Introducere

Astăzi, viața comunitară nu poate fi concepută fără servicii care, pe măsura dezvoltării societății, sunt din ce în ce mai complexe, diverse și structurate pe diferite domenii. Serviciile de sănătate și asistență socială se încadrează în sectorul terțiar alături de: comerț, învățământ, hoteluri și restaurante, administrație publică și apărare etc. Sănătatea și asistența socială reprezintă servicii indispensabile și extrem de importante pentru fiecare țară, indiferent de gradul acesteia de dezvoltare. Tratarea persoanelor cu afecțiuni constituie o prioritate în evoluția unei societăți moderne, iar absența serviciilor de sănatate este de neconceput întrucât radamentul populației apte de muncă depinde de calitatea acestor servicii. Sănătatea e o condiție esențială pentru o viață organizată, normală. Nici o societate nu poate fi completă fără servicii de sanătate și asistență socială. De aceeea, acestui domeniu i se acordă o importanță din ce în ce mai mare, atât individual, cât și din partea statului. Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea drept,, o stare de bine, completa din punct de vedere fizic, psihic și social, și nu doar absența bolii sau a infirmității . Această definiție denotă faptul că sănătatea populației este determinată de o gama largă de factori: economici, sociali, ambientali, ereditari, caracteristici individuale, inclusiv stilul de viață al fiecărui individ. Astfel, sănătatea prevede drept condiții indispensabile: securitatea economica și socială, relațiile interpersonale și sociale armonioase, un mediu sigur și sănătos de muncă și trai, alimentarea suficienta și rațională, completate cu un stil de viață sănătos și accesibilitate la servicii de sănătate de calitate. Asistența socială, componentă a sistemului de protecție socială, reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale administrației locale și societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. Asistența socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități și competențe pentru integrare socială. Sistemul sanitar din România prezintă disfuncții majore, cu repercursiuni directe asupra stării de sănătate a populației. Astfel, starea de sănătatea plasează România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene, chiar și în condițiile în care unii indicatori au cunoscut îmbunătățiri în ultimii ani. În același timp sistemul de sănătate este unul dintre cele mai neperformante din Europa și se caracterizează prin lipsă de transparență în alocarea fondurilor și ineficiență în utilizarea resurselor, și așa printre cele mai reduse din UE. Chiar dacă fac parte din una dintre cele mai îmbolnăvite populații din Europa, românii sunt nevoiți să folosească un sistem cu grave inechități în accesul la serviciile de sănătate, chiar și atunci când acestea sunt disponibile, fapt care nu se întâmplă pentru mulți dintre locuitorii zonelor rurale unde numeroase localități nu beneficiază de niciun serviciu medical. Însă și pentru cei care pot beneficia de servicii de sănătate, calitatea actului medical și continuitatea îngrijirilor sunt probleme permanente, cuplate în multe cazuri cu prestațiile unui personal medical lipsit de motivație profesională și din ce în ce mai redus numeric, în splecial la nivelul noilor generații care se îndreaptă din ce în ce mai mult către alte sisteme sanitare.

1

9 127.1 123.3 389.1 345. Analiza evoluţiei serviciilor de sănătate ș i asisten ță socială în Romȃnia 1.3 498.0 386 353.0 416.3 283.5 367.0 1166.4 16 430.7 1140.9 387.0 396.0 1157 123.8 136.6 385.0 98.7 455 86.8 481.CAPITOLUL 1.3 165 451.4 395 2 .6 393. depozitare și comunicații Intermediari financiari Tranzacții imobiliare Administrație publică și apărare Ȋ nvățămȃ nt Sănă asis so 976.0 118.0 122 326.5 1034. Tipuri de activități Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Comerț Hoteluri și restaurante Transport.0 403.9 490 416.7 404. comparativ cu alte tipuri de servicii.1 Populația ocupată pe tipuri de activități ȋn perioada 2005-2009 (mii persoane) Ȋ n tabelul următor este prezentată evoluția popula ției ocupate ȋ n serviciile de sănătate și asistență socială.9 479.7 369.2 98.

