adaugată a produsului final şi permit deschiderea de noi perspective în comercializare. Noul secol este al produselor . conform Regulamentul 178/2002. Astfel. începând cu 01 ianuarie 2005. În esenţă. De asemenea.corectitudine cu privire la toate verigile lanţului de distribuţie. un orăşean ştia de unde provin şi adesea cine le-a produs. Trasabilitatea şi transparenţa sunt instrumente de marketing fundamentale pentru producţiile ecologice. În Uniunea Europenă. ditribuitor. încrederea consumatorului s-a bazat pe contactul direct dintre producator şi consumator. ecologice şi preparate corect 55. comerţul s-a schimbat mult de-a lungul anilor. şi. având în vedere imaginea şi valoarea transparenţei complete şi de documentare a produsului. trasabilitatea sistemului alimentar este obligatorie. eventual. acestea dau consumatorului percepţia intrării virtuale în interiorul fermei. Un slogan care revine adesea este: cumpără produse locale. Figure 12: Exemplu de portal pe internet privind trasabilitatea alimentelor ecologice În agricultura tradiţională. Secolul XX a fost caracterizat de succesul producţiilor mari. Toate acestea. Această distanţă poate fi compensată prin instrumentele trasabilităţii. Potenţialele sunt enorme. înaintea industrializării. Instrumentele tehnologice folosite pentru fructificarea serviciului se pot baza pe folosirea unui portal de navigare pe internet printr-un sistem de căutare capabil să informeze consumatorii punându-i în gardă cu privire la produsele pe care sunt pe cale să le cumpere.

particularizate. Consumatorii pot cumpara alimente ecologice fara grija.eurorganicshop. unei singure familii. Astfel. Între formele de comercializare directă şi vânzarea spre o piaţă anonimă. iar consumatorii care cumpară direct de la fermier capătă o legătură mai puternică cu pământul. Folosirea internetului devine un procedeu general pentru contactul dintre partenerii de afaceri (B & B = bussines to busines). mai mult. individualizate „doar pentru tine”. în achiziţii şi logistică. iar pe produs trebuie indicat numele/numarul de cod al organismului de inspectie. Contactul direct cu consumatorii are o mare valoare. există însă o diferenţă calitativă clară.3. Tendinţa actuală este de comercializare „unul la unul” care are ca scop vânzarea unui lot variat de produse unui singur consumator. determinate de avantajele productiei in masa (ex. dar în versiune individuală şi cu ajutorul noilor tehnologii. la preţuri individuale scăzute. Cand un produs alimentar este etichetat inseamna ca este bine controlat prin lege. siguranţa pieţei constă în personalizarea (particularizarea în masă şi preţuri dinamice) produselor si serviciilor. aceasta dă consumatorilor posibilitatea de a şti unde şi cum au fost obţinute produsele.a. De asemenea.3. E-commerce). care pot fi produse in cantitaţi mari şi mai mai ieftin. Scopul este să satisfacă cerinţele individuale. Legislaţia internaţională privind etichetarea alimentelor ecologice. Etichetare 2. pentru ca un produs . Etichetarea si reclama metodelor de productie ecologica se refera numai la produsele care se supun legislatiei comunitare. producatorul trebuie sa fie subiectul masurilor de inspectie prevazute in regulamente. Figure 12: Exemplu de E-comert: www. sunt mai atenţi şi înteleg mai bine sistemul agricol.com 2. Rezultatul acestei pieţe alternative constă în reducerea preţurilor pentru consumatori şi creşterea câştigului pentru fermieri.

impreuna cu numarul organismului sau al autoritatii de inspectie. bun pentru tine sau de calitate   . produsele sunt inspectate in conformitate cu Regulamentul proceselor de productie si preparare. poate fi folosita indicatia “Produs in conversie la agricultura ecologica”. Indicatiile nu pot fi mai accentuate decat celelalte din lista de ingrediente. 2092/91) Produsele alimentare care contin intre 70% si 95% componente ecologice pot fi insotite de informatii privind metodele ecologice numai in lista de ingrediente si nu in descrierile de vanzare. pe produse se mentioneaza denumirea sub care a fost certificat produsul. Legislatia agriculturii organice a UE stabileste ca “etichetarea nu da nici-un drept care sa sugereaze cumparatorului ca indicatia ca este produs organic este o garantie ca produsul este superior din punct de vedere organoleptic sau al calitatii nutritive si al sanatati. numele sau denumirea comerciala a producatorului. afirmatiile ca un produs ecologic este cel mai gustos.partea C a anexei VI la regulamentul CEE nr. Firmele producatoare de alimente ecologice au putine legi privind drepturile ce decurg din etichetarea acestor produse. Regulamentul (EEC) Nr. Etichetarea si reclama produselor alimentare pot contine informatii despre metodele de productie ecologica in descrierile de vanzare numai daca cel putin 95% din componentele de origine agricola ale acestor produse sunt ecologice. 331/2000. Verificarea este in sarcina organismului de certificare. numai daca au fost recoltate dupa 12 luni de la trecerea la agricultura ecologica. 2092/91. 2092/91. preparatorului sau al vanzatorului. De asemenea. ambalare si etichetare a produselor trebuie sa fie subiectul unei scheme de certificare. eticheta si reclama nu trebuie sa contina nici-o informatie despre metodele de productie ecologica. Logoul European pentru productia ecologica a fost stabilit prin Regulamentul (EC) Nr. produsele sunt vandute direct de catre producator sau preparator ambalate sau duse la piata preambalate. o organizatie care are rolul de a stabili ca fermierii si producatorii ecologisti respecta regulile de obtinere a produselor ecologice. Logo-ul si indicarea organismului de inspectie pot fi folosite numai pentru anumite produse care sunt prevazute de Regulamentul Nr. Acest logou nu este insa obligatoriu. Cu alte cuvinte. organismele de certificare sunt controlate de guvern pentru a se asigura ca isi fac treaba efectiv.certificat a fost verificat inainte de a ajunge la vanzare. Scopul acestor reguli este de a se asigura ca reclama nu va compromite efectele regulilor care asigura transparenta etichetarii. si daca indeplinesc urmatoarele conditii:   cel putin 95% din componente au fost produse prin metode ecologice. In perioada de conversie (2 ani pentru culturile anuale si 3 ani pentru cele perene). Cand continutul de componente agricole de origine organica este mai mic de 70%. procesare. mentioneaza cateva conditii privind reclama produselor ecologice. Procentul de ingrediente de origine organica trebuiei specificat. Aceasta inseamna ca operatorii implicati in productia agricola. Produsele alimentare trebuie sa contina pana la 5% componente produse prin metode conventionale numai daca aceste componente nu se gasesc pe piata ecologica comunitara (lista ingredientelor alimentare .. Producatorii il folosesc numai daca vor si produsele lor indeplinesc in intregime cerintele de produs ecologic .

bazat pe dialog. transparenta si respect. Succesul “Fair – trade” din ultimii ani (in Europa valoarea neta a comertului cu amanuntul pentru produsele de tip “Fair-trade” a fost. Eticheta “Fair-trade” garanteaza ca un anumit produs se conformeaza dezvoltarii producatorilor si lucratorilor. descurajata. precum “liber de OMG” sau “Liber de pesticide” este. companii de export. care are 20 de organizatii membre. care solicita echitate deplina in comertul international. este o asociatie internationala formata din 300 organizatii din 60 de tari ai carei membri sunt cooperative de productie.000. in toate limbile comunitatii. Fig. IFAT. . una din cele mai mari organizatii de certificare care are ca obiectiv. o asociatiei a mai multor producatori. 13 Eticheta “Fair-trade” In Europa. nu este permisa. acela care asigura o astfel de garantie este doar bravul producator ecologic. este o asociatie a 11 organizatii de import din 9 tari. 2.trade”. indubitabil. aspectele sociale si de mediu si. Aceasta elaboreaza si revizuie standardele si sprijina producatori in castigarea si mentinerea certificarii pentru a valorifica oportunitatile pietei. de asemenea. Noul logo european al agriculturii ecologice este in procesul de selectarea a noilor propunerilor si va fi aprobat cat mai curand posibil.b.2005 ca termenul “bio” este protejat si se refera. retele nationale si regionale “Fair-trade” si Organizatii de sprijin “Fair-trade”. comercianti cu amanuntul. In trecut. “EFTA” (European Fair Trade Association). de 660. pe cand alimentele ecologice dau.3. In aceste zile ale poluarii genetice. Este preferata expresia “Standardele de agricultura ecologica interzic tehnologiile OMG si folosirea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice”. Curtea Europeana de Justitie a stabilit la data de 14. Reteaua Europeana a Magazinelor Lumii. organizatii internationale de certificare “Fair-Trade”. Comertul echitabil este un parteneriat de comert.07. Asociatia Europeana “Fair-trade”. importatori.superioara.000 €) poate contribui la dezvoltare sub eticheta “Fair-trade”. asociatii. Etichetarea “Fair . EFTA. une acesta este pernis si pentru alte metode de productie. sunt 4 organizatii “Fair-trade” multinationale: “FLO” (Fair Trade Labelling Organizations International).V. “IFAT” (International Fair Trade Association). numai la agricultura ecologica. “NEWS!” (Network of European Worldshops). Asociatia Internationala “Fair-trade”. Folosirea expresiilor. in mod obisnuit. in particular in Spania. cea mai mare sansa consumatorilor sa scape de OMGuri si pesticide. in anul 2004. FLO e. au aparut insa contradictii in folosirea termenului “bio”. inspecteaza si certifica circa 420 de organizatii de producatori. permitand multor companii comerciale sa devina parteneri “Fair-trade”. Organizatia umbrela mondiala FLO s-a infiintat de doua organizatii: FLOCert.

Sub acronimul FINE (aparut in primele scrisori ale FLO.2004.int/comm/environment/gpp/. 3th November 2005. November 2005. 53 European Commission Report (G2 EW – JK D(2005) “Organic farming in the European Union – Facts and Figures”. Handbook on environmental public procurement. 55 Nadia El-Hage Scialabba (Food and Agriculture Organization of the United Nations). Proceedings of International roundtable “Organic Agriculture and Market Linkages”. Produsele “Fair-trade” pot fi gasite de consumatorul final in multe feluri. este implicat in dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a intregii miscari “Fair-trade” si in sprijinul activ la nivel international. Alternative Markets for Organic Product. dar cel mai frtecvent in magazine (2800 in UE 25) si supermarketuri (produse “Fair-trade” se gasesc in circa 5700 supermarketuri din UE 25). 48 COM(2004)415 final .Direction Générale De L'agriculture Et Du Développement Rural.NEWS!. Rome. cooperarea dintre aceste 4 retele internationale s-a dezvoltat foarte mult. Report « Organic farming in the European Union – Facts and Figures». 49 Cristina Grandi (IFOAM Liaison Office to FAO). .400 magazine din 30 de tari. Bruxelles. Global Trends in Organic Agriculture Markets and Countries’ demand for FAO assistance. FINE.it. November 2005. Din anul 1996. IFAT. organized by FAO and IFOAM. Rome. 2005. Bruxelles.06. organized by FAO and IFOAM.it. EFTA si NEWS!) reprezentanti acestor organizatii se intalnesc periodic pentru a-si coordona munca lor.8.Brussels. 18.cittadelbio.2004 – SEC(2004) 1050. care reprezinta circa 2. 52 www. Proceedings of International roundtable “Organic Agriculture and Market Linkages”. 54 www. Brussels. este o retea a 15 asociatii nationale de magazine din intreaga lume.cittadelbio.eu. 10. 50 Commission of the European Communities. 51 http://europa. Bibliografie 47 Commission Européenne .

R2. c. Vânzarea în magazine specializate. Diversitatea şi disponibilitatea 9. Informaţii privind anul de conversie. 8. c. b. R2. Care sunt consumatorii majoritari de bunuri ecologice în Europa? R1. Organizarea de seminarii. R3. Magazinele cu produse ecologice. R2. Popularizarea radio şi TV. Firmele private. Pierderea încrederii consumatorilor în produsele alimentare convenţionale. Ce conţin etichetele produselor ecologice? a. Mijlociu. R3. R3. de la producător. Participarea la târguri naţionale şi internaţionale de profil. Calitatea şi cantitatea. R2. Îmbunătăţirea mediului înconjurător. Orăşenii. 5. R2. Echitate deplină in comerţul internaţional. Liber de OMG. workshopuri etc. tematice. R2. Supermarket-urile. Introducerea de meniuri ecologice în cantine şcolare. 6. R2. 3. mese rotunde.E. Care este nivelul de risc în cazul aprovizionării de pe internet? R1. Vânzarea directă. R3. Logo-ul de agricultura ecologică al Romaniei si U. R3. Care sunt principalii furnizori de inputuri ecologice? R1. Reducerea cheltuielilor de producţie.Intrebări şi răspunsuri 1. R3. Care este cauza principală a creşterii pieţei produselor ecologice? R1. Mic. muncitoreşti şi din instituţii publice şi în restaurante. Informaţii despre metoda de producţie. Care sunt elementele cheie pentru vânzarea cu succes a produselor ecologice? R1. Ce sugerează etichetarea „FAIRTRADE” a. R2. Furnizorii specializaţi. b. . 4. Care este cel mai important canal de distribuţie a bunurilor ecologice? R1. Diversificarea producţiei de bunuri agro-alimentare ecologice. Creşterea volumului de produse agricole şi alimentare. 10. R3. Care este cea mai importantă măsură de (in)formare a consumatorului de produse ecologice: R1. 7. Autorităţile publice. 2 Care este principala măsură pentru menţinerea şi sporirea viabilităţii economice a unităţilor producătoare de bunuri ecologice ?: R1. R3. Trasabilitatea şi transparenţa. Comerţ liber. Mare. Vânzarea în supermarket-uri.

Fertilitatea solului. pentru realizarea oricărei funcţii specifice în cadrul sistemului.b Principiile sănătăţii. b) încorporarea îngrăşămintelor naturale rezultate din creşterea animalelor la o limită de 170 kg N/ha/an. Înţelegerea dinamicii şi caracteristicilor materiei organice din sol este astfel de importanţă fundamentală. 1 2 Normele IFOAM pentru Producţia şi procesarea ecologică. deoarece materia organică împreună cu apa şi oxigenul disponibil (la nivelul rădăcinilor) determină disponibilitatea nutrienţilor pentru plantele cultivate. Ea trebuie menţinută şi dacă se poate. biologice şi mecanice. 1940 . Sir Albert Howard.a. faimosul agronom englez Sir Albert Howard 2 a pus bazele agriculturii ecologice. în anii 40’. Fertilitatea solului este capacitatea solului de a susţine cultivarea plantelor pe termen lung. luând în considerare cerinţa adaptării sistemelor la condiţiile locale. Aceste Principii prezentate in Anexa 3. Adunarea Generală a IFOAM reunită la Adelaida. echităţii si precauţiei După un proces participativ intens. inclusiv biodiversitatea.1.1. Sistemul de management holistic al producţiei ecologice Conform definiţiei din Codex Alimentarius.MODULUL 3. Agricultura ecologică interzice cu severitate utilizarea îngrăţămintelor chimice. Oxford University Press.1. a îngrăşămintelor verzi sau a plantelor cu rădăcini adânci într-un program multianual de rotaţie.ifoam.2. metodele organice de producţie care pun în prim – plan practicile de management faţă de imputurile care nu ţin de fermă. ciclurile biologice şi activitatea biologică din sol. ecologiei. 3.a. în primă instanţă prin: a) cultivarea plantelor leguminoase. în opoziţie cu utilizarea materialelor sintetice. sunt rădăcinile pe care creşte şi se dezvoltă agricultura ecologică. a metodelor agronomice.2. Un testament agricol. în Septembrie 2005. 3. Principiile agriculturii ecologice 3. Bonn. "Agricultura Ecologică este un sistem de management holistic al producţiei care promovează şi intensifică sănătatea agro – ecosistemelor. COMPETENŢE TEHNICE 3.1. Acestea sunt însoţite de utilizarea. îmbunătăţită. cu aceste cuvinte. Inputurile externe sunt înlocuite cu practice specifice de management care menţin şi cresc fertilitatea solului pe termen lung." 3. Fertilitatea şi activitatea biologică a solului trebuie să fie menţinută sau crescută. în Australia. IFOAM. Ed. 2005 (www. acolo unde este posibil.org). a aprobat noile „Principii de Agricultură Ecologică” 1 . Managementul fertilităţii solului “Menţinerea fertilităţii solului este prima condiţie a oricărui sistem de agricultură de lungă durată”.

2. cu un miros specific de pământ. 2002 (www. N. cum ar fi creşterea fertilităţii şi sănătăţii solului şi prin acestea creşterea productivităţii culturilor agricole. În timpul maturării compostului. Metode de compostare în cadrul fermelor. Temperatura atinge maximum de 60-70°C. În timpul compostării. în contrast cu maturarea îngrăşământului natural. Când viteza de reacţie şi. Fermierii care practică agricultura ecologică pun în practică.c. Pe lângă ciuperci şi bacterii creşte numărul actinomicetelor care joacă un rol cheie în producerea humusului şi a acizilor humici. Maturarea. FAO. Misra şi R. diferiţi microbi şi specii de animale superioare iau parte la procesul de compostare.fao. Compostarea şi reciclarea biomasei.V. în consecinţă. Rome. produs de marele număr de actinomicete care trăiesc aici. în cadrul fermelor.c) încorporarea altor materii organice din agricultura ecologică. La sfârşitul procesului rezultă un compostul matur. Macroorganismele revin în grămada de gunoi şi contribuie la formarea azotului uşor asimilabil. pare a fi o idee atractivă.b. trebuie asigurată o aerare continuă. temperatura şi pH-ul cresc uşor şi rolul ciupercilor mezofile şi a microorganismelor devine semnificativ. îngrăşăminte verzi şi culturi asociate (intercalate) Prin “rotaţia culturilor” se înţelege că plantele sunt cultivate într-o anumită succesiune pe aceeaşi suprafaţă de teren. În faza următoare. În prima fază. . îmbunătăţirea biodiversităţii solului. cele mai uşor degradabile substanţe sunt descompuse rapid. materialele organice brute sunt transformate în materiale humice cu molecule mari. bacteriile termofile înlocuiesc ciupercile. Fermierii care folosesc metode agricole cu utilizarea intensivă a chimicalelor au abandonat în general metodele tradiţionale şi naturale de reciclare a nutrienţilor. Rotaţii. termofilă sau fierbinte.org). Compostarea oferă câteva beneficii. iar pH-ul devine alcalin deoarece amoniacul este eliberat din proteine. mezofilă. În stadiile de descompunere. reciclarea (compostarea) biomasei pentru asigurarea nutrienţilor pentru plante. reducerea riscurilor ecologice şi un mediu înconjurător mai bun” 3 şi 4. Acest stadiu durează câteva săptămâni. deoarece compostarea se bazează doar pe procese aerobe. cu revenirea primei culturi după o 3 R. “Potenţialul reprezentat de compostare de a transforma deşeurile organice din agricultură în resurse pentru agricultură. Rezultatele variază în funcţie de condiţiile de fermentare şi materialele folosite iniţial (materiale de origine animală şi/sau vegetală) şi de vietăţile care trăiesc în grămada de gunoi. ciupercile făcând în schimb nutrienţii disponibili pentru legăturile organice. cea mai lungă şi ultima dintre fazele de compostare. 3. Roy. temperatura scad.2. 3. cea de maturare. înregistrând o degradare a solului şi creşterea sensibilităţii plantelor la boli şi dăunători. În acest moment ciupercile descompun celuloza şi alte substanţe cu molecule mari. durează luni de zile. în conformitate cu reglementările UE. se mai pot deosebi doar materialele cele mai rezistente iar procesul intră în cea de a treia fază.

stimularea activităţii microbiene. ca rezultat al diferenţelor de competitivitate dintre diferite culturi.durată determinată de timp (doi. reţinerea apei din sol. ţinerea sub control a buruienilor. fără scopul de a le recolta ci de a încorpora în sol biomasa verde produsă de ele. Pe scurt. protecţia în parte a speciilor de plante cultivate faţă de dăunătorii şi bolile specifice. nu doar pentru numeroasele avantaje pe care le oferă ci şi pentru faptul de a conferi mai multă autosusţinere sistemului. care apoi se încorporează în sol. De asemenea. Utilizarea mai eficientă a resurselor de creştere a plantelor aduce avantaje recoltelor şi stabilitate mai mare. dăunătorilor şi buruienilor şi nu în ultimul rând la menţinerea apei în sol. În agricultura modernă. acţiunea biocidă (plantele pot produce sisteme de apărare prin intermediul moleculelor naturale biologic active) şi contribuţia la echilibrarea conţinutului de humus. Resursele pentru creşterea plantelor (cum ar fi lumina. îi cresc porozitatea şi îi sporesc capacitatea de reţinere a apei). precum mazărea de câmp. Practica îngrăşămintelor verzi constă în cultivarea unei specii sau a unui amestec de specii ierboase. Cel mai cunoscut exemplu este însămânţarea de specii de leguminoase de toamnă. creşterea a două sau mai multe culturi în asociere. controlul bolilor. se pot utiliza graminee. Această tehnică nu se limitează doar la funcţia de fertilizare (care este cea mai importantă) dar se extinde şi la multiplele efecte în protecţia solului. patru. Cerealele şi leguminoasele pentru boabe se pot cultiva . protecţia solului împotriva eroziunii. o mai mare competiţie cu buruienile. profilul multifuncţional al culturilor intercalate joacă multiple roluri în cadrul agroecosistemului. În agricultura ecologică este indispensabilă. apa şi nutrienţii) sunt absorbite şi transformate în biomasă vegetală într-un grad mai mare în cazul culturilor intercalate. Mai mult. îmbunătăţirea structurii. cinci. a păstra echilibrul condiţiilor din sol şi a controla buruienile care apar în câmp. … ani). Ea nu este neglijată nici în agricultura convenţională. îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea impactului negativ al culturilor arabile asupra mediului înconjurător. Scopurile sunt acelea de a menţine durabilitatea solului. În plus este singura şansă pentru agricultorii care nu fac rotaţia culturilor de a îmbunătăţii însuşirile fizico-chimice ale solului şi a produce mari cantităţi de azot la costuri mici. în cadrul unei singure parcele comune. cum ar fi rezistenţa la perturbările climatice. principalele funcţiuni ale “îngrăşămintelor verzi” sunt: îmbunătăţirea structurii fizico – chimice a solului (rădăcinile ierburilor pătrund în sol. De exemplu “leguminoasele pentru boabe în combinaţie cu cerealele se completează în hrana animalelor. Culturile intercalate. Practica este destul de simplă şi dă rezultate impresionante. pentru a valorifica efectul interacţiunii dintre culturi. creşterea cantităţii disponibile de nutrienţi. Leguminoasele asigură proteinele iar cerealele furnizează carbohidraţii. trei. crucifere şi alte specii ierboase. folosirea “îngrăşămintelor verzi” este o tehnică recomandată cu căldură. pentru a creşte sau menţine fertilitatea solului şi a introduce în sol nutrienţi pentru culturile următoare. în comparaţie cu culturile singulare.

intercalat. 3.e. 4 Julia Kinane şi Michael Lyngkjær. Risø. Pentru a nu avea dubii în ceea ce priveşte inputurile care pot fi folosite în agricultura ecologică din Uniunea Europenă. cresc eficienţa îngrăşămintelor şi a metodelor de combatere a buruienilor si dăunătorilor şi bolilor. în Darcof eNews (Centrul Danez de Cercetări pentru Agricultură Ecologică). mai mult sau mai puţin complet. putând fi recoltate împreună amestecat şi folosite direct ca nutreţ sau se pot separa pentru folosire individuală” 4 .darcof. mai ales în zonele cu climat secetos. pe care apoi le răstoarnă. 3. fără a amesteca straturile de sol. aducând la suprafaţă straturile de sol din adâncime.Unelte cu răsturnarea brazdei: taie solul în felii. Soluţia o reprezintă scăderea intensităţii lucrărilor agricole. comisia a elaborat lista îngrăşămintelor şi amendamentelor (anexa 3. lucrările solului sunt importante şi pentru obţinerea de producţii bune timp indelungat.Unelte fără răsturnarea brazdei: taie.2.2. Alegerea sistemului optim de cultivare (privind maşinile. cu practicarea lucrărilor intensiv. unde eroziunea şi deşertificarea sunt pericole permanente. 834/2007. În sisteme agricole convenţionale (intensive). 834/2007 şi a celor autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. . www. . care pot fi clasificate în 3 grupe principale: . 2092/91 şi menţinute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. mărunţesc şi afânează solul. permit introducerea unor substanţe în sol. metodele şi momentele de lucrare a solului) este fundamentală în păstrarea calităţii solurilor. mai ales în agricultura ecologică.d. Consultantul în agricultură ecologică trebuie să fie conştient că agricultura ecologică se va confrunta cu lipsa de îngrăşăminte.2) autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. Cu excepţia culturilor care compactează solul sau favorizează îmburuienarea. Tehnicile de lucrare a solului sunt strâns legate de rotaţia culturilor şi progamele de fertilizare cu gunoi de grajd.Unelte care amestecă straturile de sol: realizează sfăramarea solului în bulgări mici şi amestecă straturile de sol. solurile pierd din calitate. reduc densitatea aparentă a solului (afaneaza solul). Îngrăşăminte autorizate Agricultura ecologică doreşte să reducă la un nivel minim orice folosire a inputurilor din afara fermelor (acestea sunt permise doar excepţional şi sub controlul organismelor de inpecţie) şi refuză folosirea oricărei substanţe obţinută prin procese de sinteză chimică.dk. Solul poate fi lucrat cu mai multe tipuri de maşini. De asemenea. din cauza condiţiilor climatice care determină o mineralizare rapidă a materiei organice din sol şi a ritmului încet de dezvoltare a creşterii animalelor în regim ecologic. Departamentul de Biosisteme. fără a afecta negativ capacitatea de producţie a solului în viitor. Lucrările solului Lucrările solului au o multime de functii diferite roluri: pregătesc terenul pentru însămânţarea culturilor. . folosirea plugului trebuie redusă la minim.

rigide sau elastice care se termina cu organe active (sape) de diferite forme.distruge buruienile. .Uneltele cele mai întâlnite în agricultura ecologică sunt: cizelul – care lucrează la adancimi de pană la 30 cm şi combinatorul. înşirate pe un cadru metalic.mărunţeşte bulgării la pregătirea patului germinativ. organele active scot bulgarii la suprafaţă şi-i marunţesc. mai mult sau mai puţin curbate. care are două funcţii importante: mărunţeşte bulgării de pământ şi micsoreaza spaţiile dintre ei şi. Aceste organe active pătrund în sol şi realizează acţiunile amintite ca urmare a deplasării utilajului prin tractare. Această lucrare se face. Figura 14: Cisel Figura 15: Grapă cu discuri în lucru - Lucrarea cu cizelul este o procedură clasică de pregătire a solului. care în general sunt formate din o serie de braţe. iar uneori in vegetatie. Lucrarea de grapat are scopuri multiple: . uniformizează profilul de sol şi menţine o rată favorabilă între fracţia lichidă şi cea gazoasă a solului. mai ales la sfârşitul iernii şi asigură afânarea stratului superficial de sol. . care lucrează la o adâncime de pană la 15 cm şi amestecă stratul superficial de sol. lucrând în adâncime.înlocuieşte lucrarea de arat. operează prin intermediul unei bare cu secţiune pătrată sau rotundă. Se întâlnesc mai multe tipuri de cizele. . aduce rădăcini şi rizomi de buruieni la suprafaţă. iar partea fina de sol pătrunde în adâncime. Vibrocultorul (parte componenta a combinatorului) în schimb. Figura 16: Vibrocultor O altă lucrare tipică în agricultura ecologică este grăpatul. Prin tractarea barei suport. care se face pentru pregătirea solului. pe care se afla diferite tipuri de organe active. frecvent sub formă de săgeată. astfel încât acestea sunt expuse acţiunii aerului şi soarelui.

mai frecvent. freza şi grapa cu lant (zale) se folosesc pentru ţinerea sub control a buruienilor în horticultură şi pe terenurile arabile. grapele cu discuri se foloseste pentru mărunţirea bulgărilor şi îngroparea resturilor vegetale. pentru spargerea crustei superficile formate de ploi sau de la udat şi în caz de necesitate. Scopurile acestei lucrări variază în funcţie de cultură. consultantul în agricultura ecologică trebuie să cunoască şi diferitele tipuri de lucrări ale solului:  Lucrarea pe două straturi – este o tehnică de cultivare care permite efectuarea simultană a două lucrări diferite: o lucrare in adâncime fără a se răsturna solul si una de suprafaţă cu răsturnarea solului. . Funcţie de scop şi de variabilitatea condiţiilor de sol şi de clima se pot folosi diferite tipuri de grape.). Săpătorul se foloseşte pentru a intoarce solul la o adancime potrivita. ţelină. Sunt unele tipuri nu prea grele şi uşor de manevrat. cele mai importante fiind: combaterea buruienilor. al raritelor cu dublă cormană. O altă unealtă folositoare şi avizată pentru agricultura ecologică este săpătorul. face mai uşoară încorporarea în sol a masei vegetale ca urmare a suprafeţei mari de contact a plantelor cu terenul şi cu microorganismele de la suprafaţa acestuia. De exemplu. împiedicarea tuberculilor să pornească în vegetaţie.. Cosirea resturilor după recoltat sau a ierburilor folosite ca “îngrăşământ verde”. Se fac mici muşuroaie (biloane) de pământ la baza plantelor cultivate. Prima intervenţie se poate face cu . îngrăşămintele minerale şi unele tipuri de îngrăşăminte verzi. cicoare etc. pentru aerarea solului şi in consecinţă pentru creşterea gradului de mineralizare a materiei organice în profunzime. O altă unealtă esenţială şi specifică pentru fiecare fermă este coasa sau cositoarea. De asemenea. protecţia împotriva îngheţului.îngroapă resturilor de plante. cu ajutorul masinilor de musuroit sau. Figura 17: Săpător Muşuroirea (bilonarea) este o altă lucrare folosită frecvent în agricultura ecologică. incorporand materia organică prezenta la suprafata solului si fara a produce hardpan. albirea produselor pentru a fi vândute (fenicol.

dar necesită un tractor cu putere mare. fara rasturnarea brazdei iar următoarea. Pe solurile grele sunt necesare masini capabile sa penetreze si sa afaneze solul si apoi echipamente de maruntire a bolovanilor sau un cultivator rotativ. Forma şi panta organelor active influenţează mărimea bulgărilor şi forţa de tractiune necesară. In general. Managementul bolilor şi dăunătorilor În agricultura ecologică sunt trei mari aspecte de care se tine cont in protecţia fitosanitară: a) fertilitatea şi sănătatea solului. Dupa 3 – 4 ani. comparativ cu cele curbate dar limitează mişcarea bulgărilor si a pietrelor (dacă există). Folosirea plugului. lucrarea fiind amortizabila doar cand se face pe suprafeţe mari. Organele active drepte necesită o putere mai mare. pe 2 adancimi sau cu lucrari mai adanci decat cele obisnuite efectuate cu unelte de scarificare. capabile sa pregateasca patul germinativ. de răsturnare a stratului superficial.3. intervenţia cu organe de lucru fara rasturnarea brazdei este mai rapidă şi mai convenabilă din punctul de vedere al consumurilor si al lucrarilor ulterioare de finisare. Efectuarea de lucrări ale solului nu mai adanc de 10 – 15 cm este determinata de nevoia de a nu a compacta solul si a forma hardpan. In cazul răsturnării stratului superficial de sol este necesară spargerea bulgărilor iar pentru finisare sunt se vor folosi combinatorul sau alte unelte combinate. In anumite cazuri. Lucrări minime (Minim tillage). Acest tip de cultivare este pe de o parte foarte rapid şi permite o economie considerabila de timp. c) timpul cand se fac intervenţiile. care incorporeaza resturile vegetale.  unelte de afanare. un plug dotat de organe active tip cizel care lucreaza la adancimi mari (cel putin 50 cm). prin utilizarea plugului subsolier. este recomandată folosirea uneltelor cu organe active dispuse pe mai multe rânduri distantate. cu economisire consistenta de timp. iar pe de alta parte este limitat de costurile mari şi puterea crescută necesară. nici scăzută. chiar dacă asigură o mai bună încorporare a resturilor vegetale. la o adâncime de 25 – 30 cm cand resturile vegetale sunt tocate si uniform imprastiate pe teren. aceasta se poate face numai cu grapa cu discuri grele si cu diametru mare. b) practicile agricole. La adâncimi egale. pentru a da cele mai bune rezultate tehnice cu cel mai mic efort. Dacă sunt multe resturi vegetale neîncorporate complet în timpul primei lucrări. greutatea masinii si marimea discurilor creste proportional cu „greutatea” solului. . pentru a se evita înfundarea utilajului cu resturi vegetale. lucrarea cu grapa cu discuri trebuie inlocuita cu cea de afanare adanca. 3. care stanjenesc dezvoltare radacinilor si induc asfixierea plantelor. necesită un numar mai mare de lucrari ulterioare de finisare. Momentul intervenţiei: când umiditatea solului este mediel. printr-o arătură usoară sau o lucrare de măruntire a bulgarilor. nici crescută. Pe solurile usoare plugul este inlocuit cu un cultivator elastic pentru cultivatie totala sau cu o grapa cu vergele pentru spargerea bulgarilor. Lucrarea superficială – se realizează cu ajutorul plugului cu mai multe brazdare pentru situaţiile în care sunt resturi vegetale care trebuie încorporate sau cu cultivatorul pentru cultivatie totala sau cizelul. Acelasi rezultat se poate obtine printr-un singur procedeu.

Un agroecosistem cu garduri vii.3. În agricultura ecologică. de la microorganisme la mamifere. paraziţi. S-a demostrat că monocultura duce la creşterea bolilor criptogamice.O bună cunoaştere a terenului. patogeni sau competitori). Este evident că cel mai bines e să alegi varietăţi locale. Populaţiile de prădători naturali (ex. Îndepărtarea resturilor de plante întrerupe ciclul de viaţă al anumitor boli. atât cu mijloace mecanice cât şi cu mijloace naturale. altoi infectaţi. inclusiv a nematozilor. O mai mare biodiversitate înseamnă o prezenţă mare a insectelor şi o mai mare competiţie între microorganismele din sol. O atenţie aparte trebuie dată sănătăţii materialului de cultivat. Prevenirea Ţinerea sub control a principalilor duşmani ai culturilor agricole se face prin prevenţie şi practici agricole corecte. nematozi. rizomi. canale şi păşuni asigură o bună biodiversitate pentru toate componentele vieţii. buburuze. Tot aşa. acesta devenind mai complex şi mai stabil. călugăriţe. foarte greu de ţinut sub control. Ţinerea sub control pe cale biologică Orice plantă sau animal are duşmani naturali (prădători. Modul de cultivare a solului influenţează într-o mare măsură incidenţa bolilor la plante. lucrările de vară elimină populaţiile de elateride şi reduce prezenţa nematodelor. O bună fertilitate organică şi o bună prezenţă a macronutrienţilor şi micronutrienţilor reduc stresul la care sunt expuse plantele. 3. viespi. Pentru a evita orice risc trebuie ca materialul de cultivat să fie cufundat pentru 10 minute într-o soluţie cu 1% Sulfat de Cupru sau să fie presărat cu Carbonat de Cupru. verietăţilor sau hibrizilor potrivite climatului şi condiţiilor agricole generale ale fermei. Totuşi un nivel scăzut de infestare cu dăunători trebuie menţinut pentru a atrage şi menţine populaţia de duşmani naturali. 3. ele fiind cele mai rezistente la bolile şi dăunătorii din regiune. muşte tachinide) sunt valoroase în reducerea infestării cu dăunători.3. acarieni prădători) şi paraziţi (ex. butaşi.a. . De asemenea. zone împădurite. Prima parte a prevenţiei constă în alegerea speciilor. cei mai mulţi patogeni înmulţindu-se prin folosirea unor seminţe. De asemenea. acesta fiind un factor major ce predispune plantele la atacul ciupercilor. muşte Syrphidae. Ciupercile şi bacteriile parazite sunt şi ele prezente. care insă au şi rolul de a împiedica înmulţirea necontrolată a acestora.b. rotaţia culturilor este un factor crucial pentru ţinerea sub control a buruienilor şi a patogenilor care se nasc si traiesc în sol. a insusirilor solului si a particularitatilor vremii şi anotimpurilor este importantă şi necesară. a unei fertilizări echilibrate cu ingrăsăminte organice şi un sol sănătos si aprovizionat corespunzător cu materie organică. cel puţin o dată pe săptămână agricultorul trebuie să fie în câmp pentru a-şi observa culturile. Chrysophidae. De exemplu arătura superficială expune rădăcinile buruienilor la aer. distrugându-le şi scoate la suprafată numeroşi dăunători expunându-i prădătorilor (păsărilor). Ţinerea sub control pe cale biologică foloseşte exact aceşti “duşmani naturali” pentru a menţine populaţiile fitofage dăunătoare în limite acceptabile şi în consecinţă să crească numărul de specii din cadrul agrosistemului. scopul rotaţiei culturilor este acela de a împiedica “oboseala” solului şi specializarea bolilor şi dăunătorilor pe acelaşi tip de plantă. Prevenirea atacului principalelor boli şi a insectelor dăunătoare începe prin realizarea unei bune rotaţii a culturilor.

Ciupercile . chiar şi în stadiile de până la maturitate. Operează prin contact. Insectele parazitoide sunt parazitoide în stadiile imature de viaţă. Coccinelide. Cei mai folositi nematozi sunt din genul Steinernema (Neoaplectana) şi Heterorhabditis. viteza de acţiune şi uşurinţa cu care se pot creşte sunt caracteristici care îi recomandă. viruşi. Insectele parazitoide cele mai potrivite pentru ţinerea sub control pe cale biologică sunt cele specializate pe anumite insecte gazdă. insectele parazitoide aparţin Hymenopterelor şi Dipterelor şi au o gamă largă de gazde şi obiceiuri. spre deosebire de cele parazitoide. gândacii prădători. Insectele entomofage sunt agenţi importanţi în ţinerea sub control a insectelor dăunătoarie. altele doar în stadiul de larvă. Când aceste bacterii pătrund în gazdă. Unele companii cresc şi comercializează nematozi pentru ţinerea sub control a dăunătorilor din grădini şi din horticultură. este folositor mai ales pentru ţinerea sub control pe cale biologică a patogenilor care atacă plantele. cum ar fi nematozi paraziti. Insectele prădătoare se împart la rândul lor în prădătoare specializate (care trăiesc prădând o specie sau un număr redus de specii) şi prădătoare în general sau polifage (care se hrănesc cu un număr mare de specii). Patogenii. Câteva sunt prădătoare pe parcursul întregului ciclu de viaţă (Phytoseidae. Insectele parazitoide individuale consumă doar o gazdă în timpul dezvoltării până la stadiul de adult. secreţii de miere sau uneori fluide corporale ale gazdei. Patogenii pot acţiona pentru ţinerea sub control pe cale biologică prin excluderea în urma competiţiei sau prin producerea de antibiotice. În ciuda acestor fapte ele sunt considerate ca agenţi folositori pentru ţinerea sub control pe cale biologică. Chrysophidae-le şi larvele de Syrphidae. Ca rezultat gazda este omorâtă. Ele sunt clasificate fie ca prădătoare fie ca parazitoide. diferă de parazitoide prin faptul că ei nu-şi ucid gazda. Acţiunea dăunătoare asupra insectelor este strict legată de simbioza pe care o întreţin cu bacterii aparţinând genului Xenorhabdus. Printre cele mai frecvente insecte prădătoare de insecte dăunătoare sunt buburuzele. Insectele prădătoare sunt organisme care atacă şi se hrănesc cu un număr de indivizi dăunători. Acest grup. nectar.   Tipuri de agenţi biologici de control al insectelor dăunătoare: Insectele entomofage. doar o slăbesc şi o fac mai vulnerabilă. când larvele se dezvoltă în interiorul gazdei (endoparazitoide) sau pe gazdă (ectoparazitoide). Miridae. cunoscut sub numele de “antagonişti”. acestea conferind eficacitate în ţinerea sub control pe cale biologică. ciuperci) îşi omoară gazda şi eliberează milioane de spori sau elemente de înmulţire care ocupă alte gazde. Anthocoridae). fiecare avand caracteristici complet diferite. intrând în gazdă prin cuticulă sau prin alte orificii naturale. Caracterul patogen. Activitatea nematozilor este insă puternic legată de sensibilitatea acestora la uscăciune şi la razele ultraviolete. paraziţii adevăraţi. Totuşi insectele prădătoare au avantajul faţă de cele parazitoide faptul că fiecare individ consumă un număr de dăunători pe timpul vieţii. ele provoacă moartea acesteia prin septicemie. Speciile polifage sunt considerate ca fiind mai puţin potrivite decât cele monofage deoarece este mai puţin probabil ca acestea să se concentreze doar pe speciile dăunătoare. Acistia pot ţine sub control în mod eficient larvele de Othiorrhinchus sulcatus (gargarita coletului) şi de Diptere. Ca adult ele se hrănesc cu polen. care sunt în schimb recomandate pentru ţinerea sub control a multor alte insecte terestre. Ca grup. Patogenii paraziţi (bacterii.

TIS a dat rezultate satisfăcătoare dar se poate folosi doar pe suprafeţe mari în prezenţa unor condiţii de mediu particulare. deoarece aceasta confera un rol important agroecosistemului si. populaţia trebuie inclusă în totalitate. provocând pagube în continuare. Combaterea buruienilor În agronomia tradiţională “buruiana” reprezintă orice specie ierboasă care diferă de specia cultivată. ei infectând insecta în stadiul larvar. Aceste definiţii sunt. Scopul este acela de a împiedica reproducerea speciilor dăunătoare prin introducerea în mediu a unui număr adecvat de indivizii transformaţi în indivizi sterili. ele sunt tulpini mai puţin virulente ale unei aceleiaşi specii de ciupercă parazită. evident.  Competitorii sunt organisme care sunt în competiţie cu agenţii patogeni pentru colonizarea unei părţi din plantă.c. Acţiunea lor nu e imediată. iar “ţinerea sub control a buruienilor” indica orice metodă care ducea la eliminarea buruienilor din cultură. confuzii sexuale) şi Tehnica Insectei Sterile (TIS). Metode biologice de ţinere sub control a insectelor daunatoare sunt si cele ce utilizează feromonii (capcane de prindere în masă. speciile trebuie să se împerecheze doar o dată. asupra larvelor unor ţânţari (al treilea tip) şi asupra larvelor de Leptinotarsa decemlineata (ultimul tip). în neconcordanţă cu conceptul de agricultura ecologică. De aceea. Pentru a fi eficace e necesar ca insecta să se hrănească un timp pe suprafaţa plantei care a fost tratată. condiţiile sunt întrunite pe o scară foarte largă sau într-o zona delimitata sau izolata (ex. aizawai. blocând muşchii aparatului digestiv şi stopând în acest fel procesele de nutriţie. Selectivitatea la Bacillus thuringiensis este foarte ridicată şi este deplin eficientă in primele stadii larvare. Competitorii sunt în mod obşnuit ciupercile care sunt în competiţie cu alte ciuperci. Cel mai folosit virus este cel al granulozei. vertebratele sunt destul de diversificate ca hrană. în câteva ocazii sunt folositoare ca mijloace de ţinere sub control a dăunătorilor. Pentru ca această tehnică să fie aplicată cu success trebuie îndeplinite câteva condiţii: densitatea iniţială a populaţiei care trebuie să fie ţinută sub control să fie relativ mică. microorganismele elimină o toxină care interacţionează cu glicoproteinele din celulele intestinale ale insectelor. desigur. biodiversităţii. În timpul producerii de spori.agenţi biologici de control al insectelor dăunătoare: Deşi. ei operează prin contact şi pot infecta insectele fitofage fară deosebire de modul de hrănire sau de vârsta acestora. Se cunosc mulţi viruşi entomopatogenici cu înaltă specializare. în general. Această abordare conduce la parerea ca flora spontana nu este o „amenintare” pentru cresterea plantelor si ca are un rol specific in relatiile dintre plante si mediul inconjurator (sol. activ contra Cydia pomonella (viermele merelor). Cel mai cunoscut şi răspândit microorganism pathogen este Bacillus thuringiensis. Este o bacterie anaerobă care produce spori şi are diverse tipuri de tulpini (kurstaki. Ei provoacă moartea prin acţiunea miceliului sau a altor toxine produse. acarienii şi celelalte ciuperci sunt cunoscuţi prin abilitatea de a penetra activ în corpul artropodelor prin cuticulă sau alte orificii naturale. Aceste tipuri diferă în funcţie de acţiunea asupra larvelor de lepidoptere (primele două tipuri). . În produsele comerciale este prezentă doar toxina care acţionează exclusiv după înghiţire. israeliensis şi tenebrionis). insectele infectate putându-se hrăni pentru o perioadă. după înghiţire. Totuşi ei nu produc pagube plantei.  Vertebratele .3. 3. cum e cazul la cancerul scoartei castanului (Endothia parasitica). insulă).patogene ale insectelor. Totuşi se pot întâlni şi alte microorganisme active contra diferitelor specii de insecte fitofage. În unele cazuri.

in agricultura ecologica. Incarcatura de buruieni este puternic legata de pragul de daunare. a texturii sale si a aprovizionarii cu nutrienti sau a prezentei hardpanului. este mai bine sa le transplantam decat sa le semanam. au scopul de a limita numarul de plante salbatice sau de schimbare a echilibrului agro-ecosistemului in favoarea culturilor agricole si a florei mai putin competitive. Se stie bine ca intr-o cultura care acopera repede terenul. Ambele insa. Pentru acestea. nu este necesar ca plantele cultivate sa fie curate de buruieni pe intreaga perioada de vegetatie.alte plante. irigarea. combaterea buruienilor este necesara numai pana la mijlocul perioadei de vegetatie. . cultura si situatia fermei. Un management corect al vegetatiei salbatice poate reduce pericolele potentiale la minimumm si in acelasi timp sa maximizeze efectele sale pozitive. Aceasta inseamna ca trebuie sa acceptam prezenta anumitor buruieni pe terenurile cultivate. In acest fel. lumina si substante nutritive. in competitia cu flora salbatica. De asemenea. imbunatatii structura solului. dar conceptul fundamental pentru un control eficient al buruienilor este ca planta cultivata trebuie sa fie: • Bine inradacinata. care este definit prin numarul de buruieni care nu afecteaza culturile. Este important sa ne reamintim ca compozitia floristica poate oferi informatii importante privind insusirile fizice si chimice ale solului. „combaterea buruienilor. • Rezistenta. etc) au efecte pozitive in controlul buruienilor. anumite specii fiind plante indicatoare a reactiei solului. atat germinarea semintelor cat si rasarirea plantelor salbatice sunt puternic reduse. expresiile „vegetatie salbatica” sau „managementul vegetatiei salbatice” sunt mai bine intelese decat cele de „buruiana” si. pot contribui la imbogatirea solului prin fixarea azotului atmosferic. De asemenea. contribuie la creerea si mentinerea unui microclimat umed. Dupa aceasta perioada buruienile pot sa creasca fara a afecta culturile. absorbi nutrientii in exces care se pierd prin scurgere. toate masurile agronomice recomandate apentru a accelara germinarea (inmuierea semintelor. plantele nu fac fata competitiei cu buruienile. Flora poate preveni eroziunea solului. Din aceasta cauza. poate impurifica recoltele. Pe de alta parte. cand se poate. ideal pentru dezvoltare multor daunatori si este adesea gazda pentru diferiti paraziti ai plantelor cultivate. In general. Totusi cand sunt tinere si mai sensibile. respectiv. Interventiile posibile pentru un management corect al plantelor salbatice sunt foarte diferite. Definitia pragului de daunare difera in functie de specia de buruieni. se pune accent mai mult pe masuri agronomice decat pe interventii directe de combatere a buruienilor. Asadar. Rolul florei salbatice: Flora salbatica este in competitie cu plantele cultivate pentru apa. si masurile de combatere nu sunt necesare. Perioada cea mai sensibila pentru diferite culturi variaza in functie de viteza de crestere. iar in cazul plantelor leguminoase. speciile care au cele mai multe probleme sunt acelea care germineaza greu. In acest context. Metodele de management al vegetatiei salbatice se impart in doua categorii: preventive (indirecte) si curative (directe). alte organisme). • Capabila sa acopera rapid solul. plantele salbatice sunt adapost pentru insectele folositoare si hrana „alternativa” pentru cele daunatoare.

este impiedicata proliferarea si diseminare buruienilor in perioada cand alte culturi sunt in crestere. eficiente. De asemenea. Mai mult. produse pe baza de celuloza sau celuloza si turba. in timp. Plantele acoperitoare au efect pozitiv nu numai pentru combaterea buruienilor. a continutului de azot din sol. Diferite tipuri de mulci . In managementul buruienilor. excluzand folosirea de seminte impurificate cu buruieni. este important sa se reduca rezerva de seminte de buruieni din sol si proliferarea speciilor nedorite. diferite de la un an la altul). competitie. care consta in pregatirea normala a patului germinativ si eventual irigarea (in zonele cu precipitatii putine) terenului. cresterea continutului de materie organica si. cea mai importanta este rotatia culturilor. Rotatiile corecte si suficient de lungi permit un control bun al plantelor salbatice ca urmare a dereglarii ciclurilor de dezvoltare prin managementul culturilor (lucrarile solului. In acest fel. materiale plastice biodegradabile pe baza de amidon de porumb (Mater-bi). terenul se lucreaza superficial. culturile acoperitoare s-au divedit. in lunile cand solul este descoperit de vegetatie. Fig. de asemenea. timpul de recoltare. a doua lucrare a solului poate fi inlocuita cu arderea buruienilor. fortarea germinatiei). Efecte asemanatoare se pot obtine prin folosirea materialelor de mulcire. Monocultura sau rotatiile de lunga durata creaza. in special cu densitate mica). 18. eliminand in acest fel posibilitate de imburuienare. O perioada suficient de lunga pentru maturare face ca puterea de germinatie a semintelor din ingrasamintele organice sa fie distrusa. precum folia de plastic (polietilena neagra. O alta metoda indirecta este patul germinativ fals (provocatia. in cazul plantelor leguminoas. In acest fel. conditii pentru proliferarea necontrolata a florei salbatice. Pentru aceasta. ci si pentru reciclarea nutrientilor. este stimulata germinatia organelor de inmultire a buruienilor. este posibil sa folosim capacitatea unor plante (de exemplu secara) de a reduce germinatia semintelor din sol. avand grija insa sa nu amestecam straturile de sol si sa scoatem la suprafata semintele sau alte organe de inmultire a buruienilor din straturile inferioare. iar fertilizarea sa se faca numai de ingrasamant natural si ingrasamant lichid matur. precum si mulci vegetal (paie sau aschii de lemn). Cand buruienile sunt in faza cotiledonala si pana la aparitia primelor frunze adevarate. reducerea eroziunii solului. fara a fi urmata de semanat. Aceasta metoda consta in cultivare unei plante. care nu trebuie neaparat recoltata.Dintre metodele preventive (indirecte). prin producerea de substante cu efect alelopatic.

controlul plantelor spontane. efecte de prematurare si este destul de costisitoare. Tabelul 9 Tipuri de mulci existente pe piata Denumire produs Many Material Hartie Mod de folosire La legume care la recoltare trebuie sa fie curate.Cerinte stricte la plantare si dificultati la amplasare. dovleceii si culture din sera Sursa: FIBL. precum salata. . + Recoltarea este curata si uscata. cea mai importanta este lucrarea de prasit. castraveciorii.Trebuie inlocuit la sfarsitul sezonului de crestere. fara a vatama plantele de cultura. desigur. totusi. . + Biodegradabil.Costisitor + Biodegradabil. .Se rupe usor.Costuri pentru reciclare. . + Se rupe mai greu. + Sufoca efectiv buruienile. nu are. precum salata si feniculul Granule imprastiate pe plante ne-competitive (faza 3 frunze) Avantaje (+) si Dezavantaje (-) + Biodegradabil. efectul moderat de prematurare si. + Dozare regalbila. conform unor autori. + Sufoca efectiv buruienile. TerraStar Celuloza Mater . . + Usurinta in folosire. iar procesul este dificil. dar nu intodeauna sunt suficient de durabile pentru a asigura in timp un efect suficient in ceea ce priveste controlul plantelor salbatice. + Necostisitor. + Recoltare curata.Dezintegrare prea rapida pe muchii. Aceasta metoda. si. la Many Legume necompetitive care trebuie sa fie curate la recoltare. . Mai mult. 2005 Dintre metodele directe de management al florei salbatice.bi Amidon + plastic biodegradbil Folie de polietilena.Nu este ecologic. . Echipamentele folosit in acest caz trebuie sa aiba urmatoarele insusiri comune:  Controlul plantelor spontane. feniculul. + Putin costisitor. atat intre. + Imprastiere usoara. cat si langa randuri. aceste materiale (in special hartia) se rup destul de usor.  Polivalenta. Plasticile biodegradabile si materialele pe baza de celuloza rezolva problema combaterii buruienilor. . contin numerosi paraziti ai plantelor.Folia de polietilena este cea mai des folosita datorita usurintei de asezare. rezistentei mecanice. care este eficienta in cazul plantelor care au diferite moduri de inmultire. La fel ca la precum si castraveciori. hartie. Materialele vegetale imbunatatesc insusirile fizice si chimice ale solului. + Sufoca efectiv buruienile (mai mult de 4 luni). Dezavantajele acestui material sunt legate de restrictiile si limitarea folosirii acesteia dupa utilizare impuse de anumite particularitatile ale produsului. capacitatii de incalzire.

de a actiona asupra reglarii si de a modifica forma partilor active (asamblarea de diferite tipuri de unelte) permite gasirea unei game largi de solutii. cu organe rotative tractate (cultivatoare cu cutite rotative) sau cu organe rotative actionate de la prija de putere a tractorului (perii. Arderea buruienilor. cultivatoare multiple care lucreaza intre randuri si grape cu cutite rotative).  Capacitate de a efectua la timp interventia si costuri reduse de management. trebuie sa se tina cont de urmatorii factori: tipul culturii. Pentru a stabili cea mai buna solutie pentru o anumita ferma. Se folosesc echipamente cu organe active fixe (grapa Howard. suprafata ce trebuie lucrata. cat si intre randuri. si apoi dezorganizarea membranelor celulare. Expunerea plantelor la temperaturi ridicate provoacă un soc termic in tesuturile vegetale. dar se folosesc des in horticultura. Posibilitatea de a combina actiunea diferitelor echipamente. stadiul de dezvoltare a florei spontane si a culturii. Echipament de „periere” a buruienilor In cazul parcelelor mici sau in conditii particulare. in fermele familiale mici sau in sere. Importanta acestora este destul de limitata in cazul cultivarii extensive. grapa cu lanturi (zale) si cultivatorul). este o metoda care trebuie tratata separat. insusirile fizice si umiditatea solului si nevoia de a se lucra atat pe rand. .Capacitatea de a combina actiunea asupra buruienilor cu spargerea crustei si aerarea solului. prin care plantele salbatice sunt controlate cu ajutorul caldurii.  Figura 19. gradul si tipul infestarii. trebuie luate in considerare uneltele manuale.

Actiunea de dezradacinare a periilor este usoara si eficienta doar asupra buruienilor care au sistemul radicula superficial. ca si prezenta cuticulei si a straturilor protective. Lucrarea cu grapa cu lanturi la sfarsitul iernii reduce semnificativ numarul de buruieni. La plantele erbacee. microundele. Cele mai eficiente interventii sunt cand buruienile se afla in faza de frunze cotiledonale si asupra speciilor nestolonifere (deoarece cele stolonifere sunt stimulate prin folosirea acestor masini). Sapa rotativa este ideala pentru controlul buruienilor anuale. Echipament – De obicei masinile actionate de la priza de putere a tractoprului sunt eficiente impotriva speciilor perene. dar nu se recomanda pe solurile nestructuratte sau cu structura proasta.3. Cele mai folosite echipamente de ardere a buruienilor sunt cele cu flacara deschisa. in cazul infestarii terenurilor cu buruieni anuale si perene. toate impreuna. pentru ca acestea nu formeaza hardpan. Periile sunt utile pe solurile cu texturi diferite. 3. atata timp cat buruienile sunt mici. Tratamentul post-emergent depinde de sensibilitatea mai mare sau mica la caldura a plantelor cultivate.d. care folosesc combustibil LGP. In cazul interventiei tarzii. Vilozitatea si suculenta frunzelor reduc eficacitatea interventiei.denaturarea proteinei. Pe solurile usoare. si imediat isi schima culoarea iar frunzele se inmoaie si devin transparente. Factorul de care depinde efectul arderii buruienilor este stadiul de dezvoltare a plantelor tratate. Daca flora spontana este avansata in vegetatie. din cauza ca acest echipament poate inrautatii si mai mult structura solului. pot fi vatamate numai partile lor epigee si plantele vor supravietui. in special daca se foloseste pe intreaga suprafata cultivata si ca atare se recomanda combinarea acestei tehnici cu interventii mecanice traditionale. tesuturile plantei se fierb. Astfel. contribuind la nutritia cu azot a plantelor cultivate. o deteriorare ireversibila a functionarii plantelor. 834/2007 al Consiliului si ale Regulamentului (CE) 889/2008 al Comisiei. dar in cazul solurilor compacte trebuie ea trebuie combinata cu cutite pentru a afana urmel de tractor. Grapele cu lanturi sunt eficiente si pentru combaterea buruienilor din cerealel in perioada de toamna-iarna. Tehnica aceasta este totusi costisitoare. este doar vatamata dar combaterea acesteia nu este definitiva. cele mai bune rezultate se obtin cu echipamente cu cutite fixe. metodele si mijloacele de protectia plantelor in agricultura ecologica se bazeaza in primul rand pe practici agronomice adecvate: . Produse autorizate Conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. care mor in doua. echipamente electrice sau cu aburil sunt mai putin folosite. Pe solurile. accelereaza procesul de mineralizare a materiei organice. exploatanduse diferenta dintre timpul de germinare al buruienilor si al plantelor cultivate. arderea buruienilor se poate face inainte de semanat si inainte de rasarirea plantelor. se obtin rezultate bune cu grapa cu lant (zale). care au tendinta de compactare. trei zile. La plantele cu rizomi sau cu alte organe de inmultire subterane. Radiatiile infrarosii. stimuleaza infratirea. Eficienta arderi buruienilor depinde de numerosi factori. eficienta va fi mica din cauza ca plantele adulte rezista la caldura. Momentul optim de folosire a arzatorului este cand buruienile au intre doua si patru frunze. cand este expusa focului direct. Combaterea buruienilor este pe deplin eficienta numai cand alegerea celor mai potrivite echipamente este corelata cu reglarea corespunzatoare a acestora si cu momentul interventiei. Cele mai bune conditii de folosire a echipamentelor de combatere a buruienilor se inregistreaza cand solurile nu sunt nici prea umede si nici prea uscate si cand buruienile sunt in primele faze de vegetatie. inactivarea enzimelor si.

pentru combaterea insectelor. reptile si amfibieni. ulei de chimen). acestea au si efect repelent. care sunt sensibile la lumina si usor oxidabile. Lepidoptera. Piretrinele pot fi activate cu PPBO. precum florile. dar la doze foarte mari este fitotoxic. intre 25 – 50 g/ha de Azadirachtin. Traditional. care inhiba detoxifierea compusilor activi. Sunbstanta activa este un amestec de 6 molecule cunoscute sub numele de Piretrine. impiedicand insectele sa naparleasca. Diptera. Nu afecteaza ouale si adultii si in anumite insecte actioneaza ca antihranitor. practic nu este toxic pentru vertebrate. De asemenea. Din aceasta cauza. la pomi fructiferi. Se foloseste in horticultura. Toxicitate scazuta la mamifere dar foarte toxic pentru pesti. provocand asfixierea insectelor si a oualor acestora. Domeniul de aplicare:horticultura. Doze si compatibilitate: variaza mult in functie de formulare. daca sunt expuse la aer si lumina. Uleiurile vegetale sunt folosite ca insecticide. iar la doze mari pot cauza pierderi la insectele antagoniste. De asemenea. Cele mai multe contin acid oleic si acid linoleic. In functie de doza. Tratamente in camp: viticultura. ca este eficient si impotriba ciupercilor si bacteriilor. care se cultiva in Kenia. incluzand incluzand insecte din ordinul Homoptera. poate fi folosit in combinatie cu Piretrine. • Uleiuri vegetale (ulei de menta. precum si ca aditiv la pesticide. Uleiurile vegetale se pot amesteca cu majoritate preparatelor agricole ecologice. Diptera. fermierii ecologisti pot folosi si pesticidele prezentate in anexa 3.„Daunatorii. lansare pradatori) si arderea buruienilor. locuri de cuibarit. Acesta actioneaza prin ingestie si opereaza ca un antagonist al hormonului ecdysone. in pepiniere si la plantele ornamentale. S-a demonstrat. Lepidopterea. imbunatatind uniformitate distributiei si durata efectului acestora. program potrivit de rotatii. de asemenea. este un extract din copacul asiatic denumit „Azadirachta indica”. Anumite insecte.3. Doze si compatibilitate: 200 – 300 ml/hl ca aditiv si 1 – 3 g/hl ca insecticid. sunt un amestec de substante naturale extrase din diferite parti de planta. • Piretrine (extract din Chrysanthemum cinerariaefolium) sunt insecticide naturale extrase din plante care apartin genului Chrysanthemum. Uleiurile vegetale nu sunt specifice. Coleoptera) si mai putin eficiente impotriva acarienilor. Coccidelor. Diaspididelor si a acarienilor. pomi fructiferi. Toxicitate slaba la mamifere. Piretrinele sunt eficiente impotriva unui numar mare de specii de insecte (Homoptera. Pentru a le spori stabilitatea. Coleoptera si altele. De asemenea. anumite produse contin substante stabilizatoare (PPBO – piperonilbutoxid). bolilor si a buruienilor daunatoare. sau “Neem” care se foloseste ca insecticid. Piretrinele . pot metaboliza insa aceste piretrine si isi revin. uleiurile vegetale sunt folosite ca fungicide. Florile sunt recoltate dupa inflorit si apoi se usuca si se macina. semintele si fructele. si descrise in continuare. De asemenea. Descrierea celor mai importante produse folosite impotriva insectelor si acarienilor • Azadirachtin. ulei de pin. Bacillus thuringiensis si sapun lichid. Azadirachtinu-ul are o gama larga de actiune. Tanzania si Tasmania. bolile si buruienile trebuie controlate prin combinarea urmatoarelor masuri – cultivarea de specii si genotipuri de plante corespunzatoare. metode mecanice adecvate. plante ornamentale si pentru conservarea alimentelor. paralizand insectele in cateva seconde (efectul de knokout). Sunt eficiente impotriva afidelor. horticultura. acest simptom este urmat de moartea insectelor. virusi. protejarea dusmanilor naturali ai insectelor prin asigurarea de conditii favorabile acestora (garduri vii. inclusiv acarieni. Piretrinele actioneaza precum insecticidele de contact – ataca sistemul nervos. imbunatatind eficienta tratamentului.

• Rotenona (extract din Derris spp. Aceste pro-toxine sunt reaactivate in intestinul insectelor si devin letale. periculos pentru alte insecte. Tephrasi spp. Odata ce toxina se afla in intestin. cea mai importanta fiind Cydia pomonella. de asemenea. Este activa impotriva afidelor si viespilor mustelor de (insecte hymenoptere). Sunt diferite preparate de tip Bt si se folsesc la multe culturi. Lepidoptere. Domeniul de aplicare: horticultura. din radacinile unor plante tropicale din familia Leguminoase: Derris elliptica. par si nuc. este un insecticid natural extras din copacul Quassia amara. de origine din Surinam. in medicina veterinara. Diptere. ca atare. Doza si compatibilitate: nu trebuie amestecat cu alte substante senzitiv alcaline. Activitatea sa este relativ slaba. Domeniul de utilizare: horticultura. Toxicitate slaba. Acest virus este eficient la 6 speciii de Tortricidae. tantari si muste. Din aceasta cauza. CpGV este folosit impotriva viermelui merelor (Cydia pomonella) si pare a fi eficient si impotriva altor Lepidoptere. Rotenona se descompune repede in contact cu lumina si aerul. Si Tephrasia spp. Domeniu de aplicare: mar. viticultura. Rotenona are toxicitate slaba la mamifere. determinata de persistenta scazuta. moartea acesteia se produce de la cateva zile pana la 3 zile. extras pentru prima data in anul 1895. si planta medicinala. Toxicitate: compus strict specific.). • Virusul Granulosis (CpGV) a fost izolat in Mexic dintr-o larva de Cydia pomonella (viermele merelor). Deseori. Preparatele de Bt au actiune . Preparatul este selectiv si daunatoare pentru vertebratele cu aciditate in intestin. silvicultura. intregul tractus digestiv este paralizat si insecta nu se mai poate hrani. In timpul sporularii. Bt este activ numai prin ingestie. tripsi. Se foloseste. bacteria produce diferite toxine (cea mai importanta este delta-endotoxina) care reprezinta substanta activa a produsului. etc. de aceea. Nu este fitotoxic. Este cel mai folosit preparat bacterian in agricultura ecologica. de asemenea. Coleoptere. • BACILLUS THURINGIENSIS (Bt). Este un insecticid neselectiv. Rotenona se poate folosi pentru combaterea unei game largi de insecte daunatoare: afide. Nu sunt fitotoxice. • Quassia (extract din Quassia amara). cat si prin ingestie. inhiba electronul de transport mitocondrial. dar este extrem de toxica pentru pesti. Din aceasta cauza acesta se aplica cand larvele de Cydia sunt cele mai sensibile. Perioada de repaos dupa tratament este de circa 10 zile. si din Picrasma excelsa (Quassia din Jamaica). Este insa mai putin activa acarienilor. Substanta activa este quassin si neoquassin. pomi fructiferi. Substanta activa este mai toxica prin inhalare decat decat prin ingestie. Derris spp. plante orgamentale. Radiatiile ultraviolete pot inactiva acest virus si. este un alcaloid. se recomanda a se stropi cu acest produs in amurg sau dimineata devreme. cand acestea se afla la suprafata si se hranesc intensiv. Lonchocarpus utilis. Este. Aceasta persista doar 2 – 3 zile in perioada de vara si 5 – 6 zile in perioada de primavara. pomi fructiferi. Asupra lacustelor are efect phagodeterrent. Quassia actioneaza asupra sistemului nervos. Rotenona poate fi stabilizata cu acid fosforic si in caz de contact sau ingestie. atat prin contact. Lonchocarpus spp. Doza si compatibilitate: 100 g/ha de substanta activa si nu este compatibila cu alte substante alcaline. CpGV actioneaza prin ingestie. se aplica la insectele daunatoare in faza de larva. impotriva mustelor Hypoderma. Quassia se foloseste ca repelent pentru caini si pisici. plante ornamentale. Doza: in mod obisnuit 70 – 100 ml/hl. Nivelul de toxicitate depinde de gradul de maruntire a prafului. dar nu este periculos pentru albine... Bacteria se gaseste in sol si proprietatile sale insecticide se cunosc din anul 1960.. sunt periculoase pentru albine si alte insecte folositoare.nu sunt insecticide selective si.

sufocand insectele si ouale acestora. in cazul folosirii singure si 300 g/hl. este complet biodegradabil (este metabolizat de bacteriile din sol). Acest produs nu trebuie folosit in hard water. pomi fructiferi. Doze si compatibilitate: 1000 g/hl . Bacillus thuringiensis var tenebrionis este active impotriva mai multor specii de Coleoptere (precum gandacul de Coloradao). vita de vie si maslini. prin extragere cu solventi. cais. hidrogenare si. piersici. activ ca fungicid ca urmare a prezentei sulfului. Conditiile de extragere. Acest produs este cunoscut si sub numele de sapun lichid de potasiu (sau sapun de Marseille) si se obtine prin amestecarea uleiurilor vegetale cu substante alcaline precum soda caustica si hidroxidul de potasiu. de asemenea. Domenii de aplicare: citrice. Una din cele mai importante proprietati ale acestui insecticid. provocand arsuri asupra organelor vegetative. Polisulfura este. intre 0. De aceea. uleiuri petrolifere). Nu trebuie amestecat cu ingrasaminte si produse de protectia plantelor alcaline. In afara de utilizarea larga ca dfetergent.0 kg/ha de produs comercial. cancerul piersicului si a altor boli. maslini. acest produs se poate folosi si in agricultura ca insecticid.5 – 2.specifica asupra anumitor specii sau familii de insecte: Bacillus thuringiensis var kurstaki este activ impotriva mai multor specii de Lepidoptere. silvicultura. peri. Ca fungicid este important impotriva fainarii. tripsii si aleurodids. meri. legume si plante ornamentale. Domeniul de aplicare: horticultura. ciresi. • Sulfura de calciu (polisulfura de calciu). omorand insectele cu cuticula si tegument slab. Este partial eficient si pentru dizolvare (topirea) scutului cochineleal. in amestec cu alte insecticide. Nu este toxic pentru vertebrate si nici fitotoxic. Se foloseste impotriva insectelor fitofage. precum rotenonele si Piretrinele. Substanta activa este sulful. Se obtin prin distilarea fractionata a petrolului la temperaturi inalte. Este. de asemenea. De asemenea. Un efect secundar al acestui insecticid este asfixierea insectelor. de asemenea. precum si impotriva acarienilor. aditiv pentru alti protectanti ai plantelor si. De asemenea. In amestec cu alte insecticide. in general. Diaspis pentagona and D. Urmare a alcalinitatii. cu cuticula subtire. Ca insecticid actioneaza prin contact direct. Uleiurile minerale actioneaza in principal prin asfixierea. Doze si compatibilitate: depind de tipul de produs si este cuprins. Substanta este iritanta daca este inhalata si daca intra in contact cu ochii si pielea. viticultura. Bacillus thuringiensis var israelensis este activ impotriva tantarilor. plante ornamentale. caisi. Polisulfura de calciu este puternic coroziva pentru echipamentele de stropit. se folosesc de la sfarsitul secolului XIX. Nu este toxic pentru vertebrate si insecte polenizatoare. la final. dupa stropit se recomanda a fi bine spalate cu apa. impotriva ciupercilor si a buruienilor. . Sarea de potasiu este folosit ca insecticid. Domeniul de folosire: mar. Gama de actiune: insecte – Diaspididae (Quadraspidiotus perniciosus. se recomanda a fi folosit in perioada de iarna. leperii). dar si impotriva pradatorilor acarienilor. Doze si compatibilitate: Pentru tratamentele de iarna: 16 – 17 kg/hl la speciile samburoase si 20 – 22 kg/hl la meri si peri. Sapunul lichid actioneaza ca insecticid de contact direct. precum afidele. • Acid gras de sare de potasiu (FATTY ACID POTASSIUM SALT) (Sapun lichid). vita de vie. acesta imbunatateste aderenta si persistenta acestor solutii. plante aromatice. este folosit ca insecticid si fungicid. sub diferite forme. ca urmare a causticitatii produsului. acest produs poate fi fitotoxic. • Uleiuri minerale (parafina alba . par. Are o mare specificitate si nu este periculos pentru alte insecte. acest produs se poate folosi si pentru spalarea secretiilor de substante dulci si de ceara a afidelor. De aceea. influenteaza puternic compozitia si impactul agronomic al produsului. activ impotriva oualor de acarieni. sunt active ca repelente pentru hrana sau depunerea oualor.

Insectele sunt omorate de ecoinsecticidele amestecate cu proteine. Aceste insecticide sunt stabile la lumina (cele naturale nu sunt) si solubile in solventi organici. Aceste substante se pot produce si artificial in laborator si servesc diferite obiective in agricultura. precum Diaspidele. avand ca obiectiv evitarea inmultirii. impotriva insectelor mici.Uleiurile minerale sunt active prin contact direct. in camp deschis si in sera. si Ceratitis capitata). interactiune sexuala si alarmare. Din aceasta cauza sunt mult mai persistente. Metaldehyde – sunt folosite impotriva molustelor. Dupa ingestie. Ceratitis capitata. datorita fitotoxicitatii acestora. citrice si ciresi. lacuste si capusi. Metaldehidele sunt toxice pentru om si mamifere. Acestia influenteaza miscarile acestora de adunare. Domeniul de folosire: pomi fructiferi. Posibilele dezavantaje sunt legate de tipul de insecticid cu care se amesteca. Piretroizi (deltamethrin sau lambda-cihalotrin) – sunt un grup de pesticide sintetice. Confuzie sexuala: obiectivul este sa evite inmultirea. piretroizii sunt permisi numai in capacane impotriva mustelor maslinului si a altora din bazinul mediteranean (Bactrocera oleae. Piretrooizi actioneaza prin contact si ingestie. Domeniul de folosire: horticultura si floricultura. imprastiind o cantitate mare de feromoni cu scopul de a „zapaci” masculii unor specii specifice. Spectru de actiune: Bactrocera oleae. Ragholetis cerasi. precum musca maslinului. In agricultura ecologica. Coccidele. psylla si acarieni. La piretroizi sunt sensibile o gama larga de specii de insecte: Coleoptere. in concentratie de 1%. Produsul trebuie aplicat in jurul campului care trebuie protejat de melci cu cochilie si limacsi. afecteaza sistemul nervos. • Substante folosite in capacane: Feromoni – sunt substante produse de insecte pe care le folosesc pentru „comunicarea chimica” intre indivizii aceleiasi specii. Doza: solutie. sunt eficiente impotriva fainarii. Sunt folosie pentru controlul mustelor maslinului si a altora din bazinul mediteranean in faza de adult. . cand au nevoie de proteine pentru hrana. precum si a buruienilor. Nu au impact asupra mediului inconjurator. plante ornamentale si pepiniere. Proteine hidrolizate – sunt folosite ca atractanti numai in combinatie cu eco-insecticide. Sunt putin toxice asupra mamiferelor. Prinderea in masa. Nu sunt toxice pentru pesti si insecte polenizatoare daca sunt distribuite sub forma de pellets. Domeniu de folosire: pomi fructiferi si maslin. Domeniul de folosire: maslini. omorand insectele in cateva minute. Diptere. dar pot crea probleme altor insecte in cazul tratamentelor. dar sunt daunatoare pentru plante. Perioada de repaos: 15 – 20 zile. dar puternica pentru pesti si insecte polenizatoare. De asemenea. Mustele adulte sunt atrase de mirosul de amoniu. capturand masculii unei anumite specii care sunt momiti cu un feromon si apoi omorati cu un insecticid aprobat (pentru agricultura ecologica numai anumiti piretroizi). Nu este compatibil cu sulful. fiind folositi ca atractanti in capcane cu insecticide. horticultura. Fosfat Diamoniacal – este un ingrasamant folosit ca momeala in capcanele de prindere in masa a mustelor pomilor fructiferi si ale maslinului. precum monitorizarea si combaterea daunatorilor. Doze: 5 – 15 kg/ha. Doze si compatibilitate: 1 – 3 kg/hl ca insecticide si 200 – 300 ml/hl ca aditivi. in special. Este eficient la Lepidoptere si Diptere. afide. Lepidoptere. asemanatoare cu piretrinele naturale. Toxicitate: slaba la mamifere. Monitorizare: se pun feromoni in capcane pentru a atarge si a analiza prezenta insectelor in camp (eficienta pentru lepidoptere).

Acest compus energetic oxidant este solubil in apa si se poate folosi ca dezinfectant. care actioneaza prin contact. iar perioada de repaos dupa tratament este de 20 zile.Descrierea celor mai importante produse folosite pentru combaterea bolilor criptogamice • Cuprul – este cel mai mult folosit datorita proprietatilor sale fungicide si bactericide. costului mic si a polivalentei sale. bactericid si impotriva molustelor. Produsul concentrat este caustic. Permanganatul de potasiu nu trebuie amestecat cu substante organice (rotenone si Bacillus Thuringiensis). in agricultura ecologica folosirea cuprului trebuie limitata la 6 kg Cu/ha si an. Doze si compatibilitate: doza variaza foarte mult in functie de tipul produsului cupric. oxidand materiile organice. pomi fructiferi. . • Permanganat de potasiu (KMnO4) – este o sare violeta cu proprietati fungicide. 100 – 300 g/hl pentru combaterea fainarei si 500 g/hl. Cuprul poate fi fitotoxic daca se aplica in conditii climatice nefavorabile (temperatura mai mica de 100C si umezeala). Cuprul este eficient impotriva unei game largi de ciuperci patogene precum: peronospora. sau se produce din hidrogenul sulfurat din gazele naturale in timpul procesului de purificare a acestora. inhiba „germinarea” sporilor. Efectul acestuia este rapid. Substanta activa este permanganatul de potasiu. 750 g/hl pentru combaterea Phomopsisului trestiei si a patarii frunzelor vitei de vie. sulful patrunde in celulele ciupercilor si le deshidrateaza. provocand denaturarea enzimelor si proteinelor din membrana celulara. Se foloseste ca fungicid. Doze si compatibilitate: 1 – 2 kg/hl la tratamentele de iarna (pomi fructiferi si vita de vie). • Sulful. viticultura si pomi fructiferi. Din aceasta cauza. este cel folosit fungicid. peronosporei si verticiliumului la Solanacee si impotriva Phomopsisului trestiei si a patarii frunzelor la vita de vie. In ceea ce priveste solubilitatea. Este eficient si impotriva bacteriozelor. horticultura. la inmugurire. floricultura etc. Cuprul se degradeaza greu si are tendinta de a se acumula in acumularile de apa. sfecla de zahar. Persistenta si eficienta tratamentului depinde de solubilitatea si adezivitatea produsului folosit. Din cauza solubilitatii sale in lipide. basicarea piersicului etc. Nu se recomanda amestecarea produselor cuprice cu sulf. oxiclorura de cupru si oxidul de cupru. Domeniul de folosire: horticultura. In agricultura se foloseste o gama diversificata de produse pe baza de cupru: sulfat de cupru. din cauza corozivitatii sale. maslini. De asemenea. De exemplu. produsele cuprice se pot clasifica in urmatoarea ordine: oxiclorura si carbonat>hidroxid>sulfat. cuprul nu este recomandat a seaplica in timpul infloritului. De obicei se foloseste pentru protectia plantelor impotriva fainarii si fuzariumului la Cucurbitace. Sulful este un fungicid cu efect secundar asupra acarienilor. Pentru a mari aderenta produselor se boate adauga bentonita. tratament la sol pentru combaterea fuzariumului. hidroxid de cupru. tratamentele in perioada de vegetatie se fac cu 300g/hl. Sulful se extrage din depozite subterane. la plantele sensibile (piersic si alte specii pomicole samburoase) si cand plantele au frunze si ramificatii tinere. Ordinea produselor pe baza de cupru in functie de adezivitate: sulfat>hidroxid>oxiclorura>carbonat. uleiuri minerale si Bacillus thuringiensis. sulfura de calciu. Cuprul este activ prin contact direct. Domeniul de folosire: viticultura. din cauza impactului limitat asupra mediului inconjurator. Doze: intrucat are fitotoxicitate foarte mare. Substanta activa a acestor produse este ionul de cupru (Cu++). dar persistenta este slaba. dar sunt toxice pentru pesti si alte animale cu sange rece. Produsele pe baza de cupru nu sunt periculoase pentru animalele cu sange cald.

dar acestea nu sunt furnizate direct plantelor. maslin. stabilizator si antioxidant in industria alimentara. Pudra de sulf este mai pugtin fitotoxica. In agricultura ecologica sulful nu se amesteca cu Seleniul. bogată în specii. horticultura. precum si din floarea-soarelui. grapevine excoriosis. alune de padure. in inhibarea germinarii sporilor. Doze si compatibilitate: Doza se stabileste in functie de modul de fabricare. Gunoiul de grajd. În acest scop. În acest caz. în schimb o calitate proastă a solului dezavantajează irecuperabil plantele. Lecitina se foloseste ca emulgator. Viteza şi uniformitatea de dezvoltare a plantelor ajută la formarea unei culturi sănătoase. efecte directe de protecţie a plantelor. cartofi. factorii ce influenţează condiţiile de microclimat şi insusirile specifice mediului de viaţă. Pentru o germinare rapidă şi uniformă. citrice. mar si plante ornamentale. in agricultura ecologică se utilizează substanţe naturale. într-o proporţie mare. Dintre factorii de mediu. armonizarea plantelor cultivate cu mediul inconjurator asigura culturi sanatoase care rezista cel mai bine atacului de daunatori. Producţia vegetală Agricultura ecologică poate avea succes doar în cazul în care nevoile plantelor corespund „ofertei” mediului înconjurător. cereale. nutrienţii se stocheaza. cultivarea solului poate avea. Fitotoxicitatea produselor cu sulf foarte bine maruntite este daunatoare plantelor cand temperatura aerului este ridicata. de asemenea. mar si par. Producerea şi prelucrarea alimentelor 3. în culturile rezistente. Doze si compatibilitate: doza depinde de tipul sulf: 25 (sublimat) – 40 (roca) g/hl in cazul pudrei de sulf. prin urmare. respectiv. Lucrarile solului influenţează starea culturilor. deoarece tinerele plante sunt vulnerabile şi. Sulful nu este toxic pentru mamifere. precipitaţiile şi temperatura.Sulful se foloseste impotriva fainarei la apropae toate plantele cultivate. ci trec printr-un proces de transformare si de inglobare in complexul de „deservire cu nutrienti” al solului.4. Nu este toxica pentru om. apoi. Spectru de actiune: fainare. în materia organică din sol. fructe samburoase. Este iritant pentru ochi si. trebuie purtat ochelari de protectie in timpul stropirilor. Scopul este acela de a asigura o aprovizionare echilibrată a plantelor cu nutrienţi si apa care se reflectă. dar este toxic pentru anumite insecte (precum Hymenopterele). insecte si plante. Domeniul de folosinta: vita de vie. Lecitina poate fi a\mestecata cu majoritatea produselor folosite in agricultura ecologica. cei mai importanti sunt următorii: condiţiile de sol. Domeniul de folosinta: castraveti. care se formează în sol. rapita si oua. 3. alternariei si a altor boli. Actiunea sa consta. Armonizarea culturii cu mediul ei de viata sustine asocierea biologică în sensul de îmbogăţire şi de stabilitate a acesteia. Consecinţa este o bio-asociaţie activă. sclerotiniei. Un sol de calitate bună este foarte favorabil culturilor. • Lecitina – face parte din grupa fosfolipidelor. Acest compus este extras. precum si impotriva fuzariumului. Sulful nu este compatibil cu uleiurile minerale si cu substantele cu reactie alcalina. Peste aceste avantaje indirecte. ruginilor. ca atare. . un pământ bine compactat şi o suprafaţă uniformă a terenului. floricultura. în această perioadă sunt atacate cu uşurinţă de dăunători. în forme insolubile în apa. Germinarea trebuie să fie rapidă şi uniformă.4. îngrăşămintele verzi şi compostul sunt principalele surse de substanţe nutritive. se pare. iar la sulful muiabil 100 – 200 g/hl la sulful coloidal si 200 – 5—g/hl la sulful micronized. in principal din soia. Lecitina este si un fungicid de contact. plantele cultivate au nevoie de condiţii propice de umezeală. Pentru asigurarea cu nutrienţi a plantelor.a.

În agricultura ecologică. poate provoca daune grave. deoarece aprovizionarea slabă cu nutrienţi. în special cu azot (N). atât în agricultura convenţională. are consecinţe dăunătoare pentru protecţia plantelor. dar apar numai simptome foarte slabe ale bolii (spori mai puţini şi/sau mai mici. aşa-numitul efect "potenţial antipatogenic" şi antagonismul microbiologic devine. De asemenea. În producţia vegetală ecologică. create pentru agricultura chimizată. calitatea seminţelor . numit rezistenţă poligenică. Dimpotrivă. de asemenea. Pentru a putea comercializa mai uşor materialele ecologice de înmulţire. genotipul şi sămânţa sunt tratate cu o atenţie deosebită în agricultura Uniunii Europene. răspândire mai lentă). ci numai materiale (de exemplu. in conformitate cu Regulamentul (CE) nr 1452/2003. materialul de înmulţire trebuie să provină din ferme ecologice. Principiile de bază sunt aceleaşi în ambele forme de agricultură. care sunt interzise. starea de sănătate – au o importanţă foarte mare. Această bază de date este administrată de către organele de controlul seminţelor din statele membre sau de către organizaţiile de control ale agriculturii ecologice. profesionale şi juridice suplimentare: de exemplu. rezistenţă cantitativă sau rezistenţă parţială. Un alt avantaj al nutriţiei prin sol pentru protecţia plantelor este controlul plantelor asupra absorbţiei de elemente nutritive. disponibilă tuturor. Prin folosirea de seminţe cu o înaltă facultate germinativă. prin nutriţia directă a plantelor cu substanţe nutritive solubile in apă. de asemenea. chiar şi în cazul în care condiţiile de mediu sunt favorabile pentru aceşti agenţii patogeni. O cultură bună şi o recoltă de bună calitate pot fi realizate numai cu seminţe de calitate excelentă. care este stimulat de cele eliminate prin rădăcină. Acesta înseamnă că agenţii patogeni au condiţii optime pentru a se dezvolta şi răspândi. cu exceptia genotipurilor transgenice (OMGuei). Când alegeţi soiul. nu sunt disponibile în permanenţă în cantitatea necesară cerută de hibrizii şi soiurile moderne. deoarece. prin urmare. conduce la dezvoltarea întârziată a plantelor şi. este favorabilă pentru apariţia şi multiplicarea paraziţilor. cum ar fi porumbul. Aşa numita rezistenţă orizontală (care nu este specifică rasei) o considerăm de importanţă foarte mare. Materialul de înmulţire reprezintă baza producţiei vegetale.puritatea. care se realizeaza ca urmare a transpiraţiei şi circulaţiei intense şi în cantitate mare prin ţesuturile plantelor şi a pierdeii lor. se recomandă soiuri şi hibrizi rezistenţi sau toleranţi care se utilizează în agricultura convenţională. în agricultura ecologică. toate statele membre ale UE trebuie sa aibă o bază de date privind materialele ecologice de înmulţire. inclusiv în agricultura intensivă. un factor important. mai ales. fără buruieni şi cu o . garanţia pentru recolta următoare şi pentru calitatea culturilor. nu se fac tratamente convenţionale (cu produse sintetice pentru protecţia plantelor sau cu hormoni) pentru reducerea gradului de infestare a seminţei cu agenţi patogeni. Alegerea soiurilor. Din punctul de vedere al protecţiei plantelor. În agricultura ecologică substanţele nutritive. respectiv pentru stimularea încolţirii seminţelor. facultatea germinativă. În interesul unei producţii vegetale de succes. sporulaţie mai slabă. înmuiere în apă caldă). chiar şi în cazul speciilor ce tolerează relativ bine monocultura. permise în agricultura ecologică. dar. dar în agricultura ecologică sunt necesare cunoştinţe speciale. monocultura este exclusă. iar această bază de date trebuie să conţină informaţii despre cantităţile de seminţe disponibile la un anumit moment dat . Rezistenţă completă este destul de rară şi se obtine mai ales in cazul ameliorării prin hibridare (rezistenţă verticală sau specifică rasei). Rezistent este genotipul care nu se imbolnăveşte în prezenţa unor agenţi patogeni virulenţi şi agresivi. Acest tip de rezistenţă este. extracte din plante) şi metode (de exemplu. adesea. etc.unde agenţii dăunători îşi pierd rapid virulenţa. acest lucru trebuie să fie luat în considerare.

scade pericolul de infestare cu boli şi buruieni. L. În cazul în care este cultivată fără întrerupere pe acelaşi teren. în unele cazuri.  Cultivatorii susţin că după o cultură de bob se îmbunătăţeşte şi calitatea arăturii. În producţia vegetală ecologică criteriul cel mai important de protecţie a plantelor este prevenirea. cerealele de . încolţirea se desfăşoară in siguranţă şi. Pe solurile sărace în azot. iar pe solurile de calitate mai bună. în mod normal. Există două motive principale pentru cultivarea acestei culturi: componentă de bază a unei rotaţii dominată de cereale şi îngrăşământ verde pe solurile degradate ca fertilitate organică şi fizică. care constă în o serie de măsuri care se aplică înainte de semănat. Grâul comun (Triticum sp. După însămânţare. De asemenea. De asemenea. care este cultivată mai ales în partea de nord a zonei temperate. este de origine din muntii Alpi şi planta este foarte importantă în agricultura ecologică. scăzând nevoia îngrăşării cu N şi. iar in rotaţie se afla. Mazărea reaţionează favorabil la fertilizarea cu îngrăşăminte organice. Grâul dur (T. Specia cea mai răspândită de grâu este grâul comun Triticum aestivum L. Grâul spelta (T. durum) înlocuieşte parţial grâul comun în regiunile mai calde din zona temperată. face ca solul să dispună de  mai mult N asimilabil pentru cultura următoare. se poate cultiva intercalat în cultura de porumbl). o jumătate de doză de gunoi de grajd proaspăt (brut) aplicata direct la mazăre va asigura o producţie mare de mazăre. .aestivum ssp. ar trebui să fie cultivată după doi-trei ani de la ultima gunoire. un factor important este starea de sănătate a seminţelor. până la 40% din cantitatea de azot acumulată de o cultură de bob (Vicia faba) se găseşte în organele subterane.Bobul (Vicia faba L.). În producţia convenţională.trei ani înainte de a se cultiva mazărea.  Prin cultivare bobului ca plantă premergătoare pentru grâu scade nivelul de infestare a solului cu boli (cum ar fi putregaiul rădăcinii) şi dăunători (cum ar fi nematozii). Gunoiul de grajd este favorabil culturii de mazăre si pe solurile bogate în azot cand se aplică cu doi . Beneficiile apar datorită:  Randamentul şi calitatea cerealelor sunt de obicei mai mari după cultura bobului. În afară de facultatea germinativă şi puritate. în agricultura ecologică este recomandat un semănat de calitate şi seminţe certificate. Fasolea este mai puţin dependentă de lumină decât mazărea. mai târziu. Mazărea nu ar trebui să fie însămânţată pe aceeaşi parcelă decat după 4 ... Dintre multele specii care fac parte din genul Triticum numai câteva sunt cultivate la nivel mondial. Fasolea (Phaseolus vulgaris L. Pe soluri sărace în humus. cu scopul obţinerii sigure a unei culturi foarte bune.). se pot obţine culturi cu o dezvoltare rapidă. Mazărea este urmată de o cereală de toamnă. Fixarea de azot (N) de către sistemul radicular al bobului. Rotaţia culturilor care include bobul este mai productivă şi mai profitabilă decât rotatiile cu celelalte leguminoase. este o premergătoare excelentă. Prin folosirea la semănat de seminţe sănătoase.5 ani.). apare oboseala solului. Tolerează bine semiumbra (prin urmare. între două cereale. deoarece este una dintre cele mai bune plante premergatoare pentru culturile de toamnă. în rotaţie este incompatibilă cu ea însăşi. mazărea fertilizată cu gunoi de grajd va creşte prea mult şi va avea puţine seminţe. Exemple de culturi agricole ecologice În continuare prezentăm o serie de recomandări tehnice care trebuie urmate în agricultura ecologică pentru unele specii vegetale relevante: Mazărea (Pisum sativum L. fasolea se poate fertiliza cu gunoi de grajd.încolţire şi rasarire uniformă.spelta). O creştere rapidă a culturii este o condiţie de bază în controlul cu succes al buruienilor. seminţele sunt protejate împotriva diferitelor boli şi dăunători cu produse sintetice. în special pentru grâul de iarnă. Pe un teren bun.). sporind rezerva de azot organic din sol. pot fi prevenite o mulţime de probleme de protecţie a plantelor.

După grâu. Cultura ecologică de grâu este recoltată în acelaşi mod ca şi grâul convenţional. soi). puritate. În general.5%. numai dacă este neapărat necesar.. Orzul de primăvară trebuie să fie însămânţat după cerealele de toamnă. Paiele de orz de primăvară pot fi folosite ca furaje pentru vite. nu ar trebui să fie însămânţat după leguminoase. Se vor lua măsuri pentru a se asigura că recolta este curată. Secara se semănă mai devreme decât grâul şi are nevoie. de multe ori avantajos. lupinul. După cultura de secară pot urma amestecuri de furajere de toamnă sau culturi de primăvară. Introducerea orzului de toamnă în rotaţie are nevoie de îngrijiri suplimentare. În zonele în care în rotaţie sunt şi alte culturi în afară de secară. Această caracteristică se datorează faptului că buruienile nu pot ţine „pasul” cu creşterea rapidă şi abundentă a secarei şi că secara este mai puţin predispusă la infestarea cu boli şi paraziţi. Orzul de toamnă se seamănă devreme şi poate urma doar după o cultură recoltată timpuriu. Orzul de primăvară este incompatibil cu el însuşi. grâul de toamnă se cultivă în rotaţie cu păşuni sau leguminoase. pe cât posibil. Cea mai bună însămânţare se produce după descompunerea rădăcinilor culturii anterioare. Astfel. ceea ce este favorabil pentru calitatea orzului de bere. astfel încât solul rămâne curat şi afânat. în principal pentru că stimulează creşterea buruienilor şi este sensibil la infestare cu buruieni. În general. lucernă. Grâul ar trebui să fie recoltat când umiditatea boabelor este sub limita de 12. soiurile de orz de toamnă dau producţii mai ridicate. secara se tolerează cel mai bine pe sine. Utilizarea unui tăvălug cu inele pe culturile de toamnă este. şi cele mai bune pentru orzul de toamnă. de seminţe de buruieni şi alte materiale. Secara (Secale cereale L. într-o aşa-numită "fermă mereu verde". Sfecla de zahăr se seamănă pe sol bine pregătit şi lucrările cu cultivatorul se fac cu mare grijă. fasoliţa (Vigna sinensis).) este materia primă importantă pentru fabricile de bere şi producătorii de malţ. cele mai bune culturi precedente pentru grâu sunt. secara este a doua cultură importantă de cereale pentru pâine. măzărichea. Cea mai mare problemă pentru cultura de orz este ceea de a asigura o plantă premergătoare bună. cartofii timpurii şi tutunul. Preţurile la grâul ecologic variază considerabil în funcţie de piaţă şi de calitatea boabelor (conţinutul de proteine. producţia de sfeclă de zahăr şi de orz de bere coexistă bine în rotaţia culturilor. permit o mai mare flexibilitate în procesul de recoltare şi o mai bună gestionare a buruienilor.). dar este de maximă importanţă ca planta precedentă să fie recoltată timpuriu. L. borceagurile de toamnă cu măzăriche. grăpatul este favorabil în cazul în care cultura intră în iarnă "neuniformă" şi terenul nu este în întregime neted. inclusiv a orzului de primăvară care poate fi semănat după o îngrăşare indirectă cu rădăcinile rămase de la cultura anterioară. de un sol tasat. recoltele de secară sunt considerabil mai bune. deoarece se aplică sancţiuni pentru corpurile străine din boabele de cereale. cai şi oi. secara se cultivă de ani de zile fără întrerupere. Echipamentele de recoltare care pot colecta seminţele de buruieni într-un buncăr secundar. Dintre cereale. Un alt beneficiu al culturii sfeclei de zahăr este că nu lasă un sol bogat în azot. Orzul (Hordeum ssp. Pentru orzul de bere. mai ales în cazul în care patul germinativ este incorect aşezat şi când toamna este secetoasă. dimensiunea boabelor. . sparcetă sau amestecurile de ierburi. cea mai bună cultură premergătoare cea de sfeclă de zahăr. de asemenea. Astfel. În agricultura ecologică. Orzul furajer este de foarte multe ori cultura acoperitoare pentru trifoiul roşu.toamnă se lucreaza cu o grapă uşoară. Este necesară o cultură precedentă care nu consumă multă apă din sol şi ar fi bine ca până în momentul însămânţării să nu fie precipitaţii abundente. Pe un sol nisipos. Pe un sol nisipos. de asemenea. De asemenea orzul. Acest tip de suprafaţă de teren poate reţine mai bine zăpada şi reduce pericolul de îngheţ. de asemenea. cele mai frecvente culturi premergătoare pentru secară sunt trifoiul roşu.

benefic pentru creşterea şi reproducerea animalelor. Când gunoirea se face primăvara. cartofii sau orice cultură de primăvară poate urma după ovăz. nu ar trebui să revină pe aceeaşi parcelă mai devreme de 4 . fiind. recoltată la începutul verii. este bogat în proteine.o plantă furajeră valoroasă. după recoltarea culturilor precedente are o importanţă majoră.5 ani. trifoi roşu. Lucerna este incompatibilă cu ea însăşi şi. trifoiul roşu se cultivă numai pentru diversificarea producţiei de furaje. În cazul în care lucerna este semănată la sfârşitul verii. iar cea mai mare parte de proteine este reprezentata de zeina din aminoacizi şi conţine urme de lizină şi triptofan. de asemenea. Valoarea lucernei este dată de faptul ca această plantă îşi asigura necesarul de azot din aer. Trifoiul roşu este util pentru producţia de fân.). vitelor de carne. indispensabil. tineretului bovin. este de asemenea.Ovăzul (Avena sativa L. În acest caz. pentru că nu este exigent faţă de culturile precedente. o componenta a faimosului sistem de cultură "Norkfolk" (sfeclă de zahăr ingrasată cu gunoi de grajd. trifoiul roşu este cultivat separat. De asemenea. Efectul de îmbunătăţire a calităţii solului este mare. Trifoiul roşu a fost. Valoarea sa furajeră se datorează în principal conţinutului de proteine. . Boabele de porumb sunt foarte bogate în amidon (aproximativ 80%) şi conţin cantităţi considerabile de grăsimi şi zahăr şi. Lucerna (Medicago sativa L. planta premergătoare ar putea fi o plantă prăsitoare ingrasata cu gunoi de grajd. în zone ploioase. Aceasta este cea mai bună cale de a asigura necesarul de elemente nutritive pentru nevoile lucernei. o papilionaceae perenă. tolerează ariditatea solului şi dă producţii sigure. în principal. Conţinutul boabelor în proteine este scăzut (aproximativ 8%).). dar poate fi asociat cu ierburi perene sau alte papilionaceae perene (trifoi incarnat). producând recolte mari chiar şi în al treilea an.) este. Pentru a spori eficacitatea materiei organice din sol şi a substanţelor nutritive. între producţia de porumb gunoit în toamnă şi cel gunoit în primăvara există o mare diferenţă. O cultură de grâu. pentru a evita oboseala solului. porumbul. fiind mai mic decât la lucernă. cultura trebuie să fie desfintată în al doilea an. în acest fel. În caz contrar.). amidon şi grăsime. În zonele în care producţia de lucernă este profitabilă. Ovăzul poate fi semănat în arătură după lucernă sau păşuni. trifoiul roşu a devenit o componentă importantă a rotaţiei culturilor. Porumbul (Zea mays L. Gunoiul de grajd semifermentat aplicat în primăvara poate avea un efect relativ bun într-un an ploios şi pe un sol sărac. dar cel mai frecvent se seamănă după porumb. o plantă amelioratoare pentru sol. Cultivarea sa este importantă în zonele cu sol inadecvat pentru cultivarea lucernei. De obicei. ideală ca premergătoare pentru lucernă. Porumbul este uşor de inclus în rotaţie. dar nu ar trebui să fie însămânţat după el insuşi. a avea un teren fără buruieni şi bogat în substanţe nutritive. cu avantajul de creşterea fertilităţii solului pe o suprafaţă mai mare. în anii secetoşi. are un randament excelent. cultura precedentă ar fi cel mai probabil o cereală. care se cultivă. are un sistem radicular foarte bine dezvoltat şi bogat în materie organică. grâu). gunoiul de grajd trebuie să fie transportat şi amestecat în sol în timpul verii sau la începutul toamnei. aceasta poate urma doar după o cultură timpurie recoltată timpuriu. deoarece în zone adecvate este. În cazul în care sistemele agricole s-au schimbat. prin urmare. aratura adâncă de toamnă. Ovăzul. vacilor. este la fel ca lucerna . orz de primăvară. Cand se seamănă în primăvară. poate avea un efect nociv. oilor şi cailor. Randamentul mediu la trifoiul roşu este 3-4 tone de fân la hectar. dar are un rol major şi ca furaj verde. este cel mai valoros furaj grosier. Trifoiul roşu (Trifolium pratense L. astfel încât să se poate descompune până la semănat. În creşterea păsărilor de curte (pentru producţia de ouă şi pentru îndopare). sunt cel mai important furaj pentru îngrăşarea animalelor. porumbul este. nu este pretenţios faţă de planta premergatoare. Boabele de porumbul sunt folosite în hrana porcilor. o cultură de succes. de obicei. La rândul său. Este uşor a se introduce trifoi roşu în secvenţa de plante. în principal. prin urmare. Pentru porumb. de asemenea.

de asemenea. în ceea ce priveste suprafaţa. Polonia. Salata verde se seamănă pe margini sau între rândurile de legume cu ciclu de viaţă lung. Are. cum ar fi Nasturtium (năsturel) sau muştar. Genul Brassicae are aproximativ 40 de specii. dar frunzele sunt foarte perisabile atunci când sunt recoltate şi ca atare ar trebui comercializată cât mai curând posibil după recoltare.). Cantitatea cea mai mare de broccoli se produce în SUA (în special în California) şi Italia. tomatele trebuie fertilizate cu compost (30 kg/100 m2). de obicei este semănat grâul de toamnă. preferă solurile profunde. Salata verde (Lactuca sativa L. fasole sau ţelină. cum ar fi tomatele. trifoiul roşu este o alegere bună în cazul în care se realizează un sistem special de cultivare a solului. acumulează în rădăcinile sale provizii nutriţionale. Toate aceste elemente se adaugă la costul de producţie. În caz contrar. Cerinţele nutritive ale tomatelor sunt foarte ridicate. Morcovii au nevoie de maşini speciale pentru însămânţare. o plantă care este semănată în primăvara. Pentru salată ar putea fi folositoare cultivarea pe teren modelat în brazde înălţate şi în rotaţii cu culturi de cereale. 30 de tone/ha de gunoi de grajd bine . bine drenate. nevoie de un supliment de compost (30kg/100m2).) este bine adaptată la climate şi sezoane de vegetaţie diferite. inclusiv la mucegaiul alb (Sclerotinia). Din genul Brassicae fac parte principalele culturi de legume din întreaga lume. Japonia şi Coreea de Sud) şi SUA sunt cei mai importanţi producătorii de diferite specii de varză. pentru că în al treilea an se răreşte. cunoscută şi sub numele de Brassicaceae care este compusă din mai mult de 300 de genuri şi 3000 de specii. intre randurile de tomate se pot semăna şi alte plante. porumbul. Tomatele (Lycopersicum esculentum MILL. Morcovul (Daucus carota L. Se practica. Ca o cultură anterioară pentru grâul de toamnă. Salata verde se maturizează mai târziu. Salata se produce uşor. de asemenea culturi asociate – randuri de varză alternativ cu praz sau ţelină sau salată în mijlocul culturii de varză. La semănat. varza sau căpşunile. urmate de Franţa. trebuie pliviţi manual pentru a evita pierderile de productie.). În cazul în care trifoiul roşu este semănat între două cereale.Frecvent. cel puţin. este una dintre cele mai vechi plante cultivate din lume. de exemplu. Salata este predispusă la diferite boli. Acestea constituie un grup important de culturi în diferite regiuni ale globului. trifoiul roşu este desfintat în al doilea an. Asia de Est (China. Plantele din genul Brassicae sunt bogate în minerale precum şi în metaboliţi secundari. atunci cultura premergătoare trifoiului roşu este o cereală. Morcovii ecologici sunt relativ dificil de crescut în comparaţie cu multe alte legume. L. Plantele nu rezistă pe solurile acide. datorită buruienilor. Italia. de asemenea. Dacă producătorii rezolvă dificultăţile de cultivare. Europa de Est (Rusia. Se cultivă in rânduri alternative cu rânduri de ceapă. După trifoiul roşu. care dau aroma caracteristică acestor plante şi. La producţia conopidă pe primul loc se află China şi India. Ca atare. variind în funcţie de caracteristicile fiecărui soi. plivit şi recoltare. previn instalarea cancerului. se obţin producţii bune şi de înaltă calitate. de obicei.). şi Ucraina). de asemenea. varză. cu o textură uniformă şi pe cele soluri nisipo . Se cultivă alternativ rânduri de morcovi cu ceapă sau praz pentru a preveni atacul muştei morcovului (Psila Rosae). Morcovul prefera solurile uşoare capabile să menţină umiditatea. este o cultură bienală care se cultivă pentru rădăcina îngroşată pe care o produce în primul an de vegetaţie. după cum susţin unii nutriţionişti pe baza informaţiilor privind corelaţia inversă între incidenţa unor tipuri de cancer şi consumul de legume din genul Brassicae.). Marea Britanie şi SUA. Îngrăşămintele verzi sunt. Pe parcursul primului an. De asemenea. ar trebui să fie cultivate soiuri rezistente la boli. foarte utile pentru controlul bolilor şi dăunătorilor (este. Ceapa (Allium cepa L. face parte din familia Cruciferae. ar fi o solutie mai bună. Terenul unde se cultivă ceapă trebuie fertilizat cu. volumul producţiei şi consumul.argiloase. Varza (Brassica Oleraceae. România. în special glucozinolaţi. recomandabil pentru culturile protejate). iar în al doilea an de vegetaţie face flori. şi.

Unele poteci poate fi. dacă ramurile sale sunt scurte (60-80cm) sau căţărător în cazul în care au 3-5 m lungime. o cerinţă este ca solul cultivat să nu conţină metale grele peste limita stabilită de Autorităţile de la Protecţia Mediului. Terenul sau spaţiul dintre rândurile de pomi în plantaţiile perene de pomi fructiferi poate fi lucrat în diferite feluri. violet şi roz. cu scopul de a obţine bulbi şi. cositul alternativ pentru a delimita rândurile. Necesită cantităţi mici de îngrăşăminte. . Această . Este o plantă bienală care aparţine familiei Liliaceae. De asemenea. Fabricile industiale sau agricole trebuie să fie în afara zonei de siguranţă recomandată de către organismul de inspecţie şi certificare.) şi verde (Citrulus lanatus). dovleacul plăcintar şi de copt (Cucurbita moschata şi maxima) şi pepenele galben (Cucumis melo l. În condiţii obişnuite. "În plus. cu puţine substanţe nutritive care au fost parţial colonizate de anumite plante. Habitatul şi spaţiile naturale prezentate mai jos îmbunătăţesc biodiversitatea şi pot fi uşor de integrat într-o livadă sau în jurul acesteia 60 ”. piloni de piatră sau grămezile de moloz. clasificate ca zone ruderale. de asemenea. Nu au cerinţe speciale pentru calitatea solului. cu o cerere moderată pentru apă.Speciile cultivate între rânduri. Există trei soiuri de usturoi: alb. amestecuri de ierburi şi alte plante. Pentru a controla cel puţin eroziunea solului. acestea pot fi cultivate pe toate tipurile de teren. Dovlecii trebuie polenizaţi de insecte şi necesită albine pentru polenizare.Zone neamenajate (ruderale). în special pe terenurile în pantă. sau praz) se protejează de dăunători ambele culturi.). El are frunze mari care pot fi ceroase.putrezit sau compost şi apoi. .). Este foarte important ca pesticidele şi erbicidele aplicate în livezile sau pe terenurile învecinate să nu ajungă în plantaţiile ecologice. arat imediat. cele mai bun este sistemul de acoperire totală sau aproape totală.). poate creşte diversitatea plantelor şi a polenizatorilor. variind de la mentinerea curată. de drumurile cu trafic intens sau de zonele cu emisii industriale. Este nevoie de o temperatură a solului de 12 °C pentru germinarea semintelor si de 25-28 °C la formarea fructelor. Livezile au un ciclu de viaţă lung şi de aceea foarte importante sunt alegerea speciilor şi soiurilor de pomi fructiferi corespunzătoare locului unde este amplasată livada şi piaţa de desfacere a produselor. În organizarea livezii ecologice trebuie avut în vedere că spaţiul dintre rândurile de pomi sau solul livezii ar trebui să fie acoperite nouă luni de zile pe an. dovlecelul (Cucurbita pepo L. În cazul în care condiţiile generale de sol sunt acceptabile. ca bienală pentru a conserva semintele ei. se seamănă ca o cultură anuală. deoarece ceapa pare să aibă un efect de respingere asupra muştei morcovului (Psila Rosae) iar morcovul asupra muştei cepei (Dehlia antigua). iar unele soiuri au pe frunze perişori deşi. dintre care cele mai importante sunt castravetele (Cucumis sativus L. şi anume de livezile convenţionale. Cucurbitaceae – din care fac parte mai mult de 850 specii. o livadă cu spaţii naturale oferă un peisaj estetic plăcut şi ajută ferma şi producţia să câştige încrederea clienţilor. Dovleacul de copt (Cucurbita maxima convar maxima) – este sub formă de tufă. POMICULTURA ECOLOGICĂ Alegerea locului plantaţiei este foarte important. Plantând alternativ morcovi cu ceapă (sau usturoi. Usturoiul (Allium sativum L. precum foste balastiere. Polenizarea inadecvată are ca rezultate scăderea excesivă a florilor şi fructe mici. la combinaţii de culturi acoperitoare până la mulci organic sau geotextil. Livada trebuie să fie destul de departe de sursele de poluare. Toate speciile care aparţin acestei familii sunt plante termofile şi heliofile care preferă un climat cald. Scopul acoperirii terenului este de a preveniri eroziunea solului.

în primul rând. reduc în mod semnificativ populaţia de afide. după înfiinţare este nevoie de 3 ani. dar din cauza perioadei de conversie. pietre etc.Benzi înierbate din flori sălbatice (plante indigene sălbatice). Pentru a trece o livadă in sistem ecologic.Sistemul Sandwich.Gardurile vii.2 ori pe an. de asemenea. Figura 20.strategie este potrivită. Exemplu de amenajare a unei plantaţii de pomi fructiferi (FIBL. 2005). materialul de înmulţire convenţional va fi. la rândul său. În acest timp.Arborii standard şi copacii izolaţi îmbogăţesc atât mediului cât şi peisajul. Infloritul timpuriu al acestor plante atrage insectele polenizatoare pentru pomi. care nu sunt fertilizate cu îngrăşăminte chimice şi sunt cosite de 1 . . bariere formate din grupuri strâns unite de copaci sau arbuşti indigeni şi cel puţin o bandă de ierburi mai mare de trei metri lăţime (sunt de preferat două benzi). stimulează populaţiile de polenizatori care.Pajiştile şi păşunile naturale. În prezent. . grămezi de crengi. cu excepţia unei benzi de mijloc care este cultivată cu ierburi şi plante cu talie mică. .Adăposturi artificiale (colivii.) sunt construcţii ieftine destinate să atragă animale extrem de rare sau utile pentru livadă. . pentru livezi cu trafic redus (sâmburoase sau pomi pitici). cultivatorii cumpără adesea material de înmulţire de la pepiniere convenţionale. . . nu există pepiniere ecologice în toate ţările UE. convertit în material . solul este lucrat pe ambele părţi ale pomilor.

etc) decât implicaţii directe (dăunătoari care se hrănesc fructe). Controlul biologic se referă la utilizarea organismelor vii pentru a controla populaţiiile de dăunători. eliminarea plantelor infectate. Alte posibilitati de micşorare a atacului de agenţi patogeni se referă la menţinerea plantelor în stare bună de sănătate şi de vigoare. acelasi pom poate suferi foarte mult din cauza atacului timpuriu al omizilor defoliatoare. dar poate pierde toate fructele din cauza atacului viemelui merelor (Cydia pomonella). să susţină populaţii de organisme benefice pentru pomi şi să menţină un echilibru în favoarea sănătăţii plantelor. Pentru a se asigura o creştere şi producţie optimă. cum ar fi gardurile vii. care pot fi folosite pentru controlul dăunătorilor în culturile pomicole menţonam: Phytoseiulus persimilis şi Metaseiulus occidentalis. În managementul dăunătorilor este foarte importantă menţinerea plantelor în stare bună de sănătate şi vigoare. la înfinţarea fermelor pomicole sunt foarte utile soiurile rezistente. Prin urmare. îndepărtarea gazdelor alternative pentru organismele patogene. La înfiinţarea unei plantaţii pomicole este necesară o cantitate rezonabilă (40-80t/ha) de îngrăşăminte organice care trebuie procurate de la ferme de cresterea animalelor crescute in sistem ecologic. Metoda ecologică de a reduce pericolul de putrezire a fructelor este de a asigura o circulaţie bună a aerului şi pătrunderea luminii solare în interiorul coroanei pomului. precum şi prin aplicarea de amendamente şi alte pulberi minerale în pepiniere. Datorită stării relativ moale şi a conţinutului ridicat de zahăr la fructele mature sau aproape mature. Lumina soarelui şi circulaţia aerului ajută la uscarea frunzelor şi a suprafeţei fructelor. un mar aparent sanatos poate fructifica bine. Cultivarea de plante acoperitoare şi vegetaţia adiacentă. Creşterea animalelor Rolul creşterii animalelor în agricultura ecologică este strategic şi esenţial şi se bazează pe principiul legăturii strânse între animale şi sol. limitând astfel infecţiile fungice si bacteriene. Ciclul lung de viaţă al livezii de fructe poate permite creşterea considerabilă a populaţiilor de dăunători. aceasta însemnă o tăiere corectă şi tehnici profesionale de formare a coroanei.4. Trebuie să facem deosebirea intre folosirea pe termen scurt a faunei si introducerea pe termen lung a insectelor benefice.ecologic. Fructele au un conţinut ridicat de apă şi mai mic de elemente nutritive. o întreţinere bună a lor are implicaţii indirecte mai bune asupra dăunătorilor (care se hranesc cu frunze.b. în acelaşi. putregaiul fructelor este o boală comună. nevoile de nutrienţi ale culturilor pomicole pot fi asigurate prin cultivarea de plante acoperitoare şi prin mulcirea organică în plantatiile care le folosesc. Multe boli ale liveziilor sunt specifice speciilor şi soiurilor de pomi fructiferi. asigurand o platformă pentru circulaţia echipamentelor agricole . tulpini. care ataca păianjenii şi viespile Trichogramma. Pentru a controla anumiti daunatori periculosi este foarte utilă colectarea şi răspandirea de prădători naturali. 3. datorită gestionării ecologice a livezii. în comparaţie cu alte culturi. Conform acestui principiu animalele . este o soluţie bună pentru refugierea insectelor utile şi pentru a atrage şi a susţine populaţiilor benefice de insecte indigene. care parazitează ouăle mai multor dăunători. eliminarea şi/sau distrugerea ramurilor tăiate. În ceea ce priveşte managementul agenţilor patogeni. Pe de alta parte. dar fiind viguros. În culturile pomicole. Un plan bun de gestionare ecologică a buruienilor trebuie să minimalizeze concurenţa buruienilor pentru apă şi substanţe nutritive şi. poate să-şi revină repede şi să producă o recoltă comercială. adesea este necesară fertilizarea suplimentară cu îngrăşăminte certificate ecologic. Dintre artropodele utile. Pentru pomi. De exemplu. Este de asemenea posibil ca astfel de medii agricole stabile. să nu aibă un impact negativ asupra fertilităţii solului şi să asigure un risc minim de eroziune a solului.

Datorită diferenţei dintre sistemul de întreţinere ecologic şi cel convenţional. este important să se redescopere rolul principal al păşunatului şi al respectului faţă de cerinţele fiziologice şi comportamentale ale animalelor. Creşterea animalelor în sistem ecologic trebuie să permită şi să aibă ca scop refacerea şi întărirea sănătăţii şi rezistenţei animalelor. cel puţin trei ani. dar efectivele de animale crescute în sistem convenţional pot fi ţinute în aceeaşi exploataţie. iar acesta trebuie să controleze ferma. de preferinţă. În toate aceste situaţii. efectivele de animale dintr-o unitate de producţie ecologică trebuie să fie menţinute în conformitate cu aceste norme. dar se pot creşte vaci de lapte ecologice cu capre convenţionale dacă sunt strict separate ca adaposturi. în mod clar.E. Acest sistem paralel poate fi practicat în fiecare an doar pentru o perioadă limitată de timp. chiar şi în cazul în care efectivele de animale sunt ecologice. cu condiţia ca acestea să fie clar separate. Aceasta înseamnă că. nu este permis ca animalele ecologice şi cele convenţionale să păşuneze pe aceeaşi păşune în acelaşi timp. Punctul cheie al creşterii animalelor în sistem extensiv se referă la densitatea animalelor care nu poate să depăşească 2 UVM (unitate vită mare). Acestea au diversitate biologică mult mai mare decât hibrizii şi sunt selectate în mod tradiţional pentru condiţii de creştere în aer liber şi de aceea probabilitatea de apariţie a problemelor de igienă şi veterinare este mai mică şi au o producţie destul de stabilă. identificarea poate fi mai uşor de făcut . producţia paralelă (convenţională . speciile trebuie să fie diferite. Normele detaliate privind sunt stabilite în Regulamentele (CE) nr. A doua derogare de la acest principiu. în aceeaşi fermă nu se pot creşte vaci de lapte ecologice împreuna cu cele convenţionale. Adăposturile şi parcelele de teren trebuie să fie diferite pentru animalele ecologice şi pentru cele convenţionale şi. fermierul trebuie să solicite aprobarea organismului de inspecţie. În plus. În cazul în care păşunea pentru animalele certificate ecologic a fost folosită de animalele convenţionale. de asemenea. De asemenea. astfel încât să se reducă utilizarea tratamentelor medicamentoase alopatice. hrana lor trebuie să fie ecologică şi. Produsele care provin de la aceste animale nu pot fi certificate ca ecologice. este că animalele certificate ecologic pot fi păscute pe terenuri comune. Punctul cheie menţionat anterior: separarea animalelor trebuite să fie strict în conformitate cu Regulamentele U. în favoarea celor fitoterapeutice sau homeopate. Cu toate acestea. Aşadar. astfel încât cantitatea de bălegar de pe păşune să corespundă valorii de 170 kg de azot pe an şi pe hectar. densitatea animalelor convenţionale pe păşune nu trebuie să fie mai mare decât se prevede în regulament. parcele de păşunat si de producerea furajelor. În ceea ce priveşte alegerea raselor nu sunt reguli detaliate. aceste animale trebuie să îndeplinească cerinţele de densitate şi extensivitate menţionate anterior. şi. este recomandat să se folosească rase locale.trebuie să aibă acces liber la zonele din afara adăpostului pentru mişcare.ecologică) nu este interzisă. enumerate în regulament şi care pot fi. cu alte alte produse decât cele permise în agricultura ecologică. Acest sector este strict reglementat de dispoziţiile privind bunăstarea şi îngrijirea veterinară a animalelor. dovedite cu documente şi controlate. În cazul în care acest teren a fost folosit de animalele convenţionale. pe hectar. la fel ca şi la cele ecologice. numai dacă aceste terenuri nu au fost tratate. aceste animale trebuie să provină din fermele de creştere extensivă. În general. adaptate la condiţiile locale. deoarece acestea se comportă mai bine şi produc mai mult în condiţii de agricultură ecologică. În plus. de asemenea. 834/2007 al Consiliului şi 889/2008 al Comisiei. cu excepţia celor care sunt aprobate de organismul de inspectie si certificare. Condiţiile detaliate ale agriculturii extensive sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr 950/97. produsă în unitatea agricolă din care fac parte.

unele vaci cu producţii mari de lapte au nevoie de mai multe furaje concentrate. Efectivele de animale trebuie să fie hrănite cu produse ecologice. ori în perioadele reci ale anului. insa numai pentru o perioadă limitată şi numai în zona afectata de factori climatici nefavorabili. La începutul lactaţiei. În cazul unui deficit de vitamine. în perioade extrem de călduroase sau uscate.). pot fi folosiţi aditivii alimentari pentru a satisface cerinţele nutriţionale ale animalelor. Dar. Aceasta înseamnă că se interzice utilizarea de carne şi produse din carne. iar laptele artificial nu este acceptat. Această perioadă poate fi redusă. Pentru a pregăti un siloz perfect. grindină etc. sau siloz. numai în cazul în care este necesar. că la păsări. în faza de îngrăşare. există posibilitatea de a se utiliza materiale de prelucrare. A doua cerinţă pentru tipul erbivor de digestie este de a asigura. Aceasta înseamnă. prin urmare. cel puţin. pentru a menţine în stare bună sistemul lor digestiv. Materiile prime furajere de origine animală (indiferent dacă sunt produse convenţionale sau ecologice) pot fi utilizate numai în cazul în care sunt enumerate în regulament. autorităţile competente pot autoriza furajarea animalelor cu un procent mai mare de furaje convenţionale. trebuie utilizate materii prime certificate. autoritatea sau organismul de inspecţie poate permite o reducere la 50% a furajelor menţionate anterior. cel puţin 65% din hrana zilnică trebuie să fie reprezentată de cereale. Hrănirea trebuie să fie naturală. Datorită obiceiului de a păşuna. atât pentru întreţinere. sau laptele şi produsele lactate. în funcţie de specie. organismul de control trebuie să acorde derogare pentru agricultorii individuali din acea regiune. În caz de calitate proastă a materialelor pentru siloz sau culturi slab fermentabile. minerale. în stare proaspătă sau uscată. . 60% din substanţa uscată a raţiilor zilnice sub forma de furaje grosiere. erbivorele trebuie să fie ţinute cât mai mult timp posibil pe păşuni. Furajele convenţionale pot fi folosite pentru hrana animalelor numai în cazul în care sunt enumerate în regulament şi sunt produse sau preparate fără utilizarea de substanţe chimice. furaje proaspete sau uscate sau siloz. Hrănirea păsărilor de curte sau a porcilor trebuie să asigure nutrienţii în forma specifică nevoilor acestora. Transhumanţa. de aceea animalele tinere trebuie hrănite cu lapte integral. în special ca urmare a condiţiilor meteorologice excepţionale (ex. provitamine etc. în principal prin păşunat. cu permisiunea organismul de control. perioadă de timp care de obicei este semnificativ mai lungă decât în agricultura convenţională. Toate mamiferele trebuie hrănite cu lapte natural pentru o perioadă minimă. dacă condiţiile meteorologice nu dăunează sănătăţii animalelor (sau calităţii păşunilor). 45 de zile pentru ovine şi caprine şi 40 de zile pentru porci. Hrănirea şi furajele trebuie să reprezinte garanţia calităţii producţiei atât pentru bunăstarea animalelor cât şi pentru maximizarea producţiei. Atunci când producţia de furaje este mică. secetă. de calitate bună. dacă păşunea nu oferă hrană în cantitate şi de calitate adecvată pentru animale. dar nu mai mult de trei luni. de preferinţă lapte matern. dacă ei solicită acest lucru. insa numai din cele acceptate şi listate de regulament. ca practică regională (trecerea animalelor de la păşune la munte) trebuie practicată în statele membre. raţia zilnica de furaje pentru porci şi păsări trebuie să conţină destul furaj grosier. toate cerinţele nutriţionale ale animalelor trebuie să fie acoperite prin furajare naturală. dar este permisă utilizarea produselor şi subproduselor din peşte sau din alte animale marine. În acest caz. în loc să se folosească aditivi sau alte substanţe de fermentare. Etichetele ecologice sunt preferate de către clienţi. Această perioadă minimă este de trei luni pentru bovine (inclusiv speciile Bubalus şi Bison) şi ecvidee.şi este avantajoasă din punct de vedere al piaţei de desfacere. cât şi pentru producţia de lapte. În general.

Inseminarea artificială poate reduce riscul bolilor genitale ce pot da naştere la infecţii. Vitaminele artificiale pot fi utilizate în cazul în care sunt bine definite chimic şi au efect similar cu cele naturale. de transfer embrionar sau stimularea hormonală a ovulaţiei. promotori de creştere sau orice alte substanţe destinate să stimuleze creşterea sau producţia. tăierea ciocurilor este utilizată de obicei în sistemele intensive de creştere a păsărilor pentru a reduce stresul şi a preveni canibalismul. substanţe medicinale. pentru motive de securitate (de exemplu. Aceasta înseamna că nu trebuie să se utilizeze aceste tehnici fără permisiunea prealabilă a organismul de control. trebuie să se asigure. decornarea la animalele tinere. microorganisme. Castrarea fizică este permisă în scopul menţinerii calităţii produselor şi practicile tradiţionale de producţie (vieruş. care implică biotehnologii sau elemente biotehnice speciale de exemplu. dar inseminarea artificială este permisă. Din cauza costurilor ridicate provenite de la noul sistemul de agricultură. Unele dintre aceste operaţiuni pot fi autorizate de către organismul de control. În acest caz. dar organismul de control poate autoriza aceasta metodă numai pentru o perioadă limitată de timp şi în cazul în care este necesar pentru siguranţa oamenilor sau bunăstare a animalelor. Toate practicile de management trebuie să fie naturale. tăuraş. • tăierea ciocurilor şi a coarnelor (nu este natural. în cazul în care secreţia de hormon sexual ar putea bloca producţia de carne). • tăierea cozii (nu este naturală. cum ar fi legarea pentru unele tratamente sanitar-veterinare. lianţi. bovinele pot fi crescute legate în adăposturi în cazul în care acestea au fost construite înainte de 24 august 2000. provoacă dureri şi stres. prin urmare. Operaţiunile necesare trebuie să fie efectuate la vârsta cea mai potrivită. agenţi antiaglomeranţi şi coagulanţi. legarea animalelor este interzisă. în mod regulat.dar numai dacă aceştia sunt enumeraţi în regulament. de către personal calificat şi orice suferinţă a animalelor trebuie să fie redusă la minim. Reproducţia efectivelor de animale crescute ecologic trebuie să se bazeze pe metode naturale. Aceleaşi norme sunt stabilite pentru enzime. dar numai în cadrul condiţiile stabilite mai sus. Datorită cerinţelor de creştere naturală a animalelor. În timpul inseminării artificiale nu se vor utiliza însă aditivi sau substanţe ajutătoare artificiale. ca aditiv pentru însilozare sau ca agent de conservare. Toate furajele trebuie să fie libere de orice agenţi medicali sintetici. coccidiostatice. În agricultura ecologică este strict interzisă provovarea de durere la animale. Nici-unul dintre aceste produse nu trebuie folosit pentru hrănirea directă. clapon etc. Creşterea animalelor în condiţii de agricultură ecologică reprezintă un mod natural de creştere a animalelor astfel încât nu este permisă nici una dintre procedurile intensive de creştere. dar numai în cazuri individuale) sau în cazul în care această operaţiune poate îmbunătăţi sănătatea. bunăstarea sau igiena animalelor. • tăierea dinţilor (nu este necesară). Interdicţia de folosire a organismele modificate genetic sau a substanţelor furajare din organisme modificate genetic este valabilă pentru intreaga procedură de furajare. utilizată de obicei în managementul creşterii intensive a porcilor pentru a reduce stresul şi canibalismul). decornarea este utilizată în managementul creşterii intensive a vacilor pentru a reduce cazurile de rănire atunci când este o densitate mare de animale). mişcarea animalelor şi să se . Nu pot fi folosite în hrana animalelor antibiotice. operaţiuni cum ar fi cele enumerate mai jos nu trebuie efectuate în mod sistematic: • ataşarea unei benzi elastice la cozile de ovine (provoacă dureri de necrezut. nu este natural). Sunt interzise orice alte forme de metode de reproducere artificială.

Cantitatea totală a gunoiului de grajd. de asemenea. trebuie transportate astfel încât să se limiteze stresul. • să ofere condiţii adecvate pentru îngrăşare. care poate conduce la anemie. • aprovizionării culturilor cu azot din sol. Bovinele din exploataţiile mici pot fi legate în cazul în care nu este posibilă întreţinerea lor în grupuri corespunzătoare. • ofere protecţie în timpul perioadelor când condiţiile climatice nu sunt favorabile (de exemplu. Adăposturile trebuie să: • ofere protecţie pe păşune ( in adăposturi). dacă este necesar. de la o vârstă cât mai mică. . aplicată pe exploataţie nu poate depăşi 170 kg de azot pe an şi hectar de suprafaţă agricolă total utilizată. • cerinţelor specifice ale culturii. cu condiţia ca animalele să aibă acces la păşuni cel puţin de două ori pe săptămână. cu aditivii nutriţionali permişi. Această reducere se poate face din cauza: • caracteristicilor solului.îndeplinească cerinţele de bunăstare a acestora. Dacă trebuie mutate animalele. de prelucrare. de transport şi de comercializare. Efectivele de animale trebuie să fie ţinute în grupuri. care îndeplinesc cerinţele normelor referitoare la producţia ecologică de animale până la 24 august 2000. Păsările nu trebuie să fie identificate în mod individual. Animalele trebuie să aibă acces la aer curat şi lumină naturală. Transportul trebuie să fie redus la minim. înainte şi în timpul transportului. în spaţiile exterioare sau în zonele de mişcare. precum fierul la purcei. Principiile generale se referă la creşterea naturală a animalelor. ispitirea animalelor cu hrană etc. Această regulă se aplică. Animalele trebuie să aibă propriul număr distinct de identificare. pentru o perioadă limitată. • aplicării altor îngrăşăminte cu azot. precum şi de nevoile comportamentale ale speciilor. Acestă derogare se poate aplica în exploataţiile. frigului. Păşunile sau furajele grosiere trebuie completate. Normele de identificare. interzisă utilizarea oricărui tip de tranchilizante alopatice. la încărcarea şi descărcarea animalelor. densitatea totală a animalelor prevazută de regulamente. Toate aceste reguli trebuie respectate şi în timpul transportului spre abator. sau cu o dietă. astfel încât animalele şi toate produsele animaliere să poată fi identificate în toate stadiile lor de producţie. Clădirea trebuie să ofere suficient spaţiu pentru nevoiele naturale. şi anume necesar de azot în cantităţi mai mici sau orice alte probleme. în funcţie de specie. Puteţi folosi pentru încărcare şi descărcare metoda de la întuneric la lumină. în acest fel poluarea mediului poate fi evitată într-o mare măsură. Creşterea separată a masculilor este permisă din motive de siguranţă şi pentru obiectivele planului de management al fermei. de asemenea. iar mărimea adecvată a grupului trebuie să depindă de stadiu de dezvoltare al acestora (de vârstă). Pe timpul unui transport lung este necesară adăparea animalelor. trebuie să fie în armonie cu regulile generale ale reglementărilor anterioare. Este interzisă utilizarea oricărui tip de stimulare electrică pentru constrângerea animalelor. Zonele de mişcare şi adăposturile pentru animale. pe păşune sau în aer liber. ci pe grupuri. Organismul de control poate da permisiunea. Numărul de animale trebuie stabilit în strânsă legătură cu suprafaţa terenului pe care gunoiul de grajd va fi aplicat. Orice tip de vătămare trebuie să fie evitat. Dacă este necesar. se reduce pentru a se evita depăşirea limitei exprimate mai sus. Este de preferat să se transporte produse în loc de animale. Vehiculul de transport trebuie să fie curat şi să ofere protecţie împotriva vântului. Este. iarna). iar manipularea animalelor trebuie să se facă fără stresarea acestora. Este interzisă ţinerea animalelor în condiţii. Organismul de control poate autoriza acest management până la 31 decembrie 2010. etc.

. astfel încât. vânt. dacă este necesar. Adăposturile trebuie să asigure izolaţie. Adăposturile (şi zonele de mişcare) trebuie să ofere acces facil la hrană şi apă. • temperatura să fie corespunzătoare. • concentraţia de gaze naturale să fie scăzută. în funcţie de condiţiile meteorologice locale şi de rasa în cauză. nu sunt necesare adaposturi pentru animale. În orice caz.• să ofere condiţii de siguranţă. • să protejeze animalele mici. sau spaţiile exterioare trebuie. Figure 22: Creşterea în aer liber a porcilor Încărcătura de animale şi evitarea suprapăşunatului . • umiditatea relativă a aerului să fie adecvată. soare şi temperaturi extreme. Tabelele următoare (11 ş 12) menţionează numărul de animale pentru fiecare specie per hectar şi suprafaţa minimă necesară pentru fiecare specie şi categorie de animale. încălzire şi ventilare pentru ca: • aerul să circule fără probleme. să furnizeze suficientă protecţie faţă de ploaie. • nivelul de praf să fie redus . garduri vii sau structuri de paie precum şi adăposturi temporare. la sfârşitul gestaţiei. noaptea). libertatea de mişcare şi confort). care oferă animalelor confort şi bunăstare. nu este acceptată nici o fereastră . De exemplu. Clădirea nu trebuie să blocheze ventilaţia şi lumina naturală.densitatea animalelor în adăposturi este descrisă în regulament. trebuie să se asigure suprafeţe uscate si protejate de soare pentru vaci atunci când se odihnesc şi când rumegă şi suficient de mari pentru a oferi loc fiecărei vaci. condiţiile de trai pentru animale trebuie să corespundă necesităţilor biologice şi etologice ale acestora (de exemplu. Zonele în aer liber. • să protejeze păsările de curte de animalele de pradă (de exemplu. Aceste cerinţe trebuie îndeplinite prin prezenţa unui număr corespunzător de arbori. În zonele cu climă favorabilă ţinerii animalelor în aer liber. în perioada de creştere.

Suprafaţa minimă din interiorul adăpostului şi cea din afara acestuia. • pot să se întoarcă. • li se asigură mişcarea în toate poziţiile naturale.5 2. ovine.5 2.3 3.3 74 6. Adăposturile trebuie să asigure circulaţia liberă a aerului.0 2.0 2. • li se asigură toate mişcările naturale. cum ar fi întinderea sau să dea din aripi. dar şi de rasă şi de vârsta animalelor.5 100 13.3 2. Table 12: Suprafețele minime interioare și exterioare și alte caracteristici privind adăposturile în funcție de diferite specii și tipuri de producție prevăzute la articolul 10 alineatul (4) (Regulamentul (CE) 889/2008 al Comisiei.3 13. 889/2008 al Comisiei (Numărul maxim de animale pe hectar prevăzut la articolul 15 alineatul (2) Clasă sau specie Cabaline de peste șase luni Viței pentru îngrășare Alte bovine de mai puțin de un an Bovine masculi între un an și doi ani Bovine femele între un an și doi ani Bovine masculi de mai mult 2 Juninci pentru reproducere Tineret taurin la îngrășat Vaci de lapte Vaci de lapte reformate Alte vaci Iepuri femele pentru reproducere Oi Capre Purcei Scroafe pentru reproducere Porci pentru îngrășat Alți porci Pui de carne Găini ouătoare Numărul maxim de animale pe ha echivalent cu 170 kg N/ha/an 2 5 5 3. Bunăstarea animalelor este asigurată când: • este spaţiu suficient unde să stea în mod natural. ecvidee. .5 14 14 580 230 Toate aceste limitări nu depind numai de specie. folosită pentru exercitii şi alte caracteristici de adăpostire pentru diferite specii şi categorii de animale sunt prezentate în tabelul următor (12). • au posibilitatea de a se culca cu uşurinţă. Bovine.Tabel 11: Anexa IV a Regulamentului (CE) Nr. Anexa III) 1. caprine şi porcine În interior (suprafața netă la dispoziția În exterior (suprafața de desfășurare.0 2.

1 1. gâște În cazul tuturor speciilor menționate anterior nu trebuie depășită limita de 170 kg N/ha/an. 2.85 85 . cu un minim de 1 m2/100 kg 6.8 1.0 2.110 2.35/miel și ied 7.5/scroafă 0.0 0. pui de carne și bibilici 4.8 1. Păsări de curte În interior (suprafața netă la dispoziția animalelor) Nr.5 30.5 0. cu un minim de 0.5 2.0.5/oaie și capră 0.0 10.6 2.9 3.animalelor) Bovine și ecvidee pentru reproducere și pentru îngrășare Vaci de lapte Tauri pentru reproducere Oi și capre Scroafe care au fătat cu purcei până la 40 zile Porci pentru îngrășare Purcei peste 40 zile și până la 30 kg Porci pentru reproducere Greutatea în viu minimum (kg) până la 100 101 – 200 201 – 350 peste 350 m2/cap exclusiv pășuni) m2/cap 1.5 0.5 4. cu o greutate maximă în viu de 21 kg/m2 20 (numai pentru bibilici) 16 (1) în adăposturi mobile pentru păsări de curte cu o greutate maximă în viu de 30 kg/m2 1 ( ) Numai în cazul adăposturilor mobile care au suprafața podelei mai mică sau egală cu 150 m2.0 1. Păsări de curte pentru îngrășare (în adăposturi mobile) . rațe 10.5 2. curcani 15.5/femelă 6/mascul În cazul boxelor destinate montei naturale: 10 m2/vier până la 50 51 .1 1.0 3.3 0.4 1.6 0.5.0 5.0 1.5.75 m2/100 kg 4. cu condiția ca limita de 170 kg de N/ha/an să nu fie depășită Păsări de curte pentru îngrășare (în adăposturi stabile) 10. animale/m2 cm stinghie per animal 18 Cuib În exterior (m de suprafață disponibilă în rotație/cap) 2 Găini ouătoare 6 7 În cazul cuiburilor comune: 120 cm2/pasăre 4. cu condiția ca limita de 170 kgN/ha/an să nu fie depășită 4.7.9 8.

Prevenirea este esenţială pentru menţinerea sănătăţii. şi în zonele destinate mişcării şi alergării animalelor. pot fi crescute în aer liber până la sfârşitul îngrăşării. Erbivorele trebuie să aibă acces la păşune ori de câte ori condiţiile meteorologice o permit. Pe durata aceasta de timp. Zona de odihnă trebuie să fie suficientă ca suprafaţă a parţii solide a construcţiei. Această regulă trebuie să se aplice. porcinele şi ovinele pentru carne. Lista detaliată de produse promovate şi aprobate de organismele locale de inspecţie. cu excepţia ultimei etape de gestaţie şi în perioada de alăptare. dar să nu fie formată din stinghii sau materiale tip reţea. să nu fie din stinghii. Pentru curăţarea şi dezinfectarea adăposturilor şi instalaţiilor trebuie folosite numai produse enumerate în regulament. la spaţiul de mişcare sau în zona de alergare în aer liber. acestea pot fi ţinute în interiorul adăpostului. precum şi echipamentele trebuie să fie curăţate şi dezinfectate cu rigurozitate pentru a preveni infecţiile. după vârsta de o săptămână. toate specii menţionate mai sus. Gunoiul trebuie să conţină paie sau alte materiale naturale adecvate. Pe durata unor etape speciale de creştere. trebuie aplicată şi la taurii cu vârsta de peste un an. Grupurilor mici de animale. trebuie să fie suficient de scăzută pentru a preveni eroziunea solului şi suprapăşunatul. În cazul în care condiţiile locale (de exemplu. Nu sunt permise construcţiile din sârmă metalică şi cuştile. Aşternutul poate fi îmbunătăţit şi îmbogăţit cu orice produse minerale. rasa) permit. iar perioada nu trebuie să fie mai mare de o cincime din durata de viaţă a acestora şi. Purceii nu pot fi crescuţi pe platforme . uscată şi fără gunoi. condiţiile meteorologice şi starea solului. gestaţie sau în faza finală de îngrăşare la bovinele. dar nu alunecoase. de asemenea. în orice caz. În cazul în care. şi în principal să fie confortabilă. de asemenea.Regulamentul de gestionare a creşterii animalelor – Densitatea animalelor în orice zone deschise. Adăposturile animalelor trebuie să aibă podele netede. Cel puţin jumătate din suprafaţa totală a podelei trebuie să fie solidă. precum şi răspândirea bolilor. să se asigure pentru fiecare adăpost zone deschise. împreună cu purcei lor. Animalele pot fi ţinute în alte locuri decât pe păşune atunci când organismul competent de inspecţie şi certificare are reglementări locale cu privire la probleme specifice de sănătate a animalelor. Scroafele trebuie să fie ţinute în grupuri. De asemenea.Normele generale se referă la nevoile animalelor de a avea acces cu uşurinţă la păşune sau în zona de mişcare pentru a alerga în aer liber. de asemenea. condiţiile climatice şi însuşirile rasei permit şi nu există riscuri pentru sănătate. ca de exemplu. Pentru a îndeplini această cerinţă toate adăposturile. Această regulă. aceste animale pot fi ţinute în spaţii închise. de maxim trei luni. trebuie să li se asigure protecţia necesară pentru condiţiile climatice nefavorabile şi. atunci când sunt în siguranţă. Aceste suprafeţe pot fi parţial acoperite. curată. Ei trebuie să aibă acces la păşune. erbivorele au acces la păşune în perioada de păşunat şi sistemul de adăpostire in timpul iernii oferă suficientă libertate animalelor. în conformitate cu regulamentele ecologice. clima. numită lista albă trebuie sa corespunda filozofiei regulamentului. dar. iar efectivele de animale trebuie să le folosească ori de câte ori le permite starea lor fiziologică. În cazul în care. scroafele şi purceii pot fi ţinuţi în grupuri pe păşune. • Mamifere . urina şi furajele neconsumate sau deversate trebuie îndepărtate cât de des este necesar pentru a reduce mirosul şi pentru a evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor. pentru eradicarea insectelor şi a altor dăunători din adăposturile în care cresc animalele pot fi folosite numai produsele enumerate în regulament. Este interzisă creşterea viţeilor în boxe individuale. adăpostul trebuie să asigure toate cerinţele necesare creşterii animalelor. autorizate pentru a fi utilizate ca îngrăşământ în agricultura ecologică. Dejectiile solide.

să alerge de fiecare dată când condiţiile meteorologice o permit şi. iar aceste ferestre trebuie să aibă o lungime totală de cel puţin 4 m/100 m² din suprafaţa adăpostului de păsări. în conformitate cu regulamentul. trebuie să fie disponibilă pentru colectarea dejecţiilor de pasăre. • stinghiile trebuie să fie de mărime şi în număr proporţional cu mărimea grupului şi numărul de păsări. Zonele destinate mişcării păsărilor. cel puţin o treime din viaţa lor. se folosesc mai multe substraturi de aşternut . păsările trebuie să fie crescute în spaţii deschise şi nu în cuşti. Suprafaţa totală utilă a unui adăpost de păsări pentru producţia de carne. Cu toate acestea. De asemenea. trebuie să aibă copaci sau alte facilităţi pentru protejarea şi siguranţa păsărilor. Păsările trebuie să aibă acces la sursa de apă. în vederea respectării cerinţelor de bunăstare sau condiţiile de igienă a animalelor. pe o singură unitate de producţie. Păsările trebuie să aibă acces în aer liber.plate sau în cuşti. în cazul găinilor ouătoare lumina naturală poate fi completată cu mijloace artificiale pentru a oferi un maxim de 16 ore de lumină pe zi. din materiale cum ar fi paie. fie ea naturală sau un iaz sau lac construit. Păsările de curte pot fi crescute în adăposturi. a se vedea detaliile în regulament. dar cu următoarele condiţii minime: • cel puţin o treime din podea trebuie să fie solidă. • ieşirile/intrările din adăpost sunt sub formă de ferestre de mărime adecvată păsărilor. • Păsări – Conform regulilor generale. ori de câte ori este posibil trebuie să aibă acces la aer liber. Accesul trebuie să se facă de fiecare dată când condiţiile meteorologice permit. de cel puţin opt ore. talaş din lemn. Suprafeţele pentru plimbare trebuie sa le permită animalelor a se băliga şi a râma. nu trebuie să depăşească 1600 m². Din cauza râmatului. cu o perioadă continuă de repaus nocturn. Figura 22: Exemplu de creştere în aer liber a păsărilor . • fiecare adăpost de păsări are o anumită suprafaţă în funcţie de numărul de păsări. fără lumină artificială. intensitatea ouatului nu poate fi îmbunătăţită prin program de lumină permanentă sau extremă. dar să nu fie formată din stinghii sau materiale de construcţie tip reţea şi acoperite cu aşternut. o parte suficient de mare din suprafaţa podelei disponibile pentru găini. nisip sau gazon. • în adăposturile cu găini ouătoare.

în adăposturi adecvate. În agricultura ecologică nu este permisă utilizarea preventivă cu produse alopatice medicamentoase sintetizate chimic. un animal este bolnav sau rănit. În acest timp. adecvate cerinţelor diferitelor specii. produsele nemenţionate ne fiind permise. . adăposturile şi echipamentele trebuie să fie curăţate şi dezinfectate. Tratamentul trebuie să fie pe cât posibil natural. fără suferinţă. prin măsuri cum ar fi: • selectarea corespunzătoare a raselor şi a liniilor de animale. în perioada de creştere a noului lot de păsări. Aceste cerinţe nu se aplică la un număr mic de păsări. În cazul în care. • utilizarea cu prioritate a produselor fitoterapeutice. • asigurarea unei densităţi corespunzătoare a efectivului de animale. decât produse alopatice obţinute prin sinteză chimică sau antibiotice. pot depăşi densităţile limită de animale prevăzute în regulament. Prevenirea bolilor în producţia animală ecologică trebuie să se bazeze pe următoarele principii: • selecţia raselor sau liniilor adecvate de animale. Fermierul trebuie să prezinte un plan pentru autoritatea sau organismul de control şi să descrie modul în care adăposturile vor fi reconstruite pentru a îndeplini cerinţele regulamentului până la 31 decembrie 2010. Reguli generale în adăpostul de animale Adăposturile care au fost construite înainte de 24 august 1999. împreună cu mişcarea lor şi accesul la păşuni. • asigurarea unui regim furajer echilibrat. terenurile destinate mişcării păsărilor trebuie să fie lăsate libere pentru a permite vegetaţiei să crească din nou şi din motive de sănătate. crescând astfel imunitatea naturală a organismului animalului. În alte cazuri. În plus. care de obicei sunt rase autohtone. în cazul în care sunt enumerate în regulament. • practicele de crestere a animalelor. dar în principal. atunci când se vor aplica cerinţele de control în vigoare. trebuie să fie reduse densităţile sau clădirile trebuie să fie refăcute. • adăposturile de animale. adăposturile trebuie să fie golite complet de animale înainte de repopularea cu un nou lot de păsări. creşterea rezistenţei la boli şi prevenirea infecţiilor. Organismele sau autoritatea de inspecţie. homeopatice sau a celor enumerate în regulament.Din motive de sănătate.veterinar Managementul stării de sănătate a animalelor trebuie să se bazează în principal pe prevenire. pot da permisiunea ca aceste densităţi să se aplice până la 31 decembrie 2010. în agricultura ecologică trebuie să respecte următoarele principii: • orice fel de produse pot fi utilizate. se urmăreşte vindecarea completă a animalului. aceasta înseamnă creşterea animalelor cât mai mult posibil în aer liber. de înaltă calitate. dacă este necesar să fie izolat. chiar şi în cazul în care sunt eficace pentru speciile de animale şi pentru boală. • aplicarea practicilor de creştere a animalelor. Lucrările solului sunt permise pentru a pregăti terenul pentru semănat în cazul în care este necesar să se infiinţeze o nouă cultură ierboasă. În mod obişnuit. pe tot parcursul zilei. • utilizarea hranei de înaltă calitate pentru animale. • mediul înconjurător favorabil. în ciuda tuturor măsurilor de prevenire menţionate mai sus. adaptate la condiţiile locale. evitându-se astfel suprapopularea adăpostului şi apariţia problemelor de sănătate animală. Bunăstarea animalelor şi tratamentul sanitar. care pot fi ţinute în sistemul descris mai sus şi care sunt libere să colinde. acesta trebuie să fie tratat imediat. Utilizarea medicamentelor. • densitatea animalelor.

• perioada legală de retragere. au sistem imunitar puternic şi. • posologia. Astfel de măsură se ia şi dacă animalul sau grupul de animale au fost tratate veterinar o singură dată perioada productivă este mai mică de 12 luni. sunt utilizate medicamente de uz veterinar. inducţia sau sincronizarea estrului). . Efectivele de animale tratate trebuie să fie clar identificate. pentru a controla reproducerea (de exemplu. • durata tratamentului. în condiţii normale de utilizare şi producţia de produse alimentare ecologice de la aceste animale trebuie să fie de 48 de ore sau de două ori perioada legală de retragere În cazul în care au fost administrate. înainte ca efectivele de animale sau produsele de origine animală să fie comercializate ca produse ecologice. dacă normele de igienă şi de protecţie împotriva epizootiilor sunt respectate.• în cazul în care produsele menţionate mai sus sunt ineficiente. efectivele de animale trebuie să reînceapă perioada de conversie. coccidiostaticele şi alte ajutoare artificiale). pentru un animal. • diagnosticul detaliat. • metoda de administrare. în mod individual în cazul animalelor de talie mare sau în mod individual sau ca lot. • orice utilizare de produse medicale sintetizate trebuie să fie comandată de către un medic veterinar. O regulă generală în agricultura ecologică se referă la faptul că animalele şi mediul lor trebuie să fie strict protejate împotriva agenţilor patogeni. • este interzisă utilizarea de substanţe pentru stimularea creşterii sau a producţiei (inclusiv antibioticele. De asemenea. • este interzisă orice utilizare de hormoni sau substanţe similare. aceste animale nu sunt predispuse la boli. dar în condiţiile menţionate mai sus. după cum urmează: • tipul de produs (inclusiv indicarea substanţelor active farmacologice implicate). dar pot fi folosite individual. trebuie făcute toate tratamentele obligatorii de uz veterinar. Animalele care trăiesc în ferme ecologice în condiţii optime. Sănătatea animalelor Prevenirea este cel mai important aspect al muncii veterinare. Dacă aceste metode nu se dovedesc a fi bune. Ori de câte ori. Perioada de aşteptare între ultima administrare a unui produs alopatic. ca o formă de tratamentul terapeutic. acesta trebuie să fie izolat. iar tratamentul este necesar pentru a reduce stresul la animale sau ca măsură de salvare a vieţii. acestea trebuie să fie însoţite de documente stricte. Trebuie să ne străduim să avem o populaţie indemnă de boli infecţioase. sau în alte scopuri. tratamentul cu antibiotice sau intervenţiile chirurgicale sunt permise pentru a salva viaţa animalelor. În cazul în care se observă orice semn de boală la un animal. pot fi utilizate produse medicinale veterinare alopatice obţinute prin sinteză chimică sau antibiotice. la păsări şi animalele mici. mai mult de două serii de orice tip de tratament alopat (cu excepţia vaccinărilor obligatorii sau a tratamentelor menţionate anterior). în termen de un an. apariţia bolilor fiind un fenomen relativ rar. • în cazul în care unitatea este situată într-o zonă contaminată. trebuie accentuat din nou că toate tratamentele de rutină sunt interzise. împreună cu toate materialele terapeutice care se acumulează în organism. Toate aceste informaţii trebuie să fie declarate la organismul de control.

în cazul multor terapii alternative nu există nici o dovadă ştiinţifică. Unele intervenţii sunt însă permise pe motiv de siguranţă sau pentru a contribui la binele animalelor. Conform reglementărilor în vigoare. Atunci când animalele sunt conduse la şi de la mijloacele de transport. permisă. castrarea este. în creştere. de asemenea. operaţiile de cosmetizare şi diversele mutilări/amputaţii sunt interzise. . Prima sursă informaţională de încredere.. folosirea dispozitivelor electronice nu este permisă.). se folosesc şi de medicii veterinari. bou. De asemenea. doar în ultimul secol. înainte sau în timpul transportului sedativele alopate sunt strict interzise. "Terapiile alternative" se referă la metode neutilizate (sau rar utilizate) în medicina modernă. Aceste intervenţii trebuie să se facă de către personal calificat şi fără stresarea animalelor. dar numărul de exemple de bună practică în vindecarea animalelor mari este. de asemenea. În timpul transportului trebuie să se aibă grijă să se reducă stresul la minim în conformitate cu normele de protecţie a animalelor. Terapiile alternative au câştigat popularitate în medicina umană. conţine o listă parţială de 278 terapii alternative. . Trebuie menţionat că.Acupunctură. menţionează că acupunctura ca tratament pentru animale a fost folosită în China înainte de anul 900 î.Hr. carne de porc. în ultimii ani şi mai mult. Această terapie este de origine chineză şi veche de mai mult de o mie de ani.Figura 23: Moment relaxant într-o fermă ecologică de bivoliţe În creşterea animalelor în sistem ecologic. pentru a se obţine anumite produse de calitate bună (de exemplu. În prezent este folosită în principal la animalele mici. iar în Europa şi America. Principalele raţionamente privind aceste tratamente se referă la lipsa efectelor secundare. Un lexicon publicat în Elveţia. clapon etc. neacumularea în organism şi neafectarea mediului înconjurator şi a resurselor.

compuşii din coada-şoricelului. cât şi ca plante cultivate. împunsătură) şi se referă la stimularea terapiei de prevenire şi a terapiei de vindecare. care se găsesc. Scopul acestor programe de cercetare este de a reduce aplicarea produselor sintetice şi în cele din urmă de a le elimina pe deplin din practica veterinară. sunt folosiţi eficient ca apetisanţi. În conformitate cu teoria medicinei tradiţionale chineze. Aceştia au efecte asupra inimii. colici la cai. . Aceste soluţii alternative îmbunătăţesc calitătea cărnii. funcţionează ca laxative. iar pungere. degresare si cataplasme în cazul membranele mucoaselor inflamate. muşeţel. frunze de dafin. în plantele medicinale. fenicul. de exemplu în anason. gălbenele. de exemplu în brusture. boli la porci şi găini de reproducţie. căldură. frunze de castan. Mulţi cercetători studiază efectul suplimentelor furajere şi al stimulatorilor producţiei obţinuţi din agenţi naturali precum ierburile medicinale şi uleiurile eterice. mastită. au miros caracteristic şi se produc prin distilarea cu vapori şi au puteri de vindecare (de exemplu. florile de tei şi în osul iepurelui (Ononis spinosa). care se găsesc. vermifugal) şi efect bactericid. expectorante şi diuretice şi se găsesc. care se găsesc. cicoare sălbatică. dificultăţi de reproducere la bovine. proporţie bună între grăsimi şi proteine şi gust superior. Aceste plante sunt cunoscute sub numele de medicamente. Esenţele amare. Cunoştinţele despre ierburi au crescut continuu în timp. se găseşte sub formă de sare. Acupunctura este utilizată preponderent pentru scopuri anestezice. Numeroase date literare indică exemple de tratamente veterinare aplicate cu succes în caz de alergii. Saponinele sunt. precum medicamentele. de exemplu. de exemplu. Astfel de produse sunt aplicate cu succes. ele conţin agenţi valoroşi. probleme de cartilaje. Comerţul şi ştiinţa plantelor medicinale se referă la partea uscată a ierburilor conţin agenţi. Compuşii cristalini care conţin zahăr în loc de azot se numesc glicozide. . rădăcina de ginseng. iar scopul acestei metode de tratament este de a restabili acest echilibru. centaur comun. materii prime pentru obtinerea produselor farmaceutice şi ca ceaiuri. sunt fluide. Stimularea punctelor de presiune din organism se poate face cu ace. se gasesc atât ca plante sălbatice. arenaria (studenita). epilepsie. secreţia tractului respirator şi a stomacului şi ajută la absorbţa altor agenţi. păpădie. laxative şi împotriva bolilor care afectează ficatul şi bila. Dintre cei mai cunoscuţi agenţi. Numeroase medicamente naturale conţin agenţi cu efecte diferite. de exemplu. dar nu contradictorii. Deşi plantele medicinale nu sunt folosite ca poţiuni magice. sunt folosite pentru a vindeca inflamaţia stomacului şi a intestinelor. frunze de nuc. practicându-se din preistorie. În plus. Uleiurile aromatice. la mai multe specii de animale. înseamnă ac. rădăcina de rubarbă. valeriană. O boală este rezultatul dezechilibrului în organism. care pot vindeca în cazul în care sunt utilizate în mod corespunzător. în seminţele de cacao. laser. substanţe care care măresc cantitatea de flegma. Utilizarea plantelor medicinale în terapia medicală are o istorie îndelungată. cafea şi de mac şi în rădăcina de Belladonna. şi ca atare un singur medicament poate fi utilizat în cazul mai multor boli. sapunarita. ghimpe. organismul viu este un sistem energic deschis în care pierderea de energie duce la boli.Cuvântul "acupunctură" este de origine latină (accus. în vâsc (Viscum album). în lemnul dulce. Ceaiurile din substanţe ce conţin acid tanic. alcaloizi sunt compuşi cu reactie alcalină ce conţin azot care. în frunzele de măselariţă (Hyoscyamus niger). deoarece nu conţine reziduuri de medicamente şi are capacitate mare de hidratare. mentă. rozmarin. frunze de cireş. Alcaloizi cu efect sedativ. de asemenea. Acupunctura nu poate fi aplicată în caz de boli infecţioase sau în cazurile care necesită intervenţie chirurgicală. apetisant. sângerarea la nivelul intestinelor. diuretic. balsam de lămâie. anestezic şi stimulator se găsesc de exemplu în cornul secarei (Claviceps purpurea). glicozide.Fitoterapie. electricitate sau prin injectare de soluţie cu sare.

homeopatia ar putea fi aplicată ca terapie suplimentară. Homeopatia include mai mult de 2000 de substanţe de vindecare. În acest caz. informaţiile dinamice din substanţă sunt activate. . izvorăşte din din tradiţia Vedică şi serveşte drept bază pentru numeroase terapii care au apărut în decursul timpului. adică sunt capabile să menţină echilibrul în intestine. lipsa de imunitate. Se ştie că la majoritatea populatiilor de animale. nu calitatea substanţei în sine. Asadar. În esenţă. Reglarea imunităţii este o activitate care cuprinde mai multe discipline unde terapia ayurvedică a deschis noi perspective.Terapia Ayurvedică (ayush înseamnă "viaţă" şi veda. recomandate mai ales pentru păsările de curte. schimbări climatice. Această metodă se foloseşte în India de circa 5000 de ani. într-un sens mai larg. precum şi dincolo de tratamentul animalelor individuale. În procesul de potenţare. şi ca urmare a acidităţii. Experimentele au dovedit eficienţa acestor produse ca stimulatori ai clocitului la găini şi ai creşterii la puii broiler. iar numărul de medici veterinari instruiţi în acest sens este în creştere.Homeopatia este un cuvânt compus de origine greacă (homeo. Cele mai multe sunt medicamente pe bază de plante. Veterinarii ecologişti tratează cu stimă acele bacterii ce produc acid lactic. Revistele internaţionale ştiinţifice vorbesc de aproximativ 65 de regulatori de imunitate pe bază de plante naturale. reglarea imunităţii pe bază de plante a atras atenţia oamenilor de ştiinţă de-a lungul anilor în întreaga lume. efectul acestor preparate constă în refacerea fără piedici a echilibrului biologic tulburat. 36 fiind din India. . cele mai frecvente boli periculoase sunt acelea ale tractului digestiv unde prolifereaza enteropatogenii – fie dupa tratamentul cu antibiotice sau determinate de scaderea imunităţi. Aceste informaţii sunt transmise organismului prin intermediul materialului potenţat. Cele mai multe bacterii lactice acide au rol bio-regulator. eliberate în procesul de agitare. . care cauzează inflamarea intestinului si moartea animalelor. Există. populaţia este tratată ca o singură unitate pentru găsirea medicamentului bun care corespunde simptomelor. transport. Combinând înţelepciunea antică şi realizările ştiinţifice moderne. produse ce se pot folosi în caz de intoxicare a ficatului. În medicină. împiedică proliferarea agenţilor patogeni şi sunt în măsură să restabilească rapid echilibrul. administrată organismului sănătos ce reacţionează cu simptome similare cu cele ale pacientului bolnav. medicamentele homeopatice sunt substanţe care stochează informaţii. inseamna ‘asemanator’ iar patia. reduc stresul în caz de vaccinare. ‘suferinţă’). ci a energiei specifice. agentul este administrat într-o soluţie pregătită prin potenţare (diluţii). prin activarea mecanismelor protective. Tratamentul homeopat poate fi folosit in agricultura ecologică. în scopul de a preveni boli comune se gasesc şi în Ungaria. Produse obţinute prin aceasta metoda. de asemenea. În timpul tratamentului. în timp ce unele sunt minerale sau produse de origine animală. contrar tratamentelor alopatice moderne care sunt concentrate asupra simptomelor sau cauzelor care pot fi legate de apariţia simptomelor. Succesul a fost demonstrat prin vindecarea anumitor boli cronice de metabolism.. Produsele realizate din aceste plante oferă noi posibilităţi alternative pentru întărirea imunităţii la animale. tratamente medicale. poate fi extins la întreaga populaţie. boli de piele şi alergii.Acidul lactic produs de bacterii. "cunoaştere"). Acestea consolidează sistemul imunitar. Teoria şi practica terapiei homeopate au fost sistematizate de către Hahnemann la începutul secolului al XIX-lea. ajută la recuperare după boală şi îmbunătăţesc rata de transformare a furajelor. Între 80-90% din bolile în practica veterinară pot fi vindecate cu metode homeopatice. Efectul de vindecare este prin urmare.

crampe musculare. 889/2008 al Comisiei. întindere. de asemenea. creşterea şanselor de vindecarea a edemelor. mari şi mici. precum exerciţiile musculare controlate. hematoamelor şi a umflăturilor. preparatele din microorganisme şi minerale). 889/2008 al Comisiei. masaj şi mişcare pasivă. articulaţii. rupturi. Se recomandă a se aplica în mod regulat. Fizioterapia poate fi. efecte analgezice. . eficientă în tratarea rănilor. Prelucrarea şi conservarea produselor alimentare În conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. cu antrenamente energice de reabilitare.. de înaltă frecvenţă de sunet şi vibraţii mecanice). Acelaşi lucru se aplică şi la adjuvanţii tehnologici esenţiali pentru prepararea produselor alimentare de origine ecologică. Diversele efecte mecanice pot să conducă la modificări biochimice în celule şi ţesuturi. La fel ca în medicina umană.4. terapia cu compresii. arome. suplimentar sau post-tratament. conservate şi / sau produselor alimentare etichetate. apă şi sare. Fizioterapia nu este recomandată pentru organisme grav slăbite şi în cazul bolilor infecţioase acute. inclusiv terapia prin căldură. Efectele generale ale tratamentelor fizioterapeutice includ consolidarea circulaţiei sanguine şi limfatice. hemoragiilor şi a fibrilaţiilor şi reducerea timpului de vindecare. Normele comunitare găsesc un echilibru între cererea consumatorilor pentru produsele cât mai naturale posibil. Eficacitatea tratamentului poate fi consolidată prin aplicarea de diverse creme. Multe persoane se aşteaptă la rezultate în fizioterapie numai prin aplicarea de "maşini minune". Fizioterapia este recomandată în special pentru muşchi sau schelet. după intervenţii chirurgicale. Regulamentul (CE) Nr. terapia cu ultrasunete (de exemplu. prelucrarea unui produs ecologic este definită după cum urmează: totalitatea operaţiunilor de conservare şi/sau transformare a produselor ecologice (inclusiv sacrificarea animalelor şi tranşarea produselor de origine animală). deşi au efecte asemănătoare. sunt recomandate să se aplice animalelor din agricultura ecologică iferite metode terapeutice. diverse tratamente cu diverse dispozitive terapeutice dau rezultate satisfăcătoare numai dacă sunt aplicate împreună. dar limitează strict utilizarea lor. abceselor. accentuează faptul că. 3. paralizii parţiale sau totale care rezultă din tulburări nervos). Unele tratamente nu pot fi aplicate la animalele tinere. În consecinţă. nu exclud în totalitate ingredientele de origine neagricolă (aditivi alimentari. entorse. ca o recomandare medicală pentru ambele categorii de animale. dar specialiştii. nevoia de o gamă suficient de largă de produse alimentare prezentate sub eticheta de "ecologic" şi constrângerile tehnologice de prelucrare. Există tehnici numeroase. împachetări cu plante sau alge. precum şi a condimentelor si conservanţilor care trebuie introduse în preparatele proaspete. ilium şi alte oase (de exemplu: lovituri. stimularea metabolismului intracelular şi din ţesuturi (ca vasodilatator sau vasocontractor). fracturi. 834/2007 al Consiliului şi Regulamentul (CE) Nr. 834/2007 al Consiliului şi Regulamentul (CE) Nr. în mod clar. În funcţie de tipul de tulburare funcţională.Fizioterapie. fizioterapia a fost acceptată de ceva timp şi în practica sanitar-veterinară.c. Acestea pot prezenta leziuni de origine traumatică la muşchi.

Secţiunile A şi B din anexa VIII (Produse si substante utilizate in productia de alimente ecologice procesate) la Regulamentul (CE) 889/2008 al Comisiei. . Tot ceea ce poate fi obţinut prin utilizarea corectă a tehnicii de răcire are trei principii de bază: 1. un ingredient obţinut în conformitate cu metodele ecologice nu poate fi prezent. • Metode de răcire. deoarece prin răcire pot fi îmbunătăţite materiile primele deficitare. În acest capitol vor fi explicate unele procese utilizate pentru a conserva produsele alimentare în conformitate cu normele comunitare. articolul 5 interzice utilizarea de organisme modificate genetic şi tratamente ce implică utilizarea de radiaţii ionizante. Mai mult decât atât. Utilizarea de produse de înaltă calitate.Figura 24: Producţia de brânză mozzarella ecologică prevede utilizarea corespunzătoare de apă. împreună cu acelaşi ingredient obţinut în conformitate cu metodele convenţionale. În dependenţă cu aceste restricţii. în scopul de a preveni fraudele. conţin liste de substanţe autorizate în procesarea produselor ecologice.

3. pentru scurt timp. refrigerarea întârzie reacţiile chimice şi enzimatice şi ritmul de creştere al microbilor. depozitată şi decongelată în mod corespunzător. Totuşi anumite produse tolerează bine congelarea. de exemplu. îşi schimbă textura în timpul dezgheţului şi anumite ţesuturi mor. calitatea alimentelor într-o mod negativ. Carnea. perioada scurtă de timp necesară. şi anume. Avantajele acestei metode sunt interdependente cu minimizarea efectelor adverse asupra gustului. Dar. pentru evitarea descompunerii produselor. Această tehnică se bazează pe utilizarea de căldurii pentru a opri dezvoltarea microorganismelor. până când o altă metodă de conservare poate fi aplicată. Refrigerarea are loc într-o singură etapă. Produsele stau în aceste condiţii pe o durată de timp mai scurtă sau mai lungă. şi anume prin modificări organoleptice. Pe de altă parte. apa din produsele alimentare îngheaţă. texturii şi proprietăţilor nutritive. cea iniţială de răcire a alimentelor şi menţinerea acesteia. Congelarea produselor alimentare se face în două etape: procesul de congelare şi etapa ulterioară de menţinere. pentru a obţine rezultate bune şi a minimiza efectele nedorite. De obicei. Folosind această metodă de prelucrare. Utilizarea controlată a tratamentului termic în industria alimentară trebuie adaptată la varietatea de produse. • Tratamente termice. înseamnă păstrarea alimentelor la temperaturi joase. este posibil de a stabili valoarea binomului timp/temperatură pentru a optimiza eficienta aplicării tratamentului termic. elimină formele vegetative ale acestora. Pasteurizarea alimentelor are viabilitate limitată şi trebuie să fie combinată cu alte metode. Acest punct este legat de câţiva factori. • Pasteurizarea este o metodă termică care distruge o parte din microorganisme din produsele alimentare. cum ar fi răcirea pentru a inhiba creşterea microorganismelor vii sau ambalarea ermetică pentru a evita recontaminarea. • Albirea: fructele sau legumele sunt scufundate în apă clocotită sau tratate. în funcţie de caracteristica produselor alimentare. cum ar fi modificarea culorii şi a gustului.2. caracteristicile extrinseci . inactivarea enzimatică. Răcirea cât mai repede posibil. pentru a evita modificarea ţesuturilor şi pierderea calităţii. energia necesară pentru inghetarea apei este mai mare decat energia de mentinere în faza de refrigerare. fixarea culorii şi preîncălzirea produselor alimentare pentru etapele ulterioare de conservare. Fructele si legumele. De asemenea. Se folosesc aparate numite pasteurizatoare. această procedură termică este aplicată în sectorul fructelor şi legumelor. nu se modifică şi nu se deosebeşte de cea proaspătă dacă a fost congelată. Având în minte această informaţie. • Congelarea (îngheţarea) constă în păstrarea produselor alimentare la temperaturi sub punctul de îngheţ. Spre deosebire de refrigerare. dar mai mari decât punctul de congelare. Produse alimentare trebuie să fie răcite imediat. face congelarea a fi un proces convenabil. de exemplu. dar nu şi sporii.cu vapori fierbinţi. dezinfectarea externă a produselor alimentare. Folosirea căldurii în producerea de alimente are rolul de a distruge flora microbiană. înainte de congelare. • Refrigerarea. Congelarea devine o metodă eficientă atunci când este utilizată pentru a controla descompunerea. De o importanţă fundamentală este cunoşterea amănunţită cu privire la rezistenţa termică a microorganismelor şi sensibilitatea produselor alimentare la căldură. Neîntrepurea procesului de răcire până în momentul utilizării produsului final. îngheţarea poate aduce modificări nedorite la unele produse alimentare. dar poate influenţa. Scopul principal al deshidratării şi conservării este eliminarea gazelor din ţesuturi. de asemenea. Acest proces este folosit ca metodă de conservare de bază sau temporară.

Sare are următoarele funcţii: deshidratarea. Sarea este. Sunt folosite mai multe tipuri de fermentaţie. microorganismele nu sunt în măsură să se dezvolte şi să se multiplice. în mod normal. care îşi are baza în scăderea pH-ului. Această metodă de conservare se bazează pe puterea de fermentare microbiană. de asemenea. umiditatea. cum ar fi temperatura. din cauza presiunii osmotice. Produsele alimentare sterilizate pot fi stocate pentru perioade lungi de timp la temperatura camerei. şi se poate face în mod natural sau artificial. dar nu distruge microorganismele. depozitării şi manipulării în magazine sau la locul de consum. în general. un mineral de care oamenii au nevoie. culoarea şi textura produselor. cum ar fi caracteristicile exterioare. Ambalajul trebuie să fie compatibil cu produsul.produsele alimentare sunt supuse la temperaturi mari care vizează distrugerea tuturor microorganismelor din interior. citric sau propionic. aerul actionează şi ca mijloc de transport a vaporilor de apă care se degajă din produse în timpul procesului de uscare. acid lactic. Aparatele utilizate pentru a efectua acest proces sunt numite sterilizatoare. lactice şi acetice. Produsul final poate fi apreciat de către consumatori în principiu. În acelaş timp. Ambalajele trebuie să întârzie sau să evite descompunerea produselor alimentare ca urmare a interacţiunii cu oxigenul şi să protejeze produsele alimentare de lumină şi de microorganisme. Prin această metodă. Scopul principal al aerului în acest proces este transferul de energie termică. precum şi schimbarea caracteristicilor organoleptice. • Acidifierea: are drept scop evitarea dezvoltării microorganismelor responsabile de descompunerea alimentelor. care provoacă vaporizarea apei. astfel se păstrează gustul. • Sterilizarea . • Folosirea zahărului şi a sării. Produse alimentare supuse la această metodă de prelucrare termică trebuie să fie încălzite şi închise ermetic în recipiente. inclusiv toate formele de rezistenţă (pentru sporii termoizolanţi) ale acestora şi a enzimelor pentru a asigura conservarea. • Ambalarea produselor alimentare are mai multe funcţii în ciclul de viaţă al produsului: îi oferă protecţie faţă de daune care pot surveni în timpul transportului. Pe durata uscării. nealterarea . Aceste metode chimice de prelucrare se bazează pe apa disponibilă din produs prin adaos de zahăr sau sare. dar va avea o perioadă scurtă de consum. structura. Uscarea este un proces complex de transfer de căldură şi masă care depinde de variabile externe. reducând valorile nutritive. în care produsele alimentare sunt cufundate într-o soluţie salină şi sarea este absorbită de alimente. Sarea se foloseste prin aplicarea de de straturi de sare alternând cu straturi de alimente. compoziţia chimică. Pot fi folosite şi în cazul în care produsele alimentare se conservă cu acid acetic. valoarea nutritivă şi calitatea microbiană şisă permită conservarea şi reducerea pierderilor nutritive în timpul manipulării şi transportului. greutatea şi forma. Microorganismele utilizate în procesele de fermentaţie sunt. creşterea presiunii osmotice şi încetineşte creşterea microbiană. Această metodă de prelucrare produce efecte asupra calităţii alimentelor. de conservare şi reglementarea procesului de fermentare. dar cele mai importante sunt cele alcoolice. viteza curenţilor de aer şi variabile legate de produsele alimentare specifice. precum şi eliberarea apei din produsele alimentare. drojdii sau bacterii. apa este eliminată în exterior. • Uscarea se referă la eliminarea apei disponibile din produsele alimentare. Ambalajul trebuie să asigure menţinerea compoziţiei alimentelor. Adaugarea de zahăr conduce la păstrarea apei.şi intrinseci ale produselor alimentare vor fi aproape neatinse. O altă utilizare este saramurarea. deoarece fără apă nu se pot dezvolta. pentru caracteristicile sale naturale. asigurând integritate în timp.

Când se alege tipul de ambalaj. Aceasta trebuie să permită folosirea produsului într-un mod funcţional. . printr-o etichetă. Pe de altă parte. recuperabil. informaţii despre produs. fără pierderi.gustului şi aromei alimentului şi lipsa de substanţe solubile toxice. condiţiile de conservare a acestuia şi despre modul de utilizare. ambalajul trebuie să fie cât mai uşor posibil. se tine cont de sensibilitatea alimentului. Ambalajul trebuie să conţină informaţii. reciclabil şi reutilizabil. în scopul de a evita irosirea de materii prime sau de energie şi ar trebui să fie. de asemenea. oferind consumatorilor. însuşirile ambalajului şi perioada de comercializare.

aceasta are scopul de a produce suficiente alimente şi alte produse de bună calitate. ecosistemul fermei iar la peşti şi organismle marine. trebuie să fim foarte atenţi. Managementul ecologic trebuie să fie adaptat la condiţiile locale şi cele ecologice. oamenilor şi planetei. social şi ecologic. să le stimuleze şi să le susţină. sigură şi corectă din punct de vedere ecologic. Deciziile trebuie să reflecte. Experienţa practică. Imunitatea. IFOAM. sistemele pastorale şi colectarea din floră şi faună trebuie să corespundă ciclurilor şi echilibrelor ecologice din natură. Acest principiu subliniază faptul că cei implicaţi în agricultura ecologică ar trebui să gestioneze relaţiile umane într-un mod care să asigure echitatea.1 Principiile IFOAM de agricultură ecologică Principiul sănătăţii Agricultura Ecologică trebuie să susţină şi să intensifice sănătatea solului. o calitate bună a vieţii şi posibilitatea de a contribui la siguranţa alimentară şi la reducerea sărăciei. Rolul agriculturii organice. Agricultura ecologică ar trebui să prevină riscurile semnificative prin adoptarea de tehnologii adecvate şi respingerea celor imprevizibile. Cei care produc. dezvoltarea şi alegera tehnologiilor de agricultură ecologică. medicamentelor pentru animale şi aditivilor alimentari. Resurse naturale şi de mediu. procesează. dreptate şi administrarea mediului comun de viaţă. respect. Principiul ecologiei Agricultura Ecologică trebuie să se bazeze pe ciclurile şi sistemele ecologice vii . Agricultura ecologică. Alimentatia şi bunăstarea rezultă din ecologia mediilor specifice de producţie. muncitori. Este. comercianţi si consumatori. plantelor. Echitatea presupune sisteme de producţie. procesatori. Acest principiu prevede ca precauţia şi responsabilitatea sunt preocupările cheie în managementul. Acest principiu prevede ca animalelor să li se asigure condiţii şi oportunităţi de viaţa conform cu cerinţele lor fiziologice. distribuitori. distribuţie sau consum. În cazul înţelegerii incomplete a ecosistemelor şi a agriculturii. Ea nu este simpla absenţă a bolii ci include menţinerea unei stări de bine în plan fizic. care răspunde cerinţelor şi condiţiilor interne şi externe. pesticidelor. aerul şi apa. De exemplu. prevede că producţia trebuie să se bazeze pe procese ecologice şi reciclare. să lucreze cu ele. Echitatea se caracterizează prin cinste. de asemenea. Acest principiu are rădăcini în sistemele ecologice vii şi. mediul acvatic. în cazul culturilor agricole mediul de producţie este solul viu.ifoam. De asemenea. prin procese transparente şi participative. clima. atât în rândul oamenilor. În particular. fie în procesare. habitatele. Practicieni din agricultura ecologică pot îmbunătăţi eficienţa şi creşte productivitatea. Agricultura ecologică ar trebui să asigure tuturor celor implicaţi. testate de timp.fermieri. dar acest lucru nu trebuie să pericliteze sănătatea şi bunăstarea. este acela de a susţine şi intensifica sănătatea ecosistemelor şi organismelor. de calitate superioară. la animale. la toate nivelurile şi între toţi participanţii la procesul de producţie . Principul echităţii Agricultura Ecologică trebuie construită pe relaţii care asigură echitatea cu privire la mediul comun şi oportunităţile vieţii.org). comercializează sau consumă produse ecologice trebuie să protejeze şi să îmbunătăţească mediul înconjurător. . Ed. doar cunoaşterea ştiinţifică nu este suficientă. prin proiectarea de sisteme agricole. care pot avea efecte adverse asupra sănătăţii. mental. dar funcţionarea lor este specifică fiecărui teritoriu. distribuţie şi de comerţ deschise şi echitabile care ţin cont de costurile reale de mediu şi sociale. agricultura ecologică îşi propune să producă hrană bună. de comportament natural şi de bunăstare. animalelor. Sănătatea reprezintă integralitatea şi integritatea sistemelor vii. Agricultura ecologică este un sistem dinamic de viaţă. care sunt folosite pentru producţie şi consum trebuie gestionate corect din punct de vedere ecologic şi social şi menţinuţe la un nivel corespunzător nevoilor generaţiilor viitoare. ca atare. precum ingineria genetică. noile tehnologii trebuie să fie evaluate şi metodele existente revizuite. valorile şi nevoile tuturor celor care ar putea fi afectaţi. Principiul precauţiei Agricultura Ecologică trebuie gestionată într-o manieră responsabilă şi de precauţie pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare şi a mediului înconjurător. fie în cultura plantelor şi creşterea animalelor. rezistenţa şi regenerarea sunt caracteristicile cheie ale sănătăţii. Pentru acestea trebuie evitată utilizarea îngrăşămintelor chimice. În consecinţă. care să contribuie la păstrarea sănătăţii şi a stării de bine. la mărimea sistemului şi la cele de cultură. Acest principiu subliniază faptul că sănătatea indivizilor şi comunităţilor nu se poate separa de sănătatea ecosistemelor (solurile sănătoase produc culturi sănătoase care menţin sănătatea animalelor şi oamenilor). 2005 (www. înţelepciunea acumulată şi cunoştinţele tradiţionale şi indigene pot oferi soluţii valoroase.Anexa 3. biodiversitatea. Inputurile trebuie reduse prin refolosirea. de la cele mai mici (cele din sol) până la fiinţa umană. Agricultura ecologică ar trebui să atingă echilibrul ecologic. inclusiv peisajele. reciclarea şi gestionarea eficientă a materialelor şi a energiei. Bonn. Cu toate acestea. înfiinţarea de habitate şi menţinerea diversităţii genetice şi agricole. luate unitar şi indivizibil. necesar ca ştiinta să asigure că agricultura ecologică este sănătoasa. cu scopul de a menţine şi îmbunătăţi calitatea mediului şi de a conserva resursele. * Normele IFOAM pentru Producţia şi procesarea ecologică. Aceste cicluri sunt universale. cât şi în relaţiile lor cu alte fiinţele vii.

crom (total): 70.2 Îngrășăminte și amendamente pentru sol prevăzute la articolul 3 alineatul (1) Notă: A: autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 834/2007 B: autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. zinc: 200. cupru: 70. mercur: 0. inclusiv gunoi de păsări și compost de gunoi de grajd Excremente lichide de animale Descriere. Produsul care provine din grajduri fără sol este interzis. 2092/91 și menținute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr.4. condiții de utilizare Produs care conține un amestec de excremente animale și substanțe vegetale (așternut pentru animale). 834/2007 Autorizația A Denumire Produse compuse sau produse care conțin numai materiale enumerate în continuare: Gunoi de grajd Gunoi de grajd uscat și gunoi de păsări deshidratat Compost din excremente de animale. pepinieră) Compoziția inițială a substratului trebuie să fie limitată la produsele din prezenta anexă A A A A Deșeuri menajere compostate sau fermentate A A A A A Turbă Deșeuri provenite din cultivarea ciupercilor Dejecții provenite de la viermi (vermicompost) și de la insecte Guano Amestec compostat sau fermentat de materii vegetale A Produse sau subproduse de origine animală menționate mai jos: făină de sânge făină de copite făină de coarne Produs obținut din amestecuri de materii vegetale. nichel: 25. pomicultură.Anexa 3. cerinţe de compoziție. Produs obținut din deșeuri menajere triate pe sursele din care provine care au fost supuse operațiunii de obținere a compostului sau fermentării anaerobe pentru producția de biogaz. care au fost supuse operațiunii de obținere a compostului sau fermentării anaerobe pentru producția de biogaz Concentrația maximă în mg/kg de materie uscată de crom (VI): 0 . Produsul care provine din grajduri fără sol este interzis. Numai deșeuri menajere vegetale și animale Numai în cazul în care sunt produse într-un sistem de colectare închis și monitorizat. plumb: 45. Produsul care provine din grajduri fără sol este interzis. Utilizate după fermentarea controlată și/sau diluția corespunzătoare Produsul care provine din grajduri fără sol este interzis. crom (VI): 0 Utilizare limitată in horticultură (grădinărit.7. acceptat de statul membru Concentrațiile maxime în mg/kg de materie uscată: cadmiu: 0. floricultură.

2 la Regulamentul (CE) nr.2 la Regulamentul (CE) nr. depozit de nisip cu alge impregnate de calcar (marnă) si cretă fosfatată Carbonat de calciu și magneziu Sulfat de magneziu (kieserit) Soluție de clorură de calciu Sulfat de calciu (gips) Var industrial din producția de zahăr Var industrial din procesul de fabricare sub vid a sării A A A A A A A A Numai de origine naturală cretă magnezică. 2003/2003 Numai de origine naturală Subproduse din producția de zahăr obținut din sfeclă de zahăr Produs secundar obținut din procesul de fabricare sub vid a sării din saramura din zonele muntoase . 2003/2003. păr și „chiquette” lână blană păr produse lactate Produse și subproduse organice de origine vegetală pentru îngrășăminte Alge și produse din alge Exemple: făină de turtă de oleaginoase. după evidențierea unei carențe de calciu Produse definite la punctul 1 din anexa ID la Regulamentul (CE) nr.2 la Regulamentul (CE) nr.A A făină de oase sau făină de oase degelatinate făină de pește făină de carne făină de fulgi. marnă. 2003/2003 Produs obținut din sare brută de potasiu printrun proces de extracție fizică. Conținut de cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5 Utilizare limitată la solurile bazice (pH > 7. rocă calcică ulverizată. Numai de origine naturală Tratamentul frunzelor de meri. coajă de cacao. rocă calcică magnezică pulverizată etc. 2003/2003 Produse definite de punctul 1 din anexa IA. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind îngrășămintele Conținut de cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5 Produs definit de punctul 6 din anexa IA. posibil conținând și săruri de magneziu Cu excepția reziduului amoniacal rezultat din distilarea alcoolului Numai de origine naturală A A A Rumeguș și așchii de lemn Compost din scoarță de copac Fosfat natural moale A Fosfat aluminocalcic A A A Zgură alcalină Sare brută de potasiu sau kainit Sulfat de potasiu posibil cu conținut de sare de magneziu Reziduu rezultat din distilarea alcoolului și extract din reziduu Carbonat de calciu [cretă.2 la Regulamentul (CE) nr. (ii) extracție cu apă sau cu soluții apoase acide și/sau bazice. Lemn netratat chimic după tăiere Lemn netratat chimic după tăiere Produs definit de punctul 7 din anexa IA. (iii) fermentare.5) Produse definite de punctul 1 din anexa IA. radicele de malț Obținute în mod direct doar prin: (i) tratamente fizice incluzând deshidratarea. congelarea și măcinarea.

A A A A

Pucioasă Oligoelemente Clorură de sodiu Praf de rocă și argile

Produse definite de punctul 1 din anexa ID la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Micronutrienți anorganici enumerați în partea E din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Numai sare gemă

Anexa 3.3 Pesticide – produse pentru protectia plantelor prevazute la articolul 5 alineratul (1) Notă: A: autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și menținute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 B: autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 1. Substanțe de origine animală sau vegetală
Autorizația A A A A Denumire Azadiractina extrasă din Azadirachta indica (neem) Ceara de albine Gelatină Proteine hidrolizate Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare Insecticid Agent de elagare Insecticid Atractant, numai în aplicațiile autorizate în combinație cu alte produse adecvate din prezenta listă Fungicid Insecticid, acaricid, fungicid și inhibitor de germinare Insecticid Insecticid, insectifug Insecticid

A A A A A

Lecitină Uleiuri vegetale (ex: ulei de mentă, ulei de pin, ulei de chimion) Piretrine extrase din Chrysanthemum cinerariaefolium Lemn amar extras din Quassia amara Rotenon extras din Derris spp. și Lonchocarpus spp. și Terphrosia spp.

2. Microorganisme utilizate în combaterea biologică a paraziților și a bolilor
Autorizația A Denumire Microorganisme (bacterii, viruși și ciuperci) Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare

3. Substanțe produse de microorganisme
Autorizația A Spinosad Denumire Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare Insecticid Doar dacă se iau măsuri pentru minimizarea riscului pentru principalii parazitoizi și pentru minimizarea riscului de dezvoltare a rezistenței

4. Substanțe utilizate numai pentru capcane și/sau dozatoare
Autorizația A A Denumire Fosfat diamoniacal Feromoni Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare Atractant, numai în capcane Atractant; perturbator de comportament sexual; numai în capcane și dozatoare

A

Piretroizi (numai deltametrin sau lambda-cihalotrin)

Insecticid; numai în capcane cu atractanți specifici; numai împotriva Bactrocera oleae și Ceratitis capitata Wied.

5. Preparate destinate a fi dispersate pe suprafață, între plantele cultivate
Autorizația A Denumire Fosfat feric [fier (III) ortofosfat] Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare Moluscocid

6. Alte substanțe tradițional utilizate în agricultura ecologică
Autorizația A Denumire Cupru sub formă de hidroxid de cupru, oxiclorură de cupru, sulfat (tribazic) de cupru, oxid de cupru, octanoat de cupru; Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare Fungicid Până la 6 kg de cupru pe ha pe an Pentru culturile perene, statele membre pot, prin derogare de la paragraful alineatul anterior, să prevadă ca limita de 6 kg de cupru să poată fi depășită într-un an dat, cu condiția ca cantitatea medie utilizată efectiv pe o perioadă de peste 5 ani, constând în anul în curs și cei patru ani precedenți, să nu depășească 6 kg Coacerea artificială a bananelor, a fructelor de kiwi și de kaki; coacerea artificială a citricelor doar în cadrul unei strategii pentru prevenirea atacării citricelor de către muște; inducerea înfloririi ananasului; inhibarea încolțirii cartofilor și a cepei; Insecticid Prevenirea maturării bananelor Fungicid, insecticid, acaricid Insecticid, acaricid Insecticid, acaricid Numai în pomii fructiferi, viţe-de-vie măslini și culturi tropicale (ex: banane) Numai în pomii fructiferi, măslini și viţe-de-vie Insectifug Fungicid, acaricid, insectifug

A

Etilenă

A A A A A A A A

Sare de potasiu din acizi grași (săpun moale) Aluminat de potasiu (sulfat de aluminiu) (Kalinit) Soluție sulfo-calică (polisulfură de calciu) Ulei de parafină Uleiuri minerale Permanganat de potasiu Nisip de cuarț Sulfură

7. Alte substanțe
Autorizația A A Denumire Hidroxid de calciu Bicarbonat de potasiu Descriere, cerinţe de compoziție, condiții de utilizare Fungicid Numai în pomii fructiferi, inclusiv pepiniere, pentru a controla Nectria galligena Fungicid

gospodăreşti şi comunitare. Metode de compostare în cadrul fermelor. Misra şi R. Roy.fao. Sir Albert Howard. Bonn. Bucureşti.ifoam. FIBL/OACC. TOTAL Publishing. 1940 R. 2005 (www.V. 2009 60 Organic Fruit Growing.Compostarea deşeurilor organice menajere.org). 4. Oxford University Press.org). Rome. Ion TONCEA . FAO. .fibl. 2002 (www. IFOAM. Ed. N. Technical guide.Bibliografie 1 2 3 Normele IFOAM pentru Producţia şi procesarea ecologică. 2005 (www. Un testament agricol.org).

a. c. c. Care sunt terapiile recomandate pentru pastrarea sanatatii animalelor? a. conversiei. preventiei. sustenabilitatii. De ce trebuie sa se tina cont in protectia plantelor cultivate in sistem ecologic? a. Controlul si nu eradicarea speciilor de buruieni. c.. Terapiile alopate. Metoda alopatica de tratament a bolilor la animale pe baza de plante medicinale. Utilizarea metodelor si mijloacelor prietenoase mediului inconjurator. P. Care sunt principalele masuri pentru refacerea si conservarea fertilitatii solului? a. Refacerea si conservarea biodiversitatii. 9. boli si daunatori.. Lucrarile pe doua straturi. Prevenirea este mai importanta decat tratamentul direct. produsele disponibile. Sporirea si mentinerea fertilitatii solului. c. b. Lucrarile minime. Principiul sanatatii. Cultivarea plantelor leguminoase pentru boabe. c. c. trasabilitatii si p. Obtinerea de profit. p. Fertilizarea cu compost. 10. boli si daunatori. U. Ce este fitoterapia? a. c. Ambalarea. Care este prima conditie a oricarui sistem de agricultura ecologica? a. IFOAM. 7. . 6. Cine a elaborat principiile agriculturii ecologice? a. b. b. F. 8. Metoda de combaterea a daunatorilor in legumicultura. Fertilitatea solului.Intrebări şi răspunsuri 1. p. Identificare speciilor si raselor corespunzatoare. Care sunt principiile agriculturii ecologice? a. b. c. b. c. microorganismele. p. Dotarea cu echipamente de stropit. Principalele specii de buruieni. Frigul.A. Metoda de tratament a bolilor la animale pe baza de plante medicinale. b. 4. Refrigerarea. Terapiile alternative. Care sunt principali agenti de prelucrare/conservare a alimentelor? a. 2.O. b. autenticitatii. Care sunt principalele tipuri de lucrari ale solului? a. Lucrarile superficiale.E. c. ecologiei. echitatii si precautiei. competenta lucratorilor. Sigurantei. Care este principiul de baza in protectia plantelor cultivate in sistem ecologic. congelarea. b. uscarea si fermentarea. 5. practicile agricole si perioada cand se fac interventiile. b. caldura. P. 3. b. Fertilizarea cu ingrasaminte chimice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful