CUPRINS

CAPITOLUL I BANCA CENTRAL EUROPEAN ««««««««««««2 I.1.Organizarea B ncii Centrale Europene««««««««««««««««....«.2 I.2.Capitalul B ncii Centrale Europene«««««««««««««««««..«....6 I.3.Responsabilit ile i rolul B ncii Centrale Europene««««««««..................7 I.4.Independen a B ncii Centrale Europene««««««««««««««««......8 CAPITOLUL II CAPITOLUL III BANCA CENTRAL POLITICA EUROPEAN CONDUS I SISTEMUL EUROPEAN AL DE BANCA CENTRAL B NCILOR CENTRALE««««««««««««««««««««««««.10 MONETAR EUROPEANA ««««««««««««««««««««««««««««..12 III.1.Cadrul politicii monetare a BCE i rolul institu iilor comunitare în cadrul acestei politici«««««««««««««««««««««««««««..«...12 III.2.Politica monetar promovat de BCE i opera iunile de politic monetar «.«.. 15 III.3.Credibilitatea politicii monetare«««««««««««««««««««.....18 CAPITOLUL IV EURO ±MONEDA UNIC EUROPEAN ««««««««««18 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................21

1

CAPITOLUL I BANCA CENTRAL EUROPEAN
Banca Central European , cu sediul central la Frankfurt, i-a început activitatea efectiv o dat cu devenirea Euro-moned unic -de referin pe data de 1 ianuarie 1999 . Banca Central European s-a consacrat ca o institu ie independent de orice instruc iuni primite de la nivel na ional, ea fiind cea mai înalt autoritate monetar din zona euro. La fel ca Rezerva Federal în Statele Unite ale Americii, ca Banca Japoniei sau Bundesbank în Germania, Banca Central European este emitentul i paznicul monedei euro. În calitate de creator al politicii monetare în zona euro, Banca Central European este unicul i cel mai important determinant al stabilit ii i succesului final al euro . Banca Central European este succesorul Institutului Monetar European (³European Monetary Institute´), al c rui sediu este la Frankfurt. El a fost înfiin at în 1994 i timp de 4 ani, a lucrat pentru a se transforma într-o banc central opera ional . În cele din urm , dup multe cercet ri i dezbateri, Institutul Monetar a predat puterile sale în mod oficial B ncii Centrale Europene la data de 1 iunie 1998. Banca Central European , al turi de b nci centrale na ionale din statele membre ale Uniunii Europene, formeaz Sistemul European al B ncilor Centrale(³European System of Central Banks´). i circula ie a Europei,mai exact

I.1. Organizarea B ncii Centrale Europene Conform prevederilor articolului 106 din Tratatul asupra Uniunii Europene, Banca Central European are personalitate juridic . Ea urm re te ca sarcinile ce sunt încredin ate Sistemului European al B ncilor Centrale s fie îndeplinite prin propriile activit i, în conformitate cu statutul s u sau al b ncilor centrale na ionale. Structura b ncii este alc tuit din Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Director i Consiliul General.

2

3 .

2004.p.Mecanisme i tehnici valutare i financiare.277 4 .BCE Bancile Centrale ale Tarilor din Uniunea Monetara Europeana Organe de decizie Bancile Centrale Nationale cu Statul Derogatoriu Consiliul Central Consiliul Guvernatorilor -Membrii Directoratului -Guvernatorii Bancii Centrale Directorat -Membrii consiliului guvernatorilor -Presedinte -Vicepresedinte -4 alti membri -Guvernatorii bancilor central nationale cu statul derogatoriu Realizarea politicilor Gestiunea mecanismului de schimb european Organizarea B ncii Centrale Europene Sursa: Gheorghe.Ia i.Voinea.Editura Sedcom Libris.

sprijin îndeplinirea func iilor consultative. Consiliul Guvernatorilor poate s voteze dac se întrune te cvorumul de dou treimi din membri. Deciziile Comitetului Director sunt adoptate cu majoritatea simpl a voturilor exprimate. membrii Consiliului Guvernatorilor nu ac ioneaz ca reprezentan i ai rilor din care provin. Atunci când iau decizii referitoare la politica monetar în zona euro sau la alte sarcini ale Eurosistemului. Comitetul Director al B ncii Centrale Europene i reprezint banca în rela iile cu str in tatea. vicepre edinte i al i patru membri. În caz de egalitate. iar deciziile se adopt cu majoritate simpl . Pre edintele conduce Consiliul Guvernatorilor. Ace tia sunt numi i de comun acord de reprezentan ii statelor membre. dup consultarea Consiliului Guvernatorilor i a Parlamentului European. p.1 Consiliul adopt orient rile i deciziile ce sunt necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor încredin ate de c tre Sistemul European al B ncilor Centrale. Is rescu. El decide liniile importante ale politicii monetare. decide asupra obiectivelor monetare ratelor dobânzilor i structura rezervelor valutare. Fiecare membru al Consiliului are un cuvânt de spus (drept de vot). stabile te regulile necesare standardiz rii procedurii contabile i inform rii asupra opera iilor b ncilor centrale na ionale. stabile te condi ii de angajare a personalului B ncii Centrale Europene.Consiliul Guvernatorilor este compus din directorat i guvernatorii b ncilor centrale. Reflec ii economice. pot fi cet eni ai statelor membre UE. vicepre edinte i guvernatorii b ncilor centrale na ionale. Fiecare membru al Comitetului prezent la edin e are dreptul la vot. dintre persoane a c ror autoritate i experien ani. votul pre edintelui este preponderent. Editura Academia Român . profesional în domeniul bancar i monetar sunt recunoscute. f r a putea fi schimba i. Ei vor fi membri ai acestui comitet timp de opt 1 Mugur. Consiliul Guvernatorilor este cel care stabile te politica monetar . elaborarea rapoartelor de activitate. colectarea informa iilor statistice. iar în cazul egalit ii votul pre edintelui este decisiv. ci ca persoane independente (pe sistemul ³o persoan un vot´). Consiliul General este alc tuit din pre edinte. Comitetul Director este compus din pre edinte.El execut sarcinile tranzitorii. Comitetul Director stabile te politica monetar conform orient rilor i deciziilor adoptate de Consiliul Guvernatorilor . la recomandarea Consiliului European. 2001. 181 5 . Bucure ti. reunindu-se de cel pu in zece ori pe an.

Capitalul B ncii Centrale Europene Capitalul B ncii Centrale Europene este de 5 miliarde Euro. Veniturile fiec rei b nci depind de veniturile ob inute. Astfel. Fiecare banc central de ine o pondere în capitalul B ncii Centrale. Veniturile pe care le ob in b ncile centrale na ionale în îndeplinirea misiunilor SEBC se repartizeaz la finele fiec rui exerci iu financiar. BCE este autorizat s gestioneze rezervele i s le utilizeze conform statutului. Dup constituirea Sistemului European al B ncilor Centrale ponderile atribuite b ncilor centrale europene se revizuiesc o dat la 5 ani. BCE poate solicita rezerve suplimentare în limita fixat .I. Majorarea capitalului se poate face prin decizia Consiliului Guvernatorilor. Consiliul Guvernatorilor decide asupra p r ii din rezerve care poate fi pretins de BCE dup constituirea i sumele ce se solicit ulterior. constatate în cursul celor 5 ani care au precedat penultimul an dinaintea constituirii SEBC.2. · 50% din cota de inut de statul membru din produsul intern brut al Comunit ii la pre urile pie ei. Transferul de rezerve valutare c tre Banca Central European B ncile centrale na ionale pun la dispozi ia B ncii Centrale Europene rezerve valutare în valoare de pân la 50 miliarde Euro. dup cum urmeaz : · 50% din cota pe care statul membru o reprezint în cadrul popula iei Comunit ii în penultimul an constituirii SEBC. Voturile membrilor acestui consiliu sunt ponderate conform ponderii capitalului subscris la BCE de c tre b ncile centrale na ionale. O decizie favorabil în acest sens se adopt doar dac voturile reprezint cel pu in dou treimi din capitalul subscris la BCE i cel pu in jum tate din ac ionari. din activele de inute în contrapartid cu masa monetar aflat în circula ie i din depozitele 6 . pe parcursul unui an. Rezervele valutare ale b ncilor centrale na ionale Opera iile privind rezervele valutare ce revin b ncilor centrale na ionale dup transferul c tre BCE i tranzac iile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment peste o limit fixat sunt supuse autoriz rii B ncii Centrale Europene pentru a asigura coeren a în politica monetar i valutar a Uniunii Europene. B ncile centrale na ionale sunt i singurele b nci autorizate s subscrie i s de in capitalul B ncii Centrale Europene. Contribu ia fiec rei b nci centrale na ionale la formarea fondului de rezerve depinde de capitalul subscris la BCE.

Responsabilit ile i rolul B ncii Centrale Europene La fel ca toate b ncile centrale i Banca Central European este paznicul monedei pe care o emite.Chabot. 55 7 . În situa ia în care banca central european înregistreaz o pierdere. aceasta se va acoperi din fondul general de rezerve pe baza deciziei Consiliului Guvernatorilor . stabilitatea pre urilor sau controlul infla iei reprezint obiectivul cel mai important al institu iei. Fiecare banc central din veniturile sale monetare ob inute va sc dea dobânzile pl tite la depozitele constituite. Consiliul Guvernatorilor poate hot rî rambursarea de c tre b ncile centrale a cheltuielilor efectuate cu ocazia emisiunii de moned sau unele pierderi din opera iile de politic monetar . poate s intervin pe pie ele de capital prin opera ii de vânzare-cump rare i poate s împrumute sume exprimate într-o anumit moned . la organismele publice. În vederea îndeplinirii misiunilor încredin ate. propor ional cu sumele v rsate . 2000.constituite de institu iile de credit. Euro. i totu i. N. de ce este atât de important stabilitatea pre urilor i de ce trebuie controlat foarte riguros infla ia? În primul rând.i deschid conturi la b ncile centrale na ionale. infla ia este una dintre cele mai mari amenin ri pentru stabilitatea i cre terea economic .2 De i SEBC are cu certitudine alte responsabilit i.Bucure ti. BCE poate s . I. Tratatul asupra Uniunii Europene afirm : ´Obiectivul primar al Sistemului European al B ncilor Centrale va fi acela de a men ine stabilitatea pre urilor´. Profitul net al b ncii centrale europene se distribuie astfel: · 20% din beneficial net se transfer fondului general de rezerv în limita de 100% din capital.moneda european . Bancomatele emise de BCE i de b ncile centrale sunt unicele mijloace de plat legale în cadrul Comunit ii Europene. Statele membre pot emite monede metalice sub rezerva aprob rii emisiunii de c tre BCE. p. Banca Central European este unica banc abilitat s autorizeze emisiunea de moned . Aceast sum este determinat de Consiliul Guvernatorilor. Infla ia poate fi definit ca fiind o cre tere continu a nivelului general 2 Christian. îns misiunea sa este definit mult mai detaliat decât în mod obi nuit pentru o banc central .3. · beneficiul net se distribuie de in torilor p r ilor la BCE. Editura Teora.

Ratele ridicate ale dobânzilor determin companiile i consumatorii la economisirea banilor. 2. consum i investi ii. Contribuie la supravegherea pruden ial a institu iilor de credit din rile membre.al pre urilor sau prea mul i bani care alearg dup prea multe bunuri. ratele i impulsioneaz cre terea economic . Principalul mijloc prin care controleaz dobânzilor inter-bancare. suprimând cre terea economic mici ale dobânzilor sporesc cererea global i reducând infla ia.Ratele mari scad cererea global pentru bunuri i servicii. la sc derea consumului.În astfel de situa ii. Lucrul cel mai important avut în vedere în legatur cu Banca Central European este acela c este r spunz toare de stabilitatea pre urilor în întreaga zon a monedei unice. iar întreprinderile cererii. cu toate acestea. cu toate c acestea sunt secundare. Promoveaz un sistem de pl i eficient. Implementeaz politica monetar a Comunit ii.Când cererea pentru bunuri i servicii. apoi.acesta fiind un rol care revine b ncilor centrale ale rilor membre i nu are responsabilitatea cursurilor de schimb ale monedei Euro. economia se supraânc lze te. nici o banc central na ional .4. i în cazuri mai pu in extreme i. dintr-o economie. 4. BCE are i alte responsabilit i înafar de ap rarea nivelului general al pre urilor. De ine i administreaz rezervele oficiale ale statelor membre. nici un 8 .Pentru sprijinirea Euro i men inerea cursurilor monedelor în limitele stabilite de Consiliul de mini tri al UE. Banca Central European utilizeaz instrumentele monetare i valutare adecvate. de capital i de tehnologie. Autorizeaz emiterea de bancnote în cadrul Uniunii Europene astfel încât numai bancnotele emise de BCE i b ncile centrale na ionale s aib caracter oficial. BCE nu ac ioneaz ca împrumut tor de ultim rang pentru b ncile din Uniunea European . dep e te ceea ce se poate produce cu disponibilul de for de munc . 3.În sens invers. efectele infla ia este influen area nivelului ratelor sale negative sunt la fel de serioase pe cât sunt de numeroase.O alt responsabilitate a BCE este de a sprijini politicile economice ale Comunit ii Europene. 5. infla ia sunt nevoite s urce nivelul pre urilor pentru a face fa Infla ia este periculoas Banca Central European pune o presiune teribil asupra echilibrului delicat dintre produc ie. Independen a B ncii Centrale Europene Banca Central European este considerat cea mai independent banc central creat vreodat :´«nici Banca Central European . prin ac iuni în urm toarele direc ii: 1. Nivelul mai ridicat al ratelor dobânzilor duc la cre terea costului împrumuturilor i. I.

Brociner. Cert este faptul c nici o banc central nu este mai independent decât Banca Central European .Ia i. deosebit deoarece care impulsioneaz optimismul consumatorului i cre terea economic pe termen Orice persoan care are un interes financiar în stabilitatea economic a Europei se întreab dac BCE va fi suficient de independent s asigure o lupt viguroas împotriva intereselor politice . 1999. 61 9 . cel mai definitoriu în acest sens fiind statutul definitoriu al acesteia. cea mai independent banc din lume dinaintea BCE. i totu i B ncii Centrale îi este interzis s European . o ac iune pentru care este nevoie de un consens între cele 15 ri membre ale Uniunii Europene. de la guvernele statelor membre sau de la vreun alt organism. Cu alte cuvinte. Criticii euro afirm c teoria referitoare la independen a BCE este generoas . Statutul care define te independen a BCE este foarte greu de abrogat. 3 Andrew. Pe de alt parte. Uniunii Europene i se solicit s accepte politicile promovate de BCE. Împotriva BCE nu exist nici un fel de veto. iar speran a ob inerii unei prelungiri a mandatului iar putea încuraja pe cei numi i s asculte dorin ele guvernelor lor. Termenul limit al mandatului pentru membrii Consiliului Guvernatorilor este de 5 ani. dar este posibil ca realitatea s nu fie ideal . Banca Central European nu este subiectul nici unui fel de restric ii neobi nuite din partea guvernelor na ionale. El poate fi modificat numai printr-o revizuire a Tratatului. Chiar i Bundesbankul.´3 Problema independen ei B ncii Centrale este de o importan aceea i for scurt elibereaz i infla ia. a fost amenin at de un veto temporar pe dou s pt mâni din partea guvernului german. Prin aceasta. Este imposibil ca BCE s devin o ma in de fabricat bani care s tip resc euro pentru acoperirea cheltuielilor financiare excesive. Editura Institutul European.membru oarecare al b ncii cu putere de decizie nu pot solicita sau nici nu pot accepta instruc iuni de la institu iile sau organele comunitare. f r nici un fel de amestec. Europa monetar . p. Guvernele au cu certitudine propriile lor opinii asupra modului în care ar trebui s se desf oare politica monetar în zona euro. Aceasta înseamn c în mod obligatoriu ar fi dificil s se afecteze independen a B ncii Centrale Europene . Banca Central împrumute bani oric rui guvern din Uniunea este desprins de interesele financiare ale politicienilor.

109 din tratat. Conform prevederilor Tratatului i ale protocolului. în conformitate cu prevederile art. Sistemul European al B ncilor Centrale (SEBC) i Banca Central European s-au constituit conform prevederilor art. competen ele se repartizeaz între dou componente:Banca Central European relativ unele fa i b ncile centrale na ionale. iar pentru a atinge acest obiectiv. introducerii monedei comune i realiz rii politicii monetare europene. SEBC are drept obiectiv principal men inerea stabilit ii pre urilor în Uniune. Voinea. · cooperarea pentru un mai bun control bancar. iar Gheoghe.Doar timpul va putea spune dac Banca Central European ac ioneaz într-o manier constant independent . · desf urarea opera iilor de schimb. Ia i. Ca atribu ii secundare ale SEBC sunt: · emisiunea monetar . SEBC sprijin politicile generale în cadrul Comunit ii.4A din Tratatul de instituire a Comunit ii Europene i a protocolului la tratat pentru a asigura func ionarea Uniunii Europene . Atribu iile fundamentale ale Sistemului European al B ncilor Centrale. 275 . Editura Sedcom Libris. 10 2004. În spiritul prevederilor art. Mecanisme i tehnici valutare i financiare interna ionale . 4 deschis în care se favorizeaz alocarea resurselor. · procurarea unei bune func ion ri a sistemelor de pl i . dar se influen eaz reciproc. Între cele dou componente se manifest rela ii de tip sistemic.în conformitate cu prevederile art. subsistemele î i p streaz independen a de celelalte i fa de sistemul global. CAPITOLUL II BCE I SISTEMUL EUROPEAN AL B NCILOR CENTRALE În vederea instituirii Uniunii Monetare (UM). p. au fost create Sistemul European al B ncilor Centrale(SEBC) i Banca Central European (BCE). 105 paragraful 2 sunt urm toarele :4 · definirea i aplicarea politicii monetare unice.5 din Tratatul asupra Uniunii Europene. · p strarea i administrarea rezervelor valutare ale statelor membre . SEBC va favoriza alocarea eficient a resurselor. ac ioneaz conform principiului economiei de pia concuren a este liber . · func ii consultative .

Func iile principale al acestui organ de decizie sunt:definirea politicii monetare a UM. Banca Central b ncile centrale na ionale colecteaz European asistat de informa ii statistice. B ncile centrale na ionale sunt abilitate cu autorizarea BCE s participe la institu iile monetare interna ionale . cu autorit ile competente ale statelor membre sau ale altor state i cu alte organiza ii interna ionale. fixarea ratelor dobânzilor directoare în UM . · efectueaz opera ii de credit împreun cu alte institu ii i al i participan i pe pia . fie de la autorit ile na ionale competente. fie prin cump rarea (vânzarea ferm sau la termen). În procesul de colectare a informa iilor statistice coopereaz cu institu ii i organe comunitare. sprijinirea cooper rii între b ncile centrale i a coordon rii politicilor monetare în cadrul Uniunii i supravegherea func ion rii noului mecanism valutar European. Organizarea SEBC Ca organ suprem de decizie al SEBC func ioneaz Consiliul Guvernatorilor care este alc tuit din Comitetul Director al BCE i din guvernatorii b ncilor centrale na ionale ale statelor membre ale Uniunii Monetare. Consiliul 11 unul din principiile fundamentale ale . pe baza unor garan ii corespunz toare. fie de la agen ii economici.Principalele func ii ale acestui organ de conducere sunt: realizarea func iilor consultative ale b ncilor centrale na ionale. stabilirea orient rilor necesare pentru punerea în practic a acestei politici. În cadrul SEBC.· adunarea informa iilor statistice privind activitatea Uniunii Monetare. Opera iuni ale Sistemului European al B ncilor Centrale În vederea realiz rii obiectivelor Sistemului European al B ncilor Centrale. Banca Central European i b ncile centrale na ionale realizeaz urm toarele opera iuni: · intervin pe pie ele de capital. Independen a SEBC i BCE reprezint Tratatului de la Maastricht. În vederea realiz rii sarcinilor SEBC. necomunitar sau metale pre ioase (opera iuni de openmarket). Banca Central European decide modul de reprezentare al SEBC în domeniul cooper rii interna ionale. guvernatorii b ncilor centrale na ionale ale i guvernatorii b ncilor centrale ale rilor participante la UM rilor înc neparticipante la Uniune. CE are putere s impun institu iilor de credit din statele membre ale Uniunii constituirea de rezerve obligatorii la BCE i la b ncile centrale na ionale. organ de conducere este i Cosiliul General format din pre edinte i vicepre edinte BCE. fie primind sau dând un titlu de împrumut crean e i ale titluri negociabile în moneda comunitar .

1. dac va recurge la alte metode opera ionale de control monetar. · s efectueze toate tipurile de opera ii bancare cu alte ri.Guvernatorilor este cel care stabile te modalit ile de calcul i de determinare a rezervelor minime obligatorii. care sus ine c în Fran a i nu numai. · s de in i s gestioneze activele valutare care includ titluri i orice alte active în moneda oric rei ri sau în unit i de cont. s vând la termen sau la vedere orice tip de active valutare i metale pre ioase. De asemenea se interzice achizi ionarea direct de la acestea a instrumentelor datoriei lor de c tre BCE sau b ncilor centrale na ionale. autorit ilor regionale sau locale. raportul dintre rezerve i baza de calcul i sanc iunile pentru nerespectare sunt definite de c tre Consiliul Uniunii Europene. ac iunea autorit ilor monetare se înscrie în cadrul politicii economice sub diversele sale aspecte (politica bugetar . B ncilor centrale na ionale i BCE le este interzis s acorde credite f r acoperire sau alte tipuri de facilit i de creditare a institu iilor sau organelor Comunit ii. organisme sau întreprinderi ale statelor membre. Comitetul Director este cel care elaboreaz un bilan al SEBC ce reflect activele i pasivele b ncilor centrale na ionale în scopuri opera ionale i de analiz . Cadrul politicii monetare a BCE i rolul institu iilor comunitare în cadrul acestei politici Restrângerea rolului politicii monetare la un singur obiectiv este foarte bine ilustrat de Jean Pierre Patat. administra iilor centrale. Baza de calcul a rezervelor minime. politica veniturilor) cu scopul realiz rii careului magic:cre tere 12 . · s primeasc i s acorde credite. Banca Central opera iuni externe: · s stabileasc rela ii cu b ncile centrale i institu iile financiare din rile ter e sau cu organiza ii interna ionale. cu excep ia institu iilor oficiale de credit. organiza ii interna ionale. European i b ncile centrale na ionale pot realiza i alte treimi din voturile CAPITOLUL III POLITICA MONETAR CONDUS DE BCE III. Consiliul Guvernatorilor decide cu o majoritate de dou exprimate. altor autorit i publice. · s dobândeasc . fostul guvernator al B ncii Fran ei.

aceasta fiind strict limitat la stabilitatea pre urilor. Pe de alt parte. stabilitatea valorii monedei i echilibrul balan ei de pl i. atunci aceasta ridic ratele dobânzilor. pentru a descuraja împrumuturile i cheltuielile. Prima sarcin pentru banca central .B ncile centrale trebuie s dispun de un set special de strategii economice care s le orienteze eforturile i s -i ajute în realizarea obiectivului propus. Bancherii de la institu iile centrale consider c oferta de moned reprezint un excelent indicator pentru infla ie. singura s dispari ie i conservarea puterii de cump rare a monedei. deoarece infla ia este cunoscut drept:´prea mul i bani care alearg dup prea pu ine produse´5. rolul politicii monetare a fost restrâns. este de a stabili ce politic monetar va fi abordat . reprezint un obiectiv foarte important. Banca Central European aplic o combinare urm rind concomitent i infla ia i cantitatea de moned aflat în circula ie. ocupare deplin . Din p cate. Euro-moneda european . 2000. indicele costului vie ii în Europa. Doctrina politiz rii autorit ilor monetare este tipic keynesismului post-monetar . N. supraveghind masa monetar dintr-o economie.deci bunurile nu pot fi cump rate f r bani. În prezent.Termenul de moned include aici mai mult decât monedele i bancnotele oamenilor se finalizeze considerânduse a fi stabilitatea monetar . mai examineaz înc îndeaproape nivelul general al pre urilor i face tot ceea ce este necesar s îi men in limitele prestabilite.economic maxim . Urm rirea cantit ii de moned se refer la modul în care oficialii de la banca central .Bucure ti. BCE fiind mai recent înfiin at . aceasta fiind condi ia decisiv a reu itei politicilor puse în aplicare. 62 13 . estimeaz viitorul presiunii infla ioniste. doctrina independen ei autorit ilor monetare se asociaz unei viziuni reduse asupra finalit ii politicii monetare. BCE define te o modificare a nivelului pre urilor ca o cre tere de la an la an a indicelui pre urilor de consum. Chabot. Din acest punct de vedere.Dac oferta de moned d semne c este mai mare decât oferta de moned stabilit în fiecare an de c tre BCE. p. independen a statutar a b ncii centrale ine de credibilitate. A urm ri stabilitatea pre urilor în Europa. Editura Teora.Aceasta presupune reducerea infla iei pân la 5 Christian. Cele dou dispute ±cea cu privire la eficien a i întinderea politicii monetare i cea referitoare la statutul b ncii centrale sunt indisociabile. în acest sens.

Rolul institu iilor comunitare în ceea ce prive te politica monetar A. C. Garanteaz respectarea regulilor Pactului de Stabilitate i Cre tere Economic . Comisia European ini iaz propunerile legislative i controleaz aplicarea reglement rilor comunitare. care are trei piloni de sus inere: controlul ofertei de moned în euro. acesta fiind alc tuit din mini trii economiei i mini trii finan elor statelor membre. B. · ofer Parlamentului rezultatele supravegherii multilaterale. · întocme te pentru Consiliul European rapoarte asupra primirii candidaturilor de aderare la zona euro i face recomand ri în vederea accept rii sau respingerii acestora .Strategia B ncii Centrale Europene în domeniul politicii monetare este una flexibil .Parlamentul European Principala responsabilitate a Parlamentului European este de a asigura supravegherea democratic a B ncii Centrale Europene. · coordoneaz politicile economice i supravegheaz dezvoltarea economic din fiecare stat membru. informeaz Consiliul în momentul constat rii unui deficit excesiv i propune interven ia Consiliului European sau a Consiliului Ecofin. supravegheaz ac iunea statelor membre (se urm re te îndeplinirea obliga iilor în ceea ce prive te deficitul bugetar ). Totodat . 14 este consultat de Consiliul European atunci când se supune problema accept rii unei cereri de . Principalele activit i sunt: · propune în fiecare an orient rile generale de politic economic pentru rile membre ale Uniunii Europene. monitorizarea direct a ratelor infla iei din zona euro i examinarea altor indicatori referitori la pre uri. Parlamentul i Monetar i European intervine i în adoptarea legisla iei referitoare la Uniunea Economic adeziune la moneda euro. dac este necesar. de ine un rol important i în desemnarea pre edintelui i membrilor Comitetului Director al b ncii. În afara dezbaterilor asupra situa iei economice i financiare. Consiliul Ecofin joac rolul unui comitet de administrare a Uniunii Europene i Monetare.

Ele pot s p streze un mic procent în numerar pentru a opera retragerile zilnice. · determin orientarea politicii economice i monetare . cu un obiectiv special în activitatea de investi ii: controlul ofertei de moned . III. Obiectivul s u este de a schimba informa ii în vederea îmbun t irii în elegerii i coordon rii politicilor între participan i. ceea ce înseamn c BCE nu aplic pre uri artificiale în cursul activit ii sale. · r spunde de aspectele specifice politicii economice. · stabile te sanc iunile aplicabile statului care a înc lcat normele de disciplin economic impuse prin Pactul de stabilitate i cre tere economic . D. Euro 12 este o adunare a mini trilor economiei i finan elor din cele 12 state membre ale zonei euro . Datorit faptului c b ncile i alte institu ii de credit reprezint principalele artere ale lumii afacerilor.2.Consiliul Ecofin are urm toarele atribu ii: · ia decizii cu privire la acceptarea sau nu de c tre un stat membru a monedei euro .Politica monetar promovat de BCE i opera iunile de politic monetar Când Consiliul Guvernator al B ncii Centrale Europene decide c oferta de euro cre te prea repede sau prea încet sau c exist semne de infla ie.B ncile accept depozite de la clien ii lor (sub forma de conturi operabile prin cecuri i economii ) i acord credite (adic fac investi ii )unui num r mare de solicitan i. · supravegheaz ratele de schimb ale euro i poate determina orientarea sau abordarea general a politicii ratelor de schimb. atunci ea folose te o varietate de instrumente de politic monetar pentru a îndrepta economia într-o nou direc ie. sau cu alte cuvinte s r spund nevoilor de lichiditate ale deponen ilor. deoarece ea cere 15 . B ncile nu împrumut to i banii pe care îi primesc în depozite. aceste instrumente se bazeaz pe opera iuni pe pia a liber (opera iuni de openmarket).În general. De fapt. Comisia i BCE particip în general la aceste reuniuni care preced întrunirile lunare ale ECOFIN. Diferen a ce rezult dintre ratele dobânzilor pe care le pl tesc deponen ilor i ceea ce ele câ tig de pe urma investi iilor reprezint profit. acesta fiind organismul de adoptare a deciziilor. politica monetar începe cu bilan ul b ncii. necesarul de rezerv minim reprezint unealta fundamental a politicii monetare a B ncii Centrale Europene. ci se consider pur i simplu un participant foarte important pe pie ele financiare.

Cu cât este mai mare costul refinan rii. Concluzia este c . reduce oferta de moned în euro.Aceasta permite b ncilor s depoziteze peste noapte la BCE la cerere. (adic ob inerea de bani dintr-o parte pentru a-i împrumuta în alt parte ). cu o rat a dobânzii mai mic . împrumutând la rândul lor de la BCE . OPERA IUNILE DE POLITIC MONETAR ALE BCE Tabelul nr. ea poate apela la Banca Central European care îi va acorda acestei b nci îns pe o perioad foarte scurt de timp. Ratele înalte ale dobânzilor la tranzac iile de mai pu in i vor reachizi ie inverse ridic costul împrumutului de bani care se presupune c sunt p stra i drept rezerv minim .1 16 .b ncilor s depoziteze o anumit sum de bani în conturile BCE. Deci. o sum nelimitat de bani. mai mari decât au nevoie. dar este o op iune destul de bun când nu sunt alte op iuni pe termen lung. Ratele de reachizi ie nu sunt singurele rate ale dobânzilor folosite de BCE pentru reglementarea ofertei monetare.Cu toate c ele sunt mai pu in importante în cadrul politicii monetare europene. dar nu are bani lichizi pentru a achita efectele de plat sau s întreprind ac iuni de urgen . BCE pl te te b ncilor o sum mic ca dobând pentru rezervele minime de inute în seifurile sale. Banca Central European pl te te o rat mic a dobânzii la aceste depozite. prima dintre ele fiind cunoscut sub numele de facilitatea împrumutului marginal. necesitatea constituirii rezervei minime ine în afara circula iei o sum de bani i astfel. cu cât b ncile acord mai pu ine împrumuturi. unde aceste sume nu pot fi atinse. mai sunt oferite institu iilor financiare i unele facilit i permanente. cu atât oferta monetar este mai mic . cu atât mai pu in b ncile europene doresc s ofere împrumuturi. A doua facilitate este facilitatea depozitului pe termen scurt.Dac o banc datoreaz bani alteia.Este un fel de împrumut pe care BCE îl ofer oric rei b nci are nevoie urgent de lichidit i. atunci când dispune de lichidit i. Cu toate c necesarul de rezerv minim reprezint un instrument important de politic monetar .Pe de alt parte. b ncile vor sc dea sub necesarul de rezerv minim împrumuta. ceea ce în schimb determin ca multe împrumuturi s par atr g toare pentru b nci decât ar fi p rut în alte condi ii.Banca Central European poate influen a oferta european de moned prin opera iuni de refinan are pe termen scurt. dar banii b ncilor centrale nu pot fi împrumuta i sub nici un fel de alt form . atunci când rata de reachizi ie la BCE este redus .

2002. Trebuie subliniat faptul c instrumentele de politic monetar ale BCE sunt similare cu cele folosite în zona euro înainte de înfiin area Uniunii Economice i Monetare i în special. Moisuc. Principiile generale c rora trebuie s le corespund cadrul opera ional al politicii monetare unice sunt urm toarele: · conformitatea cu principiile de pia . Editura Funda iei România de Mâine. cu cele aplicate de Bundesbank din Germania. · egalitatea de tratament.189. · simplitatea i c utarea celui mai bun raport cost-eficien . continuitatea.Injec ie de lichidit i Opera iuni reverse Tipul opera iunii. 17 . · descentralizarea. Bucure ti.Absorb ie de lichidit i Scaden a Frecven a Procedura OPERA IUNI DE OPEN -MARKET - 2 s pt mâni s pt mânal licita ie standard licita ie standard Opera iuni reverse 3 luni lunar Opera iuni reverse Opera iuni de tip ³swap´ valutar Cump r turi ferme Opera iuni reverse Cump r ri ferme Opera iuni de ³swap´valutar Atragere de depozite pe termen fix i opera iuni reverse Vânz ri ferme Emisiune de certificate de debit Vânz ri ferme Nestandardizat Nestandardizat nestandardizat standardizat i nestandardizat standardizat i nestandardizat peste noapte Neregulat Neregulat neregulat regulat i neregulat neregulat licita ie rapida tranzac ii bilaterale tranzactii bilaterale licita ie standard tranzac ii bilaterale La cererea institu iilor de credit La cererea institu iilor de credit Opera iuni structurale FACILIT Facilitatea împrumutul marginal Facilitatea de depozit I PERMANENTE La cererea institu iilor de credit La cererea institu iilor de credit Opera iuni reverse depozite (over night) - over night(în 24 h) Sursa: Constantin.Opera iunile de politic monetar Opera iuni principale de refinan are Opera iuni de refinan are pe termen lung Opera iuni de reglaj fin Tipul opera iunii. Rela ii valutar-financiare interna ionale. p. armonizarea i conformitatea cu procesul de decizie al SEBC.

Credibilitatea politicii monetare Credibilitatea politicii monetare nu depinde de statutul institu iei de emisiune. Data de 1 ianuarie-data lans rii monedei unice euro a confirmat c destinul Europei monetare a fost.distocat în 1974. ca urmare a Conferin ei de la Bremen. l rgirea marjelor de fluctua ie. ren scut în 1979. care nu poate fi sus inut decât printr-un efort de transparen asupra obiectivelor de politic monetar . pe deplin.3. prin experimentul ce a fost numit ³ arpele monetar european ³. Orientarea definitiv în Raportul Delors (aprilie 1989) i consfin it . CAPITOLUL IV EURO-MONEDA UNIC EUROPEAN Introdus în sistemul monetar interna ional în 1997. i prin informarea Independen a B ncii Centrale Europene înt re te. indiferent dac se confrunt cu situa ia unei infla ii moderate sau în situa ia cea mai grav a hiperinfla iei. un astfel de cadru prezint urm toarele avantaje: · permite orientarea politicii monetare pe termen scurt i mediu . · obiectivul i rela ia cu instrumentele politicii monetare ies în eviden fiind percepute de public. Credibilitatea reprezint principala calitate a politicii monetare. prin Tratatul de la Maastricht (7 februarie1992) a prins contur în ciuda tuturor piedicilor. cu certitudine. Cadrul general al politicii monetare se poate baza pe o serie de obiective intermediare.III. · obiectivul curs de schimb este compatibil cu obiectivul dezinfla ie(pe termen lung). Aceast credibilitate este un obiectiv greu de atins deoarece nu exist remedii cu privire la respectarea obiectivelor pe care puterea monetar i le-a asumat. moneda european a reu it s supravie uiasc .De exemplu. Comportamentul acesteia i implica ia sa în via a social-economic sunt mai importante. care poate evalua permanent rezultatele ob inute de banca central . Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prev zut urm torii pa i: 18 . mai ales în cazul în care banca central se angajeaz s realizeze o politic de dezinfla ie. credibilitatea acesteia.Criza declan at în anii 1992-1993 a condus la reformarea Sistemului Monetar European (SME) prin impunerea de reguli noi. dac autoritatea monetar decide men inerea cursului de schimb în cadrul unei marje de fluctua ie. respectiv. sub aspect juridic. stabilit la Maastricht.

s-au stabilit ratele de schimb între euro i devizele introdus în paralel cu monedele na ionale.Facilitatea de compara ie a pre urilor. 4. ri membre UE. Moneda euro permite o reducere a ratelor dobânzilor în Europa. nimeni nu va mai calcula convertibilitatea. Prin intermediul monedei unice.Cu o moned comun nu vor mai exista fluctua ii de schimb riscând s blocheze comer ul intraeuropean. Literatura de specialitate avertizeaz i asupra unor dezavantaje: rilor care au aderat. dobânzile vor avea o medie mai sc zut în Europa.Stabilitatea pentru schimburi.a . iar prima de risc va disp rea.Reducerea ratei dobânzii.· fazaI-la începutul anului 1998 au fost selec ionate din cele 15 au îndeplinit criteriile de convergen .s-a derulat de la 1 iulie 2002.O moned unic va elimina atacurile speculative care ar constrânge o ar s ridice mult dobânzile pentru a. 3. acelea care · faza a II. interven ii.i ap ra moneda. Moneda Euro a fost 1. 6.Eliminarea costurilor de convertibilitate. odat cu începerea activit ii B ncii Centrale Europene. climatul de stabilitate i de certitudine este beneficiul principal al Uniunii Monetare. · faza a III. Stabilitatea puterii de cump rare este un avantaj important deoarece conduce la cre terea comer ului interna ional. când euro a devenit singurul mijloc de plat . drept urmare. · Faza a IV. persoanele fizice i juridice pot mai u or s compare pre urile în diferitele ri europene.de la 1 ianuarie 1999. Printre avantaje se num r : 1. Moneda euro elimin anumite costuri de comision i de tranzac ie atât pentru persoanele fizice cât i pentru persoanele juridice. rezerva de valoare. Când toate bunurile vor fi exprimate în aceea i moned . devalorizarea va deveni imposibil . comparativ cu alte zone de pe glob. 2.a .Euro devine moned interna ional important .O dat cu introducerea monedei unice. Sunt prea multe motive care determin distingerea unei astfel de monede:efectuarea de pl i.a debutat la 1 ianuarie 2002 i a prev zut punerea în circula ie a biletelor i a monedelor Euro care vor circula paralel cu monedele na ionale timp de 6 luni.Eliminarea atacurilor speculative. În afara costurilor de fabrica ie a monedelor i a biletelor noi vor mai fi costuri legate de convertibilitate în momentul introducerii monedei unice pentru c vor trebui ajustate sistemele de 19 . 5. Moneda unic prezint o serie de avantaje i dezavantaje.a .Convertibilitatea monedelor na ionale în moneda european .Astfel. Moneda unic presupune o mai bun informare a consumatorilor i totodat o încurajare a concuren ei în înteriorul Uniunii.

ceea ce va duce la o sc dere a cre terii economice i a locurilor de munc în Europa. Conform prevederilor Tratatului de la Maastricht. 20 . Rela ii valutare-financiare interna ionale.p.Pierderea de ajustare prin rata de schimb. iar beneficiile vor fi durabile. Moisuc. estim rile sunt îngrijor toare: accesul în Uniunea European ar costa mai mult decât în cazul oric rui alt stat european.Bucure ti. Pia a interna ional de capital înregistreaz în zilele noastre o cre tere a emisiunilor de titluri de valoare denominate în euro. F r rata de schimb.Constrângerea în ceea ce prive te politica monetar .dat pentru totdeauna. R mâne de v zut dac problema extinderii va fi privit global. · Euro-mijloc de finan are i de investi ii în sectorul privat. 2002. Orice ar membr a Uniunii Europene care îndepline te criteriile de convergen poate adera la zona euro i nu exist o limit prestabilit în ceea ce prive te num rul de care vor participa în cele din urm . ri Bibliografie 6 Contantin. 3. Utilizarea euro ca valut de pentru alte sisteme monetare interven ie este legat de func iile sale de moned de referin na ionale. euro a ajuns s fie utilizat pentru estimarea valorii unor bunuri sau servicii exprimate în valut diferit . 6 rile vor pierde un Rolul euro pe plan interna ional Introducerea monedei euro va avea o serie de influen e pe pia a monetar interna ional : · Euro-moneda oficial de rezerv .Pierderea independen ei în termeni de politic bugetar . care i-au legat cursul de schimb al monedei na ionale de euro. majoritatea valorilor m rfurilor.82. serviciilor i monedelor care circul în economia european vor fi demonetizate în euro. O dat cu introducerea monedei unice europene. · Euro-etalon al m rfurilor. ³amortizor´ important.Toate costurile generate de introducerea monedei euro vor fi suportate de b nci. 4. rile trebuie s promoveze politici bugetare restrictive. Editura Funda iei România de Mâine. În ceea ce prive te România.Astfel. Nici o ar nu mai poate avea o politic monetar independent . 2. · Euro-mijloc de plat i de schimb în sectorul privat.contabilitate. interven ie i referin .

Editura Teora.org 21 . Liviu. Andrei. Bucure ti. Mugur. M. Profiroiu. Editura Sedcom Libris. Editura Economic . Institutul European. 2000. Is rescu. Editura Economic . Andrew. Bani i credit.financiare interna ionale. Euro. Ia i. Stoica. N. Rela ii valutar. Bucure ti. Editura Economic . Bucure ti. Marius. 2. 11. Bucure ti. Politica valutar i managementul riscurilor în tranzac iile interna ionale. Constantin . C. 2004.ecb. 2002. www. Editura Economic . http://europa.. Christian. Reflec ii economice. 2007 6. Ia i. Politici europene. 7. Bucure ti. 8. 4. Victor. 1999. Editura Fundatiei Romania de Maine. Editura Academia Român . http://wikipedia. 5.int 13. 12. 2001. Gaftoniuc. Bucuresti. 2003. Simona. 3.Corbu. Bucure ti.eu 14. Europa monetar . Bucure ti. Editura Economic . Voinea. 2003. Paxino. I. Gheorghe. Octav.1. 2003. 10. Moisuc. Bucure ti. Brociner. 2000. Mecanisme i tehnici valutare financiare i interna ionale. Gestiunea institutiilor publice. Euro-moneda european . Finan e interna ionale. Chabot. Editura Funda iei România de Mâine. 2003. 9.