4 395 ∆i1 0 15.7 rezultă că populația ocupată ȋn serviciile de sănătate și asistență socială.30035336 1.6 Ii1 100 104.300353 101.8 % ȋn perioada 2005-2009. Spre deosebire de alte tipuri de servicii.961797 Ri1 0 4.028 rezultă populația ocupată ȋn serviciile de sănătate și asistență socială a crescut de 102.7 ∆ 10. R = 2.2 33.6 19.8 ori ȋn perioada 2005-2009.5 7.014702 109. tendință generală a serviciilor analizate este de creștere. Indicatori absoluți (mii persoane) De nivel Modificări absolute Indicatori relativi (%) Indicele dinamicii Ritmul de creștere Indicatorii medi Calculați din valori absolute Calcu valori (% yi 353.467062 99.7 mii persoane. 325 I 1. este ȋn medie de 374.5 367. 3 .676562 Iii-1 104.5669824 105.52784846 11. cu ajutorul indicatorilor absoluți.8 -1.7 41. Ȋn tabelul următor este ilustrată evoluția populației ocupate ȋn serviciile de sănătate și asiatență socială. 02 8 Formulele folosite ∆i/1 = yi-y1 – 1)*100 y = yin I = n-1yny1 sunt următoarele: ∆i/i-1 = yi-yi-1 1) *100 ∆ = yn-y1n-1 R = I*100.8 ceea ce ȋnseamnă că opulația ocupată ȋn serviciile de sănătate și asistență socială a crescut 2.46706248 4.Se observă astfel o oscilație continuă a serviciilor de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia. ȋn perioada 2005-2009.3 ∆ii-1 15.467062 104.325 rezultă că populația ocupată ȋn serviciile de sănătate și asistență socială s-a modificat ȋn medie cu 10.9 387. I = 1. ∆ = 10.8 14. ȋn perioada 2005-2009.325 mii persoane.100 Ii1 = yiy1 Iii-1 = yiyi-1 Ri1 = (Ii1 Rii-1 =( Iii-1 – y = 374.46706248 -0. relativi și medii.01470172 9. ȋn perioada 2005-2009. precum ȋnvățămȃntul.43301759 5.6765621 Rii-1 4.527848 111.96179659 y 374 .7 369.

1.9 6621.1 17340. prețuri curente) Ȋn tabelul următor sunt prezentate valorile PIB realizate atȃt de serviciile de sănătate și asistență socială.5 12079.8 Transport.5 7817.2 71652.7 Administrație publică și apărare 14613.3 14586.6 Intermediari financiari 5826.8 43026. Tipuri de activități Hoteluri și restaurante 5089.0 16015.6 7923.9 Tranzacții imobiliare 39901.1 22169.5 19567.8 28 34 41 51 49 4 .2 Ȋnvățămȃnt 9744.1 8372.3 43532. depozitare și comunicații 29345.9 22057.2 Sănătate și asistență socială 7692.2 Produsul intern brut.3 8534.8 52083.6 Comerț 28131.5 61043.5 51485. pe categorii de resurse ( milioane lei.4 10304 13945. comparativ cu alte tipuri de servicii.8 34803.1 11425.7 49377.4 6181.0 54549.0 10555.4 43937.5 10924.3 73323.3 8727.1 35007.0 16840.

5044006 45.4703397 45.65 -4194.1 -3422. Această dinamică este ilustrată ȋn figura alăturată.0403011 Iii-1 55.624 3515. tendință generală este de creștere. Indicatori absoluți Indicatori relativi (milioane lei) (%) ANII De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii Ritmul de creștere Anii PIB -prețuri curente7692. Vom analiza ȋn continuare evoluția PIB ȋn serviciile de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia (ȋn prețuri comparabile) cu ajutorul indicatorilor absoluți. După cum se observă din tabelul anterior.7004719 38. relativi și medii.6 Ipc (%) 100 196.77 -4766 ∆ii-1 -3422.326 2926.4955994 -54.5 PIB -prețuri comparabile7692.65 -771.326 2926.228 Ii1 100 55.2383113 Ri1 0 -44.098 ∆i1 7692.454 3497.624 3515. existȃnd unele mici fluctuații ȋn perioada analizată.2995281 -61.4 10304 13945.7 498.1 4269.6 396.Și ȋ n ceea ce prive ște produsul intern brut realizat de serviciile de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia.48 -4176. creșterea a fost ȋnsemnată.0779556 0.506115 83.9596989 Rii-1 -44.3 14586.1 8372.1 294. 2009 aceste creșteri putȃnd fi comparate cu valorile exprimate ȋn valori curente.9220444 100.83 17.1 4269.5044006 81.454 3497.50611501 -16.098 C va yi 2005 2006 2007 2008 2009 7692. PIB din sănătate ș i asistenț ă socială ȋn prețuri comparabile Se observă că și 2005 ȋn realitate 2006 tendința PIB 2007 este ȋn general 2008 de creștere. dublȃndu-se aproape ȋn perioada 2005-2009.4955994 -18.5296603 -54.7616887 y 4 5 .702 -589.

1682 rezultă că produsul intern brut realizat de serviciile de sănătate și asistență socială a crescut de 1. I = 1. Personalul medico-sanitar 2005 2006 2007 2008 2009 Medici 47388 46936 48199 50267 50386 Stomatologi 10249 10620 11651 11901 12497 Farmaciști 9283 9932 11108 11704 11996 Personal sanitar mediu 123455 126613 136353 132464 129673 Personal sanitar auxiliar 59199 59124 62292 66339 64801 Se observă și din tabel și din grafic.82 procente ȋn perioada 2005-2009.5 milioane lei. produsul intern brut realizat de serviciile de sănătate și asistență socială s-a modificat ȋn medie cu 1191. evidențiindu-se astfel punctele forte și punctele slabe ale fiecărui sistem. CAPITOLUL 2.100 Ȋn tabelul următor esste structurat personalul medico-sanitar pe grupe de activitate.82. că numărul personalului a crescut semnificativ. pentru perioada 2005-2009. R = 16. În consecință. Analiza comparativă a serviciilor de sănătate ș i asisten ță socială ȋ nRomȃ nia și ȋ nFranța. ȋn fiecare tip de activitate. ȋn perioada 2005-2009.1682 ori ȋn perioada 2005-2009. ceea ce ȋnseamnă că produsul intern brut realizat de serviciile de sănătate și asistență socială a crescut 16. 6 . Pentru început se va prezenta atât sistemul sanitar din România cât și cel din Franța. ȋn perioada 2005-2009. Dacă ∆ = -1191.12 ȋnseamnă că produsul intern brut realizat de serviciile de sănătate și asistență socială.5 ȋnseamnă că. Ii1 = yiy1 Iii-1 = yiyi-1 I = n-1yny1 * 100 Ri1 = (Ii1 –1)* 100 Rii-1 = (Iii-1 – 1)*100 R = I .12 milioane lei. Sistemul de sănătate din România este de tip asigurări sociale și are ca scop asigurarea accesului la un pachet de servicii de bază pentru asigurați.Formulele folosite sunt următoarele: ∆i/1 = yi-y1 ∆i/i-1 = yi-yi-1 ∆ = yn-y1n-1 y = yin Dacă y = 4380. este ȋn medie de 4380.

○ Managementul deficitar al informațiilor din sănătate. nivelul asigurării populației din România cu medici și cadre medii sanitare este inferior mediilor euopene. la servicii sanitare de calitate. rezuntată dintr-o combinație complexă între sectorul privat și cel public din punct de vedere al ofertei și al finanțării. Puncte slabe ○ Lipsa de infirmieri. cu libertatea de alegere și în eneral fără liste de așteptare pentru tratamente. meseria nefiind prea căutată în rândul tinerilor ○ Se înregistrează un număr tot mai mare al bolnavilor de SIDA. având la vârf Ministerul Sănătății. ○ Managementul resurselor umane din sectorul sanitar este deficitar. Puncte forte ○ Sistemul de sănătate francez oferă servicii de calitate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate.accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continuă la nivelul Ministerului Sănătății Publice. dacă nu. ○ Mortalitatea variază foarte mult în funcție de clasa socială. Modelul sistemului de sănătate francez se remarcă prin natura sa hibridă. cetățenilor li se reșine o sumă de bani din salariul lunar. al consumatorilor de alcool și tutun. marcat de inechități. Pentru asta. sunt suportate cheștuielile corespunzătoare. în condițiile existenței mai multor sisteme paralele de informații coordonate și controlate de către proprietari diferiți(Ministerul Sănătății Publice și unitățile subordonate. spitale. ○ Accesul la serviciile medicale este egal pentru toată lumea și spre deosebire de ale țări. existând o rețea integrată de dispensare. principalele diferențe fiind înregistrate între mediul urbanl și cel rural. ○ Lipsa de integrare a serviciilor de sănătate în cadrul sistemului astfel încât să se asigure continuitatea îngrijirilor. administrate într-o structură centralizată. iar dacă ai plătit asigurarea beneficiezi de ele fără probleme. 7 . ○ Infrastructura serviciilor a fost dezvoltată extensiv. ○ Finanțarea și organizarea sistemului permite un control eficace al costurilor. Serviciile medicale sunt performante și accesibile. ○ Orice bolnav se poate adresa oricărui specialist. Sistemul este fondat pe asigurări de sănătate obligatorii și completat într-o mare măsură de asigurări voluntare private. chiar dacă este vorba de cel mai renumit profesor dintr-un domeniu sau unei clinici private de prestigiu. policlinici și spitale. cabinete particulare). ○ Fiecare are o asigurare socială de sănătate care acoperă aproximativ 65-70% din costul serviciilor medicale și al medicamentelor. Sistemul de sănătate din România funcșionează cu sectoare independente unul de celălalt. Puncte forte ○ Este un sistem organizat și finanțat de către stat. oamenii pot beneficia de tratamentele de care au nevoie indiferent de statutul social sau de locul de muncă. chiar dacă proporția cheltuielilor de sănătate din PIB este relativ scăzută. fiind aclătuit dintr-o rețea de unități sanitare proprietate a statului. Puncte slabe ○ Există un acces redus.

5 40. Vom folosi astfel.7% din PIB. ceea ce duce ca ponderea în total cheltuieli publice să fie de 11. Cu jumătate din populație care trăiește în mediul rural.38% 16.2%.98% 9. Corelația ȋntre populația ocupată ș i produsul intern brut creat ȋn serviciile de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia Vom stabili ȋn continuare care este legătura dintre populația ocupată și produsul intern brut creat ȋn serviciile de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia. acest aspect duce la probleme majore în accesibilitatea la servicii de sănătate de bază. echitatea.3% 0. De asemenea bugetul alocat sănătății este de 3. CAPITOLUL 3. Numărul și procentul medicilor care lucrează în spital Țara Total medici-spital România 16313 Franța 39880 Procent medici-spital 22. Ponderea angajaților din sănătate în total populație activă. gradul de confort. indicatorii populaței ocupată (la nivel național) și PIB din serviciile de sănătate și asistență socială. unde spitalele funcționale sunt practic inexistente.Anul 2009 Țara România Franța Ponderea bugetului Sănătății în total cheltuieli publice 11. disponibilitatea. sistemul sanitar răspunzând ineficient problemelor majore de sănătate ale românilor. Aceste lucruri nu se pot spune și despre serviciul de sănătate din Franța care a fost numit cel mai eficient din punct de vedere al distribuirii și al organizării asistenței medicale. Ponderea Sănătății în total cheltuieli publice. modelul actual punând accentul pe asistență curativă și preponderent pe cea spitalicească. cum ar fi:eficiența. cuprinzând o serie de indicatori ce fac referire la diferite aspecte ale calității îngrijirii medicale.38%. performanța.83% Nici din punct de vedere al ponderii personalului medical în total populație activă România nu se situează foarte bine 3. Cheltuieli private de Sănătate % din PIB. lei) (y) 8 Anii xi * yi xi2 yi2 . Cheltuielile private de Sănătate din PIB având un procent foarte mic de 0. siguranța.În urma prezentarii și analizării sistemelor și serviciilor de sănătate și asistență socială am constatat că România se confruntă cu deficiențe majore în acest domeniu. o parte din diferență fiind generată și de slaba desvoltare a pieței serviciilor medicale private. în defavoarea celei ambulatorii și de asistență primară. procent ce ne plasează departe delumea civilizată.98% față de 9.4 Se observă o diferență foarte mare al numărului de medici.63% Cheltuieli private de Sănătate % din PIB 2.) (x) PIB din serviciile de sănătate și asistență socială (mil. aceasta reprezentând o insuficență majoră și un dezechilibru în sistemul sanitar al României. Populația ocupată (mii pers.83% în Franța.2% Ponderea angajaților din sănătate în total populație activă 3.

6 7692.49 87699479.24 32924191. Această valoare a coeficientului de corelație statistică scoate ȋn evidență existența unei legături directe.2005 2006 2007 2008 2009 Total 9267.2 85880995.506 110549579.4 71284229.84 87061962. foarte puternice ȋntre cei doi indicatori luați ȋn calcul.81 85766121 434128641.65 12357516.9 9261 46589.433.58 203898558.2 9330.8 9365. ceea ce ȋnseamnă că o modificare a ponderii populației ocupate ȋn sectorul serviciilor de sănătate și asistență socială determină ȋn mod semnificativ o modificare de același fel a produsului intern brut.78 27098593.04 87720082.326 2926.624 3515.46 12233373. 9 .9 r = ni=1nx*y – i=1nx*i=1nyni=1nx2-i=1nx2*ni=1ny2-(i=1ny)2 Ȋn urma efectuării calculelor. am obținut r = -0.89 8562049.7 9364.41 18228237.1 4269.454 3497.2 59168402.12 39836994.44 32754549.098 54900.

982374.975625 41.4 395 1873.O) ti (ti)2 10 yi = a + (yi – y)2 . Tendin ț e ale serviciilor de sănătate ș i asisten ță socială ȋn Romȃnia ȋn perioada 2010-2012 4.6025 7.062 <5% Metoda trendului liniar: Anii yi (P.975374.675 395 (yi – y)2 0 29.6 373.O) 353. Previzionarea tendințelor populației Previzionarea tendințelor populației ocupate se poate efectua prin cele trei metode statistice : a modificării medii absolute.5 367.5 ∆ = 10.81 34. a indicelui mediu al dinamicii şi a trendului liniar.3069 I = 1.1.7 364.CAPITOLUL 4.7 369.35 = 3.028 σ 2=(yi-y)2n = 79.7 363.5744 9.7*100 = 1.00375 Metoda indicelui mediu: Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total yi (P. Metoda modificării medii absolute: Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total yi (P.9225 0 (yi-y)2 = 79.5 367.35 384.425625 0 (yi-y)2= 79.9 387.025 374.78 384.7 ti 0 1 2 3 4 y=y1 + Δ*ti 353.9 387.7 369.7*100 = 1.O) 353.25 395 (yi – y)2 0 34.325 σ 1=(yi-y)2n = 795 = 3.975 V1= A1y*100 = 3.982 V2= A1y*100 = 3.5 ti 0 1 2 3 4 yi = y1* Iti 353.4 395 1873.06 <5% y = 374.

051 <5% V3<V1 < V2 → pentru previziune se alege metoda trendului liniar Astfel.5 367. folosind această metodă.24 7.7 353.5225 46.7*100 = 1.7 369.9 424.81 23. populația ocupată ȋn serviciile de sănătate și asistență socială este ȋn continuă creștere. 11 .04 (yi-y)2 = 77.5 -2 -1 0 1 2 3 4 5 4 1 0 1 4 10 354.95 mii persoane.9 387.635 b=(yi*ti)(ti)2 = 100.6 364.b*ti 2005 2006 2007 2008 2009 Total 2010 2011 2012 a= y = 374.95 0.94374.8 404. ajungȃnd pȃnă la 424. Prin graficul următor vom scoate ȋn evidență această creștere.510 = 10.05 σ 3=(yi-y)2n = 77.4 395 1873.0225 0.7 384.6355 = 3.85 414. ȋn urma efectuării calculelor am observat că ȋn perioada 2010-2012.75 394.94 V3= A1y*100 = 3.65 374.

098 ti 0 1 2 3 4 yi = y1* Iti 7692.3415 12262.098 54900.1 4269.71 48996044.1 4117.7332 (yi – y)2 1574406.9 8985.326 2926.11 <5% Metoda trendului liniar: Anii 2005 2006 yi (PIB) 7692. Previzionarea tendințelor produsului intern brut Previzionarea tendințelor produsului intern brut se poate realiza.21 0 (yi-y)2 = 147762714.1.1 6500.4 I = 1.1682 σ 2=(yi-y)2n = 79.454 3497.098 ti 0 1 2 3 4 y=y1 + Δ*ti 7692.597 1297957. de asemenea.454 ti -2 -1 (ti)2 4 1 12 yi = a + b*ti 6437.3464 5408. Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total yi (PIB) 7692.5 y = 4380.67 V2= A1y*100 = 3. prin cele trei metode statistice : a modificării medii absolute.1 (yi – y)2 0 22244968.624 3515.743 σ 1=(yi-y)2n = 8622191.473 3281445.7*100 = 124.1784380.9943 2926.12 (yi – y)2 0 4978012.94 76521701.4.6 2926.98 <5% Metoda indicelui mediu: Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total yi (PIB) 7692.91122 10497.1 4269.1 4269.326 2926.12*100 = 29.1 54900.454 3497.4 ∆ = -1191.6 5309.9711 0 (yi-y)2=8622191.35 = 7452. a indicelui mediu al dinamicii şi a trendului liniar.624 3515.178 V1= A1y*100 = 1313.299 362733.7435 = 1313.096 .982374.

2804 265.13210 = -1028.8936 1294.326 2926.2007 2008 2009 Total 2010 2011 2012 a= y = 4380.5068 2322.94374.73029 363855.53 <5% 13 .12 3497.09 V3= A1y*100 = 3.6132 σ 3=(yi-y)2n = 77.19 26836.161 b=(yi*ti)(ti)2 = -10286.7*100 = 20.12 3351.624 3515.4 0 1 4 10 4380.5482 (yi-y)2 = 4041855.6355 = 899.6672 -762.098 0 1 2 3 4 5 54900.946 778799.

...................... Bibliografie 14 .................2 3..... Analiza evoluţiei serviciilor de sănătate și asistență socială în Romȃnia.........................................CAPITOLUL 2..Introducere 2.............................................Cuprins 1...................................................10 5....................................... CAPITOLUL 4.......CAPITOLUL 1................7 4.............................12 6... Concluzii..................................................... Tendințe ale serviciilor de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia ȋn perioada 2010-2012...................................... Analiza comparativă a serviciilor de sănătate și asistență socială ȋn Romȃnia și ȋn Franța....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful