EXPLOATAŢII PISCICOLE (STURIONI

)

CREŞTEREA STURIONULUI NORD-AMERICAN POLYODON SPATHULA (WALBAUM, 1792), ÎN CICLU DE TREI ANI, PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE

DATE GENERALE
1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
Tema prezentului studiu este înfiinţarea unei microferme piscicole pentru producerea sturionului de consum. 1.1. Necesitatea investiţiei: Cererea pieţei pentru carne de peşte şi în special pentru caviar a crescut foarte mult în ultimii ani. Această cerere crescândă a putut fi satisfăcută iniţial pe seama creşterii efortului de pescuit şi a capturilor de sturioni din bazinele Mării Negre şi Mării Caspice, fapt care a dus la diminuarea, până aproape de dispariţie, a populaţiilor naturale. În prezent, majoritatea speciilor de Acipenseridae sunt ameninţate cu dispariţia. De la 1 aprilie 1998, au intrat în vigoare noile reglementări CITES, care limitează drastic comerţul cu sturioni şi caviar. În România, conform legislaţiei în vigoare, datorită scăderii stocurilor de sturioni din râuri şi în special din fluviul Dunărea, a fost interzisă pescuirea sturionilor în scopul valorificării cărnii sau icrelor acestora, pe timp de 10 ani. Aceste evoluţii au stimulat dezvoltarea acvaculturii sturionilor, în ţări ca Franţa, Italia, Germania, Iran, SUA. Cu toate acestea, producţia de sturioni din acvacultură nu poate acoperi decât în mică măsură cererea de carne şi caviar pe piaţă. În plus, creşterea Acipenseridaelor este dificilă şi costisitoare, fiind necesare investiţii mari în instalaţii de creştere, furaje cu conţinut ridicat de proteină etc. În acelaşi timp, ritmurile de creştere ale acestor specii în captivitate sunt destul de mici, fiind necesare perioade de 4-5 ani pentru producerea de carne şi minim 8-10 ani pentru producţia de caviar. În concluzie, creşterea Acipenseridaelor nu este rentabilã din punct de vedere economic.

2

de câte ori doreşte investitorul. a II-a şi a III-a. ştiucă.P.C. pentru creşterea polyodonului în vara I-a. în care. unde există o sursă de alimentare cu apă permanentă si de calitate. în condiţii de heleşteu. 3 . specia Polyodon spathula este crescută până la vârsta de o vară (un an). . ce ar ridica mult preţul de cost. amenajarea să fie extinsă pe o suprafaţă mult mai mare. există posibilitatea. Prezentul studiu. când peştele poate fi comercializat. acvacultura speciei se limitează la creşterea unor pui în scopuri de repopulare (conservare a speciei). Păstrând principiile de construcţie. funcţionare şi exploatare valabile pentru microfermă. până la vârsta de 3 ani. Oportunitatea investiţiei este dată de: .costuri de producţie scăzute datorate regimului specific de hrănire (peşte cu regim filtrator). . ca ulterior. s-au realizat experienţe privind creşterea speciei la diferite vârste.poate fi crescut cu succes împreună cu alte specii de peşti (crap.formarea loturilor de reproducători şi reproducerea. În perioada 1992-2002 la CCDP Nucet. somn).scăderea populaţiilor de sturioni autohtoni din apele României. magazie de furaje şi materiale (Figura 1). pe lângă heleştee să mai cuprindă şi câteva iazuri. pentru carne de consum. din cauza lucrărilor hidrotehnice. în care să se crească Polyodon spathulla împreună cu alte specii. are în vedere construirea unei microferme. în scopul producerii materialului de populare a unor zone ale arealului natural în care reproducerea a devenit imposibilă. În acest sens. împreună cu alte specii valoroase. cosaş. şalău. Deşi reproducerea artificială şi creşterea puilor au fost rezolvate din punct de vedere tehnic din anii ’70-’80. 1. Descrierea funcţională şi tehnologică Prezentul studiu se referă la construirea unei microferme în suprafaţă de 10 ha. . compusă din 3 bazine piscicole de suprafeţe diferite. acvacultura pentru producerea de carne şi caviar nefiind abordată decât experimental. .Ca o alternativă la această situaţie. şi anexele necesare sau opţionale ale activităţii de producţie: cameră de serviciu. colectivul de cercetători de la C. cu debite corespunzătoare asigurării condiţiilor optime de mediu. 2.2.cerinţele mărite de carne de peşte de calitate superioară (carne de sturion). amplasată pe un teren în care structura solului să nu permită pierderi de apă prin infiltraţii. În SUA. care nu necesită administrarea furajelor artificiale. Nucet a elaborat o tehnologie de creştere a sturionului nord-american Polyodon spathula în ciclu de trei ani. precum. având ca obiective: . putându-se ajunge la o fermă de mărime medie de câteva sute de hectare.conceperea unei tehnologii de creştere a polyodonului în heleştee.D. pentru carne şi caviar. microferma poate fi considerată un modul de capacitate de producţie piscicolă care dacă există condiţii şi resurse investiţionale poate fi multiplicată.

bazinele piscicole se pot construi ca şi canalele: în debleu. microferma poate fi construită pe firul unei văi. în zona cea mai joasă a terenului.sistemul de evacuare este asemănător din punct de vedere constructiv cu cel de alimentare şi are dublu rol: de menţinerea apei la nivelul dorit. astfel încât apa să circule gravitaţional în microfermă. Pentru scurgerea totală a apei din bazinele piscicole este necesar ca fundul heleşteelor să fie construit cu pantă mică. atât pentru umplere cât şi pentru întreţinere. canalul de evacuare trebuie să aibă capacitatea de a prelua toată cantitatea de apă care se scurge din bazine.construirea a trei bazine de dimensiuni diferite care să asigure condiţii de mediu optime pentru o bună creştere a materialului piscicol corespunzătoare fiecărei faze tehnologice. În cazul bazinelor cu alimentare independentă este necesară construirea unui canal de alimentare cu apă şi a unui canal de evacuare a apei din bazine. De asemenea.digurile să fie bine compactate. prin canalul de alimentare. 4 . În cel de-al doilea caz. cât şi rol de golire a bazinului în vederea pescuitului şi a diferitelor intervenţii tehnologice (igienizare. administrarea de îngrăşăminte organice. iar coronamentul acestora să permită accesul mijloacelor de transport necesare desfăşurării activităţilor specifice. Bazinele pot fi cu alimentare şi evacuare independentă sau în cascadă. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3. de asemenea. se are în vedere producerea de carne de sturioni şi alte specii valoroase în sistem de creştere semiintensiv.sistemul de alimentare se face prin instalaţii specifice (călugăr). În scopul preluării unei cantităţi suficiente de apă. Canalul de alimentare trebuie să fie astfel dimensionat încât să asigure debite suficiente. Canalul de alimentare va fi plasat la cota cea mai înaltă a terenului sau chiar pe coronamentul digului. trebuie să fie neted pentru a putea efectua un pescuit facil şi complet. astfel încât chiar şi în perioadele secetoase să poată fi asigurată alimentarea bazinelor. . Instalaţiile de alimentare şi evacuare trebuie să fie astfel dimensionate încât să asigure umplerea şi golirea bazinelor în maximum trei zile. . Caracteristicile principale ale investiţiei – dacă investiţia o impune În funcţie de configuraţia terenului şi de cota la care se află acesta faţă de cota sursei de alimentare cu apă.În esenţă. pe firul sursei poate fi amplasat un batardou cu rol de a regla nivelul apei în sursă. reparaţii etc. în rambleu sau în semidebleu – semirambleu. iar alimentarea şi evacuarea apei se va face dintr-un bazin în altul (Figura 2). . iar soluţia constructivă va fi bararea văii de mai multe ori. iar cel de evacuare. astfel dimensionate încât să asigure debite corespunzătoare pe toată perioada anului. care impune: . dinspre alimentare spre evacuare şi.).

Microferma va fi amplasată cât mai aproape de o sursă de apă (râu sau pârâu) din care să se facă inundarea (umplerea cu apă a bazinelor) şi de asemenea. Daca terenul pe care se va construi microferma este relativ plat. Forma şi dimensiunile bazinelor 5 . ci succesiv. în funcţie de condiţiile concrete de la locul amenajării. Alimentarea cu apă a microfermei se va face pe cale gravitaţională pentru că soluţia aducerii apei în heleştee prin pompare măreşte mult costurile de exploatare. Elementele de constanţă ale studiului rămân suprafaţa totală a bazinelor piscicole care va fi de 10 ha şi modul de exploatare a microfermei (tehnologia de creştere a polyodonului pentru consum). direct din canalul de alimentare. . studiul nostru ia în calcul o microfermă piscicolă formată din 3 bazine cu dimensiuni diferite. nu se vor putea umple concomitent. Pentru a se asigura flexibilitate şi eficienţă în exploatare se recomandă ca microferma să fie formată din 3 heleştee cu suprafeţe de: .transmiterea unor eventuale boli apărute la peştii din heleşteul din amonte. Dacă terenul este amplasat pe firul unei văi. Structura constructivă 4. Dezavantajele alimentării în cascadă (dintr-un bazin în altul) sunt: . . amenajarea piscicolă va fi de tip sistematic. aceasta din urmă va fi de tip călugăr şi va avea şi rolul de a regla şi menţine nivelul apei în bazin la cota dorită (Figura 4).0. .1. riscând ca activitatea de piscicultură să devină nerentabilă. În funcţie de configuraţia terenului.pescuitul se va face cu anumite dificultăţi legate de faptul că este obligatoriu să se pescuiască mai întâi bazinul din aval şi apoi succesiv următoarele către amonte. amenajarea va consta dintr-o salbă de iazuri şi va fi deci.Soluţia constructivă optimă o va hotărî proiectantul. . în suprafaţă totală de 10 ha. care va fi de circa 200 zile.3.timpii de umplere şi golire a heleşteelor se vor mări pentru că intrarea apei în amenajarea piscicolă se va putea realiza numai prin heleşteul din amonte şi deci. prin care este dirijată apa din sursă şi nu să se alimenteze dintr-un bazin în altul.6. Este indicat ca fiecare heleşteu să fie prevăzut cu sursă proprie de alimentare cu apă.5 ha pentru creşterea în vara a II-a.0 ha pentru creşterea în vara a III-a.2. să se asigure debitul de întreţinere pe toată perioada de creştere. Fiecare bazin piscicol (heleşteu) (Figura 3). Amenajarea microfermei Amenajarea piscicolă poate fi sistematică sau semisistematică în funcţie de configuraţia terenului disponibil. de tip semisistematic (Figura 3). Aşa cum am amintit în capitolul 2. 4. 4.5 ha pentru creşterea polyodonului în vara I. va fi dotat cu instalaţie de alimentare cu apă şi cu instalaţie de evacuare a apei. Această constrângere este condiţionată tehnic de faptul că nu se poate scădea nivelul din bazinele situate în amonte dacă cel din aval este plin. proiectantul va stabili soluţia constructivă.

este obligatoriu ca adâncimea minimă să nu fie mai mică de 1. pe lângă amenajarea propriu-zisă. Instalaţia de alimentare cu apă poate fi de mai multe tipuri: . totuşi. Instalaţia de evacuare a apei. în mod obligatoriu trebuie să fie de tip călugăr (Figura 4). adâncimea apei din heleşteu trebuie să fie mai mică la mal şi va creşte progresiv către centru. În plan transversal. în care se instalează vaneţi confecţionaţi din scândură de lemn rezistent la apă. trebuie să permită instalarea unei site sau a unui grătar. Adâncimea heleşteului în amonte se recomandă a fi de 1. care ar putea veni cu apa de alimentare. Diametrul tubului de la gura de alimentare trebuie să fie dimensionat în funcţie de mărimea bazinului. poate fi cuprins între 300 mm (la bazinul de 0. care să împiedice pătrunderea în bazin a speciilor de peşti nedorite. . pentru a permite circulaţia cu mijloace de transport necesare desfăşurării activităţilor de piscicultură. pentru că permite reglarea nivelului apei din bazin la adâncimea dorită. O condiţie esenţială la orice tip de instalaţie de alimentare este aceea că.0-2. Dotarea microfermei cu unelte.Sa recomandă ca bazinele piscicole (heleşteele) să aibă formă alungită. cu raportul L/l de 2/1. Această formă asigură o circulaţie optimă a apei de primenire în bazin.5m. adică adâncimea maximă a bazinului.tip pipă.7m. iar in celălalt.1/3 şi lăţimea coronamentului de cca 3m. echipamente şi aparate 6 . iar în zona evacuării de 2. Călugărul trebuie prevăzut cu 2 nişe (ghidaje) verticale. este necesar a se construi şi o clădire compusă dintr-o cameră pentru personalul muncitor şi o magazie prevăzută cu 2 compartimente (în unul să fie depozitate uneltele de pescuit şi materialele. furajele).tip fereastră (Figura 3). Dacă nu se pot realiza aceste valori ale adâncimii. Digurile trebuie să fie rezistente şi să nu permită infiltrarea apei. Pentru o bună funcţionare a activităţii de piscicultură. Pentru a împiedica evadarea peştilor din heleşteu se montează un grătar în fereastra din faţa călugărului. .5 ha) şi de 700 mm (la bazinul de 6.0 ha).2 m. dacă se poate dreptunghiulară. ceea ce face ca oxigenarea mediului de creştere al peştilor să fie cea mai bună (Figura 2). Fundul bazinului va avea o pantă uşoară de la punctul de alimentare cu apă către evacuare. cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei în bazin. în cazul nostru. cu panta taluzului 1/2 . 5. În timpul perioadei de creştere heleşteele vor fi alimentate permanent cu un debit de întreţinere care nu va fi mai mic de 8 litri/sec/ha.5-1.tip umbrelă. fie deasupra vaneţilor. Magazia de furaje trebuie să fie dimensionată astfel încât să permită depozitarea unei cantităţi de furaje care asigură necesarul pentru minim 2 săptămâni. în cadrul unei microferme. Rolul debitului de întreţinere este acela de a împrospăta apa din bazin şi de a compensa pierderile de apă datorate evaporaţiilor şi infiltraţiilor.

com . Aparatul alimentat de o baterie de 9 V. recomandăm un aparat multiparametru portabil model Multi 340i SET 1. Năvodul este necesar pentru a efectua pescuirile de control şi pescuitul de recoltă în regie proprie. e-mail: happydog@xnet. tel/fax (021) 3272294. +49(0)881/183-0.040 RON. bl.ro. Vulturului. str. pentru pescuitul de recoltă şi pentru diferite intervenţii la operele de artă. pH-ul şi conductivitatea. fax +49(0)881/183-420. KG Dr. În cazul efectuării acestor lucrări cu societăţi specializate costurile vor fi foarte mari şi inevitabil aceste lucrări nu vor fi executate la timpul optim ducând la întârzieri. 0236. b-dul Burebista 1. Preţul unui năvod de acest tip (100 m lungime şi 4m lăţime.24000 Sibiu. care determină pe lângă oxigenul solvit. la preţul de 3. temperatura. nr. (021) 3272295 sau Str. WTW. Danmark (fax +45 45 82 20 94 ) şi poate fi achiziţionat din România de la firma Dynavit Ipmex SRL Braşov. Iarna. Barca va fi folosită pentru administrarea furajelor şi pentru pescuirile de control. De asemenea. – Karl – Slevogt – Strasse 1. Pentru întreprinzătorii cu posibilităţi financiare.473. Germany. c) Aparatura de măsură a parametrilor fizico-chimici ai apei Pentru monitorizarea condiţiilor de viaţă oferite de mediul acvatic (heleşteu) este nevoie de un minim de dotări în ce priveşte aparatura de măsură şi control a calităţii apei: • Oxigenometru portabil Oxy Guard Alpha Aparatul măsoară concentraţia oxigenului dizolvat în apă (vital pentru respiraţia peştilor). când suprafaţa apei este acoperită cu gheaţă. nr.798 RON. b) Năvod 100/4 Este produs de Societatea Plase pescăreşti S. D – 82362 Weilheim.D 15/28. determinarea oxigenului se va efectua atât seara cât si dimineaţa. Nicolae Iorga 6.187 RON. la nivelul anului 2006. 1 şi se poate achiziţiona la preţul de 3.373. măsoară oxigenul solvit atât în mg/l cât şi în procente de saturaţie (% sat. de 4. internet http:// www. e-mail Info@WTW. • Oxigenometru portabil model ProfiLine Oxi 197i Este un aparat de acelaşi tip ca cel prezentat anterior şi este produs de firma Wissenschaftlich – Technische Werkstatten GmbH& Co. înainte de răsăritul soarelui.com şi distribuit în România de ROM TECH SRL. tel. Bucureşti.) Este produs de firma OxyGuard Internaţional A/S Blakken 59 DK –3460 Birkerod . fax 069/233482. cu latura ochiului de 12 mm) este. Constantin Brâncoveanu. a cărei adresă a fost prezentată anterior. 3. Este produs tot de firma WTW. str. în bazinele de iernat. tel. 069/233465.Pentru executarea lucrărilor specifice în piscicultură dotările minime şi absolut necesare pot fi: a) Barcă din fibră de sticlă tip Egreta Este produsă de Societatea Cooperativa Meşteşugărească „Brateşul” din Galaţi Bulevardul Falezei nr. Galaţi. tel.A. tel/fax 0268 33 21 62. sau pe suprafaţa heleşteelor. 19. Măsurarea concentraţiei de oxigen trebuie să se facă zilnic. dimineaţa. • Disc Secchi 7 . .

site şi grătare a instalaţiilor de alimentare şi evacuare.2. Descrierea tehnologiei de creştere Pe parcursul unui an într-o amenajare piscicolă sistematică se execută următoarele lucrări: . adică în hrană naturală pentru peşti. Folosirea discului este simplă: se introduce uşor discul în apă şi se lasă să pătrundă până la adâncimea la care nu se mai vede. iar pe verso este vopsit alb. Când transparenţa apei este de 30-35 cm.determinarea ritmului de creştere prin pescuit de control periodic.pregătirea bazinelor pentru inundare. 6. . Se face semn pe şnur şi se măsoară adâncimea după lungimea şnurului care a pătruns în apă. 6. curăţirea fundului bazinului de resturile vegetale. . se poate efectua prin cosire. .pescuitul de recoltă. Discul Secchi nu se găseşte în comerţ pentru a fi achiziţionat. Pe faţă este împărţit în 4 sectoare de cerc egale (2 albe şi 2 negre). . .defrişarea vegetaţiei de pe fundul bazinului şi taluzuri.1. adică adâncimea apei la care discul Secchi nu se mai vede.inundarea bazinelor.monitorizarea condiţiilor de mediu din bazine.pregătirea cu vaneţi. .popularea bazinelor.verificarea şi repararea (atunci când este cazul) a instalaţiilor de alimentare şi evacuare a apei. • Termometru pentru apă (până la 50o C) Este necesar pentru măsurarea temperaturii apei care se va face în fiecare zi pentru că în funcţie de acest parametru al apei se iau decizii în ce priveşte furajarea peştilor şi mărimea debitului de întreţinere. înseamnă că hrana naturală este dezvoltată bine şi este o situaţie favorabilă creşterii peştilor. Discul Secchi este un disc din tablă groasă de 2 mm cu diametrul de 30 cm. Pregătirea bazinelor pentru inundare Această operaţie constă în: . 6. Administrarea de amendamente.furajarea materialului piscicol consumator de furaje.Cu acest instrument se măsoară transparenţa apei care ne dă indicii asupra bogăţiei apei în plancton. . . fapt pentru care am şi făcut descrierea lui. . dispuse alternativ. a canalelor şi a digurilor. Pe partea de pe verso în centrul discului este ataşată o piesă de metal pentru îngrelare iar pe partea din faţă tot în centrul discului un element de prindere de care se leagă un şnur din relon de cca 4 m. îngrăşăminte organice şi minerale 8 . dar se poate confecţiona artizanal. grablare şi strângerea în grămezi a resturilor vegetale pe marginea bazinului.administrarea de îngrăşăminte organice şi amendamente.

subţiri şi înclinate care sunt folosite pentru a filtra hrana. 6. Corpul este neted şi fără solzi. Ctenopharyngodon idella Esox lucius) şi la sfârşitul lui aprilie sau începutul lunii mai. Coloraţia variază de la albăstrui-cenuşiu la aproape negru în zona liniei laterale. cu arealul natural în America de Nord. pe toată suprafaţa bazinului. 9 . care constituie baza de hrană pentru specia de sturion nordamerican Polyodon spathula. pe lobul superior al caudalei şi între linia laterală şi înotătoarea dorsală. se distinge de alţi sturionii printr-un rostru alungit care reprezintă cam 1/3 din lungimea corpului şi o piele netedă. în grămezi pe taluzul bazinului sau împrăştiat pe fundul bazinului. Inundarea bazinelor Este operaţia care se efectuează de obicei în luna martie şi se face cu 10-15 zile înainte de populare. iar vederea relativ slabă. Pe parcursul perioadei vegetative se mai poate administra atât gunoi de grajd cât şi îngrăşăminte minerale. Singurele zone osificate sunt maxilarele.4. pentru puii predezvoltaţi de P. vacă) se administrează în cantităţi de până la 5 t/ha. Este o specie cu un schelet predominant cartilaginos. Este una dintre cele mai importante lucrări care trebuie efectuate deoarece este esenţială în dezvoltarea fito şi zooplanctonului. Administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale. astfel încât să se asigure adâncimile menţionate anterior. Ochii sunt mici. inundarea se face prin sită la bazinul de 0.Administrarea de amendamente – var nestins (CaO). Gura este mare. spathula după următoarele formule de populare: Polyodon spathula . cu toate că mici zone cu solzi au fost observate în jurul pectoralelor. iar după 4-5 săptămâni este bine dezvoltat. Îngrăşămintele organice (gunoiul de grajd fermentat – de cal. Pentru a împiedica pătrunderea speciilor de peşti nedorite. devenind albă în partea inferioară şi pe pântece.(peştele spatulă) Este un sturion de apă dulce (ordinul Acipenseriformes. Cantităţile de amendamente pot ajunge până la 2000 kg/ha în funcţie de rezultatele analizelor de sol (de regulă cantităţile administrate se încadrează între 200-500 kg/ha). Cyprinus carpio.8-2m şi greutăţi de 65-75 kg. Inundarea bazinelor se face la cota normală de lucru. dar începe să crească în 1-2 săptămâni. prevăzută cu dinţi doar la exemplarele tinere şi sunt localizaţi la baza rostrului. Sturionul. Rostrul lipseşte la exemplarele proaspăt eclozate. Popularea bazinelor Se face de obicei la începutul lunii aprilie pentru materialul piscicol de 1 şi 2 ani (Polyodon spathula.3.5 ha şi prin grătare (distanţa între bare 4-6 mm) la bazinele de creştere vara a II-a şi a III-a. pasăre. Îngrăşămintele minerale (azotat de amoniu şi superfosfat de calciu) se pun pe grămezile de gunoi de grajd. în bazinele hidrografice ale fluviilor Mississippi şi Missouri. oaie. 6. Peştele spatulă prezintă branhii mari. în funcţie de rezultatele analizelor hidro-chimice. familia Polyodontidae). Cantitatea de îngrăşăminte minerale administrată poate ajunge până la 75 kg azotat de amoniu şi aceiaşi cantitate de superfosfat. atinge lungimi de 1.

Crapul (Cyprinus carpio) Crapul este o specie de apă dulce. cu corpul înalt. după această fază. Coloraţia corpului variază în raport cu mediul în care trăieşte. Se poate adapta şi la mediul slab salin. Obţinută prin încrucişări între crapul de cultură european şi crapul sălbatic de Amur (Cyprinus carpio haematopterus) în gospodăria 10 . excepţional 30 kg. culoarea icrelor portocalie. culoarea icrelor negru-cenuşiu. A fost obţinută în perioada 1950-1980. importată din Ungaria. pretabili creşterii în sistem intensiv şi semintensiv.). putând ajunge după prima vară de creştere la 250-300 g. din categoria celor cu corpul înalt.7-2 kg. în bazele experimentale Nucet şi Frăsinet. cu înveliş de solzi complet. Cyprinus carpio . perioada de reproducere aprilie-mai. Prin selecţie s-au obţinut diferite rase. cu înveliş de solzi foarte redus (crap golaş) pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv. iubitoare de apă relativ caldă (specie euritermă) a cărei temperatură în sezonul cald al anului să nu depăşească 30 oC. cu reflexe verzui sau albăstrui. iar cel din apele curgătoare mai auriu. spatele este negricios. excepţional 70-100 cm. spinarea în urma cefei este comprimată lateral. această rasă de crap a fost adusă de la ferma Ineu în anul 1986 şi este reprodusă în rasă pură şi folosită la încrucişări cu alte rase. Crapul are corpul alungit. pentru producerea de hibrizi industriali. după a II-a vară la 1500-1800g. consumă plante acvatice. la 10-14oC. În genoteca CCDP Nucet. Hrana de bază este zooplanctonctonul (de preferat Daphnia longispina sau D. resturi vegetale şi larve de chironomide. Cyprinus carpio . cum ar fi: Cyprinus carpio . părţile laterale sunt aurii-verzui sau gălbui. Crapul de baltă este mai închis la culoare. greutatea obişnuită 0. durata de incubaţie 8-10 zile. Rasă ameliorată. în funcţie de rasa din care provine. capul subconic.rasa Ineu.Peştele spatulă are un ritm de creştere rapid. În general. mici animale (crustacei. Corpul este acoperit în totalitate cu solzi. iar după a III-a vară la 4300 -5000g. Regimul alimentar omnivor. sfârşitul lui martie-aprilie. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. buze groase.rasa Frasinet. formând o creastă. larve de insecte. insecte acvatice. ouă de broască etc.rasa Ropşa. în cadrul Institutului de Cercetări Piscicole ulterior Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet. judeţul Arad. durata incubaţiei 4-6 zile la o temperatură de 18-20oC. iar de către femele la vârsta de 10-12 ani. Lungimea 40 cm. pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv şi pentru producerea de hibrizi industriali interrasiali. 4 mustăţi (2 mai scurte şi 2 mai lungi). Rasă locală. astfel că în apele noastre naturale poate fi întâlnit şi în lacurile litorale când salinitatea lor nu este prea accentuată (4-6g NaCl/l). prin încrucişări de absorbţie între crapul de cultură din crescătoriile din România şi o populaţie de crap de cultură ameliorat. Gura este subterminală. sau parţial. Provine dintr-un import de material biologic din Iugoslavia. realizat în anul 1964 şi crescută în rasă pură (populaţie izolată reproductiv) la ferma piscicolă Ineu. perioada de reproducere. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la vârsta de 7-9 ani. abdomenul albicios. consumă şi fitoplancton. magna – pentru puii în faza postembrionară).

Valorifică foarte bine resursele naturale de hrană şi răspunde foarte bine la furajare. Aspectul morfologic este de „crap salbatic”. pentru producerea de hibrizi industriali. din nordul Rusiei. A fost importată din fosta URSS.piscicolă Ropşa. 11 . în anul 1981 şi este crescută şi reprodusă în rasă pură şi folosită la încrucişări cu alte rase.

Hrana alevinilor este constituită din plancton. cu o greutate medie (g. În lipsa vegetaţiei acvatice poate consuma vegetaţie terestră. se aseamănă cu crapul sălbatic. perioada dezvoltării embrionare durează 20-50 ore la temperatura de 22-24oC. puii se hrănesc cu plancton şi vegetaţie acvatică submersă şi plutitoare precum şi zooplancton. × 300g = 15. mărginită de dinţi numeroşi. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani.m. icrele ajung la un diametru de 4-5 mm devenind semipelagice. Corpul este acoperit cu solzi care se întind şi pe fălci şi pe partea superioară a operculelor.Polyodon spathula (P. Ştiuca are corpul alungit. sau orice furaj distribuit pentru crap.m. de regulă cenuşiudeschis. 900. la cosaş dorsala este mai scurtă. înotătoarele perechi sunt roşcate. Exemplarele tinere trăiesc în grupuri mici. greutatea 25 kg. Temperatura de reproducere este de 20oC. Ştiuca (Esox lucius) Ştiuca este o specie oxifilă. Popularea bazinului de 0. durata de incubaţie de 12-14 zile. musculoasă. ca adult consumă exclusiv vegetaţie acvatică. sau de Amur.5 m. . gura mare. cantitatea de icre depuse reprezintă 15-30% din greutatea corporală.Ctenopharyngodon idella (cosaş) în vârstă de 2 ani (Ct.sp. lucernă. capul este turtit şi corpul ceva mai rotunjit. În stadii tinere forma corpului se aseamănă cu cea a cleanului. ovăz. . iar în stadiul de adult. Coloraţia corpului variază în funcţie de mediul de trai. uşor turtit lateral. după hidratare. Suportă şi apele cu multă substanţă organică. fiind turtit dorso-ventral. (250 ex. În stadiul tânăr.m. 12 . Coloraţia corpului: cenuşie-verzuie sau cenuşie-cafenie.) pui predezvoltaţi – 2500 ex. cu g. falca inferioară mai lungă ca cea superioară.) de 5 g/ex. În afară de peşti. până la 33% din greutatea proprie. cu g. în general mai deschis decât la crap.( 50 ex. preferând apele lent-curgătoare. spatele este mai închis. (2500 ex. × 450 g = 112 kg). şerpi de apă mici mamifere şi păsări de apă. atacând peşti mari. abdomenul este alb gălbui cu pete negre. spinarea groasă. Adulţii sunt aproape exclusiv ihtiofagi. botul în forma unui cioc de raţă. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 5-7 ani. prelungindu-se uneori până în aprilie. de 450g /ex. Lungimea corpului poate ajunge până la 1. largă. trăieşte atât în râuri (până în zona colinară). ca: borceag. crap chinezesc. adulţii sunt solitari. de 300 g/ex.0 kg).0 kg). porumb furajer. flancurile mai deschise. etc. × 5g = 13.2) – 50 ex.000 icre/kg.5 ha: .Cyprinus carpio (crap) în vârstă de 2 ani (C2) – 250 ex. mai târziu (la 17-18 cm lungime) consumă mai mult bentofaună şi vegetaţie acvatică macrofită submersă şi plutitoare. perioada de reproducere în februariemartie. icrele au diametru de cca 1 mm . Temperatura optimă de reproducere 8-10oC. aruncată în apă. cât şi apele stătătoare cu vegetaţie şi cele salmastre. ei mai consumă: broaşte.Cosaşul (Ctenopharyngodon idella) – numit şi crap cosaş. spre deosebire de crapul sălbatic.

) 300 450 300 Cantitate/ha (kg).m.m. .0 kg).Ct. de 300 g/ex. cu g. cu g. cu g. (60. 90 225 30 345 Popularea bazinului de 6 ha: .0 kg).1 – 1050 ex. exemplare/ha 5. Specia P. exemplare/ha 150 500 100 100 850 Greutate medie (g/ex.m.C2 – 1750 ex.600 Greutate medie (g/ex. . (180. cu g.Ştiucă 1 – 600ex.2) Total Nr. . cu g.0 kg). 450 g/ex. (105.2 – 350 ex. . (315. 1800 g/ex. 13 . Specia P. cu g.0 kg).) 1800 450 300 100 Cantitate/ha (kg).m.2 C2 Ct.0 280 Popularea bazinului de 3. 300 g/ex.) 5 450 300 Cantitate/ha (kg).m.P. (1620. sp.2 – 900 ex. cu g.m. sp.2 – 3000 ex.P. (787. . 300g/ex.5 ha: . În momentul populării se evaluează starea sanitară a materialului piscicol şi se elimină exemplarele care prezintă semne de boală sau leziuni.2 – 600 ex.0 225 30.000 500 100 5. 270 225 30 10 535 Tehnologia prezentată.Specia Polyodon spathula pui predezvoltaţi Crap în vârstă de 2 ani (C2) Cosaş în vârstă de 2 ani (Ct.1 C2 Ct.2 Ştiucă1 Total Nr. 100g/ex.m.0 kg). de 450 g/ex. sp. exemplare/ha 300 500 100 900 Greutate medie (g/ex.C. (1350 kg).2 Total Nr. sp.Ct. propune creşterea în policultură a polyodonului cu diferite specii de peşti (ciprinide şi răpitori) care nu au acelaşi spectru de hrană la vârsta propusă.0 kg). 25.

Cantitatea totală de furaje este repartizată pe luni astfel: . Înainte de furajare se va verifica zilnic dacă furajele administrate cu o zi înainte au fost consumate în totalitate.250 kg furaje . Furajarea materialului piscicol La calculul necesarului de furaje se iau în consideraţie numai speciile consumatoare de furaje (crap şi cosaş) iar la acestea. Rolul pescuitului de control este de a estima cantitatea de peşte dintr-un bazin la un moment dat şi în acelaşi timp de a se face o evaluare a stării sanitare şi de întreţinere. sau chiar peşte această temperatură.5.9 RON. (rezultă un spor mediu de creştere al cosaşului de 1. şi se populează cu un număr de 5000 ex.250 kg + 3. se populează cu 1000 ex..august . care se efectuează bilunar. luând în considerare un consum specific de 3. . Aplicând aceleaşi pierderi tehnologice de 10%. Pentru hrănirea cosaşului se mai poate administra vegetaţie cosită din zona malului sau lucernă verde care se distribuie pe suprafaţa apei. – 5%. la locuri fixe (mese de furajare – cel puţin 4 mese de furajare/ha). Luând în considerare pierderile tehnologice care sunt de cca 10%. sporul de creştere propus. . 14 . Administrarea furajelor se va face în funcţie de perioada de creştere. cu 1.septembrie . Dacă sunt situaţii când temperatura apei este de 30oC. se furajează orientativ cca 3-5% din greutatea peştelui populat.0 kg furaje/kg spor.2 kg/ex.. . iar sporul de creştere total va fi de 6750 kg.octombrie – 25%.5 kg/ex.080 kg × 3 kg = 3. Astfel.5 kg/ex. însemnate prin flotori ancoraţi de fundul apei. putând ajunge până la întreruperea furajării.5 kg/ex. propunând o greutate finală de 2 kg/ex.mai – 5% . Cantitatea de furaje necesară pe sezon (pentru cosaş) este de: 1.6. – 20%.240 kg furaje Total furaje pentru microferma de 10 ha: 20.. în perioada de la data populării până la 15 mai. Cantitatea de furaje necesară pe sezon (pentru crap) este de: 6.dacă la populare crapul are 450 g/ex. conform rezultatelor de la pescuitul de control.490 kg Preţul unui kg furaj concentrat la nivelul anului 2006 este de 0. Se calculează necesarul de furaje pe întreaga perioadă vegetativă. În perioadele în care dezvoltarea zooplanctonului este maximă se vor da raţii zilnice de furaje de 3-4% din greutatea totală a populaţiei piscicole consumatoare. Sporul de creştere total la cosaş va fi de 1.240 kg = 23.iunie – 20%.iulie – 25%.080 kg.. raţia se diminuează. care să obţină o greutate finală de 1.750 kg × 3 kg = 20. în toamnă rămân 900 ex.cosaşul are la populare 300 g/ex. În cazul în care la mesele de furajare se găsesc furaje neconsumate.). rezultă un spor mediu de creştere de 1. astfel: . în toamnă rămân 4500 ex. se sistează furajarea.

Monitorizarea zilnică a situaţiei concrete din teren care constă în: măsurarea temperaturii apei. guri de alimentare). 16 ore/zi. 15 . adică: 28 de zile de sărbătoare × 24 ore/zi = 672 ore şi 172 zile lucrătoare × 16 ore/zi = 2752 ore (se consideră sâmbăta zi lucrătoare). în zilele lucrătoare şi 24 ore/zi în zilele nelucrătoare.Administrarea furajelor 4 ore/zi × 150 zile de furajare = 600 ore (patru ore/zi înseamnă 2 muncitori × 2ore/zi).10 acţiuni de acest fel × 12 ore/pescuit = 120 ore (la un pescuit de control participă 4 pescari timp de 3 ore.Asigurarea serviciului de pază de zi în zilele de duminică şi alte sărbători legale şi a serviciului de pază de noapte.Pescuitul de recoltă: 336 ore. .7. canalelor şi a operelor de artă (călugări. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului Principalele lucrări şi acţiuni necesare a fi efectuate pentru buna funcţionare a microfermei.Pescuitul de control: 120 ore . . Total ore de lucru necesare efectuării lucrărilor pentru realizarea unui ciclu de producţie: 4796 ore într-un an. înregistrarea valorilor parametrilor fizico-chimici ai apei. observaţii privind dezvoltarea hranei naturale (plancton). Timpul afectat pentru îndeplinirea lor. Aceste activităţi şi lucrări se pot executa cu normele a 1 piscicultor şi 3 paznici.Asigurarea serviciului de pază pe timp de zi va reveni în sarcina piscicultorului (muncitor calificat în domeniul creşterii peştilor) care face monitorizarea zilnică a situaţiei din teren şi care participă şi la administrarea furajelor. Asigurarea serviciului de pază: 3424 ore. Deci 4 × 3 = 12 ore. Paznicii vor fi instruiţi să facă o mare parte din acţiunile de monitorizare zilnică a situaţiei din teren pe perioada cât sunt în serviciu.Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor – 96 ore. . consemnarea eventualelor comportamente nenaturale ale peştilor. . 7 zile (o zi bazinul de 0. .5 ha şi câte 3 zile celelalte bazine) × 6 pescari × 8 ore/zi = 336 ore. În total: 672 ore + 2752 ore = 3424 ore. . . consemnarea eventualelor mortalităţi din efectivul de peşti populaţi – 1 oră/zi.Popularea heleşteelor cu puiet de 1 an şi de 2 ani şi de asemenea cu pui predezvoltaţi de polyodon – 20ore. . verificarea stării digurilor. controlul la mesele de furajare dacă au fost consumate furajele. adică 200 ore pentru toată perioada de creştere.

000 RON Ştiucă1 – 600 ex.285 RON.420 RON .356 RON Dotări – 11.500 ex.8.7 RON/t = 1. idella2 – 300 kg × 10 RON/kg = 3.850 RON Pui predezvoltaţi de P.2.050 ex. × 3 RON/buc.superfosfat – 675 RON 75 kg/ha × 10 ha = 750 kg 750 kg × 0.500 RON P.000 RON. 50 t × 35. = 15. că numai în primul an de exploatare se achiziţionează pentru populare sturion (P. Cheltuieli cu forţa de muncă – 37.000 RON 16 . În anii următori se va popula din producţia proprie.250 kg × 8 RON/kg = 18.var nestins (CaO) : 1. Alte cheltuieli materiale (apă. Furaje – 21.000 kg × 0.3. Material de populare – 44. piese de schimb. Îngrăşăminte şi amendamente – 4.750 RON Crap2 – 2.785 RON 5 tone/ha × 10 ha = 50 tone. spathula – 2.800 RON Trei norme întregi de paznic: 750 RON/lună × 3 paznici × 12 luni = 27. = 60kg 60 kg × 10 RON = 600 RON Total cheltuieli cu materialul de populare: 44. energie electrică.785 RON .285 RON .9 RON/kg = 675 RON .141 RON. × 15 RON/buc. Cheltuieli materiale – 35.1. combustibili. 500 kg/ha × 10 ha = 5.085 RON.257 RON/kg = 1.800 RON O normă întreagă de piscicultor care ziua va asigura şi serviciul de pază: 900 RON/lună × 12 luni = 10.000 kg 5. reparaţii) circa 6.azotat de amoniu – 675 RON 75 kg/ha × 10 ha = 750 kg 750 kg × 0.gunoi de grajd – 1. × 100 g/ex. 8.9 RON = 675 RON 8. spathula) în vârstă de un an.56 RON) 8. Evaluarea financiară a exploatării microfermei piscicole la nivelul preţurilor din anul 2006 (1 EURO = 3.= 7.850 RON Menţionăm.000 RON Ct. spathula1 – 1.

350 kg × 8RON = 10. 17 .4.044 RON Amortizarea investiţiei pentru amenajarea sistematică de 10 ha.5ha).606 RON + 37.050 RON De menţionat că în primul an de exploatare nu se obţine profit.250 RON Total venituri în primul an de exploatare: 97.800 RON 8. Venituri provenite din valorificarea producţiei Crap (C2): 900 kg/ha × 10ha = 9.050 RON Din al doilea an de exploatare se adaugă la venituri suma de 85.400 kg polyodon la preţul de 25 RON/kg.Total cheltuieli cu forţa de muncă: 37. În al doilea an profitul este de 64.000 – 200. Este necesar ca bazinul pentru creşterea polyodonului în vara I (0.406 RON Preţurile de achiziţie la furaje şi materialul de populare nu conţin TVA. spathula1: 950 ex. Pentru înfiinţarea amenajării piscicole de 10 ha costurile estimative se ridică la 175. × 15RON = 14.800 RON P. 9. pe care se montează la capătul superior un contur confecţionat din cherestea de răşinoase.006 RON Cheltuieli materiale + cheltuieli cu forţa de muncă 79. pe care să se prindă aţă de relon la distanţă de 20 cm. Venituri – cheltuieli = profit brut 182.044 RON.000 RON. Total venituri în al doilea an de exploatare: 182.000 kg × 8 RON = 72.000 RON Ct. idella (Ct.350 kg 1. se va face în aproximativ 3 ani.000RON proveniţi din vânzarea a 3.050 RON – 118. Cheltuieli totale de exploatare pentru o microfermă de 10 ha – 118.2): 135 kg × 10ha = 1.800 RON = 117.000 kg 9.006 RON = 64. să fie protejat cu o instalaţie de protecţie împotriva pasărilor ihtiofage realizată din stâlpi de salcâm cu lungimea de 2 m şi diametru de 15 cm.

care va avea ca efect mărirea procentului de consumatori de carne de peşte. va avea un impact pozitiv asupra conservării şi protejării sturionilor din Dunăre. Rambleu – lucrare de artă făcută în umplutură. cu ajutorul cărora se menţine nivelul apei în heleşteu. la creşterea cifrei de afaceri şi la profitul net. jumătate în umplutură. cât şi asupra mediului de afaceri si a calităţii vieţii. prin scăderea presiunii pescuitului mai ales a braconajului. Batardou – stavilă cu ajutorul căreia se reglează nivelul apei în canal. 18 . Debleu – lucrare de artă făcută în săpătură. Creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei va duce la îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă a agenţilor economici. ce se aşează pe gidaje în călugăre.10. Prin amplasarea microfermei în zone rurale se va folosi forţa de muncă locală. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri Este evident că proiectul are un efect pozitiv atât asupra dezvoltării zonei în care este amplasată amenajarea. Consum specific – cantitatea de furaje pe care peştele trebuie să o consume pentru a realiza un spor în greutate de 1 kg. (Semidebleu – semirambleu) – lucrare de artă făcută jumătate în săpătură. DICŢIONAR Vaneţi – scândură tăiată la dimensiune (din lemn rezistent la apă). Punerea în practică a proiectului va asigura o producţie de peşte de calitate. Producerea în acvacultură a cărnii de sturion şi pătrunderea acesteia pe piaţă.

Microfermă de 10 ha 19 .Figura 1 – Amenajare piscicolă sistematică.

B-B – secţiune longitudinalăFigura .20 2 – Iaz – bazin piscicol semnisistematiuc A-A – secţiune transversală.

secţiune 21 .Figura 3 – Heleşteu – bazin piscicol sistematic A – plan. B .

22 Figura 4 – Secţiune transversală prin dogul unui heleşteu. Călugăr încastrat .

fax 0255513096 ABO MIX – str.LISTA CU UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE DE FURAJE COMPLEXE                            AMIX SUPER – str. tel. nr. 41./fax 0243254043 COMBRIVA – str. Puieşti. Caransebeş. Coteşti. fax 0269243843 BIOPLANT – bd. fax 0261769569 ANADIN – str. Mintiului. jud. nr. jud. Borşului. Principală. Ştefan cel Mare. Eternităţii. 17. ap. Mureni. Sibiu. fax 0265777432 NUTRICOD – str. 0242515430 NUTRIMOLD – str. Voluntari. 9. 283. jud. nr. nr. tel. Breaza. 1. Justiţiei.. 0255516324. nr. nr. 0250735750. tel. tel. jud. nr. tel/fax 0264243511 AGROBIOTIC – str. Ciocârlan. tel. tel. jud. fax 0250735751 PACOMB – Poarta Albă. Victoriei. Ştefan cel Mare. nr. Galaţi. Iaşi. nr. Cluj./fax 0234573732 AGRO BANAT – str. 0234573730. 11. 0268251906. tel. jud. nr. Sibiu. Oradea./fax 0251591244 CERASIL – şos. 115. nr. fax 0238561546 23 . tel. Bacău. Dvizia 9 Caralerie. Kogălniceanu. tel. tel. Covasna. 116. Chişinăului. Mureş. jud. nr. Olteniţa. Depozitelor. nr. Vrancea./fax 0256211659 AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU. Calea Republicii. Prahova. Ialomiţa. Satu Mare. Buzău. Baia Mare. Arad. Sfântu Gheorghe. Braşov. 33./fax 0257254642 ALTCO PROD – str. 7./fax 0236472896 COMBIAL – str. 52. nr. Bihor. 0253226330 COMBAVIPOR – str. Mocirei. jud. jud. 176. Constanţa. 10. tel. 31. M. Maramureş. Băbeni. 0238565885. 0267315026 BILARDI PRODUCT – str. jud. Craiova. tel. 99. nr. 13. nr. 31. 43. Urziceni. nr. +40214913150. tel. Gării. nr. 0259416140. Vrancea. nr. nr. jud. Caraş-Severin. tel. tel. tel. Vaslui. 1. Dolj. 0745396618. 0232233185. Satu Mare. Decebal. 0237255383 RAMNICOM – Şos. tel. jud. Departamentul 2 SNC. Gorj. tel. LNB ROMANIA FEED – bd. jud. Timişoara. Focşani. 49. fax 0233233405 OLTCHIM FNC – Calea Traian. Târgu Jiu. 0269214833. Râmnicu Sărat. 15. nr. Codlea. Portului. tel. 20-22. nr. 0269213380. tel./fax 0241853637 PRODALIS – Dumbrăveni. 0261769306. jud. tel/fax 0262220192 BIOMIN ROMÂNIA – str./fax 0335410615 NADSAL IMPEX – str. jud./fax 0237221143 KRALEX BUCHAREST – şos. nr. Bucureşti. tel. Halchiului. Fânului. 24. jud. fax 0259427803 COMB GORJ – str. tel. tel. Călăraşi. tel. jud. fax +40214913169 de Centură 2-4. tel. fax 0269218515 MAREŞAL – str. Gherla. Sub Deal. jud. tel./fax 0244340798 ANIMAX – str. Vâlcea. 16. fax 0268251807 NUTRICOM – şos. nr. 199.

jud.   TROUW NUTRITION HIFFED – Calea Naţională.C. Salonta. jud. nr. Mureş S. jud. jud. PISCICOLA ZAU SA – Ferma Glodeni.C. tel. Arad. Sălaj S. BANAGROTRANS SRL – com. Vrancea S.C. Călăraşi S. Botoşani S.C. ACVA SA SALONTA – jud. Vaslui S. CYPRINUS SRL NĂDLAC – Nădlac. PISCICOLA CIOCĂNEŞTI SRL.C. LOGITAX SRL CLUJ NAPOCA – Cluj Napoca 24 . Alba S.Bistriţa. C. Dâmboviţa. Constanţa S. jud. GOLD CAPP SRL – Sfântu Gheorghe. 0744340312 S./fax 0243236123 LISTA CU PRODUCĂTORII DE MATERIAL DE POPULARE                        CENTRU DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU PISCICULTURĂ NUCET – comuna Nucet./fax 0245267003 S. jud. jud. Călăraşi S.C. Ciocăneşti. 42. tel.C.C. Iaşi S. Zau de Câmpie. 0744570854 S. str. Mureş. VICKI POND SRL – Jurilovca.C. jud. jud. tel. jud. U18. PESCARIS 2003 SRL – Vaslui. jud. tel. Bihor. B. mobil 0744340311. 21. Covasna HERION IMPEX SRL – Cislău. Bistriţa Năsăud S. sc. fax 0265269917 ZOOVET – Bd. Călăraşi S. VERITAS PANCIU SA – Panciu. Tulcea S. tel. Crevedia. Ialomiţa. Republicii. Târgu Mureş. Dolj S. jud. Botoşani.C.C.C.C.C. PISCICOLA IEZER SRL – Dorobanţi. jud. Buzău S. tel. Ap. Băneasa. DELTA PLUS SRL – Sebeş. Ţigănaşi. nr.C.C. 2. Buzău S. jud. 0212256907. jud. jud. jud. Unirii. Dâmboviţa. ACVARES SA IAŞI – com. tel. jud. jud. PISCICOLA SRL CEHU SILVANIEI – Cehu Silvaniei. tel.C.C. ap. PYRANIA SRL BOTOŞANI – Botoşani. PISCICULTORUL SA – com. jud. CRIS FISHING SRL – Constanţa. Arad. BISTRIŢA SA . jud./fax 0231529992 ZAMUR TÂRGU MUREŞ – str. AGROFIL SA – Filiaşi. sc. Slobozia.C.C.C. 0259394003 S. jud. 67. 0745323645 S. jud. FISH PHOENIX SRL FUNDULEA – Fundulea. 0265269918. Ziduri. PESCOMIR SRL INEU – Ineu. com.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful