Monografia oraşului Sânnicolau Mare

Monografia orasului Sannicolau Mare

Inregistrata cu codul ISBN 973-0-05147-6

1

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

760 DE ANI
DE ATESTARE DOCUMENTARA

1247 -- 2007
DOCUMENT DE ATESTARE;

„ DIPLOMELE PRIVILEGIALE REGALE”
BUDAPESTA 1247 MOTO;
DEVIZA GIMNAZIULUI ,,PRINCIPELE CAROL” : ,,SĂNĂTATE, VIRTUTE ŞI CULTURĂ” „ Îndemn ca oamenii cu ştiinţă din Sannicolau Mare, să continuie să scrie această istorie a oraşului, mult mai frumos şi plăcut, despre acest loc minunat” Avocat SCHREYER VICTOR (Monografia tradiţională a1909Sannicolaului Mare).

DEDICAŢIE CORULUI DOINA – 146 de ani de existenţ „Reprezentant al neamului ce s-a născut creştin Biserica ţi-a fost şi mamă şi lăcaş Inmănuchind tezaurul spiritual, sublim N-ai părăsit adevăratul tău făgaş. La, al cântului izvor m-am adăpat din tine Şi am simţit dulceaţa ce o poţi da Şi acum când împlinesc un veac jumătate şi mai bine Ţi-aduc modestul meu prinos, în cinstea ta.” DEVIZA ACESTUI TIMP:

Cugetare BELA BARTOK: „Ideea mea călăuzitoare,este ideia fraternităţii popoarelor” METAFORĂ: O graniţă se apără cu un corp de armată sau cu statuia unui poet alături de inimile tuturora. Aţi ales pe cel mai tare, aţi ales poetul.. (Ministrul culturii Octavian Goga – la dezvelirea statuii lui M. Eminescu 1925).

ÎMPLINIREA UNUI VIS ETERN AL SÂNMICLĂUŞENILOR: INT EG RAREA ÎN M AREA FAM ILIE EUR OP EA NĂ

2007
DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZ Oraşul SÂNNICOLAU MARE E

2

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

Cartea “Monografia oraşului Sânnicolau Mare este dedicată „oraşului şi oamenilor săi minunaţi”

Aducem sincere mulţumiri acelor oameni minunaţi care ne-au ajutat în elaborarea lucrării:                 Profesor Universitar Constantin Vert; Inginer Muntean Dorin Horea (sponsor); Profesor Luchici Nicolae ; Profesor Pârneci Maria Cristina; Profesor Melcher Gabriel; Subinginer Zaharia Constantin; Căpitan (r) Pacev Ioan (arhivar); Petraşcu Daniel (nepotul prof. Andraş); Inginer Marcov Miodrag; Operator calculator Timoce Marius; Profesor Popa Marin; Operator calculatoare Atanasiu Mihai Daniel; Economist Popa Mariea; Elev informatician Avram Florin-Ilie; Elev informatician Popescu Matei-Dragoş; Fotograf Moldovan Doru.

Inregistrata cu codul ISBN 973-0-05147-6

C U P R I N S
3

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

Cuvânt înainte:……………………………………………………………….………….7

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ………………………………………………...……..….11 2. POTENTIAL NATURAL…………………………………………………….…….…..14 3. ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA ORAŞULUI……………………….……….….………27 4. EVOLUŢIA TERITORIALĂ…………………………………………….……...……..49 5. ZONAREA FUNCŢIONALĂ………………………………………..…….……………60 6. FIZIONOMIA ORAŞULUI……………………………………….……….…..………65 7. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ…………………………………..…………..72 8. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC…………………………………………..……….…81 9. STRUCTURA ECONOMICĂ………………………………………………..………..99 10. ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONAL-CULTURALE……………………………..………125 11. ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ………………………………….….…………..159 12. CONCLUZII…………………………………………………………..……….……….161 13. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………...…….…………166 14. ANEXE……………………………………………………………………..…………..168

4

considerat apărător şi ocrotitor al oraşului de-a lungul istoriei sale. al Austro – Ungariei. acţiunile generaţiilor ce s-au succedat pe vatra acestei aşezări umane. cu multiple implicaţii ştiinţifice şi civice. ceea ce se va realiza peste timp. armatele marilor imperii. de-a lungul timpului şi se completează cu noi fenomene şi aspecte apărute în viaţa oraşului. cunoaşterea realităţilor din viaţa unei comunităţi. În conceptul european. de veneraţie pentru efortul şi strădania înaintaşilor. Aflat la confluenţa dintre lumea Europei Centrale şi cea de sud – estică. imprimă vieţii de zi cu zi. să continuăm a prezenta cât mai firesc aspectele comunităţii noastre în timp şi spaţiu. o preocupare majoră. Prin această lucrare monografică. erau „LIEBE MAMA EST IST AUSSER DEM SENTMIKLOSER KAMARAL DISTRICT ALLEN AM HUNDE(29). mari conducători de oşti şi mari personalităţi. de-a lungul istoriei sale popoarele migratoare. prevăzând localităţii un viitor strălucit. un act de naştere a localităţii – prin care generaţiile î-şi pot cunoaşte trecutul şi prezentul. localitatea SANNICOLAU MARE a fost martor ocular şi a trăit toate momentele istoriei zbuciumate şi dramatice ale Europei. care a constituit din totdeauna o cale strategică şi comercială. au trecut. în fiecare etapă istorică.Monografia oraşului Sânnicolau Mare O rugăciune către Dumnezeu. Oricare locuitor al aşezării. Monografia reprezintă un arc peste timp. devenind o punte trainică de legătură între Banat şi Transilvania cu realităţile occidentului. conferind localităţii o istorie extraordinar de interesantă şi demnă de studiat. Lucrarea „MONOGRAFIA ORAŞULUI SANNICOLAU MARE.” are ca rol descifrarea evoluţiei istorice. Spusele Împăratului Iosif al II lea. cultura şi concepţiile oamenilor de. Oraşul SANNICOLAU MARE. diferite naţionalităţi. precum şi cercetarea fenomenelor care să contribuie la definirea rolului comunităţilor din regiunile Europei. avem obligaţia morală şi sufletească. aşezat pe malurile canalului Aranca. la întretăierea intereselor unor state şi imperii de importanţă continentală. care trăiesc aici. o pregnantă vocaţie modernă. după ce a vizitat localitatea în anul 1768. prin drumul european Timişoara – Viena. Oraşul cu arhitectura. se continuă studiile şi cercetările făcute de intelectualii localităţii. binecuvântează oraşul si oamenii săi” CUVÂNT ÎNAINTE Prin exemplul şi strădania înaintaşilor acestei vetre străbune. împăraţi. pentru a putea să îşi prefigureze viitorul. 5 . din acest frumos plai bănăţean – SANNICOLAUL MARE. am considerat că. din orce vreme a timpului a simţit şi simte şi astăzi că este mândru că trăieşte într-un spaţiu edenic creat de Dumnezeu. a constituit şi constituie pentru civilizaţia modernă. „Doamne. regi. iar prin îmbinarea edificiilor vechi cu cele noi. purtând numele Marelui Sfânt Ierarh NICOLAE. Prin această vatră străbună. către mama sa Maria Tereza. a fost la confluenţa principalelor axe de circulaţie a văii râului Mureş. îţi impune un simţământ de pietate.

Bisericile oraşului. se datoreşte în primul rând oamenilor săi. ca un respect ce se poartă în sufletul oamenilor pentru credinţa semenilor. muncitori. Aici nu îşi are loc zicala . au avut menirea de a păstra vie credinţa în Dumnezeu. cultura şi inteligenţa Un sânmiclăuşean din doi cunoaşte mai multe limbi de circulaţie internaţională sau a naţionalităţilor conlocuitoare. cu ocazia diferitelor sărbători.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Chintesenţa existenţei acestei aşezări milenare. care este şi va rămâne un simbol al culturii oraşului. naţional şi internaţional. dovadă că pe întreg teritoriul oraşului. Cultura prin toate formele sale. care trebuie pus în valoare în toate domeniile de activitate. ştiind că este bine să se păstreze această moştenire şi pentru generaţiile tinere. s-au ajutat reciproc. să formeze un tot unitar. Un singur exemplu edificator în acest sens. Bela Bartok. aplicându-se vechiul dicton . a făcut ca prin interacţiunile umane. oamenii au învăţat unii de la alţii. are tata sârb şi mama unguroaică. Şcoala cu dascălii săi minunaţi. de renume mondial. Şi activitatea sportivă a avut momente de recunoaştere internaţională.apa trece. care trebuie pus în valoare în toate domeniile de activitate. 6 . Oraşul prin oamenii săi. fiind rar dat să vezi cum. au primit botezul de a fi sânmiclăuşean. Toţi cei care au venit şi au ştiut să respecte tradiţia locului şi oamenii săi. Este unicat în istoria universală. transmisă din generaţie în generaţie. dispune de un imens potenţial creativ. a reprezentat liantul care a asigurat legătura dintre oameni. iscusiţi. Între cele două aşezării . dar şi recunoaştere naţională prin câştigarea Campionatului naţional de volei fete şi a Campionatului naţional de tenis de masă – juniori. Oraşul prin oamenii săi. l-au respectat pe cel mai bun. pianist şi cercetător de folclor. se căsătoreşte cu o fată care are tată român şi mamă nemţoaică. Exemplul cel mai elocvent îl constituie marele compozitor. dovadă clară fiind investiţiile marilor firme străine. pietrele rămân”.neexistând limita de hotar. întotdeauna marile valori ale existenţei umane. iar rezultatele uncii lor sunt apreciate atât pe plan local. ca Şoimii României la Belgrad şi la Praga. indiferent de naţionalitate. aici toleranţa fiind la rang de lege. indiferent de naţionalitate sau religie.cu capra vecinului”.06. şi este un îndemn ca generaţiile viitoare să respecte această frumoasă tradiţie strămoşească.. de ce origine sunt copiii lor ? – răspunsul fiind simplu şi etern – europeni – n ţara sfântă a marelui Eminescu şi exemplele pot continua. Un sâmiclăuşean autentic ne poate spune că oamenii cei răi care au venit. având la baza convieţuirii. a fost de-a lungul timpului acea sudură sufletească care i-a unit mai mult pe oameni. s-a creat o simbioză şi armonie a celor care locuiesc. prin minunaţii săi corişti şi dirijori. oraşul Sânnicolau Mare. aşa cum a rămas şi elementul românesc aici după o istorie milenară.1942 formând oraşul cel mai vestic al României. aici oamenii legându-şi destinele prin credinţa în Dumnezeu dintr-o familie care se naşte un băiat. Aici au trăit şi trăiesc oameni capabili. dispune de un imens potenţial creativ. punând în valoare folclorul tuturor naţionalităţilor din oraşul natal. OAZĂ DE PACE SI LINIŞTE ÎN EUROPA”. se pune întrebarea firească. buni meseriaşi.. ce a dus faima oraşului atât în ţară cât şi în străinătate. care au pus în practică. aşa au plecat. lăsând la oparte orgoliile şi ambiţia. oraşul putând fi denumit „O. fiind o mândrie a tuturor locuitorilor oraşului. denotă că dragostea nu a avut niciodată frontiere. De peste un veac şi jumătate. când în plină conflagraţie mondială(al II -lea război mondial). o comună germană se uneşte cu o comună românească prin Decret lege 495/ 26. Corul Doina a fost ca un stegar al culturii Sannicolaului. participă tot oraşul.

fapt ce va fi posibil după integrarea noastră în UE (2007).Monografia oraşului Sânnicolau Mare Aici locuiesc şi trăiesc împreună pe lângă sânmiclăuşeni.I. hărţi topografice vechi şi actuale. european.).L. neamuri. să continue să studieze şi să aprofundeze şi mai mult trecutul şi prezentul acestei frumoase aşezări. Berlin. putând deveni un oraş (municipiu. prof. creând un adevărat mozaic al conveţuirii umane. pentru a scoate la lumină această istorie zbuciumată. Direcţiei Apelor Române. încă 13 naţionalităţi. Monografia oraşului Sânnicolau Mare prin tematica sa complexă. aducem sincerele noastre mulţumiri cetăţenilor oraşului. modern. lucrarea prezentă nu a putut cuprinde decât aspectele cele mai importante. va fi împlinirea unui vis etern. Relaţiile interumane ale locuitorilor urbei (prieteni. grafice interpretate şi completate cu observaţii directe. În acest sens. Arhivar Pacev Ion.F. având multe din cerinţele impuse de UE realizate. însă rămâne ca un îndemn pentru generaţia tânără. îmbinate cu descoperirile moderne ale lumii contemporane în toate domeniile. Bibliotecii orăşeneşti. Primăriei Sânnicolau Mare. aduce un pios omagiu de recunoştinţă generaţiilor ce au trăit şi trăiesc în acest minunat oraş. rude. Înteprinderi de îmbunătăţiri funciare(I. că o lucrare de o mai mare amploare. trăită de înaintaşii noştri. SUA. plus români din aproape toate regiunile ţării. prof. precum şi din relatările cetăţenilor oraşului. în viitorul apropiat). Putem afirma că o comunitate cunoscându-şi trecutul şi prezentul. integrarea în marea familie europeană. s-ar putea edita sub egida administraţiei locale. este de a vedea comoara adusă acasă. prin calcule matematice. Melcher Gabriel. Datele menţionate în lucrare au fost identificate cu metode de lucru ale Universităţii de Vest – Timişoara. care ne-au pus la dispoziţie datele necesare elaborării studiului. Descoperirea comorii cu valoare universală o putem considera ca primul document de atestare (sec. Roma. prof. păstrând marile valori acumulate de-a lungul timpului. care cu un colectiv de oameni pasionaţi să aprofundeze (inclusiv în arhivele din Budapesta. Arhivei Naţionale – Timişoara. Australia). Samoilă Ion. Universităţii de Vest – Timişoara. Viena. fotograf Moldovan Doru şi alţii. iar visul orcărui sânmiclăuşean. respectul şi dragostea faţă de semeni şi credinţa în Dumnezeu. ce îşi defineşte identitatea. Istambul şi Belgrad) toate fenomenele şi aspectele acestei istorii milenare a oraşului Sânnicolau Mare. Deviza noastră să ne fie: CREDINŢĂ ŞI ONOARE Aşa să ne ajute Dumnezeu 7 . statistici. oraşul fiind în permanentă legătură aproape cu tot mapamondul (ţările Europei. ca valori ale creaţiei lui Dumnezeu. a fost şi va rămâne – oamenii oraşului. Direcţiei judeţeane de statistică. toleranţa. având la baza existenţei lui. cea mai mare personalitate a localităţii.elevii informaticieni Popescu Matei Dragoş şi Avram Florin. Cu tot efortul. De-a lungul timpului. Viitorul oraşului Sânnicolau Mare. IX) al localităţii. cunoştinţe) depăşesc graniţele ţarii. poate hotărî evoluţia sa în viitor.E. Direcţiei naţionale de drumuri. Popa Marin. pentru a ne prezenta în faţa Europei că am făcut parte dintotdeauna din marea familie europeană Considerăm.

Este atestat documentar în anul 1247. fiind pe axa de circulaţie a Văii Mureşului.650 km (faţă de Ecuator). fiind la 5 km de Lunca şi râul Mureş. şi pe axa N –S. Diplomele privilegiate regale” iar în anul 2004 împlineşte 757 de ani de existenţă documentară. în .Monografia oraşului Sânnicolau Mare 1. 00 km (faţă de meridianul GREENWICH). având 6 km de frontieră cu Republica Ungaria. un vechi curs al râului Mureş (în timpuri îndepărtate. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş. în Câmpia joasă a Arancăi. y = 4471. Oraşul este aşezat în S-E Câmpiei Panonice in N-V Banatului . Aşezarea sa î-i conferă un potenţial natural bogat. vine din timpuri mult mai vechi.. - În proiecţia Gauss a hărţilor 1:25000 localitatea se înscrie în următoarea nomenclatură astfel: 8 . pe vechiul drum european Timişoara – Viena. coordonate rectangulare : x = 5104. Este un oraş de graniţă. distanţa fiind aproximativ egală între Ecuator şi Polul Nord. pe cursul neregularizat al râului Mureş. dar la un nivel redus. fiind şi al III lea oraş ca mărime după Timişoara şi Lugoj. Pe această vatră din cele mai vechi timpuri au existat condiţii naturale prielnice şi o configuraţie a terenului adecvate desfăşurării activiţăti umane. Oraşul se află situat la intersecţia următoarelor coordonate: coordonate geografice: paralela de 460 04’04’’ (faţă de Ecuator) latitudine nordică meridianul de 20037’05’’ (faţă de meridianul GREENWICH-Londra) longitudine estică. localitatea a devenit un centru nodal important în zona cea mai vestică a României. dar existenţa lui. acesta era navigabil) şi care î-i conferă oraşului aspecte şi fenomene asemănătoare marilor oraşe aşezate pe fluvii şi râuri. şi pe malurile Canalului Aranca.

92 km2.5. iar suprafaţa construibilă este de 12. iar Poliţia de frontieră.cota 90.9 la Podul Cioclării. fiind a doua insulă ca mărime L=250m. 1. “0” la intersecţia străzilor Calea lui Traian.0 la Movila Izacova in S – E.8 la Movila Odaia Lupului. De întreţinerea semnelor de frontieră (borne).4 m.8 în dreptul bornei PP 50 (în stânga Staţiei de pompare). la vest Hunca Mare cota 86.4 în dreptul bornei PP 78 (Prunişte). de mică dimensiune. ceea ce ar trebuii marcat ca semn convenţional. L34-66-C-b. 9 . efectuate de partea română şi maghiară (din 10 în 10 ani se efectuează aceste măsurători. iar terenul pentru agricultură.cota 88. 6 şi 7 aparţin Republicii Ungaria. răspunde administraţia locală. Aceste insule sunt dispuse astfel: Insula nr. la Sud (Sighet). Linia de frontieră trece pe mijlocul şenalului navigabil acolo unde apa este mai adâncă.635 ha din care intravilan 918 ha. 1/50. L34-66-C-d. L34-66-C-c.0 m. la est Movila Izacova 90. Ungaria are un număr de 4 insule (insulele 4. l=40 m.000 = L – 34 – 66 Localitatea are km. (kilometri fluviali.1 km2. Oraşul se află la altitudinea de 80-90 m deasupra Mării Adriatice având următoarele cote astfel.696 ha.cota 92. kmFl 12+500 – kmFl 18+500) Localitatea. sud Sânnicolau Mare se întinde pe o suprafaţă de 133. l=20m. . Liniile de hotar sunt marcate convenţional prin: semne de hotar. cota 84. Insulele cu nr. fiind de 10.55% din suprafaţa judeţuluiTimiş.1 in S – V este cea mai mică. conform tratatului încheiat între România şi Ungaria). stabilite prin măsurătorile din 1996. . Insula nr. . fiind de mică dimensiune.Monografia oraşului Sânnicolau Mare L34-66-C-a. la N –V. Str.8 m. . 420 ha suprafaţă construibilă cu un număr de 3253 gospodării ce deţin teren agricol.8 şi 9). . la sud Câmpul Bălătan.cota 82. Insula nr.cota 88. în partea nordică a oraşului. Republicii.5 în dreptul bornei PP 68 – 72. Teritoriul localităţi se întinde pe o suprafaţă de 13. la 6 km pe râul Mureş între bornele de frontieră PP47-PP84. pe cursul neregulat al râului Mureş ce formează frontieră cu R. insula de mare dimensiune L=550 m. Insula nr. răspunde de regimul juridic al frontierei de stat (cuprinde totalitatea acordurilor.9 în dreptul bornei PP 47 – 49.4 Movila Lupului la 4 km.000 = L – 34 – 66 – c 1/100. Piaţa 30 Decembrie.

în sud-vest cu hotarul satului Nerău (comuna Teremia Mare) la 13 km distanţă. de Timişoara şi la 14 km de Punctul de Trecere a Frontierei Cenad – Kizombor. se practică pescuitul industrial.59C Jimbolia – Sânnicolau Mare 40 km. iar de partea ungară.drumul Comloşului la sud . la 64 km. localitatea se află la 5 km.drumul spre Igriş la N-E . trece pe străzile Drumul Gării. Oraşul se află pe drumul european E70 (fostDN6). Exploatarea masei lemnoase de pe insulele din Lunca Mureşului. Pescuitul pe râul Mureş se face sportiv.682 Deva – Arad – Sannicolau Mare – Dudeşti Vechi – Beba Veche 155 Km. numai cu aprobările legale în vigoare.a fost declarată rezervaţie naturală cu sediul la Cenad. la 26 Km de SerbiaMuntenegru şi la 35 km. 0 Bucureşti. la sud cu hotarul comunei Tomnatic la 12 km distanţă.drumul vechi al Timişoarei Drumuri de ţară. Administraţia locală are în administrare un număr de 31 borne de întreţinut între PP47 – PP 78 şi borna secundară PP56/AR. răspunde Direcţia Apele Române Arad şi Direcţia Silvică Timiş. drumul E70 va ocoli oraşul pe la sud. Suprafaţa de teren de la malul râului Mureş la Digul de protecţie (Dolmă). Timişorii. borna de frontieră ce marchează graniţa în trei direcţii a celor trei state.drumul spre Cheglevici la vest (cel mai vechi drum ce făcea legătura cu Szeged) . borna TRIPLEX CONFINIUM(1920). DJ. În linie dreaptă. De protecţia malului râului Mureş şi a digului (dolmei).drumul Morii spre râul Mureş – canalul Silvia . de graniţă cu R. Hotarul oraşului se învecinează la est cu hotarul comunei Saravale la 7 km. DJ. la 620km de km. Horia Damşescu şi Drumul Cenadului. se face foarte redus. drumul E70. de punctul cel mai vestic al ţării.Monografia oraşului Sânnicolau Mare tratatelor şi convenţiilor încheiate cu ţara vecină şi regulile ce trebuie respectate de cetăţenii fiecărui stat. România –Ungaria şi SerbiaMuntenegru . de către partea română. 10 .Ungaria. Localitatea mai are următoarele drumuri: Drumuri judeţene. în vest la 12 km distanţă cu hotarul comunei Dudeştii Vechi iar la nordvest la 6 km distanţă cu hotarul comunei Cenad. pe baza permisului de pescuit vizat de IJPF Timiş. . în apropierea frontierei). Odată cu deschiderea traficului greu prin Vama Cenad. iar în proiectul de viitor.

cu latura mare de la E la V. Toate aspectele prezentate în acest capitol se datoresc creaţiei divine şi protectorului spiritual al oraşului SFÂNTULLUI MARE IERARH NICOLAIE. Oraşul Sânnicolau Mare se înscrie în categoria oraşelor de rangul III (conform L. ce poate deveni un modern oraş european 11 . spre Arad.sării şi altor produse ce veneau pe cale navigabilă). 12+500(PP47). cu 25 km stânga şi 25 km dreapta. fiind paralele între ele. precum şi generaţiilor care au trăit şi trăiesc în acest minunat oraş. Într-un proiect de viitor la km. nu are port la râul Mureş. şi dispune de 10 cartiere (zone). Oraşul nu are aeroport. construite de-a lungul etapele sale istorice. Valcani şi Cenad. se va amenaja o zonă de agrement.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Oraşul are legături feroviare. iar lăţimea de 3. pătrate 20% şi 10% alte forme. fiind un nod de cale ferată. Oraşul are aproximativ forma unui dreptunghi. cu un buget anual de peste 95 miliarde lei.489/04. din care intră şi pleacă următoarele trenuri. iar latura mică de la N la S. Lungimea oraşului este de 4 km. Oraşul are un număr de 112 străzi cu o lungime de 60. (în vechime exista un debarcader pentru descărcarea lemnului.85 km. îi conferă oraşului rolul de centru de influenţă urbană fiind un oraş polarizator pentru localităţile din jur şi pentru cele limitrofe frontierei din Ungaria şi Serbia-Muntenegru. dispuse perpendicular unele pe altele. Sannicolau Mare se înscrie între primele 3 oraşe. Toate datele prezentate.07. Timişoara. Localitatea este împărţită în 106 cvartale în formă de: dreptunghi 70%. bazat pe investiţii străine de peste 150 milioane dolari. Într-un clasament al celor 174 de oraşe sub 25000 locuitori.2001) cu o populaţie 13070 existând un număr de 13 naţionalităţi cu un potenţial economic dezvoltat.2 km. Casele sânt aşezate după aliniamentul străzilor şi în majoritate cu lungimea perpendiculară pe axul străzii. Zona Sannicolau Mare se înscrie în culoarul internaţional de trafic aerian.fl. dar avioanele utilitare folosesc pentru aterizare şi decolare. având punctul central pe localitatea Nădlag. izlazurile.

solurile Potenţialul natural stă la baza dezvoltării unei comunităţi umane în timp şi spaţiu şi se află înaintea potenţialuilui demografic şi economic. structura tehtonică. iar ca zăcământ natural.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 2. mai greu de sesizat la prima vedere. în principal indirectă. reunind o gamă variată de însuşiri calitative şi cantitative.flora şi fauna . Declivitatea este o altă trăsătură a reliefului din zona. Zona oraşului se află sub influenţa centrului de presiune Azore şi sub o influienţă slabă a centrului de maxim barometru siberian. ce afectează dezvoltarea şi repartiţia comunităţilor umane.hidrografia . Şi celelalte componente ale geologiei au favorizat dezvoltarea localităţii.0 la cota 77. FAVORABILITĂŢI Condiţiile geografice (litografia. Suprafaţa teritorială a localităţii face parte din Bazinul Aranca. localitatea a beneficiat de apa geotermală. POTENŢIALUL NATURAL Potenţialul natural are în componenţa sa următoarele: . acestea au favorizat existenţa umană pe vatra localităţii. au favorizat circulaţia persoanelor şi a mărfurilor. 12 . a avut o consecinţă directă a unei geneze complexe şi îndelungate.relieful . cu o temperatură normală de 10. Toate aceste aspecte ale reliefului. fiind o zonă cu o climă de tranziţie între clima continentală şi cea oceanică. Din punct de vedere litologic. iar la nord şi la sud terenul este mult mai ridicat comparativ cu terenul înconjurător. fiind o componentă a Câmpiei Panonice.structura geologică . care au o însemnătate deosebită în viaţa şi activitatea comunităţii din această zonă. Întregul relieful localităţii este brăzdat de canale şi ridicături de pământ.80C. Relieful zonei cu o altitudine medie de 85 m. seismicitatea. resursele solului) au o influienţă specifică.00) cu efect important asupra zonei. de la E la V şi de la N la S. acestea au favorizat irigarea terenurilor. înclinat de la E la V ( de la cota 92.clima . Din punct de vedere al condiţiilor geologice. neotehtonică. numite huncii.

a avut şi are un rol deosebit în viaţa comunităţii. fapt ce a avut un efect benefic dezvoltării zonei. Animalele de tracţiune şi transport au avut un rol decisiv în dezvoltarea localităţii.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În general clima din zonă se găseşte sub influenţa combinată a climatului continental şi mediteranian. 13 . Morfologia terenului a influienţat adâncimea şi drenajul apei freatice. în perioade vechi existau amplasate mori pentru măcinat cereale. având o nuanţă mai pronunţată mediteraniană. a influienţat puternic existenţa şi activitatea locuitorilor. oamenii î-şi asigurau prin vânătoare cantităţile necesare de carne. Învelişul biotic al suprafeţei teritoriului localităţii. mari posibilităţi pentru oamenii ce aveau nevoie de peşte. drenarea şi variaţiile nivelului apei freatice. poştalioanelor şi căruţelor. Lumea animală a oferit fie resurse de hrană. de eliminarea apelor abundente de suprafaţă şi la o compartimentare a terenului. fie de sprijin în transporturi.00 m/sec. a favorizat această zonă. avut efecte benefice pentru agricultura din zonă. În epoci îndepartate. iar factorul geologic a determinat existenţa stratului freatic şi a straturilor acvifere de adâncime. cu Occidentul.” Existenţa râului Mureş şi a Arancăi. factorii climatici şi hidrografici au influienţat alimentarea. din fostul imperiu austro – ungar. care s-a aflat pe drumul de caravană încă din timpul romanilor şi apoi pe drumul comercial care lega Transilvania de-a lungul văii râului Mureş. Aici era un loc de popas al diligenţelor. Având apa freatică la o adâncime de 4 – 6 m. El. În evidenţă astăzi mai sunt terenuri destinate ca izlazuri şi fâneţe. iar apoi pentru cele din ţară. iar plantaţiile de duzi existente până în anul 1945. locuitorii au folosit apa pentru cultivarea legumelor. tendoanele fiind folosite la cusutul pieilor şi blănurilor. au dat posibilitatea de irigare a culturilor. pentru îmbrăcăminte sau acoperitul locuinţei. favorizând organizarea şi aplicarea celor mai noi tehnologii agrotehnice de prelucrare a pământului şi obţinerea unor recolte bogate. existând şi păşuni amenajate lângă fermele agrozootehnice de stat şi apoi privatizate. deoarece continuă să asigure esenţa alimentaţiei prin produse vegetale şi animale şi mai contribuie ca materie primă pentru industrie. în special după revărsări. au creat în zona localităţii. Condiţiile climatice au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea localităţii din punct de vedere demografic şi economic. în această zonă. pentru creşterea animalelor. Alte formaţiuni vegetale cu rol benefic sânt păşunile şi fâneţele folosite pentru creşterea animalelor.. iar vânturile ating tăria medie între 2.Pământul poştalioanelor cu 100 ha. prin componenţa şi extensiune. devenind accesibilă pe toate direcţiile. grăsime. a făcut posibilă creşterea viermilor de mătase. Pe vechiul Drum al morii. morfologici şi geologici. Hidrologia în zonă este rezultatul acţiunilor combinate ale factorilor climaterici. către râul Mureş. hidrografici. de unde se obţinea materia primă pentru oameni şi animale. Cele 75 de canale (principale şi secundare) precum şi existenţa a două staţii de pompare de pe râul Mureş. formându-se lacuri pline cu stuf şi peşte. iar vânătoarea este organizată legal (în oraş existând o filială de vânătoare). materie primă pentru fabricile de bumbac. favorizând dezvoltarea agriculturii. având destinat un teren denumit . Amenajarea întregului bazin al Arancăi şi al teritoriului oraşului. vânatul există insuficient. Existenţa canalului Aranca şi a întregului sistem hidrotehnic (construirea lui a început în 1887 şi s-a terminat în 1984) a. În perioada actuală. Precipitaţiile sânt în general îndestulatoare pentru dezvoltarea plantelor.5-3.

începe ca prin forme asociative. pământul acestei zone a fost fertil. când temperaturile sunt mari vara fără precipitaţii şi sunt perioade când umiditatea depăşeşte limitele normale. devenind pentru mulţi cetăţeni ca pasiune – pescuitul. Din timpurile străvechi. depăşeşte 10 km. cu toate că de-a lungul timpului au favorizat zona. aproape toate canalele erau pline cu peşte. sosesc apicultorii din alte zone ale ţării. Acest fapt a făcut ca toate construcţiile şi obiectivele din zonă să nu depăşească înălţimea de 2 – 5 nivele şi cu o fundaţie mare (exemplul Castelului Nako şi Biserica Catolică). Fertilitatea naturală a solului a constituit un factor de atractivitate în procesul de formare şi constituire a comunităţii pe această vatră.Planului de modernizare a Banatului” emis de Curtea Imperială din Viena.. Caracterul profund şi activ al faliilor. exemplul cel mai elocvent. au determinat existenţa unei cuverturi de sol de o accentuată complexitate şi diversitate. Condiţiile climatice. Influienţa şi acţiunea în timp a factorilor pedogenetici (relief. Din punct de vedere neotectonic. vieţi omeneşti şi imense cheltuieli financiare (fiecare comună avea stabilită o poţiune de dig de realizat). raci şi broaşte. avea însă urmări grave. În 1879 şi 1931 s-au produs cutremure având intensitatea de 4 grade pe scara Mercali. RESTRICŢII Potenţialul natural al zonei oraşului a îngreunat de-a lungul timpului. cu epicentrul în zona localităţii. până în anul 1947. pământul fiind împropietărit. de-a lungul vremii fiind foarte variat datorită mlaştinilor şi revarsărilor de ape. rocă. minerale. în care adâncimea. de-a lungul vremii sunt consemnate un număr de 7 cutremure. zona face parte din Grabenul Sannicolau Mare în vest. Prin aplicarea unei tehnologii moderne de prelucrare a pământului. sunt perioade de timp. această bogaţie să-şi recapete valoarea. zona se înscrie în activitatea neotectonică ce s-a format după colmatarea Mării Panonice. în schimb pe hotarul localităţii. ceea ce a costat timp. primavara şi vara. a fost creşterea albinelor şi producerea mierii de albine. În această zonă s-au produs şi este posibil să se mai producă cutremure de natură tectonică. hidrografie). ca şi intervenţia omului prin importante lucrări hidroameliorative începute cu mai bine de 200 de ani în urmă. După o perioadă de stagnare. de intensitate mai mică. ducând la formarea de noi falii cu acţiune tehtonică de valoare mică. dar şi pentru alte zone ale ţării şi chiar pentru export în fostele ţări socialiste ( legumicultura se efectua pe o suprafaţă de peste 800 ha). este apariţia investitorilor italieni şi germani în agricultura din zonă. în perioada 1960 – 1990 se asigura materia primă pentru industria locală. se amenajează canalul Aranca şi alte lucrări hidrotehnice. care separau blocurile tectonice. fie ca materie primă. fie prelucrate. a îngreunat mult dezvoltarea economică. Se mai resimt cutremure în zonă.Monografia oraşului Sânnicolau Mare După modernizarea sistemului hidrotehnic. Abia după 1716 prin elabolarea . cât şi comercializarea produselor. astăzi practicându-se foarte puţin. 14 . a gazului de sondă şi a ţiţeiului. În zona oraşului. Din punct de vedere geologic. O altă preocupare majoră a cetăţenilor. având epicentrul în zona Bancloc. Relieful din zona localităţii. climă. 1990 – 1997. asigurând atât hrana oamenilor şi animalelor. relieful în zona localităţii suferă transformări prin acţiunea umană astfel: în 1816 se construieşte digul pe malul stâng al râului Mureş. realizarea unor obiective economice şi o dezvoltare mai dinamică. în oraş existând peste 400 de pescari cu permise de pescuit. este dovedită şi de existenţa apelor termale . fără a.

totul depinde însă de oamenii acestei vetre străbune. îl va da firmele italiene care lucrează pământul. de 316 ha în 1911 de către guvernul ungar.. Geografic. ducând la obţinerea unor producţii agricole slabe. punând în funcţiune sistemul de irigaţii. ce avea vechime de mii de ani. fie din cauze subiective. şi ar fi unul din cele mai frumoase oraşe de câmpie. datorită falimentului fabricii de cănepă. datorită neaplicării raţionale a protecţiei mediului înconjurător. Lipsa apei potabile subterane de sub vatra oraşului. Zona localităţii. oraşul cu oamenii săi şi-a orientat întotdeauna dezvoltarea economică. cu toate că a fost favorabil. Cu toate aceste restricţii prezentate. spre acele sectoare care fac posibilă folosirea forţei de muncă din zonă. peste care s-au depus acelea ale Lacului Panonic. pe timpul verii. reprezintă o mare pierdere pentru oraş. Dacă acest canal ar fi modernizat şi amenajat. dezinfecţie şi deratizare. fapt ce face ca apele din stratul de suprafaţă să ajungă la adâncimi mai mari. La ora actuală.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Reţeaua hidrografică a zonei a funcţionat bine până în 1990. a lăsat urme adânci . Un prim semnal de repunere în funcţiune. Un factor care a dus la distrugerea terenurilor agricole este culrura de cânepă. apa geotermală se foloseşte în amestec cu apa rece la cele două ştranduri pe timp de vară şi ca agent termic în aparatele de contracurent din punctele termice. fie din lipsa de fonduri. ce depozitează multe reziduri din cauza neântreţinerii. La ora actuală sistemul hidrotehnic doar reglează apele ce provin din ploi. a făcut ca pentru asigurarea localităţii cu apa necesară. care provin de pe canalul Aranca. Nefolosirea apei geotermale pentru tratamentul balnear al cetăţenilor. oraşul ar semăna cu marile oraşe aşezate pe râuri şi fluvii.1. care în ultimii ani şi aceasta a fost foarte puţine. ajutaţi şi de statul român. localitatea şi teritoriul său pot deveni o zonă extrem de atrăgătoare pentru orce investitor sau turist ce ne vizitează oraşul -. 2. Exploatarea neraţională a Luncii Mureşului. pesticidelor. iar mai târziu aluvunile râurilor. Fiind o câmpie de acumulare are la bază sedimente ale Mărilor terţiare mai vechi. Folosirea excesivă a îngrăşămintelor chimice. aceasta să fie adusă din localitatea Sânpetru Mare. a făcut localitatea să piardă cel mai valoros înveliş biotic. se confruntă cu o invazie masivă de ţânţari. de la 14 km cu mari costuri. dar în perspectivă este posibil ca aceasta să fie declarată . folosirea şi protejarea potenţialului natural la standarde europene. având în funcţie toate staţiile de pompare a apei. atât de necesar plantelor. s-ar putea reduce substanţial. insecticidelor. STRUCTURA GEOLOGICĂ Bazinul Aranca face parte din punct de vedere geologic din Depresiunea Panonică formată prin scufundarea masivului Hercinic care se întindea între Carpaţii Meridionali şi Dinarici. Defrişarea definitivă a pădurii Zăbrani. pentru a obţine recolte cât mai mari. însă din 1990 aceste culturi nu se mai cultivă. care printr-un program bine coordonat de dezinsecţie. au sărăcit pământul de conţinutul organic. Prin întreţinerea. inclusiv cea industrială. a îngreunat unele activităţi economice. 15 . Existenţa rozătoarelor provoacă multe daune. iar după 1990 acestea nu mai functionează. Învelişul biotic al zonei.Rezervaţie naturală”. pe o durata mai mare de timp. face parte din unitatea de relif Câmpia Tisei ce s-a format prin colmatarea Lacului Panonic.

Dintre marile falii panonice cea mai importantă este cea care desparte (cretacicul) cristalinul Apusenilor de cel Panonic şi care trece prin estul Câmpiei Nădlagului. microdepresiuni presărate cu martori de eroziune din vechea câmpie formată pe materiale loessoide). între râul Mureş şi Câmpia Jimboliei. unde panta foarte redusă a reliefului a determinat meandre foarte puternice prin părăsirea albiilor şi crearea de alte cursuri cu noi sedimentări.popine. peste care apar nisipuri dunificate şi roci lutoargiloase ce conduc la stagnarea apelor meteorice şi la împiedicarea inundaţiilor (27). Câmpia Banatului reprezintă jumătate din Câmpia Vestică cu o altitudine între 75 -180 m dar şi cu zone mai coborâte ca altitudine care se află în ariile de subsidenţă. s-a constatat că straturile sunt formate din alternanţe de argilă vânată. În tortonian apar nisipuri. În cadrul acestei câmpii apare ca subunitate Câmpia Aranca. adâncimea mare a fragmentării reliefului. relieful caracteristic este reprezentat de grinduri cu zone depresionare. este mai mare pe traiectul curgerii vechilor văi -câmpia înaltă a Vingăi situată în extremitatea estică domină câmpia joasă prin înălţime şi diferă de aceasta datorită fiabilităţii materialelor loessoide fapt pentru care văile şi-au adâncit foarte mult albiile meandrate în loess. partea N este situată în fosta luncă a Mureşului iar partea de S în fosta luncă a vechiului pârău Aranca. argilă galbenă şi nisip . Teritoriul este amplasat în Câmpia Mureşlui care este formă tipică de subsidenţă fluviolacustră. Depozitele terţiare se caracterizează litologic prin predominarea sedimentelor marno-argiloase (miocene) şi celor nisipoase (pliocene). Câmpia Arancăi are ca bază fundament carpatic cristalin acoperit de o cuvertură sedimentară. . argile. carpatic în care a fost depistat un sistem complex de fracturi precum marile falii. gresii ca urmare a umplerii depresiunii care sunt parţial erodate. mâluri).2. Din punct de vedere al structurii geologice. În urma forărilor fântânilor arteziene pe teritoriul oraşului la adâncimi de până la aproximativ 300 m. astfel. fiind cea mai nouă şi cea mai joasă câmpie mureşană . chiar dacă în prezent. În Câmpia Arancăi apar o serie de roci de suprafaţă precum aluviuni recente (nisipuri. explicânduse. Câmpia Banatului aparţine porţiunii estice a marelui bazin de sedimentare numit Depresiunea Panonică ce are un fundament cutat. 2. cu văi puţin adânci cu albii părăsite rezultate în urma regularizării cursurilor de apă şi a desecării cu latitudine cuprinsă între 80-85 m.(27). slab estompate. Din punct de vedere geologic. astăzi regularizat şi canalizat În fapt perimetrul studiat se află la S de Mureş şi la contactul a trei subunităţi -lunca Mureşului. cu văi părăsite. RELIEFUL Câmpia Arancăi este situată în partea cea mai de vest a ţării. Cretacicul îşi face apariţia sub forme de petice peste cristalinul ce face parte din fundament. Ca subdiviziune. calcare. prezentând lăţimni reduse de la câteva zeci până la câteva sute de m.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Fundamentul constituit din şisturi cristaline şi roci eruptive este fragmentat in locuri de mişcările epirogenetice la care a fost supus. oraşul Sannicolau Mare se suprapune unei formaţiuni din era terţiară şi anume neogen . Varietatea formelor de relief (alternanţă de grinduri. o parte din luncă a fost scoasă de sub influenţa inundaţiilor prin lucrări de îndiguire : -câmpia joasă a Arancăi. care este cea mai tânără formaţiune de relief aflată în extremitatea N a arealului. pietrişuri mici. privaluri. belciuge. apare Câmpia Mureşului ce se desfăşoară la nord şi la sud de Mureş şi prezintă două sectoare. 16 .

Cherestur. pe unele grinduri urcând la 90 m. 17 . La grupa a doua se încadrează: Grabaţi. Variaş şi Saravale. Cea mai importantă resursă naturală este apa geotermală ce se întrebuinţează în sere . În cadrul oraşului Sânnicolau Mare s-a creat cea mai mare reţea hidrografică din ţară astfel că toată suprafaţa agricolă este compartimentată şi înconjurată de canale de irigaţii şi de desecare cu mare eficienţă în producţia agricolă . Petrolul şi gazele naturale au fost descoperite în Câmpia Arancăi la Cherestur.30‰ adică aproape de orizontală. canale de drenaj. de la nord de Periam în aval. Teremia Mare. (în prezent nu mai este posibil). Tomnatic. pe curba de 90 m. Cea mai importantă dintre aceste „hunci” (ridicături) se află pe fosta linie de hotar între oraşul Sannicolau Mare şi fosta comuna Sannicolau German (în prezent încorporată oraşului) la sud de drumul Dudeştii Vechi – Tomnatic şi se numeşte Hunca Farchii . Circulaţia vestică persistă atât în perioada rece cât şi în perioada caldă a anului şi se caracterizează prin ierni blânde cu precipitaţii lichide. Dudeştii Vechi şi Teremia Mare . Circulaţia polară este determinată de ciclonii din nordul Oceanului Atlantic şi se caracterizează prin scăderi de temperatură. Circulaţia tropicală determină ierni blânde şi cantităţi însemnate de precipitaţii iar vara o vreme instabilă cu averse şi descărcări electrice. Pe teritoriul oraşului se află nişte ridicături care au direcţia SV-NE. nebulozitate accentuată şi precipitaţii sub formă de averse. grinduri fluviatile şi movile antropice . la topitoriile de cânepă şi la încălzitul locuinţelor . Panta câmpiei este de circa 0. Oraşul Sannicolau Mare împreună cu împrejurimile au un relief caracteristic de câmpie cu o altitudine medie de 85 m. urmărind o mică diferenţă de nivel. se încadrează în condiţiile climatului temperat –continental cu predominarea maselor de aer maritim şi a celor continentale de origine estică la care se adaugă masele de aer cald ce traversează Marea Mediterană şi a unor mase de aer rece polar. începând de la Sânpetru Mare. La a treia grupă: Deta. iar la ieşirea Arancăi din ţară coboară la 77 m. Astfel grupa cu potenţialul cel mai mare (70% din totalul judeţului Timiş) însumează următoarele areale: Sânnicolau Mare. Altitudinea dominantă a câmpiei este de 80-85 m. Aceasta este în general plană doar uşor fragmentată. 2. iar partea cea mai joasă apare în Aranca . Câmpia Arancăi este o câmpie joasă subsidentă de luncă şi de divagare în formă de con. Iecea Mare şi Şandra. pe la vest de Tomnatic şi nord de Teremia Mică . Cheglevici. iar limita de sud-est trece printre râurile Aranca şi Galaţca. cu punctul de inserţie pe cotul de 90° al Mureşului la nord de Periam (27). prin poziţia sa matematică-2037 longitudine şi 4604 latitudine-din cadrul continentului Europa. Oraşul este aşezat în câmpia joasă a canalului Aranca. şi al depunerii neuniforme de material aluvionar . CLIMA Oraşul Sânnicolau Mare. Lovrin şi Jimbolia. ca rezultat al eroziunii apei din perioada când Mureşul a mai putut revărsa. iar iarna ninsorile sunt însoţite de intensificări ale vântului. În funcţie de potenţialul energetic s-a realizat o grupare de 4 centre. Partea cea mai ridicată apare la est şi la sud de oraş. Datorită acestui fapt apar microforme de tipul albiilor şi meandrelor părăsite.3.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Limita de nord include lunca Mureşului. ce se continuă spre comuna Saravale.

30C (adică diferenţa de temperatură între luna ianuarie –1. vara 210C (iulie). iar temperatura minimă absolută s-a înregistrat la 13 februarie 1935:-300C astfel că amplitudinea termică absolută este de 70.5mm.iarna 1. cele mai bogate precipitaţii cad în luna iunie (69.Cantitatea maximă anuală a fost de 757mm/an în anul 1955. Cele mai multe zile de iarnă se înregistrează în luna ianuarie -Numărul zilelor tropicale (temperatura maximă > 300C) depăşeşte 350C fiind caracteristice lunilor iulie şi august. -Pe anotimpuri precipitaţiile se repartizează astfel : primăvara 134. Precipitaţiile atmosferice -Cantitatea medie anuală este de 535. toamna 11.50C(11).80C (octombrie).70C însă aceasta poate depăşi uneori 110C. Variatia temperaturii medii lunare in anul 2002 la statia meteorologica Sannicolau Mare LUNILE I temperaturi 2 II 0.1mm). --Temperaturile medii sezoniere sunt următoarele: primăvara 110C (aprilie).40C şi luna iulie 21.5 18 . -Numărul zilelor de iarnă (temperatura maximă < 00C) este redus datorită influenţei aerului maritim cald şi umed. Frecvenţa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice -Numărul zilelor de îngheţ este de 4649/an iar primul îngheţ se înregistrează la jumătatea lunii octombrie iar ultimul la jumătatea lunii aprilie.5mm).iar cantitatea minimă de precipitaţii a fost de 464mm/an în anul 1961.2 XII 0.3 VI 1 9.7 III 5.40C) şi februarie (-0.5 ANUAL 10.90C.90C).8mm(11) Cantitati medii lunare de precipitatii Lunile Precipitaţii I 3 II 2 III 3 IV 4 V 5 VI 7 VII 5 VIII IX 4 3 X 2 XI 4 XII 4 Anual 527. -În cursul unui an. Temperaturile extreme sunt importante pentru adaptarea unor măsuri de protecţie în sectoarele în care este nevoie.40C (ianuarie). Temperatura medie anuală poate să scadă sub 100C ca în anul 1956 când s-au înregistrat doar 9. iar cele mai reduse în luna februarie(29. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat la 6 iulie 1956:40.7 X XI 11. --Amplitudinea termică medie anuală este de 23.50C (11). ca de exemplu în anul 1950 când a fost de 11.4 IV 11 V 1 6.1 5.6 6.5 VII 2 1.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Temperatura aerului –Temperatura medie anuală este de 10.3 mm/an .50C. toamna 132. vara 171.1 VIII IX 2 1 0.8mm iar iarna 89.10C).5 Temperaturi medii lunare si multianuale (2002) (12). --Temperaturi medii lunare sub 00C se Înregistrează abia în lunile ianuarie (-1.2mm.

4.8 Calm 20. care sunt uscate. Iarna 2003 in oras. Dintre aceşti factori .6 SE 14. -În luna iunie domină vântul de nord.6 Cantitati medii lunare si multianuale de precipitatii (2002) (12) Stratul de zăpadă .7 2.3. Staţia Meteo a localităţii a funcţionat între anii 1928 – 1948. în luna septembrie domină vânturile de sud.est cu o pondere de 21. Direcţia Valoarea N 11.100 ore/an . reluată activitatea în 1953 – continuând în prezent 2.7 8. 19 . morfologici şi geologici. solul fiind acoperit în medie 30 de zile /an.8 8.Frecvenţa medie anuală oscilează între 1.5 NE 5. HIDROGRAFIA În zona Aranca. hidrografici. din care 15 zile în luna ianuarie. factorii climatici şi hidrografici influenţează alimentarea. Morfologia terenului influenţează adâncimea şi drenajul apei freatice.Radiaţia solară medie anuală este de aproximativ 118 kcal/cm din care se înregistrează 100 kcal în semestrul cald şi 18 kcal în cel rece.2 S 16 SV 6.1 E 6.5 5.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 3. iar factorul geologic determină existenţa stratului freatic şi a straturilor acvifere de adâncime.7 2. care aduc precipitaţii sub formă de averse şi cele de sud -est.6 3. . hidrografia este rezultatul acţiunii combinate ale factorilor climatici.5 V 10 NV 9. numai factorul climatic este considerat uniform pentru întreaga zonă. Astfel condiţiile de alimentare şi drenare diferă în lunca Mureşului faţă de terasă şi câmpie. drenarea şi variaţiile nivelului apei freatice.8 m/s.2.1 m/s iar viteza medie cea mai mare este de 3.5% iar vântul de sud are cea mai scăzută frecvenţă şi bat mai ales în lunile aprilie şi mai.8 1.vest ce are o pondere de 25% din totalul vânturilor.6 9. Vânturile-Vânturile dominante sunt cele din vest şi nord -vest. ceilalţi factori fiind diferiţi de la o zonă la alta.3 9.2 6.0 5.3 Frecventa medie anuala a vintului pe directii (%) (2002) (12) Radiaţia solară -Durata insolaţiei este de 2.Iarna este de obicei mai săracă în zăpadă.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare Colectorul principal al Câmpiei Aranca este Aranca.480 ha. având un număr de 34 de puţuri. 20 . după ce a fost încoronat pe albia Arancăi. de la Felnac (unde începe digul Mureşului ) şi se varsă în Tisa . ce se varsă în Tisa. a apelor râului Mureş de digul ce însoţeşte Mureşul. Izvorăşte din lunca Mureşului. Sistemul hidrotehnic Sannicolau Mare Canalul Aranca traversează Sannicolau Mare şi avea în trecut ca scop evacuarea apei din terenurile inundate. Râul Mureş străbate judeţul Timiş prin partea sa nordică pe o lungime de 42 km de la Periam Port la Cenad. Râul Aranca are un curs domol şi se suprapune peste un vechi curs al Mureşului . de la adâncimea de 2. conducătorul hunilor. izvoare de apa subterană şi din ape arteziene . dar numai până la adâncimea de 2 m. La sud de Mureş. Întreaga suprafaţă a oraşului şi chiar a împrejurimilor este apărată împotriva inundaţiilor. fiind lărgit şi adâncit în anii 1959 şi 1960. iar debitul minim vara . Debitul maxim se înregistrează primăvara. Canalul Aranca este instalat pe fostele albii ale Mureşului şi dispune de un areal de divagare înainte de îndiguire. dar contribuie la alimentarea lui în timpul secetei. Alimentarea canalului cu apă se face din precipitaţii. din care 65 km în cuprinsul judeţului Timiş.5 m. În regiunea Aranca apa freatică contribuie la excesul de apă din sol. Pe teritoriul oraşului are o lungime de 10km si 532 m şi o lăţime variind între 6 şi 16 m şi o adâncime cuprinsă între 1 – 3 m. Sistemul de desecare Aranca IV al oraşului Sânnicolau Mare are o suprafaţă de 31.3 m apa freatică nu mai are influenţă asupra solului.1-0. fiecare cu o suprafaţă de 926 ha dintre care şapte puţuri sunt în funcţiune.15 km. SCURT ISTORIC Canalul Aranca este un vechi curs al râului Mureş care în perioada cetăţii antice Morisena se presupune că ar fi fost navigabil dovadă fiind corabia scufundată în albia Arancăi ( de lângă …) Din legendele trecutului o versiune este aceea că Attila. iar nouă sunt defecte . de la nord-est către sud-vest curge Aranca pe o lungime totală de 104 km. Panta este de 0. având o siguranţă de cel puţin 1m faţă de apele maxime ale Mureşului . Aranca izvorăşte din lunca Mureşului de la Felnac (unde a început construcţia digului în 1816 ) şi se varsă în râul Tisa . fiind îndiguit pe întreaga sa lungime. iar diferenţa de nivel între punctele de intrare (E) şi (U) din oraş este de 2. aceştia au modificat cursul râului Mureş în forma actuală . De-a lungul timpului canalul Aranca a fost colectorul principal al câmpiei Aranca deoarece solul din teritoriul câmpiei a fost sub influenţa directă şi accentuată a apelor de suprafaţă şi subterane ceea ce a făcut să aibă un proces de geneză şi evoluţie cu totul caracteristic.

750 km fiind marcat prin 81 de borne kilometrice .1-0. Între bornele PP 47 şi PP 78. fiind a doua cale comercială. Viteza apei este de 0.200 km. piatra de pavaj şi alte produse din centrul Transilvaniei spre Occident. La ora actuală nu mai este navigabil. La limita teritorială a oraşului. Iugoslavia.200 km. Canalul Aranca în localitate este traversat de opt poduri şi trei podeţe.532 km. trece pe mijlocul senalului navigabil (acolo unde apa este mai adincă) şi este marcat prin semne de frontieră în bornaj dublu (fiecare stat cu sistemul său de bornaj ca număr de borne). pe fiecare fiind amplasate câte o staţie de pompare (28) Râul Mureş Izvoreşte din munşii Hăşmaşul Mare. Sistemul a funcţionat până în anul 1919 când bazinul Aranca a fost dezmembrat cu actuala frontieră. Râul Mureş are limitrofe hotarele localităţilor Sânpetru Mare.5 m/s. finalizate spre sfârşitul anilor 1986. Defileul Topliţa – Deta. de-a lungul văii Mureşului.15 m cu diferenţa de nivel între intrare şi ieşire din teritoriul localităţii de 2. Râul Mureş este şi apa de frontieră pe o lungime de 22.Canalul Aranca este divizat în patru compartimente. între km. Panta este de 0. Canalul are legătură cu râul Mureş prin două canale reversibile. În vremuri îndepărtate.0” şi km. era o cale navigabilă ce transporta lemnul. de la borna A60/PP1 şi borna PP100(Nădlac). respectiv între bornele de frontieră de pe teritoriul romănesc. trece apoi prin Munţii Zărandului şi Dealurile Lipovei. Începând cu anii 1887-1894 s-a construit sistemul hidrotehnic Aranca ce cuprinde şi suprafeţe teritoriale ale oraşului pentru a deservi o suprafaţă de 98. pe. coboară în depresiunea Alba Iulia. Fluvial 22+500”. lăţimea variind între 6 şi 16 m cu baza mică de 3 m şi o adâncime cuprinsă între 1 şi 3 m. Între anii 1932-1954 au existat preocupări pentru o mai bună folosire a sistemului şi de abia începând cu anul 1954 s-a început propriu-zis executarea lucrărilor în amonte şi aval de oraş . Are o lungime de 756. zona Sânnicolau Mare fiind situat în compartimentul II de la km 81.5 m.7 – km 42. Saravale. Fluvial . Traseul liniei de frontieră. respectiv între km. 21 . s-a trecut la amenajarea canalului Aranca cu proiecte tehnice în colaborare cu ţara vecină. iar pe teritoriul maghiar.50km. sarea. Sannicolau Mare şi Cenad.fluvial 12+500 şi 18+500. iar debitul maxim este de 2. canalul are o lungime de 10. străbate Podişul Târnavelor. iar în afara oraşului de poduri la intersecţia de canale şi drumuri.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Canalul Aranca trece prin mijlocul oraşului Sânnicolau Mare şi a fost canalizat începând cu anul 1888 după inundaţiile din primăvara aceluiaşi an. formează apoi frontieră cu Ungaria şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Mureşul formează hotarul de nord al teritoriului oraşului şi graniţă cu Republica Ungară pe o distanţă de 6. În urma proiectului din 1931 şi apoi din 1932 după inundaţiile din acelaşi an. localităţile Apattfalva şi Cenadul Maghiar. intră în Câmpia Vestică trecând prin oraşul Arad. DATE TEHNICE Canalul Aranca are o lungime de 84.4 km2.. trece prin dreapta Munţilor Apuseni.8-1.2 m/s.

este un afluent al Arancăi. euroasiatice. iar dintre arbori: salcia ( Salix alba). Elementele din cadrul Câmpiei Aranca au diverse obârşii geografice precum: europene. cu o lăţime de 25 – 30 m.5. În dreptul staţiei de pompare. plopul ( Populus nigra). FLORA ŞI FAUNA VEGETAŢIA Activităţile umane au produs modificări majore în fizionomia covorului vegetal prin extinderea terenurilor agricole şi diminuarea vegetaţiei naturale. În timpuri îndepărtate. trecea prin faţa cetăţii Morisena.Monografia oraşului Sânnicolau Mare porţiunea neregulalizată. ghiocei (Galanthus nivalis). Are un număr de 26 de insule. firuţa ( Poa pratensis). loc de acostare pentru descărcarea şi încărcarea produselor şi materialelor. 2. Structura floristică a silvostepei cuprinde stejar penduculat (Quercus robur). acesta fiind amenajat ca şi canal de irigaţii.7 km. fiind un canal principal de distribuţie a apei pompate de la staţia de pompare de pe râul Mureş. ulterior. Are o lungime de 2. sunt de dimensiuni reduse. pe timpuri îndepărtate. şi formează împreună sistemul hidrotehnic Sannicolau Mare din Sistemul hidrotehnic Aranca. Mureşelul. şi o adâncime de 3 – 5 m. se afla un port. lucernă sălbatică (Medicago arabica). se află un număr de 4 insule ce aparţin statului român. din care 14 aparţin statului român. În cadrul pădurii de stejar apar pe lângă stejar şi specii ca ulmul (Ulmus minor ) şi plopul (Fraxinus angustifolia).3 km. stejar pufos (Quercus pubescens). stratul ierbos este constituit din toporaşi (Viola odorata). viorele ( Scila bifolia). şi o lăţime de 5 – 10 m. În lunca canalului Aranca apar terenuri agricole dar şi pajişti mezofile: iarba câmpului (Agrostis tenius).000 de specii reprezentând 2/3 din flora ţării). plopul alb (Populus alba).şi o adâncime între 1 şi 5 m. împreună cu Aranca. în urma măsurătorilor din 1996 (măsurătorile se fac la un interval de 10 ani). 22 . coada vulpii (Alopicurus pratensis). Canalul Mureşanul (Mureşelul). În Câmpia Arancăi se întâlnesc elemente de floră similare cu cele ale întregii Câmpii de Vest dar aici apar mai multe specii (în Banat există circa 21. bornei PP55. borna PP55. Este străbătut de două poduri din ciment cu lungimea de 20 m. ce izvorăşte din lunca Mureşului. Între bornele PP47 şi PP78. mediteraneene şi circumpolare. specii de trefoi (Trifolium pratensis). Hotarul oraşului Sânnicolau Mare se poate încadra ca tip de vegetaţie la stepă. Canalul Silvia este un canal construit în cadrul sistemului hidrotehnic. silvostepă şi pădure de stejar. fiind al doilea obstacol natural de aparare al cetăţii. cât este hotarul oraşului. de la baza canalului. înălţimea de 6 m şi o greutate maximă admisă de 30 t. balcanice. Celalalte 73 de canale principale şi secundare de pe teritoriul oraşului. În zona de stepă. are o lungime de 9. păiuşul de livadă (Festuca pratensis). lăţimea de 6 m.

begonie (Begonia semperflorens).000 de specii. cu pătrunderi şi amestec de specii venite din nord. 2. Cele mai cultivate specii de trandafiri au fost: trandafirul Rosa Indica. muşcată curgătoare (Pelargonium peltatum). În lunca Arancăi şi în mlaştinile din jurul oraşului trăiesc numeroase specii de raţe sălbatice. sud şi vestul ţării. crapul (Cyprinus caprio). hârciogul (Cricetus cricetus). stârci între care ţigănuşul (Plegadis falcinellus). crizantemă (Chrysanthemum indicum).. buhaiul de baltă (Bombina bombina). Asociaţiile faunistice sunt specifice silvostepei şi pădurii de stejar. iar dintre speciile de conifere apare tisa (Taxus bacata) (30). creasta cocoşului (Celosia cristata). Solurile din cadrul acestei grupe sunt formate exclusiv 23 . bănuţi (Bellis pernnis). Rosa Alb. parcuri şi spaţii verzi. iar dintre păsări: turturica (Streptopelia turtur). Fauna de pădure e reprezentată prin căprioară . SOLURILE Solurile sunt corelate cu roca . FAUNA Fauna este de tip central european cu elemente submediteraneene. Fauna piscicolă prezentă în canalul Aranca şi în Mureş cuprinde somnul pitic (Silurus glanis). iepure şi veveriţă. vulpe.Monografia oraşului Sânnicolau Mare PLANTE ORNAMENTALE În zona oraşului Sânnicolau Mare sunt numeroase specii endemice ce ocupă un areal foarte restrâns: laleaua (Tulipa gesneriana).oraşul trandafirilor”. originar din China. privighetoarea (Luscina megarhznchos). Aceste flori sunt cultivate în grădini. iar dintre animalele cu blană preţioasă apare vidra (Lutra lutra). vârdoage ( Tagetes patula) (30). ţiparul (Angiullo) şi obleţul ( Atburnus alburnus).6. toate solurile actuale se găsesc într-un stadiu de evoluţie secundară. carasul (Carassius auratus gibelio). conţin un procent ridicat de săruri uşor solubile . clima şi vegetaţia şi sunt foarte variate . ştiuca (Esox lucius). Rosa Multicolor. Fauna stepei şi silvostepei se caracterizează prin prezenţa rozătoarelor precum popândăul (Citellus citellus).urile mai ridicate . În funcţie de aceste caractere şi de formele geomorfologice. În parcurile oraşului se mai întâlnesc şi specii străine precum Ginkgo biloba. oraşul devenind simbolic . prepeliţa (Coturnix coturnix) şi potârnichea (Perdix perdix). iepurele de câmp (Lepus europaeus). În localitate între anii 1970-1981 au existat plantaţii de trandafiri de peste 20. precum şi alte specii care s-au adaptat foarte bine la condiţiile climatice ale localităţii. gâşte. solurile se împart în două grupe :solurile de luncă şi solurile de terasă. iar dintre păsări sunt aceleaşi prezente şi în stepă şi silvostepă.Solurile din cadrul zonei Aranca prezintă mai multe caractere comune : toate solurile au aceeaşi rocă mamă la bază – aluviunile şi cu mici excepţii loessul pe loess. La aceste specii de trandafir se mai adaugă gura leului (Antirrhinum majus). Rosa Semperflorens. Rosa Centifalia.

13%) de continutul reudus în humus (7. gleizate. Cernoziomuri 1-18 (tipice. de textura argiloasă (moderată 20.). iar pe suprafeţe mai mici lăcoviştea salinizată şi lacovişti cernoziomice . Vertisoluri. rocă climă.3 ha şi livezi387. Toate aceste soluri se caracterizează prin intense procese de degradare.43%. De asemenea sunt irigabile solurile cafenii şi ciocolatii şi cernoziomul brun. a-III-a 4355.100 ha şi cernoziomul salinizat pe o suprafaţă de 1. În cadrul acestei grupe se deosebesc mai multe tipuri genetice de soluri. păşuni 11701 ha.5%). cernoziomul brun cu o suprafaţă de 3.39%.63%).6 ha (3. iar procesele de salinizare ale acestor soluri nu se produc la suprafaţă. În cadrul acestei grupe apar mai multe tipuri genetice . redusă 52. gleizate sărăturate): 8% 7. gleizate. soloneţuri şi solodiu cu diferite forme de creştere .850 ha .3 ha. soluri gleice şi soloneţuri 44-63: 5% 5.100 ha . 64-74 (gleizate.09%şi alcalizare 18.2%). 24 . a-IV-a 1060.9%). pentru categoria de foflosinţă “arabil”.29%) şi sărăturare redusă (salinizare 7. Asociaţii de vertisoluri cernoziomuri şi soloneţuri 701-720: 20%.800 ha şi se află în imediata apropiere a văilor Aranca şi Galaţca . Cernoziomul cafeniu ce ocupă o suprafaţă de 3.6%). Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosinţe: arabil10.768. cernoziom lăcoviştit ce se întinde pe o suprafaţă de 7. vermice. dar care se irigă doar cu cantităţi mici de apă fiind la început de degradare . Din punct de vedere agricol sunt soluri uşor de lucrat şi foarte productive. Influenţa şi acţiunea în timp a factorilor pedogenetici (relief. cl. în afară de cele salinizate şi lăcoviştile.22% şi redusă 45. ele având loc la o adâncime de 3-4 m . sărăturate): 37% 2. plumburie si brună. ca şi intervenţia omului prin importantele lucrări hidroameliorative începute cu mai bine de 200 ani în urmă. Soluri aluviale 74-84 (molice. din cartograma alăturată rezultă următoreale tipuri dominante de soluri: 1. cl. Lăcovişti. iar grupa solurilor de terasă circa 65%.200 ha . Sărăturile cuprind solonceacuri.0 ha (8. Soluri brune eumezobazie.69%) şi de tasare (severă 11.0 ha (49.0 ha (35. a terenurilor agricole se prezintă astfel: cl.200 ha . cernoziomul ciocolatiu cu o suprafaţă de 31. moderată 10.8%). cl.7 ha (2. 25-43 (molice. Factorii limitativi care grevează asupra calităţii pământului în această zonă sunt dimensionaţi de fenomenul de sărăturare severă-moderată (salinizare 0. Cernoziomuri cambice 19-24 (gleizate. hidrologie. Lăcoviştele ocupă suprafeţe destul de mari în zona administrativă a oraşului. a-II-a 6132. cl a-V-a 350. Prin gruparea unităţilor de teren U. sărăturate): 5% 3. au determinat existenta unei cuverturi de sol de o accentuată complexitate şi diversitate.Monografia oraşului Sânnicolau Mare pe aluviuni şi au evoluat sub influenţa directă a apei freatice.0 ha.15% din suprafaţă şi alcalizare 0. În cadrul oraşului Sânnicolau Mare grupa solurilor de luncă ocupă circa 35%. b) Solurile de terasă ocupă aproape în întregime terenurile mai ridicate. vii 3. Referotor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate). sărăturate): 8 % 6. Se întâlneşte mai ales lăcoviştea propriu–zisă cu variaţiile asfaltoidă. a)Solurile aluviale ce ocupă o suprafaţă de 3. sărăturate): 16 % 4. mai ales în lunca Mureşului şi a canalului Aranca. I 480.27%).T.

n.e.ISTORICUL ORAŞULUI Istoria prezenţei umane în vatra localităţii Sannicolau Mare. iar în epoca timpurie a bronzului (1800 –1550 î.n.e. s-a produs geneza neoliticului fiind identificată între localitatea Cenad şi Beba Veche..n. a). pe lângă fluviul Maris (Mureş) locuiau agathyrsii care erau de viţa tracică.) părintele istoriei. scria Herodot. 25 .n. comunitatea umană stabilită sau aşezată temporar pe această vatră. Această zonă a reprezentat de-a lungul istoriei. înţelegerii unei lungi. ar fi fost Agathyrşii. care a fost martoră oculară a istoriei universale în partea de S –E a Europei.e. de la cele mai vechi până în prezent.î. meşteşugari a căror existentă era facilitată de clima blânda.e.e. depăşeşte cu mult evul însemnărilor documentare. neolitice.(29) Herodot (490-408 î. PIETRELE RĂMÂN” 3.(17) Cercetările arheologice din Selişte (N) şi Bucova (S) au demonstrat concludent că făuritorii şi beneficiarii civilizaţiei bronzului şi fierului au fost tracii nordici şi urmaşii acestora geto-dacii care erau cei mai drepţi dintre toţi locuitorii Thraciei. o zonă de interferenţă a două direcţii politicomilitare şi spirituale fundamentale. având rolul unui complement necesar şi util. mai mult trăite decât înţelese de istorie. despre care istoria aminteşte. abundenţa apei râului Mureş şi Arancăi şi a pădurilor (Zăbrani şi Lunca Mureşului). frământate dar şi fascinante istorii ale acestor locuri. prin descoperirile ultimilor decenii. au scos la lumină vestigii aparţinând marilor diviziuni ale istoriei paleolitice. În jurul anilor 6000 î. vânători.) au fost identificate culturile Mureş –Periam şi Criş – Starcevo.(39) Aşezările de-a lungul râului Mureş au suferit toate transformările timpului. Paleta vestigiilor arheologice atestă prezenţa unei aşezări omeneşti din vremuri îndepărtate adăpostind o populaţie de agricultori. a parcurs diferite etape ale civilizaţiei. scria că în anul 513 î. Cei mai vechi locuitori ai acestui ţinut. cât şi prin introducerea de noi sisteme tehnologice de conservare şi de adaptare a tehnologiilor culturale curente la specificul condiţiilor pedoclimatice (soiuri. De-a lungul timpului. solurile fertile. APA TRECE.n. Occidentală – dinspre Europa apuseană spre orient În acest context se înscrie şi această vatră străbună. epoca bronzului şi a fierului. numiţi de la Agathyrus . hibrizi ) DICTONUL DE VIAŢĂ TRĂIT SPECIFIC ORAŞULUI .Monografia oraşului Sânnicolau Mare Ameliorarea şi valorificarea potentialului productiv al pământului se pot realiza în condiţiile abordării integrate a măsurilor hidroameliorative cu cele agropedoameliorative şi culturale curente care vor viza asigurarea unui regim aerohidric în sol la parametri optimi de funcţionalitate. Orientală – vehiculate de imperiul Bizantin şi cel Otoman b).un fiu a lui Hercule.. iar geto-dacii din această parte au fost puternic influenţaţi de celţipopulaţie indo-europeană-ce a stăpânit efectiv Banatul din a doua jumătate a secolului IV. Localitatea Sânnicolau Mare ca de altfel tot Banatul.

Poporul dac avea legături frăţeşti şi vorbeau aceeaşi limbă cu unele din triburile celţilor. În anul 274 e. şi I e. Banatul Timişan în timpul împăratului Traian se numea Dacia Riparia sau Ripensis deoarece era înconjurat de apele Tisei şi ale Mureşului şi începe să populeze cu colonii romane consolidând mai multe cetăţi şi valuri de pământ. împăratul roman Traian cucereşte Dacia şi o transformă în provincie romană. vechiul oraş Morisena cu localitatea Sânnicolau Mare devenind chiar capitala imperiului hunilor. fiind un popor bogat si cu moravuri blânde. duceau un trai statornic familiar şi social.(29) La extremitatea Imperiului Roman din Moesia Superioară în Dacia Ripensis. localitatea Sânnicolau Mare împreună cu cetatea Morisena devine oraş sub Imperiul Roman.(15) Banatul Timişan ocupa primul loc dintre toate provinciile Daciei. năvălind în Dacia sub conducerea lui Attila supranumit „biciul lui Dumnezeu”(29).396 hunii. Chiar dacă cetatea Morisena nu sar fi întins pe vatra localităţii sunt destule motive ştiinţifice şi militare să credem că în acest loc a fost un castru al Legiunii XIII Gemina ridicat ca avanpost pentru apărarea cetăţii Morisena.e.(18) Denumirea a primit-o de la râul Mureş şi de le tribul dac Morasian. reşedinţa lui Attila. Dezvoltarea acestei zone s-a realizat sub conducerea lui Burebista şi apoi a lui Decebal în secolul I î.n.n.Monografia oraşului Sânnicolau Mare îndeletnicindu-se cu cultivarea pământului şi chiar cu vieritul.(39) Între 106-274 e. 26 . Faptul că în spaţiul actual al oraşului Sânnicolau Mare descoperirile arheologice nu sunt impresionante se datorează faptului că vatra localităţii a fost alcătuită în parte din terenuri mlăştinoase alimentate de revărsarea râului Mureş şi a Arancăi.n. Este unul dintre cele mai înfloritoare oraşe ale geţilor. Această viţă tracică de agathyrsi. de-a lungul timpului s-a contopit cu poporul dac şi care se iveşte o dată cu venirea celţilor în Europa estică. care îşi avea reşedinţa aici înainte de venirea romanilor. Cetatea Morisena era aşezată pe o suprafaţă foarte întinsă. îmbrăcat simplu şi foarte religios şi învăţând lucruri frumoase de la daci. întărind elementul romanic. Attila în luptele sale din Peninsula Balcanică aduce robi romani şi îi aşează în Dacia. Legile şi le codificau în versuri. îi alungă pe goţi în sudul Dunării ocupând Dacia căreia îi dau denumirea de Hunia.e. ce apar împreună pe harta Europei din veacul al V-lea. împăratul Aurelian retrage legiunile sale în sudul Dunării lăsând Dacia Traiană în stăpânirea goţilor–primul popor ajuns aici care schimbă denumirea de Dacia în Goţia săvârşind aici multe acte de pradă şi vandalism.n. Între anii 380 . Retorul bizantin Pricscus.n. cuprinzând localităţile Cenad şi Sânnicolau Mare. pe malul stâng al râului Mureş împăratul Traian a aşezat o colonie romană şi mai multe cohorte ale Legiunii XIII Gemina. În anul 106 e.n. chiar de barbari. trimis de împăratul Teodosie al II-lea. fiind menţionat în mileniul I î. Cetatea Morisena ar fi cuprins întreg teritoriul de la Cenad la Sânnicolau Mare fiind aşezată între râul Mureş şi Aranca – care pe vremea aceea era navigabilă. l-a descris pe Attila ca având autoritate regală. Băştinaşii au fost cruţaţi şi chiar respectaţi de către huni trăind cu ei în armonie. care au ridicat aici un castru şi un oraş însemnat numit Morisena sau Mureşana. cunoscând o epocă de glorie şi înflorire. modificate şi fortificate de romani. cu denumirea de “Ziridava” sau “Giridava”.

într-o noapte. argint şi fier împreună cu armele şi bijuteriile sale pe albia râului Aranca.(15) Reşedinţa principelui a fost tot în cetatea Morisena. În anul 1002 regele Ştefan al ungurilor supune toţi principii cu excepţia lui Achtum care a moştenit principatul Banatului. latină şi romană. în trei sicrie de aur.n.n. care a domnit între anii 840-907 e. fiind conduşi de cnezi. având reşedinţa principatului tot la Morisena. când este învins prin trădarea lui Csanad.n. în hotarul numit Selişte ce a avut ca rol întărirea liniei Mureşului luând aspectul unei cetăţi.. timp în care Dacia se numea Avaria. În anul 1241 cetatea Morisena este devastată şi ruinată de tătari. Cetatea Morisena este numită de regele Ştefan comitat suprem pentru ţara lui Achtum. care a fost apoi deviat. Sânnicolau-Mare devine oraş şi cetate de sine stătătoare la 09. Constantin cel Mare. huni.n. gepizii părăsesc Dacia lăsând-o avarilor. românii supravegheaţi de către împăraţii romani. o parte dintre vestigii aflându-se la Muzeul Banatului din Timişoara. În antichitate. pe urmele hunilor pătrund slavii. avari. Faţă de goţi. iar după plecarea acestora. voievozi şi principi din neamul lor. Caganul lor Baian şi-a avut reşedinţa tot în oraşul Morisena ţânând sub ocupaţie acest teritoriu până în 676 e. iar în secolul VII şi VIII trec Dunărea pe vremea luptelor dintre bizantini şi perşi. În anul 896 e. un popor de origine tătară. acesta din urmă cere pacea şi îşi păstrează principatul în stare de vasalitate faţă de principele ungur Arpad. Vestigiile istorice atestă faptul că teritoriul de azi al oraşului a fost locuit. În anul 566 e.02.1256 şi se numeşte San Nicolau. Achtum. Legendele timpului spun că Attila ar fi fost înmormântat pe teritoriul oraşului Sânnicolau Mare.(43) După un mileniu de contopire cu Cenadul. vasal ungurilor. adăugându-i-se pe lângă denumirea de Morisena şi cea de Cenad. În perioada anilor 1025-1241 localitatea se afla sub ocupaţie ungurească.12.(6) În anul 453 după moartea lui Attila hunii au fost alungaţi spre Marea Neagră de către gepizi.Monografia oraşului Sânnicolau Mare la curtea sa vorbindu-se limba hună. fiind cel mai însemnat punct strategic din nord-vestul Banatului. Teodosie şi Iustinian încep să trăiască o viaţa politică independentă organizându-se în cnezate. şi era contemporan cu principele Gelu al Ardealului şi Menumorut al Maramureşului. un neam germanic înrudit cu goţii.(6) Din acele timpuri au rămas ridicăturile de pământ în hotarul oraşului numite hunci. cucereşte aceste locuri. rudă a lui Achtum. regele Bella al IV-lea reface cetatea pe vatra localităţii San Nicolau sau San Nicoară. Atestarea documentară a localităţii este dată de istoriograful maghiar Gyorfy Gyorgy care arată că în anul 1247 oraşul purta numele de Zent Miklous. puncte de observaţie şi morminte. ocupă Peninsula Balcanică şi pun bazele popoarelor slave de azi: bulgari şi sârbi.08. În urma războiului dintre unguri şi principele Claudiu. existentă şi pe vremea principilor Claudiu şi Achtum.1217 (chiar înainte de despărţirea de Cenad) la 17. un strănepot al principelui Claudiu. iar în 1357 numele de Sent Miklos. gepizi. care au plecat fără să lase influenţe prea mari. ce erau folosite ca fortificaţii. opunând rezistenţă până în anul 1025. pe malul stâng al râului Mureş.(6) Tot din această perioadă datează şi mănăstirea Kemenche situată la 5 km nord de localitate. slavii au lăsat o puternică influenţă şi în această zonă prin denumiri toponimice geografice slave.1421 dat de regele Sigismund prin care trecea Sânnicolau Mare în 27 . iar cele mai valoroase la muzeele din Viena şi Budapesta. voievodate şi principate. Numele l-ar fi primit de la mănăstirea Sfântul Nicolae din apropierea oraşului. Între aceste principate un loc însemnat l-a avut Principatul Banatului condus de principele român Claudiu cunoscut în istorie sub numele de Glad sau Vlad.(6) Un alt document este actul de donaţie din 12.(29) În registrul dijmelor papale din 1332 oraşul apare sub numele de Santus Michael. Începând cu secolul V.

o parte stabilindu-se şi în localitate.PLANUL DE MODERNIZARE AL BANATULUI. iar în aceeaşi vară cucereşte localităţile Sânnicolau Mare şi Cenad. iar pentru Imperiul Otoman era placa turnantă a sistemului multor ofensive. prima aparţinând viliatului Timişoarei. În 1594 o parte din locuitori. încheiată intre austrieci si otomani. Capitala de Cenad intră în stăpânirea familiei Huniade la 8 august 1455. În aceste împrejurări noi. autorităţile habsburge iau o serie de măsuri administrative. Capitala Banatului cade în mâinile turcilor la 30. conduşi de Vladeca Teodor şi împreună cu oastea banului de Caransebeş. Banatul cu Timişoara şi localităţile sale. BANATUL va fi împărţit în 10 districte din care face parte şi Cenadul cu localitatea Sannicolau Mare. fiind însă înfrântă. iar în 1514 ţăranii iobagi din localitate participă la răscoala condusă de Gheorghe Doja. Pavel Chinezu aduce în 1481. cu centrul în zona Selişte. Odată cu anul 1606 Banatul trece definitiv sub ocupaţie turcească.000 de sârbi din teritoriile ocupate de turci. Prin pacea de la Passarowitz (1718). trece cu trupele sale în luptele cu voievodul român Basarab I. iar cea de-a doua Sandjacului Cenad.06. după o existenţa de 400 de ani. militare şi culturale. ce reprezenta curtea de la Viena. din care făcea parte şi Sânnicolau Mare. în special cele de-a lungul Mureşului.Monografia oraşului Sânnicolau Mare proprietatea lui Marczoli Dosz. Datorită importanţei militare a Banatului ca provincie de graniţă şi a sporirii veniturilor obţinute din această provincie. 16) Stăpânirea otomană este schimbată în anul 1701 de cea habsburgică. iar conducătorul lor este ars pe tronul înroşit.(18) Între anii 1509-1511 localitatea este lovită de ciumă. Anglia şi statele germane trec prin localitate în anul 1396 îndreptându-se spre Nicopole. primul guvernator fiind generalul de cavalerie Claudius Florimund Mercy. ca mai apoi în 1458 să treacă sub stăpânirea lui Matei Corvin. formându-se în localitate cete ţărăneşti care participă la luptele împotriva turcilor. cu cincisprezece ani mai devreme decât Timişoara. opun rezistenţă în cetatea Becicherecul Mare.1552 sub beiul Ahmed Ali Paşa. aceştia din urma cer dărâmarea cetăţii Sannicolau Mare. trece la schimbarea şi transformarea guvernământului specific militar în administraţie civilă – provincială. Primul preşedinte al administraţiei civile. O parte din armatele de cavaleri din Burgundia. în urma ordinului emis de Curtea Imperială de la Viena. COLONIZAREA GERMANILOR (SVABI) ÎN SANNICOLAU MARE În anul 1751. care beneficia de toate avantajele terenului. în Banat 50. perioadă în care în localitate exista o cazarmă turcească şi o şcoală care avea ca scop apărarea la nord şi vest de râul Mureş şi Tisa. locul ei a fost probabil. devin scena luptelor dintre unguri şi turci.” 28 . În perioada anilor 1315-1331 regele Carol Robert de Anjou. prin . prin această aşezare. provinciale va fi contele PERLAS RIALPH din perioada 1751 – 1768.(Fig. Pentru regatul Ungariei Banatul avea un rol de apărare.. În 1394 sultanul otoman Baiazid devastează ţinutul Timişului fiind însă alungat. primul episcop al Cenadului. care este înăbuşită. baronul KEMPE. Administraţia oraşului a stabilit ca atestare documentară anul 1247. O dată cu pacea de la Passarowitz în 1718 întregul Banat trece sub ocupaţie habsburgică.

WUTERMBERG. scutiri faţă de fisc pe timp de 10 ani. acordarea de unelte şi maşini agricole. Nădlac. asigurarea şi existenţa cultului religios. Colonizarea propriu-zisă aparţine celui de al doilea val după ce Împărăteasa Imperiului Habsburgic Maria Therezia (1740 – 1780) a încheiat războiul de 7 ani cu Prusia. Între anii 1782 – 1786. guvernul administraţiei provinciale. morari. italieni în Igriş Între ani 1750 – 1760 în Sannicolau Mare. SEIMAN JOSEF şi ALLG MATHIAS. 14.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Pentru aplicarea acestui plan. lemne de construcţie şi lemne de foc. de următoarele drepturi. Coloniştii germani. În anexa nr. FICHTEIN GEORG. spanioli în loc. Soldatul JOHAN MAYER.1764 familia Nicolas Haz din GREBLDINGEN . Casa imperială de la Viena a hotărât să colonizeze populaţie germană. familia Cristoph Tentel din BAADEN MEYERBACH . familia Johann Kifer din DERMISCHL Comuna germană în Sannicolau Mare va lua fiinţă în anul 1765 cu 152 numere de casă şi cu tot atâtea familii. GEORG. un număr de 105 familii. acordarea a 50 guldeni. au mai sosit în Sannicolau Mare.. apoi din Alsacia şi Lorena. francezi în satul Tomnatic. Începând cu anul 1763. KNOLL FRANZ.al XVIII – lea. Dudesti Vechi..1764 familia Karol Heifler din IMESPAND . fiecare comună germană v-a avea şcoală şi biserică proprie. familia Johann Klopp din GREBLDINGEN 10. amintim pe SCHULZ ADAM. Banatul a fost colonizat în decursul sec. SGHWABENLAND.04. EDELBECH JOHAN.1764. caporal STERTZ KAROL.t.2 vă prezentăm listele cu familiile germane.. MIRURG. colonizate în Sannicolau.6. ţărani grădinari e. 29 . sau funcţionari ai aparatului districtual ca. În acest scop se elaborează . Printre aceştia au fost meşteşugari ca: fierari. iar între 1766 – 1773. pantofari. pe baza documentelor existente. Pe lângă germani.Planului de colonizare”.. cu rit romano-catolic. libertatea de a. pentru a se stabili în Banat şi Transilvania. un număr de 82 familii.ludi magisteri”(dascăli) ca. de la început. slovaci în loc. Majoritatea erau germani din. au beneficiat. Începând cu anul 1765. În acest timp găsim pe următorii . au mai sosit în Sannicolau Mare un număr de 8 familii.. care să contribuie într-o anumită măsură. au fost colonizaţi şi bulgari în com. au sosit în Sannicolau Mare colonişti ca. prin care soldaţilor lăsaţi la vatră după război. Printre familiile care au sosit primele. animale pentru întreţinerea lor şi pentru lucru. căutând să intensifice acţiunile pentru întărirea graniţei de răsărit. avea preoţi şi învăţători proprii.5. OEXEL MATEI (ce va înfiinţa prima berărie). ţesători. Pe timpul administraţiei militare au mai rămas în localitate ostaşi ai districtului CENAD ca.. la dezvoltarea economică a provinciei şi a promovării religiei romano – catolice. va coloniza aici aproximativ 40 familii germane. fiecare familie va primi o casă şi o gradină. JAMBELZ JOHAN şi DEMETER JOHAN. până în 1766. li se înmânează paşaportul necesar şi facilităţile. Biled. găsim unele familii germane şi slovace.c. În baza hotărârilor emise de administraţie. HOFFER PETRU. care ulterior se va numi SANNICOLAU MARE – GERMAN. Johanu Niseu cu familia din WUNCHRINGEN(Luxemburg) pe 22. aşezaţi în Sannicolau Mare. cu populaţie adusă din diferite zone ale Europei. acordarea gratuită. De asemenea este evidenţiat faptul ca în anul 1752. familia Herman Heyrat din FRANZ LOTHARINEIA . SAUER ADAM.

case din cărămidă şi ţiglă. pe ambele părţi erau şanţuri pentru scurgerea apei. casele din pământ bătut şi stuf. cu limba de predare maghiară. ci de oraş (oppidum). şi-a construit o biserică mică. Va fi frecventată de copii de la vârsta de 6. iar străzile secundare. Casa parohială a fost construită de un evreu în 1810.Monografia oraşului Sânnicolau Mare scutirea pe o perioada de 6 ani de impozite. erau înlocuite cu. iar în grădină. reparate în 1837. şcoala. avea străzi drepte şi late. iar pe faţada casei se înscria numele propietarului şi anul construcţiei. Fiecare familie avea câte 4-6 copii. Sannicolau Mare – German. au existat următoarele cruci: . venite din Tomnatic ca. avut 3 fântâni publice cu 50 de case de locuit. erau obligaţi să crească viermi de mătase. iar pe strada SAUERLANDERGASSE (astăzi str. primărie. Noua aşezare. Sannicolau Mare şi Sannicolau Mare. Localitatea capătă forme occidentale. Oficiile divine au avut loc duminica şi în zilele de sărbătoare.00 ha. lua fiinţă o biserica romano – catolică. Conducerea comunei nu se deosebea de cea a. Prima stradă colonizată a fost str. În anul 1772. În anul 1837 în Sannicolau Mare German erau înscrişi la şcoala 340 copii germani în 1868 iar şcoala germană este trecută sub conducerea statului ungar. în capela cu o criptă. iar pe strada Charlottenburg (astăzi str. sosesc în Sannicolau Mare German şi câteva familii franceze.5-1. Coloniştii germani şi-au păstrat portul şi obiceiurile de-a lungul timpului.German. PETICAN PETER. s-au aşezat meşteşugarii. pentru fiecare familie. erau germani din zona Brandemburgului. REHNE JOHANN PETER. strada Sauerlandergasse un număr de 62 case (germanii erau din zona Holn). erau perpendiculare pe străzile principale. DIAME JOSEF şi MAREL JOHANN. Fiecare casă era văruită în alb. acordarea a câte 0. Apa potabilă era asigurată de către o fântână forată (SAUERLANDER). alte avantaje materiale şi produse existente la acea vreme. construită de Jakob Oexel (probabil pe strada Sauerlander-Gasse). către Bucova. care era folosit de ambele comune. avea primar şi notar propriu. ALTGASSE (astăzi 16 decembrie 1989).la drumul spre Nerau (Dugosello) 30 . o şcoală confesională şi primăria. a fost o filială a Parohiei Cenad până în anul 1767. THURIE NIKOLAUS. iar în jurul comunei se afla un izlaz (HUTWEIDE). având 40 case de locuit. In anul 1767 s-a înfiinţat parohia romano-catolică din Sannicolau Mare German. datorită numărului mare de credincioşi. Şcoala a jucat un rol important în viaţa ţăranului german.12 ani. Nufărului). şi va cuprinde două săli de clasă şi locuinţa directorului. iar într-o casă erau câte două generaţii. în S-V oraşului. pomi fructiferi. Strada Altgasse ulterior a. SADI FRANZ. din punct de vedere religios. iar casa şi grajdul. MASSE DIC. Iorgovici). În faţa bisericii era o cruce şi statuia unui sfânt. care va fi construită în 1825. Fiecare colonist era obligat să planteze 20 plopi sau duzi pe strada. în această nouă localitate.astfel Sannicolau Mare-German. casa parohială. La înfiinţarea parohiei. pentru fabrica de mătase din Timişoara. pe strada Kesel-Gasse. Sannicolau Mare German. altor localităţi. mai participă şi 2 filiale: (Porgany allodium) Mosia Pordeanu şi (Szaravalla) Saravale. creând o mică piaţă (WOCHENMARKTE). În Sannicolau Mare German. În 1837 nu mai este vorba de comuna.

31 . .495. au creat un spaţiu divin. având statuia Sfântului ION NEPOMUK în faţa bisericii. denumit Comuna Germană.Monografia oraşului Sânnicolau Mare .. sânt redate crescendul şi descrescendul populaţiei germane din localitate.12. inundaţia cuprinzând întreaga localitate cu excepţia centrului. Un rol important pentru Sânnicolau Mare l-a avut declararea la 21. Considerăm ca este o.la capela comunei germane (care a fost la mijlocul străzi SauerlanderGasse(Nufărului). . pentru ca generaţiile viitoare să cunoască cât mai bine trecutul acestei aşezări minunate. să ajute din nou acest oraş al marelui Sfint Ierarh NICOLAIE. Începând cu anul 1765.06. reşedinţa de judeţ cu o singură comună numită Sannicolau Mare.oraş liber regesc’’ de către împăratul Iosif al II-lea. De atunci. În cele două secole şi jumătate de convieţuire împreună. iar în 1780 devine plasă cu 22 de comune. Toţi locuitorii aşezării. locuitorii oraşului aduc un pios omagiu cetăţenilor germani care au locuit şi mai locuiesc pe această vatră străbună. sârbă.spre Beşinova Veche . Cetăţenii germani plecaţi în Germania nu ar trebui să uite că strămoşi lor au creat acest spaţiu al convieţuirii umane. să se integreze în marea .trei cruci în cimitirul comunei germane. Între cele două comune nu a existat hotar (unicat pentru acele timpuri) fapt ce a făcut ca transferul de populaţie dintr-o parte în alta să se facă prin grija lui Dumnezeu. administraţia aparţinând regatului Ungariei.1942. s-a făcut în plină conflagraţie mondială(al II-lea Război Mondial). datorită aşezării sale pe drumul european Timişoara Viena. la catolicism.Popa Şapcă). Este o datorie sfântă ca aceşti oameni minunaţi. după care este vizitat de Iosif al II-lea care pleacă impresionat de cele văzute şi îi spune mamei sale următoarele: „Liebe Mama est ist ausser dem Sentmikloser kamaral district allen am Hunde”(29) prezicând oraşului un viitor strălucit. populaţia germană alături de cea română.platou antiqua pe strada Altgasse(16 Decembrie). a fost în jurul bisericii vechi şi a capelelor lui Oexel. prin Decretul Lege nr. onoare ca vechile denumiri ale străzilor Comunei Germane să fie denumite aşa cum au fost create. ceea ce făcea să fie egal cu oraşele ungare.. a devenit un cartier al oraşului. în apropierea bisericii catolice construite în 1824.1778 Timişoarei ca . Unirea celor doua comune. În 1777 Mureşul se revarsă. construită în anul 1824 de contele NAKO. Statuia se află astăzi în grădina Bisericii Romanocatolice. greacă. evreică. Cimitirul vechi al oraşului. . care a fost ales de Dumnezeu. semnat la acea vreme de Mareşalul Antonescu. apelând la toleranţă şi credinţă. prin căsătorii mixte.Structura demografică”.platou keszel pe strada Kesselgasse (str. care a trecut de la ortodoxism. la 26.. Sannicolau Mare – German. macedoneană.familie europeană” – putând deveni primul oraş european al României. oficial. când este constituită comuna (în anul 2004 se împlinesc 239 de ani de existenţă documentară). localitatea va deveni oficial – oraş. ţigănească şi alte naţionalităţi din Sannicolau Mare. maghiară. Cea de-a doua scoală a fost construită în anul 1832. Începând cu anul 1778 localitatea este înglobată în comitatul Torontal (până atunci făcând parte din comitatul Cenad). Este necesar să punem în valoare tot ceea ce a fost mai frumos şi progresiv din existenţa Comunei Germane – aceasta fiind o recunoaştere istorică dar şi sufletească. În capitolul . Sânnicolau Mare primeşte denumirea de district în locul Cenadului în 1765. vor participa la toate momentele istoriei care s-au petrecut pe această vatră străbună.

iar pădurea Zăbrani avea o întindere de 550 de jugăre şi se întindea de la Izlaz până la Cenad. slovaci. În aceeaşi perioadă au loc şi primele colonizări de unguri în satele învecinate precum Pordeanu. precum şi calea ferată Valcani-Periam. manufacturi. care a fost reprezentat prin doctorul Nistor Oprean. farmacii şi o serie de meseriaşi precum mecanici. Douăzeci de ani mai târziu după inundaţia Mureşului are loc curăţarea şi amenajarea canalului Aranca. măcelării. Cheglevici care erau mari cultivatori de tutun iar pe lângă unguri au apărut evrei. constituindu-se chiar şi o zonă numită Sânnicolau Mare Sârbesc fiind înglobată provinciei Voievodina Sârbească. reuşind să se diminueze contradicţiile şi ilegalităţile dintre minorităţile mixte. Construirea căilor ferate Periam-Valcani (1870). viticultori. se construieşte castelul Nako în stil neoclasic. viaţa spirituală şi confesională. La 11 iunie 1787 Sânnicolau Mare primeşte aprobare pentru organizarea de târg anual iar începând cu 6 iulie 1837 şi pentru organizarea de târg săptămânal. activităţile economice au căpătat o dezvoltare economică continuă. În anul 1881. Acesta avea o întindere de 17. croitori. Cherestur. la 12 mai. agricultori. ceea ce înseamnă că localitatea propriu-zisă a stat la baza unui oraş. creându-se un spaţiu propice dezvoltării comunităţii. Astfel între anii 1867-1918 apar zeci de ateliere. cu toate greutăţile întâmpinate. brutării. Anii primului război mondial 1914-1918 aduc multiple dificultăţi în viaţa populaţiei sânmiclăuşene. medici şi veterinari. Pe scena politică îşi fac apariţia organizaţiile locale ale Partidului Liberal Maghiar. Partidul Independenţei şi Partidul Social Democrat din Ungaria. Anul 1848 s-a resimţit şi în Sânnicolau Mare. asigurându-şi cu greu cele necesare traiului 32 . coşari. marcând afirmarea mişcării naţionale din Banat şi din Sânnicolau Mare. Sânnicolau Mare-Cenad-Mako (1905). În perioada anilor 1850-1853 se încep activităţi judecătoreşti. O parte a locuitorilor se lovesc de lipsuri. ceea ce va da localităţii un spirit de toleranţă mai mare. pielării. bulgari. Sânnicolau MareTimişoara (1895). ceea ce îi dă localităţii statutul de oraş şi de centru zonal. bănci. cultura.358 predominând românii şi germanii. majoritatea aduşi de contele Nako. un jugăr reprezentând 0. În 1883 se înfiinţează primul spital printr-un gest filantropic al contelui Nako. Devenind târg anual şi săptămânal împreună cu aşezarea pe drumul poştal Timişoara Szeged. De altfel apare şi în documentele germane din 1837 numele de .856 de case. tâmplari.100 ha). de cărămidă şi ţiglă. În perioada anilor 1894-1919 se dezvoltă învăţământul. iar ca număr de locuitori erau 11.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Cu ocazia licitării fondului de animale şi bunuri în 1781 contele Nako Cristof şi Cziril au cumpărat cea mai parte a domeniului Sânnicolau Mare.690 jugăre (3. mulţi cetăţeni participând la luptele revoluţionare. Valoarea sa ca localitate s-a materializat şi prin drumul poştal ce făcea legătura diligenţelor şi poştalioanelor între Timişoara-Budapesta-Viena (Sânnicolau Mare fiind punctul de staţionare unde se schimbau caii).570 ha. frânghieri. zidari. din acest moment putându-se vorbi despre rolul său în partea de vest a ţării.oppidum”(34). la Sibiu reprezentaţii celor două partide din Banat se unesc şi formează Partidul Naţional Român. urmaţi de unguri şi sârbi cu un număr de 1. negustori de vite. rotari. Începând cu anii 1867 ai dualismului austro-ungar. Mai apar de asemenea librării. Sânnicolau Mare-Arad (1905) a dus la apariţia şi altor sectoare economice. localitatea şi-a continuat dezvoltarea economică. ceasornicari şi lăcătuşi.. socială şi culturală. la care au participat toate naţionalităţile din localitate. precum şi o fabrică de bere. ţesătorii.

La sfârşitul anului 1917 şi populaţia sânmiclăuşană militează prin diverse forme la încetarea războiului. iar prin reprezentanţii Partidului Social Democrat din Ungaria. armata maghiară trebuia scoasă la nord de râul Mureş până la confluenţa cu Tisa şi pe acest temei armatele sârbe intră în Banat şi preiau toată puterea. localitatea căpătând aspectul de oraş de câmpie. O dată cu instalarea noului prefect român de Timişoara la 29. Pe baza unor legi excepţionale au fost suprimate aproape total şi puţinele libertăţi cetăţeneşti existente. În viaţa localităţii apare un nou suflu cultural prin dezvoltarea formaţiilor de cultură. ce prevedea amenajarea terenului prin desecări şi aplicarea unor tehnologii şi tehnici noi. sârbe şi maghiare.10. germane. iar al cartofilor de paisprezece ori. Din oraş au fost trimişi pe front 150 de bărbaţi din care 80 au murit.Monografia oraşului Sânnicolau Mare datorită scumpirilor mari şi a speculei când s-au introdus preţurile maxime.1919.1918. Cetăţenii sânmiclăuşeni în număr de peste 6000 au participat la intrarea în oraş a unei companii de infanterie din Regimentul de Infanterie Braşov şi la înfiinţarea administraţiei româneşti în localitate. coruri. Integrat alături de celelalte localităţi timişene în România Mare. Sârbii doreau să anexeze tot Banatul la regatul sârbo-croat. La 27. care aveau un regim democratic. Sunt dizolvate gărzile naţionale româneşti. fapt ce nu se va întâmpla pentru că sosirea Diviziei 17 franceze sub generalul francez Pruneau a început să controleze Banatul până la 08. echipe de dansuri şi orchestre. În urma Conferinţei de Pace de la Paris. Unităţile sârbe au împiedicat plecarea la Alba-Iulia la 1 decembrie la Marea Unire a românilor din Banat şi Transilvania. Preţul pâinii a crescut de patru ori. Prin Tratatul de la Trianon în 1920 s-au stabilit graniţele de astăzi ale României în partea cea mai vestică. oraşul devenind un model de convieţuire bazat pe respect reciproc. iar în domeniul agriculturii apare reforma agrară din 1921. Învăţământul ajunge să joace un rol important în cadrul oraşului.1919. Perioada interbelică a însemnat pentru Sânnicolau Mare o etapă de remarcabil progres economic.(19) Pentru evitarea confruntărilor dintre locuitorii Banatului şi unităţile sârbe au sosit trupe coloniale franceze.07. astfel că aproximativ 2/3 din teritoriu revine României şi aproximativ 1/3 este cedată regatului sârbo-croato-sloven.07. iar prin Constituţia din 1923 se asigura respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor indiferent de naţionalitate. cei din Sânnicolau Mare fiind reprezentaţi de doctorul Nistor Oprean. Sânnicolau Mare se va impune ca un centru urban polarizator pentru localităţile din partea cea mai vestică a ţării. Numeroasele lipsuri materiale şi pierderile umane au provocat mari nemulţumiri şi agitaţii sociale. 33 . al făinii de şapte ori. tot Banatul şi respectiv Sânnicolau Mare trec sub regim românesc. produse obiecte şi sume de bani din întreprinderi şi bănci şi din localitatea Sânnicolau Mare. Aici viaţa publică devine mai complexă şi dinamică în care toleranţa şi convieţuirea etnică şi confesională se asociază cu un spirit creator în toate domeniile.05.1919 unităţile militare sârbe încep să se retragă recurgând la furturi masive de bunuri materiale. se hotărăşte dezmembrarea teritorialadministrativă a Banatului istoric. cultural şi spiritual. edilitar.1918 şi cu ajutorul intelectualilor din Banat se proclamă Republica Autonomă Bănăţeană.(18) În baza articolului 1 din Convenţia Militară semnată la Belgrad în 31. în cinstea lor ridicându-se o capelă în curtea bisericii ortodoxe. din motive politice. care a fost şi membru al Marelui Sfat Naţional.11. la Timişoara în 31. germane. Banatul devenind o zonă fierbinte a Europei postbelice. Deschiderea Şcolii Agricole a dus la dezvoltarea mai multor ramuri şi la construirea de noi obiective edilitare. maghiare şi sârbe. încheierea păcii şi ameliorarea condiţiilor de trai şi înfiinţează gărzi locale româneşti.

1944 orele 07. Bucovina şi Moldova. boi. nu ar trebui să uite niciodată.00.676/10. Pe data de 03. care după 30 august 1944 părăsesc oraşul. Din numarul de 400 de evrei în anul 1921. pe data de 15. şi-au adus contribuţia lor la dezvoltarea localităţii.03.10.09. iar prin buletinul oficial 148 din 29. că stramoşii lor au convieţuit în acest spaţiu sfânt.1944. La data de 10. Începând cu luna iunie 1944. locul fiind luat apoi de spitalul de campanie sovietic. comandantul garnizoanei Cpt. care au fost dislocate. magari şi materiale caruţe harnaşamente. au preluat de la locuitori animalele cai. Intrarea României în al doilea război mondial în 1941 aduce asupra populaţiei multiple neajunsuri şi greutăţi.09. când după o convieţuire de aproape 100 de ani. fiind renumiţi în afaceri şi mai ales în comerţ.1942 a fost declarat oraş.09. . populaţia evreiască.1944 orele 10. politia.00 intra în primărie trupele maghiare.1944 orele 11. iar produsele şi mărfurile erau destinate războiului. Tânjală Gheorghe. În Procesul Verbal nr.06.10. 34 . războiul se abate şi asupra oraşului trecând prin toate fazele confruntării dintre nemţi pe de o parte şi forţele aliate pe de cealaltă parte. In 24. se spune(este redat cum a fost redactat).1944 au sosit în oraş. au intrat trupele ruseşti.00 au intrat trupele germane.1944 ora 15.Începând cu 18 martie 1941.00 până la 03. spital. nemţii şi-au stabilit un spital militar de campanie pe care l-au părăsit.10. Pe data de 24. În anexa nr. prin care prezentul să amintească de ei. împreuna cu grănicerii. Cetăţenii evrei care au trăit în această localitate prin înaintaşii lor. alături de celălalte nationalităţi. în septembrie 1941. Această plecare forţată a evreilor se înscrie ca pagina neagră în istoria acelui timp şi a oraşului.10.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Din 1921 devine centru de plasă cu următoarele instituţii: pretură. aceşti locuitori sunt obligaţi să lase agoniseala şi să plece o parte în Izrael sau în alte zone ale Europei şi Americii. primărie. tribunal. 30/17. bărbaţii fiind trimişi pe front. din oraş este obligată să plece după ce li sau expropiat bunurile. În oraş în locul Giumazul. Toate trupele. au sosit in oras.1944. care s-au retras.10. Evreii. numit Sannicolau Mare.1945 al Primăriei oraşului. Şi în această parte a Banatului intelectualii se înclină spre anglofilism datorită comportării necorespunzătoare a armatei hitleriste. astfel că locuitorii au fost în imposibilitatea de a efectua lucrările agricole.3 prezentăm lista evreilor dislocaţi la 18. când se retrag şi intră trupele ruseşti. fie ungare. mai erau doar 30 de familii. jandarmii si un pluton de grăniceri care au stat ascunşi la diferiţi cetăţeni pe timpul ocupaţiei armatei germane.04.1944 orele 12. care au stat până pa 08.1944. când s-au retras. Din 1942 şi în oraş se introduc cartelele pentru raţiile zilnice ceea ce va afecta şi mai mult viaţa cetăţenilor. Din adresa Primăriei oraşului către Prefectura judeţului Timiş-Torontal nr. care au stat până în data de 24. tractoare. rezultă următoarele evenimente petrecute între 15 septembrie şi 10 octombrie 1944 în oraş. iar prin organizaţiile Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal se transmitea nemulţumirea faţă de continuarea războiului alături de Germania. Considerăm că este necesar să punem în valoare şi activitatea acestei populaţii evreieşti.1941 din Sannicolau Mare. odata cu trupele rusesti. vaci.00. ruseşti sau germane. În primăvara anului 1944 şi pe teritoriul oraşului au sosit familii de refugiaţi din Basarabia.

sold. 1925 2. Gunter Ehdving ctg. cazut in luptele de la Orsova Elevul aviator Farca Aurel În cimitirul romano – catolic (in parte de sud). Werner Muler ctg. sold.jandarmi Pop Eremia 2. am procedat la identificarea si stabilirea eroilor de razboi. soldat Peter Alexandrov 4. Paul Iohn ctg. Vrmei Muler ctg.1909 8. Herbert Hermester ctg.569 din Dresden. slt. 1907 7.Leoveanu Vlad. soldat rus necunoscut 2.1922 11. 1.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Noi slt. la 07.5. soldat Ilie Novac 6. Walter Montiefer Regimentul 8 infanterie – grenadier In cimitirul sirbesc (in partea de est).10. Dobrin Lascar. soldat Emanoil Mihailovici 3. Ioan. soldat Tanas Nicolaie ctg. In cimitirul ortodox din cartierul Slatina. 4. Vasile Comlosan In cimitirul catolic din partea de nord. Drumer 9. 1. un mormint comun de 23 eroi rusi. Iosif Topoloski Regimentul 7 infanterie – grenadier. comandantul echipei Cultul Eroilor nr. Karl Schwart ctg.1909 4. Mihai Kramer ctg.1944(in parte de sud a cimitirului). 1915 35 . se gasesc urmatorii militari germani inmormintati astfel. Primarul comunei Av.6. Popescu Nicolaie 3. Wihelm Hofman ctg. 1. de pe raza orasului. In cimitirul ortodox romanesc se gasesc. Ion Tudor 4. 1907 6. soldat Alexei Halmovici Romani 1. comandantul echipei Cultul Eroilor nr. toti necunoscuti. 3.1909 5.1925 3. Peter Petrovici 5.Dr.Werner Haideman – general nr. Un soldat necunoscut.1909 10. Hans Georg Schmidt ctg. Rudolf Gamber ctg. Soldat Oancea Tudor. Plt. un soldat roman granicer Marina St.1920 13. se afla urmatorii eroi germani. caporal Vasile Ioan 5. soldat Palcu Ioan – granicer 7. Munteanu Ioan si d-na Terezia Raicu. 2. Paul Aretz 12. Plt.

se intensifică lupta socială. ziua de 1MAI. are loc actul naţionalizării.. pe drumul spre Cenad se mai afla 2 militari. aflaţi la muncă în fabrica de salam a lui Koernely Ion şi tăbăcăria . Acţiunile PNT(Partidul Naţional Ţărănesc) devastează sediile organizaţiilor PCR şi UTC. şeful de post(Farca Irimia). iar un număr de 200 utecişti se bat cu ţărăniştii. şi strângeau fonduri pentru Ajutorul roşu.). La 01 mai 1945. Frontul plugarilor. lansează chemarea pentru instaurarea unui guvern al FND(Frontul Naţional Democrat). 36 .R. Apar economatele prin grija organizaţiei PCR. primarul(Sfinteanu). Ignatie. Ganea Nicolaie.. Membrii organizaţiei răspândeau manifeste PCR. Romani. În anii dictaturii regale. a autorităţilor care reprezentau aceste partide ( primar Munteanu – ţărănist.-urile şi S.A. creându-se o.09.09. subprimar Pavlov – liberal). Se formează comitetul de plasă al PCR. se sărbătoreşte liber de către cei aproape 10. dintre care arabil era doar 9. Organizaţia de masă a populaţiei slave. Stancov Milutin şi apoi se mai înscriu.1944 se înfiinţează organizaţia UTC cu 26 de membri. Melcher Ioan şi Freitoff Emeric. unul ungur si unul rus.M. Apărarea patriotică.-urile. În anul 1947 s-a desfăşurat stabilitatea monetară iar în 11 iunie 1948. cunoscuti = 10 necunoscuti = 0 TOTAL = 10 Rusi.A. După 02.913. purtind ştampila primariei. din care făceau parte. Suprafaţa agricolă în 1948 era de 11. Moara comercială.al II-lea Război Mondial. organizaţia PCR.1944 i-au fiinţă şi alte organizaţii ca.S. organizaţie puternică în oraş (înca nu se cunosc care au fost legionarii acelui timp). organizaţie de partid P. desfăşoară o activitate susţinută împotriva fascismului şi legionarismului.R. După 6 martie 1945.000 de oameni din Sannicolau Mare şi localităţile din jur.Monografia oraşului Sânnicolau Mare La spital au mai murit 4 militari rusi.Orion”(fosta Fullajtar).C. După ani de criză 1929-1933. luptă împotriva PNT şi PNL. La 11 iunie 1948 are loc actul de naţionalizare al fabricii de piele aparţinând fraţilor Korber. Fabrica de cărămidă şi Fabrica de cânepă. Sindicatul. cunoscuti = 18 necunoscuti = 3 TOTAL = 21 Unguri necunoscuti = 1 TOTAL GENERAL = 50 de militari Din care cunoscuti = 36 Necunoscuti = 14 Acest Proces Verbal este semnat de comisia stabilita. se înlocuiesc pretorul. Moara Bachman. aceste monumente ar trebui întreţinute. Începând cu 1945. Sindicatele se reorganizează şi î-şi cer drepturile. Organizaţia PCR din localitate. Madoszul. cunoscuti = 8 necunoscuti = 10 TOTAL = 18 Germani. Schonberber. în clădirea Băncii Agricole. în localitate (după Congresul al V lea al P. pentru aprovizionarea celor săraci. La 01. Paştiu Ilie.C. Luptau prin diferite acţiuni pentru sabotarea războiului împotriva URSS şi ajutau prizionerii de război sovietici. care aveau o.917 ha. iar ca organizaţii agricole apare I. În perioada alegerilor din 1946 au loc ciocniri între organizaţia PCR şi PNT. Prin grija administraţiei locale. pentru că sunt o mărturie tristă a ceea ce a însemnat cel mai sângeros flagel .

iar efectivele miliţiei au fost mărite. dorul de libertate fiind cea mai mare realizare. avea şi misiunea de a stopa valul de emigrări. după care apar radiourile şi apoi televizoarele. Pentru întărirea securităţii graniţei. alte 191 de familii. În perioada anilor 1968 – 1989. În zilele revoluţiei nu au fost morţi sau răniţi ci doar confruntări paşnice fără urmări grave. iar în 1958 se reînfiinţează fanfara oraşului. De menţionat că aici colectivizarea s-a făcut cu 4 ani mai devreme (1962). cu 89 de familii înscrise. creând cea mai neagră pagină de istorie a comunismului în România. cu patru companii şi 12 pichete de grăniceri. Începând cu 1953 se trece la regularizarea întregului bazin Aranca şi amenajarea de asolamente şi irigaţii. Popa Marin. la o economie de piaţă. respectând tradiţia locului – fără violenţă.P.Drumul lui Lenin”. În anul 1970. iar la 26 iunie 1950 se înfiinţează prima GAC(gospodărie agricolă colectivă) . Dacă ar fi existat o mai bună colaborare între organele de partid ale PCR din oraş şi cetăţeni. Anul 1990 va marca începutul perioadei de tranziţie de la socialism la capitalism.F. care au fost depăşite.S. au dus în prima fază la destule convulsii şi neînţelegeri. pe lângă misiunea de apărare a frontierei. s-au realizat o serie de obiective economice. sub regimul comunist condus de N.Bănăţeanul”. transmisă în direct de o televiziune. În anul 1961. având ca destinaţie R. specifice zonei de câmpie. sânt deportate în Bărăgan. Szocs Iuliu şi prof. Declanşarea Revoluţiei la Timişoara în decembrie 1989. au ştiut să se unească şi să pună încă o cărămidă la temelia oraşului. se uneşte cu . condusă de prof. se crează primele detaşamente de pioneri. perioadă extrem de grea pentru cea mai mare parte a populaţiei oraşului. Pentru aplicarea politicii totalitare în vestul ţării. se înfiinţează al doilea colectiv. când părinţii şi rudele puteau să se revadă cu cei plecaţi în Europa şi America. Despre acest moment al istoriei se poate scrie. Primul înscris a fost Malatcov Mihai cu 4 persoane. în care noul se îmbină cu vechiul. Cu fondurile primite între anii 1968-1989 sau dezvoltat câteva obiective economice importante care însă după 1989 au dat faliment. care vor avea un mare rol în elabolarea monografiilor despre viaţa locuitorilor şi înfiinţării muzeului . Acest 37 . ceea ce va face să se aplice cele mai moderne metode de prelucrare a pământului obţinându-se recolte mari la toate culturile. UNGARIA. se înfiinţează subfiliala de istorie. Falimentul fabricilor şi societăţilor comerciale. În 1952 i-a fiinţă primul studioul de radioficare cu 104 difuzoare. indiferent de orânduirea socială. cuprinzând întreaga populaţie aptă de muncă. oamenii acestui oraş.. În timp ce unele familii se înscriau în GAC. a luat fiinţă în august 1975 o unitate de grăniceri (din 1918 până in 1975 exista doar o companie de grăniceri).. pentru o viaţă mai bună şi mai demnă. aceştia simţind mersul istoriei. a atras după sine şi declanşarea unor manifestări ample ale muncitorilor şi tuturor cetăţenilor.Drumul lui Lenin”. denumit GAC .Ceauşescu. Această unitate. viaţa oraşului începe să se schimbe. au făcut ca şomajul să ajungă la 70% din populaţia aptă de muncă. Aceea perioadă se poate caracteriza prin aceea că. începând cu 1951. Începând din 1990. Revoluţia romană a fost prima revoluţie. Toate activităţile culturale şi artistice se desfăşurau sub conducerea comitetului orăşenesc de partid. dorind să fie martori oculari la fel ca şi înaintaşii lor.. planul urbanistic al oraşului ar fi fost mai util şi mai frumos. IUGOSLAVIA şi din 1986 şi R. În aprilie 1949. pentru ca astfel de momente istorice să nu se mai repete. Schimbările după 1989.Monografia oraşului Sânnicolau Mare După martie 1949 în localitate iau naştere primele asociaţii de întovărăşiri agricole. care creştea în fiecare an. care în anul 1968. ulterior ajungând la 854 difuzoare. dar acest lucru nu s-a întâmplat. datorită influenţelor occidentale ale oamenilor din Banat. creându-i un aspect de oraş modern de câmpie. în oraş a luat fiinţă şi un birou de securitate.

embargoul. Acest fapt va face ca la primele alegeri libere în 1992. plecarea multor cetăţeni în ţările occidentale(la început au plecat cetăţenii germani. APR. Se înfiinţează primele asociaţii agricole.(Frontul Salvării Naţionale). baruri striptesse etc. Activităţile cultural artistice. S-a declanşat şi fenomenul retrocedării altor proprietăţi şi bunuri confiscate abuziv de către statul comunist. au avut de suferit. restaurante. PNR. UDMR. la fel şi primarul oraşului. Cu toate acestea. UCD. În anul 2000 se deschide la Cenad(la 14 km. buticuri. activitate neterminată până în acest moment. Prin administraţia locală. prin care popoarele din aceasta ţară. PNL. După înlocuirea dictaturii.L. Deschiderea PTF Cenad a făcut ca din nou.N. ceea ce va face ca oraşul să aibă un viitor frumos. care din 2004 va fi folosit şi pentru traficul greu. care se privatizează în 2001.) un punct de trecere a frontierei internaţional. s-a început distribuirea titlurilor de proprietate. aceştia î-şi primesc înapoi proprietăţile agricole.(Complexul de legume fructe). de diferite profiluri. dar îi firme mici îi mijlocii. fiind necesară intervenţia forţelor NATO. Anul 2004. Începând cu 1990.PUR. neputând stăpâni vărsarea de sânge. iar ulterior au început să apară şi alte organizaţii politice. a fost destul de benefic. Acest moment nu a fost dorit de nimeni. birourilor de avocaţi şi alte instituţii necesare ale statului la nivel local. oraşul să aibă primul consiliu local ales democratic. pentru anumiţi cetăţeni din zonă. Parchetului. Situaţia internaţională. va crea între cele două state probleme dificile.S. Un factor important al funcţionării statului de drept în aceasta zonă. ele nemaiavând faima de altă dată – cauza ?un greu răspuns de dat – dar un lucru este cert: fără cultură. î-şi cereau drepturile. a fost înfiinţarea Judecătoriei. PSDR(PSD). începând cu apariţia multor. au început să apară investitorii străini. privind bombardarea Iugoslaviei. CAP se desfiinţează. va fi un an hotărâtor pentru România. fie familiale. coafuri. PNTCD. s-a încercat reînvierea vechilor tradiţii din perioada interbelică. după 1992. oraşul să fie conectat prin vechiul drum european ce leagă Timişoara de Budapesta şi Viena. care după 40 de ani. Cadastrului.A. ce vor fi depăşite prin diplomaţie.Monografia oraşului Sânnicolau Mare fenomen va atrage după sine. unele având capital străin. a devenit tensionată după începerea dezmembrării statului Iugoslav. brutării. Biroului notarial. italian îi german. apoi cei care aveau rude şi prieteni plecaţi. Continuându-se dezmembrarea Iugoslaviei. se începe punerea în posesie a proprietarilor de terenuri agricole. PRM.S.F. Embargoul impus Iugoslaviei de către ONU. unele dispărând altele modificându-şi denumirea. prin voia lui Dumnezeu şi datorită poziţiei sale şi a oamenilor săi. În această perioadă a istoriei oraşul Sannicolau Mare poate deveni un oraş modern 38 . să nu fie înţelese şi aplicate corespunzător. autoservisuri. în oraş au luat fiinţă primele organizaţii politice începând cu F. oraşul nu se poate integra în Europa. magazine. care au înfiinţat firme ce au renume pe piaţa mondială. Prin aplicarea Legii 18/1991. A mai rămas I. fie juridice. Acestea vor duce la dezvoltarea oraşului sub toate aspectele. prin care oraşul şi-a dus faima în ţările Europei şi Americi. ulterior şi alţi cetăţeni). PD. Nestatornicia legislaţiei statului de drept face ca legile la nivel local. fapt ce va face ca şomajul să fie eliminat. când este admisă în NATO (Pactul Nord Atlantic) şi când vor trebui încheiate negocierile de aderare. Începând cu anul 1997. iar prin Legea 18/1991. urmează apoi C. ca în 2007 să fie primită în Uniunea Europeană. la graniţa de S-V a României. completată cu Legea 1/2000.

dar mai ales de prezentul şi viitorul său. continentelor. Regimul totalitar. Evenimentele petrecute în vara anului 1951. Obiectul dislocării îl formează următoarele categorii de cetăţeni astfel. nu este doar un eveniment istoric ci un adevărat fenomen.originarii din Basarabia. Printre aceste necunoscute . a spaţiilor fără capăt.cetăţenii statelor imperialiste şi ai Iugoslaviei . În acest ceas al istoriei. Deportarea în utopie. . toţi cetăţenii acestui plai de ţară au obligaţia morală de a participa mai activ la viaţa publică.. este acela de a face ca această vatră străbună. fie prin forme asociative. pentru realizarea acestui vis – integrarea în marea familie europeană. . cel care a iniţiat şi desfăşurat deportările în Bărăgan a avut grijă ca timp de aproape 40 de ani.Fenomenul Bărăgan”(Siberia noastră). fie prin atitudini ferme de a face ca aleşii urbei. primar. .Bărăganul”reprezintă. Prima categorie. . cinste şi transparenţă pe o parte şi minciună şi cenzura pe de altă parte. întărirea democraţiei şi creşterea rolului instituţiilor statului de drept. astfel ca legea să fie respectată de toţi cetăţenii de la Consiliul local. Directiva dată de Partidul Muncitoresc Român. La nivel local.cei de origine macedoneană. eliminarea evaziunii fiscale şi a corupţiei. să trăiască mai bine.pete albe” şi multe necunoscute în istoria contemporană a României. între adevăr. probabil.elementele care au făcut parte din unităţile germane SS. necunoscute care îşi aşteaptă cercetătorii şi istoricii în dezvăluirea adevărului istoric.funcţionari epuraţi. militari debarcaţi şi liber profesionişti care nu sânt din zona de graniţă A doua categorie. cu peste 590 de persoane. până la ultimul cetăţean al oraşului. ce poartă numele Sfântului Mare Ierarh Nicolaie. la începutul mileniului al III lea. Rolul acestei generaţii ce trăieşte acum. într-o oază de pace şi linişte.Monografia oraşului Sânnicolau Mare european (poate chiar primul din ţară).rudele celor care au fugit din ţară. este o invenţie a ţărilor. prevedea deportarea şi dislocarea cetăţenilor pe o adâncime de 25 km. care îndeplineşte multe din condiţiile impuse de comunitatea european.contrabandişti şi călăuze pentru treceri frauduloase peste frontieră. sânt extrem de tragice şi dureroase pentru cele peste 191 de familii din Sannicolau Mare.. de la frontieră cu Iugoslavia. stabiliţi în zona după 1 iunie 1940. iar începând cu 1947 are loc deportarea familiilor bogate. . să nu se vorbească nimic. se simte nevoia dialogului cu cetăţenii. cu toleranţă şi respectul faţă de semeni şi cu credinţă în mântuitorul nostru Isus Hristos. astfel ca generaţiile viitoare. în care pot fi anihilate populaţii. . era menită să submineze competiţia între valori. ca să asigure un fel de protecţie pentru spiritul nostru neobişnuit să trăiască sub exigenţele stării de libertate. Există multe . indiferent de naţionalitate în Bărăgan. atitudini. una din cele mai importante. să fie demnă atât de trecutul său zbuciumat. .elemente cunoscute ca titoiste. DEPORTAREA LOCUITORILOR Începând cu anul 1945 are loc deportarea unor familii de germani şi maghiari în Uniunea Sovietică.elemente de vârf din conducerea organizaţiilor locale al Grupului Etnic German.. să înţeleagă această mare misiune ce o au . Deportarea. istorii. . 39 . numit .

în peste 18 localităţi unde se înfiinţase G. organele de represiune(securitate). apoi să fie debarcaţi în mijlocul câmpiei. începând cu luna iunie 1951. . germani = 13 familii cu 38 persoane Sârbi = 18 familii cu 55 persoane Români = 160 familii cu 497 persoane. Aceste familii au fost transportate la Gara Mare cu 10 camioane. au obligaţia morală ca aici să fie ridicat un monument (aşa cum s-a făcut în alte localităţi bănăţene – Jimbolia Checea. . Istoria acestor familii ar merita din partea intelectualilor oraşului să cerceteze şi să scrie această zbuciumată şi dureroasă istorie – Deportaţii în Bărăgan din Sannicolau Mare.funcţionarii cu activitate duşmănoasă.S.elemente care au executat o condamnare de. .chiaburii şi cârciumarii. Bucureşti. putem spune fără teamă de a greşi. având la dispoziţie 90 vagoane. cu destinaţia Bărăgan. Ciacova etc). Din cele trei categorii. în oraşul lor natal. generaţia de astăzi. 40 . fiind priviţi ca nişte străini. în speranţa sosiri trupelor americane şi engleze în România. încă 31 mai sânt de aflat din arhiva statului.elemente care au executat condamnare politică sau trecere frauduloasă. drept comun. Această luptă s-a declanşat şi în Sânnicolau Mare printr-un grup de oamnei revoluţionari care nu s-au împăcat cu instaurarea dictaturii comuniste şi care din păcate şi-a găsit şi aici adepţi înfocaţi.foştii comercianţi care au lucrat cu străinătatea sau. Drama acestor familii este greu de imaginat.R.rudele celor care au ţinut cu bandiţi ce luptau împotriva comunismului.4 redăm numele familiilor dislocate şi numărul membrilor acestora. Reîntoarcerea deportaţilor. au stabilit un număr de 191 familii din care. Deţinem un număr de 160 de familii. . au făcut parte din conducerea întreprinderilor străine.A. A treia categorie.foştii industriaşi şi meseriaşi. . Începând cu anul 1948 şi în Banat la fel ca în tot Ardealul s-a declanşat lupta anticomunistă împotriva dictaturii comuniste instaurată de către U. fără nici un adăpost. Ialomiţa. prin factorii de răspundere ai oraşului. construirea unei societăţi a viitorului. că aceasta s-a chemat barbarie. Oamenii aceştia şi generaţiile lor vor resimţi adânc această durere – aşa au început comunişti. În anexa nr.S. datorită propagandei duse de către comunişti(46). că să despartă familii ce au trăit aici de veacuri. Pentru jertfa lor şi pentru amintirea acelor momente tragice. şi să ia cu ei numai strictul necesar.(gospodăriile agricole de stat). . a început în anul 1956.S. în regiunile Galaţi.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . Destăinuirile unor deţinuţi politici Despre lupta anticomunistă din istoria oraşului în perioada anilor 1947-1950 cunosc foarte puţini oameni şi nu s-a consemat aproape deloc în nici un document după revoluţie.

din punct de vedere militar. a fost un puternic centru politico-militar şi administrativ.. Analizând istoria multimilenară a acestui plai străbun românesc. alături de cetatea Morisena. FUNCŢIA MILITARĂ . administrative şi politice. Despre viaţa lor petrecută în această perioadă se poate scrie enorm de mult pentru ca asemenea aspecte ale istoriei să nu se mi repete. putem afirma că această localitate a jucat un rol important de-a lungul vremurilor prin toate orânduirile sociale începând cu geto-dacii. Este timpul ca cei îndoctrinaţi cu ideile comuniste să se retragă din viaţa publică şi să lase loc generaţiei tinere care să ne integreze în marea familie europeană. sinceri şi cinstiţi nu au dorit să ne dea mai multe detalii despre lupta lor anticomunistă spunând că încă nu e timpul. Din punct de vedere strategic pătrunderea în centrul ţării (Transilvania) de la V-E se poate face prin cele două porţi naturale operativ – strategice. . care la fruntariile statului aveau organizate centre puternice militare. Timp de 40 de ani aceşti oameni au fost permanent terorizaţi şi puşi sub urmărirea organelor de securitate care i-au ameninţat tot timpul. în nord vestul Banatului pe axa văii Mureşului. Aceşti oameni modeşti.Daţi-mi numai câteva batalioane de aceşti români(bănăţeni) şi voi bate cu ei toată Europa” a spus Împăratul Napoleon – după bătălia de la Rivoli(Italia) în 1806.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Forţele represive ale regimului comunist au reuşit să reţină şi să condamne acest grup revoluţionar condamnându-i la 4 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi. Un fapt esenţial care a rezultat din discuţiile cu aceştia este aceea că această luptă trebuie continuată pentru eradicarea tuturor mentalităţilor comuniste care se mai manifestă astăzi în societatea noastră.Poarta Someşului în N-V ţării . Localitatea. cu deviere spre sud pe culoarul Timiş – Cerna.Poarta Mureşului în vestul ţării. să participe activ la viaţa socială să întărească viaţa democratică să aleagă valorile cele mai bune în fruntea comunităţii. Pentru eliminarea răutăţilor comuniste întreaga societate civilă trebuie să lupte. 41 .

Castiva (de marş sau etapă) şi construite din pământ. care era partea cea mai înaltă a. aceştia au întărit şi dezvoltat vechile cetăţi dacice. s-a făcut de o subunitate din LEGIUNEA XIII GEMINA cu sediul la APPULUM. argila nisipul. . romanii au transportat pe râul Mure. având fortificaţia sa proprie. aşezării.pădurea seculară Zăbrani în N şi N-V. participând la toate marile momente pe care le-a parcurs istoria. Apărarea acestui castru roman. probabil era o cohortă de 300 – 500 de ostaşi.râul Aranca la sud . privind apărarea graniţelor Daciei romane. fiind probabil dezvoltată o acropolă. În concepţia Imperiului Roman.ridicături de pământ numite huncii. . cărămizi marca SISC şi piatră pentru construirea Cetăţii Morisena. a fost una din cele mai frământate şi zbuciumate zone a istoriei Europei de S-E. . a castrului roman din Selişte. sau poziţie înaintată. . întărind astfel sistemul defensiv de apărare în partea de vest a Daciei. romanii au construit un castru roman. cu efective între 3000 – 7000 de ostaşi. de tip stativa. Localitatea. stuful etc. În zona Selişte. Castrul roman era o fortificaţie destinată unor garnizoane mari formate dintr-o singură unitate militară. a fost un avanpost de apărare a cetăţii Morisena (Morisiana pe timpul dacilor şi ulterior Cenad sub stăpânirea ungurilor.râul Mureş la nord.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Datorită poziţiei sale geografice. Castrele erau de două feluri: . ce făcea legătura cu ţinuturile locuite de neamuri sarmatice ale iaygilor şi roloxamlor. a fost stabilit datorită avantajelor terenului. Acest avanpost de apărare. sau subordonaţi ai acesteia. Avantajele terenului au fost: . În castrul din Selişte.existenţa materialelor necesare construirii fortificaţiilor. ce facilita organizarea unei apărări defensive puternice.Stativa (permanente) construite din piatră. O legiune romană este o mare unitate formată din zece cohorte. de-a lungul veacurilor. . Pentru realizarea acestui sistem de fortificaţii. precum şi a drumurilor de pătrundere spre câmpia Panonică. . unde se găseau şi 42 . lemnul.mlaştinile din sudul Arancăi. otomanilor şi până astăzi). cu câte-va turnuri de observare permanente şi în nord de-a lungul Arancăi pe ridicăturile de pământ.drumurile naturale şi amenajate ca puncte obligatorii de trecere de la N-S şi de la E-V. aşezat în avangarda Porţii Mureşului.

al ungurilor iar apoi al turcilor. . devenind o cetate puternică în sistemul defensiv.4. fiind un procedeu tactic de luptă eficient.otomanii aveau o garnizoană militară şi funcţiona o şcoală militară a ienicerilor. În jurul castrului roman a apărut CANABEL.61I. . care din 14. În anul 1919.61 infanterie maghiară(tunari). aici au staţionat ca loc de haltă(popas) de odihnă şi refacere pentru armatele care treceau de la N-S . începând cu 28. iar după terminare. continuă să întărească turnurile de observare şi fortificaţiile existente.1 companie de grăniceri. va aparţine de R.popoarele migratoare . Terenul existent avantaja pe apărători să organizeze ambuscade.voievodul Glad şi Ahtum. prin Ordonanţa 35/1850. . fiind scutiţi de impozite şi alte dări. o aşezare locuită de familiile soldaţilor. Turcii au avut în această garnizoană efective militare cuprinse între 100 – 500 de militari în funcţie de situaţia operativă a ducerii luptelor.1 comisariat de poliţie.09. contele Nako a construit o casă a ofiţerilor. sosesc trupele franceze. producând surprinderea inamicului. . instalând două Companii de jandarmi cu efective între 50-60 de jandarmi. Timişoara. Fiind un centru nodal de comunicaţii. când se construieşte cetatea. Trecerea localităţii sub regimul austro-ungar a mai diminuat rolul de centru militar puternic. atât la frontiera cu Yugoslavia cât şi la frontiera cu Ungaria. iar o parte din fii locuitorilor puteau merge la Şcoala de ofiţeri de la Seghed. Acest rol de avanpost de apărare al cetăţii Morisena (Cenad).9. făcea parte din R. în localitate se înfiinţează. înfiinţează Regimentul Jandarmi de la Szeghed.1 companie de jandarmi. una în comuna Sannicolau Mare German şi una în Sannicolau Mare. Compania de grăniceri asigura prin posturile fixe paza frontierei de la Teremia Mică la Nădlag. Acest avanpost de apărare se fortifică începând cu anul 1247.regele hunilor ATTILA – care.stăpânirea maghiară sub Ştefan cel Sfânt. după retragerea trupelor maghiare. turcii cer Imperiului Austro-Ungar. ce făceau 25 de ani stagiu militar.Gr. Diminuându-se rolul militar al localităţii.1944. Această aşezare s-a extins spre S-V de-a lungul Arancăi (spre centrul oraşului de astăzi). .1919. . care aveau o cazarmă şi case de locuit ale ofiţerilor (ulterior R.Monografia oraşului Sânnicolau Mare cele mai importante edificii ale aşezării. După pacea de la Passarowitz(1718). aici începe rolul pe care îl are Sannicolau Mare. rămâneau pe loc. a fost folosit şi de. Între anii 1787 – 1820 în localitate a staţionat R. care aveau în subordine posturile de jandarmi din localităţile din zonă. iar statul român trece la reorganizarea ordini interne în comune şi oraşe şi la paza frontierei de stat după Tratatul de la Trianon(1920). În acest fel. Sibiu. Compania grăniceri Sannicolau Mare.12. Atunci. . stăpânirea austro-ungară. distrugerea cetăţii. de la V-E şi invers. se mută la Kikinda). 43 .Gr.

ce va avea arondate 15 posturi de miliţie în comunele din jur. în localitate se înfiinţează comisariatul de poliţie cu un efectiv de 25 de oameni. Begova. având următoarea structură. .birou de securitate (2-3 ofiţeri). Începând cu 1929.sectorul Sannicolau Mare .după 1985. 2). Valcani.Gr.l (borna A68 la borna PP100).Rz.sectorul Lipova . unele au fost revendicate. în Sinnicolau Mare mai apar următoarele obiective militare ale M. când din aceasta se constituie 3 Sectoare ale Poliţiei de frontieră – sectorul Sannicolau Mare. 5).AT. .din 1975. Beba Veche. Frontieră cu misiunea de a executa pază la frontiera cu Ungaria. aceste structuri suferă următoarele modificări. Activitatea personalului. Jandarmi Torontal. În 1992 se înfiinţează Grupul de pompieri militari.M. 3).gardieni publici clasa I. avea câte 3 pichete de grăniceri dispuse astfel. unitate militară de grăniceri.subunitate de pompieri militari în perioada 1949 – 1957. . având 4 secţii de jandarmi şi 20 de posturi. devenind Cp. sectorul Valcani (care se desfiinţează în 2003) şi sectorul Beba Veche.(antitanc). .Grăniceri şi comisariatul de poliţie se reorganizează.0301).comisar adjunct . Cenad.după 1957.M. 1). Pordeanu. Începând cu 1920. respectiv U. având misiunea de apărare şi supraveghere a frontierei de stat pe o lungime de 95. . PCTF Mic Trafic(la frontiera cu Serbia).9 Jandarmi Timişoara.N şi M. cu drapel de luptă. iar celelalte au fost 44 .1919 – ia fiinţa R.Ap. o subunitate de radiolocaţii.700 km.05. În compunerea B. astfel. la Sannicolau Mare se înfiinţează Legiunea de jandarmi Timiş – Torontal.Gr. şi înfiinţa la mobilizare 2Cp. rămân în aceeaşi structură. Dudeăti. încetează activitatea în 2000. 4). În anul 1947 – Legiunea de jandarmi se desfiinţează iar Cp. Subunităţile de transmisiuni.sectorul Periam .sectorul Jimbolia . fiecare Cp. Cele 5 sectoare erau. Teremia Vest.2 detectivi .Gr ( Teremia. . În 2004 se desfiinţează subunitatea de radiolocaţie. Cenad şi Saravale. Beba Veche.I. După 1990. . Unitatea militară de grăniceri (B. se înfiinţează 2 subunităţi de transmisiuni. Valcani Nord. iar comisariatul se transformă în Birou de miliţie. Unitatea de grăniceri avea în compunere 4 Cp. În Sannicolau Mare s-a înfiinţat Cp. şi 1 Cp. Fâneţe. Clădirile acestor subunităţi. care avea în compunere 4 Cp de jandarmi. era supravegheată de un ofiţer de contrainformaţii. II şi III. Biroul de miliţie se transformă în Poliţie oraş. Teremia Sud.Monografia oraşului Sânnicolau Mare La 25.sectorul Vinga.comisar şef . 02863 şi apoi U.Grăniceri.68 Gr. care avea 5 sectoare de jandarmi şi 29 posturi de jandarmi în comune. Valcani Câmp. În perioada 1947 – 1990.

După 1990 Statul Român neavând o legislaţie adecvată. ce voiau să ajungă în occident. activităţii pompierilor în oraş.deserveşte un oraş. prin trecerea frauduloasă a frontierei de vest.C. Fenomenul s-a stabilizat prin adoptarea unei legislaţii cerute de UE.P. trecându-se la securizarea frontierei prin fonduri alocate de Comunitatea Europeană.16. a luat fiinţă în 1867.200 km. era instalat şi un gard de sârmă ghimpată.12. au fost reţinute grupuri masive de 10-60 persoane. au pătruns în ţară grupuri masive de cetăţeni străini.Autospeciale MAGIRUS 125 D.două autospeciale Praga .Motopompă transportabilă VW.M.sistemul de observare şi alarmare situat în turnul Primăriei. în anumite zone fiind dublat. În anul 1944 pompierii civili aveau în dotare: . . având următoarea dotare.APCA R 12. în oraş se înfiinţează o subunitate de pompieri care se desfiinţează în 1957.o autospeciala Glohner. Primele forme de organizare a. Raionul de intervenţie al Gărzii de intervenţie Sannicolau Mare.2 – 4 cai de tracţiune .S-a creat. la graniţa cu Ungaria. de-a lungul frontierei.două F. cu capacitatea de 3000 l .una în partea de vest a oraşului. permanent (astăzi Şcoala generala 1).25 (unde se află şi acum formaţia de pompieri) cu. Până în vara anului 1989. capacitate 2100 l apă şi 20-25 voluntari). este necesar a fi studiată pentru a fi mai bine cunoscută de generaţiile viitoare în această parte a ţării. răspunde de securitatea frontierei şi pe hotarul oraşului între borna PP47 – PP78(6. 45 .0301).215 . cu sediul pe strada Belşugului.464 locuitori.ATI R 12. .) şi asigură desfăşurarea traficului prin PTF Cenad – (punct de trecere a frontierei internaţional pe drumul E70).Gr. care au fost demolate. Începând cu 01.215 . două comune şi 15 sate cu o populaţie de 34. .o pompă manuală cu tracţiune hipo. Sectorul Poliţiei de Frontieră(U. avea de-a lungul frontierei un număr de 56 foişoare(posturi de observare).14 – 16 servanţi voluntari . Istoria grănicerilor din 1919 până în prezent.4 – 6 cai de tracţiune .18 servanţi voluntari În 1949.30-32 voluntari (din 1973 Glohner se înlocuieşte cu APC Steagul Roşu 101. Între 1957 – 1992. din diferite ţări ale Asiei. . pe strada Nufărului cu. Africii şi Rusiei. funcţionează Formaţiunea de Pompieri Voluntari cu. .o pompă marca Simens . cu următoarea dotare tehnică . – una în partea de est a oraşului pe strada Şaguna nr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare trecute în folosinţa primăriilor din comunele respective. . În colaborare cu grănicerii maghiari. B.1992 se reînfiinţează subunitatea militară de pompieri. .

pentru a crea acea oază de linişte şi pace.R. iar apoi ruşi l-au transferat în Caucaz-Cecenia un an de zile după care l-au mutat în zona Crimeea la Krasnobar făcând parte dintr-o Brigadă de muncă formată din 49 de nemţi şi un român (nemţi l-au apreciat ca un om deosebit). SCURTĂ CRONICĂ DE RĂZBOI (Destăinuirile unui veteran de război) Sânmiclăuşeanul Purcar George născut la 01. În urma luptelor Purcar George cade prizonier la nemţi în ianuarie 1945. Carei şi începând cu 25. care a fost luat de ruşi. trece Munţii Carpaţi participând la luptele de la Oarba de Mureş. Aici a muncit la demontarea fabricilor de armament pe care ruşi le transportau în U. ca oraşul să devină un oraş modern – european.1 Artilerie Călăreaţă /Divizionul antiaerian care în 1943 la Reşiţa timp de 5 luni a apărat oraşul de bombardamentul aviaţiei americane şi engleze. în oraş se înfiinţează Secţia de jandarmi Sannicolau Mare. Rolul funcţiei militare a fost diminuat complet. De aici este mutat în lagărul de la Breslau cu avioanele de transport. rămânând doar Jandarmii cu statut de militar activ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.13 contigentul 1943 a fost înrolat în Divizia 1 Cavalerie /Reg. Turda. conform legislaţiei în vigoare. 08 1944 Generalul Macici îi felicită spunându-le „Bravo eroi mei” R. Din aprilie 1944 participă pe frontul de răsărit pe Nistru în judeţul Kahul din Basarabia împotriva ruşilor. misiunile informative. Cluj.01 1922 pe strada Cloşca nr. R. În această Brigadă a fost descoperit un savant neamţ în domeniul nuclear. asigurarea liniştii şi ordinii publice.1 Art. Pe 26. Începând cu anul 2003. 08 1944 când se întorc armele împotriva Germaniei.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Prin Legea poliţistului – Poliţia oraş a fost demilitarizată la fel ca şi Poliţia de Frontieră. Este dus într-un detaşament de muncă format din ruşi şi români şi folosit în zona luptelor spre Germania. Biroul de securitate.1 Art. fiind preluate de SRI. Acum este nevoie mai mult ca oricând. 10 1944 trece pe teritoriul Ungariei prin Debreţen şi Budapesta ajungând în Cehoslovacia în zona Munţilor Tatra. După 3 luni americani au predat ruşilor prizonieri români . Funcţia militară a contribuit la dezvoltarea oraşului şi a rolului de centru polarizator pentru localităţile din jur. s-a desfiinţat după decembrie 1989. ruşi etc. de pe strada Victor Babeş ce are ca misiune. La 23. În urma bombardamentelor americane şi engleze a luptelor purtate de aceştia cu nemţi a fost luat prizonier de americani şi trimis într-un detaşament de muncă.S. în dezvoltarea economică a zonei. în care democraţia şi legea să se aplice la valoarea lor. a reuşit în lupta cu nemţi pe Siret cu numai patru lovituri de tun s-au predat două regimente germane. dorită de înaintaşii noştri. ajungând în lagărul de la Auschiwitz unde a văzut crematoarele. în această parte a ţări.S. 46 . datorită transformărilor şi cerinţelor impuse de UE şi aderarea la NATO.

La 1 decembrie 1995 i s-a înmânat medalia „Crucea comemorativă al II-lea război mondial”. EVOLUŢIA TERITORIALĂ 4. Acest om modest la venerabila vârstă de 82 de ani trece liniştit printre noi şi puţini oameni îi cunosc trecutul. Cunoscând din copilărie limba sârbă. maghiară şi germană la ajutat să se descurce pe acest traseu al războiului. SUA şi U.1. de 30 de ani şi doua femei de 37 şi 70 de ani) pe care voiau să le violeze soldaţii ruşi. 4.R. Astăzi cei care conduc oraşul şi instituţiile educative trebuie să aducă un pios omagiu de recunoştinţă tuturor eroilor acestei localităţi. Printr-un program educativ eroi care mai trăiesc astăzi pot povesti generaţiei tinere despre lupta lor pentru o viaţă mai bună. Aceste femei i-au adus mulţumirile lor acestui sânmiclăuşean care prin acest fapt mărunt a dovedit educaţie şi respect faţă de semeni. Traseul vieţii sale şi mărturiile sunt demne de puse într-o carte pe care intelectuali noştri ar putea să o scrie.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În anul 1948 a fost trimis în România în lagărul de la Focşani iar în iunie 1948 ajunge la Sânnicolau Mare după ce a străbătut Europa de la E-V şi de la V-E fiind prizonier sub marile puteri ale lumii (Germania. de pământ moştenire. de pământ de către comunişti.) iar ca drept recompensă i s-a luat agoniseala de o viaţă cele 8 ha. primăria i-a dat numai 3 ha. o prof.(Toţi veterani au primit această medalie) Această scurtă relatare e doar unul din multele destine ale sânmiclăuşenilor unele poate mult mai tragice pe care astăzi generaţiile prezente ar trebui să le cunoască şi să respecte trecutul acestora.S. Este de semnalat un fapt de mare omenie când pe teritoriul Ungariei a salvat de la viol 4 femei (o tânără de 18 ani.S. După 1990 a fost declarat veteran de război şi cetăţean român deportat în Rusia acordându-se drepturile ce i se cuvin iar în loc de 8 ha. Factorii ce au favorizat apariţia localităţii 47 .

pădurea seculară Zăbrani cuprinsă între Aranca şi cetatea Morisena.(36) Pe teritoriul Daciei aşezările umane se stabileau în vecinătatea pădurilor seculare. În zona localităţii s-au făcut următoarele descoperiri arheologice: • La Hunca Mare. târguri. Kikinda. 48 . tehnică de prelucrare a pământului şi de irigare a terenurilor.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Aşezările umane au apărut în diferite epoci istorice în acele regiuni unde a existat organizare socială. clima blândă şi pământul fertil. Aceste aşezări îndeplineau funcţii multiple centre militare. de aici plecând dezvoltarea sa ulterioară peste veacuri. Elementele componente istorico-geografice Pentru a prezenta evoluţia teritorială a localităţii este necesar să fie prezentate datele obţinute prin descoperiri arheologice şi prin documentaţia istorică existentă. pescuitului şi păşunatului.2. siguranţă şi salubritate. politice. Existenţa localităţii pe această vatră s-a datorat următorilor factori naturali: • • • • • • • • • râul Mureş. a reprezentat un obstacol natural de apărare în sud . existenţa vânatului din abundenţă. râul Aranca. localitatea Sânnicolau Mare a întrunit toate condiţiile din Roma Antică şi Dacia. ceramică bine arsă cu decoraţii în spirală şi gravuri din pastă de calcar. afluent al râului Mureş. ca astăzi să fie un oraş în plină dezvoltare. existenţa drumurilor care treceau prin localităţile din cetăţile Timişoara. ce a reprezentat un obstacol natural de apărare în nord. centre religioase şi avanposturi ale unor cetăţi. mlaştinile existente la sud de Aranca ce formau o protecţie a aşezării. a oferit posibilitatea asigurării hranei oamenilor. 4. Szeghet. existenta lemnului. formele de teren ridicate unde erau aşezate locuinţele pentru prevenirea revărsărilor râurilor Mureş şi Aranca. au dat posibilitatea construirii de adăposturi pentru locuit şi pentru apărare. la vest de localitate s-au găsit douăzeci de vase şi fragmente preistorice. a mlaştinilor şi a reţelelor de apă care constituiau o bună apărare naturală. În Imperiul Roman amplasarea unei localităţi era legată de rezolvarea problemelor de comunicaţie. stufului din mlaştini. Analizând cele prezentate. reşedinţe ale unor şefi de trib. pietrişul şi argila. centre meşteşugăreşti.

deci al Morisenei. la un kilometru de râul Mureş s-a descoperit un coridor subteran. obiecte şi monede.80 m. în sudul localităţii. din apropierea comunei. spre Gara Mare.(14) La marginea de est.Nu lăcomim la averea altuia. iar la punctul . către satul Saravale pe malul râului Aranca (şase butoni din bronz. Adrian.(29) La Muzeul Naţional Maghiar sunt piese de aur şi argint mai timpurii (gepide) găsite în localitate. în partea de nord. Pe piatră se poate descifra următoarea inscripţie: „MATIMO AN LEG GEM VAR FIRMINUS TVBHP”.Bucova’’ s-au găsit vase şi fragmente ceramice din epoca neolitică. ele fiind clădite aproape unele de altele. a fost găsit un bogat depozit de preţioase ce datează din antichitate. pentru aducerea comorii la ea acasă. Antichităţi de epocă avară au fost descoperite la est de oraş. tije.) COMOARA DIN SANNICOLAU MARE (1799) 49 . larg de 4 m şi înalt de 1..(6) La Maidan s-a descoperit o corabie în albia moartă a Arancăi. Traian. cu emblemele legiunii şi cu cele de prefect al Tibiscumului.(6) În zona fermei Mina Major. nici câtu-i negru sub unghie nu cedăm. Mănăstirea Sfântului Nicolae. .(6) Deviza de aducere a comorii găsită în pământul Sannicolaului Mare. pe drumul Seghedinului s-a descoperit o piatră funerară pe care Varus Firminus-gornistul Legiunii a XIII-a Gemina a ridicat-o lui Aurelius Timonac. o plăcuţă de la un căpăstru). pe malul râului Mureş. sunt prezente câteva movile (ridicături de pământ). dar din cei al nostru.(29) La hotarul de nord-est al localităţii. precum şi obiecte de ceramică. ceşti de uz casnic de pe timpul romanilor. La fabrica de cărămidă s-au descoperit morminte chircite din epoca neolitică şi cea de bronz. construit din cărămizi şi care probabil face legătura cu biserica din Cenad.(6) În 1911. La sud-vest de localitate. De-a lungul Arancăi s-au descoperit statuete de lut din cultura neolitică. pe locul numit Selişte s-au descoperit urme ale unui castru roman al Legiunii a XIII a Gemina. S-au găsit o serie de obiecte romane şi o monedă de argint de pe vremea împăraţilor romani: Marc Aureliu. s-a descoperit un mormânt de înhumaţie alăturat de mormântul unui cal din secolul VI.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • Lângă Biserica Sârbească. mărgele.. Aurelian şi Constantin cel Mare.” (Din demersurile făcute de intelectualii localităţii în perioada 1920 – 1940. a dat numele oraşului de San Nicole sau San Nicoară. la nord-est de oraş. în care se găsesc cărămizi. La nord-est s-au găsit locuinţe ce aparţin epocii neolitice şi a bronzului. de origine romană.

acolo unde a fost găsit. După 1990 – au fost aduse în muzeul oraşului. un singur lucru este logic şi cert.8. înaintea bătăliilor sale cu ungurii. în partea de S-V a oraşului. însă austriecii au cerut enorm de mulţi bani şi nu au dorit să ni-l restituie. a găsit această comoară. de aducere a tezaurului acasă..18. de numeroşi arheologi.Prin apa curată Doamne spre viaţă veşnică”. Pe inscripţiile în limba greacă de pe bazinele 9 şi 10 este scris. fiind obiecte de cult religios de rit creştin. dar cele mai veridice date le găsim în scrierile lui NEUMANN. Vechimea tezaurului se localizează între sec. Comoara ar putea fi un fel de act de naştere documentar al localităţii. iar din 1887 nu se mai ştie nimic. până în prezent existând peste 150 de lucrări şi monografii în care este tratată această descoperire. de aur. . s-au ţesut în timp. în această vatră străbună multimilenară. Acest loc necesită a fi marcat din nou cu o piatră comemorativă. pe teritoriul Europei de răsărit. lipsind perechile vaselor 1. valoarea sa fiind estimată pe atunci la 3 milioane florini.2. numeroase legende care au anumite elemente comune. care au făcut demersuri către forurile româneşti şi internaţionale. un răsunet internaţional. care era directorul cabinetului imperial de numismatică şi antichitate din Viena. Actualmente. având un stil unitar din punct de vedere tehnic. principele Achtum. Descoperirea acestei comori a avut de la început. că acesta a fost găsit în pământul Sannicolaului Mare şi a aparţinut Voievodului Glad şi apoi nepotului acestuia. în localitate s-a format un curent puternic al intelectualilor. care ar mai fi cântărit încă 6 kg. majoritatea vaselor având un rol funcţional bine precizat. Odată cu comoara a fost descoperită şi o cruce de mare valoare. care în anul 1881 a fost însemnat cu piatra comemorativă care nu mai există. istorici de artă. fotografii cu expunerea tezaurului.6. având o greutate de peste 10kg. Studierea tezaurului a început încă din secolul trecut. numită Sighet. În jurul descoperirii acestui tezaur. motivelor vehiculate în primul mileniu. filologi.7.000 monede de aur. cu o cruce. 50 . care săpând în grădina casei sale pe lângă un zid. care ar fi îngropat comoara la marginea cetăţii Morisena în zona Sighet. că încă din sec. În perioada comunistă s-a încercat aducerea comorii.5. Cu toate contradicţiile apărute asupra apartenenţei tezaurului. Locul descoperirii tezaurului se află astăzi pe strada Comori. este posibil sa fi fost dăruit de Împăratul bizantin Constantin al V lea demnitarilor sau bisericii din această zonă. Tezaurul de la Sannicolau Mare constituie cea mai evidentă sinteză a elementelor de artă a formelor. comoara se află în patrimoniul Muzeului de istoria artelor – KUNSTHISTORICHES MUSEUM – din Viena. În perioada interbelică. Tezaurul cuprinde 23 de piese din aur (e posibil ca tezaurul să fi fost mult mai mare). pe care au dat-o mănăstirii BEZDIN (Serbia) şi care este păstrată cu sfinţenie de călugării sârbi. Tezaurul a fost descoperit în data de 03 iulie 1799 de către un ţăran sârb pe nume NEVA VUIN. care să amintească generaţiilor viitoare. centrale şi de sud – est. constă dintr-un tezaur format din 23 piese din aur. Tezaurul. iar o copie a comorii este expusă în muzeul de istorie din oraşul Arad. iar valoarea în aur ar fi fost de 25.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Ce-a mai importantă descoperire arheologică făcută pe teritoriul localităţi. IX – XI aici exista o comunitate bine dezvoltată. fiind legat de tradiţiile greco – romane şi iraniene în răsărit şi de arta veche contemporană a Bizanţului şi stepelor.19. IX-XI.

în geneza neoliticului. corespunzând celor două perioade ale fierului.e. iar în centru. Legendele spun că tronul din aur a lui Attila ar fi fost îngropat în albia deviată a Arancăi. odată cu intrarea României în U. prin descoperirile în vatra oraşului confirmă evoluţia ascendentă a civilizaţiei getodacice locale. o cruce.e.(29) • • • Eutropius Flavius.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Prin demersurile diplomatice active.n. • 2 pahare cu picior înalte.) evoluează culturile Mureş-Periam şi Pecica-Periam. • 1 căldăriţă Comoara a fost expusă o singură dată la Expoziţia Mileniului de la Budapesta în 1896. fiindcă aici este locul ei. iar în epoca timpurie a bronzului (1800-1550 î. trimis de împăratul Teodosie în anul 448 în misiune diplomatică. care poate fi cel mai plauzibil document ale afirmării noastre.(39) Scriitorul bizantin Priscus. 7 ulcioare cu diferite forme geometrice gravate. amintind de oraşul Morisenum.e.E. descrie că reşedinţa lui Attila era pe o suprafaţă întinsă cuprinzând localităţile Cenad şi Sânnicolau Mare. istoric latin din secolul IV î. Comoara se compune din. scrie într-una din operele sale despre principalele oraşe-cetăţi romane din Dacia Rupensis. 51 . având pe fund gravuri de toată măiestria. sperăm că această comoară să fie adusă în Sannicolau Mare. Nu ne interesează părerea lor.5 ulcioare cu torţile formate din minunate perle de aur . • 5 pahare făcute cu mult gust artistic. revendicându-şi această comoară.. caută să susţină şi să afirme. Epocile La Tene şi Hallstatt.. din care .2 carafe • 5 farfurii. în această parte a ţării şi a Europei. pentru că noi vrem prin această comoară să dovedim existenţa localităţii din cele mai îndepărtate timpuri.n. arheologii diferitelor naţiuni. deosebit de frumoase. Zona localităţii se înscrie în jurul anilor 6000 î. având pe o parte un cap încornorat de taur cu gâtul îndoit. aşezate pe câte trei picioare de leu. În urma descoperirii acestei comori de mare importanţă şi valoare istorică.n. pentru ştiinţa şi neamul lor. fiind identificat între Cenad şi Beba Veche. aşezaţi de-a lungul râului Mureş. în zona localităţii Sânnicolau Mare. • 3 vase pentru băutură.(17) • Documente istorice scrise În scrierile sale Herodot aminteşte de o populaţie de origine tracică numiţi Agathyrşi.

După trecerea popoarelor migratoare de tătari. În epocile paleolitic.. 52 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare Legenda Sfântului Gerard vorbeşte despre cedarea Banatului şi ocuparea lui de către unguri. localitatea era o simplă aşezare. Localitatea ca centru administrativ-teritorial Pentru a contura mai bine evoluţia teritorială în timp şi spaţiu este necesar prezentarea rolului pe care l-a avut Sânnicolau Mare.(14) • În ceea ce priveşte atestarea documentară. lacul Galaţca şi mlaştinile create de Aranca.(29) • Istoricul Nicolae Stoica de Haţeg descrie în Cronica Banatului despre existenţa localităţii. Istambul şi Roma. Aceasta s-a datorat faptului că localitatea s-a înscris mult mai bine. Claudius şi respectiv Achtum. Atestatul documentar rămâne actul de donaţie din 12 august 1421. Între anii 380-453 e. cu câteva case în zona Selişte. Atât documentele istorice. în anul 1334 era o localitate cu numele de Santus Michael. iar în 1357 cu numele de Sentmiklos. având la sud râul Aranca. care a îndeplinit rolul de centru administrativ al Banatului. aici stabilindu-se un centru administrativ pentru zona Banatului. de înfrângerea lui Achtum şi instalarea lui Chanad în cetatea Morisena. localitatea s-a dezvoltat teritorial spre partea de nord. dat de regele Sigismund. bronzului şi fierului. aşezat pe drumul european TimişoaraBudapesta-Viena. mongoli şi cumani între anii 1300-1551. care îndeplinea funcţia de capitală a hunilor. neolitic. fiind reşedinţa lui Attila. ca centru administrativ-teritorial. Între anii 907-1025. care devine apoi Cenad. pe toate perioadele istorice. care devine astfel cetate. Belgrad. la intersecţia principalelor axe de comunicaţie nord-sud şi est-vest. istoriograful maghiar Györfy György arată că în anul 1247. Din 840 până în 907.3. iar la nord spre Cenad era pădurea Zăbrani. Începând cu anii 1241 cetatea şi localitatea trec sub ocupaţie ungurească.n. Existenţa acestei localităţi se datorează faptului că era un avanpost de apărare al cetăţii. localitatea încă aparţinea cetăţii Morisena. Viena.(29) • Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania aminteşte că.(18) • În scrierile cronicarului Francisc Griselini este descrisă zona localităţii şi a guvernatorului Banatului: general-comandant Claude Florimond Mercy d’Argenteau. • 4. localitatea se afla tot în componenţa cetăţii Morisena. cât şi descoperirile arheologice din zona localităţii se află în muzeele şi arhivele din Berlin.(9) În perioada dacilor şi romanilor localitatea a făcut parte din cetatea şi oraşul Morisena. care era capitala principiilor Glad. cetatea Cenadului îşi mută o parte din atribuţiile sale în localitatea Sânnicolau Mare. Budapesta. prin care trecea Sânnicolau Mare în proprietatea lui Marczoli Dosza-episcop al Cenadului. oraşul purta numele de Zent Miklous. Novi Sad. prin noi construcţii civile şi administrative.

 1724-sediul Prefecturii erarhiale şi sediul Trezoreriei militare a Banatului. a fost reşedinţă de raion. 53 . ce cuprindeau fortificaţii romane. în Sighet. După anul 1701.1942 devine oraş. atunci având o suprafaţă de 2-3 km2 pe locul numit Selişte şi pe axa de comunicaţie Cenad-TimişoaraSânnicolau Mare-Szeghed. unde aveau şi o şcoală de ieniceri. ceea ce reprezintă oficial actul de naştere propriu-zis. aceştia îşi mută reşedinţa de prefectură în cetatea Cenadului. începe deja să se contureze noua vatră a oraşului şi centrului său.  1837-devine târg săptămânal.  1787-devine târg anual (primăvara. Fiind un loc mult mai accesibil căilor de comunicaţie de la E-V şi S-N. 4. localitatea a îndeplinit mai multe funcţii:  1717-reşedinţa districtului Cenad. iar apoi de judeţul Torontal.  1778-1879-localitatea aparţinea de judeţul Cenad. La 26.Monografia oraşului Sânnicolau Mare După anul 1552. cu o garnizoană în localitate. Evoluţia spaţială a localităţii Evoluţia suprafeţei oraşului şi mai ales a caselor a început din perioada romanilor. vatra oraşului s-a extins spre Chindăreşti. Închegarea lui în forma aproximativă de astăzi are loc după 1752. O ultimă perioadă. precum şi sediu de plasă. Prin evoluţia sa în timp.  1765-primeşte denumirea de district şi devine reşedinţă. odată cu ocuparea Banatului de către turci. între anii 1951 şi 1968. o dată cu alungarea turcilor şi trecerea sub ocupaţie habsburgică şi apoi austro-ungară.  1849-1860-aparţinea de Voievodina. Bujac şi Slatina. având în alcătuire 22 de comune. şi stabilindu-i în Sighet. iar odată cu 1968 şi până în prezent este oraş al judeţului Timiş. unindu-se apoi cu satul Jara şi ulterior cu satul Pony. perioadă în care oraşul se măreşte teritorial prin dezvoltarea zonelor industriale din nord şi sud.  1870-1918-reşedinţă de district.06. când se stabilesc germanii în S-V oraşului. ducând la popularea centrului de astăzi al oraşului. vara şi toamna). Între anii 1910 şi 1941 localitatea este comună ce aparţine de judeţul Torontal. Aducerea sârbilor în localitate de Pavel Chinezu în 1457. unde probabil era construită cetatea şi mânăstirea Sfântul Nicolaie (1246 – 1699). făcând ca râul Aranca să treacă aproape prin mijlocul oraşului. centrul localităţii se stabileşte definitiv în secolul al XVI-lea unde se vor polariza celelalte cartiere. Vatra străbună a localităţii este terenul numit astăzi Selişte.4.  1807-1820-se mută sediul Prefecturii de la Becicherecul Mare. precum şi spre sud.

că Aranca era un obstacol natural. În 1911. Centrul . episcopului Petru din Cenad cu următoarele condiţii. Nici nu trece bine anul că Jara îşi schimbă din nou stăpânii prin familia lui Blasius de Kezy. pe Ecaterina. pe malul stâng al râului Aranca. Localitatea se învecina la nord cu satul Pony. procesele se sting în anul 1451 când – la 20 februarie – noii şi vechii stăpâni se declară mulţumiţi. se adresează capitlului din Cenad.09. Fara şi Jari. În anul 1330 sunt amintiţi generic iobagii satului. numit şi Capul satului locuit de români. Jara va mai fi amintită în decursul veacului al XVII-lea. deci înglobat domeniului feudal aferent fortificaţiei. Localitatea este zălogită de mai multe ori. Cunoaştem cu acest prilej şi vecinii satului. San Nicolau cu zece case sârbeşti. în zona Sighet. În cele din urmă.belvanos’’(14). se datoreşte în primul rând. existau peste 260 ha de pădure. V. pentru câteva părţi din sat.500 de locuitori. capitlul din Cenad primeşte o plângere a nobililor Franc de Vereseghaz. iar la sud-est spre satul Saravale. se află în secolul al XIIIlea localitatea Jara. la moartea să se oficieze servicii religioase în altarul Sf. La 14 noiembrie 1417. satul Jara intră în posesia episcopilor de Cenad şi rămâne sub stăpânirea lor până spre mijlocul veacului următor. Primele menţiuni documentare arată că satul este în proprietatea cetăţii Cenadului. ca loc pentru turmele de animale mari şi mici din zonă. La E de Sannicolau Mare. Localitatea era împărţită în patru părţi: San Nicolau cu treizeci de case sârbeşti. N-E.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Existenţa aşezării în partea de nord a râului Aranca. emite hotărâri privitoare la neînţelegerile dintre nobilii din zonă pentru Jara. Emeric de Cicichet. NV. întrucât apar şi alţi pretendenţi. Dan de Saravale şi a lui Petru. Cu prilejul uneia dintre acestea. Cei ce au supravieţuit măcelului. cel mai probabil în anul 1529. episcopul Cenadului. marţea. San Nicolau cu patru case ungureşti. între anii 1232 şi 1717. care se întindea pe o suprafaţă foarte mare (peste 5-7 mii ha) ce înconjura localitatea în partea de S-V. Iancu de Hunedoara. La 28.1446. cu satul Jara. fiii lui Pasca Zichy. Lor li se alătură. Incursiunile pustietoare ale turcilor otomani. La anul 1232 – într-un proces de hotărnicie din zonă – se aminteşte şi faptul că satul Jara este vecin de hotar cu satul Pony. La 5 octombrie 1446. N. îndeosebi după anul 1526. Jaara. localitatea ocupa o suprafaţă de 3-5 km2 .Yara. Nominal vor fi atestaţi 54 . atunci când Bali-bei pustieşte întreg ţinutul mureşan. fiii acestora stăpânesc părţi din Jara. Despre pădurea Zăbrani s-a scris foarte puţin. Între anii 1557 şi 1796. cu mlaştinile din sud. satul Jara dispare. şi apoi apropierea de pădurea seculară Zăbrani. Să mai menţionăm că acest Blasius literatul de Kesy era castelan de Soimuş. cu Ladislau fiul banului (fără specificaţia locului). Ca urmare. în calitate de guvernator. într-un proces pentru răpiri de iobagi din satele zonei mureşene. Este amintită de izvoare sub formele. joia şi sâmbăta. JARA.cu o populaţie în jur de 1. în zona Chindăreşti. Procesele continuă şi în anii viitori. La 31 mai 1456 acesta cedează localităţile Jara. Sunt cunoscuţi acum şi noii stăpâni. şi Baboş din comitatul Arad. după Aranca. referitoare la acelaşi sat.. robiei şi focului îşi caută altă vatră de locuire. Grigore de Temerdekeghaz şi Ladislau Kun de Vizejdia. Jara. însa ea era al doilea mare obstacol de apărare a cetăţii Morisena. din comitatul Cenad. Unul şi-a căsătorit fiica. Ca şi pusta. Blasius din catedrala cenăzeană de patru ori pe săptămână şi anume duminica. membrii cunoscutei familii nobiliare de Bečej (Becse) despre care tradiţia susţine că întemeietorul satului era de origine franceză. cerându-i să împartă posesiunea Jara în două părţi. care a fost tăiată de guvernul maghiar şi de atunci a mai rămas doar denumirea locului. Nicolaie Variaş din Telek. mulţumind părţile aflate în litigiu. îşi fac simţită nefasta prezenţă şi pe valea Mureşului.

1332. În anul 1742. mănăstirea Pordeanu şi satul Becth. pe drumul spre Pordeanu. pe harta contelui Mercy. fiul lui Dionisie din neamul Cenad. probabil şi datorită apropierii sale de Jara. de la Iancu de Hunedoara la Matei Corvinul. Papa Bonifaciu al IX lea eliberează permis de liberă trecere. Paul. Era o aşezare de tip rural dezvoltată în jurul reşedinţei unei ramuri a vestitei familii CHANADINUS. În anul 1450. TELEK. când existau 10 case. Este atestată documentar între anii 1247 – 1742. Se reface în 1717. Într-un act al administraţiei austriece. în cotul Mureşului. KEMECHEY. Înmulţind această cifră cu 4-5 membrii de familie. Aici exista un sat şi o mănăstire (urmele ei se mai pot fi văzute şi astăzi). aşa cum apare la 1 februarie 1625. A dispărut probabil în urma luptelor cu turcii. Atât aşezarea cât şi mănăstirea. ajungem la 60 – 80 locuitori. În veacul al XIII lea satul are de suferit în urma acţiunilor de jaf ale cumanilor (popor maghiar). Familia Huniazilor îşi întinde stăpânirea peste acest sat. purtând hramul Sf. pierde satul în favoarea familiei Todor de Voiteni. FELEK era aşezată la S de Mureş. FELIKY la 1232. Luptele dintre turci şi austrieci. pe malul stâng al râului Aranca. urmează apoi celebrul PANCRAŢIU din acelaşi neam. INAD. SELEUS. datorită luptelor din zonă. cele două localităţi revendicându-şi acum hotarul fostului sat. Până la urmă câştigă prima localitate. iar Felekul va fi alternativ 55 . În acest sat exista o mănăstire. BATOR. PALOTA se afla la N-V de Cenad la 9 km S-V de Sannicolau Mare. Către sfârşitul aceluiaşi secol păstorii români şi sârbi îşi stabilesc aici reşedinţa. TURUSDA. sub ocupaţia otomană. Satele cu care se învecinează sânt. de până în 1699. 1334. datorită prezenţei în jurul satului a pădurii. nobilul Stefan Vajo de Lipova. contribuie la o nouă pustiire. TELEGD la 1647. Este dezvoltată cu. SELEUS. THELEEK la 1444.12. Paul. Satul începe să se repopuleze. Este stăpânită de banul Clement (Kelemen). 1360. în anul 1400. Şi localitatea Felek este martora luptelor cu turcii. Pentru vizitatorii şi pelerinii acestei biserici. TELUKI la 1230. Se reface sub dinastia nobilei familii Cenad. KEWECHEY. Cu prilejul conscripţiei austriece din anul 1717 satul Jara este amintit ca având 16 case. se ocupau cu creşterea animalelor (oi şi bovine).Monografia oraşului Sânnicolau Mare stăpâni ai pustei. Chichked. Jara este amintită drept pustă. KHEMECHE se afla la N de Sânnicolau Mare şi la E de Cenad. plătind dările obişnuite ale timpului. la N-E de Sannicolau Mare. semn că depopularea a avut un caracter definitiv. În anul 1326. borna PP50). din 21 iunie 1748. la 2 km de Sannicolau Mare. CHIKA şi BEU (toate dispărute astăzi). contribuie la părăsirea lui. EKUD. BEU şi TIMAR. reprezentată prin funcţionarii săi din sangeacul Cenadului. MARKI. Este atestată documentar între anii 1230 – 1723. TELEK la 1665. El se află încă sub jurisdicţia administraţiei otomane de la Timişoara. când locuitorii. KENEZ. Se reface prin anii 1558 – 1570. clădiri şi curţi strămoşeşti sub Toma din ramura familiei Cenad. după ce este cucerit de turcii. Palota are în hotarul ei şi o pădure. Locuitorii s-au refugiat la Sannicolau Mare şi Saravale. Localitatea Sannicolau Mare se învecina în perioada secolelor XI – XVI cu următoarele sate: KEMECHE. pusta Palota. PALOTA. Satul se învecina cu satele. ce se aseamănă cu biserica mănăstirii benedictine din Somoeyvar (Ungaria) şi ea este amintită în listele de zeciuială papale din 1333. au jucat un rol important în dezvoltarea Sannicolaului Mare. BOGAR. este definitiv părăsită şi doar toponinul îi va păstra amintirea de azi. 1483 şi 1488 sub numele de KEMECHE. iar în anii 1551 – 1552. După nici şase ani. între cursurile Mureşului şi Arancăi.1256 este împărtiţă între fii CLEMENT şi VAFFA. locuitorii transportau lemne pentru domeniul feudal. apare tot ca pustă. La 17. fiind atestată documentar în anii 1256. între secolele XIII – XV (lângă Staţia de pompare. JENEU. a războiului ţărănesc condus de Gheorghe Doja (1514). Făcea parte din domeniul cetăţii CENAD. sub diverse forme. Prima atestare documentară consemnează şi raportul de dependenţă faţă de familia Cenad. timp de aproape 90 de ani. Petru şi având preot pe. mai precis la V de Igriş.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare când în mâna trupelor creştine. 1537 – THERESO.670 ha şi un număr de 2. datează între 1701 şi 1723-1725. fiind o ramură a marii familii Cenad. Este atestat documentar începând cu secolul XI şi făcea parte ca domeniu al familiei Cenad şi apoi Episcopiei Cenad. îndeplinind condiţiile procesului de formare şi cristalizare a unui oraş. La declararea în 1942. ORAŞUL SÂNNICOLAU MARE CA SISTEM ECONOMICO – GEOGRAFIC CUPRINDE: 56 . În N-V ul satului se afla pădurea seculară Zăbrani.070 locuitori. dintre care intravilan 918 ha. arată că vecinii acestui sat era Bez şi Pordeanu. suprafaţa totală de 13. TURUSDA se afla între Cenad şi Dudeşti Vechi. PONY.5 km2. De-a lungul timpului. 1647 – THŐRŐFD şi la 1723 – TURUSDA. a dus la evoluţia spaţială a teritoriului localităţii şi la formarea sa ca aşezare importantă în N-V Banatului. Este atestată documentar în anul 1337 când Iacob de TWRWSD este HOMO REGIUS (om al regelui). Se află la 3 km. când apare menţiunea că satul este pustiu şi pustiu a rămas şi până astăzi. ce lega Transilvania şi Banatul de occident. 1408 – THURUSO. satul îşi schimbă proprietarii. după care orice informaţie dispare definitiv. când în mâna trupelor otomane.690 jugăre (8. se poate spune că Sannicolau Mare a fost permanent înconjurat de localităţi (sate) ceea ce denotă. Este consemnată în documentele transilvane. Avea hotar cu satul Jara şi Sannicolau Mare. datorită dezvoltării localităţii Sannicolau Mare. Întrucât populaţia acestor sate dispărute nu putea decât să se stabilească în Sannicolau Mare. ce astăzi se află în plină dezvoltare. într-o cerere a episcopiei de Cenad şi pe o hartă a lui MERCY din 1723. în documente. iar suprafaţa arabilă era de 17. La începutul secolului XX. un apropiat al său. satul Pony se uneşte cu acesta. se poate afirma că localitatea şi-a urmat cursul istoriei. Aceasta mai cuprindea şi pădurea Zăbrani. Numele satului mai apare în 1701.650 case. ce au format Comuna Germană. sub diferite denumiri. cât şi cele otomane. ce avea o suprafaţă de 550 jugăre (316 ha).600 case şi o populaţie de 13. Odată cu anul 1752 se începe colonizarea germanilor şvabi. încă din timpurile cele mai vechi că a jucat un rol de centru polarizator. apare ultima menţiune a existenţei satului. V de Sannicolau Mare.635 ha.500 de locuitori. În concluzie. Satul se afla la 1 km. având 9. Începând cu 1748. amintesc doar o pustă pe vechea vatră. evoluţia sa. pe locul unde se află astăzi cartierul Satu Nou. Ultimele consemnări. În hărţile anexe se detaliază evoluţia teritorială a oraşului. O scrisoare a lui Carol Robert din 24 mai 1338. pentru a arăta mai bine. Această parte avea o suprafaţă de 5-6 km2 şi o populaţie de peste 1. Despre celelalte localităţi se deţin foarte puţine date. fiind aduşi în trei etape peste 145 de familii. în cursul anului 1647. 1337 – TWRWSD. fiind amintită în documentele secolelor XIV – XVIII. de Sannicolau Mare. pe perioade istorice. fiind aşezat pe drumul antic de caravană. În perioada 1962-2003 localitatea are o suprafaţă de locuit de 12. se desprind următoarele date: o suprafaţă de 10 km2. un număr de 4. Atât registrele de dare creştine. când principele Gheorghe Rakoczy I donează localitatea lui Ştefan Erdelyi. localitatea avea o suprafaţă de locuit 10 km2 . iar în 1539. În concluzie. ca oraş şi odată cu unirea Comunei germane cu comuna Sânnicolau Mare.841 ha). ele însă apar pe hărţile din secolele XII – XVI.

Componente teritoriale. II. I. .Mod de proprietate. Ambele componente formează MODUL DE VIATA URBAN care cuprinde.instituţii politice.industrie meşteşugărească.asociaţii. Funcţii.zonificare.Peisaj urban. . . . . .comerţ.Echipare economico – socială. secundare. . . specifice. .Populaţie.apă geotermală. . generale. . Componente social – economice.tendinţe teritoriale. . . . 57 . .Sateliţi-0 2. a.Intravilan.administraţie.instituţii economice.Relaţii. b. . companii multinaţionale. . . . . primare.agricole.Centre principale.organizaţii. . .Poziţie.forestiere.Plan. b. . .Monografia oraşului Sânnicolau Mare 1. c. terţiare. . . . . . .Concentrarea construcţiilor. structuri sociale. densităţi. Secundare.Suburban.morfostructuri.Valori.Mobilitate. .industrie locală.industrie republicană. .extractive.stratificare genetică.instituţii administrative. a. .Norme.circulaţie.Structuri. .

tipul de economie.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . . . Gradul de servicii.turism.condiţii de polarizare în raport cu alte localităţi. . . .condiţii hidrografice.prezenţa unui centru civic (se concentrează 40% din populaţie). . . . Structura profesională a populaţiei. .dotarea culturală.preponderenţa populaţiei active în sectorul indusrial sau terţiar (peste 45% populaţie neagricolă). . Structura urbanistică. Dimensiuni geografice. 3. .resursele solului şi subsolului. 5. Potenţialul şi funcţiile economice. . .valoarea producţiei industriale şi agricole. .dotări pentru deservirea populaţiei.condiţii geomorfologice. . . .condiţii climatice. . 6.condiţii geotehnice.gradul de diversificare economică.dispensarea construcţiilor în vatră.gradul de concentrare a populaţiei. .cultură.posibilitatea de amplasare a obiectivelor productive. . .raportul dintre principalele sectoare social – economice.densitatea populaţiei. .organizarea reţelei stradale.dotarea socială.drumuri modernizate cu acces la magistrale.sănătate. 4. MODUL DE VIAŢĂ CU STRUCTURI ŞI FUNCTŢII. . .dotarea tehnico – edilitară. Poziţia geografică a localităţii cuprinde.dotarea sanitară.structura centrului civic. 1. Elementele prioritare în definirea oraşului sânt următoarele. . . 2. 5. FORMEAZĂ STAREA DE INFLUENŢĂ A ORAŞULUI. ZONAREA FUNCŢIONALĂ 58 .

5. comerciale-edificii ale vieţii publice. ca oraş de câmpie. este cuprins în zona următoarelor străzi: Republicii. Zonarea oraşului se face în funcţie de dezvoltarea economică şi socială. la care se adaugă tradiţiile locale. Birou notarial h. poliţia de frontieră şi pompierii e. Zona rezidenţială 5. Victor Babeş. Casa de asigurări de sănătate g. comerţ. duce la definirea zonelor funcţionale. Andrei Şaguna. cultură). Panselelor. Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională B. transport. Stadionului.1 Nucleul central. ca oraş de rangul III. mai mult sau mai puţin organizate. în anul 2003.4. Zonele comerciale 5. 16 Decembrie 1989.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Organizarea teritoriului aşezărilor umane este diferenţiată prin nivelul de dezvoltare. a funcţiilor. târg. Oraşul Sânnicolau Mare. În cadrul vetrei unei aşezări vom distinge zone cu funcţiuni diferite. bancare. În jurul acestui spaţiu s-au coordonat spontan dar şi dirijat devenind zona cu cele mai intense activităţi terţiare ale oraşului în care sunt concentrate clădirile administrative. Belşugului. Nucleul central este punctul nodal al oraşului unde răspândirea şi încrucişarea principalelor axe de circulaţie a dus la apariţia centrului. plasă. Zonele agricole Sânnicolau Mare. prezintă un nucleu central cu aspecte specifice şi constituie locul din care a pornit dezvoltarea oraşului. ale conducerii locale a.1. Mihai Viteazu. cu tradiţie veche de peste 756 de ani de atestare documentară. în fiecare perioadă de timp.2. Poliţia. profilul social economic al localităţii şi condiţiile geografice. iar din anul 1942. localitatea Sânnicolau Mare a fost reşedinţă de comitat.3. Parchetul şi Judecătoria d. Inspectoratul teritorial de muncă Timiş f. Modul de organizare a teritoriului aşezărilor reflectă evoluţia genurilor de activitate. care poartă numele de zone funcţionale. Miron Costin şi Decebal. 5. consiliul local şi primăria cu serviciul public b. district. Birouri de avocaţi i. a fost declarat oficial oraş. religioase şi culturale. Nucleul central cuprinde următoarele edificii: A. Din 1952 până în 1968 a fost sediu de raion iar actualmente este oraş al judeţului Timiş. iar operaţiunea ca atare este zonarea funcţională. deosebit. Analiza structurilor interne în cadrul fiecărui oraş. Zonele industriale 5. Administraţia finanţelor publice c. a modului de valorificare a posibilităţilor materiale şi spirituale. De-a lungul timpului. Nucleul central 5. îndeplinind mai multe funcţii fundamentale (industrie. aşezat în nord vestul Banatului are în structura sa internă următoarele zone funcţionale: 5. administrative 59 . faţă de peisajul rural. Administraţia locală. Fiecare oraş î-şi formează un peisaj distinct.

E.C.C. Bănci: B. având locuinţe cu un stil aparte.R. Hotel Royal şi Sport j. casele acestora au fost cumpărate. oraşul a avut până în 1948 o zonă rezidenţială care a fost desfiinţată datorită naţionalizării şi construirii altor edificii în locul celor vechi. Parcurile oraşului k. Firmă de asigurări: A. o parte s-au dărâmat. în locul lor construindu-se altele noi. Biserica romano-catolică d.R. Ştrandul termal şi ştrandul rece i. A. este amplasată spre marginea oraşului. ROMTELECOM C.S. Biserica ortodoxă-română b.T. Electrica. farmaciile şi cabinete medicale f. Zona rezidenţială Poziţia în cadrul oraşului. După 1989. LOTO d. De regulă. ţinând seama de calitatea construcţiilor. Cartierul de blocuri b. Raiffeisen Bank.A. i. Casa de cultură (castel Nako) b. 60 . Baza de fizioterapie h.C.2. Pot exista zone rezidenţiale modeste şi zone rezidenţiale. Cooperativa de credit b. faţă de restul oraşului. Sala de sport g. ale vieţii publice a. odată cu plecarea germanilor şvabi şi a altor cetăţeni. Biserica ortodoxă-sârbă c.A. Piaţa e. Datorită specificului său istoric. O anumită zonare a cartierelor de rezidenţă se poate schiţa în interiorul oraşului. Teatrul de vară d. a zonelor rezidenţiale precum şi fizionomia şi tipul de clădiri. Biblioteca orăşenească l. Distrigaz Nord şi IELIF g.D. A. Biserica greco-romană e. 1 şi 2. Cinematograful D. Muzeul Bella Bartok (castelul Nako) e.C. 1şi 2. ASIROM. zona rezidenţială este compactă. Şcoala generală nr. sociale a.F. Liceul Agroindustrial şi Liceul Teoretic c. religioase a. ALLIANZ c. UNITA. B.D. denotă adesea structura populaţiei aşezării respective. Policlinica. C. aproape de o comunicaţie importantă şi ca loc.P. Căminul de bătrâni 5. Stadionul Unirea şi Voinţa f. La fel şi pe terenurile intravilane rămase nelocuite s-au construit case cu un etaj şi două etaje. ale celor cu venituri ridicate. a locuinţelor şi a criteriilor social economice.R.Monografia oraşului Sânnicolau Mare a. Biserica luterană E. Grădiniţa nr.R. Cooperativa de consum şi U. h.R.

Bănăţeanul k. Districtul de Drumuri naţionale g. u. o. În oraş sunt următoarele zone industriale : A.R. Tarotex S.C. c. Firma Agrofrank S.) f.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În proiectul urbanistic. Firma Zoppas Industries b. pentru că structura sa urbană nu permitea ca aceasta să funcţioneze în oraş. şi C.R. Firma Delphi Packard. 5.T. Agrotransport d. Firma Agromec p. q.L.) h. Firmă de transport privat (fosta I.L. Bănăţeanul r. Gater pentru prelucrarea lemnului e. Zonele industriale Conturarea unei zone industriale în oraş s-a realizat începând cu anii 1968. Sediul Asociaţiilor Agricole (fosta S. Zona industrială de sud este situată pe strada Gării şi cuprinde următoarele obiective: a. Firma Automec c.R. Autoservice S. B. După trecerea la economia de piaţă capitalistă. b.A.I. Pelimon S. Staţia de pompare a apei potabile s.R.L. continuându-se până în 1989. Cerealcom e.A. t.R. Firma Clagi România S.L.R.A.P. Zircom j.A. Fabrica de ulei i. pentru următorii ani un teren în zona numită Promontor (în sudul oraşului) va avea legătură cu comunicaţia Budapesta-Timişoara şi va putea deveni zonă rezidenţială. v. w.L.L. n.L.S.L. Poziţia zonei industriale a vechiului sistem socialist a fost creată în cartierele de margine ale oraşului. Fabrica de nutreţuri concentrate 61 . Gara mare cu depozite l. Fra Ca Da Trading S. Fhe Handel S. fostele fabrici au dat faliment.R. Serviciul public judeţean Proplant m. . locul lor fiind astăzi luat de fabrici ultramoderne.A.3. Drumco S. Euromode Rwr S. Firma Legumicola Agroindustriala S.A. f. Depozite de carburanţi şi lubrifianţi ale oraşului d. Zona industrială de nord este situată pe strada Drumul Cenadului şi cuprinde următoarele obiective: a.R.M.

Sinagro-depozit de carburanţi-lubrifianţi C.Monografia oraşului Sânnicolau Mare g. oraşul avea peste 25 de societăţi comerciale pe acţiuni şi peste 44 de societăţi comerciale cu răspundere limitată. Firma Mapol Impex Rom S. Bato S. după 1996 oraşul are definită foarte bine zona industrială. depozite şi crame.L.O.F.R. având o gamă largă de produse expuse spre vânzare. Malvina S. Pe străzile principale care converg spre centrul oraşului A.F. d. coafuri.L.R. Atelierele Cooperativei Bănăţeanul e. Bucur S. Pe arterele principale ale comunicaţiilor. Firma Metal Zinc S.L. care intră şi ies din oraş sunt firme comerciale private de regulă deschise în locuinţele cetăţenilor. Milente S. În firmele comerciale din oraş o dată cu deschiderea P.L. e.A.L. Fabrica de ciorapi f. cizmării.L.T. baruri. şi a integrării în U.R. Apiţuli S.L.R. având spaţii destinate în acest scop B. În concluzie. 62 .L.R.R. autoservice. Leul Import Export S.A. Zona comercială are în compunere supermarket-uri. restaurante. d. h. g. j.R.L (depozit Coca-Cola) j. dar şi pe teritoriul oraşului.T. (supermarket) b. b. ceasornicării.R. 5. a aderării la N.Cenad. i. La finalul anului 2000. magazine mixte private. Principalele firme comerciale sunt: a..R.L. care este în plină dezvoltare mai ales după deschiderea P. Cenad cu Ungaria comerţul s-a dezvoltat continuu. c. fierarii. h. La Giuriţa S. fiind dispuse astfel: A. i. Artima Retail Investment S.L. frizerii. Ponderea cea mai mare a spaţiilor comerciale se află pe străzile ce delimitează nucleul central. Secţii italiene de confecţii textile şi încălţăminte Pe teritoriul oraşului sunt răspândite mici ateliere meşteşugăreşti. Centrul pentru testarea soiurilor c.R. Borsec Melinada f. Carmely S.4 Zonele comerciale Zonele comerciale s-au format în centrul aşezării. Zona industrială de nord vest cuprinde următoarele obiective: a. Benzinăria Petrom Gara mică cu depozite Maxim COM S. În nucleul central B.T.R.E.

000 şi cu un potenţial economic ridicat. asociaţii agricole şi proprietari particulari. Tot terenul arabil este amenajat prin sisteme de irigaţii şi prin canale şi este parcelat creânduse cele mai bune asolamente prin rotaţia culturilor. Zonele agricole. Sem Tract S.L. sunt întretăiate de canalul Aranca.L. Zonele agricole ale oraşului au o suprafaţă de 12. asociaţii familiale.S.R.Monografia oraşului Sânnicolau Mare k.L. n. Zolgi S.A.A.R. a existat o legătură complexă în evoluţie.696 ha. cu o populaţie cuprinsă între 10. Indiferent de epocă.717 de ha. Linia verde şi Pomontor.687 ha. între aşezare şi mediu. q. păşune 1. FIZIONOMIA ORAŞULUI Organizarea teritorială a habitatului uman are o mare semnificaţie pentru practica sistematizării şi remodelării urbane. Poptex S. oraşul Sânnicolau Mare se înscrie în categoria oraşelor de rangul III (Legea 489/2001). ca şi zona urbană. româno-italiene.L. o. l. Drumul Igrişului la nord-est. m. Cânepa la nord şi Zabrani şi Zeveneag la nord-vest. West Club S.R. obţinându-se recolte mari precum şi aplicări de noi tehnologii în domeniu.L. Melinişte la nord-vest.000-26. Gimgi S.R. . Pentru depozitarea şi prelucrarea materiei prime din agricultură. din care. Slatina la nord.A P. articolul 1 din lege 16/1994 şi legii 1/2000. teren arabil 10. 6. Din punct de vedere al ierarhizării. Baratau. Pentru dezvoltarea producţiei în zonă au fost aduse utilaje moderne de prelucrare a pământului şi de strângere a recoltei. Hunca Mare la vest.L. În zona agricolă sunt prezente şi fermele agricole (din structura veche a I. Drumul Nerăului şi Bucova la sud-est. Fizionomia şi structura vetrei oraşului exprimă raporturile sau efectele intercondiţionărilor dintre morfologia teritoriului şi factorii economico-sociali dintr-o perioadă sau alta a istoriei şi în multe cazuri reflectă etapele evoluţiei oraşului de-a lungul timpului.5 Zone agricole Pencoop S. Movila Lupului şi Izlaz la sud.). fapt ce a făcut ca întreaga zonă să devină mult mai fertilă. Selişte la nord-est. p. şi C. româno-germane. Zonele agricole de-a lungul timpului au purtat diferite denumiri date de localnici astfel că apar: Vererdo lângă Mureş. 63 . în marginea de nord a oraşului există o firmă de depozitare precum şi asociaţii şi mori de măcinat grâu şi porumb. Drumul vechi al Timişoarei la sud-est. fâneţe 48 ha. Zonele agricole sunt împărţite între firme cu profil agricol româneşti. Drumul Comloşului.R. Sighet. Drumul Saravale la est. Foto Moldovan S.R. livezi 354 şi vii 12 ha. Zonele agricole se află în jurul oraşului şi sunt compartimentate conform articolului 1 din legea 18/1992. care începând cu anul 1897 se reamenajează.

Acest decret lege a fost emis de mareşalul Antonescu şi cuprinde planul oraşului.2001. asistenţă socială – spital general. acces direct la drumul naţional sau judeţean. Educaţie – învăţământ preşcolar. Secţiunea a IV a – reţeaua de localitate – localităţile urbane de rangul III. biblioteca publică.4. dispensar. notariat.5. 5. primărie. 3. Populaţie – între 5000 – 30000 de locuitori (13.3. datorită falimentului fabricilor din zonă şi a producţiei industriale.06.domeniul secundar (industrie prelucrătoare). 5. localitatea era o localitate rurală de categoria a II-a iar din 26. parchet( tribunal). .Monografia oraşului Sânnicolau Mare În perioada interbelică. piscicultura).6.capacităţi de producţie din . cu denumirea străzilor şi a principalelor obiective. piaţa agroalimentară. 5. judecătorie. la centrul de rang superior şi acces la zona de influenţă ( are acces şi la drumul European E70). gimnazial. s-a realizat între anii 1989-1996. prestări servicii – magazine universale şi specializate. după Timişoara şi Lugoj. Turism – hotel două stele cu 50 locuri (Hotel Sport 3 stele). 5. Sănătate. din judeţul Timiş-Torontal se contopesc spre a forma o singură comună.) . sedii pentru diferite asociaţii. maternitate.domeniul terţiar (servicii sociale şi comerciale). 1. .. 5.070). Sânnicolau Mare este al III-lea oraş din judeţ. . apare faptul că .07. muzee. oraşul Sânnicolau Mare se înscrie în localitate urbană de rangul III şi trebuie să dispună de următoarele elemente şi nivel de. care se declară urbană. expoziţii cluburi etc. 5. Cultura – casa de cultură. liceal.(44) Din punct de vedere economic şi numeric. policlinică.comunele rurale Sânnicolau Mare şi Sânnicolau German. În conformitate cu Legea 489/04.domeniul primar (agricultura. Nivelul de dotare – echipare. Comerţ. oraşul Sânnicolau Mare încadrându-se la oraşele de gradul VI. Raza de servire – 10 – 20 km (25 km. 4. În Decret. primar. dotare astfel. prin Decretul Lege 495 dat prin Buletinul oficial. Accesul la căile de comunicaţii.1. autorităţi Judecătoreşti şi asociaţii. privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional. .2. cinematograf. staţie de salvare. după criteriul rangului.1942 e declarată oraş de categoria I. 64 . Funcţiuni economice. 2. oraş nereşedinţă de judeţ cu denumirea de Sânnicolau Mare’’(30) O altă ierarhizare. 5. Administraţie publică.

sistem colector de canalizare. primul oraş cu care europenii au contact. centrală telefonică. Protecţia mediului – servicii de protecţia mediului. asigurări. Educaţie. 5. săli de sport pentru competiţii locale. oraşul are două componente: Componenta teritorială: -Intravilanul reprezintă suprafaţa de teren ocupată (918 ha) destinată construcţiilor (de locuit. sucursale sau filiale de bănci. în viitorul apropiat. 1. iar ca formă este în structură adunată.8. de circulaţie. poştă.1. societăţi de asigurare.12. staţie de epurare. cercetare ştiinţifică – colegii. hotărâre fermă a administraţiei publice locale şi a tuturor cetăţenilor oraşului. gară. protopopiat ) . Protecţia mediului – servicii dotate cu echipamente pentru protecţia mediului. grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate. 5. de comerţ).10. Culte – lăcaşe de cult (biserici. instituţii de credit. şcoli de maiştri. industriale. filiale ale unor institute de cercetare. Ca unitate administrativ-teritorială şi ca sistem social-economic şi geografic. Transport – comunicaţii . municipiu printr-o . Sânnicolau Mare este o unitate administrativ-teritorială alcătuită dintr-o singură localitate urbană. Sannicolau Mare ar putea deveni municipiul cel mai vestic al ţării. stadion.autogări. jandarmerie. Oraşul Sannicolau Mare întruneşte în totalitate prevederile legii şi este înscris în lista localităţilor urbane de rangul III. -Extravilanul reprezintă restul teritoriului administrativ al oraşului (12. Ordine.Textura oraşului Oraşul Sânnicolau Mare este un oraş mixt rectangular (sistem ce a fost adoptat de romani la oraşele de la marginea imperiului). Alimentare cu apă şi canalizare – reţele de alimentare cu apă. Populaţie – între 25000 – 70000 locuitori 2. activităţile sociale şi cele politico-administrative ce se desfăşoară pe teritoriul localităţii. compactizată. Pentru a putea deveni municipiu. CEC. social-culturale. Finanţe – bănci.7. agrement – terenuri de sport. 5. Oraşul are posibilitatea să devină. este necesar s întrunească următoarele elemente şi nivel de dotare astfel. 5. securitate – sedii de poliţie. Sport. de producţie. la intrarea în România şi poate.(36) 65 . primul oraş european al ţării (2007).Monografia oraşului Sânnicolau Mare 5. de recreere. 5. Astfel.9. cu dispunerea cartierelor în jurul centrului şi cu zonele industriale în balanţă. 6. 5. Componenta demografică socio-economică cuprinde: grupurile de populaţie.13.717 ha). 3.11. activităţile economice.

6. Ştefan cel Mare. axele de comunicaţie şi existenţa mlaştinilor. V. Comloşului. Textura oraşului a fost determinată de condiţiile de aşezare: canalul Aranca. Cluj. pe stânga şi pe dreapta canalului Aranca.Babeş. E. Drumul gării. elementul primordial care determină orientarea axelor principale ale tramei stradale este poziţia geografică. Horia şi Popa Şapcă. Dr. Această structură reprezintă o claritate a reţelei de străzi. Oraşul are o textură suplă. ce fac legătura cu centre urbane şi aşezări rurale înconjurătoare. pătrate.CARDO – drumul trasat de la N la S – respectiv.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Planul rectangular este dirijat de două direcţii principale. Strada urbană Strada urbană constituie elementul principal al texturii. Nufărului. . ca urmare a dezvoltării concepţiilor urbanistice moderne. pădurea Zăbrani. A. I. având totuşi deficienţa de a nu fi gândită în ipoteza unui important trafic activ.Şaguna. Bucureşti şi în partea de est: străzile-Calea lui Traian. E. Caragiale. Principalele artere de circulaţie sunt: strada Drumul Cenadului-spre Cenad. Dintre arterele secundare sunt: strada V. Dej. strada Nufărului-spre Dudeşti Vechi şi strada 16 Decembrie 1989-spre Nerău şi Jimbolia. iar dintre străzile cele mai noi sunt cele din cartierul Satu Nou: Craiova. Calea lui Traian.2. de particularităţile dezvoltării istorice: stabilirea sârbilor în localitate şi colonizarea germanilor şvabi ce au constituit Sânnicolau German. În ceea ce priveşte textura.Doja-spre Igriş şi strada Drumul Morii-spre râul Mureş. Deva. Străzile oraşului sunt diferite ca origine.Şaguna.Murgu. Oraşul este direcţionat pe principalele artere de legătură de la nord-sud şi de vest-est.DECUMANUS – drum trasat de la V la E – perpendicular pe cardo – respectiv. Aceasta se află în strânsă legătură cu evoluţia teritorială a oraşului. strada Gh. strada Drumul Comloşului-spre Comloşu Mare. T. de evoluţia zonării funcţionale: dezvoltarea cartierelor în jurul centrului precum-Satul Nou. iar dintre cele ocolitoare sunt în partea de vest: străzile-Alba Iulia. . Comuna Germană şi dezvoltarea zonelor industriale în partea de nord şi sud. în jurul centrului. asigurând acestuia trăsături de o mare individualitate şi tipicitate. strada Gării-spre Timişoara. Slatina. Republicii. iar edificiile au forma unor blocuri paralelipipedice.Babeş. făcând posibilă desfăşurarea întregii game de activitate umană specifice omului. Calea lui Traian. A. Textura este unul din elementele cele mai caracteristice ale fizionomiei oraşului. Republicii.Murgu.Cenadului.Babeş-spre Cheglevici. Timişoarei. Ştefan cel Mare. Oraviţa şi cele din cartierele mărginaşe: Romilor şi Slatina. Caransebeş. cele mai vechi străzi fiind următoarele: Drumul Cenadului.Vuia.L. strada Drumul Saravale-spre Arad. Acest tip de textură introduce o delimitare netă între arterele de circulaţie majoră şi aleile secundare. Timişorii. Drumul Gării. care se întretaie perpendicular. V. Oraşul are în compunerea sa peste 127 de cvartale (dreptunghiulare. cu organizarea specifică a circulaţiei interne şi are o mare importanţă practică. 66 . 16 Decembrie 1989. paralelipipedice şi alte forme) aşezate ordonat.

Străzile sunt dispuse simetric.Viteazu. o străzi cu circulaţie redusă prezente în cartierele de margine (Capul Satului.7 este prezentată denumirea străzilor după 1942.Stamate). Profilul longitudinal este în funcţie de condiţiile morfologice locale. Piaţa urbană Este un element al texturii. Deva. ce aveau fie funcţie comercială. Oraşul are un număr de 17 străzi principale (dintre care 90 % sunt asfaltate şi modernizate) din totalul de 112 străzi existente. Comorii. frecvent înfundate sau terminate în terenul extravilan (Orăştie. M. 12. Lungimea şi lărgimea străzii contribuie într-o mare măsură la fizionomia oraşului. 67 . Lărgimea străzii este de 30-40 m pe străzile principale şi de 10-20 m pe străzile laterale (dintre care 50% sunt modernizate). Gh. În planul urbanistic viitor se prevede ca străzile de circulaţie intensă să ocolească centrul oraşului prin artere de rocadă. în formă de dreptunghi.Costin. Drumul Saravale. În oraş s-au conturat de-a lungul vremii următoarele pieţe (de mărime mică Piaţa 30 Decembrie şi Piaţa 1 Mai în centrul oraşului şi Piaţa Braşov în cartierul Satul Nou). Drumul Cenadului).Caragiale. paralele între ele şi converg toate spre centrul civic. I. o străzi cu funcţie de promenadă (M.Babeş). Sighet). M. având 112 străzi. fiind introdus o dată cu urbanismul sistematic. În anexa nr.85 km din care: 22. În anexa nr.Costin. Astfel că oraşul fiind traversat de canalul Aranca şi de întretăierea axelor de comunicaţie.7 km străzi modernizate. I.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Funcţiile străzii sunt multiple: o străzi cu circulaţie majoră unde se efectuează transportul spre alte localităţi (Nufărului. V. fie aveau ca scop punerea în evidenţă a unor clădiri.L.7 km străzi pietruite şi 25. o străzi cu funcţie comercială. când Sannicolau Mare a fost declarat oraş. decongestionând străzile principale cu activităţi social-economice şi administrative. o străzi cu acces la locuinţe. Bugeac. Republicii. profilul longitudinal s-a format de-a lungul acestora. cu 99 de străzi. caracteristice nucleului istoric al oraşului (Republicii. Oraşul dispune de o lungime a străzilor de 60. 6.8 este prezentată denumirea străzilor existente în anul 2004.Şincai.4 km străzi din macadam. Cele mai largi şi amenajate străzi sunt: Timişoarei. Calea lui Traian care este de fapt axul principal al oraşului ce se înscrie pe drumul european Timişoara-Budapesta. Romilor).3.

Biserica Sârbă (Piaţa 1 Mai) şi Biserica romano-catolică. .În anexa nr. Odată cu modernizarea străzilor (apă.Casele construite din lemn au apărut în vatra oraşului prin existenţa pădurii Zăbrani şi a luncii Mureşului. Astfel că majoritatea edificiilor mari au fost construite după 1860. Oraşul dispune de 4. cu excepţia clădirilor vechi din centru şi a cartierului de blocuri. un tip foarte vechi de 80-100 de ani. gaz) au început să apară şi case cu I şi II etaje.Casele din chirpici şi cărămidă reprezintă 15% şi au o vechime de 90-100 de ani. Forma pieţelor este neregulată.4. dar acestea sunt răspândite pe tot teritoriul oraşului. Primăria.Casele cu schelet de lemn şi completat cu zidărie reprezintă o tranziţie între case de lemn şi cea de cărămidă. rezultat al evoluţiei în etape şi a modificărilor în concepţia urbanistică. În prezent reprezintă 45% dintre toate casele. iar blocurile cu P+3 şi P+2 sunt doar în procent de 3%. Oraşul are în general un aspect de profil uniform scund.5.636 de locuinţe. canalizare. se începe şi în oraş construirea de case şi clădiri din cărămidă. 6. Banca Comercială Română (Piaţa 30 Decembrie). clădirile se diferenţiază astfel: . Profilul urban Prin profil urban se înţelege cea de a treia dimensiune a oraşului în plan vertical. Odată cu deschiderea fabricii de ţiglă şi cărămidă şi a unei cariere de piatră şi de nisip.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Cele două pieţe din centrul oraşului pun în evidenţă castelul Nako. Policlinica. Şcoala Generală nr. începând cu anul 1850. Casele erau îngropate în bordeie sub pământ şi care începând cu secolul XI nu s-au mai construit. . a conturării zonelor funcţionale şi a anumitor trăsături tradiţionale de civilizaţie.Casele din cărămidă şi piatră au o vechime de peste 70 de ani. Clădirile Clădirile reprezintă materia constitutivă a întregului ţesut urban şi manifestă o mare varietate de forme şi funcţii.Casele din pământ bătut reprezintă 30% şi au o vechime de peste 90 de ani. fiind doar câteva care se află în zona periferică. . . În prezent nu se mai construiesc. element al fizionomiei care este de asemenea o consecinţă a evoluţiei specifice a aşezării. . 68 . După materialul de construcţie.Casele din cărămidă nearsă (chirpici) sunt ca şi casele de lemn. din care blocuri cu P+4 sunt în procent de 97%.17 sunt prezentate evidenţa blocurilor din oraş.1. 6.

canalizare. când încep şi construirea de blocuri în localitate. iar din 1970 se începe construcţia microraionului denumit . construite sub aspect arhitectural modern şi cu materiale de bună calitate. acestea aflându-se mai ales pe străzile principale. fiind în creştere în toată zona oraşului.Construcţii moderne din beton şi zidărie din cărămidă sau prefabricate s-au realizat după 1948. în anul 1965 pe strada Calea lui Traian.Vilele sunt locuinţe cu un nivel înalt de dotare. oamenilor de afaceri. Din 1990 nu s-a mai construit nici un bloc ci doar s-a finisat cele începute înainte de anul 1989.Casele de tip comercial-meşteşugăresc (casele de târg) au fost caracteristice.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . Stadionului. Calea lui Traian. s-a început construcţia blocurilor şi pe străzile Gh.Casele de tip rural şi semirural au reprezentat tipul predominant în feudalism (80%). începând cu anii 1787 şi 1837. continuând într-un ritm mai mare după 1962. Stadionului. . fermierilor. fiind case de dimensiuni mici. O parte dintre aceste case se găsesc în centrul oraşului şi pe principalele străzi. Forma clădirilor este destul de variată.Casele de tip muncitoresc au fost create în anii de început ai socialismului.Şincai şi Timişoarei. tipul de construcţie se modifică aproape complet. . mai ales pe străzile Republicii. Construcţia lor este monotonă ca formă şi ornamentaţie. când are loc declararea oraşului ca târg anual şi apoi săptămânal. Axente Sever. Acestea sunt amplasate pe străzile Belşugului. După 1990 au început să apară case comerciale şi meşteşugăreşti fie prin modificările efectuate. 69 . . Viilor. putându-se distinge 8 tipuri principale: . fiind dărâmate şi înlocuite în special în marginea localităţii. Panselelor şi pe malul canalului Aranca. precum sunt pe străzile Drumul Nerăului şi Drumul Saravale.Casele de tip aristocratic sunt case care au aparţinut şi care aparţin marilor proprietari.Blocuri’’ pe străzile Republicii. Întrucât spaţiul destinat construirii de blocuri era prea mic. Specific caselor din Banat.. Gh. Acestea nu mai există. Poziţia lor pe aceste străzi este singulară. iar cele noi se află pe străzile cu apă. gaz şi pe cele asfaltate precum străzile: 16 Decembrie. cu străzile înguste şi dispuse haotic. . comercianţilor. Calea lui Traian şi Ţichindeal. 16 Decembrie. celelalte fiind cu 2 şi 3 etaje. Blocurile au început să fie construite prin anii 1962 pe strada M. O parte din clădiri se mai păstrează şi astăzi şi sunt funcţionale. Peste 90% din blocuri sunt cu P+4 (parter+4 etaje). acestea au aceeaşi aşezare faţă de stradădispuse perpendicular cu 1-2 ferestre la stradă şi cu curte interioară. fie prin construcţia altora. După elaborarea Proiectului de modernizare a Banatului din 1717 şi apoi după sosirea germanilor.Lazăr. cu 1-2 etaje.Viteazu.

93.383. Sânnicolau Mare a dispus de surse de venit menite să sporească bugetul local şi să îngăduie derularea unor activităţi importante pentru evoluţia sa viitoare. În raportul de evaluare a surselor. . Pe strada Republicii este castelul Nako.1.încasări din taxe şi impozite locale. LA VENITURI.000 lei din care. iar pe strada 16 Decembrie se află clădirea Judecătoriei. iar în perspectivă. pe strada Piaţa 1 Mai este clădirea Şcolii Generale nr. . De-a lungul dezvoltării sale.47.000 lei venituri proprii ale instituţiilor publice finanţate din venituri şi reţinute de acestea.1.399. 70 . . Fizionomia oraşului creează o ambianţă deosebită.000 lei. potrivit legii. pe baza unui plan urbanistic de concepţie europeană cu specificul tradiţional.543.ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ Dezvoltarea oraşului este definită şi de gradul în care se realizează lucrările edilitare şi inginereşti pretinse de normele de civilizaţie modernă.611. care în prezent este Casă de Cultură. se poate spune că localitatea întruneşte condiţiile unui oraş modern. Date despre buget Materializarea lucrărilor tehnico-edilitare este strâns legată de fondurile alocate de către stat. îmbinându-se valorile trecutului cu cele ale prezentului.pentru bugetul local.160. Clădirile publice monumentale au fost ridicate începând cu secolul XIX şi în cadrul oraşului apar pe mai multe străzi.17 este prezentată situaţia blocurilor în prezent. 1. bugetul Primăriei oraş Sannicolau Mare pe anul 2004. Înfăptuirea acestor lucrări impune investiţii financiare importante.299. sediile partidelor politice. ce a fost în trecut sediu al Sfatului Popular. este în suma de 140. pe strada Calea lui Traian este clădirea Policlinicii. clădirea Cooperativei de Credit. 7.357.000 lei buget local .254. dar şi interes din partea celor aflaţi la conducerea oraşului. în suma de 29.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În anexa nr. 7. puterea economică a oraşului de care depinde obţinerea veniturilor proprii şi modul cum sunt gospodărite aceste venituri.

718. s-a construit un hotel de trei stele şi un motel în construcţie. introducerea gazului pe mai multe străzi. iluminatul public. din impozitul pe venit.Monografia oraşului Sânnicolau Mare .încasări din cota de 36. OBIECTIVE A SE REALIZA ÎN ANUL 2002 STABILITE DE PRIMĂRIE : (Din buletinul informativ) În acest an sunt propuse a se realiza o serie de lucrări. ce se repartizează la bugetul Primăriei. . .000. în sumă de 24. iar după anul 1990 planul de investiţii se stabileşte de către consiliul local şi îl pune în aplicare în funcţie de veniturile primite de la stat şi cele din venituri proprii. până în anul 1989 planul de investiţii al oraşului se înscria în planul centralizat al judeţului.7 milioane lei. LA CHELTUIELI.3 miliarde lei.cheltuieli burse şcolare = 200 milioane lei. . .5%. s-a construit o vama de interior s-au schimbat cazanele la 2 centrale termice (strada Republicii nr. evaluate la suma de 47. . Brediceanu. Eminescu.cheltuieli pentru protecţia copilului = 299.000 lei.10 si mal Aranca).000 lei .cheltuieli de capital = 28.sume repartizate de Consiliul judeţean Timiş în sumă de 39.000 lei.cheltuieli asistenţă socială. . în baza evaluării Direcţiei finanţelor publice.2 miliarde lei. îndemnizaţii = 4. iar în rest investiţii mici edilitare: asfaltarea centrului oraşului . Dintre lucrări amintim.000. mărirea pieţei. deviere DN 6 alimentare cu apă şi canalizare a str.cheltuieli subvenţie energie termică = 5 miliarde lei.9 miliarde lei.7 miliarde lei.354. Planul de investiţii Pe baza planificării socialiste.venituri proprii ale instituţiilor finanţate din venituri proprii. .cheltuieli pentru activităţi autofinanţate = 47.2.300. construcţia Judecătoriei. 2. 7. .000. unele rămase din anii precedenţi iar altele stabilite pentru acest an.cheltuieli funcţionale şi materiale = 11. Alba Iulia 71 .cheltuieli pentru salarii = 42. alocaţii. modernizare străzi. În 14 ani de zile s-a refăcut podul de pe Aranca (strada Cuza Vodă). înlocuirea unor reţele de termoficare. Trecerea la economia de piaţă funcţională şi fără o autonomie administrativă totală investiţiile din oraş sunt în număr foarte mic.7 miliarde lei. .

a canalizării şi apei reparare trotuare (2 km) pe străzile Stadionului. Bărnuţiu. Sever. Crişan repararea şi asfatarea drumului la Gară repararea fântânilor stradale şi achiziţionarea a 10 pompe noi realizarea drumului prin seră pentru noul cartier. Babeş. Şapcă. N. Kogălniceanu. Gh. oprean. Marăşeşti. Fântâna de Piatră. Doja M. Griviţa. V. P.Monografia oraşului Sânnicolau Mare extindere folosinţă apă. împrejmuirea zonei cu trotuar pe malul râului Aranca reparaţii la turnurile de la Biserica Evanghelică şi Biserica Unită finalizarea lucrărilor la centralele termice ale oraşului realizare pistă carturi pe strada Vânătorului sistematizarea intersecţiei strada Cuza Vodă – Gheorghe Lazăr extinderea coloanei de gaz etapa II refacerea faţadei la şcoala numar 1 amenajarea cercului Copiilor modernizarea străzilor şi trotuarelor finalizarea lucrărilor la Hotelul Sport şi Căminul Sportiv realizarea rampei de gunoi (studiu de fezabilitate) construirea a două blocuri de locuinţe (strada Panselelor) şi a unui bloc de garsoniere (str. A. Eminescu. Etapa 2000 canalizare şi Staţia de Epurare mărirea capacităţii sursă apă potabilă dintre lucrările noi : refaceri drumuri şi alei în Microraion (6000 mp) realizare intersecţie la Autogară şi racordul str. E. Murgu parcare în spatele Bisericii catolice şi mutarea statuii în faţa ei refacerea canalizării WC – lui public de la Piaţă şi construirea unuia în centrul oraşului realizarea la fizioterapie a unor cabinete prin racordare cu sala de sport realizarea unor terenuri de tenis pe Patinoar şi a unui teren de handbal cu asfalt mutarea stâlpilor electrici din strada 1 Decembrie 1918 împrejmuirea parcului de la Moară şi proiectarea în interior a unui palat al copiilor restructurarea perimetrului al serele oraşului şi redarea pentru agrement a terenului. Viteazu. Damşescu cu strada Horia extindere reţele gaze pe străzile A. Şincai) modernizarea tronsonului cuprins între Tribunal şi Biserica Catolică modernizarea reţelelor electrice construirea a două stăvilare pe Canalul Aranca construirea unei parcări subterane în Piaţa 1 Mai amenajarea unei zone de agrement lângă râul Mureş acoperirea şi modernizarea ştrandului Termal realizarea unei platforme de întoarcere la Firma Zoppas cu parcare şi trotuar 72 . Iancu.

000.000 lei . Grup Scolar Agricol. 1. patru sute milioane lei se va construi un WC public în centru oraşului în spatele Băncii Raiffeinsen se va realiza lărgirea şoselei până la firma Zoppas pentru autobuze şi pietoni reparaţii capitale la acoperişul Castelului Nako.000.732. Eminescu. un miliard lei amenajare parc copii continuarea asfaltării străzii 16 Decembrie 1989 modernizarea străzii Calea lui Traian.000. Achiziţii de bunuri = 1. Întocmiri proiecte = 3. Brediceanu. un miliard de lei finalizarea lucrărilor la Căminul Sportiv.000.120.Monografia oraşului Sânnicolau Mare OBIECTIVE PROPUSE A SE REALIZA ÎN ANUL 2003 DE PRIMĂRIA ORAŞULUI (Din buletinul informativ) dezvoltarea în continuare a reţelei de gaze.extindere coloană gaze = 4.000.c. Alba Iulia = 6.000 lei .000 lei 3.000 lei .000 lei 4. Alba Iulia finalizarea pistei de carturi.000 lei alimentare cu apă şi canalizare str.(6) 73 .Eminescu.) = 8.807.000. peste 150.000.000.t.000 lei. Mil lei finalizarea lucrărilor la Sala de Sport. Începând cu anul 1857 localitatea a fost racordată parţial la curent electric produs de uzina Kikinda şi completat cu curentul electric de la uzina electrică a morii Prochaska. destinată pentru gimnastică. Pentru anul 2004. în special pe străzile principale.000. patru sute mulioane lei reparaţii la străzile pietruite şi trotuare două miliarde patru sute milioane lei acordarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor la Biserici. M. reparaţii şcoli şi licee. Reparaţii curente şi capitale (modernizare străzi.000.020. sunt prevăzute următoarele investiţii la nivelul oraşului.000. Iluminatul public După proiectul de modernizare al Banatului elaborat de Casa Imperiala de la Viena începând cu anul 1770 apar pe raza localităţii stâlpi cu lămpi de ulei şi seu.modernizare pistă carturi = 1.canalizare şi staţie de epurare = 1. 2. continuare cartodrom e.împrejmuire vamă interior = 1. proiect pentru care s-a alocat o sumă de un miliard şapţe sute de milioane de lei continuarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare Str. tronson Poliţie-Biserică refacerea faţadei şcolii Generale Nr.3.000 lei .000. Brediceanu.000 lei.699. Lucrări în continuare = 12.000. 7. 1.

din azbociment 1 km. iar cele de curte de 2820. Oraşul este iluminat public de 1620 de corpuri de iluminat. existând şi înainte un sistem de canale construite din cărămidă care colectau apa în fose mari absorbante. Pentru alimentarea cu apă era nevoie de o investiţie mai mare si acest fapt s-a realizat prin forarea a 3 foraje la Sâmpetru Mare şi ulterior încă 6 foraje. iar cantitatea medie pe zi de apă livrată este de 2100 m3 . Aprovizionarea cu lămpi se făcea de la fabrica de gaz aerian Timişoara. aducţiune şi distribuţia apei potabile cuprinde: nouă foraje.(13) Pe axa de circulaţie a drumului Timişoara-Cenad-Mako se instalează un nou sistem de iluminat care să corespundă cerinţelor de oraş modern.4. iar locuinţele cu apă curentă sunt în număr de 4. iar din 1752 se începe forarea fântânilor. Canalizarea Sistemul de canalizare în localitate s-a realizat abia după anul 1970. astfel că în comuna germană existau 3 fântâni publice. un bazin de acumulare cu o capacitate de 250 m3. au mărit mult capacitatea de consum industrial. 74 . pentru populaţie se foloseşte 1605 m3.dintre care. iar din 1919 iluminatul public a fost mult redus datorită faptului că curentul electric era asigurat doar de uzina electrică a morii Prochaska. societăţi comerciale şi casele celor mai bogaţi. Producţia medie lunară este de 49. mai mult de jumătate dintre acestea fiind fântâni publice şi aşezate la intersecţia străzilor. Alimentarea cu curent electric se face aerian pe majoritatea străzilor. coloane de aducţiune de 0350 mm ce ocupă o suprafaţă de 17 km şi coloane de aducţiuni de 0600 mm tot cu o suprafaţă de 17 km. dar şi consumul casnic.480. Activitatea de captare. Aceste fântâni erau forate la o adâncime de 100130 m unde apa este pompată normal. 7.5. astfel că oraşul are în prezent nouă foraje cu o capacitate totală de 290 m3/oră. ulterior numărul acestora sa extins ajungâdu-se în 1970 la peste 93 de fântâni. 7. un bazin de acumulare cu o capacitate de 2000 m3. iar din alte materiale 5 km. mai puţin pe strada Republicii şi în centrul oraşului unde se realizează subteran.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Iluminatul public s-a realizat mai întâi pe străzile principale unde existau instituţii administrative. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă s-a făcut la început prin fântâni săpate normal. iar densitatea corpurilor de iluminat la km este de 20 m în centru şi 70 m pe celelalte străzi.(20) Din anul 1905 localitatea este iluminată electric. dar mai ales construirea zonelor industriale.176. Cişmelele stradale sunt în număr de 1480. Evoluţia teritorială. iar pentru industrie 405 m3. precum şi reţele de distribuţie în lungime de 34 km. (13) Lungimea totală a reţelelor de distribuţie este de 41 km din care: din oţel 35 km. Numărul de locuitori alimentaţi cu apă prin reţele stradale este de 10. reprezentând circa 300 milioane lei. În anul 1957 când s-a trecut la electrificarea ţării oraşul primea curent electric de la termocentrala Mintia şi de la hidrocentrala Porţile de Fier I.900 m3.

combustibil: CLU.00 m. are o capacitate de depozitare a clu de 154 t.60 tone. apa geotermală. iar cea a străzilor canalizate este de 13 km. iar ca şi combustibil se foloseşte CLU.500 Gcal/ lună. Capacitatea de producere a energiei termice cu combustibil clu este de 2. Alimentarea cu gaze naturale 75 . Cantitatea medie a apei uzate este de 1000 m3. odată cu construirea de blocuri pe strada Republicii. centrala termică Spital cuprinde două cazane. Acest serviciu deserveşte un număr de 13. combustibil: CLU. gaz.000 Gcal /lună iar cu apa geotermală de 800 Gcal/lună. lungime reţea 400. cu gaze naturale este de 4. care sunt golite cu vidanjele serviciului public.00 m având o capacitate totală de depozitare a clu de 313. la ora actuală se prezintă astfel: 5 staţii de pompare intermediară. combustibil: CLU. Alimentarea cu energie termică Alimentarea cu energie termică a oraşului a început după anul 1972. proprietari şi 9 agenţi economici.Monografia oraşului Sânnicolau Mare După aplicarea proiectului de investiţii privind canalizarea. gaz si apa geotermală. apa geotermală. iar cantitatea medie a apei uzate evacuate în mediu prin epurare mecanică şi biologică este de 1000 m/oră.     Lungimea totală a reţelei de distribuţie este de 3257. (13) 7. o staţie de epurare. (13) 7. fiind necesare astfel investiţii pentru mărirea reţelei de canalizare. Peste 60%din locuinţe folosesc fosele absorbante. centrala termică mal Aranca cuprinde trei cazane. Acest seviciu deserveşte un număr de 102 asociaţii de locatari. gaz. combustibil: CLU. lungime reţea de 1740. capacitate de depozitare a CLU de 33 tone. lungime reţea de 224.510 m3. apa geotermală. o lungime totală a reţelei de canalizare de 22 km.60 tone. gaz.00 m. capacitate de depozitare a CLU de 16. centrala termică Sala de Sport cuprinde patru cazane.6.00 m.00 m. capacitate de depozitare a CLUde 7 tone. având o producţie medie lunară de 24. capacitate de depozitare a CLU de 103 tone.300 de locuitori. centrala termică Petru Maior cuprinde patru cazane. La ora actuala activitatea de producere şi distribuire a energiei termice cuprinde 5 centrale termice :  centrala termică Republicii cuprinde trei cazane.7. lungimea reţelei de distribuţie de 893. gaz şi apa geotermală.

ajungând în 2003 la peste 11 km cu un număr de 1. Negru Voda. Timişoarei şi Gării. Belşugului. în localitate s-au amenajat drumuri. Au fost amenajate străzile: Gării.8. Sunt perspective ca reţeaua de distribuţie a gazelor naturale să se extindă pe toate străzile principale din oraş şi ulterior. foarte puţin sunt asfaltate.85 km. După 1990. Şaguna. serviciul public asigurând doar două autobuze pentru transportul cetăţenilor la gara mare. 9 Mai. continuându-se până în 1989 când se ajunge la o lungime a străzilor asfaltate de 22. cu şanţuri pentru scurgerea apelor. Cenadului. majoritatea fiind din cărămidă. Panselelor. iar celelalte străzi au fost amenajate cu pământ din zonă şi nisip. Victor Babeş.120 de locuinţe racordate. Petru Maior. trotuarele cu asfalt iar restul străzilor erau lungi si drepte pietruite cu macadam Planul de asfaltare al străzilor începe după anul 1960. restul trotuarelor degradându-se pe zi ce trece. mal Aranca şi strada Gării) s-au asfaltat şi s-a continuat întreţinerea celor existente. 13 Decembrie. 76 . ce traversau localitatea. In 1931 localitatea avea străzi principale pavate cu piatră. datorită configuraţiei sale concentrice . în locuinţe şi blocuri. 16 Decembrie 1989. Introducerea gazelor naturale s-a realizat pe următoarele străzi : Republicii.9. Amenajarea străzilor După ocuparea Banatului de către austrieci şi întrucât localitatea se afla pe drumul ce leagă Timişoara de Budapesta şi Viena. 7. doar străzile: Republicii şi Mihai Viteazul au beneficiat de întreţinerea şi lărgirea trotuarelor. 7. la soirea trenurilor de călători din Timişoara şi Arad. în funcţie de cantitatea de gaz livrată. doar câteva străzi (Panselelor.7 km. când se asfaltează principalele străzi ale oraşului. cu piatră de la cariera de la Sanoviţa şi nisip din albia râului Mureş. Decebal.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Gazele naturale s-au introdus în localitate în anul 1988 pentru centralele termice. Calea lui Traian. Transportul urban Oraşul nu are un transport urban organizat. pe toate străzile. iar după 1990 s-a introdus şi pe străzi. Nufărului. Trotuarele sunt în general înguste. Astfel reţeaua de distriubuţie a gazelor în 1994 era de 2. După anul 1990. Republicii. Calea lui Traian.

Bălcescu a fost construit în anul 1962 şi este un pod de dimensiuni mari: L=20 m. asigurând legătura principală a oraşului. cu dimensiunile de: L=30 m. din grinzi de beton armat şi este cel mai mare pod: L=40 m. având următoarele dimensiuni: L =3 m. l=12 m. . 7. iar materialul folosit este cimentul.Caragiale şi este un pod de dimensiuni mici: L=20 m. şi asigură legătura între cartierul Chindăreşti şi centrul oraşului. a fost construit în anul 1959. a fost construit în 1962.10. î=2.podul de pe strada Gh. î=1. a fost construit în anul 1962.podul de la calea ferată spre Cenad (în vestul oraşului) a fost construit în 1906 şi asigură circulaţia pe ruta gara mare-Cenad.Caragiale şi Aranca. l=9 m. î=4 m şi o rezistenţă la greutate de 120 t. l=10 m.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Cetăţenii care lucrează la firmele din zonele industriale din nord si sud se deplasează fie cu mijloacele de transport ale acestora.Costin a fost construit în anul 1962 din grinzi de beton armat cu dimensiunile: L=20 m. . î=3 m cu o rezistenţă la greutate de 20 t şi asigură legătura centrului cu piaţa.podul de pe strada Cuza Vodă. î=1 m şi o rezistenţă la greutate de 40 t. asigură legătura între strada Ştefan cel Mare şi I.podul de pe strada N.L. din beton. Saravale.5 m cu o rezistenţă la greutate de 30 t. î=1.podul de pe strada Ştefan cel Mare cu I. l=6 m. Doja cu strada Albina.5 m şi cu o rezistenţă la greutate de 20 t şi materialul folosit este betonul. î=1.podul de pe strada M. construit în 1959 şi face legătura între oraş şi satele Igriş. podul de pe drumul spre Igriş este un pod de dimensiuni mici: L=12 m. locul destinat al acestora fiind în Piaţa 30 Decembrie. l=12 m. a fost construit în anul 1959. .5 m şi cu o rezistenţă la greutate de 20 t. şi reconstruit în anul 1993. l=6 m . .podul de la intersecţia străzii Gh. pe biciclete sau pe jos. pod de dimensiuni mici: L=10 m. asigură legătura între strada Timişoarei şi nord-vestul oraşului şi este construit din beton. î=1.5 m cu o rezistenţă la greutate de 80 t. a fost construit în anul 1962. fiind un pod de dimensiuni mici: L=10 m . .2 m şi o rezistenţă la greutate de 10 t.podul de pe strada Şaguna. terenurile agricole ale oraşului.Doja a fost construit în 1962. . 77 . fie cu maşini proprietate personală. l=25 m. este un pod de dimensiuni mari : L=20 m. î=1. Oraşul are un număr de unsprezece poduri şi două podeţe dispuse de la nord-est la sud-vest astfel: . l=8 m.5 m şi o rezistenţă la greutate de 20 t. . Se mai folosesc şi două taximetre particulare.podul de pe strada Timişorii.L. l=14 m. l=25 m cu o rezistenţă la greutate de 100 t şi asigură legătura dintre cartierul Sighet şi centrul oraşului. . Podurile De-a lungul timpului podurile au constituit puntea de legătură intre zonele locuite peste canalul Aranca. fiind cel de-al doilea pod ca mărime din oraş.

. Parcurile Spaţiile verzi cuprind în general terenurile amenajate şi alcătuiesc o componentă importantă în ansamblul urbanistic modern. patinoarului au stricat parcurile de pe malul canalului Aranca. s-a construit un patinoar care nu a funcţionat niciodată. iar acum nu are nici o întrebuinţare. au avut de suferit. în localitate se amenajează un parc (grădină publică) ce aparţinea fostei familii Nako. unde erau prezenţi brazi şi alţi arbori ornamentali.podeţul de lângă ştrandul termal asigură legătura între ştrandul termal şi cartierul de locuinţe. Construcţia stadionului.11. Spaţiile verzi. datorită construcţiilor noi apărute. 7. î=1 m şi asigură o greutate de 10 t. însă nu este la nivelul cerinţelor. datorită dotării slabe (un tractor cu remorcă.12. l=8 m. Numărul de locuinţe. precum: căminul de bătrâni. se întindea domeniul castelului. de la care se colectează deşeurile şi gunoaiele. oraşul prezintă şi alte amenajări şi servicii. Stadionul are o capacitate de peste 5. După 1950. spaţiile verzi. d) Poligonul de tragere este situat la sud-est de localitate. aceste parcuri sunt preluate de Sfatul Popular Orăşenesc.000 de locuri. 7. în funcţie de posibilităţile materiale şi de nevoile timpului. dar real pe teren sunt mai puţini metri pătraţi. Începând cu anul 1900. Alte amenajări şi servicii În dezvoltarea sa.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . precum şi nerespectarea parametrilor de protecţia a mediului.600. Datorită unor planuri urbanistice eronate. c) În anul 1987. a fost construit în anul 1962. b) Stadionul. lipsa de personal instruit. este în număr de 4. care la amenajează. popicăria. În zona de blocuri lipsesc spaţiile amenajate de depozitare a gunoaielor. un autocamion pentru transportat gunoi şi o maşină de stropit). iar în faţa castelului. oraşul are în evidenţă 55. de aceea se impune să fie folosit şi pentru activităţi mai complexe. dar mai ales parcurile. La ora actuală. însă oraşul are posibilitatea înfiinţării unui parc modern în zona Promontor. în capătul străzii 16 Decembrie şi a fost amenajat pentru efectuare tragerilor de către unităţile Ministerului 78 . ştrandului termal. precum şi pentru orele de sport ale liceului şi şcolilor generale. şi este un pod de dimensiuni mici: L=10 m. devenind un loc de agrement foarte mult apreciat de cetăţenii oraşului.podeţul ce face legătura între parc şi centrul oraşului.200 m2. spre miazăzi.podul de pe strada Avram Iancu. care în timp pot deveni adevărate focare de infecţie. . construit în 1959. a) A fost creat Serviciul de Salubritate care aparţine de Serviciul Public şi care asigură curăţenia oraşului. fiind dat în folosinţa hotelului Sport. a creat posibilitatea desfăşurării activităţilor sportive pentru echipa de fotbal şi handbal a oraşului.

sau populaţie de tip deschis. ce poartă numele de recensământ. unde se desfăşoară concursuri interne şi internaţionale de karting. e) Sala de sport a fost construită în anul 1984. din punct de vedere economic. iar ieşirile au loc atât prin emigrare cât şi prin decese. iar mişcarea naturală împreună cu mişcarea migratorie formează mişcarea generală a populaţiei. Analiza structurii demografice se poate realiza printr-o varietate foarte mare de surse: recensămintele populaţiei statistica stării civile statistica migraţiei 79 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare de Interne şi cel al Apărării Naţionale. Populaţia oraşului se înscrie în sistemul demografic deschis. Principalele caracteristici care definesc populaţia sunt: numărul. cât şi din exteriorul lui prin imigrare. Populaţia se află într-un proces continuu de modificare a efectivului distribuţiei şi structurii şi se poate constitui în: sisteme demografice deschise sisteme demografice închise (45) Sistemul demografic deschis. volumul. Acestea se obţin prin operaţiunea statistică. Populaţia reprezintă o colectivitate. 8. formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp şi într-un teritoriu bine delimitat. atât din interiorul sistemului prin naşteri. având ca scop desfăşurarea meciurilor de handbal. Hipodromul a fost creat între anii 1986-1987 şi se află pe strada Ţichindeal. se caracterizează prin faptul că intrările se produc. s-a trecut la construirea unui kartodrom. volei precum şi gimnastică. În incinta poligonului. dimensiunea sau efectivul populaţiei. social şi politic. Dispune de o bază hipică. unde se desfăşoară concursuri hipice la nivel naţional şi uneori şi internaţional. lângă cimitirul din nordvestul oraşului. fotbal. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ Studii asupra populaţiei unui teritoriu reprezintă o importanţă deosebită. (36) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr-o anumită populaţie (colectivitate) formează numărul. repartiţia şi structura. investiţie de peste 800 milioane lei.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare - anchetele şi monografiile de migraţiune registrele de populaţie registrele agricole cărţile de imobil listele de alegători cadastrul funciar rapoarte statistice privind activitatea economico-socială recensăminte ale personalului de specialitate. erau înstăriţi şi aveau case cu coş. 80 . se populează partea de vest a localităţii cu colonişti germani şvabi. ci numai după anul 1770. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI Populaţia localităţii. iar al familiilor de 898. bulgari un adevărat mozaic etnic şi religios. dispunem de prima cifră concretă referitoare la populaţie.600 de locuitori. Această dezvoltare se datorează. ci şi români. localitatea se numea Sf. Începând cu 1752. dar nu numai cu populaţie germană. numărul caselor a crescut foarte mult. când deftendarul turcesc al Timişoarei.416 locuitori. punând accent pe recensămintele populaţiei. din jurul mijlocului secolului al XVI–lea. am folosit o parte din aceste surse. Evaluări cu privire la populaţie avem din timpul stăpânirii otomane. în funcţie de etapele parcurse. rapoartele statistice şi monografiile demografice existente. dintre anii 1557–1558. (6) denumire după numele sârbilor din Sighet.43 ori.1. ceea ce echivala cu o populaţie de 2. localitatea avea un număr de 616 case. 8. iar ceilalţi locuitori nu erau luaţi în considerare. deci de 28. când contele Clary. fiind aşezată într-o zonă istorică destul de zbuciumată. dar numai pentru Sânnicolau Sârbesc de 5. care vor forma mai târziu Comuna Germană. sârbi. maghiari. În anul 1787. a suferit mereu modificări în evoluţia sa numerică. Numărul caselor era de 853. În anul 1776. În perioada 1701–1787. desemnează că în localitate existau 30 copii de familie (într-o familie erau şi trei generaţii). din Timişoara începe să consemneze statistici în conscripţia despre Districtul Cenad din care face parte şi localitatea Sânnicolau Mare. de ani de stăpânire turcească. cei care trăiau în bordee.(20) În 1716. în primul rând colonizărilor. Pentru documentare. (6) La aceasta a contribuit dezvoltarea economică puternică a regiunii în secolul al XVIII – lea odată cu venirea administraţiei austriece. de la 30 la 833. Izvoarele istorice ale Evului Mediu nu ne pun la dispoziţie statistici reale privind numărul de locuitori. Nicolau Velki şi avea 30 de case. Dezvoltarea aceasta contrastează puternic cu perioada de stagnare şi chiar regres demografic şi economic după 161.200–2. când stăpânirea otomană este înlocuită cu cea habsburgică.

Sânnicolau Mare a primit dreptul de târg de ţară. populaţia totală ajunge la 9.606 erau din Sânnicolau German. Fiind o diferenţa de cinci ani faţă de populaţia Sânnicolau Mare. Dezvoltarea. În următorii 50 de ani. care au schimbat evoluţia numerică. Anul 1787 1792 1822 1869 1880 1890 1900 1910 1921 1930 1941 Sânnicolau Mare 5416 6310 8306 9205 8988 10340 10711 10617 9230 9107 8925 Sânnicolau German 1216 1890 1606 1903 1848 1971 1918 1740 1670 1569 1715 Total 6632 8200 9912 11108 10836 12311 12629 12357 10900 10676 10640 Tabel. Din totalul de 9. Numărul şi ritmurile de creştere între 1839–1869 erau de 10. 81 .49% în Sânnicolau German. Începând cu 1839. (6) Ei făceau comerţ cu vite direct cu Viena.912 locuitori. prin licitaţie publică.82% în Sânnicolau chiar de 18.890 locuitori. (13) Fiind comune fără hotar între ele.306 erau din Sânnicolau. în 1839 fiind prima cifră concretă referitoare la totalul populaţiei.(29) În acea perioadă Sânnicolau se mai numea şi Sânnicolau Sârbesc. iar în 1807 prefectura judeţului se mută de la Becicherecul Mare (Zrenjamin-Iugoslavia) la Sânnicolau până în 1821. Se estimau 427 de greci cu nume ca: Diamandi. în perioada 1787–1893. Arad şi chiar Timişoara. În 1866 bântuie ciuma şi tifosul care seceră vieţi omeneşti modifică structura populaţiei. Gheorghiades etc. nu putem face totalul (care ar fi de 7.912 locuitori. pe etnii. Scarlato. iar 1.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În 1792. însă putem estima că la sfârşitul secolului al XVIII era posibilă o populaţie totală de aproximativ 7. din punct de vedere comercial localitatea era considerată egală cu localităţile Szeged. 8. domeniul din Sânnicolau Mare. În această perioadă. A crescut numărul meseriilor şi breslelor. prin căsătoriile mixte încep şi într-o parte şi din alta . se datorează faptului că la 11 iunie 1787.306). avem date fixe găsite în documentele vremii. La sfârşitul secolului al XVIII–lea sosesc mai multe familii de macedo-români şi greci din Macedonia. să migreze persoane. Dintre românii macedoneni fraţii Kiril şi Cristofor Nako erau cei mai bogaţi. inclusiv în cele bisericeşti. 4 Evoluţia numerică a populaţiei în perioada 1787 – 1941 (13) Dezvoltarea manufacturilor a impus şi dezvoltarea comerţului. exclusiv germani. s-a aflat de populaţia Sânnicolaului German de 1. În 1871 cumpără de la Camera Erarială a statului.000 locuitori.

aducând şi capital pentru investiţii. benefic pentru localitate. 82 .757) dar mai mare în Sânnicolau German 9. care în cartea lui scrie de întoarcerea lor acasă din America). pentru o viaţă mai bună aici acasă (ex. se observă o scădere a populaţiei în Sânnicolau Mare 13.629-12.357–10.În ultima parte a perioadei 1890–1900 înregistrăm o uşoară scădere în Sânnicolau German de 2. avem o creştere pentru: Sânnicolau Mare=15. Împăratul Josif la II–lea îl ridică pe Cristofor Nako la rang de nobil „nemes” de Sânnicolau Mare.28% (1. .68% (1971–1918 loc. (6) Toate acestea au avut un scop. cetăţeanul Farca Vasile împreună cu alţi sâmniclăuşeni.). cu scopul de a nu rămâne definitiv şi pentru a face cât mai rapid rost de bani. în cele din urmă.838 ambele comune).740–1.65% (1.În perioada 1900–1910.740). EVOLUŢIA NUMERICĂ PE PERIOADE DE TIMP .971 loc.02% (1. se înregistrează o scădere a populaţiei din Sânnicolau Mare cu 0. Alexandru primeşte titlul de conte „grof” la 26.340 loc.în perioada 1910–1921. .02.918-1. fiind cea mai însemnată creştere (în jur de 10. Cauza: începutul emigrării spre SUA.1813. care a distrus multe vieţi omeneşti.În perioada 1869–1880. .670).Monografia oraşului Sânnicolau Mare Anul Număr Locuitori 1946 1948 1956 1966 1977 1989 1990 1992 2002 9669 9789 9956 11428 12811 14585 13979 13083 12935 Evoluţia numerică a populaţiei în perioada 1946 – 2002 (13) La 27 februarie 1784.04% (8.).848–1.87% (12.În perioada 1880–1890.108–10. deci a dus şi la mărirea forţei de muncă şi la creşterea numărului populaţiei. avem o masivă scădere de populaţie de 2. iar fiul lui Cristofor Nako. iar în Sânnicolau German 4.900 loc).35% şi respectiv 2.). . Aceasta şi-a mărit personalitatea în rândul claselor aristocratice.340 loc. Sânnicolau German=6.06% (12.98810.89% (11.). cauza este primul război mondial.

aceştia au găsit alte persoane în casele lor.789 loc. . de 6. Cauzele le constituie interzicerea avortului şi dezvoltarea economică şi din 1970 începe construirea microraionului de blocuri. la Pacea de la Paris. 83 . sub ocupaţie. se constată o uşoară scădere în Sânnicolau Mare de 1. în cele două localităţi înregistrăm o uşoară scădere: în Sannicolau Mare –1. pentru ca Banatul. În perioada 1941–1946. .30 % (1. aceştia au întocmit statistici false cu numărul populaţiei româneşti.669) în special prin depopulare voluntară a populaţiei germane.În perioada 1930–1941.84 % (12.699–9.428–12.811–14. şi chiar a românilor şi a altor etnii ce aveau legături de familie şi apoi şomajul. Se încearcă acum. în propriile lor case.20 %. mulţi oameni au fost aduşi în Banat şi în Sânnicolau Mare. care pleacă o dată cu armata germană.900–10.676) şi mai accentuată în Sânnicolau Geraman. crescând cu 14.În perioada 1977–1989.640) şi o creştere simţitoare în Sânnicolau German de 9. revenirea lor pe locurile unde s-au născut şi au trăit o parte a vieţii. întorcându-se cei care au supravieţuit după anii 1945 şi 1949.În perioada 1989–1999.935) cu un ritm anual de 3.776–10. să fie anexat noului stat Iugoslav.Monografia oraşului Sânnicolau Mare .În perioada 1921–1930.În perioada anului 1919. 10% (11. înregistrăm o scădere fabuloasă de 10.1942 localitatea este decretată oraş.428 loc.12 % (10. depăşind perioada războiului de 1. la muncă forţată.82%. prin unirea celor două comune.585-12. pe vremea foametei din Moldova. dar în Banat nu a avut efect prea mare căci ritmul anual de creştere intre anii 1839–1992 a fost de 0.04% (1.640–9.În perioada anilor 1946–1947. înregistrăm o revigorare a populaţiei.29% (14.43%. rata de creştere este la fel de înaltă 12. când oraşul era centru de raion şi începuse industrializarea.). .În perioada 1956–1966. ceea ce a fost un record negativ. . .811). iar unii au primit dreptul de a sta în chirie.78% (9. .956–11. iar în perioada 1951–1956 o parte a populaţiei bogate este trimisă în Bărăgan. în 1945.în perioada 1946–1956.După anii de război.33% (10. Depopularea s-a datorat şi trimiterii populaţiei germane în Uniunea Sovietică. Cauzele sunt constituite din emigrarea populaţiei germane. iar datele se referă la o singură localitate. foarte firav. . rata creşterii este asemănătoare de 13.06. .În perioada 1966–1977.) datorită afluenţei populaţiei din alte zone ale ţării.99 % (10.569-1. . După întoarcere.Evenimentele de după război au determinat lanţul emigrărilor pentru populaţia germană (prin diverse forme de emigrare) şi care din păcate continuă şi astăzi (au rămas cei mai bătrâni şi cei fără rude).670-569) începe o nouă emigrare în SUA. (se suprapune cu celui de-al doilea război mondial) la 26. se înregistrează o scădere simţitoare de 9. .585 loc) prin politica comunistă de mărire a natalităţii ca fiecare familie să aibă 3–4 copii. se înregistrează o uşoară creştere de 2.96% (9.715).

mortalitatea. MIŞCAREA NATURALĂ Mişcarea naturală a populaţiei a fost studiată pe baza datelor culese de la Oficiul Stării Civile din oraş şi de la Direcţia judeţeană de Statistică.34%o S. Procesul continuu de împrospătare a populaţiei se va analiza examinându-se o serie de indicatori de bază cum ar fi: natalitatea.2. Mare 25. Mare 22.25%o S. Mare 23.77 %o descendentă ascendentă ascendentă descendentă descendentă Valoarea maximă Schimbarea regimului în 1989 Cea mai scăzută rată a natalităţii ascendentă descendentă descendentă TENDINŢA ascendentă OBSERVAŢII Au fost 466 naşteri cea mai mare creştere realizată în existenţa localităţii 84 . German 28. Situaţia natalităţii pe perioade se prezintă astfel: PERIOADA Anii 1900 1920 1930 1900-1941 1956 1966 1977 1988 1990 1993 2001 Valoare Indice 36. Natalitatea Sub aspect demografic.86 %o 16.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 8.41%o 14.1.87%o 11.2. German 23.27%o S.86%o S. German În intervalul 1900–1941 numărul de nou născuţi a scăzut continuu de la 456 la 146 nou născuţi După unirea celor două localităţi în 1956 se constată o creştere de 18.78 %o 10. 8. mortalitatea infantilă.94%o S.30%o S. indică intensitatea naşterilor în rândul populaţiei. sporul natural.7 %o 19.

În 1930 mortalitatea scade iarăşi în zona valorilor din 1910 la 21.70 %o în Sânnicolau German. valoare care se datorează grijii în ceea ce priveşte creşterea populaţiei şi îngrijirea mai atentă a populaţiei bătrâne şi suferinde.86 %o a doua valoare după 1977. Această valoare se încadrează în media europeană a 8–10 %o.29 %o.07 %o în Sânnicolau German. În anul 1900. iar indicele de creştere anuală s-a datorat dezvoltării economice Situaţia natalităţii (12) Se remarcă la sâmniclăuşeni o tendinţă de a da naştere doar unui singur copil. În 1956 valoarea se menţine asemănătoare. o valoarea medie la nivelul ţării. La nivelul anului 2001. numărul de decese creşte la 134. Mortalitatea Acest indicator arată numărul de decese din cadrul populaţiei.74 %o în Sânnicolau Mare şi 14. În 1920 înregistrăm o creştere a vechii valori la 29.18 %o.32 %o. În 1941 indicele scade în continuare ajungând la 14 %o în Sânnicolau Mare şi 11. iar în Sânnicolau German 20.33 %o. într-o valoare a indicelui mortalităţii cuprinsă între 10–14 %. pe când cei veniţi în localitatea au 2–3 copii.89 %o cea mai scăzută valoare din tot secolul.2. În anul 1993.2.54 %o şi 15.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 2002 Au fost 423 naşteri localitatea fiind clasată pe locul III .5%o în Sânnicolau German. decese iar la nivelul anului 2002. totuşi uşor mai ridicată 14. mortalitatea scade la 124. Începând cu anul 1980. la nivelul oraşului se înregistrează a doua valoarea ca mărime. valoarea indicelui scade la 9.41 %o media. în Sânnicolau Mare 23. 8. indicele mortalităţii creşte la 13.81 %o şi 18. din secolul nostru la nivelul localităţii de 29. iar în 1977 scade în continuare la 8. în perioada actuală. în 1966 media scade la 10. Oraşul se înscrie. 85 .26 %o.51 %o în Sânnicolau German. a mai crescut astfel faţa de media europeană. În 1910 mortalitatea a scăzut simţitor 22. datorită situaţiei economice şi sociale în continuă degradare.53 %o. În Sânnicolau Mare era peste 31. după această perioadă indicele mortalităţii pendulează între valoarea de 11–13 %.

iar în Sânnicolau German scade dar rămâne pozitivă 4.78 %o.16 %o.3. 86 .2. În perioada anilor 1930. iar în Sânnicolau German la 41. În anul 1977 este un singur decedat infantil. ca număr de decese.98 %o.5 %o în Sânnicolau Mare şi la 10. cauzele fiind condiţiile grele de după război. ajungând în Sânnicolau Mare pentru prima dată la 40. deşi în scădere.92 %o. La nivelul anului. În 1987 de 31 %o. media era de 289. valoarea indicelui scade la jumătate. la cei 124 născuţi nu se înregistrează nici un deces. iar în 1989 valoarea este de 37.35%o.88 %o iar în Sânnicolau German de 11. acest indice are o valoare foarte ridicată de 270. În perioada anilor 1920.14 %o în Sânnicolau German. datorită schimbării sistemului şi a tranziţiei ţării spre o economie de piaţă. se înregistrează un record. În 1956 indicele se menţine asemănător.66 %o. în 1985 aven o valoare medie de 21. dar rămâne ridicată. Bilanţul natural Acest indice rezultă din diferenţa dintre natalitate şi mortalitate. Tot acum se înregistrează şi apariţia cabinetelor medicale private. manifestându-se astfel ieşirea din această criză.5 %o. cu aceste ocazii se asigură o atenţie maximă asupra naşterilor şi a asistenţei infantile. indicele scade mult.2. Mortalitatea infantilă Acest indice arată numărul de decese in primul an de viaţă. după primul an de viaţă 124. După această perioadă asistăm la o scădere a indicelui la valori rezonabile.4. În anul 1966. care de asemenea. dar rămâne totuşi ridicată la 207. deţine un record pentru secolul nostru. În 1920 în Sânnicolau Mare scăderea este mai accentuată de 3. valoarea indicelui scade. În 1900. 43 %o în Sânnicolau German.79 %o.58 %o.10 %o în Sânnicolau Mare şi la 218.72 %o pentru Sânnicolau Mare şi 57. datorită unor condiţii grele de viaţă şi a catastrofelor din spitale.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 8. valoarea indicelui se menţine ridicată. deşi creşte uşor la 42. În 1910 valoarea scade la 4. Aceste valori sunt reduse faţă de cele anterioare datorită unei asistenţe medicale mai eficiente. În 1941. În Sânnicolau Mare.31 %o. între anii 1900 şi perioada actuală. În perioada următoare. 8. Din 459 de născuţi vii au murit. cauza constituind-o o mortalitate mai mică în Sânnicolau German.99 %o. înregistrându-se astfel 366 decese. Analizând acelaşi interval ca şi la indicii anteriori. acordă o atenţie deosebită acestor tip de pacienţi. şi o igienă generală corespunzătoare. În perioada 1910.35 %o în Sânnicolau German la 10. vom constata următoarele. 169.07 %o iar în Sânnicolau German media era de 145. indicele în Sânnicolau Mare era de 5.

plecările sau emigrările reprezintă ieşirile din sistem.89 %o şi pe fondul reducerii în continuare a natalităţii. 2 Botoşani.20 %o.89 %o. 64 Arad. 1 Brăila. 2 Iaşi. 1 din Gorj. pentru a urca la 7. 1 Gorj. MIŞCAREA MIGRATORIE Mişcarea migratorie este caracteristică doar populaţiilor cu sistem deschis Sânnicolau Mare încadrându-se într-un astfel de sistem. numărul migranţilor a crescut de la 232. (2 din Bacău). 3 Olt.52 %o.60 %.3. 3 din Dolj. 1 Vaslui şi 1 din Vrancea. la 329. ca urmare a liberarizării avorturilor. 1 Bucureşti. 1 Neamţ. 3 Suceava. 1 din Constanţa. reprezintă intrările în sistem. 1 din Iaşi şi unul din Galaţi. 10 din Bihor.21 %o faţă de 6. iar în Sânnicolau German. sosirile sau imigrările. În anul 2001 indicele creşte la 3. În 1941 indicele scade din nou în Sânnicolau Mare. În perioada 1930–1939 numărul sosirilor creşte la 385: 200 din judeţ. (5 din Caraş Severin). 86 din Arad. 10 din Satu Mare. iar în Sânnicolau German 2. În 1956 indicele creşte la 4. 1 Teleorman. ci de un regres.92 %o. şi astfel nu se mai poate vorbi despre un spor al populaţiei. valoarea indicelui scade la 3 %o în 1985. fiind sub medie de 2. indicele are valoare pozitivă în Sânnicolau Mare. pendulând apoi între 6 –7 până în anul 1989. în secolul nostru. În 1966 scade la 0. 1 Dolj.iar în 1977 datorită interzicerii avorturilor valoarea indicelui creşte brusc la 7. 8.37 în 1989. valoarea indicelui este de 7. 5 din Cluj. În perioada celui de-al doilea război mondial (1940-1944).52 %o. o pondere însemnată încep să aibă cei nou născuţi în altă ţară (74). 2 din Bacău. În 1930. În 1990 valoarea scade brusc la 3. 1 Ialomiţa. 1 Ilfov. Ea cuprinde: deplasările de populaţie cu caracter definitiv într-un sau dintr-un sistem. 1 Argeş.42 %o.89%o. În perioada următoare.7 %o. 5 din Hunedoara. (1 din Galaţi). în 1940 erau numai 12. mortalitatea este pe post de natalitate. (3 Satu Mare). 1 din Prahova. Amintim acest lucru pentru că în perioada 1945–1949 situaţia sosirilor în 87 . În perioada 1920–1929. cauza constituind-o natalitatea ridicată şi o mortalitate scăzută. iar în 1990 nu erau deloc. Creşte numărul judeţelor din care vin (7 din Bihor).91–2. în cei cinci ani numărul acestora scade la 221 astfel: 82 judeţul Timiş.40 %o în 1988.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Bilanţurile negative indică faptul că pentru prima dată. majoritatea din judeţe (158) şi Arad (67). Până în 1944 avem doar 33 de persoane de dincolo de Carpaţi. 20 altă ţară. avem o medie de – 0. 40 din altă ţară. Pentru studiul acestei probleme dispunem de date obţinute de la instituţiile abilitate. iar in 2002 indicele scade la 2. În 1993 până în 1998 scade la valori cuprinse între 1.

numărul imigrărilor creşte în continuare. 85 Arad. la 509. numărul sosirilor creşte in continuare şi mai spectaculos la 1222 de persoane din care: 529 din Timiş. 20 Maramureş. 25 Brăila. Din sud vin 57. 59 Arad. Din sud au venit 111. 33 Bihor. În anii 1965-1966. În perioada 1960–1964. 79 Bihor.Monografia oraşului Sânnicolau Mare oraş se dublează la 459.580 88 . iar din est 63 persoane. 149 Arad. majoritatea fiind: 230 Timiş. 8.861 520 1. în afară de judeţul Ilfov. În perioada 1955–1959. altă ţară 29. 48 altă ţară. 12 din alte ţări. 46 Bistriţa-Năsăud. 29 Maramureş. 41 alte ţări. trebuie să amintim că era perioada deportărilor în Uniunea Sovietică (1945-1049) şi Bărăgan (1950-1954). din sud 43 iar din este 34.394 2. 46 Arad. Din sud vin 95 iar din est 57 persoane. iar din est 26. 39 Caraş Severin. BILANŢUL DEMOGRAFIC GENERAL AL POPULAŢIEI Bilanţul demografic general al populaţiei indicatorul fidel al dinamicii populaţiei rezultă din suma dintre bilanţul natural şi bilanţul migratoriu. numărul imigranţilor creşte la 750 din care: 327 Timiş. Structura statistică se prezintă astfel: (12) PERIOADA 1920-1929 1930-1939 1940-1944 1950-1954 1955-1959 1960-1964 1965-1966 1985-1990 1990-1997 1997-2002 BILANŢ NATURAL 329 385 221 500 750 1. 81 Bistriţa Năsăud. vin 546 de imigranţi din care: 193 Timiş.129 1.346 761 2.230 BILANŢ GENERAL 882 725 367 696 940 1. în rest din toate judeţele ţării: 39 din sud şi 65 din est.222 546 1. Între anii 1950 – 1951.4. 35 Bihor.350 BILANŢ MIGRATORIU 553 340 146 187 190 124 215 268 874 1.

de la 94 loc/kmp la 98.776 11.629 10.428 14.083 12.585 13. În concluzie.6.8 Populaţie totală 12. STRUCTURA POPULAŢIEI 8. în activităţile social-economice.6.9 105 107 94. având suprafaţa industrială de 11 kmp. putem constata că densitatea populaţiei s-a mărit faţa de anul 1900 cu un procent foarte mic.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 8.5 Densitate 94 80 85. Perioadă 1900 1930 1966 1989 1992 2002 Suprafaţă 133 133 133 139 122 136.7 loc/kmp. suprafaţa agricolă fiind de 13535 ha. 89 . 8. respectivă poate să participe la procesul de producţie.5. DENSITATEA POPULAŢIEI Densitatea generală a populaţiei se obţine prin raportul dintre numărul populaţiei şi suprafaţa totală a oraşului.935 Tabel 8 Densitatea populaţiei oraşului Sânnicolau Mare în perioada 1900 – 2002 (12) Densitatea extravilană agricolă este de 94 loc/100 ha. pe de o parte gradul în care populaţie. Structura pe grupe de vârste şi sexe Studiul.1. densitatea intravilană este de 1179 loc/km2. pe grupe de vârstă şi sexe al populaţiei ne permite. să cunoaştem. iar pe de altă parte perspectivele pe care le are economia.

deci 62 bărbaţi mai mulţi. În 1930 se constată o inversare între cel două sexe. iar în Sânnicolau Mare German erau 974 bărbaţi şi 945 femei. iar în Sânnicolau Mare German ponderea era de 49. În 1956 ponderea scade la 28.1.1. deci cu 29 bărbaţi mai mult. Grupa populaţiei între 26 – 60 ani în localitatea Sânnicolau Mare era de 5022 persoane. sporul natural era factorul dinamic al sporului total. În 1930 structura grupei între 0–20 în Sânnicolau Mare avea 1518 băieţi şi 1527 fete. populaţia masculină era de 6365 faţă de 6272 populaţia feminină. În Sânnicolau Mare ponderea era de 44. populaţia feminină trece pe primul loc şi va rămâne până în zilele noastre.77 %. Structura populaţiei pe sexe În anul 1900. Grupa populaţiei peste 64 de ani în Sânnicolau Mare era de 893 persoane.94 %. rezultă un plus de 91 bărbaţi: în Sânnicolau Mare erau 5391 bărbaţi şi 5229 femei.56% din totalul populaţiei.6. Astfel intervine echilibrarea datorată imigrării persoanelor din toate categoriile de vârstă majoritatea nefiind de vârstă tânără şi adultă. iar în Sânnicolau Mare German erau 135 persoane. În 1992 înregistrăm cu 641 de femei mai mult. iar în Sânnicolau Mare German erau 813 femei şi 756. în prima jumătate a secolului. iar în Sânnicolau Mare German erau 241 băieţi şi 256 fete. sporul migratoriu a devenit hotărâtor. În grupa de vârstă 20–60 ani în Sânnicolau Mare era de 2520 bărbaţi şi 2814 femei. În 1966 erau cu 500 femei mai mult. Trebuie amintit că. iar în Sânnicolau Mare German erau 442 bărbaţi şi 481 femei. În grupa de vârstă peste 64 ani în Sânnicolau Mare erau 314 bărbaţi şi 373 femei. 43 % cea mai mică valoare datorită natalităţii în scădere. la nivelul localităţii. bărbaţi deci cu 57 femei mai multe. iar în Sânnicolau Mare German erau 69 bărbaţi şi 74 femei.6. rezultând per total cu 426 femei mai mult. Aceasta se datorează natalităţii ridicate din acele vremuri. deci cu 369 femei mai multe. pe când în a două jumătate a secolului. Structura populaţiei pe grupe de vârstă Grupa populaţiei tinere 0–19 ani a avut în anul 1900 o pondere ridicată fiind de 45. 8. În 1956 numărul femeilor a depăşit pe cel al bărbaţilor cu 614.41 % .Monografia oraşului Sânnicolau Mare 8. În 1930 Sânnicolau Mare avea 4738 femei şi 4369 bărbaţi. asistenta medicală fiind precară. deşi natalitatea scade în ultimii 10 ani aproape la jumătate. iar în Sânnicolau Mare German erau de 926 persoane. În 2000 la o populaţie de 12935 locuitori avem 6678 femei şi 6167 bărbaţi rezultând 607 femei mai mult decât bărbaţi. În grupa 0–24 ani erau 1334 băieţi şi 1525 fete. În 1977 numărul femeilor a ajuns la 653.1. care nu supravieţuiesc naşterii copiilor. 90 .2. În 1966 ponderea creşte uşor la 29. Pe totalul populaţiei se poate spune că populaţie tânără se apropie de jumătate. În 1956 situaţia pe grupe de vârstă se prezintă astfel: din totalul de 9956 erau 4671 bărbaţi şi 5285 femei. Situaţia se poate datora numărului mare a mortalităţii femeilor.

o dată cu scăderea natalităţii. 91 . în 1977 ponderea era de 52. Grupa vârstnică de peste 60 ani a avut în 1900 o pondere de 8. În 1930 ponderea a scăzut la 7. În 1956 ponderea ajunge la 15.66%. necesarul de forţa de muncă care se recrutează în principal din această grupă este asigurat. În 2001 ponderea scade la 30. Grupa adultă de 20–59 ani a avut valoarea cea mai mică în 1900 de 46.85 %.42%. iar în 1992 de 52. Astfel înregistrăm în 1966 o pondere de 53. 8. Ponderile actuale la toate grupele de vârstă sunt apropiate de media ţării. menţinându-se totuşi în continuare peste 50 %.2.77 %.6. În oraşul Sannicolau Mare populaţia este şi era întotdeauna eterogenă. atingând valoarea maximă in 1966 de 16.30 %.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În 1977 ponderea creşte uşor 30. prin scăderea bruscă a natalităţii şi emigrarea masivă. cu tendinţa de creştere datorită natalităţii la un nivel ridicat. în această perioadă natalitatea creste sensibil aducându-şi contribuţia cu sosirile de populaţie la creşterea generală a populaţiei oraşului. colţul de vest al ţării. STRUCTURA ETNICĂ Structura naţională a populaţiei ne arată dacă populaţia este.72 %.83 %. a prezentat întotdeauna situaţia cea mai mozaicată etnic (5–10 etnii). În 1992 ponderea este de 15. În 1956 ponderea a scăzut la 55. Aceasta s-a datorat celor născuţi înainte de 1989.7 %. care au trecut în grupa următoare de vârstă şi a sosirilor. din punct de vedere etnic omogenă sau eterogenă. Natalitatea şi imigrările au continuat să crească până în 1989 iar din 1992 a avut loc un adevărat seism demografic.92 %. datorită dezvoltării unde era necesară forţa de muncă tânără.14%.13 %. Aceasta arată că durata medie de viaţa nu era prea mare. singura dată când a deţinut jumătate din totalul populaţiei. care creşte la 58.97 %. iar în 2001 ponderea este de 14. În 1977 ponderea creşte uşor la 17. În 1930. în favoarea celei adulte. scade şi ponderea populaţiei tinere. În 2001 ponderea creşte la 57.60 %. În 1992 ponderea creşte uşor în continuare la 31.85 %.02%. având valoarea cea mai mică a perioadei interbelice.97 %. Cât timp ponderea rămâne peste 50 %.63 %. În cadrul Banatului.

Tendinţele rasiste şi naţionaliste. 1178 maghiară. apartenenţa la o etnie sau alta nu deranjează niciodată pe nimeni. 41 ucraineană. când au loc primele colonizări de germani în Sânnicolau Mare.390 persoane). Recordul a fost stabilit în 1977. slovaci 14. 428 sârbă. Această cifră s-a format în numai 40 ani. 349 germană.81% şi 3. 431 bulgară. constatăm că populaţia germană din anul 1792 era de 1890 persoane. În 2001. ţigani 191. referitor la etnii în ansamblul lor. La recensământul din 1992 s-au numărat 11 naţionalităţi. austrieci 1. cehă 1. În localitate au trăit 17 naţionalităţi identificate probabil şi altele nereţinute în statistici care sunt trecuţi la denumirea generală „şi alţii”. Primele date exacte le avem doar din 1880. În 1956–1966 au fost prezente 12 naţionalităţi.28 % (3. bulgari 32. evrei 362. Slovaci Uncraineni Croaţi Anii Maghiari Italieni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Evrei Români Sârbi Germani Bulgari Rromi Greci Cehi Alţii 68 65 37 2 61 2 2 0 0 1880 1900 1921 1930 1941 1956 1966 1977 1992 3390 4179 3937 4266 4481 5433 6790 8224 9608 1172 1928 1160 1236 1078 1236 1243 1298 1389 4462 5197 4366 3759 3720 2430 2454 2353 770 1235 1238 892 800 600 644 736 580 599 0 0 0 32 40 79 119 197 407 0 0 0 191 89 77 37 71 256 0 0 400 362 50 25 15 11 0 35 28 20 14 12 16 21 19 13 0 0 0 0 0 2 4 9 36 0 4 0 0 0 0 0 5 1 0 0 0 0 0 6 2 14 6 0 0 0 0 0 1 0 0 1 92 . germani 3759. 345 romanes. 5 rusă. Aceasta denotă maturitatea populaţiei prin manifestare tolerantă. maghiari 1236. în Banat. la ultimul recensământ s-au declarat că au limba maternă: româna 10122 persoane.17 % cu un număr de 1782 persoane în Sânnicolau German faţă de 2805 în Sânnicolau Mare. ruşi 5. care au avut loc în Europa şi în România. nici un politician din interior sau exterior nereuşind să-i convingă pe bănăţeni să traseze linii clare între etnii sau să-i facă să-şi considere propria etnie mai presus decât celelalte. sârbi 11. maghiari 10. chiar dacă 3 dintre ele aveau un singur reprezentant. 15 slovacă. din 1752. când s-au numărat 15 naţionalităţi. chineză 1. deci existau 13 naţionalităţi. Analizând structura etnică la nivelul întregii localităţi constatăm eterogenitatea continuă a populaţiei. 7 greacă.35 alte naţionalităţi. Avem deci un total de 4462 germani după care urmează români 31. caracterul ei mozaicat care de-a lungul timpului şi-a schimbat doar ponderile.39 %. Astfel. În 1930 s-au numărat 10 naţionalităţi: română 4266. 12 italiană. În acest an Sânnicolau Mare avea cea mai mare pondere a populaţiei de etnie germană 41. nu au avut efect în Banat. sârbi 800.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Spre deosebire de Transilvania.

urmează germanii cu 21. sârbii cu 9. apoi sârbii cu 7. În 1992. în perioada 1946 – 1956. Pe locul patru sunt sârbii. germanii rămân pe primul loc cu 40.609 persoane).19 % (8. germanii rămân pe locul II (până în 1990) cu 34. În 1941.481 persoane). După scăderea ponderii în 1956.64 % şi alte naţionalităţi 8.79 %. românii sunt pe primul loc. pe locul trei germanii cu 770 persoane. În 1977.49 % (452 persoane).96% (3. pe locul patru sârbii cu 3. iar alte naţionalităţi cu 0. naţionalitate menţionată pentru prima dată. 2 ruşi. maghiarii cu 15. ponderea cea mai mare. urmează maghiarii cu 11.09% 4. Faptul se datorează scăderii libere a persoanelor germane. sârbii şi apoi evreii cu 400 persoane. Pe locul trei sunt bulgarii 3.52%.8 %. urmaţi de sârbi cu 6.20 % (3. majoritatea fiind sârbi. 15 evrei.224 persoane). urmează germanii cu 18. a fost o perioadă de emigrare masivă a celorlalte etnii. 1 austriac. La aceştia se adaugă 37 ţigani.45 % (1. 2 cehi şi 1 tătar. semnalăm ponderea românilor ca majoritari.170 persoane. A treia etnie. aceasta şi datorită emigrării masive în USA la 35. 9 ucrainieni.37 % (2. În 2001. Pe locul II germanii (2.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 2002 9948 1223 307 452 462 366 0 16 44 1 1 7 12 1 Structura etnică a populaţiei (12) În 1900. Românii deţineau ponderea cea mai mare de 39.230 persoane). Pe locul III maghiarii (până în 1990) şi alte naţionalităţi cu 12.61 % (1. pe 93 . care era atracţia fenomenului „WIRTSCHAFTSWUNDER”. 5 croaţi.483 persoane). scădere datorită emigrărilor începute in anii 1960 spre Germania. Pe locul trei maghiarii cu 10. pe care de acum încolo îl vor menţine permanent cu 42.44 % (6. slovaci 19. cu 4.948 persoane).05 % (4.353 persoane). români cu 36. când are loc liberalizarea emigrărilor. În 1956.49 % şi alţii cu 5.389 persoane). Pe locul trei maghiarii cu 10.397 persoane). datorită plecării în Ungaria sau alte ţări. mai puţin decât în 1992.53 % (6.95% (4. a patra etnie.11 % (3. ponderea românilor creşte brusc la 64.15% 5197 germani urmează românii.759 persoane). semnalăm faptul. germanii coboară pe locul II.720 persoane). 1 italian. În 1930.25 % -1928 persoane.22 %. mai ales în 1989. ponderea românilor a crescut la 73.8 alte naţionalităţi se remarcă bulgarii cu 197 persoane. 3 ruşi. că ponderile din vârful ierarhiei s-au schimbat. ţigani 72 persoane.47 % (2. ca a doua etnie cu 33. o aveau tot germanii.7%. În 1921. datorită creşterii natalităţii şi a dezvoltării industriale a oraşului ce a atras o forţa de muncă din zonele estice şi sudice ale ţării. cu destinaţia Germania. 21 slovaci.90 % (9. Pe locul II trec maghiarii cu 10. În 1966.57 % (599 persoane) urmaţi de alte etnii cu 5.57 % (5. ponderea românilor a crescut la 76. se remarcă o uşoară creştere a etniei bulgare care ajunge pe locul cinci cu 119 persoane. Din 2. 1 tătar.57 %. aceştia pleacă în bloc. pe locul II maghiarii cu 9.80%.54.3 % sârbii cu 4.5%.045 persoane). 14 cehi.41.87 %. pe locul trei maghiarii şi apoi sârbii.790 persoane). dar totuşi rămân majoritari. ponderea românilor scade uşor. pe locul trei maghiarii cu 10.64%.309 persoane).266 persoane).57 % (452 persoane).10 % (4.366 persoane).

iar celelalte religii cu 12. ateismul era doctrina de stat. le avem din 1839.68 %. urmaţi de cultul mozaic cu 450 persoane. 12 italieni. Primele date. aproape toţi. Atunci ponderea cea mai mare au avut-o ortodoxii cu 57.6. au urmat romano-catolicii cu 35. Ponderea ortodoxilor în uşoară scădere este de 40.Monografia oraşului Sânnicolau Mare locul cinci germanii cu 3. baptiştii care apar pentru prima dată cu 54 persoane. respectiv din zonele unde şomajul este ridicat. în schimb mai mulţi români din teritoriul ţării.47 % (5. datorită nivelului de viaţa scăzut şi a vârstei. 148 evanghelici (lutherani).În acea perioadă.361 persoane). În concluzie. În perioada comunistă (1944-1989).81 % (3. 172 reformaţi. avem un vid de informaţie în domeniul structurii religioase. nefiind în recensămintele din 1956. pe locul următor ţiganii cu 2. ponderea romano-catolicilor creşte la 50. maghiară. despre structura religioasă a populaţiei. În 1880. sârbă şi bulgară. La aceştia se adaugă: 44 ucrainieni. În 1930.569 persoane). 16 slovaci. 10 %. etc. iar biserica era îngrădită. de credinţă romano-catolică erau bulgarii.36 %.69 % (3.97 % (5.36 %. cu jumătate din populaţia totală 49. 1 turc. 8. În rândul lor se remarcă greco-catolici cu 941 persoane. se remarcă o creştere cu 14 % romano – catolici şi scad cu 14 % ortodoxii. În 1900. urmaţi de cultul mozaic cu 369 persoane şi reformaţi cu 155 persoane. rămâne principală cu 46.3. 6. evanghelişti şi reformaţi cu 146 şi persoane de religie unitariană şi 24 persoane de altă religie. iar germanii şi maghiarii. deşi în scădere. evangheliştii cu 114 persoane.68 % (399 persoane). 7 greci.09 %. Celelalte etnii deţin 6. urmează ortodoxii cu 31. 1966 şi 1977 . ponderea cea mai mare o deţin catolicii. urmează ortodoxii cu 42. STRUCTURA RELIGIOASĂ (CONFESIONALĂ) Structura confesională este strâns legată de structura etnică. ponderea romano-catolicilor. 91 %. Dezvoltarea industrială a oraşului va atrage. înaintea populaţiei de etnie germană. Astfel în Sânnicolau Mare românii şi sârbii erau aproape toţi de religie ortodoxă. erau de credinţă greco-catolică.447 persoane).34 % erau de alte religii şi anume: 308 mozaică (evrei). se poate spune că transformările de după 1989 au dus la o altă configuraţie a etniilor care va fi în continuare în transformare. În Sânnicolau Mare German toată populaţia era de etnie catolică. ponderile din vârful piramidei se inversează.748 persoane). Pe locul trei rămân greco-catolicii cu 655 persoane. 82 % (366 persoane). 94 .

nemaifiind evrei în localitate. evanghelici 19. Cei 7.90 % romano – catolicii. urmează cu 22. avem o situaţie mult schimbată.catolică Evanghelică 1 839 1 880 1 900 1 930 1 992 2 002 5 746 3 447 4 562 4 373 9 083 8 974 3 538 5 361 6 430 4 950 2 997 2 673 0 1 388 941 655 161 310 14 8 21 5 14 6 114 19 7 17 2 15 6 13 5 15 5 110 93 0 0 0 54 10 0 91 Penticostală 0 0 0 0 45 3 63 2 30 8 42 5 45 0 36 9 0 0 Structura confesională a populaţiei în perioada 1839 – 2002 (13) În 1992. urmaţi de greco-catolici cu 161 persoane. baptişti cu 100 persoane. 23 fără religie şi 5 atei. cu o majoritate de 62. 81 alte religii. cauzele fiind amintite la structura etnică.42 %. Cultul mozaic dispare.. Ortodoxii trec pe primul loc. La recensământul din 2001 situaţia religioasă se prezenta astfel: 8974 ortodoxi 2673 romano-catolici 632 penticostali 810 greco-catolici 93 reformaţi 91 baptişti 38 adventişti (apar pentru prima dată) 6 evanghelică (lutherani) 95 Alte religii 0 0 24 0 81 104 Reformată Ortodoxă Mozaică Baptiştă Anul . creştin după Evanghelie 1.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Romano – catolică Greco . după 62 de ani.68 % de alte culte erau: penticostali (nou apăruţi) cu 453 persoane. reformaţi cu 110 persoane.

se răspândesc secte religioase ca: penticostalii. STRUCTURA ECONOMICĂ A POPULAŢIEI Perioada 1956 – 1992 este cea în care se dezvoltă micile întreprinderi (după naţionalizarea din 1948) şi se adaugă altele noi. alte credinţe cu pondere mai mare în trecut au pierdut mulţi credincioşi (greco-catolicii). baptişti. datorită migraţiei populaţiei. sau unele chiar au dispăru (cultul mozaic). după mult timp (aproximativ un secol) au revenit pe primul loc.6. Credinţa romano-catolică a fost mult timp majoritară. dar datorită emigrărilor germanilor şi-au pierdut locul de frunte. iar după anul 1970 îşi schimbă profilul preponderent agricol.93% (3731 persoane).4. În schimb. într-unul prioritar industrial. Acest fapt este ilustrat de numărul populaţiei active şi ponderea mereu crescândă a industriei în ansamblul economic. 8. austrieci şi germani. martorii lui Iehova. menţionăm faptul că ortodoxii. pocăiţi după săptămâna a şaptea şi mai pot apărea şi altele. după ce şi-au pierdut primul loc ca pondere. Din anul 1992 până în anul 1997 începe declinul fabricilor din zonă care falimentează şi sunt scoase la vânzare şi ulterior privatizate de către investitorii italieni. Anul 1992 2002 Sectoarele economiei Populatia Şomaj activa Primar Secundar Terţiar 5782 896 2864 1982 27.20% 9233 456 5770 3007 2% Structura economică a populaţiei (13) 96 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare - 5 evanghelici 106 altă religie 3 fără religie 2 atei 2 religie nedeclarată În concluzie. mai ales în anul 1985 când ponderea a atins un maxim de 45.

9. secundar 49 % şi terţiar 35 %). BAZA ECONOMICĂ A ORAŞULUI 97 . 9433 locuitori reprezintă populaţia activă repertizată neuniform pe cele treoi setoare de activitate (primar 16%.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Structura econimică a populaţiei în anul 2002 se prezintă astfel: din totalul populaţiei de 12935 locuitori.

atunci când Casa Imperială de la Viena elaborează proiectul de modernizare al Banatului. când se construieşte prima berărie de Mathias Oexel. iar din 1837 devine şi târg săptămânal.De cele mai cinstite femei nu se vorbeşte nimic”. (9) În perioada 1724 – 1827. în localitate. iar produsele lor au început să fie comercializate în târgurile din localităţile mari. cum ar fi cea a tăbăcarilor. care au contribuit mult la dezvoltarea industriei meşteşugăreşti de mai târziu. Până la venirea habsburgilor şi plecarea turcilor. (29) Începând cu anul 1882. că şi aici se păstrează proverbul . Pe lângă ocupaţia principală de lucrare a pământului. după 1717. croitorilor. treptat. Această schimbare s-a produs. iar produsele acestora asigurau trebuinţele populaţiei din cetate şi ale locuitorilor din zonă. ia fiinţă prima Bancă de Credit. la Expoziţia de la Sannicolau Mare. iar începând cu anul 1787.. (Din cuvântul trimisului Ministrului de industrie de la Budapesta în 1886. Între anii 1821–1822. existau peste 100 de maiştri în prelucrarea lemnului la gatere (o parte din lemn era din pădurea Zăbrani şi pădurile de la N-V localităţii(. negustori şi meşteşugari. meşteşugari şi negustori. dar si pe piaţa din localitate. iar în 1837. am putea concura şi depăşi. aceştia s-au unit în bresle.1. duce la reclama bunurilor produse.) 9. ceea ce va face ca producţie meşteşugărească să fie în continuă creştere. cizmarilor. că nu reclama ci calitatea produselor. locuitorii au început. devine târg anual (primăvara. aici s-au concentrat agricultori. care producea şi curent electric. 98 . iar din 1854 se construieşte moara cu aburi Prochaska. precum şi lemnul adus cu plutele pe râul Mureş. adăugând. apare. fierarilor şi morarilor. vara. Dacă ar exista şi în celelălate oraşe ale ţării asemenea meşteri pricepuţi.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Aici sunt meşteri iscusiţi şi buni. ca în localitate. creând bazele pentru mica industrie. în sprijinul acestora. localitatea deţine mai multe funcţii aministrativ – teritoriale. ia fiinţă Asociaţia Meseriaşilor. să se stabilească mai mulţi meseriaşi. să dezvolte ateliere. şi produsele americanilor. toamna). dar aşa se vede. iar industriaşii erau cei mai respectaţi. nu se putea vorbi de industrie în localitate. începând cu 1724. începând cu anul 1830. ceea ce a făcut. Începutul industriei. INDUSTRIA Aşezată lângă cetatea oraş Morisena (Cenad). În localitate. Fiecare breaslă avea drapelul ei.

Banca Ţărănească. (6) Fabricile aveau în jur de 20 – 150. începând cu 1850. care reuşeşte să-şi ducă reputaţia în marile oraşe. Fabrica de Bere îşi începe activitatea. Banca Populară. este falimentată de Fabrica de Bere din Timişoara. Fabrica de ulei a lui Deutsch Lipat. a avut acces la cele mai noi descoperiri. pentru diferite meserii. Fabrica de Cărămidă şi Ţiglă. Fabrica de Cărămidă a familiei Oprea. ce va dura până în anul 1912. În 1892. Fabrica de Oţet RASCHOFSCRIG. Filiala Băncii Albina Lugoj. erau de mărime mică. dar cu productivitatea mărită. Industrie. dezvoltă mai mult industria din localitate. Filiala Băncii de Credit Arad. concurând pe pieţele marilor oraşe europene cu berea Pilsen. Meserii şi Agricultori 1925 – 1931 situaţia se prezintă astfel: (38) 99 . ia fiinţa Fabrica de Articole din Piele a fraţilor Korber. Cariera de Piatră. În oraş se construieşte. Fabrica de Mobilă. când. fapt ce face ca oraşul să devină un centru zonal important din punct de vedere industrial. a luat fiinţă şi o şcoală de ucenici de 3 ani. în toate domeniile din Europa Centrală. Fabrica de Opinci a lui Jovanovici.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În perioada 1850 – 1919. Moara de Abur a lui Falve Gergely. Localitatea fiind racordată la curent electric de la Kikinda şi uzina electrică de la Prochaska. Sânnicolau Mare – Valcani – Kikinda şi Sânnicolau Mare Periam şi Sânnicolau Mare . Fabrica de lână. TILLAJTAR. Construcţia căii ferate. În 1894. Abatorul în Sighet. În Anuarul Statistic pentru Comerţ. ce finanţau mica industrie: Casa de Economii. Se poate concluziona. a asigurat o mai mare eficienţă economică.Timişoara. Fiind aşezată pe drumul comercial şi poştal. Fabrica de Ulei. existau mai multe bănci. iar în locul ei se instalează Fabrica de Salam (Korneli). În anul 1905. că localitatea a beneficiat de toate avantajele dezvoltării societăţii occidentale. muncitori. LOBELL SINGERA. Fabrica de Spirt. în localitate. dar care a fost desfiinţată în 1950.

În anul 1973. astfel.I. În anul 1971. vechea topitorie de cânepă este înlocuită cu una modernă. are loc naţionalizarea tuturor fabricilor. ceea ce a făcut ca localitatea să devină un oraş în continuă dezvoltare. Unităţi industriale Atelier Fotograf 2 Atelier Transport unităţi Atelier încălţăminte 5 Lăcătuşerii Atelier Perieri 2 Atelier Pielărie Brută Atelier Pielărie 2 Atelier Pieptănare Atelier Rotărie 9 Atelier Strungari Atelier Tăbăcărie 18 Atelier Frânghieri Atelier Tâmplărie 20 Atelier Tapiţerie Atelier Ţesătorie 2 Atelier Tinichigerie Atelier Vopsitorie 1 Depozite de prelucrare a Ateliere mecanice 5 Mori vinului Băcănii 13 Bănci Blănării 3 Brutării Croitorii 20 Curelării Fabrică de Salam 1 Mori Mecanice Fabrică de Ulei şi 1 Fabrică de lână Fabrică Opinci 1 Filatelie Săpun de Bere Fabrică 1 Fabrici de Cărămidă Ferme Lapte 1 Legătorii de Carte Fierării 15 Giuvaiergii Măcelării 13 Manufacturi Opincării 6 Fabrică de Pălării Piatră Carieră 1 Fabrică de Spirt Tipografie 1 Uzină electrică Unităţi industriale din Sânnicolau Mare Nr. trecând de la sistemul capitalist la sistemul socialist. coferindu-i-se. în oraş.1942. la 25. Astfel. Banatul de mobilă. pe locul Fabricii de Piele. ele trecând în proprietatea statului şi ulterior se vor desfiinţa.se deschide o secţie a Fabricii de Ciorapi din Timişoara.03. cu subordonare republicană. în 1948. astfel că la 26. datorită unei alte concepţii de industrializare. pe lângă Fabrica de Cânepă.1948.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr. Societatea românească. 1 Crt 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Unităţi industriale Nr. localitatea este declarată oraş nereşedinţă de judeţ. Şaguna şi Belşugului. În anul 1972. 100 . se înfiinţează Fabrica de Plăci Aglomerate din puzderie de cânepă şi o Fabrică de Pâine lângă Moară. 2 unităţi 7 3 4 2 27 3 3 4 2 11 6 8 5 1 1 1 1 3 4 2 1 1 Anuarul Statistic prezintă o complexitate a ramurilor industriale şi a meseriilor.L. pe strada A. se înfiinţează o nouă secţie mecanică a întreprinderii timişorene Electrometal şi o secţie a întreprinderii I. rolul său în dezvoltarea zonei cea mai vestice a ţării. ia fiinţă Cooperativa Meşteşugărească Bănăţeanul (30 Decembrie) şi în 1967.06.

realizate de industria oraşului. carne tăiată prin abator.Fabrica de ciorapi = 21.industria alimentară = 31.industria pielăriei = 9. inclusiv din blană artificială. a fost de 4. devine un oraş cu profil industrial. pe Drumul Cenadului.16% . saci textili.43% .93%.industria confecţiilor = . confecţii textile. În perioada 1985–1990. cu feţe din piele cauciuc şi material plastic.30% 6. pentru import. cea mai redusă.ind. îşi începe activitatea Fabrica de Lapte.59% . în perioada 1956 – 1989: 1956 . încălţăminte. legume şi fructe conservate.13 Produsele finite.Fabrica de filatură = 29..E. în teren irigat.59% . în industrie.000 lei. existau şi secţii ale unor unităţi de construcţii industriale şi sociale.Coop.00% = 8.030. ciorapi.68% .95% . brânzeturi şi nutreţuri combinate.export cu o suprafaţă de peste 2. dar şi în unele state capitaliste din lume. de peste 45. lângă Gară. iar în 1990.80% . ilustrat şi de numărul populaţiei active. În oraş.48% 1977 .industria textilă = = 5. făină. Foarte multe din aceste produse mergeau spre export. care au construit fabricile şi cartierele de blocuri.A.industria mat.industria construcţiilor de maşini prelucrării metalelor = 13.industria textilă = 10. După anii 1970. s-au realizat în 1985 în valoare de 31.industria confecţiilor = .000 lei.71% 7. în special în ţările socialiste membre C. În 1975. acestea se prezintă astfel. se poate spune.dintr-un profil preponderent agricol. două întreprinderi republicane şi o întreprindere cooperativistă.26% .R.09% . de construcţii = 6.19% 101 .90% . erau: plăci aglomerate. Cele mai mari investiţii.alte ramuri . Bănăţeanul = 23.industria alimentară = 7. Privind dinamica şi clasificarea ramurilor industriale.industria alimentară . în oraş existau trei întreprinderi industriale. pâine.industria mat.industria construcăiilor de maşini prelucrarii metalelor = 6.21% 13. mobilă şi tapiţerie.63% = 22.66% . că oraşul . covoare din fibră de lână. de construcţii = 7. se construieşte un Complex de prelucrare şi conservare a legumelor. pe strada Gării şi Fabrica de Filatură din Cânepă. fibră de cânepă.industria construcţiilor de maşini prelucrării metalelor = 11.industria pielăriei = 24. de prelucrare a lemnului = 11. produse tricotate.industria de prelucrarea lemnului = 8.alte ramuri .74% 1989 .000 ha.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În 1974. ţesături din fire de cânepă.55% . ce lucrează în industrie.340.01% 1966 .

dau faliment.000$. extins în fiecare an de la înfiinţare.. SAECO. SC CLAGII SRL şi SC COPLASS SRL. este o societate italiană.20% = 61. din zonele de munte şi un număr de peste 200 angajaţi. Are peste 150 angajaţi.industria confecţiilor = 13. toate pe Drumul Cenadului. ELECTROLUX-ZANUSSI. DAEWOO.F. astfel că. SC MAPOL IMPEX ROM SRL se află în fosta zootehinie a CAP-ului. două hoteluri de capacitate mică şi o cantină restaurant.11% . în fosta cantină a fabricii de cânepă şi produce cablaje electrice pentru automobile. iar spaţiile acestora sunt scoase la vânzare. • • • • • • 102 . DELPHI PACKARD ROMÂNIA este o filială a firmei austriece DELPHI PACKARD ELECTRIC. de pe strada Gării.Din Fişa de prezentare a localităţii. ce aparţine Concernului IRCA SPA ITALIA (industrie. fac parte din grupul COPLASS GROUP şi au ca profil de fabricare răşine armate cu fibră de sticlă 90% fiind pentru export şi 10% pentru ASTRA Vagoane Arad şi are un număr de peste 60 salariaţi. WIRPOL GROUP etc.000 de muncitori din oraş şi din localităţile de pe principalele axe de circulaţie est–vest şi nord-sud. privatizată. de orice fel având ca şi clienţi firmele SAMSUNG.18% Începând cu anul 1990. boilere electrice şi o secţie de galvanizare. având ca profil construcţii metalice. SC METAL ZINC SRL se află în sediul fostei Şcolii Agricole de pe strada V.06.N. salariaţi cu un capital în creştere. = 9. după transferul sediului din Zalău la Sânnicolau Mare. LG ELECTRONICS.industria de prelucrarea lemnului = 4.Fabrica de cânepă = 9. nerentându-se să se privatizeze. ajungând în prezent la peste 25000 m2 cu peste 3000 angajaţi.AEG. are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului şi a mobilei. peste 40% din piata mondială. Firma este o unitate economică ultramodernă. SC AGROINDUSTRIALA LEGUMICOLA SA se află în sediul fostului CLF (Complex Legume Fructe). toate fabricile. cu un management foarte bun. MOULINEX. OCEAN. s-a extins permanent.industria textilă = 6. situaţia industrială a oraşului începe să decadă şi rând pe rând.alte ramuri . când are loc trecerea de la societatea socialistă la societatea capitalistă cu economie de piaţă.94% . Începând cu 1997. adus pe calea ferată.26% .Monografia oraşului Sânnicolau Mare . înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă numărul 31/ 16. iar numărul este în creştere.11% . în colaborare cu SC DELPHI PACHARD ROMÂNIA şi are peste 300. în prezent are peste 4.1997 cu un capital de început de 10. în oraş există următoarele firme industriale: • ZOPPAS INDUSTRIES ROMANIA – este firmă italiană. Babeş şi este o secţie a SC ELECTOMETAL TIMIŞOARA. până în 1996. SC AUTO MEC SRL este situată pe Drumul Cenadului.resistenze – corazzate – ed fini). Are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului.C. Firma produce rezistenţe. pe Drumul Gării şi Drumul Saravale. cu o firmă de import-export ZIRCOM. dându-i zonei un aspect modern european.

str.. . FNC (Fabrica de Nutreţuri Concentrate). firma confectii incaltaminte. str. SUA. Amplasarea oraşului. iar producţia va fi dată spre export.4. 103 . FRA CA DA se află amplasata pe Dr. Secţie de tâmplării pe strada Gării şi secţie de tinichigerie pe strada 16 Decembrie 1989.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • TAROTEX se află pe strada Drumul Gării. . au venit pentru testarea forţei de muncă şi care a corespuns foarte bine cerinţelor acestora. WOLKWAGEN. fiind cel mai vestic oraş. BMW. cu mai multe sfere de activitate.Firma germană ANTON GESLER GmbH – firma producatoare de componente de automobile. CHRYSLER. se afla firma S. Germania. care va fi modernizată. Studiul efectuat de firmele multinaţionale asupra zonei. • • • • • • Investitori care doresc să investească în viitor în oşasul Sannicolau Mare sunt. se găseşte pe strada Morii şi are ca profil de activitate producerea de nutreţuri concentrate pentru sectorul zootehnic. 2.8. având un grup de firme în Austria. Suedia. este o firmă italiană. Factorii care au condus la decizia de localizare a investiţiilor străine sunt. OPEL. multe alte firme mai mici. ce are ca profil de activitate industria textilă are peste 300 salariaţi. pe strada Republicii Nr. secţie de încălţăminte pe strada Stadionului. cu profil ind.C. Legislaţia românească şi mediul de afaceri. 1.Firma austriaco-suedeză HELGA specializată în producerea de faruri şi stopuri pentru autovehicule. Drumul Gării. DAIMLER. din punct de vedere istoric. 3. Firma produce mase plastice pentru concernele. iar in prezent este privatizată. cooperativă meşteşugărească.L. pentru început. produce ulei comestibil din floarea soarelui. ateliere pe strada Vânătorilor. Olanda. 4.A.C. Ca profil de activitate este producerea făinei de grâu. fosta fabrica de ciorapi. de către factorii de decizie. Drumul Garii. str. S. A aparţinut de firma COMTIM. CISAM S. 6. moară industrială. care sş corespundă cerinţelor acestora. Contactul direct cu realităţile zonei. i-a fost repartizată o suprafaţă de 5000 mp lângă Delphi Packard pe str.R. ORLANDI INVESMENT SRL. S. economic. firma româno-portugheză de producerea confecţiilor. Drumul Gării nr. DUSA TRANCULOV S. Stefan cel Mare nr.30A.(aproape de graniţa cu UE). punct comercial pe strada Republicii şi pe Calea lui Traian. ECLIPSA SHOES SRL . Investitori de valoare mică.R. cu sediul în fosta fabrică de lapte. 5. Garii. In fostul sediu al cooperativei. DALBASHOES S. textilă.C. geografic şi demografic. este o firmă italiană ce are ca profil de activitate industria textilă cu peste 200 angajaţi SC CA BĂNĂŢEANUL Sânnicolau Mare.L. Structura demografică şi în special structura etnică (peste 13 nationalităţi). este o firmă italiană ce se află în sediul fostei mori PROCHASKA.

deschiderea PTF Cenad internaţional. vizitând Banatul. precum şi cumpărarea unor fabrici falimentare. pe drumul E70 şi în viitor şi feroviare. precum şi dechiderea traficului feroviar internaţional la Cenad. 10. Cunoaşterea perspectivelor zonei (aderarea la NATO. la fel ca şi în perioada interbelică. Căi de acces rutiere. 9. Obţinerea de profit în timp scurt. Regimul vamal şi creerea unei vămi interioare.Aici economul seceră de 20 de ori mai mult decât seamană” Iar istoricul Griselini a afirmat. Pe lângă unităţile economice cu profil industrial din oraş. prin reconstruirea celor două poduri peste râul Mureş.. şi comercializarea produselor finite. s-au dezvoltat foarte mult. saloane de cosmetică. la nivel local şi naţional. întrece de multe ori. în raportul său către Împarăteasa Maria Terezia spunea. 8. nefiind necesară calificarea acesteia. pentru realizarea spaţiilor de producţie. 15. a terenurilor destinate investiţiilor. 9. acestea fiind organizate în ateliere sau întreprinzători particulari cu autorizaţie.. tâmplării. asimilând cea mai mare parte a populaţiei active. 104 . Salarii medii pe economie. numărul şomerilor a scăzut sub 2% la nivelul localităţii. orce ţară din Europa”. 12. 14. şi transferul profitului în timp operativ.Fertilitatea acestui teritoriu. croitorii. Datorită investiţiilor străine. frizerii. 13. zeci de ateliere.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 7. în viitor.2. amorsarea investiţiilor. . prelucrarea. Modul de folosire şi dare în folosinţă. . autoservice. un ofiţer de Stat major. 16. precum şi distanţă mică faţă de aeroportul internaţional Timişoara. Existenţa materiei prime în zonă şi regiune. Relaţiile cu factorii de decizie. vopsitorii. Situaţia existenţei mişcării sindicale (în aceste firme nu există sindicate). ceasornicării. AGRICULTURA În anul 1776. 11. feroviar şi rutier). cu diverse profiluri actualizate la nivelul cerinţelor locale sau actuale: tinichigerii. Piaţa muncii – forţa de muncă tânără.

dintre care 12. ea devenind ulterior. În prezent. clasa a III-a 4355.5%). localitatea avea o suprafaţă de 10. iar la finele anului 1989 avea o suprafaţă de peste 12. cu ajutorul plopilor. o ramură principală a economiei oraşului.Babeş) şi Charlottenburg (Popa Sapca). soia şi sfeclă de zahăr.6%). Începând cu 1954.903 ha. 918 ha intravilan. Pentru a da mai multă eficienţă agriculturii. iar în anul 1937 ia fiinţă cooperativa Plugarul.13 Pe suprafaţă arabilă existentă se cultivă următoarele plante: grâu. clasa a II-a 6132. clasa a IV-a 1060.2%). Între comuna Sannicolau german şi comuna Sannicolau Mare. Pământul din zona arabilă.6 ha (3. aproximativ 9. În anul 1934. se începe un amplu proiect de desecare şi amenajare a întregii Câmpii a Arancăi.728 ha. au făcut ca suprafaţa agricolă să se mărească considerabil. care a fost plantat cu vie. ce aparţinea de judeţ. intre anii 1932–1954. porumb.. floarea soarelui.9%). în anul 1936. Pentru creşterea viermilor de mătase. După inundaţiile din 1816 şi construirea digului. suprafaţa totală a localităţii este de 13. Locul din strada Manej. O altă îndeletnicire a locuitorilor a fost şi producerea mierii de albine. lucernă. exista un centru pentru a prelua recolta.670 ha.terminându-se spre finalul anilor 1980.168 ha.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Agricultura a reprezentat de-a lungul timpului ocupaţia de bază a locuitorilor. ce asigura materia primă pentru Fabrica de mătase din Timişoara. clasa a V-a 350. În anul 1950 se înfiinţează primul GAC 105 . 48 ha fâneţe. localitatea avea o suprafaţă agricolă de 17. Exista un stăvilar la râul Mureş. nu s-a reuşi a fi finalizate datorită războiului şi situaţiei economice precare a ţării. s-a plantat o livadă mare de duzi. 12 ha vii. fiind înfiinţată şi Asociaţia crescătorilor de albine. De-a lungul timpului. Situaţia împroprietării ţăranilor cu pământ durează până în anul 1948. care asigurau făina pentru armata austro-ungară. începând cu 1887 şi apoi continuându-se cu amenajarea câmpiei prin canale de desecare şi drenaj. denumit şi Reitschul. pe sub Cenad.8%).717 ha suprafaţă agricolă. după marea unire localitatea beneficiază de reforma agrară. Continuându-se lucrările de amenajare şi desecare concepute prin proiecte tehnice. se înfiinţează cooperativa ţăranilor numită . când începe cooperativizarea întregii agriculturi. 10.7 ha (2.570ha) (6). existau mori de măcinat cereale. care canaliza apa pentru funcţionarea morilor. aceste mori dispar.0 ha (35. în urma planurilor de amenajare hidrotehnică a canalului Aranca. Prin gruparea unităţilor de teren referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate) pentru categoria de folosinţă „arabil” a terenurilor agricole se prezintă astfel: clasa I 480. când se împarte moşia grofului Nako şi fiecare ţăran primeşte patru jugăre de pământ.607 ha păşuni.13 În anul 1919. a fost donat bisericii catolice.101 ha teren agricol cu alte întrebuinţări.0 ha (49.0 ha (8. pe strada Seghedinului (V.690 jugăre (1 jugăr = 0. orz.. 354 ha livezi. Astfel că în 1948. probabil la S-V localităţii.696 ha teren arabil şi 2. care se ocupa cu valorificarea laptelui şi porcinelor. dintre care: 1.Producătorul’’. după ce râul Mureş a fost dirijat. pe Drumul Morii şi pe Aranca. ia fiinţă SMT (staţiunea de maşini tractoare) şi GAS (gospodărie agricolă de stat).

Monografia oraşului Sânnicolau Mare (gospodăria agricolă cooperatistă) Drumul lui Lenin situată în vestul oraşului. Situaţia efectivelor de animale în anul 1974. Total = 28817 capete. . iar declararea încheierii colectivizării s-a realizat în anul 1962. în 1961 GAC Banatul.ovine – IAS = 8491 capete.porcine – IAS = 7729 capete. cealaltă producţie fiind trimisă fabricilor din judeţ.bovine – IAS = 2158 capete. cererea de către partid. . Sectorul zootehnic a fost şi el dezvoltat pentru creşterea ovinelor. a fermelor cu pomi fructiferi şi a unei staţiuni de cercetare pomicolă a mărit considerabil gama producţiilor din agricultură.lapte vacă = 34279 hl. CAP = 198 capete. gospodării populaţie = 3175 capete Total = 15734 capete . Construirea unui complex de legume şi fructe în anul 1974.. cu toate că s-au aplicat cele mai noi tehnici agricole. atât la IAS cât şi la CAP. când s-a trecut la împroprietărirea foştilor proprietari. se prezenta astfel. atât pentru Sânnicolau Mare cât şi pentru Timişoara. .carne vie = 8849 t. astăzi ele fiind privatizate. când pământul este lucrat mecanizat şi sunt aplicate cele mai noi tehnologii din domeniu. recoltele fiind cele mai mari din ţară. gospodării populaţe = 2712 capete Total = 10639 capete . pentru prelucrarea produselor din zootehnie. CAP = 1437 capete. Total = 3842 capete. localitatea devenind un centru agroindustrial puternic. . gospodării populaţie = 28463 capete. Pentru depozitarea produselor agricole cerealiere s-a construit o bază de recepţie. a unor producţii mari. de peste 100. să se găsească un pământ cu prea multe substanţe chimice. Folosirea excesivă a pământului. Procesul de cooperativizare în localitate s-a încheiat în anul 1958. Producţia animală se prezenta astfel. ca în anul 1990. CAP = 4068 capete. Agricultura localităţii cunoaşte o perioadă grea până la mecanizarea masivă din 1970. CAP = 0 capete.păsări – IAS = 354 capete. a făcut. în partea de sud a oraşului şi în anul 1968 se unesc având sediul pe strada Belşugului. materia primă era prelucrată la abatorul oraşului şi Fabrica de Lapte. gospodării populaţie = 247 capete. porcinelor. bovinelor. 106 . Cele două mori din complexul agroindustrial COMTIM asigurau făină. mii tone (depozit de uscare şi păstrare). .lână = 60200 kg.

90 ha o suprafaţă pusă în posesie 4118. în domeniul agricol. au fost date în proprietate privată: 5. nu mai există nici o unitate. în prezent.Administraţia Domeniului statului este de 884 ha agricol şi 372 livadă şi aparţine SINAGRO SA .93 ha o suprafaţă pusă în posesie 5418.Staţiunea pomicolă 135 ha agricol .Bisericile: Sârbă 10 ha.90 ha o rest pus în posesie (Şcoala Agricolă) 75 ha o titluri de proprietate 806 cu o suprafaţă de 4193. neasigurându-le subvenţiile necesare şi mulţi proprietari au dat pământul în arendă .194 ha prin legea 1/2000 o suprafaţa validă 5418. rezistă cu greu. proprietarii de pământ şi fermele. După 1990. fără nici o strategie şi perspectivă. Evanghelică 8 ha . s-a făcut.sau l-au vândut.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . Română 28 ha.90 ha Situţia repartizării altor suprafeţe se realizează astfel: .ouă = 2240 mii buc. 93 ha o titluri eliberate 2.419 ha prin legea 18/1991 4. care să prelucreze materia primă animalieră.Primăria Sânnicolau Mare 683 ha păşune comunală . fie de stat sau particulare.CIS 50 ha arabil .Grupul Şcolar agricol 50 ha Legea 18/1991 107 . aceste două unităţi dau faliment.478 cu o suprafaţă de 5418. Greco-Catolică 10 ha. După aplicarea legii 18/1991 şi a legii 1/2000. Conform statisticii de la Camera Agricolă a Primăriei. Romano-Catolică 10 ha. Trecerea la economia de piaţă capitalistă.104 Legea 1/2000 o suprafaţa validă 4193. astfel că.93 ha o titluri de proprietate 2.

iar în registrul agricol apar 3. care au pământ. având destinat în acest sens peste 100 ha. s-a făcut o companie a cărăuşilor. fiind un punct nodal de încrucişare a axelor de circulaţie.255 de gospodării. ce transportau produse (în special agricole) înspre şi dinspre centrul Europei. să devină un centru de intersecţie al drumului din sud spre nord şi din est spre vest. fapt ce va face. pe drumul european. care intrau şi ieşeau din cetate. Transportul rutier Făcând parte integrantă din cetatea oraş Morisena (Cenad). XIV după Gyorffy Gyorgy. 9.(29) Începând cu secol al XVIII – lea. având în localitate puncte de staţionare şi de popas. prin existenta mlaştinilor în vremea revărsării râului Mureş. Reţeaua de drumuri s-a modernizat. cu timpul. aproape toate drumurile principale. ce lega Timişoara de Budapesta şi Viena. sunt mai multe forme asociative: 12 asociaţii cu personalitate juridică şi 10 asociaţii familiale. Centru şi Promontor). Babeş) spre Cheglevici – Beba Veche – Nagy Szareg – Szeged (se poate observa cest fapt pe harta lui Grisselinii sau Harta Comitatului Cenad) începând cu secol.3. din cele mai vechi timpuri. treceau prin localitate. TRANSPORTURILE Aşezată. drumul. în localitate.Monografia oraşului Sânnicolau Mare La ora actuală. documentele vremii amintesc de amenajarea drumului poştal şi comercial Viena – Timişoara şi de aici pornesc altele spre centrul şi sudul ţării. care au pământ şi 245 persoane locuiesc la bloc. de-a lungul râului Mureş. 9. Datorită configuraţiei terenului. când localitatea devine târg anual. Viena. în nordul şi vestul cetăţii.1. ce leagă centru ţării şi sudul României cu unele oraşe europene: Budapesta. circulau diligenţele şi poştalioanele. ca ulterior. unde se schimbau caii (se odihneau). trecea prin centrul localităţii (str. Pe comunicaţia existentă.3. şi mai ales după 11 iunie 1787. iar după 6 iulie 1837 târg săptămânal şi din 1807 până în 1880 reşedinţa prefecturii Torontal. Seghediului azi V. (29) Începând cu anul 1800. 108 . Berlin. localitatea a beneficiat de o axă de legătură permanentă cu civilizaţia europeană. denumit Pământul Poştalioanelor (în sudul localităţii probabil in zona cuprinsă între Sighet.

cu sediul în Sânnicolau Mare (str. iar în est drumul ce leagă Aradul de-a lungul râului Mureş.DN 6. o lăţime de 8 m. de-a lungul timpului. care merg parale cu râul Mureş. prin localitate trec şi se intersectează următoarele căi de comunicaţie. În anul 2003. care este continuarea drumului european E 70 Bucureşti – Vama Cenad via Budapesta – Viena E 5. Pe anumite porţiuni s-a construit din piatră simplă. în 1816. începând cu anul 1959.Prin oraş nu ar fi posibil deplasarea autotrenurilor deoarece intersecţiile sunt înguste. drum ce face legătura între Sânnicolau Mare şi Kikinda (Novi Sad din Serbia) DRUMURI DE ŢARĂ . 109 . Întreţinerea DN 6 (E 70) se face de Districtul de Drumuri şi Poduri. distanţa dintre „Km 0” Bucureşti şi Sânnicolau Mare este de 620 km.Încadrarea în trafic se face greu. Fiind. până atunci fiind construit din macadam şi pavaje. comitat. Este printre cele mai vechi drumuri. Date tehnice: Acesta a fost asfaltat. district sau raion.iar clădirile ar fi afectate. ce va devia traficul de pe strada Republicii şi Calea lui Traian. începând cu 1970. Bucureşti – Valcani – Dudeştii Vechi (DJ 682) – Sânnicolau Mare.DJ 68 C.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Începerea lucrărilor.DJ 59 C Jimbolia – Teremia Mare – Sânnicolau Mare (40 km) asfaltat. are două benzi de circulaţie. aceste reţele de drumuri au fost folosite permanent pentru transportul de persoane şi mărfuri. care să analizeze şi să propună variante. unitate ce a fost înfiinţată în 1956 şi răspunde de la Km 560 la km 639 (vamă – PTF – Cenad).DJ 682 Deva – Arad – Sânnicolau Mare (155 km) – Beba Veche. astfel: . 2). .Au fost propuse trei variante de ocolire a oraşului alese în aşa fel încât să nu afecteze clădiri şi alte construcţii. Gării nr. pe strada Damşescu şi Horia peste podul Aranca pe strada Timişoara şi strada Gării cu o capacitate de 8 t/osie.Sânnicolau Mare – Comloşu Mare prin Sighet spre Nerău . de îndiguire a râului Mureş şi prin planul de desecări s-a creat posibilitatea folosirii drumului spre nord prin localitatea Cenad trecerea peste râul Mureş la Mako şi de aici la Szeged.Sânnicolau Mare – Cheglevici (vechiul drum al Szeghedinului) . . centru de plasă.Sânnicolau Mare – Igriş prin NE (loc unde există bac (compă) de trecere peste Mureş la Nădlac) Sânnicolau Mare râul Mureş (pe Drumul Morii – unde în timpuri vechi existau mori de apă pentru măcinatul cerealelor). SANNICOLAU MARE VA AVEA CENTURĂ DE OCOLIRE PENTRU DEVIEREA TRAFICULUI DE MARE TONAJ Se preconizează deschiderea traficului de mare tonaj prin vama Cenad şi în acest sens s-a căutat o variantă de deviere a acestuia. iar din 1970 a început asfaltarea. piatra de pavaj. este supus modernizării începând cu anul 2003 de către firma franceză SOROKAN.Astfel Primăria a solicitat o comisie de la Direcţia de Drumuri şi Poduri Naţionale. .

cu dotarea necesară.2 km se va construi o intersecţie mare. având aceiaşi destinaţie. pentru transport de mărfuri şi călători. ce transportau cetăţeni de la Timişoara. Kikinda. Szeged. există şi firme proprietate privată. Se poate spune că circulaţia rutieră este intensă. După 1948. Mako.Consiliul Local anlizând propunerile făcute de comisie au căzut în final de acord pe varianta a doua cea pentru care a optat şi Comisia.5 t. în oraş s-au creat auto-service şi staţie de verificare tehnică. pentru transport produse agricole şi mărfuri. peste 300 autovehicule care intră şi ies din ţară prin vama Cenad..Lungimea ei va fi de 8. Şoseaua Sânnicolau Mare – Timişoara.67 km şi ar costa 217 miliarde lei. pentru a nu distruge infrastructura oraşului şi zonele de locuit. A treia variantă este prin intravilan. În localitate. 1-2 autocamioane. iar din 1961 se înfiinţează prima autobază. Pentru repararea tehnicii auto. A doua variantă presupune un pasaj peste calea ferată(Drumul Timişorii)de la fabrica Delphi Packard se intră pe partea stangă pe drumul betonat din sere zone neconstruite şi se ajunge pe drumul către localitatea Nerău respectându-se traseul din varianta numărul unu până la drumul Cenadului. La ora actuală. pe toate sensurile de circulaţie ce intră şi ies din oraş. când se naţionalizează toate mijloacele de producţie. comunicaţia va duce la PTF Cenad. probabil într-un viitor nu prea îndepărtat.Varianta va avea o lungime de 8. Drumurile de ţară ce leagă Sânnicolau Mare cu localităţile din jur şi cu râul Mureş. care efectuează curse interne şi internaţionale. ca pentru viitor. cu 1-2 microbuze. care lucrează la firmele din zonă. care efectuează lucrări de întreţinere şi modernizare.Varianta nu presupune demolări sau reglementări de reţele în schimb prevede amenajarea mai multor intersecţii şi un pod peste râul Aranca.fiind evaluată la 343 miliarde lei în care este inclusă şi valoarea terenului. activitatea de transport se desfăşoară sub patronajul statului.Nu afectează reţele electrice şi nici case. Localitatea are Districtul de drumuri naţionale şi o secţie a drumurilor judeţene.Se trece prin faţa firmei Mapol şi în final se ajunge pe şoseaua care merge spre localitatea Cenad. între anii 1870 – 1940. Traseul se află în extravilan are o lungime de 7. ulterior aceasta se extinde şi se construieşte din 1977 o autobază lângă Gară. se va moderniza pentru traficul greu.totuşi comisia a propus varianta a doua deoarece există deja trei km de drum asfaltat. când. DRUMCO. pe str.4 km şi este evaluată la 350 miliarde lei. în funcţie de fondurile primite. se vor îmbunătăţii şi vor arăta ca şi cele occidentale.Acest caz presupune demolarea a două case şi construcţia a două poduri şi va avea caracter de arteră majoră în localitate . peste 3.Gării ITSAIA. În variantele alese nu sunt probleme majore de reglementare a unor reţele sau de afectare a unor construcţii . va ocoli partea de sud. Acestea deserveau partea de vest a ţării până în anul 1997.se merge pe partea dreaptă paralel cu linia ferată şi se ajunge pe strada Damsescu. Sânnicolau Mare – Cenad – Ungaria. (mai puţin Duminica) vin şi pleacă din oraş peste 40 autobuze cu muncitori navetişti. 110 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare Prima variantă înainte de calea ferată pe Drumul Timişorii se merge pe teren virant se intersectează cu DN59 apoi cu drumul care merge spre localitatea Dudeştii Vechi. În oraş. au circulat şi autobuze particulare. s-au privatizat.Se păstrează pasajul. ca o necesitate. începând cu anul 2003. zilnic. la care se adaugă traficul auto al firmelor şi cetăţenilor. devenind particulare.

cu patru direcţii Gara Mică. la nord (haltă). (6) Toate liniile de cale ferată au fost construite de Societatea Austriacă de Căi Ferate. s-a ajuns doar la trei şi chiar două plecări/sosiri în 24 ore. pentru Depozitul Peco Transportul feroviar a fost folosit foarte mult.2. având şi diriginte zonal. până în 1989. Transportul feroviar s-a folosit foarte mult. unde exista un popas al poştalioanelor. româno-germane. iar trenurile de călători au fost 26 trenuri fată de 6 în 1950. Gara Mare. iar în 1906. Calea ferată Sânnicolau Mare – Cenad – Mako a fost desfiinţată în 1919. s-a construit o poştă nouă (în prima fază a anului 1984) împreună cu telefoanele. asigură descărcarea şi încărcarea de la FNC şi Baza de recepţie a produselor agricole. transportul feroviar s-a diminuat foarte mult. se termină şi calea ferată Sânnicolau Mare – Cenad – Cenadul Maghiar – Mako. Prin Valcani. În acest sens în oraş odată cu dezvoltarea. iar în 1996 are un sediu nou (str. venind în contact cu realizările timpului. în sediul fostei Cooperative Bănăţeanul). După 1990. fiind şi nod de cale ferată. Republicii. TRANSPORTUL FEROVIAR Acesta îşi are începuturile în anul 1870. prin dezvoltarea zonei în economia de piaţă şi mai ales a firmelor agricole româno-italiene. intrau în 24 ore 53 de trenuri. Începând cu anul 1895 – 1896. de pildă în 1970. se construieşte calea ferată Sânnicolau Mare – Timişoara. Serviciul poştal al localităţii a deservit şi localităţile din jur. 111 . pe fiecare linie. până în 1990. calea ferată ajunge în Kikinda şi de aici la Timişoara şi Szeged. Oraşul are două gări: 1. la sud.3. 9. acesta a avut posibilitatea de a coresponda cu ţara şi cu ţările Europei Occidentale. SERVICIUL POŞTAL Sânnicolau Mare. cu pod peste râul Mureş.3.3. faţă de 14 în 1950. în gară. pentru transport masiv de mărfuri şi produse agricole şi pentru muncitori navetişti. În viitor s-ar putea revigora. 2. când s-a construit linia ferată Valcani – Periam. de unde se triază corespondenta şi se distribuie abonamentele şi celelalte servicii. ca şi astăzi. cu rampe de încărcare şi descărcare. iar calea ferată Sânnicolau Mare – Valcani – Kikinda a fost desfiinţată în 1950. aflându-se din cele mai vechi timpuri pe vechiul drum poştal european.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 9. iar în prezent de la 6 plecări şi sosiri zilnice.

s-a construit Fabrica de Bere din Timişoara.4. cetăţeanul Hein Peter îşi începe activitatea de organizare a telefonului. meşteşugarilor. în 1897. miere de albine a început să se diversifice aria de comercializare şi a altor mărfuri produse în atelierele meşteşugăreşti şi apoi în fabricile din localitate. Evoluţia comerţului. era exportată în ţările Europei Centrale. Banat şi centrul Europei Centrale. animale. începând cu 1834. tutunul. Pe raza localităţii. râul Mureş a fost prima cale comercială. este situată în aria europeană a schimburilor de mărfuri şi valori spirituale. negustorii greci şi macedoneni. Începând cu anul 1931. Zapp şi Orange. fiind aşezată într-o câmpie deluroasă. capătă forme noi. a dus la creştera numărului de meseriaşi. având birouri ale firmelor Connex . care era exportat masiv şi cresterea viermilor de mătase. Postdata. de diferite profesii şi deci comercializarea unei game largi de produse. care aveau experienţa necesară în practicarea comerţului local. Telefonia mobilă datează de 6 –7 ani. COMERŢUL Comerţul defineşte evoluţia vieţii economice şi sociale şi constituie barometrul dezvoltării societăţii. s-a început cultivarea plantelor tehnice. Pe lângă valorificarea produselor agricole. 112 . în localitate. (30) Datorită existenţei localităţi. Localitatea Sânnicolau Mare. Colonizarea germanilor şvabi şi apariţia maghiarilor. manufacturi. prin forme organizate. pentru a obţine materia primă pentru fabricile din Imperiul AustroUngar. Astfel că. Începând cu anul 2000. ce asigura transportul de sare şi alte mărfuri din Transilvania spre Centrul Europei astfel că la Cenad şi Sannicolau Mare. şi începutul secolului al XX – lea prin apariţia negustorilor. au existat depozite de sare. înfiinţând şi prima Casă de economii poştale. fiind mai apoi luat de către evrei şi alte naţionalităţi din localitate. Internet. o reţea telefonică şi poşta. în prima fază a dezvoltării micii industrii. a breslelor şi cărăuşilor. cu oameni pricepuţi în arta meşteşugurilor. iar acest comerţ cu bere cade. cu fibră optică. oraşul este racordat la reţeaua de telefonie automată (Romtelecom) modernă. la sfârşitul secolului al XIX – lea. în fiecare etapă istorică.în localitate. când. pe calea strategică şi comercială a văii Mureşului dintre Transilvania.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Este necesar a se reaminti că. pe drumul celor trei mari oraşe cetate Timişoara – Morisena – Szeged locuitorii au putut beneficia şi participa la exercitarea comerţului. sub toate formele sale. în jur bogată în resurse agricole. 9. se organizează prima centrală telefonică. Se remarcă. cu peste 1600 de abonamente şi servicii de fax. Din cele mai vechi timpuri. ţesături manuale. berea produsă la Sânnicolau Mare din 1724. concurând cu berea Pilsen. încă de pe vremea voievodatului lui Ahtum.

organizate în localitate. Începând cu anul 1948. În localitate exista un hambar de peste 30. „Furnica” şi magazine pe acţiuni. Sânnicolau Mare devine târg anual (târg de ţară). fiind chiar mai bune. Papp. specifice orânduirii socialiste. s-a făcut prin companii de cărăuşi. 113 . depozite de lemne. participă la expoziţii din Timişoara. fabrica de cărămidă şi ţiglă. apoi de macedoneni şi ultimi mari comercianţi ai localităţii au fost evrei.Stein Kornely (aveau şi fabrica de mezeluri – unde este abatorul). Comerţul. Denyer. de unde se exportau produse ca : tălpi pentru încălţăminte. Pentru obţinerea de credite. apreciate chiar din 1886 de ministrul ungar al industriei. după naţionalizare. produse din carne şi altele necesare pieţei. iar în 1896. Bender şi Petrovici. fabrica de mezeluri (Abatorul din Sighet). comerţul decade în primii 15 ani. Încep să apară primele expoziţii de produse. ţigla. au început să apară magazine coloniale ale lui MOUSZ şi WEBER. Transportul produselor. iar apariţia filialelor unor firme străine a dat posibilitatea comercianţilor să se dezvolte. Frischof şi Brotkorb. Urmeny şi Bayer. fabrica de oţet. Comerţul a funcţionat bine în localitate până în 1948 (de exemplu fabricile din oraş au asigurat produse pentru primul şi al doilea război mondial). iar apariţia căii ferate şi a mijloacelor auto au dus la valorificarea mai rapidă a produselor şi mărfurilor. Pentru a deveni competitori în practica comerţului. Budapesta şi Viena. Weis. ulei. Gallman. Dezvoltarea comerţului capătă noi valenţe. Glass. pantofării. fiind cea mai mare) Huber. făina de grâu şi porumb. participă la expoziţia MILENARĂ de la Budapesta. Goldstein. fabrica de ulei şi săpun. fabrica de spirt. vizitând localitatea. Grun si Schweibiche Bank ( sediul de mai târziu al Băncii Agricole Reifeesen). ce se comercializau la început.prăvălii de confecţii. a fost efectuat de greci. prevăzând un viitor frumos localităţii. care preluau produsele finite şi le comercializau. obţinând şi o medalie de aur. s-a mărit producţia de mărfuri. existau şi băncile: Iambrich. pentru creşterea găinilor LEGHORN.8 tone) de produse agricole. pantofi. oţet. Pâinea se comercializa prin brutăriile: Mathias (înfiinţată în 1910. căpătând alte forme noi. ţesătorii. începând cu anul 1857. (30) Începând cu anul 1837. florării şi unităţi comerciale mari ca „Steaua”. de-a lungul timpului. va duce al dezvoltarea comerţului. ce asigura comercializarea lor în Imperiul Austro-Ungar. Sânnicolau Mare devine târg (piaţă) săptămânal mărind şi mai mult valoarea veniturilor din comercializarea produselor. prin construirea de fabrici ca : fabrica de piele. magazine mixte. Printre comercianţii evreii amintim: pe Iritz. Frischot. care spunea că produsele din Sânnicolau Mare pot concura cu cele americane. localitatea ţinând pasul cu dezvoltarea societăţii europene occidentale. astfel că în anul 1787. (2) Prin electrificarea unor obiective economice.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În anul 1768. Produsele de carne se comercializau prin măcelăriile: Kostolezki. Produsele farmaceutice se comercializau prin farmaciile. Începând cu anul 1900. a apreciat mult munca oamenilor.000 mierte (9) (1 miertă = 0. Dezvoltarea industrială a oraşului. ceea ce face ca produsele să fie comercializate mai uşor. începută după 1970. Roos. împăratul Iosif al II – lea.

unităţi comerciale cu amănuntul = 120. Fostele localuri ale magazinelor. comerţul începe să capete noi valenţe economice de piaţă. produse agricole. de până în 1989. Începând cu anul 1997. produse de panificaţie. Timişoarei. firmele din oraş produc cablaje electrice pentru autovehicule. 18 – diverse.Asociaţii familiare =15 .S. în anul 2003. în magazine de stat şi particulare. La această dată. . rămânând doar comerţul cu amănuntul. etc. ce asigură controlul şi vămuirea mai rapidă a mărfurilor. produse agricole. ceea ce a făcut ca oraşul să devină un important centru comercial al judeţului. rezistenţe electrice.A . MALVINA str. au fost luate în locaţie de gestiune. prin Valcani şi Jimbolia. legume şi fructe. făină. textile.magazine alimentare = 40. Printre firmele care s-au dezvoltat mai mult se numără: APITULI str. legume. sunt următoarele obiective comerciale: S. textile (ciorapi). aducând profituri mari. nr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare La unităţile economice din oraş se produceau o gamă largă de produse din cânepă.Organizaţii cooperatiste = 2 . mărfuri meşteşugăreşti (la Cooperativa Banatul) şi produse agricole. . Pentru o evaluare a unităţilor comerciale. atât firmelor cât şi persoanelor particulare. făină. iar acum acestea sunt cumpărate de regulă de comercianţii care îşi desfăşoară activitatea aici. situaţia se prezenta astfel: (13) . produse rezultate din prelucrarea lemnului. există şi o vamă interioară.magazine mixte = 20. pantofi. piaţa să fie frecventată şi de cetăţeni din judeţ şi din interiorul ţării. Republicii. nr. săptămânal. astfel Sânnicolau Mare devenind un centru comercial polarizator în partea cea mai de vest a ţării. dar şi un supermarket „Artima” cu peste 8000 sortimente. în localitate. mezeluri. când îşi fac apariţia investitorii străini. produse din lapte. comerţul a căpătat din nou valoare. de la investitorii străini. se dezvoltă alte fabrici noi în oraş. furaje concentrate. ceea ce făcea ca. . . fructe nutreţuri concentrate. bazate pe concurenţă şi competitivitate. 114 .uri = 25 . în special.L. S-au dezvoltat şi magazine de en gros pentru diferite mărfuri şi produse. până în 1990. O dată cu dezvoltarea economică a oraşului.Unităţi industriale = 12 Începând cu anul 2000. După 1989. 28 – produse din sticlă. după schimbarea regimului socialist cu o nouă societate capitalistă bazată pe o economie de piaţă. În oraş.unităţi de alimentaţie publică = 17. – uri = 310 .magazine nealimentare = 60. produse agricole. Deschiderea punctului de frontieră Cenad a făcut ca oraşul să intre din nou în circuitul comercial al vechiului drum comercial Timişoara – Viena – Berlin. comerţul care se efectua cu produsele din fabricile şi intreprinderile din zonă decade. dar şi produse aduse din Iugoslavia. În piaţa oraşului se comercializau.R.

115 . localitatea a îndeplinit şi funcţia turistică specifică zonei de câmpie. cunoaşterea reţetelor de circulaţie europeană şi alte tradiţii specifice. cu oameni deosebiţi. care puteau cumpăra produse din fabricile locale şi cele ale meşteşugarilor. unguri). Aşezat în calea poştalioanelor. diligenţelor şi cărăuşilor şi la confluenţa principalelor axe de circulaţie. până în anul 1948. nr.CARMELY str. sârbi.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . nr. atât localuri mari.ARTIMA str. dar foarte puţine sunt situate în zonele marginale ale oraşului. sunt prezentate firmele existente in oras. . aşezându-l in calea tuturor timpurilor zbuciumate ale istoriei europene. 10 – materiale sanitare. Românul Vesel. putem să amintim existenţa. de 2-3 ore în. . Timişoarei. gama de produse este extrem de diversificată de la produse agricole. purtând numele protectorului său Sfântul Nicolae. nr 10 – depozit băuturi. . 2A – magazin mixt. ceea ce a făcut. Majoritatea firmelor comerciale sunt axate în centrul oraşului însă sunt multe firme situate de-a lungul intrărilor şi ieşirilor din oraş. Transilvania şi Oltenia. TURISMUL Sânnicolau Mare. Rândunica. În acest sens. nr.VANEL str. precum şi alte localuri mai mici şi cafenele. Serbia. nr 17 – supermarket. în localitate au existat. Principala atracţie a reprezentat-o modul de primire şi serviciile calificate oferite de către locuitorii aşezării. aceasta fiind legalizată. în zilele de marţi şi vineri. . cu evoluţia modernă a societăţii. întreţinerea şi hrănirea oamenilor. prin vechea tradiţie populară. în Sânnicolau Mare s-au creat. mijloacelor de transport şi a animalelor ce tranzitau zona. la intrarea şi ieşirea din Banat. a devenit astăzi un oraş înfloritor în partea cea mai vestică a ţării. Hotelul Imperial restaurantul Ricord. fiind vizitată de sute şi chiar mii de cetăţeni din comunele din jur. de peste două milenii. este târg mare. Timişoarei. birturi şi pensiuni particulare şi un Casino Civil. În acest scop. 14. Republicii. . În hotelurile din oraş se practica prostituţia. precum şi bucătăria sâmniclăuşeană. a fost un loc ales de Dumnezeu. În anexa nr. (31) Începând cu anul 1724 şi apoi 1837. localitatea devenea târg anual şi săptămânal.POP TEX SRL str. să i se ducă faima de un oraş însemnat. este piaţă simplă.. dar şi case particulare care asigurau aceleaşi servicii. Republicii. special pentru cetăţenii din oraş. industriale şi manufacturiere.LA GIURITA str. Belşugului. Republicii. pe drumul european Berlin – Viena – Timişoara. de-a lungul timpului. În ziua de Duminică. dar şi din Ungaria. 9.BUCUR SRL str. În piaţa oraşului. Ca localitate de popas a poştalioanelor şi diligenţelor. a hotelului şi restaurantului Vulturul Negru. dotările necesare pentru cazarea. vin comercianţi din diferite zone ale ţării.1 – magazin alimentar. moldoveni. cu anexele necesare. rezistând de-a lungul istoriei. Localitatea a îmbinat armonios turismul rural (agroturismul) cu cel urban. nr 10 – magazin mixt.5. nr. P-ţa 30 Dec. 16 – construcţi.LEUL IMPORT-EXPORT str. pe Valea Mureşului. dar şi străini (ruşi. . muzica populară românească şi cea a nationalităţilor conlocuitoare.

3. Biserica Sârbească “Adormirea Maicii Domnului” (1783 . Selişte la 1 km E de localitate – aşezare medievală timpurie. încă din 1870. localitatea este vizitată de rudele cetăţenilor din Austria. Ioan NEPOMUK (1757) in curtea Bisericii Catolice. Calea lui Traian. Şincai. 13. Casa comemorativă şi bustul lui Bela Bartok. V. unic tezaur de aur de acest fel în lume. Babeş). 11. Construirea cinematografului Imperial în 1905 a atras după sine venirea în localitate a multor turişti. aducând civilizaţia europeană în această zonă a ţării. 2. ceea ce se impune ca. 30 Decembrie. 7. 18. 1925 în faţa Primăriei. 14. Monumentul Eroilor Revoluţiei 1989 (în faţa şcolii Gen Nr. Bărnuţiu nr. Floarea de colţ se găseşte în grădiniţele unor cetăţeni. 5. A fost adusă de Romulus Popes şi Traian Sarafolean.specie relictă din era terţiară. SUA alte state ale lumii şi din toate judeţele ţării. Istoria multiseculară a oraşului nu este încă cunoscută la valoarea ei istorică de către români şi străini. 12.1787). în fiecare an. Biserica Romano Catolică (1824)str.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Existenţa curentului electric. Un exemplar din faţa Castelului Nako a fost scos în 1980. 10. Principalele puncte turistice ale oraşului : Monumente istorice 1. Prima şcoală de Agricultură din ţară (str. 16. Liceul Agroindustrial (fost gimnaziu 1894). datorită structurii interetnice. factorii responsabili ai urbei să o facă cunoscută în ţară şi în lume. str. Viile la 500 m de localitate – aşezare din epoca bronzului. în anul 1799. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial (în curtea Bisericii Ortodoxe). Prin relaţiile interumane. 8. Ungaria. Republicii. Castelul Nako (1782) azi Casa de Cultură şi Muzeu. Biserica ortodoxă romănă (1898 . 6. a creat oraşului un farmec aparte. S. 2. Monumente ale naturii 1. 9. iar prin intervenţia cetăţenilor celălalt exemplar a rămas. dar şi de tranzit pe drumul european ce leagă România de centrul Europei. Germania. 1).10. Bustul lui M. aduşi fiind din China. la vizionarea filmelor atât pentru cei ce tranzitau zona cât şi pentru cetăţenii localităţilor din jur. O atracţie deosebită pentru vizitarea localităţii o reprezintă comoara găsită. a făcut ca oraşul să devină din nou un centru de atractie turistică. Monumentul ostaşilor sovietici (curtea Bisericii Sârbeşti şi Cimitirul Chindăreşti). Statuia Sf. Serbia. de la uzina din Kikinda şi apoi din 1919 de la Moara Polhasca (uzina electrică). Biserica Reformată (1913) str. Gh. Monumentul Eroilor din al II – lea Război Mondial (Cimitir Mărăşeşti). Eminescu 11. Dintre cele două exemplare vechi unul se găseşte în faţă Castelului Nako şi celălalt în curtea fostei Policlinici de Copii. Casă din 1820 (str. 17. Piatra comemorativă pe locul Comorii (1881)strd Comorii. când s-a amenajat centrul oraşului. Prin redeschiderea punctutlui de trecere a frontierei în anul 2001 la Cenad.1903) str. 116 . 15. Arbori GINKO BILOBA . 35). 4.

Prezentarea bucătăriei sâmniclăuşene : preparate culinare. cu multiple posibilităţi ca funcţia turistcă să devină o ramură de bază a economiei oraşului. 17. conferinţe seminarii la Casa de Cultură.muzee : Muzeul Oraşului. oraşul Sânnicolau Mare este un oraş cu un turism urban în plină dezvoltare. corului Doina. Teatru de vară cu 1000 locuri.Hramul Bisericii Ortodoxe (8-10 septembrie). datorită principalului zăcământ de apă geotermală. Ştrand termal. Muzeul Bela Bartok Casa comemorativă Bela Bartok Bisericile altor rituri religioase Sediile firmelor internaţionale Zoppas Industries şi Delphi Packard Alte obiective ce pot fi incluse în circuitul turistic şi locuri de agrement 1. 8. spectacolul 16.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În localitate se pot vizita următoarele : . Ziua oraşului (6 decembrie). băuturi alcoolice specifice (rachiu de prune. Baza de fizioterapie. 5. Hipodrom (concursuri naţionale şi internaţionale). Se poate concluziona că. chirvaiul german (octombrie). 13. simpozioane. grupuri de dansuri şi jocuri zonale. 11. rachiu de caise şi piersici. Participarea la activităţi sportive : Stadionul oraşului (meciuri Divizia D). înnot. Motel (strada Stadionului). 3. Trei discoteci şi trei baruri cu striptease. prezentarea portului popualar. 9. Într-un viitor nu prea îndepărtat. 2. ce se desfăşoară în sala de spectacole a Primăriei : Zilele Bela Bartok. Ştrand rece. Hotel Zoppas Industries – a parţine firmei Zoppas. Lunca Mureşului pentru agrement plajă. se va trece probabil. 9. Zoppas. 10. 6. prin investiţii străine. Hotelul SPORT *** (2000) strada Stadionului. 14. vânatoare. Kartodrom (concursuri naţionale şi internaţionale). 15. 7. Intim. Sala de sport (meciuri handbal Divizia B). ziua eroilor (iunie). Participarea la activităţile culturale. Hotelul ROYAL (1984) cu 48 camere şi 96 locuri de cazare şi restaurant. pescuit. Kraki. la folosirea acestuia pentru agrement şi tratament balnear.6. vinul alb sec). Cinematograf cu 525 locuri. 12. Sărbători ale oraşului : . pariuri sportive. Restaurante (Luna. 4. ACTIVITATEA SANITARĂ 117 . etc).

deservit de 1 – 2 medici şi asistenţi (felceri).secţia TBC. a fost bântuită de boli grave ca :ciuma în anii 1740. mărind numărul paturilor la 100. După alungarea turcilor din Banat. în orice boală. care a făcut opere de caritate pentru populaţie. 1866 şi 1873.secţia dermato-venerice. La început. a avut ca dotare 6 paturi şi un medic. a dus la un prim pas spre o organizare mai bună a cominităţii. cu 6 paturi un medic şef de secţie . Ca prim tratament. primul spital din zona de NV a Banatului. deci şi localitatea Sânnicolau Mare. Jimbolia. începqnd cu anul 1870.secţia stomatologie . îşi fac aparitia şi medici particulari. contribuind la sănătatea locuitorilor. În timpul ocupaţiei otomane. În localitate. seminţe. pe lângă fiecare moschee posedau un văcuf(20). Prin dezvoltarea economico-socială a Banatului şi zona localităţii a beneficiat de fondurile necesare pentru canalizarea Arancăi. În anul 1913. 1831. care avea un loc destinat pentru tratarea bolilor. cu doi farmacişti 118 . întrucăt acesta era situat într-o localitate declarată oraş. privind regulile igienico-sanitare şi la apariţia unor specialişti in medicină. secţia interne şi secţia dermato-venerice (la hotelul Vulturul Negru erau aduse femei depravate din Viena care au mărit numărul bolilor venerice). Colonizarea locallităţii.secţia chirurgicală condusă de un medic primar şef de secţie şi medic consultant . pentru tratarea diferitelor boli şi afecţiuni. între anii 1883-1884. care îşi fac simţită prezenţa.radiologia.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Localitatea. ajutat de medici particulari din localitate. spitalul era sisţinut financiar cu ajutorul locuitorilor şi districtului. asanarea mlaştinilor prin canale şi chiar umplerea lor cu pământ.secţia medicună internă şi contagioase cu 55 paturi şi 4 medici . era un lucru extrem de imporant pentru localitate. Imperiul habsburgic. întinsele terenuri mlăştinoase din jurul său împrospătate mereu prin revărsarea Mureşului şi a Arancăi. la utilizarea procedeelor medicale din acele timpuri. rădăcini al căror efect era cunoscut. Din 1945 se iau măsuri de îmbunătăţire a spitalului. cu 10 paturi şiun medic .farmacie. Cu această simplă metodă de tratare şi cu descântece nu se reuşea să se vindece bolile grave existente. acesta. după numele soţiei grofului Nako. printr-o donaţie în localitate. cu germani şvabi. iar turcii. fiind un drum de intersecţie a drumurilor spre Timişoara Arad. cu un medic . astfel că se elimina un prim focar de infectie. care a purtat numele de Spitalul Public Berta. Localitatea. fără a avea nişte condiţii igienico-sanitare şi o reţea sanitară nu va putea să-şi exercite drepturile şi să stăpânească Banatul. s-a constriut pe locul unei case de vânătoare. Ungaria şi Iugoslavia şi având o climă blândă şi umedă. care luau primele măsuri de consultare şi vindacare. în acelaşi timp. ducând. analizând structura zonei şi-a dat seama că. astfel că până în 1953 apar secţii noi: . Spitalul Berta îşi măreşte numărul paturilor la 30. În anul 1897. care nu reuşeau să satisfacă nevoile comunităţii. au avut conseciinţe asupra stării de sănătate a locuitorilor. O altă măsură luată a fost crearea unei circumscripţii sanitare.secţia pediatri. ajutat de un comitet compus din 11 membri. de-a lugul timpului. s-au folosit leacurile aferente prin tradiţie. repartizate pe secţii: secţia chirurgicală. însă. de-a lungul existentei ei. conducerea spitalului o preia Iuliu Simion în calitate de medic şef. care constau în anumite buruieni. s-au aplicat şi metodele de vindecare orientale.e cu 10 paturi şi un medic . flori. iar în 1930 se construieşte monumentala clădire de azi. După sosirea grofului Nako.

Delphi). Cabinete medicale. care va avea ulterior 17 cabinete de specialitate şi un laborator. Kozicek Carol (str. Spitalul cu laborator Policlinica cu spaţii închiriate pentru medicii de familie şi medici specialişti. prin noua organizare a sistemului sanitar . din care două ultramoderne.5).şase cabinete de stomatologie . Laborator medical SRL Gârleanu (str. V.Cabinet medical dr. În oraş functionează urmatoarele obiective sanitare. Usvat Maria (str. Babeş). un local nou : Spitalul de Copii (secţia pediatrie). Avram Stanisoiu Otilia – (policlinică). Jebeleanu Laurenţiu (dispensar str. cu 17 cabinete şi un laborator . . 119 .bază de fizioterapie (desfiinţată în 2002) . Lazăr nr. cu 5 autosalvări. După anul 1990 în oraş există : . Ghe. . 25 medici şi un număr însemnat de personal medical auxiliar.ştrand termal.patru farmacii .Cabinet stomatologic dr. cel vechi rămâne astfel pentru adulţi.Cabinet medical dr. În anul 1952. Calea lui Traian).1cabinet ginecologie un cabinet psihologie o policlinică particulară În localitate.Cabinet medical dr. . dotate în occident şi un dispecerat pentru urgenţe. Babeş). Chipei Virgil – (dispensar str. V.Cabinet medical dr. cu minim 1000 membri. Luchi Floarea . Babeş nr.un spital pentru adulţi şi copii. ia fiinţă o policlinică. Se înfiinţează şi două circumscripţii sanitate pentru adulţi şi copii.două dispensare : uman şi TBC . În 1958 s-a înfiinţat staţia de salvare. 7). Calea lui Traian . V.str. .Monografia oraşului Sânnicolau Mare . Micşa Axenia (str. Spitalul are în dotare : patru aparate Roentgen un aparat MRF un aparat radioterapie intensivă trei puncte sanitare (Liceul Teoretic. V. . există 15 medici de familie. La ora actuală. cu o mică bază de fizioterapie .5).Cabinet medical dr.în anul 1980. Babeş nr. spitalul are 5 apvilioane cu 300 paturi. .o policlinică.Cabinet medical interne dr. Zoppas. cu 385 paturi(100 paturi pentru copii) .centru medical. este dat în folosinţă în încinta spitalului vechi. medicina muncii Între 1999 – 2003 în oraş s-au înfiinţat de către medici privaţi : .trei cabinete boli interne .

se pune accent pe caracterul global al raportului natură – om(societate). cadrul şi condiţiile necesare vieţii omului. care la fel ca înaintaşii lor.Cabinet medical dr. cu repercursiuni. Republicii nr. Republicii nr. Dr. În cadrul concepţiei Uniunii Europene. pentru memoria sa. Maniov Ecaterina (policlinică). .Cabinet stomatologie dr. . Dr. Munteanu Ana (policlinică). V. Vîşcu – chirurg.Helleborus str. Dr. chirurg – fost director al spitalului. este protecţia mediului înconjurător.Cabinet medical ginecologie dr. sau chiar asupra cadrului natural în ansamblul său. .Diafarm SRL str. Calea lui Traian).Hypericum . în perspectiva abordării sistemice.Cabinet pediatrie dr. raporturile de interacţiune şi de influienţe reciproce dintre organisme şi mediu. Barbu Valeria (str. str. Miron Costin nr. dar şi de societate. ci se intercondiţionează reciproc cu condiţiile economice şi sociale. Zombori – chirurg. Cetăţenii oraşului aduc sincere mulţumiri întregului personal medical din localitate. ce se stabilesc între organismele vii şi mediul înconjurător. Minciu Eugenia – medic ginecolog. Vorovenci Radu (dispensar str. 120 . Munteanu Ana – pediatru. Cenadului. Ecologia studiază diversele relaţii. la nivel de individ. Trifunov – interne. Avram Otilia – interne. Dr. Dr. Georgescu. În continuare mai amintim numele şi altor medicii ca.Monografia oraşului Sânnicolau Mare . om-mediu. iar pe de alta parte. Schema sistemului. Minciu Eugenia Farmacii. .6. În concepţia modernă actuală. demonstrează că noţiunea . Unul din capitolele de aderare a Romaniei la U. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Mediul înconjurător este un ansamblu de elemente. Dr. fiind necesare investiţii de peste 2 miliarde €. Dr. Babeş nr. în general. de fapt. de multe ori inevitabile. care alături de ceilalţi medici şi personal sanitar. pe care trebuie să-l îndeplinească. asupra uneia din componentele cadrului natural.7.Off Bauermedic pediatru. în acest domeniu să ajungem la nivelul ţărilor europene. Dinu Ion – interne.Cabinet medical stomatologie dr. studiază. . influienţele autropice. apă.10 . Dr. . care a fost timp de 35 de ani cel mai bun chirurg. mediul înconjurător presupune. Mihăilescu Alexandru.San medicago . astfel ca..5). Lazarov – fizioterapie. care crează ambienta.E.Farma vest (veterinară) str. o stradă îi poartă numele.7. 9. amintim pe Dr. Dr. care formează în complexitatea relaţiilor lor. pe de-o parte ansamblul tuturor factorilor ecologici. din localitate. Decebal str. până în 2008. Ca somitate de excepţie în medicină. au asigurat şi asigură sănătatea locuitorilor oraşului şi comunelor din jur. dezvoltării sociale. sol.mediu” nu poate fi înţeleasă doar ca o sumă constituită din aer. Dr. au asigurat sănătatea locuitorilor şi ne rugăm la Dumnezeu să-i binecuvânteze.

administraţia locală. prin consultarea cetăţenilor şi a specialisţilor din domeniu. în special pentru strângerea gunoiului de la cetăţeni şi curăţirea străzilor. trebuie modernizată la parametri ceruţi de normativele în vigoare de uniunea europeană. privind protecţia mediului înconjurător. 6. Consiliul local împreună cu Primăria oraşului. prin împrejmuire şi înconjurată cu un val de pământ. poate aloca o anumită sumă pentru măsuri urgente de protecţia mediului. impunându-se investiţii urgente. instruirea populaţiei. ape reziduale şi gunoaie menajere din unele gospodării şi unităţi economice. şi puse în aplicare. Construirea adăposturilor pentru animale şi modernizarea celor existente la nivelul cerinţelor actuale. prin Consiliul local. putând declanşa un conflict ecologic cu Ungaria. la nivel de oraş. 4. 5. de lei din partea firmelor italiene şi 30 mild. Curăţarea şi amenajarea canalului Aranca. pe principalele artere de circulaţie. colectate prin separare mecanică şi biologica. Sistemul de canalizare . 7. Studierea găsirii unui alt loc adecvat. pentru a putea fi finanţate cu fonduri europene. blocurile rămânând fără presiune în perioada de vară. iar debitul şi presiunea nu pot face faţă. Modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate. prin proiecte europene. lei din partea Guvernului României. prezintă un pericol de infecţie. au obligaţia de a elabora o seama de proiecte. 10. inclusiv apa geotermală de la ştranduri şi sonde. care neîntreţinut şi static. se impun măsuri tehnice şi administrative. poate deveni un pericol de a infecta râul Mureş. de la S la N şi de la E la V. acesta fiind de proastă calitate. 9. acestea au un consum mare de gaze naturale şi combustibil lichid (C. 3. Se impune un proiect nou de întreţinere şi folosire cu măsuri ferme de protecţie. apa potabilă se foloseşte şi la udatul grădinilor de către cetăţeni. 2.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Până la finalizarea acestui program.U. de pe Drumul Morii (la ora actuală staţia fiind uzată fizic). există proiecte finanţate din fonduri europene pentru oraşe mici şi mijlocii. care necesită investiţii şi trebuie realizate la nivel de oraş sunt: 1. La ora actuală. Până la finanţare. Avizarea fântânilor forate cu apa potabilă şi forarea de noi fântâni în zona Sighet şi Satu Nou. cu un coeficient termic mic şi preţ mare pe unitatea de masură. care pot rezolva până în 2007 peste 75% din cerinţele impuse. din cadrul Primăriei.). 8. pentru prelungirea reţelei de canalizare. Verificarea foselor septice de la cetăţeni şi eliminarea rezidurilor prin vidanjare. Şi în prezent se deversează în canalul Aranca. cu o finanţare de 70 mild. Centralele termice – se impune o nouă concepţie de folosire a acestora şi obţinerea licenţei de funcţionare.L. privind modul de selectare pe categorii a gunoiului şi depozitarea lui în containere separate.este foarte puţin dezvoltat. Salubritatea are nevoie de o nouă reorganizare şi dotare cu mijloacele necesare. 121 . care să întrunească condiţiile favorabile depozitării rezidurilor până la constriurea unei gropi ecologice. Proiectele pot fi întocmite de către cei 2 inspectori specialişti II cu protecţia mediului. Staţia de pompare şi coloana de aducţiune a apei oraşului. Amenajarea gropii de gunoi (în prezent fiind un focar de infecţie). În prezent s-a început curăţarea acestuia de către firmele agricole italiene. Întrucât. Principalele obiective. privind protecţia mediului înconjurător. pentru evitarea mirosurilor şi infecţiilor.

era cel mai mare înveliş biotic al oraşului. 2 baruri striptesse şi o firmă de internet în Castel. cât şi a legislaţiei în vigoare. atât cel rece cât şi cel termal. 19. Republicii. 14.70(DN6). privind protecţia mediului. prin Hotărâre a Consiliului local. Şcoala generală şi cele două biserici). să se amenajezae spaţii corespunzatoare de depozitarea resturilor menajere (la ora actuală fiind reale pericole de infecţie). 17. întreţinerea şi folosirea lor în mod corespunzător şi civilizat. care nu corespund cerinţelor actuale atât din punct de vedere al poluării fonice. dacă corespund parametrilor.printr-un proiect de viitor. de către cetăţeni. ca rezervaţie naturalş pe cei 6 Kmde hotar pe râul Mureş – un important rezervor de sănătate pentru oraş. În viitor. la cerinţele impuse de protecţie împotriva infecţiilor. Folosirea apei geotrmale – în scopuri terapeutice (acum o parte din apa geotermală este deversată în canalul Aranca. atât prin măsuri la nivel de oraş cât şi individual. Stabilirea firmelor care prezintă grad mare de poluare şi obligarea acestora să-şi modernizeze procesele de producţie. Este necesară amenajarea unui bazin de apă geotermală pentru cetăţenii în vârstă. pot deveni focare de infecţie. prin investiţii şi voluntariat.în Promotor. fiind amplasate lângă Primărie. în baza planului urbanistic al oraşului.participarea la întreţinerea Luncii Mureşului. a modului de ardere a rezidurilor din grădinile cetăţenilor (primăvara şi toamna). Verificarea cu aparatură specială a gradului de poluare a gazelor de la autovehicule şi stabilirea măsurilor ce se impun (fie prin devierea circulaţiei pe anumite artere. fie prin echiparea corespunzătoare a autovehiculelor). pădurea Zăbrani. Şincai şi Ghe. se impune amenajarea spaţiilor verzi şi asfaltarea aleilor între blocuri (se poate lua exemplu din Timişoara şi din alte oraşe ale ţării).Monografia oraşului Sânnicolau Mare Protecţia împotriva insectelor şi rozătoarelor. 13. 22. pe o ambele părţi. cât străbate Aranca teritoriul oraşului. Liceu. . încalcând legislaţia privind protecţia mediului). să fie sădiţi pomi (arbuşti. Casa de cultură. în gospodăriile propii. cu afecţiuni reumatice. Mărirea. Construirea de WC-uri publice în centrul şi piaţa oraşului. . 18.mărirea spaţiilor verzi şi întreţinerea celor două parcuri ale oraşului. . . Amenajarea ştrandurilor. care a fost desfiinţată pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Stabilirea de măsuri privind poluarea fonică (în centrul oraşului există. să se susţină proiectul de ocolirea oraşului a drumului E. 12. dezinsecţii şi deratizări periodice. să fie amenajat cel mai mare parc al oraşului. . 15. 122 11.) şi betonate ambele alei pe lungimea de 10 km.pe marginea perimetrului izlazurilor şi păşunilor din administrarea domeniului statului (Primăriei) să se planteze 1-5 rânduri de pomi. de pe Străzile Panselelor. Stabilirea. gard viu etc. prin dezinfecţii. 20. Ghe. Lazăr.de-a lungul canalului Aranca. Efectuarea analizalor apelor. Obţinerea avizelor de protecţia mediului la depozitele Peco şi depozitele de substanţe chimice de pe raza oraşului. arbuşti. În cartierele de blocuri. în N-V oraşului. . al învelişului biotic al oraşului prin: . 21. să se treacă la împădurirea unor suprafeţe de teren arabil până în 1911. Stabilirea unor măsuri ferme pentru întreţinerea şi folosirea lacurilor (bălţilor cu peşte) unele din aceste lacuri. o discotecă. neavând scurgere. 16. în spaţiul de protecţie de 7 m de la mal.

în zona centrală a oraşului 25. şi amenajarea unui loc pentru piaţa de animale şi cereale.E. repararea instalaţiilor de scurgere şi deratizarea acestora. contarar legii Amenajarea unui spaţiu pentru piaţa de bunuri de consum în alt loc al oraşului . cerinţe impuse de U. în condiţii igienice. 123 . se vând produse textile şi de încălţăminte. În prezent între produsele lactate şi legume. Stabilirea unui program de verificare şi remediere de către serviciul public. aceste măsuri sânt obligatorii pentru orce localitate. să se modernizeze alimentarea cu energie electrică prin cabluri subterane. ca oraş de graniţă. iar oraşul Sannicolau Mare. Prin investiţii ale SC Electrica SA. aceste măsuri sunt urgente.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 23. Delimitarea spaţiului între legume şi produsele lactate. prezentând un potenţial focar de infecţie. pentru aderarea în 2007. Verificarea subsolurilor blocurilor şi stabilirea măsurilor pentru eliminarea apelor reziduale. Stabilirea de măsuri ferme privind câinii vagabonzi şi eliminarea acestora din zona centrală şi zona blocurilor. poate rezolva problema protecţiei mediului înconjurător – totul depinde de noi. În concepţia europeană. Folosirea pieţei agroalimentare. precum şi din cartierele mărginaşe. pentru administraţia locală şi cetăţenii oraşului. 24. 26. pentru sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare.

Dr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare La întrebarea contelui Nako Alexandru dacă acceptă titlul de „consilier aulic imperial” pentru a nu mai candida la alegerile parlamentare. a fost şi va rămâne cea care i-a îndrumat pe oameni să înveţe şi să aleagă calea cea bună a lui Dumnezeu. Voievodul Ahtum construieşte. găsite la Sânnicolau Mare şi la mănăstirea lui Ahtum de la Cenad. iar biserica. Dl. iar marele cărturar Petru Maior spunea:”Lumina o dă şcoala şi biserica a cărei lumină ne luminează calea vieţii”.CULTURALE Deviza gimnaziului „Principele Carol” (-1925-) „Sănătate. cât se poate de clar. care a recunoscut marele merit al şcolii în viaţa omului şi a popoarelor. Inscripţiile. Aceste două cugetări redau. rolul pe care l-a avut şi îl are şcoala în viaţa unei comunităţi. Învăţământul virtute şi cultură” Filosoful german Leibniz.Serbia). Istoria învăţământului din localitate este legată de cetatea Morisena (Cenad). 124 . 10. 10 ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONAL .1. in limba latină. care este mama şcolii. pe la 1030. „Mănăstirea Sf. în anul 1008. s-a încadrat activ în această cultură. aduşi de voievod de la Vidin şi de la mănăstirea Sf. începând odată cu „şcoala din tinda bisericii”. Ioan Botezătorul” cu egumen şi călugări greci (ortodocşi). scot la lumină existenţa unui învăţământ şcolar mănăstiresc. Gheorghe de la Orozlamus (Maidan. Nistor Oprean răspunde: ”Domnule conte. în această parte a Banatului. eu am o comoară care valorază mai mult decât milioanele de titluri şi aceea se cheamă: CINSTE” Cap. care a fost multă vreme centrul principal al Banatului medieval. a transmiterii culturii materiale şi spirituale a înaintaşilor tinerei generaţii. în cetatea Morisena. Istoria învăţământului. a spus:”Daţi-mi şcoala şi amvonul si voi reforma lumea”.

octoihul. între care şi mulţi nobili. ortodoxă şi catolică. astfel că ambele biserici. începând cu ceaslovul.n. Benedictinul Gerard înfiinţează la Cenad o şcoală veche documentată. iar cărturarul Coresi foloseşte şi texte din alte ţinuturi româneşti. cu care românii aveau legături strânse de colaborare. Primele texte româneşti în această zonă. să înveţe pe cei 30 de elevi. exista învăţământul oral. se va transmite şi în această zonă prin intermediul slavonei culrurale. Ioan Botezătorul. deşi se despart în 1054 ( Marea schismă). necesară cnezilor bănăţeni. etc) sunt o urmare a dezvoltării societăţii româneşti. După distrugerea primului stat bulgar (1018) de către împăratul bizantin Vasile al II-lea „Bulgaroctomul”. 125 . viitorilor clerici şi dieci. şcoala era frecventată şi de elevi din Sânnicolau Mare. care erau instruiţi şi educaţi în noile principii morale şi religioase ale creştinismului. condici de socoteli. care să ştie să citească. astfel că se preda caligrafia. la sfârşitul secolului al XVI-lea. cântăreţi şi nobilimea cnezială românească. Cele două biserici de la Cenad şi Maidan. lucruri necesare pentru dezvoltarea comunităţii.aveau nevoie de slujitori. Şcoala de catehumeni de la Cenad pregătea tineri şi vârstnici. limbile bisericeşti trebuiau învăţate. apostolul şi evanghelia şi cele de muzică. lucru care nu se putea face fără şcoală. ortodoxă şi catolică. rapoarte. să scrie. astfel conducerea mănăstirii a adus întâi pe călugărul Heinrich şi apoi alţi călugări. preoţi. dascăli. dieci. Şcoala dădea atenţie mare scrisului. iar elevii învăţau. În acest cadru istoric şi social. utrenia şi liturghia. gramatica latină şi muzica. caracteristic secolelor III. în primul rând. Cărţile de şcoală erau cele bisericeşti. donaţii. preoţi. frecventată de 30 de elevi. Cenadul devine astfel sediul episcopiei catolice şi centru de elaborare a actelor scrise. au apărut în secolul al XV-lea. Şcoala latină din Cenad devine pepinera romano. erau cele mai înalte instituţii culturale ale timpului şi cele mai competente să inveţe citirea şi scrirea slavă. Cei talentaţi învăţau de asemenea să picteze. apărute înaintea răspândirii reformei luterane şi calvine. aveau nevoie de slujitori care să ştie să citească. Fiind la numai 6 kilometrii de cetatea Cenad. traduse din limba slavonă. astfel că slava folosită în zonă va fi influenţată de limba vie sârbească. să facă legatul şi ferecatul cărţilor. să socotească şi să cânte.IV e. Înainte de a pune bazele învăţământului scries. de la începutul secolului al XI-lea. prelucrată de slavii sudici. mulţi clerici se refugiază în nordul Dunării şi îi învaţă pe călugării ortodocşi slujbe bisericeşti ca vecernia. Aceste prime mănăstiri ale conducătorilor feudali. să sculpteze. Şcoala era instalată într-o clădire specială. An de an. După anul 1030. Călugărul benedictin Walter era însărcinat de Sfântul Gerard. la venirea călugărilor latini. şcoala atrage tot mai mulţi elevi. liste cu dijme. să scrie. Această şcoală pregătea călugări. după anul 1030. dascăli sau cântăreţi. cumpărări. fie nobili. Introducerea limbii române în scrisorile particulare de natură variată( vănzări. după manuscrisele aduse de pe Muntele Athos. începe creştinarea populaţiei din S-E Europei.catolică din Banat.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În anul 1029. în frunte cu benedictinul Gerard De Sagredo cărora li se pune la dispoziţie mănăstirea Sf. Cultura bizantină. să cânte. psaltirea. antante. iar Gerard era educatorul fiului regelui Ştefan I al ungurilor.

cunoscut până acum. cu 40 de elevi. anul1795/1796 .18 băieţi şi 10 fete. După alungarea turcilor şi tercerea localităţii sub ocupaţie habsburgică. 126 . iar din 1552. Locuitorii acestei aşezări au parcurs toate transformările. Şcoala Veche sub turci. înainte de 1521. decrete. se înfiinţează. se înfintează şcoala ortodoxă. Predarea se făcea în limbile slavono-sârbească şi germană. pâna la 1716. anul 1791/1792 – 20 de băieţi si 24 de fete. patente şi amendamente. Localitatea. economice şi politice. de-a lungul timpului. armeni şi greci. În perioada turcă.52 băieţi si 30 de fete. existănd pe lângă români. şi apoi de Ştefan Luchici.După proiectul elaborat de Curtea Imperială de modernizare a Banatului. fiii de nobili si unii clerici au început să studieze la universităţile din Viena. data primului act în limba românească. din Sânnicolau Mare. pentru cuvintele româneşti din textele slavone din secolele XIII-XIV. fiind folosiţi de turci la stângerea impozitelor şi dărilor. Astfel. extrem de importante dezvoltării învăţământului în banat. învăţământul din Sânnicolau Mare suferă din nou transformări majore. Situaţia elevilor se prezintă între anii 1788-1802 astfel: anul 1788/1789 . ştiinţa de carte a devenit o necesitate practică. ca o necesitate a dezvoltării sale sociale. sârbi. Populaţia catolică din zonă. care era condusă de magistrul Stoica. foarte puţini misionari franciscani şi iezuiţi au încercat supravieţuirea şcolilor. se trece la aplicarea „Planului de organizare a şcolilor din Banat”. dispare aproape coplet. anul1801/1802 . În 1758. conform concepţiei Curţii de la Viena. Şcolile erau susţinute de cetăţenii din localitate şi din satele din jur.30 de băieţi şi 50 de fete. Bratislava ( unde in 1467 Matei Corvin infiinţează o universitate). astfel că preoţii erau delegaţi să ţină slujbe şi să desfăşoare învăţământul. turcii transformând-o în moschee. aceştia fiind obligaţi să ştie să scrie şi să socotească. când zona este trecută sub stăpânire turcească. în 1815 şcoala era condusă de învăţătorul Nicolae Cosaran. dovedeşte faptul că exista o tradiţie de scris românesc. în cele două şcoli. în 1334. depoziţii speciale. Lupta cu luteranismul şi catolicismul duce la dispariţia şcolilor latine catolice. rescripte şcolare. învăţământul a ajutat la întărirea elementelor conducătoare. începând cu anul 1774. între anii 1770-1790.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Şi din localitatea Cenad şi Sânnicolau Mare. Mănăstirea Sfântul Nicolae. privind învăţământul. Praga. cu 40 de elevi şi apoi de învăţătorul Antoniu Minişan. îşi încetează activitatea. îşi va înmulţii numărul şcolilor. În acest context. în această parte a Europei. care cuprindea legi. şcoli turceşti de două feluri: medrese( şcoală înaltă cu corp didactic) şi mektab(şcoală elementară). construite în localitate. beneficiind de privilegiile ilirice. cu 50 de elevi. de unde grija pentru înfiinţarea de şcoli şi studiul în străinătate şi contactul cu curentele ideologice ale epocii. apare „Regulamentul iliric”. din localităţile din jurul Cenadului. cu 15 de elevi. În perioada ocupaţiei turceşti(1552-1716) au funcţionat în Cenad şi Sânnicolau Mare. în tinda unor case ale preoţilor şi dascălilor. Folosirea alfabetului chirilic. Pentru negustorii din zonă şi chiar pentru meşteşugari.

Şcoala era frecventată şi de elevi din Ungaria.08. limba de predare să fie maghiara. aceştia reuşesc să impună în Deputăţia aulică ilirică.1861 – şcoala avea 3 clase cu 60 de elevi. spre nemulţumirea germanilor. care învăţau româneşte şi ungureşte. să aibă multă răbdare. Şcoala confesională catolică. 1799. câţiva sârbi şi români.1879 – şcoala avea 6 clase cu 70 de elevi. primele 5 operaţii ale socotelii. 4. . ca apoi la 1817. în şcoală: „Învăţătorul trebuie să fie întotdeauna plin de viaţă. începând cu anul 1766. la 24. modest şi mulţumit de salariul său.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Învăţământul elementar preda citirea. care primeau masă gratuit. 3. folosind litere chirilice. privind creşterea vitelor şi albinăritul.1864 – şcoala avea 16 elevi. Învăţamântul( tehnic) profesional Localitatea Sânnicolau Mare a beneficiat şi de învăţământul profesional. . Şcoala trebuie să educe pe tineri ca să devină cetăţeni cinstiţi. religia. loiali. În această şcoală limba de predare era maghiara. cu spiritul sănătos. folositori patriei şi poporului” În localitatea Sânnicolau Mare existau. următoarele şcoli: 1.1.1. primesc gratuit lemnul de construcţie şi plata pentru închiriere şi întreţinere. rugăciunile şi cântarea. 2. se prezintă astfel: . după anul 1790. 127 . în colţul opus al străzii luterane si în Capu Satului pe strada Principesa Ileana. De asemenea se mai studiau cărţile de agricultură. în timp ce nici un elev român sau sârb nu primea masă gratuit.1885/1886 – şcoala avea 70 de elevi şi funcţiona în clădirile construite lângă biserica reformată. graţie latifundiarului Kristofor Nako. Evoluţia numărului de elevi la şcoala confesională ortodoxă română. cu limba de predare germană. să se aprobe Decretul şcolar (Patententwurf). pe câţiva ani de referinţă. 10. care se construieşte lângă biserica catolică. cu limba de predare germană şi maghiară. . scrierea. Şcoala confesională ortodoxă română – limba de predare era slovo-sârbeasca până in1812. Pentru construirea şcolii româneşti. când se introduce limba română. să fie harnic. Învăţătura împărtăşită elevilor să le fie accesibilă şi atrăgătoare. Prezentăm câteva aspecte din acest Decret şcolar care ar putea fi aplicate la fel de bine şi în ziua de astăzi. învăţătura morală. Prin efortul cărturarilor bănăţeni. Şcoala germană ( în comuna Sânnicolau German). donează teren şi clădire pentru înfinţarea unei şcoli agricole. Orice pedeapsă trebuie să izvorască din dragoste şi nu din brutalitate. supuşi autorităţilor. Şcoala civilă maghiară – aici învăţau copii de unguri şi nemţi. care.

. situată la marginea de vest a localităţii.în 1955 aceste şcoli din Grupul Şcolar se transformă în Centrul Şcolar Agricol.din 1945 redevine şcoala inferioară de agricultură. în cadrul şcolii. au funcţionat şi cursuri de 2-3 luni. şcoala primeşte denumirea de „Şcoala Inferioară de Agricultură”.570 ha). Şcoala agricolă din Sânnicolau Mare era a treia din Imperiul Austro-Ungar.Între 1887-1889 se duc tratative ca şcoala să treacă in administraţia statului. inaugurată în 1802. Din anul 1863 pâna în 1919.din 1932 se numeşte şcoala de iarnă. aceasta fiind prima şcoală agricolă din ţara noastră şi a fost frecventată la început de 12 fii de ţarani iobagi. . după care se mută la Timişoara.din 1948 se transformă in „Şcoala de Îmbunătăţiri Funciare”. . pentru industria casnică.În 1889 – şcoala devine şcoală de stat. Primul director al şcolii a fost Bella Bartok (1855-1888). fostul Electrometal. Între 1889-1919.Din 1919 şcoala este preluată de statul român. care avea următoarele şcoli: 1.în 1949 se înfinţează „Şcoala Medie Tehnică de Agricultură” în clădirea vechiului gimnaziu Principele Carol. Între anii 1919-1932. şcoala tehnică de maiştri agricoli. . şcoala a introdus şi creşterea duzilor pentru viermi de mătase.în 1855. Şcoala a participat la diferite expoziţii locale şi internaţionale. apicultorii înfiinţând o asociaţie a apicultorilor şi o revistă. funcţionând cu elevi din localitate şi din comunele din jur. după prima unitate şcolară cu profil agricol din lume de la Sarvas şi a doua Academia Agricolă denumită „Geogicon”.Monografia oraşului Sânnicolau Mare pe care o inaugurează în anul şcolar 1801-1802. 2. astfel că la Expoziţia Milenară de la Budapesta a câştigat medalia de aur pentru creştere găinilor Leghorn. Nako Şandor desfinţează şcoala şi o transformă în sălaş al moşiei. pentru creşterea albinelor. activitatea şcolară desfăşurânduse numai iarna. Mai apoi. 128 . Şcoala profesională de mecanici agricoli. 100. „Apicultorul”. . Bella Bartok junior. pe care le-au absolvit peste 570 de elevi . . azi firma Metalzinc Com) şi avea în compunere birourile şi clasele. .În 1863 contele Nako Kalman nepotul lui Nako Şandor înfinţează din nou şcoala în aceeaşi clădire şi în plus şcoala primeşte 24 iugăre ( 1 iugăr =0.între anii 1949-1951 şi 1953-1955 se înfiinţează şi şcoala de tractorişti care funcţiona în castelul Nako. pe durata de 2 ani. de 4 ani (din care 3 ani teorie si un an practică). tatăl marelui pianist şi compozitor de mai târziu. care aparţinea lui Gheorghe Festetics Detolna (1754-1919).care absolviseră 6 clase elementare.între 1802-1855 funcţionează cu un număr de 12-20 de elevi. creşterea salcâmului şi în special al celui japonez. pe drumul Seghedinului ( Str. bucătăria şi sala de mese. funcţionând păna în 1951. nr. pentru elevii de 16-17 ani. . . iar apoi „Şcoala Regală de Agricultură” şi avea ca scop: pregătirea micilor proprietari şi pregătirea cadrelor pentru latifundiari. . Evoluţia acestei şcoli se perzintă astfel: . se afla în clădirea unei vechi staţii de diligenţă. 3 clădiri pentru locuinţe şi magazia pentru materiale. . şcoala poartă denumirea de „ Institutul Cristof”. luând în patrimoniu şi vechea şcoală de agricultură. Şcoala avea o durată de 2 ani ( anul şcolar avea 10 luni). Victor Babeş. Şcoala agricolă.

9 ingineri şi 9 maiştrii de diferite alte specializări.22 de clase. laboratoare – 5.agricol( agricultori pentru cultura de câmp. a fost de 1100. Şcoala Agricolă a purtat diferite denumiri. cu profil agricol. mecanici echipament foraj extracte. legumicultori. unul de fete. are în compunere: . la dezvoltarea zonei şi a localităţii Sânnicolau Mare. de-a lungul timpului. pietrari. si are în proprietate 50 ha teren arabil.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Centrul Şcolar mai avea o cantină şi două internate. Numărul de elevi care au frecventat această formă de şcoală. 3 maiştrii agricoli. în partea de vest a Banatului. Limba de predare. În anul 2004. De-a lungul anilor 1955-2004. după cum urmează: . după unirea cu Şcoala Profesinală de Petrol.electric(electricieni auto). a fost româna. un preot.industria textilă(confecţionare îmbrăcăminte femei). gimnazial şi liceal se prezintă astfel: 1. . Liceul teoretic( Str. Grupul Şcolar Agricol are 18 profesori pentru materiile „umane” şi „reale”.cu 76 de locuri. între anii 1800-1960. tinichiger auto). A. cu 550 de elevi şi 6 domenii. .Şaguna): Profesori –32. S-au solicitat şi alte specializări de către firmele din zonă şi anume: . 129 . săli de clasă – 11. . .construcţii(zidari. astăzi numindu-se Grupul Şcolar Agricol (Şcoala de Arte şi Meserii).electromecanic(electromecanic foraj extracţie). Din 1998 Grupul Şcolar Agricol.2 Învăţământul primar.mecanic(mecanici auto. dulgheri. 10.având un rol important în progresul vieţii economice şi sociale. mecanici agricoli. substanţial. . zootehnist).cu 50 de locuri şi altul de băieţi. . germana şi maghiara. Şcoala împlineşte peste 204 ani de atestere documentară. tencuitori.1. Pe timpul războiului(1944).electronist aparatură şi echipamente de automatizări. Învăţământul profesional a contribuit. gimnazial şi liceal În prezent situaţia învăţământului primar. şcoala având şi o bibliotecă de 6000 de volume. operatori extracţie ţiţei. 9 ingineri agricoli. şcoala a fost spital de campanie pentru nemţi şi mai apoi pentru ruşi. tâmplari).mecanic instalaţii hidraulice şi pneumatice.

. în total 38 cadre. maiştrii -1. în total 51 de cadre didactice. care cuprinde şi şcoala cu clasele I-IV (Str. sârbă. .1 ( Str. În concluzie.sală spectacole -1.16. Piaţa 1 Mai). Şcoala generală Nr.sală muzeu – 1.3. se poate spune că şcoala a avut. . . de-a lungul timpului. . . 3.laboratoare .profesori . Şcoala generală Nr. 16. învăţători -8.cabinete – 2 (informatică şi psihologie). . elevi – 766. -în Piaţa 1 Mai.clase învăţământ primar – 16. . laboratoare -3. Petru Maior).bibliotecă -1.Monografia oraşului Sânnicolau Mare - ateliere –0.Calea lui Traian.învăţători .secţii de predare în limba română.35.sală sport -1. 21 . cu două edificii: profesori – 29. maghiară. 2.1 elevi – 360. Nr. 130 .săli de clasă: -pe Calea lui Traian.1). . bibliotecă – 1 secţie informatică . secţiide predare: 8 clase de limba română şi 4 clase de limba germană. un rol deosebit în ridicarea gradului de cultură şi civilizaţie al locuitorilor acestei vetre străbune. 2 (Str. . sală sport -1. . cabinete -2.elevi 834 .clase învăţământ gimnazial -21.

în special prin germanii şvabi. între naţionalităţi. Un alt reprezentat de seamă al localităţii.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Cetăţenii oraşului aduc un pios omagiu de recunoştinţă tuturor dascălilor. Având acces la noile descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. ungară. însă prin oamenii săi. care să vestească şi să arate gradul de cultură şi civilizaţie al neamului nostru” (Octavian Goga – 1925 – Sânnicolau Mare ) 10. secţia oftalmologie. 10. pianist şi folclorist de renume mondial. aici la Tisa. În anul 1897. s-au putut aprofunda multe din studiile de dezvoltare. în localitate. în acest mare proiect. şi avea posibilitatea să fie inclusă. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ Dea lungul timpului. s-a contribuit la aplicarea noilor descoperiri ale fiecărei epoci şi au inventat lucruri de strictă necesitate pentru ei şi pentru comunitate. oraşul a trecut prin diferite stăpâniri. au început să apară iniţiative noi. „Am dorit ca aici la graniţă să avem un altar naţional sfânt şi curat. cetăţeanul Hein Petrek începe studiile de organizare a telefoniei şi telegrafului. iar localitatea a devenit centru zonal. precum cea romană. tot ceea ce a fost mai bun în toate domeniile şi le-au aplicat în viaţa practică. pe care le pune în practică. otomană şi habsburgică. bazele ştiinţifice ale literaturii moderne maghiare. Ioan Molnar Pinariu a fost primul medic din Transilvania şi profesor la Universitatea din Cluj. de-a lungul timpului şi mulţumesc actualilor dascăli pentru munca lor nobilă. Szocs Iuliu a realizat cercetări arheologice şi a înfiinşat Muzeul de arheologie etnografie şi o expoziţie permanentă. greci şi evrei. preluând de la aceştia. la nivelul oraşului. care începând cu 2007 vor deveni generaţiile familiei europene. Casa Imperială de la Viena elaborează proiectul de modernizare al Banatului.2. despre viaţa şi opera compozitorului Bela Bartok. Cercetare ştiinţifică sa realizat şi în cadrul Staţiunii de Cercetare în horticultură. Cotoşman Gheorghe. unde sufletul românesc să îngenunche. elaborând lucrarea . pentru contribuţia lor la pregătirea tinerelor generaţii. Cercetarea ştiinţifică. va pune. devenind un compozitor. profesor de matematică şi fizică. mai târziu. pe care le-au transpus în realitatea cotidiană.A posta tatarek penztar” (29) şi înfiinţând prima Casă de Economii Poştale din această parte a Imperiului Austro Ungar. prin creşterea numărului pomilor fructiferi şi ornamentali. Graficianul Kora Korber Nandor a avut o serie de expoziţii locale. în faţa celor două hotare să avem o cetate de primenire şi mândrie naţională. născut în localitate. nu a avut valori mari. profesor. Pictorul Herman Lipot va elabora lucrări de valoare şi studii despre zona localităţii şi despre Banat. Bela Bartok. cele mai multe punându-se în aplicare. Prin contactele interumane. înfiinţează un muzeu. După anul 1716. va elabora un studiu ştiinţific..3 Cultura 131 . Doctorul Kuhn Ludovic. Filologul maghiar Revay Miklos. pe teme muzicale. ce a realizat studii istorice şi religioase.

au creat condiţii favorabile luptei pentru realizarea unor aspiraţii culturale şi politico-sociale proprii. în sens mai larg. de dragoste şi credinţă. ce iradiază pe orizontală. de mai târziu. nevoia de acţiune pentru triumful valorilor asupra nonvalorilor. toate acestea stabilind contactul cu predecesorii noi şi vechi. Unitatea culturii româneşti şi continuitatea în timp a acesteia. s-a manifestat prin creaţia populară. în acest sens. Istoria culturii. care avea ca scop contribuţia la ridicarea culturală. prin varietăţile de formă ale culturii. este tot ceea ce devine un obicei de viaţă. că aici a existat. aceasta fiind puterea de rezistenţă a locuitorilor acestei aşezări. de a învăţa şi de a dori integrarea în viaţa comunităţii. de a şti. prin ceaţa vremurilor. datini. Oamenii acestei vetre. din setea de cultură şi libertate socială. muzică şi creaţie colectivă. Wolf). Pătrunderea iluminismului revoluţionar francez si al iluminismului moderat german( Leibniz. concretizată în obiceiuri. cu toate piedicile puse permanent. adăpându-se la acest izvor. este produsul maselor. Bogăţia culturală a aşezării s-a transmis din generaţie în generaţie. în viaţa comunităţii.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Belşugul de înţelepciune. acumulat în miraculoasa memorie a locuitorilor acestei vetre străbune. ritmul unei ocupaţii libere în mijlocul naturii. apoi prin şcoala vetrei părinteşti. pe drumul ascendent al dezvoltării sociale şi culturale proprii. în această parte a ţării. iar istoria localităţii este elocventă. atingând toate ramurile vieţii sociale. culturii şi a dreptului natural. ci ea s-a născut din năzuinţele culturale şi politico-sociale proprii. dovedeşte faptul. care a început cu obştile ţărăneşti şi care îi deosebea pe români de populaţiile de origine nordică sau apuseană. diferit de alte regiuni ale ţării. a unei comunităţi moderne pe această vatră. a muncii. se menţine în pofida stăpânirilor şi influenţelor străine. Sânmiclăuşenii au putut beneficia şi de ideile luminate ale Şcolii Ardelene. care preconiza înlăturarea nedreptăţilor sociale prin răspândirea culturii în popor. au vibrat într-o statornică solidaritate. punând bazele. Dezvoltarea culturii sânmiclauşene nu este rezultatul unor idei de import. de-a lungul timpului. specifică neamului românesc şi naţionalităţilor conlocuitoare. versuri. este un fenomen complex. moştenită de generaţii. încă din copilărie. un izvor nesecat de cultură. 132 . o formă de viaţă deosebită. credinţe şi neîntrecuta creaţie populară transmisă prin viu grai. iar prin tezaurul de poveste adunat în ungherele cugetelor. cu mult deci înaintea înfiinţării oricărui fel de şcoală. de-a lungul vremii. în forme şi culori. în lupta împotriva răutăţii şi nedreptăţii. în numele raţiunii. cu întreg şirul celor care. au contribuit la desăvârşirea acestui spaţiu divin. socială şi politică a maselor la nivelul general european. Sânnicolau Mare . sub toate stăpânirile. legende. continuată cu şcoala vieţii . a vetrei satului. devenind un adevărat fenomen. aplicate de Curte de la Viena. de-a lungul veacurilor. a fost bine primit de intelectuali şi masele polulare din localitate. iar cea mai mare şi unică personalitate rămân masele. care a reprezentat bucuria vieţii.în mase. au primit permanent imboldul de a comunica (graiul fiind factorul cel mai important al coeziunii sociale). din Apus sau Orient. de la începuturile existenţei acestei culturi. vor reuşi să-şi continue viaţa. fără o şcoală propriu-zisă. Sânmiclăuşenii. reformarea societăţii. voinţa de a intra în contact cu realitatea atât de variată. prin crearea de frumuseţe. de a afla. Cultura sânmiclăşeană. iar reformele. Cultura. numită tradiţie. a mediului social-cultural în care şi-au perindat viaţa urmaşii generaţiilor trecute. pe întreg teritoriu locuit de români. supuşi forţei brutale. permanent. personalitatea se dizolvă în mase. este o creaţie colectivă a societăţii şi cuprinde tot ceea ce este unitar. Aici. din generaţie în generaţie. eliberarea omului din cătuşele bisericii şi ignoranţei.

Nistor Oprean înfinţează despărţământul „Astra”. vitejie. ci şi formarea „omului de omenie”. tradiţiile. dragostea faţă de semeni şi credinţa în mântuitorul nostru Isus Hristos Primele forme organizate ale culturii. energie şi fineţe. fapt consemnat permanet. vrednicie. pentru propagarea culturii şi tradiţiilor vieţii sociale şi economice.Societatea femeilor romano-catolice. social.Biblioteca Caşinei. întărirea organismului. cate cuprindea atât bărbaţi căt şi femei. Această omenie nu se învaţâ în nici o şcoală.Societatea de înmormântare. . Exemplu : „omenia-i mai scumpă ca avuţia”. După educaţia familiei şi a casei părinteşti urmează lărgirea orizontului. demnitate. . toate naţionalităţile. manifestată prin toate formele sale.Clubul Sportiv Şoimii. În acest spaţiu edenic creat de Dumnezeu. Scopul educaţiei nu este numai înmagazinarea multor cunoştinţe.Corul meseriaşilor. la nivel local. o armonie a vieţii.Casinoul civil. în localitate. în 1910. cu atât era mai mare contribuţia la îmbogăţirea şi deşteptarea minţii tinerilor. incontestabil. moralitate. Dr. Cu cât era mai bogată viaţa familială şi viaţa localităţii în obiceiuri. . ospitalitatea faţă de călători şi străini. ci se simte şi se transmite de la an la an.Corul Carmen. . . cultural.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Educaţia. parlamentul român adoptă legea dreptului asociativ român( Leg. . apoi satul şi comunitatea sătească cu mediul geografic. „omul de omenie nu ştie de mişelie”. . respectul. . aspiraţiile lor de viaţă. bunăvoinţă. jocurile.Societatea Sportivă Sânnicolau Mare.Staja ţării şi Cercetăşia (sub patronajul regelui Carol). pentru aprobarea statutului. de-a lungul istoriei sale. cu mentalitatea. cântecele. învăţământul. În acest sens s-au constituit următoarele forme asociative în perioada interbelică(1919-1945): .Corul ortodox Doina. s-a creat o simbioză a bunului simţ. după 20 de ani de demersuri la Budapesta. După Marea Unire. cu corul bărbătesc al meseriaşilor. care a fost votată şi de parlamentul României în 1992. viaţa noastră ar fi mai bună. În 1890.Reuniunea femeilor greco-ortodoxe-sârbe. .Taraful lui Bobală. cu corul german şi în 1905. .Omla discorolo greco-ortodoxă-sârbă. . însemnând ridicarea deasupra animalităţii. cu uliţa copilăriei şi grupul de joc. În viaţa de zi cu zi. 1924. cu corul mixt. „lăcomia pierde omenia”. pregătirea pentru viaţă începe de timpuriu. tradiţii. dacă aceste cugetări s-ar aplica. .Societatea misionară a domnişoarelor romano-catolice. încă din casa părintească. Una dintre virtuţile sânmiclăuşeanului este. portul şi ocupaţiile locuitorilor. apelând la cultură. 133 . fapt consemnat şi de istoriograful Griselini. . încep în anul 1880. pe scurt – frumuseţe şi integritate morală şi fizică. năzuinţele. noţiune rar întâlnită în alte limbi. cumpătare. înţelepciune nepretenţioasă. 21/ 1924). La 20 septembrie se înfinţează cu statut juridic”Reuniunea de cântări şi lectură Doina” din Sânnicolau Mare. Această lege a dat posibilitatea constituirii de forme asociative. onoare. iar în 1900 înfinţează „Asociaţia învăţătorilor ortodoxi români”. plecând de la reguluile simple de viaţă. obiceiurile. în scrierile sale.

.Ansabluri de dansuri populare sârbeşti. .Formaţii de muzică uşoară.Căminul Cultural.Asociaţia Pro Bartok.Clubul sârbilor.Şoimii (copii de gădiniţă). Asociaţia industriaşilor Corul Tinerimea Română.Muzeul Oraşului.Monografia oraşului Sânnicolau Mare - Societatea de film”Imperial”.Ansamblul de cântece şi dansuri ale naţionalităţilor. formaţii de muzică). .Filiala Casei Malteze. cu economie de piaţă. 134 . începând cu 1947.Asociatia Transfrontaliera Pro Dezvoltare. .Filiala deportaţilor în Bărăgan.Cineclubul şi filialele Societăţii de Istorie şi Filozofie. La ora actuală în oraş există următoarele forme asociative socio-culturale: .Formaţia de tamburaşi. iar în locul lor. Societatea pentru ocrotirea văduvelor şi orfanilor de război. Alte forme specifice au fost. apoi Casa de Cultură. . . româneşti. Astfel s-au desfinţat: .fanfara oraşului(1990). . . formele culturale impuse se dizolvă. conţinutul lor era impus de partid şi lipsit de valoare.Corul Doina. Asociaţiile breslelor (fiecare avea drapelul său).Grupul literar „Necuvântul” al elevilor de liceu. .Cercul de artă şi pictură. astfel: . se desfinţează. .Filiala veteranilor de război. . cerute de noua societate capitalistă.filiale ale Societăţii de Istorie şi filozofie(1970). . . Casa de Cultură ( după 1938). .Casa Pionierilor. După 1990. cu greu.a sârbilor. . Toate aceste forme de manifestare culturală au fost benefice. . luând locul noile forme stabilite de regimul comunist. Toate aceste forme asociative. .Corul Doina( 2003).Cineclubul. .Palatul Copiilor. la nivelul şcolilor şi liceului( cercuri literare. Societatea pompierilor voluntari. germane şi maghiare. Fanfara oraşului. chiar dacă. au început să apară şi alte forme culturale. . .Forul german.Biblioteca Orăşenească.Filiala Ligii Dreptaţii Împotrica Coruptiei Şi Abuzurilor din România. . . .

Acestea sunt doar câteva propuneri care ar putea da valoare mai mare oraşului. ne va da posibilitatea să ne integrăm în marea familie europeană. înfinţarea sub patronajul Primăriei a unor asociaţii culturale( de exemplu Atanasie Lipovan. Spaţiile din Casa de Cultură să fie destinate numai formelor de cultură. în cadru organizat(se poate lua exemplul contelui Nako).”. ce au dus faima acestui plai frumos.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Aceste forme culturale sunt extrem de puţine. iar cel mai mare profesor al meu a fost poporul. din 1858 de când s-a înfinţat). Asociaţia „ Sărbătorile tradiţionale ale oraşului”. liceului şi a tinerilor din oraş. (are 146 de ani de existenţă.000 locuitori*7milioane =91 miliarde lei). un rol mare revine aleşilor noştrii în Consiliu Local şi Primărie să înţeleagă că avem datoria morală să continuăm tradiţia valoroasă a înaintaşilor noştri. Cu toate că oraşul are oameni cu stare materială foarte bună. aici. taraful lui Babală). Oraşul Sânnicolau Mare ar putea deveni un centru cultural puternic.deşi e posibil. cu statut juridic. nu există nici o formă asociativă culturală. cu oameni mai buni. surprins de claritatea şi frumuseţea vocii lui Lipovan. În acest context. care să ducă mai departe valorile culturale ale oraşului. unde aţi făcut conservatorul şi cu ce profesor?”. Clubul informaticienilor. 135 . Clubul seniorilor( înţelepţilor). sponsorizate pentru prezentare de spectacole. Societatea de teatru( din elevii şi cetăţenii oraşului). la valoarea oraşului. Cu toţii trebuie să înţelegem. prin formele asociative se poate crea o societate mai bună. în oraşul cel mai vestic al Banatului şi al României. iar legea sponsorizării permite alocarea de fonduri din impozitul pe venit. Corul Doina să-şi reia activitatea. Este necesar să se înfinţeze următoarele forme asociative socio-culturale: fanfara oraşului( cu elevi din clasele V-XI). îl întreabă: „Domnule Lipovan. editarea unei reviste sau ziar săptămânal local. Asociaţia cultural-literară intitulată Emilia Lungu sau Revay Miklos. cu scop cultural educativ. cu un buget local de 7 milioane/pe cap de locuitor(13. Un american din Saint Paul. la ora actuală. constituirea unor formaţii de muzică din elevii şcolilor generale. la care întrebare Lipovan răspunde ferm: „Am făcut Conservatorul la Sânnicolau Mare. totul depine de cetăţenii oraşului. că o manifestare mai amplă şi mai organizată a culturii.(asigură legătura prin internet cu celelalte cluburi din occident).

În acest context. locuitorii aşezării şi-au respectat obiceiurile tradiţionale. apreciind că ţăranul bănăţean. de dragoste şi dor. ca loc de popas ce leagă centrul Transilvaniei de Timişoara-Budapesta-Viena. de-a lungul vremii.3. Documentele medievale sunt extrem de sărace în precizări despre activităţile cu carecter cultural-artistic. se naşte Bella Bartok. cântecul a fost la el acasă.1. Pentru sânmiclăuşeni. unde sufletul cântă permanent. Din cele mai vechi timpuri. de o extraordinară mândrie. că „locuitorii creştini din Cetatea Cenadului şi Sânnicolau Mare. Localitatea fiind aşezată pe drumul de caravană al poştalioanelor. care va deveni mai târziu compozitor. călătorul otoman Evliga Celebi (29) consemnează doar atât. pianist şi folclorist de renume mondial. are dreptate să se socotească „fruncea”. diligenţelor şi cărăuşilor. Muzica clasică şi folclorică Pe acest plai de baladă şi legendă. Deviza lui Bella Bartok era: „Cântă-mi şi-îţi zic frate”. din această tumultuoasă viaţă cultural-artistică.1. ritualurile cu caracter religios. 136 . evocând faptele de vitejie. aşa cum de fapt. la 25 martie 1881. iar în 1903 dă primul concert în oraşul său natal. a dat expresie concentrată valorilor. În 1560. Muzica Cântecul este o portiţă către libertate. populaţia aşezării era mereu în contact cu valorile spirituale ale occidentului şi ale ţării. organizau mari petreceri unii la alţii”. Localitatea Sânnicolau Mare. La vârsta de 9 ani compune prima sa operă. 10. afirma şi Lucian Blaga. aici.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 10. seara. cântecul şi poezia sunt „funcţii biologice care fac parte din viaţa lor ca şi răsuflatul”.1. care se manifestau în acest spaţiu multi-etnic şi a impulsionat potenţialul creator al locuitorilor receptivi cerinţelor civilzaţiei.3. la Sânnicolau Mare. prin cântecele sale corale şi lăutăreşti. care spunea că „Banatul este barocul etnografiei româneşti”.

iar din 1893 a lui Lazlo Erkel. Academia Română i-a tipărit culegerile de folclor. în cartea sa. prezidând alături de Enescu. pentru cunoaşterea mai bună a acestei opere valoroase. oraşul i-a ridicat un monument. În fiecare an. în semn de adâncă preţuire. ca prin elevii care studiază pianul. împreună cu oficialităţile culturale maghiare din Szeghed . tatăl său fiind directorul Şcolii Agricole.s tudiat şi transpus în operele sale cântece şi poezii populare din toate colţurile lumii. un muzeu în castelul Nako şi casa memorială amenajată(Str. să prezinte lucrările marelui compozitor şi pianist. Franz Erkel. prin creaţia sa. plecând de la deviza „cântă-mi şi-ţi zic frate”. sub îndrumarea mamei sale.3.” Socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român. migrează în SUA. şedinţe de decernare a premiului naţional de compoziţie Enescu. cu bustul său. începe să cânte la pian. Transilvania şi Bucureşti. fiind înmormântat la New York.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Descendent al unei familii de dascăli din Sânnicolau Mare. iar din 1907 devine profesor în cadrul ei. a cules. în centrul oraşului. La ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească. Ca urmare a începerii războiului. în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor. iar a treia cugetare este o idee universală. Majoritatea concertelor susţinute de Bella Bartok. pentru binele umanităţii.2 Muzica corală 137 . iar mama sa învăţătoare.” Ele redau valoarea omului înţelept. se va ocupa intens de culegerea cântecelor populare româneşti şi a altor naţionalităţi. cele trei cugetări. Lui Bella Bartok îi datorăm cea mai importantă culegere de folclor muzical românesc publicată până în prezent. a poporului nostru. consiliul local ar putea. iar George Enescu l-a primit ca un artistfrate în mijlocul Societăţii Compozitorilor Români.1. între anii 1922-1936. unde moare la 26 septembrie 1945. la 25 martie. în cercetarea ştiinţifică a creaţiei muzicale. Bella Bartok este şi rămâne. 3. ca popoarele să se unească împotriva răului. Cu mai multă bunăvoinţă. Geniul său consta în renaşterea folclorului. Urmează Academia Regală de Muzică de la Budapesta. Aceste cugetări sunt: 1. Ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor.17). în 1940. un deschizător. prin seri muzicale la Casa de Cultură. 10. Ca pianist. în oraşe din Banat. unde studiază pianul şi compoziţia.omagiere marelui om de cultură al oraşuil nostru. de drum spre integrarea noastră în marea familie europeană. fiul marelui compozitor maghiar. dând o palmă zdravănă şovinismului. Începând cu anul 1903. susţine peste 40 de concerte. Brediceanu nr. Pentru respectul cel pirtăm marelui om spiritual al urbei noastre. A fost printre primii deschizători de drum. cu care trebuie să ne mândrim permanent. De la Bela Bartok au rămas consemnate. născut pe acest plai. 2. pe lângă scopul artistic promovau prietenia şi înfrăţirea popoarelor. administraţia locală organizează.

pentru prima dată în localitate.la care a luat parte reuniunea de cântări şi cetire Doina a fost serbarea câmpenească din 1896. medalia de argint şi o croazieră pe Marea Neagră de la Constanţa la Constantinopol. la iniţiativa dascălului Simion Andron. Dr. corul „Carmen”. în limba slavonă şi greacă. Corul avea în instruirea sa un harmonim( probabil acordeon). cunoscuţi. are loc o mare serbare. în ziua de Paşti. unde obţine diploma specială şi medalia de aur. În 1890. În 1924. format din 18 iobagi tineri.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Ca o mândrie conştientă sună constatarea că. Anul 1881 a marcat trecerea de la instruirea rudimentară. „ după ureche”. a luat fiinţă corul. culese de la bătrânii localităţii. corul Doina este invitat la Bucureşti. Notabilităţile. lucru nemaipomenit până atunci. iar coriştii. din judeţ şi imperiu prezente. din bogata sa viaţă sufletească. tineretul iobag ia parte la răscoala din Sânnicolau Mare.21. Stimulat de aprecierile făcute. au rămas profund impreşionaţi de reuşita corului. În 1910. astfel că. creând în localitate una din cele mai frumoase serbări.20. creaţie spontană şi colectivă a mulţimii anonime şi pentru cei mulţi. echipa căluşarilor şi orchestra de copii. Din informaţiile orale. În acest context. unde au participat.Corul prezintă primul concert în localul „ La românul vesel”( Vig Vlah). unde se organizează şi un concurs de coruri. că e leagănul cântecului românesc. care va fi aprobat abia în 1907. învăţătorul Iosif Keszler pune bazele constituirii viitorului cor Doina. sub conducerea învăţătorului Gheorghe Bunei. din pădurea Zăbrani. sârbă şi slavonă. Începând cu 1883. înmormântări la familiile coristelor. Una dintre cele mai reuşite manifestări . cu ocazia sfinţirii bisericii din localitate. folclorul sânmiclăuşan începe să se constituie în forme organizate. din mulţumire. Corul funcţionază pâna la revoluţia de la 1848. apropiaţi şi la locuitori de alte naţionalităţi. ducând la apariţia formaţiilor corale şi lăutăreşti. iar in 1923. în anul 1858. botezuri.care ulterior se va uni cu corul Doina. începând cu anul 1838. corul va lua parte la toate evenimentele importante din comună: onomastici. Corul îşi reia activitatea în anul 1885. ia fiinţă corul „Şoimii României”. se înfiinţează primul cor german. iar o parte din tineri s-au înrolat în armata lui Kosuth. În septembrie 1903. iar vestea s-a dus în toate satele din jur. la cântatul pe 4 şi 5 voci. În anul1902 ia fiinţă corul „Tinerimea Română”. din dor. rugămintea de a aproba statutul de funcţionare al corului. dirijat de Gheoeghe Andraş. la concursul corurilor de la Arenele Romane. împotriva sbirilor grofului. care în 1934 se uneşte cu corul Doina. dascălul Simion Andron compune corul din trei voci. în zilele de 19. la instruirea sistematică şi trecerea de la cântatul pe 3 voci. În anul 1906. aici în Banatu „ cântă tot natu”. Concertele tinerilor iobagi au creat o mare bucurie cetăţenilor. cantorul bisericii catolice. Nistor Oprean înaintează forurilor superioare maghiare. 138 . în limbile română. Acest cor a început să cânte pe două voci. când. cântec născut din durere. care nu avea experienţa necesară. din veselie. în anul 1838. pe lângă locuitorii comunei şi sute de ceteţeni din localităţile din jur. la care a participat corul din localite. 1839.

1933. corul Doina şi-a desfăşurat activitatea în localităţile din raionul Sânnicolau Mare. „ Corul Asociaţiei Studenţilor Banatului”. admiraţie şi faima unui minunat orăşel.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În localitate. cor care ne-a dus faima în ţări ca Germania. În anul 2003. inimosul profesor Rdu Gheorghe şi astfel încetează cel mai important for cultural de mândrie şi pestigiu local şi naţional. Românii americani. conferindui-se „Ordinul Muncii clasa a II-a”. corului Doina: „ Pe cerul nostru Doina a fost stea. Redăm câteva din versurile dedicate de intelectualii oraşului. a cântat imnul de azi al României. o companie din R105 infanterie. acolo în SUA. Activitatea corului Doina se desfăşoară prin acţiuni şi activităţi benefice oraşului. Pentru prima dată. la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu. care începând cu 1940 îşi încetează activitatea până în 1947. Cu ocazia centenarului. „ Deşteaptă-te române”. corului Doina îi este inmânat „ Drapelul corului”. plecaţi din localitate în SUA. în vremuri grele. La 20 septembrie 1920. obţinând premii. cu 100 de călăreţi români îmbracaţi în costume naţionale. între anii 1900-1930. mai existau „ Corul Meseriaşilor” de diferite naţionalităţi. unit cu alte coruri ce aveau peste 500 de voci. fără cultură nu ne putem integra în marea familie europeană. originar din Râmnicu-Vâlcea. care au dus faima oraşului. când se înfinţează din nou pe lângă Căminul Cultural. alături de cetăţeni. „Corul Minune” al elevilor de la şcoala primară. corul Doina cu cântecele sale. La ora actuală. Speranţa reînvierii corului Doina este anul 2004. Austria. Corul Doina devenise o adevărată şcoală cetăţenească pentru locuitorii oraşului. concursuri şi spectacole în ţară şi în străinătate. fără cultură viaţa unei comunităţi cade în derizoriu. La 11 septembrie 1925. secţia Sânnicolau Mare( 1922-1930). aleşii urbei demit pe ultimul lor dirijor. corul Doina a sărbătorit 100 de ani de existenţă. pe lângă valoarea artistică avea şi o mare valoare educativă. În 20 august 1919. corul Doina. 139 . sub comanda Locotenentului Luca Nicolescu. în anul 1958 la 20 mai. când noii aleşi locali vor trebui să înţeleagă că. denumit ulterior Atanasie Lipovan. la orele 15. de la Braşov. intră pentru prima dată în istoria acestui plai românesc. iar în cântec. când trebuia să se sărbătorească 145 de ani de existenţă. răspunsul este acela că aleşii locali nu au înţeles că. cadou al emigranţilor români. corul Doina a fost decorat. au slăvit în cântec şi poezie pe marele poet al neamului nostru. profesorul Radu Gheorghe se preocupă de un muzeu al corului Doina şi probabil o monografie a acestuia şi are dorinţa sfântă de a reînvia tradiţia corului Doina. Ungaria şi oraşele României. Se pune întrebarea firească de către cetăţenii oraşului: „ De ce nu mai există corul Doina?”. ca o răsplată a muncii acestor oameni minunaţi. începând cu 1900. În perioada 1958-2003. corul Doina participă la diferite festivaluri.472/1958. Prin iniţiativa inimoşilor corişti şi dirijori. între anii 1923. corul Doina. au creat. în prezenţa ministrului culturii Octavian Goga. Între anii 1947-1957. prin Decretul-lege Nr. în entuziasmul şi uralele a peste 6000 de oameni. fostul dirijor .

cântănd mai întâi la prieteni de sărbători. cei trei fii ai săi: Nicolae. Componenţa tarafului era formată din George Biaş.3. le-au fost răpite. şezătoare sau concerte aranjate de coruri. iar apoi la horele ce se ţineau duminica. toate acestea. de-a lungul celor 145 de ani de existenţă.” Aprecierea corului Doina in presa germana (traducere) Aducem în ceasul simţirii noastre. În cântec la hotarul de-apus. botezuri. fiind cunoscut atât în ţară cât şi în imperiul Austro-Ungar. cu toate că celelalte comori. la nunţi. botezuri. Un veac şi jumătate de melodii colindă sus. taraful lui Bobală şi-a făcut un renume.” „ Trăieşte Doina mare sărbătoare. din generaţie în generaţie. zis Babală. clăci.când lăutarul George Biaş. comoara cea mai de preţ a localităţii. îşi începe activitatea. piosul nostru omagiu de recunoştinţă faţă de dirijorii şi membrii corului. transmiţând din tată în fiu. clăci şi în concertele pe care le susţineau la restaurantul „ Românul Voios” şi „Trâmbiţaş”( ulterior Vulturul Negru). Acum un veac şi jumătate strămoşii au luptat. care devin profesionişti şi încep să cânte pe la hore. prin muzica sa populară. cimpoiaş.1. au fost cântăreţii din frunză. folclorul sânmiclăuşan. ce redă de fapt istoria sa cea mai fidelă. Mai întâi. flueraş. 140 . de multe ori. Un cor şi-au înfinţat pentru dreptate.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Mai lucitoare printre stele-o mie. Din 1850 până în 1889. Istoria tarafului Bobală începe în anul 1850.3 Muzica lăutărească Locuitorilor oraşului. împreună cu 4 muzicanţi. muzica instrumentală şi cântarea le-a fost prietenul cel mai apropiat şi cel mai scump. Ion şi Paia şi maistorul Lipovan-Ţonea. atât românească cât şi a naţionalităţilor conlocuitoare din localitate. Şi cu succese l-au încununat. iar mai târziu lăutari organizaţi în tarafuri. Părinţii noştrii au crezut în ea. pe toată durata existenţei lor. care la vârsta de de 20 de ani. zis Bobală. 10. Înalţă steag Sânnicolau Mare. nunţi. pe care nimeni nu i l-a furat . un autor sau interpret al cântecului popular doinist. Noi vom slăvi-o până în vecie” „ În focul luptei pentru libertate.

prin voinţa patronilor de restaurante. sârbă şi chiar ebraică. Acest inimos bărbat. dirijor şi învăţător Atanasie Lipovan. Mihai Viteazu) mai cânta o orchestră. cu un talent înnăscut. Cleveland.1 – cânta la jocul paorilor( bogătaşilor). În toamna anului 1920 taraful babaliştilor se reorganizează şi îşi continuă activitatea împărţit în două tarafuri: 1) Taraful Nr. pune bazele unei semifilarmonici cu elevi în vârstă de 10-14 ani. Detroit. rămănând doar taraful tamburaşilor sârbi. fraţii Gică şi Mia Biaş în America. prin numărul mare de turişti care ne tranzitează oraşul. în Rusia. Din structura celor două tarafuri. apoi este desfinţată de prim pretorul ungur Hadfy. se cânta muzică populară românească. semifilarmonica se transformă în orchestră cu două tarafuri profesioniste. După 8 ani de funcţionare. când la restaurantul 23 August ( Str. câţiva unguri şi evrei.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Pe structura tarafului Bobală. vicarul Petrovici. maghiară. care mai cântă la diferite ocazii. În regimul comunist s-a mai păstrat o parte din tradiţie până în 1987. cel mai talentat lăutar al Banatului. dovedind încă o dată. s-a încercat sporadic să se reînvie tradiţia atât de frumoasă. Din neamul Bobăleştilor. în 1940. ce aducea aminte de vremuri îndepărtate şi de faima oraşului şi a oamenilor săi. După revoluţia din 1989. din ambiţii personale. cel care a dus faima oraşului. din care unul va continua să poarte numele de taraful lui Bobală. corzi şi percuţie( după alţi autori erau 33 de instrumente. Printre purtătorii de excepţie a frumosului cântec sânmiclăuşan. în oraşul Saint Paul. care la sunetul duios al muzicii interpretate se apropiau sufleteşte. impresionând întreaga asistenţă de fiecare dată. el moare împuşcat. prin talentul profesorului Atanasie Lipovan. A primit medalia de aur la concursul de la Bucureşti din 141 . germană. Existenţa tarafului se încheie odată cu începerea războiului. principal e că această semifilarmonică a existat). precum şi bucăţi muzicale culte la concertele de la restaurantul „Vulturul Negru”( în grădina de vară încăpeau peste 1000 de persoane).se iubeau şi se înfrăţeau tot mai mult. în 1889. sârbi şi unguri. inclusiv pe prim-adjunctul ministrului industriei de la Budapesta. la toate activităţile celor două tarafe. această semifilarmonică a dus faima oraşului. s-ar putea reînvia această frumoasă tradiţie.2 – cânta la jocul săracilor. care ascultau cântecele tarafului condus de Petru Biaş. acest taraf a adus acelor cetăţeni comoara cea mai de preţ a sufletului acelor neamuri de români. Ioan Biaş aduce şi jertfa de sânge în acest război cumplit. printre care Paia Baias. români. prezent la concert. marea sete de cultură a locuitorilor oraşului. cănta în toate limbile naţionalităţilor conlocuitoare. În urma acestui fapt. Este de reţinut că. împreună cu taraful lui Bobală se dau mai multe concerte în oraşele americane Saint Louis.Ohio şi Cincinati. În Saint Paul existau peste 2000 de suflete de sânmiclăuşeni. Nistor Oprean. cu 48 de instrumente de suflat. în 1942. aducându-le momente de nostalgie după cei dragi de acasă. Acolo. care le-ar putea aduce şi beneficii. impresionând de fiecare dată întreaga asistenţă şi ducând faima acestui plai sânmiclăuşan în faimoasa şi puternica Americă. pleacă un număr de 4 instrumentişti. inclusiv în ebraică şi engleză. 2) Taraful Nr. sârbi. între anii 1911-1920. a fost şi rămâne talentatul cântăreţ. Pentru ca oraşul să-şi recapete faima de odinioară. În 1913. ajutat de Dr. germani. în America. După război. fiind condus de Petru Biaş şi Mia Biaş. atât în ţară cât şi în America. această tradiţie dispare aproape complet. germani.

Cu oameni. numit Sânnicolau Mare.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 1906. ziua în care a fost primit A. Din banii strânşi. alături de corul Doina şi taraful lui Bobală. acompaniat la pian de francezul Jerome. cetăţenii oraşului au obligaţia morală să-l păstreze în conştiinţa generaţiilor viitoare. îi donează pentru sinistraţii din Mesina( Italia). oraşul ar putea să reînvie o tradiţie. civile şi militare. ca un exemplu de urmat. merită tot respectul şi stima locuitorilor orasului. până la sărbătorile tradiţionale ale oraşului. până în 1940. denumindu-l „ omul de briliante” şi „maestru de cor din ţara veche”. În 1911. pentru a fi păstrat în memoria noastră. ca profesorul Radu Gheorghe. iar în 1913 a impresionat oraşele americane. unde existau sănmiclăuşeni. care a trezit la sânmiclăuşenii americani mândria lor de bănăţeni. fiind primit de o delegaţie de 200 de români americani. prezentând în aceeaşi zi câte două spectacole. Corul din Pfiladelpfia şi astăzi este posibil să-i poarte numele lui Atanasie Lipovan. Pentru toate aceste merite. Pentru tot ce a făcut pentru faima oraşului său. de mare probitate morală. Pentru a ajunge în America. la care participă şi rabinul din Szeghedin. să-i ridice un monument. unde se îmbarcă pentru New York. ce a dus faima noastră ca oameni iubitori de cultură şi frumos . cântând în limba maghiară şi italiană în oraşul Saint Louis. într-o luptă permanentă a valorilor asupra nonvalorilor .Mreşan). Acest inimos om. după 1990 şi profesorul Mândran Gheorghe cu acordeonul său „ Guerini”. ce întrunea aceleaşi condiţii de viaţă culturală ca oraşele occidentale. care face oamenii să fie mai buni. instruind zeci de generaţii în dragostea pentru muzică şi dans. Are o activitate de peste 30 de ani în viaţa cultural-artistică. cu suflet pentru poezie şi cântec. Căntecele executate de Lipovan. dirijorul corului Doina. să denumească o formaţie de muzică populară sau un ansamblu cu numele său. mai iubitori şi mai respectuoşi faţă de semenii lor. Chicago şi Pfiladelpfia.Lipovan trece frontiera clandestin şi ajunge la Hamburg. O contribuţie însemnată a avut-o şi înfinţarea fanfarei. după erupţia vulcanului Etna. de la cele oficiale. în 1894.Lipovan ca o zi de sărbătoare. În America. În cele 3 luni petrecute în America. Presa din Saint Paul a descris ziua de 12 august 1913. Lipovan a fost un adevărat ambasador al românilor. când s-a desfinţat . încântând auditoriul. A. 142 . Fanfara îşi desfăşura activitatea la toate marile sărbători legale şi religioase si în diferite alte ocazii. la toate delegaţiile venite în oraş. Lipovan căntă în limba ebraică. Valorile oraşului trebuie ridicate la rangul de lege. la inaugurarea noii sinagogi ( Str. între oameni. Saint Louis. omul. Acest talent înnăscut al profesorului Mândran a impesionat auditoriu în orasele Chicago şi New York. Lipovan a organizat 4 coruri în oraşele Saint Paul. aducând un farmec aparte acestei localităţi. între 1985-2003 şi profesorul Mândran precum alţi oameni. au emoţionat auditorii până la lacrimi. administraţia locală ar trebui să acorde denumirea de Atanasie Lipovan unei străzi. iubitori de poezie şi cântec. a făcut cea mai impresionantă prezentare în SUA a plaiului bănăţean. Acelaşi traseu l-a avut. la chemarea sănmiclăuşenilor.

dar firav. concerte. dar acest proiect nu a fost susţinut de aleşii locali. să deschidă acea portiţă către libertate. se construieşte. Oraşul mai are construit un teatru de vară. Poate noii aleşi locali vor realiza această fanfară. care. începănd cu clasa a V-a. acest loc al culturii ar trebui preluat şi dat în folosinţa şcolilor şi liceului. la fel ca şi urmaşii. să se constituie o nouă fanfară din elevi. care este o cerinţă modernă a integrării noastre în Europa. etc. prin talentul sânmiclăuşenilor germani . ca un oraş modern cultural. piese de teatru. După plecarea sânmiclăuşenilor germani fanfara se desfinţează. La ora actuală. Se impune. prin prezentarea de spectacole. elaborarea unei strategii. festivaluri. pentru a se afirma pe plan cultural. tineretului din oraş. atât pentru locuitorii aşezării.care ar trebui folosit în baza unui program cultural-artistic. unde cântecul să fie din nou la el acasă. un cinematograf cu 585 de locuri. cât şi pentru cetăţenii localităţilor din jur. Formaţia rock Apocalips este şi fondatoarea festivalului „ Apocaliptic Fest” desfăşurat în anii 1999 şi 2001.. în oraş mai există formaţia de tămburaşi a sârbilor şi formaţia de muzică rock „Apocalips”. în Sânnicolau Mare. după modelul cinematografelor din occident. cu elevii îmbrăcaţi în ţinută de paradă. din parte consiliului local. iar în restaurante muzică de pe CD-uri. Prin demersurile Consiliului Local. având un rol important în propagarea culturii prin arta cinematografiei. purtând numele de „Clubul tineretului sânmiclăuşan”. să facă oamenii mai buni la suflet. manele şi muzică internaţională la discoteca „ Il Primo” şi la cele trei baruri de streaptesse. după introducerea televiziunii prin cablu. chiar de către regimul comunist şi care avea rolul de a cânta la sărbătorile naţionale şi la sărbătorile organizate de organele de partid. Prin crearea unei fanfare s-ar aduce un farmec deosebit oraşului. Activităţi cultural – artistice În anul 1906.înfinţată în 1995. pentru a reînvia tradiţia oraşului. dar se poate găsi o întrebuinţare benefică culturii oraşului. într-o clădire modernă. după care numărul spectatorilor a început să scadă considerabil. S-a încercat. cu 1000 de locuri. Astăzi. chiar pe termen lung. dar acestea au o activitate redusă. care să fie benefic cetăţenilor. fanfara se reînfinţează. Şi-a continuat activitatea cu rezultate bune până în 1990. lor învăţau din generaţie în generaţie . clădirea cinematografului „Select” pare părăsită. pentru că talente sunt enorm de multe şi trebuiesc puse în valoare. Se mai poate asculta muzică etno.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În anul 1958.să cânte. în localitate. 143 .

prin care se putea viziona şi posturile TV din Iugoslavia şi Ungaria( 1970-1990). de-a lungul vremii sunt următoarele: • Vasile Ioan Farca: .3. ajungând în 1965 la 854 difuzoare.2 Ziaristica şi literatura În localitate. Sub redacţia lui Schreyer Victor în anul 1879. aparţinând lui Wienwier Natahail. ia fiinţă prima staţie de amplificare cu 104 difuzoare. apare primul ziar german „Suougarische Volksblat”. prima femeie jurnalistă din Banat şi Ardeal. Pentru răspândirea culturii. apare. ziare şi volume sunt: prof. care s-au format la cenaclul literar înfinţat în 1970. Turcu Marcel. iar oamenii acestei localităţi sunt datori să-l cunoască. nu a mai fost editat. dar. cu poezii publicate în reviste. aici.dar încă nu se cunoaşte existenţa ei şi a scris şi sonete de teatru pentru copii. În perioada 1898-1902.se despărţeau de Dumnezeu”.1 „Lumea Noastră”. Acesta îşi încetează activitatea după 1970. Poeţi. sub conducerea lui Damian Petrovici. pentru dezvoltarea oraşului şi a întăririi democraţiei. Wagner Eduard – ziarist. care era editat de prima tipografie din oraş. Emilia Lungu. prin dialogul permanent cu locuitorii urbei. prin mass media. Cioncaş Ioana. prof. Dupa 1990 s-a încercat editarea din nou a ziarului „Primavara” de către Primaria oraşului. din lipsă de fonduri.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Sala de spectacole. gazeta saptamanală Primavara. cu peste 24 de programe româneşti şi străine. 10. „Adevărul nu se pierde niciodată în lume. Oraşul. Cărţile scrise de intelectualii oraşului. preotul Gheorghe Cotosman a scris „Din trecutul Banatului” – Comuna si Bisericile din Sannicolau Mare. Samoilă. prin poziţia sa. în special TV. pentru că dacă se despărţeau de adevăr . prin care expune realităţiile localităţii şi aspiraţiile locuitoriilor.America. şi ziarist prozator – Bulza Teodor. prin atragerea cetăţenilor la dezbaterile publice.Acum oraşul este racordat la reţeaua prin cablu. Prin intermediul profesorului Teodor Bucurescu. există tradiţie privind modul de exprimare. când apare radioul şi televiziunea. fiind prima de acest gen din ţară. iar existenţa antenelor satelit şi a internetului fac ca oraşul să fie conectat la tot ceea ce e modern în lume. Deatcu Ion – tehnician veterinar. de lângă primărie. în oraş apare numai Buletinul Informativ al primăriei . avocatul Schreyer Victor a scris Monografia localităţii Istoria tradiţională a Sânnicolaului Mare . prof. prof. prof. în 1921. cu 2000 de exemplare pe saptamană. În perioada 1873-1890.iar în 1934. 144 . publicist şi scriitor. izvor de jale(1915).şi ziarist Tolcea Marcel. începând cu anul 2000. iar din 1923 se editează şi calendarul „Primavara” . America. şi sala de festivităţi a Casei de Cultură. ar putea fi folosite. a aparut revista de specialitate „Apicultorul”. născandu-se in 1853. Profesorul (director) Eftimie Sarafoleanu a scris Monografia Sânnicolauui Mare (1938).mai sunt editate reviste de uz intern la liceu „Necuvântul” si la Scoala Generala nr. a beneficiat de evoluţia tehnică în mass-madia. apare primul ziar local Nagy Sent Miklos Kolony (29) şi în 1882. din anul 1952. în interesul comunităţii.

Pesta( 1803). Revay Mikloş( 1750-1807) a scris principalele lucrări cunoscute în Sânnicolau Mare: .Zbucium.Anuarul Statistic al Şcolii din Sânnicolau Mare. Ion Samoilă – a scris romanele: .Elaboratio gramatica ungarica.Cu Steaua. . . Pricesne(1938). . . .Colecţiunea de cântări bisericeşti( 1906). . Revay Mikloş: . Şoimii României la Praga(1932). Învăţ. Albumul societăţii de educaţie fizică „ Şoimii României”(1934). Andraş Gheorghe – a scris sonete şcolare ca: . Irmoase. Prof. . Pentru biserica din Igriş(1934).Noua lumină.Cele opt glasuri bisericeşti aranjate pe note liniare(1926).Monografia folclorică. • • • • Prof.Se face lumină. Prof.Monografia oraşului Sânnicolau Mare. Prof.Scânteieri. Arad 1937. Teodor Bucurescu: .Cântări bisericeşti apărute la Arad(1928).Cântări funebrale. Gheorghe Cotoşman: Din trecutul Banatului: Comuna şi bisericile din Sânnicolau Mare(1934). Teatru şcolar: . Prof. a scris următoarele lucrări: .La sat. Şoimii României şi serbarea naţională de la Beba Veche(1934). Alte lucrări: .Punctualitatea. Copiii noştri – nădejdea viitorului(1919).Comoara din Sânnicolau Mare. • • 145 . . . . Vasile Ioan Farca şi Şoimii României. . tipărită la Sânnicolau Mare la tipografia P.Eminescu în Banat.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • Şcoala de educaţie fizică şi gimnastică(1916). Regionala Bănăţeană la serbările Astrei la Timişoara( 1937). .Cântări bisericeşti cuprinzând: Heruvice. Muckstein.Antiquitates litaraturae hungaricae. Atanasie Lipovan.

sau sunt pe la unii cetăţeni.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Publicist şi ziarist: Andronic ce lucrează în presa centrală din Bucureşti. pentru a încheia cu succes ridicarea monumentului marelui poet naţional Mihai Eminescu. în care s-a botezat Mântuitorul nostru Isus Hristos. Octavian Goga. Aţi ales pe cea mai tare. Sunt încă multe lucrări ale intelectualilor oraşului . cu lanţuri într ele. a scris numeroase articole. pentru a fi redactate şi puse în bibliotecile oraşului. ca ziua dezvelirii bustului lui Mihai Eminescu. în faţa Gimnaziului„Princilpelui Carol” în prezenţa a peste 5 000 de cetăţeni şi un cor mixt format din 500 de persoane. Octavian Goga a spus: „O graniţă se păzeşte sau cu un corp de armată sau statuia unui poet legat de inimile tuturora. cu care s-a sfinţit bustul. Monumentul este aşezat pe un soclu de patru metri înălţime. sânmiclăuşenii dovedind. iar acest lucru e posibil prin voinţa consiliului local al oraşului. • Eminescu la Sânnicolau Mare Una din cele mai frumoase pagini de cultură s-a realizat între anii 1921-1925.” Marea sărbătoare a avut ecou în toată ţara şi în ţările vecine. a fost adusă din izvoarele râului Iordan. ca toate lucrările intelectualilor oraşului să se găsească.Monografia oraşului Sânnicolaului Mare în germană. • Germanul Bikling: . prin activităţi cultural-artistice. din marmură neagră împrejmuită de patru stâlpi de marmură albă. În discursul său. încă odată. Ce-ţi doresc eu ţie. ca o moştenire de aur a culturii sânmiclăuşene. dulce Românie Fii tăi trăiască numai în frăţie 146 . Consiliul local ar trebui să organizeze mai bine aceste manifestări. o seamă de personalităţi ale zonei şi ale Banatului. Ziua de 11 octombrie 1925 va rămâne o zi memorabilă în istoria locală a acestui orăşel de graniţă.care nu se mai găsesc. La dezvelirea bustului au participat. Poartă pe el imscripţia: „Mihai Eminescu 15 I 1850-1889 Botoşani-Bucureşti. luând exemplu înaintaşilor. alături de ministrul culturii. prin propaganda care s-a făcut. Apa. statuia fiind prima din teritoriile unite cu patria mamă. Se impune. Monumentul cu bustul marelui poet este una din mândriile oraşului şi în fiecare an se sărbătoreşte. Bustul lui Mihai Eminescu nu este numai o podoabă de artă pentru oraş. Ridicarea bustului marelui poet a marcat ridicarea conştiinţei naţionale în această parte de ţară. că prin cultură. aţi ales poetul. oamenii şi popoarele se înţeleg mai bine. el este simbolul celei mai elocvente expresii ale sufletului românesc.

fondul de carte al bibliotecilor a scăzut. În anul 1877. bucurie. iar din 192.358 de volume.. Prima temă a inimosului filatelist a fost „ Descoperiri geografice”. Statuia lui se află în faţa Grupului Şcolar Agricol (Str. În anul 1902. 1989 ). cel care a iniţiat această mare sărbătoare a înălţării unui monument poetului naţional Mihai Eminescu la Sânnicolau Mare.3. se înfiinţează Biblioteca Intelectualilor cu peste 400 de volume şi în 1907 Biblioteca Muncitorilor. Ştefan Kolonits. Prima legătorie de cărţi şi prima tipografie. la început fără o tematică anume. iar dotarea cu noi apariţii s-a făcut foarte puţin. ca mai apoi să se unească şi să funcţioneze lângă caşină. iar Şcoala Agricolă peste 6. iar consiliul local a dat denumirea unei străzi după numele său. Teodor Bucurescu a contribuit la dezvoltarea învăţământului şi a culturii în loaclitate. La începutul secolului trecut castelul Nako avea o bibliotecă de peste 5. apare prima librărie . în mod cronologic. În anul 1971. Pentru meritele sale. pe domnul Pacev Ioan. Merită. o faimă oraşului. librării. În urmă cu 45 de ani şi-a descoperit această pasiune de a aduna cu migală. în semn de aleasă preţuire.3 Friss Eugen şi Wieuwe Nathan Fii. iar între anii 1951-1967. la Căminul Cultural. în domeniul filateliei.Teodor Bucurescu. ridict în oraş este cel al marelui profesor şi director al gimnaziului „Principele Carol” . 16 Dec.apoi a început să colecţioneze mărci poştale neştampilate şi ilustrate maxime. Armă cu tărie. să-l amintim pe cel care a creat prin această pasiune.000 de volume.000 de volume.” Un alt bust. mărcile poştale. se transformă în Bibliotecă raională. Începând cu 1968. se va uni cu biblioteca casină. în oraş are peste 80 de ani şi este puţin cunoscută.254. aparţinând lui Wierner Natahail. 10. iar în prezent există patru biblioteci şcolare. ca alături de alţi filatelişti din oraş. de volume şi un depozit de 33.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Viaţă în vecie. a fost decorat cu: în semnul onorific „Răsplată muncii” şi Meritul Culturat clasa a II-a în grad de cavaler. apare în anul 1882. existau trei biblioteci şcolare cu peste 25. cu ilustrate maxime. În 1936 se înfiinţează Biblioteca Astra cu 890 de volume şi din 1944. A urmat apoi trecerea la o temă foarte grea şi foarte pretenţioasă „ Pictura secolului al XIX din Franţa”. care cuprindea timbre şi ilustrate maxime.000 de volume. glorii.Primăvara’’. 147 . suflet românesc. Filatelie Tradiţia filatelică. (30) Biblioteca oraşului trece în anul 1947.3 Tipografii. biblioteci şi filatelie În perioada interbelică au mai existat tipografiile: Petre Muckstein. se transformă în Bibliotecă Orăşenească cu peste 24. După anul 1990.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

De aici, începe un traseu demn de urmărit şi admirat al acestui om cu suflet nobil, iubitor de cultură. A început participarea la concursuri în ţară, a făcut corespondenţă cu ţări ca: Indonezia, Japonia, Canada, America Centrală şi ţările europene, Franţa, Germania, Polonia, Ungaria, Grecia, Portugalia, URSS, Bulgaria, Elveţia şi altele. Prin schimburi de materiale filatelice, prin cumpărări directe de la colecţionari, care participau la diferite expoziţii, a reuşit ca, în toţi aceşti ani, să adune un material enorm, din tema picturii, atât în mărci poştale, dar şi în ilustrate maxime. A participat personal la expoziţii judeţene, interjudeţene, din localităţile ţării: Bucureşti, Timişoara, Bacău, Craiova,Constanţa, etc. Au urmat apoi participări la expoziţii internaţionale din Italia, Budapesta, Kracovia, Chişinău, Grecia, Bulgaria, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. A trimis exponate în Portugalia şi fosta RDG. Pentru toate aceste participări a primit diferite premii în obiecte, bani, diplome, dar în special medalii la rang de argint vermeil mare şi în majoritatea cazurilor locul II la participări internaţionale. Are un vast material filatelic, colecţionat din peste 45 de ţări ale lumii, de pe toate continentele, se poate spune că este o colecţie aproape completă. Fiind cunoscut, atăt pe plan naţional cât şi internaţional, mereu i se cerea să participe la concursuri şi expoziţii filatelice. La ora actuală, acest minunat cetăţean al oraşului, dacă ar fi sponsorizat, ar putea duce şi mai bine faima oraşului în domeniul filateliei. Prin grija Consiliului Local şi al Casei de Cultură ar trebui organizată o expoziţie, prin care locuitorii oraşului şi în special generaţia tânără să vadă lucruri de-a dreptul extraordinare, atât ca valoare a expoziţiei, cât şi exemplul muncii unui om deosebit. Aşa cum declară domnul Pacev, i-a plăcut să fie econom, să se lase de fumat, să evite restaurantele, să fie ordonat, să continue să-şi îmbogăţească cunoştinţele generale şi să aibă prieteni printre cei mai de seamă conducători ai mişcării filatelice din Europa. Tot datorită muncii sale meticuloase, făcută cu pasiune, ca arhivar al Primăriei, a pus ordine în evidenţa documentelor. Studiind arhivele vechi ale oraşului, acest om este un izvor nesecat de informaţii şi date despre viaţa comunităţii, fiind cel mai bun istoriograf al oraşului. Pentru toate acestea, noi îi aducem un pios omagiu de recunoştinţă şi credem, fără teama de a greşi, că poate deveni unul din cetăţenii de onoare a oraşului, iar Clubul Filateliştilor să fie înfiinţat şi să-i poarte numele. Despre cultura sânmiclăuşeană se poate scrie enorm de mult şi de aceea îndemnăm pe tineri să scrie despre viaţa culturală a oraşului, ajutaţi printr-o strategie elaborată de Consiliul Local prin Casa de Cultură.

10.3.4. ARHITECTURA

148

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

În ceea ce priveşte arhitectura, putem spune că localitatea s-a înscris cu clădirile sale, în curentele vremii, în special cele occidentale. Castelul Nako nu poate fi încadrat, din punct de vedere arhitectural, într-un singur stil, dar a preluat din elementele de stil ale barocului şi influenţele romantismului, dându-i construcţiei o anumită ţinută, care să impresioneze, fiind tipică micilor castele situate la periferia imperiului austro-ungar. Este o construcţie ce datează de aproape 139 de ani şi care s-a realizat pe baza planurilor unui antreprenor adus de la Viena. În perioada folosirii lui, de către groful Nako, în interiorul său se găseau valori inestimabile precum biblioteca cu peste 5.000 de volume şi un altar Cinquecento. În salonul domnesc, erau expuse picturi realizate de Franz Adam, Nako Kalmane, Lembach şi Schrottsberg, dulapuri sculptate, copii ale tezaurului descoperit, precum şi alte valori, care după anul 1919 dispar. Castelul a avut de-a lungul timpului diferite întrebuinţări, iar în prezent funcţionează Casa de Cultură şi Muzeul Bela Bartok. Castelul NAKO; • Arie construită = 1059 mp. • Arie deăfşurată = 2549 mp. • Subsolul = 146 mp. • Demisol = 1059 mp. • Parter = 1059 mp. • Etaj = 285 mp. • Grosimea zidurilor 25-100 cm. • Construcţia se încadreazş în categoria A si A1. • Construcţia intra în clasa I a de importanţă • Castelul se situează în zona seismică D (cu perioadă de salt Tc=1sec.) • Aşezat pe malul drept al canalului Aranca la 70 m de acesta. • Castelul este aşezat pe cotele +86.05 si +86.20. • Nivelul hidrostatic în zona castelului este de -4,70 m. • Pereţii din zidărie de caramidă. • Fundaţiile din zidărie de caramidă. • Scările din beton armat mozaicate. • Pereţii umeziţi în camerele 47, 48, 49 şi 50. • Sunt afectaţi pereţii şi pardoselile în camerele 77, 78, şi 79 • În demisol sunt zone afectate de umezeală. • Şarpanta din lemn de răşinoase, de dimensiuni mari, lemnul fiind afectat de carii din loc în loc. • Structura de rezistenţă s-a păstrat bine. Măsuri de întreţinere • Refacerea elementelor deteriorate la şarpantă • Înlocuirea şipcilor pentru susţinerea ţiglelor • Curăţarea ţiglei de muşchi • Refacerea şi consolidarea planşeelor

149

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

• Scoaterea umezelii din încăperile cu igrasie • Refacerea trotuarelor în jurul clădirii • Refacerea instalaţiilor defecte O altă clădire monumentală este clădirea Şcolii generale nr.1, construită în anul 1897, prin contribuţia populaţiei oraşului. A avut ca destinaţie Sediu de plasă şi apoi Sfat popular raional, iar din 1970 devine sediul Şcolii generale nr.1. Este o clădire cu două etaje, cu încăperi şi ferestre mari având un turn de observare, ce este al doilea ca mărime după Biserica catolică. Are elemente de factură eclectivă şi forme neoclasice cu stil neoromanoscentist. Clădiri cu vechime mare, construite între anii 1750-1890, se află în centrul oraşului şi ocupă o suprafaţă mare (Policlinica, Cinematograful, Fabrica de ciorapi, Spitalul, Judecătoria, Şcoala generală nr.1). Au elemente aparţinând stilului gotic îmbinat cu baroc, cu forme neoromanoscentiste. Erau construite dupa modelele cladirilor de la Viena si Budapesta. Cea mai înaltă şi impunătoare clădire, construită în anul 1824, este Biserica Catolică, ce se află în centrul oraşului. Este construită de către contele Nako, trecut de la ortodoxism la catolicism, cu ajutorul românilor şi a sârbilor iobagi din comună. Este zidită din cărămidă arsă, tencuită în stil romanic renaissance de către arhitectul Mar din Viena. Are o lăţime 50 m în exterior, 25 m în interior, iar înălţimea turnului este de 64 m. Zidurile, până la suprafaţa pământului, au o grosime de 8 m, iar în interior prezintă două rânduri de coloane puternice de cărămidă de 140 cm diametru, ce susţin bolta semicilindrică ,,borceaux’’.(6) Biserica are patru altare de marmură, închinate în onoarea Sfintei Tereza, Sfântului Ioan Nepamuk, Sfintei Ana şi Sfântului Antonie. Sub altarul principal se află o criptă mare, în care sunt înmormântaţi şi membrii ai familiei Nako. Biserica Sârbă este a doua biserică ca mărime, fiind şi cea mai veche, construită între anii 17831787. Este o biserică cu forme arhitectonice elegante şi cu dimensiuni de catedrală. Stilul este baroc vienez, o formă perimată a stilului bizantin şi a celui romanic, la care s-a adus o serie de elemente macedo-române. Are o formă dreptunghiulară şi se termină la est cu absida pentagonală cu cinci laturi ale altarului. Este construită din cărămidă arsă, iar acoperişul din tablă galvanizată. Biserica Ortodoxă-Română a fost construită între anii 1899-1903, şi în planul bisericii se întâlnesc influenţele bizantină şi romano-lombardo-gotică, dând naştere stilului baroc vienez, adus în Banat de macedo-români. Biserica este construită din cărămidă arsă, având lungime de 39,90 m, lăţime la vest de 14,14 m, iar absida altarului cu o lăţime de 10 m şi lungime de 5,50 m. Cele mai elegante forme şi trăsături arhitectonice se găsesc la faţada vestică, unde este aşa zisul partal al bisericii. La colţul de nord vest al curţii bisericii, se află monumentul eroilor ortodocşi români din localitate, morţi în războiul pentru întregirea neamului. Monumentul are forma unei capele boltite, deschisă în trei laturi. Biserica Greco-Catolică este a patra ca mărime şi a treia ca vechime, fiind construită în anul 1846 din cărămidă arsă, în stilul baroc, cu aceleaşi caracteristici în construcţie şi arhitectură. Biserica Evanghelică este o biserică de dimensiuni reduse, construită în stil gotic, combinat cu cel baroc, cu trei turnuri, după modelul unei biserici din Hangos (Ungaria). Mai există şi alte biserici aparţinând diferitelor secte, precum este Biserica penticostală, o construcţie nouă şi modernă construita in 2003 cu o arhitectura modernă. În peisajul urbanistic, urmează să se construiască biserica ortodoxă ucraineană.

150

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

10.3.5. ACTIVITĂŢI CULTURALE IMPORTANTE

Începând cu anul 2000, s-a instituit activitatea ,,Fii oraşului” şi ,,Cetăţeni de onoare”. În anul 2000 au fost sarbătoriţi şi declaraţi Cetăţeani de onoare ai oraşului personalităţile din Anexa nr. 11

,, Adevărul nu se pierde niciodată în lume, iar oamenii acestei localităţi sânt datori să-l cunoască pentru că dacă se despărţeau de adevăr, se despărţeau de Dumnezeu”. 10.4. VIAŢA CONFESIONALĂ Sânnicolau Mare, ca toate localităţile din Banatul istoric, a făcut parte din aria de geneză a creştinismului, aşa cum o atestă descoperirile arheologice de pe malul râului Mureş, la 5 km nord vest in Sighet şi pe locul fostei fabrici de ţiglă. In acest spaţiu daco-roman, rămas sub influenţa imperiului roman, iar mai târziu a Bizanţului creştin, populaţia poate să-şi asigure existenţa şi să îşi afirme credinţa. Sfântul Niceta de Remessiana (cca. 340-415) a desfăşurat o activitate misionară creştină şi în spaţiul bănăţean, iar în anul 535, împăratul bizantin Justinian, prin Novela XI-a, întemeia „Arhiepiscopia Justiniană Prima”, a cărei jurisdicţie încorpora şi Banatul. Viaţa creştină s-a desfiinţat în anul 731 în unele zone ale Banatului, iar în cele existente va continua, sub jurisdicţia Patriarhiei din Constantinopol. Legenda major „Vita Sancti Gerardi” (6) consemnează că, în anul 1002, voievodul Achtum, care avea reşedinţa la Morisena, s-a botezat în credinţa creştină, la Vidin, acceptând suveranitatea împăratului Bizanţului Vasile al II-lea. La Morisena, se va întemeia o mănăstire ,,întru slava fericitului Ioan Botezătorul’’ ,punând acolo un stareţ şi călugări greci. Pe lângă mănăstirea Morisena, au mai fost construite: mănăstirea din

151

la 1333. Gerard de Sagredo cu sprijinul regilor maghiari organizează episcopia romano catolică de la Cenad. rămânând a sârbilor.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Sânnicolau Mare şi mănăstirea Kemeneche (la 3 km est de Cenad şi 5 km nord vest de Sânnicolau Mare) şi care. credincioşii îşi aveau lăcaşul de cult într-o casă apropiată de locul actual al bisericii. Imigrarea sârbilor şi apoi a grecilor în localitate. iar după 1733. patrimoniul strămoşesc şi ortodoxia românească. aflată la intersecţia străzilor Calea lui Traian şi A.au avut o influenţă deosebită în creştinizarea întregii zone. PAROHIA GRECO-CATOLICĂ Această parohie ia fiinţă în anul 1846. au luat amploare. intră într-o fază de zbucium şi continuă lupta cu diferiţi duşmani. Existenţa ruinelor. atestă că românii din localitate au avut o viaţă bisericească bine organizată.4. alături de cea românească. numele oraşului fiind legat pe veci de Sfântul Nicolae.catolică numără doar 310 credincioşi. 10. până la Achtum. rămânând doar biserica ce poartă hramul Sfântului Mare Ierarh Nicolae şi Parohia ortodoxă. ca avanpost de apărare a cetăţii Cenadului. În anul 1903. ambele cu altarul spre răsărit. după venirea germanilor.2. pentru a şi salva a-şi păstra intact. în 1767. a rezistat câteva secole. După epoca de înflorire. Până la construirea bisericii. PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ În registrul pentru plata zecimilor papale. Situaţia devine critică între credincioşii români şi sârbi. După dărâmarea vechii biserici.Şaguna. şi şi-a continuat activitatea până în anul 1948. dintre sârbi şi români. iar în alta în sârbeşte şi fiecare cu preoţii săi. în 1799. ca slujbele să se ţină într-o duminică în româneşte. figurează şi Parohia ortodoxă San Nicolau. una spre râul Mureş şi alta pe malul Arancăi. Sânnicolau Mare. românii ies definitiv din biserică. de la Episcopia Cenadului. de abia. în lucrarea sa. Parohia localităţii făcea parte din episcopia Mureşană. Numărul ortodocşilor în anul 2002 era de 8. după lungi procese la Timişoara şi Budapesta. care va propaga catolicismul în toată zona Banatului.se construieşte o biserică mai mare. ajungându-se. se termină construcţia bisericii ortodoxe române. 152 . când patruzeci de familii de români au fost trecuţi la catolicism. face ca aceştia să intre în comunitatea religioasă a românilor. când se despart din nou. rezolvarea făcându-se pe cale juridică. La ora actuală parohia greco. fapt susţinut şi de Schreyer. biserica din cărămidă arsă a fost transformată în moschee. se înfiinţează şi o parohie sârbească. de pe vremea principilor naţionali. între anii 1783-1787 . care spune că episcopia catolică sa înfiinţat. după care s-a prăbuşit. împreună . În anul 1030. în jurul anilor 1900. care să cuprindă toţi credincioşii celor trei etnii ortodoxe.974 credincioşi. în anul 1902 .. Începând cu anul 2000 în oraş s a înfiinţat Protopopiatul Ortodox ce are în subordine bisericile din partea de vest a Banatului.4. în Sighet. în anul 1902. Neînţelegerile. La venirea turcilor. Acest fapt este demonstrat şi pe obiectele din comoara găsită. când cultul greco-catolic se uneşte forţat cu cel ortodox. Biserica a fost sfinţită. Începuturile existenţei Parohiei ortodoxe române din Cenad şi Sânnicolau Mare exista chiar şi pe timpul stăpânirii romane. ce a aparţinut principilor români Buiula şi Vatavul şi apoi lui Achtum.1. 10. Acest lucru nu durează decât până în anul 1990.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

10.4.3. PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ Aceasta ia fiinţă între anii 1818-1824 , până atunci aparţinând de Parohia Cenad şi avea ca şi credincioşi pe germanii şvabi colonizaţi. Întrucât, Comuna Germană a fost deja constituită, contele Nako construieşte, în anul 1824, Biserica romano catolică, la care se alătură, pe lângă credincioşii germani şi maghiarii, precum şi alte naţionalităţi. Până la construirea bisericii, slujbele se ţineau întro capelă, aşezată în mijlocul Comunei Germane, pe strada Sauerlander Gasse (Nufărului).

Biserica romano-catolică este una dintre cele mai impunătoare biserici din oraş, putând să fie declarată, ca şi biserica sârbească, monument istoric. În prezent, parohia are un număr de 2.673 de credincioşi (germani, maghiari, bulgari). 10.4.4. PAROHIA ORTODOXĂ SÂRBĂ În anul 1773 se înfiinţează parohia sârbă, iar după construirea bisericii, în 1787 devine proprietatea sârbilor prin preluarea acesteia pe cale juridică. Parohia ortodoxă sârbă, construită în anul 1733, a fost înfiinţată de patriarhul Cernejovici, în anul 1717, în Sânnicolau Mare. Biserica se află în Piaţa 1 Mai, fiind o biserică impunătoare, cu aspect de catedrală . Parohia are un număr de 452 de credincioşi. 10.4.5. BISERICA REFORMATĂ După ce habsburgii acordă cultului reformat, protestant, luteran şi evanghelic, liberă execuţie, se permite imigrarea, în localitate, a ungurilor reformaţi. În anul 1787, se aşază, în localitate, prima familie maghiară protestantă (Matei Kalafon), care la început au aparţinut de parohia Nădlag. În urma aprobării de către conducere şi cu ajutorul contelui Nako, credincioşii reformaţi au zidit, între anii 1814-1815, o casă de rugăciuni şi şcoală maghiară, iar în 1824 primesc şi loc de cimitir. Biserica de azi, de pe strada Gh.Şincai, a fost construită între anii 1912-1913, de arhitectul Graf din Sânnicolau Mare, în stil gotic, combinat cu cel baroc, după modelul bisericii din Hangos (localitate în Ungaria). Biserica are un număr de şase evanghelici-luterani şi cinci evanghelici. 10.4.6. COMUNITATEA ŞI SINAGOGA EVREIASCĂ Despre întemeierea comunităţii evreieşti în Sânnicolau Mare, nu sunt date sigure. La 1780 contele Nako le-a dat loc de cimitir, iar în 1794 şi-au zidit sinagoga , din resurse proprii, înlocuind-o pe cea veche cu una nouă, care era un adevărat monument de artă. Comunitatea evreiască are înfiinţată ,,Reuniunea Sfântă’’ numită Chevra Kadisa. Numărul credincioşilor se ridica la 280. Templul izraelit se afla la cimitirul din Bugeac, iar Sinagoga se afla la intersecţia străzilor A.Mureşan cu A.Şaguna, ambele fiind dărâmate pe timpul războiului. În localitate nu mai există nici un evreu, însă, urmaşii, celor care au trăit aici, vor să ridice o sinagogă, pe vechiul loc. 153

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

10.4.7. SECTELE RELIGIOASE În urma recensământului, în localitate sunt 91 de credincioşi baptişti, 632 de credincioşi penticostali, 38 de credincioşi adventişti, iar nedeclaraţi, mai sunt sectele: martorii lui Iehova, pocăiţi după evanghelie şi sâmbătari. 10.4.8. CIMITIRELE ŞI SĂRBĂTORILE RELIGIOASE Oraşul are un număr de şapte cimitire, repartizate astfel: cimitirul ortodox, de pe strada Mărăşeşti, cimitirul catolic german, de pe strada Vânătorilor, cimitirul catolic maghiar, de pe strada Stadionului, cimitirul evanghelic, de pe strada Gării, cimitirul ortodox sârb, de pe strada Stadionului, cimitirul evreiesc, în Bugeac şi cimitirul de pe drumul Timişoarei. Viaţa confesională, în oraş, se manifestă conform tradiţiei fiecărei biserici, existând respectul pentru toate activităţile religioase, indiferent de religie. Oraşul are ca sărbători

religioase: Ziua Eroilor, Hramul bisericii Sfânta Maria, Kirwaiul german, Faschingul (venirea primaverii), Sfântul Nicolae.

Deviza ,,Şoimilor României” << MENS SANA IN CORPORE SANO>> (Minte sănătoasă în corp sănătos)

10.5. MIŞCAREA SPORTIVĂ
De-a lungul timpului, mişcarea sportivă a avut o tradiţie înclinată spre ramurile sportive existente în fiecare etapă istorică, în funcţie de dezvoltarea economică şi condiţiile sociale. Odată cu colonizarea germanilor şvabi, activităţile sportive se diversifică, ele desfăşurându-se atât pe plan local, cât şi în localităţile din jur, în diverse discipline sportive existente la aceea vreme. Apariţia, în anul 1860, a mişcării sokoliste în Cehia, se va face simţită şi în localitate, care se materializează, (11) în anul 1924, când se creează Societatea de Educaţie Fizică ,,Şoimii României’’, acesta constituind un moment de referinţă pentru sportul din localitate. Înfiinţarea şi activitatea „Şoimii României” este legată de fraţii Gheorghe şi Vasile Farca, care plecând în America, în 1907 descoperă mişcarea sokolilor (şoimi). În oraşul american Saint Louis, împreună cu 19 tineri români Gheorghe Farca înfiinţează clubul „Străinul liber” şi urmează o mare şcoală de gimnastică din America „North American Gymnastic Union” iar în 1924 dă primul festival de gimnastică în America, iar cu banii strânşi va înfiinţa Şoimii României la Sânnicolau Mare. Revenind în ţară se înscrie amator la Oficiul Naţional de Ed. Fizică din Bucureşti care l-a absolvit cu laude. Fratele său Vasile urmează acelaşi traseu şi termină aceeaşi şcoală de gimnastică din Indianapolis.

154

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

Amândoi fraţii Farca au organizat mai multe societăţi de gimnastică în oraşele americane (Chicago, Saint Louis,Philadelphia şi Detroit). Întorcându-se acasă în 1920 au început munca pentru înfiinţarea societăţii de gimnastică Şoimii României, la 28.09 1924, Şoimii României aveau următoarele discipline sportive: -exerciţii de gimnastică, -figuri acrobatice, -piramide şi lupte, -întreceri, alergări şi sărituri, -salturi mortale, -jocuri şi dansuri naţionale etc. În 1930 Şoimii României duc faima peste graniţa României, pe teritoriul Iugoslaviei la Belgrad, fiind apreciaţi ca cei mai buni dintre participanţi. În 1932 Şoimii României participă în Cehoslovacia la Praga (ţara sokolilor), unde erau prezente la concurs 22 de naţiuni cu 60.000 de sokoli, asistând peste 100.000 de spectatori. La Praga Şoimii României au obţinut medalia de aur, au defilat prin faţa preşedintelui ceoslovac Massaryk, iar presa străină inclusiv cea din America a adus elogii domnului Farca, cu ai dumisale feciori şi fete din Sânnicolau Mare. La Oraviţa, cu ocazia vizitei Regelui Ferdinant, Şoimii României au defilat prin faţa suveranului fiind aplaudaţi cu căldură. Şoimii României au jucat un rol foarte important în mişcarea de educaţie fizică din şcolile judeţului Timiş-Torontal şi Arad, iar în Sânnicolau Mare s-a construit prima sală de sport în curtea Gimnaziului „Principele Carol” ( Grupul Şcolar Agricol). La jubileul aniversării a 10 ani de existenţă la 03.06 1934 au participat peste 1200 de băieţi şi 600 fete, din 21 de şcoli primare şi 3 gimnazii din Timiş şi Arad. Pe arena din faţa Spitalului Berta s-a prezentat un spectacol grandios asemănător cu cel din Cehoslovacia. În cadrul societăţii sportive s-a înfiinţat şi cohorta de cercetaşi, care a participat la concursul internaţional de la Poiana Braşov având ca scop cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţiilor patriei. A fost înfiinţată şi societatea de tenis care a participat la concursurile de la Arad. Apariţia războiului diminuează activitatea şoimilor şi chiar încetează pentru totdeauna, datorită lipsei de fonduri şi a mijloacelor de transport precare. În anul 1902, ia fiinţă prima echipă de fotbal numită Asociaţia Sportivă ,,Sâmiclăuşana”, care îşi desfăşura activitatea pe terenul de lângă Gara Mică, iar mai apoi pe terenul de pe Strada Timişoara unde se jucau meciuri de fotbal cu echipe din localităţile din jur. Activitatea fotbalistică se reia în anul 1953, când se construieşte stadionul oraşului cu o capacitatea de 5.000 de locuri şi cu o tribună principală, în care îşi va desfăşura activitatea echipa de fotbal ,,Unirea’’. După reorganizarea fotbalului în 1990 echipa se menţine în Divizia D, fără alt obiectiv decât evitarea retrogradării. Jucătorii şi cheltuielile acestei echipe sunt plătite de către Primărie. După înfiinţarea cooperativei meşteşugăreşti Bănăţeanul, aceasta îşi constituie o echipă de fotbal numită ,,Voinţa’’, pe un teren propriu, lângă ştrandul termal. Meciurile se desfăşoară în judeţ, cu jucători dintre angajaţii cooperativei, şi din oraş. Un eveniment sportiv, ce a adus faima oraşului, a fost echipa de volei feminin, care a câştigat campionatul republican trei ani la rând, între 1958-1960. 155

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

Pe lângă Şcoala Agricolă, ia fiinţă, în anul 1928, clubul ,,Meteorul’’, care alături de şcolile din oraş, participă la evenimentele sportive ale oraşului. Activitatea acestui club a fost de scurtă durată, doar până în anul 1940. La Campionatul Naţional de Juniori la tenis de masă a fost obţinut un titlu naţional, de elevul Bălan Cristian. Între anii 1985-1996 a funcţionat o sală de popice modernă, care nu a fost folosită decât pentru concursuri. Sala de popice s-a desfiinţat, în locul ei fiind acum o secţie de confecţii şi încălţăminte a unei firme italiene. În anul 2004 oraşul are următoarele echipe şi secţii sportive: echipa de fotbal Unirea (divizia B), echipa de fotbal Voinţa, din campionatul judeţean, echipa de handbal fete (divizia A), echipa de handbal băieţi (divizia B), echipele de fotbal juniori, secţia de gimnastică, secţia de karting şi secţia de călărie. Pentru desfăşurarea activităţilor, pe timp de iarnă şi a sporturilor de sală, s-a construit Sala de Sport, care are ca destinaţie desfăşurarea meciurilor de handbal fete şi băieţi, activităţile sportive ale elevilor din şcoli generale şi licee, gimnastică şi meciuri de fotbal. Pentru cazarea sportivilor s-a construit hotelul Sport şi Căminul Sportiv. Bazinul olimpic al Ştrandului termal şi rece nu este folosit decât pentru activităţi de agrement şi deloc pentru activităţile sportive. În anul 2002 s-a construit un kartodrom în partea de sud vest a oraşului, unde se vor desfăşura concursuri naţionale şi internaţionale. Hipodromul a fost construit în anul 1985, în partea de nord est a oraşului, pe strada Ţichindeal, având în dotare o pistă de concurs cu obstacole, tribună de arbitraj, tribună cu o capacitate de 400 de locuri, grajduri, clădire administrativă şi un parc la intrare. La Campionatul Individual al Maeştrilor şi la Campionatul Naţional al Juniorilor, desfăşurat în perioada 11-13 octombrie la Sibiu 2002, clubul sportiv Sânnicolau Mare a obţinut titlul de vicecampion naţional, iar în luna Decembrie 2003 a concurat în SUA, sub sigla a CS Unirea Sânnicolau Mare. Mişcarea sportivă, deşi nu a avut întotdeauna performanţele aşteptate, rămâne un aspect important din viaţa oraşului, mai ales pentru cei tineri şi talentaţi.

PREZENTUL ÎNTRE MULTICULTURALITATE ŞI ASIMILARE Mileniului al III- lea a început cu mari transformări în viaţa omenirii, iar conceptul globalizării începe să se contureze cât mai profund, ce va face ca să apară şi noile concepte despre multiculturalitate şi asimilare în viaţa fiecărei comunităţi. Într-o Europă unită, în care rolul hotărâtor îl vor juca naţiunile şi nu statul, multiculturalitatea devine ca o necesitate de îmbinare a valorilor fiecărei naţiuni, determinând un proces ireversibil de asimilare. Oraşul Sannicolau Mare, prin istoria sa milenară, are o tradiţie a multiculturalităţii, prin existenţa în vatra aşezării, a diferitelor naţionalităţi care au locuit alături de români. Prin consens, toleranţă şi respect reciproc, dar şi datorită căsătoriilor mixte, multiculturalitatea a ajutat locuitorii să cunoască şi alte valori culturale şi creştine, tradiţii, obiceiuri ale altor naţionalităţi; germane, maghiare, sârbe, bulgare, greceşti, macedoniene şi evreieşti. Oraşul, fiind aşezat pe drumul european 156

care. în domeniul muzicii. dar fiind prezente în viaţa cetăţenilor ce locuiesc în acest oraş. Instituirea titlului de cetăţean de onoare al oraşului. Muzica lăutărească a fost cea mai bună moştenire. să fie pregătiţi şi din punct de vedere multicultural. POLESELLO GIOVANI (Mapol) şi GIAN FRANCO – ZOPPAS să devină cetăţeni de onoare ai oraşului. Diversificarea activităţilor prin care se manifestă multiculturalitatea sunt complexe. dar în prezent. La fel s-a întâmplat şi în domeniul etnografiei. În prezent multiculturalitatea a căpătat noi valenţe în viaţa oraşului.Monografia oraşului Sânnicolau Mare ce leagă Timişoara de Budapesta. neînţeleasă. a făcut ca populaţia tânără să accentueze acest proces prin învăţarea limbilor străine. poate fi realizat. germane. au pus un accent deosebit. televiziunea prin cablu) şi construirea unor fabrici moderne în zonă. a dat posibilitatea ca un număr de trei cetăţeni străini (MICHEL MARINGER (Delphi). unde corurile cântau. datorită. fapt unicat în istoria sa. fiecare cetăţean. Apariţia manelelor a fost. fiecare etnie şi-a manifestat o dorinţă mare. s-a asimilat în special muzica uşoară din topurile mondiale. Foarte puţini cetăţeni au acces la muzica clasică. La sărbătorile tradiţionale. era cunoscută şi apreciată. erau şi sunt mereu în contact cu evoluţia modernă a lumii.). cântece româneşti. având ca scop calitatea vieţii locuitorilor. pregătirea lor în ţările dezvoltate. indiferent de etnie a cel puţin două limbi străine. în viaţa cultural-artistică a oraşului. iar muzica populară. are cea mai mare audienţă. prin 157 . şi este prezentă la diferite manifestări (nunţi. ce trecea pe aici. Banatul nu a fost numai poarta prin care pătrundea istoria. iar mai târziu a fost şi poarta. germani au creat multe surse de multiculturalitate. Cu investiţii mici. cenacluri. a făcut ca elementele culturale să circule foarte uşor de la o cultură la alta. dar mai ales prin deciziile factorilor de răspundere din oraş. la dezvoltarea cultural-artistică a oraşului. iar legăturile de rudenie şi prietenie cu cetăţenii din ţările Europei şi Americii. Se poate spune că oraşului i s-au asimilat oameni de seamă. în special nedirijate şi neplanificate. prin romani de la sud la nord. nunţi şi botezuri se cântă muzică populară bănăţeană şi a regiunilor învecinate. la cumpăna mileniilor şi în primul secol. de-a lungul timpului. în special cărţile primite din ţările de origine. de participarea sa la procesul complex de cultură. dovedind că poate fi un oraş european. acesta beneficiind mai rapid decât celelalte oraşe. Apariţia investitorilor străini. În literatură. atât ei cât şi contactul cu valorile zonei. fiindcă. în toată Europa centrală. italieni. cunoaşterea noilor valori materiale. transformată (etno). să apară şi fenomenul de asimilare atât cultural cât şi etnografic. De aceeia. lor participă prin fonduri de sponzorizare. lipsei unei forme culturale organizate. care s-a asimilat. şezători. maghiare şi sârbeşti. îşi putea asculta muzica sa. unde se cântă toate genurile de muzică din zonă. se poate realiza o mai mare participare la punerea în valoare a personalităţii oraşului. Berlin. Din acest punct de vedere. Viena. Trecutul său istoric a făcut. austrieci. în sfera producţiei materiale. fapt ce s-a răsfrânt şi asupra vieţii locuitorilor. ca pe lângă multiculturalitate. ca astăzi. Acest obiectiv al creaţiei. precum şi cântece din repertoriul naţionalităţilor conlocuitoare. să citească cărţile în limba maternă. în prezent. atât prin politicile naţionale şi europene. în multiculturalitate şi asimilare. De-a lungul timpului. se cântă în diferite localuri. prin vocaţia. serbări etc. oraşul s-a ancorat profund în procesul de multiculturalitate şi asimilare. ca loc de popas al poştalioanelor. botezuri. la început. localitatea Sannicolau Mare. a fost în permanenţă în contact cu valorile civilizaţiei Europei centrale. Pe lângă cunoaşterea de către un cetăţean. Accesul la noile descoperiri tehnice (internet.

desprinsă din unitatea carpato-danubiano-pontică. într-un anumit areal geografic. precum şi stăpânirea austriacă. propria istorie. de unde veneau şi plecau trenuri în patru direcţii: Sânnicolau Mare – Mako (Ungaria) Sânnicolau Mare – Kikinda (Iugoslavia) Sânnicolau Mare – Arad Sânnicolau Mare – Timişoara În existenţa sa. propria tradiţie culturală. explicându-se dubla înţelegere istorico-culturală a românilor bănăţeni în Europa.Monografia oraşului Sânnicolau Mare care. pe axa Istambul-Bucureşti-Timişoara-VienaBerlin precum şi pe axa Bucureşti-Sibiu-Timişoara-Viena. ci a continuat să aibă un rol important. Aşezat la întretăierea drumurilor comerciale V-E şi NS şi de-a lungul văii Mureşului. care este Banatul. au făcut ca Banatul. ce au locuit şi locuiesc alături de români. în etapele istoriei. la fel şi oraşul Sannicolau Mare. de-a lungul istoriei. să se scrie de la vest la est. Schimbarea sistemelor sociale şi administrative nu a redus importanţa sa zonală.1 ORAŞUL. armatele marilor imperii: roman. mereu. 158 . Prin localitate. ca centru administrativ-teritorial în diferite etape ale istoriei. habsburgic şi otoman. A fost. în contact cu problemele localităţilor din jur. unde fiecare etnie a avut partea sa de contribuţie materială şi spirituală. de-a lungul timpului. Toate acestea. un spaţiu edenic. istoria a început. Astfel că. considerat din totdeauna. ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ 11. creându-şi rolul de influenţă în partea cea mai vestică a ţării. sale a fost. să fie o vastă gradină. a făcut să fie. un loc de popas al poştalioanelor. Odată cu dezvoltarea economică a Banatului. cu diferite funcţiuni administrativ-teritoriale. exprimă particularităţile zonei respective. Sânnicolau Mare a fost un centru nodal. aici aşezându-se diferite naţii. în confruntarea lor pentru cucerirea acestui pământ mănos. Sânnicolau Mare. 11. au trecut. pe lângă permanentele legături cu toţi românii din ţară. localitatea a devenit un nod de cale ferată important. datorită poziţiei sale geografice. diligenţelor şi cărăuşilor care veneau şi plecau din aproape toată zona central europeană şi cea estică. în dezvoltarea economică a zonei. se evidenţiază legăturile cu spaţiul central european. este şi va fi un centru polarizator pentru localităţile din jurul său. cu influenţele occidentale. de-a lungul vremii.CENTRU POLARIZATOR Poziţia unui oraş.

structura etnică. de către primii miniştrii ai României şi Ungariei (Isărescu Mugur şi Orban Victor). în care orice persoană. dar a rămas un centru polarizator.dovedind . în această zonă. continuându-se şi mai apoi după 1969. oraşul să fie vizitat de mulţi cetăţeni. După deschiderea. Întrucât. biroului notarial. nefiind suficientă. cu răspunderi teritoriale în afara oraşului. farmaciile etc. Subunităţile M. care leagă Bucureşti–Timişoara–Sânnicolau Mare (km 620) Szeged–Budapesta–Viena. s-a apelat la cetăţenii din localităţile din jurul oraşului şi la alţii veniţi din ţară. Sânnicolau Mare este înfrăţit cu localităţile Mako şi Battonya (Ungaria) şi colaborează foarte bine cu localităţile Birgkirchen şi Ludwisburg din Germania. a dat un impuls nou preluând de la aceştia valorile şi conceptele europene. privind relaţiile interumane se poate spune.I. ce leagă Banatul de Europa Centrală şi Occidentală. iar colonizarea germanilor şvabi. birourilor de avocaţi. Sânnicolau Mare este primul oraş cu care iau contact străinii. O caracteristică generală a rolului său de centru polarizator. parchetului.încă o dată. sârbi şi unguri. Aşezat pe drumul european E 70. respectând tradiţia locului. de-a lungul vremii. prieteni. fac să se mărească şi mai mult rolul de centru polarizator. Teremia Mare şi Lovrin. fiind un spaţiu multietnic (un adevărat mozaic de la 10 la 17 naţionalităţi). cunoscuţi pe tot mapamondul începând cu România. a atras după sine imaginea unui oraş deschis. forţa de muncă din oraş. După 1990 când investitorii străini construiesc firme pe piaţa capitalistă. Începând cu anii 1870. un oraş de graniţă. ce au o suprafaţă de peste 10. când începe dezvoltarea industrială a localităţii. Beba Veche. specializate în domeniul agricol. fac ca în zilele de lucru. Toate acestea luate la un loc. evoluţia sistemului educaţional. Dudeştii Vechi. Europa. existente în oraş: Poliţia (serviciul informatizat al persoanei). numărul muncitorilor navetişti este de 3000 – 4000 persoane. astfel că. au creat din localitate o zonă de influenţă urbană în partea de NV a Banatului.. ce frecventează cursurile acestor instituţii.. ce vin în România. se poate afirma şi convieţui. că oraşul este permanent în contact cu realităţile lumii mondiale. că locuitorii săi au legături de familie. Cu localitatea Mako s-a creat o microregiune. cadastrului. alături de români. se înscrie în euroregiunea DKMT (Dunăre–Kriş–Mureş-Tisa) cu câteva proiecte pentru viitor. privind dezvoltarea euroregiunilor Sânnicolau Mare. s-a încheiat o colaborare cu judeţele limitrofe din Ungaria şi Serbia (Csongrad şi Voivodina). La nivel interjudeţean. spitalului cu policlinica. în oraş funcţionează un liceu teoretic şi grupul şcolar agricol (şcoala de artă şi meserii) vin mulţi elevi din localităţile din jur: Cenad. în localitate. de pe o rază de (40 – 60 km). l-a constituit. a punctului de trecere a frontierei de la Cenad. negustorii greci şi macedo-români renumiţi pentru activităţile lor în domeniul economic. marea diversitate a activităţilor economice particulare a atras un număr mare de cetăţeni din comunele din jur. indiferent de naţionalitate. fiindcă cei care au venit în locul celor plecaţi au continuat tradiţia. Dezvoltarea sa industrială. în octombrie 2000. când industria se reface în concepţie socialistă. Poliţia de Frontieră şi Pompierii. oraşul a intrat din nou în circuitul european. Sediile firmelor româno-italiene. Existenţa judecătoriei. ca să păstreze personalitatea oraşului. Se refac vechile legături comerciale. În conceptul european. La o analiză făcută. el şi-a schimbat. şi faptul că aici. Fiind un oraş cu un sistem deschis.000 ha în zona cea mai vestică a ţări polarizează şi localităţile din jurul lor.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Localitatea. din multe localităţi ale ţării şi din alte zone ale Europei. 159 . SUA şi până în Australia . cabinetele medicale. de-a lungul istoriei sale. în care toate etniile trăiesc şi convieţuiesc împreună. au trăit evreii.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare care prin proiecte viabile. • Principiul repartiţiei spaţiale (poziţia geografică şi cadrul natural). economice şi sociale). Pe lângă analiza şi sinteza studiului. deductive. aplicând următoarele principii. Pentru întocmirea lucrării am apelat atât la metode. se poate spune că oraşul Sânnicolau Mare poate deveni oraş model. care puse într-o ordine cronologică şi analizate ştiinţific. am încercat să redăm o primă abordare şi studiere a imensului volum de date şi evenimente. putând deveni unul din primele oraşe moderne ale României. deschiderea prin PTF Cenad a traficului greu. imaginea oraşului. respectul reciproc şi credinţa în Dumnezeu. cheltuieli financiare şi ample căutări. va mări în viitor rolul său ca centru zonal de influenţa urbană. . construcţia ocolitoare a drumului european. Am desfăşurat planul lucrării după următoarea metodologie. Crearea unei zone rezidenţiale. în partea de sud a oraşului. 160 . SAPARD etc. modelare.. matematice. În concluzie. Statul român. pe care oraşul le are. dialectice. • Principiul cauzalităţii (relaţia dintre studiul populaţiei şi aşezare). • Principiul sociologic (aplicarea în viaţa localităţii a factorilor sociali şi legile sociale). să poată reda cât mai real. de-a lungul istoriei sale. precum şi captarea de noi investiţii străine. drepturile omului. Prin lucrarea . prin fonduri PHARE. în care să primeze legea democratică. oraşul Sânnicolau Mare întruneşte multe din condiţiile cerute de aceste foruri europene. istorice. comparative precum şi observaţia şi descrierea geografică. toleranţa şi încrederea în semeni. ca unitate structural-funcţională a mediului geografic). cartografice. • Principiul integrării geografice (analiza localităţii. de către locuitorii săi). având ca obiectiv de importanţă strategică aderarea României la NATO (2004) şi la UE (2007).Monografia oraşului Sânicolau Mare”. • Principiul ecologic (raportul dintre om şi mediul înconjurător). am utilizat metode şi procedee geografice ca. inclusiv exploatarea zăcământului natural de apă geotermală. pentru a putea centraliza bazele de date necesare. • Principiul autropic (prezentarea în timp şi spaţiu a modificărilor mediului localităţii. utilizate de geografie în studiul acestei entităţi teritoriale. Elaborarea lucrării a necesitat un efort mare.Eu mi-s sânmiclăuşan” (înseamnă a fi cineva). de-a lungul existenţei sale). • Principiul regionalismului (rolul localităţii în cadrul Banatului. de tip european. 12 . nu numai în România.CONCLUZII O definiţie simplă a monografiei înseamnă un studiu ştiinţific asupra unui subiect. dar şi în Ungaria şi Serbia. • Principiul istoricului (analiza evolutivă a oraşului. cu componentele sale naturale. pot fi finanţate de Uniunea Europeană. timp. inductive.. procedee ştiinţifice tradiţionale cât şi la cele moderne.

biserica ortodoxă română şi biserica reformată. adaptând forme şi tipare occidentale la specificul zonei. • S-au construit biserica greco-catolică. • S-a construit primul spital comunal din Banat. • Prin localitate au trecut. epigrafia. • S-a construit primele biserici ortodoxe (româneşti şi sârbeşti). • S-a construit prima şcoală agricolă din ţară şi a treia din Imperiul Austro-Ungar. obţinând premiul I la creşterea găinilor. ca pe întreg teritoriul românesc. turcii.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Izvoarele de documentare. vom relua cele mai importante aspecte. • Aici s-a născut marele compozitor şi pianist de renume mondial Bela Bartok. cu mari sacrificii. • Participarea la Expoziţia Mileniului la Budapesta. • Aici s-a născut marele filolog maghiar REVAY MIKLOS. Istoria şi viaţa comunităţii acestui plai bănăţean este extrem de impresionantă. În concluzie. concurând cu berea Pilsen. regi. conducători de oşti şi mari personalităţi ale timpului. lingvistica. însă ele sunt enorm de multe şi trebuie puse în valoare. • Participarea corului Doina la Bucureşti. • Aici s-a ridicat primul monument al marelui poet Eminescu. cu care se poate mândri orice sânmiclăuşean cu oraşul său. în spaţiul etnic românesc şi au evoluat în aceleaşi condiţii. că Sannicolau Mare este o aşezare cu valori istorice create de înaintaşi. obţinând medalia de aur. austrieci. primul cor pe 4 voci şi cor mixt de bărbaţi şi femei. arheologia. sursele juridice. în contextul integrării noastre în marea familie europeană. cel care a pus bazele literaturii moderne maghiare. • S-a constituit primul cor în Banat şi în ţară. • Şoimii României la Praga. localitatea a fost ocrotită şi apărată de Dumnezeu. pentru a-şi putea hotărî viitorul oraşului. impunându-se ca acest studiu să fie continuat. • Trecerea. prin care s-a putut prezenta trecutul şi prezentul localităţii au fost. • Cel mai puternic avanpost de apărare al cetăţii Morisena (Cenad). formată din 40 de elevi. am dorit să redăm un document de studiu şi analiză pentru generaţiile prezente şi viitoare. care producea şi curent electric. Locuitorii acestei aşezări s-au integrat organic. • Reuniunea de cântări Doina – care a obţinut primul Statut juridic de funcţionare de la Budapesta. • Aici s-a născut prima ziaristă din Banat şi Transilvania Emilia Lungu. au obţinut medalia de aur. întrucât lucrarea cuprinde doar o parte din cele mai importante date. pe sub diferite stăpâniri străine (românii. împăraţi. diplomaţia. • Purtând numele Marelui Sfânt Ierarh Nicolae. numismatica. un oraş exemplu demn de urmat şi de celelalte localităţi ale ţării. pentru a le prezenta ţării şi Europei. ca tezaur cu valoare universală (atestă existenţa localităţii încă din secolele IX-XI). • Aici a fost construită o moară pe abur. cartografice etc. unguri). • Descoperirea comorii. din teritoriile ocupate. • S-a construit una din cele mai mari biserici catolice din Banat. • Aici. popoarele migratoare. 161 . • Aici s-a produs cea mai bună bere din Europa. Folosind această bază ştiinţifică. de-a lungul vremii. a luat fiinţă prima semifilarmonică din Banat. forme şi tipare. folclorul şi etnografia.

3) Constituirea unei comisii cetăţeneşti – care să aibă ca scop. toleranţa şi dragostea faţă de tot ceea ce este frumos şi sublim. în pace şi înţelegere. facem un apel. uneori chiar ura şi să creeze un climat demn de o viaţă mai bună. Valorile cele mai mari ale locuitorilor aşezării au fost permanent: cinstea. de muncă şi respect faţă de viitorul oraşului şi al generaţiilor viitoare. 4) Înfiinţarea unei asociaţii de protecţia mediului şi de întreţinere a rezervaţiei Lunca Mureşului. cât şi prin celelalte programe europene (PHARE. • Oraşul are cele mai mari investiţii străine pe cap de locuitor – peste 9000$. pentru a crea acea oază de linişte şi pace. cu care se poate mândri fiecare sânmiclăuşean. fiind cel mai vestic oraş al României. să contribuie mai mult la ridicarea valorilor acestui oraş. către integrarea europeană. Cu toţii. pe care ar trebui să-l urmeze şi astăzi oamenii cei mai bogaţi ai oraşului. juridic etc.Cercului voluntarilor” pe lângă asociaţia de Cruce Roşie şi alte asociaţii umanitare. SAPARD etc). să se îmbine armonios cu bogăţia sufletului acestor oameni. ele redând cât se poate de clar şi real. • • • 162 . ce au trăit şi trăiesc în acest plai de ţară. 1) Crearea unui Consiliu consultativ (format din 1-2 cetăţeni de pe fiecare strada) pentru dezbateri (trimestrial) ale problemelor oraşului.. aceste mari valori universale ale sufletului şi conştiinţei. • Este unicat în istoria aşezărilor.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Obţinerea titlului de Campioni naţionali la volei fete (junioare). Obţinerea primului titlu de campion naţional la tenis de masă (juniori). fiind singurul oraş din ţară. Pentru a ne integra în valorile europene. de la cel mic la cel mare. când între cele două comune nu exista hotar. • Oraşul nu are şomeri. 2) Cererea unor forme asociative ale societăţii civile. Generaţiile de astăzi şi generaţiile viitoare au obligaţia de a transpune în viaţa oraşului. de înţelegere cântec şi poezie. ca bogăţia pământului. oamenii bogaţi ai localităţii au creat valori materiale şi spirituale. Şi aspectele sunt enorm de multe. 5) Constituirea . Toate acestea au creat o simbioză a existenţei localităţii în timp şi spaţiu. sunt necesare implementarea următoarelor obiective sociale. de democraţie şi de statul de drept. Prin izvorul nesecat al culturii. dreptatea. • Oraşul are cel mai mare buget local. În perioada celui mai mare flagel mondial (al II-lea război mondial). prelucrarea noului concept privind integrarea europeană. la număr de locuitori (7 milioane lei/cap de locuitor). aici. în acest ceas al istoriei noastre. în acest spaţiu edenic. rămânând o aşezare deschisă către oameni. • Canalul Aranca redă imaginea mai redusă a marilor oraşe aşezate pe fluvii şi râuri. pe lângă Consiliul Local şi de elaborare a unor programe şi proiecte. acum. au trăit ţi trăiesc oameni de mare valoare sufletească şi de conştiinţă. exemplul cel mai elocvent fiind Contele Nako. către lume. De-a lungul timpului. că. cu scop economic. culturale şi spirituale în viaţa oraşului. prin contribuţia lor financiară. de la cel sărac la cel bogat. o zidire solidă a respectului faţă de lege. să facem prin munca noastră. • Are peste 13 naţionalităţi şi legături de prietenie şi rudenie cu popoare de pe tot mapamondul. neînţelegerile. Toate acestea au făcut. ca oamenii oraşului să lase la o parte înfruntările. s-a unit o comună germană cu o comuna românească. formând oraşul Sânnicolau Mare. atât în cadrul euroregiunii DKMT (Dunare-Kriş-Mureş-Tisa). cultural.

în zona Promotor. ce să apară săptămânal. în zilele de sărbătoare. pentru coordonarea activităţilor cultural educative.Clubului seniorilor” (înţelepţilor). prin care bătrânii oraşului să poată participa la viaţa oraşului. 8) Înfiinţarea . 163 . a unor zone cu obiective balneare. 30) Folosirea încăperilor.Clubului intelectualilor” . care să cuprindă toată legislaţia la care cetăţenii să aibă un acces permanent. 9) Înfiinţarea .... 13) Înfiinţarea clubului sportiv .Clubului investitorilor străini”. a unei zone rezidenţiale.. sub patronajul Consiliului local.Clubului informaticienilor”. pe drumul E70. 19) Stabilirea sărbătorii zilelor . într-o formă mai amplă.. 14) Editarea ziarului săptămânal. 15) Amenajarea intrărilor şi ieşirilor din oraş.Cetăţeni de onoare” şi altor personalităţi ale oraşului şi oameni de seamă. european şi NATO. 18) Sărbătorirea zilei de atestare documentară a localităţii şi a declarării lui ca oraş. 25) Crearea. românesc. folosind apa geotermală.. cu nume din istoria oraşului. date în folosinţă pe 99 de ani.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 6) Înfiinţarea . 7) Înfiinţarea . de către Consiliul local şi folosit de cei peste 2000 de elevi pentru desfăşurarea activităţilor cultural-artistice.. 27) Dotarea bibliotecilor din oraş. în cadrul Primăriei. cu cărţi scrise de cetăţeni ai oraşului. prin care cetăţenii sa fie informaţi cu problemele social-culturale ale oraşului. 21) Denumirea unor obiective (străzi. prin care să fie atrase mai multe investiţii străine. 29) Cererea. pentru a se construi de către investitorii străini. numai pentru activităţi educaţionalculturale şi de funcţionare a unor asociaţii cultural educative.. 17) Stabilirea unui spaţiu (în faţa Hotelului). 20) Sărbătorirea marilor personalităţi şi oameni de seamă ai oraşului.Fii oraşului”. format din cetăţeni ce cântă la diverse instrumente. pentru aborarea pe catarge a drapelelor. pentru cunoaşterea oraşului pe tot mapamondul. în locul clubului Unirea. 10) Înfiinţarea unei mici semifilarmonici. inclusiv confecţionarea de suporţi pentru instalarea drapelelor pe stâlpi şi clădirile principale. sub denumirea . formată din elevi. 26) Destinarea unor terenuri. 28) Amenajarea unui panou de afişaj cu aspect artistic. 16) Arborarea drapelului românesc şi european. după modelele oraşelor europene. 23) Acordarea titlului de . 33) Confecţionarea tăbliţelor cu numere de casă şi denumirea străzilor. 22) Constituirea.în locul Buletinului informativ. post mortem. 32) Amenajarea unui loc modern de recreere şi joacă pentru copii. Consiliul local să beneficieze de o tipografie (în perioada interbelică existau 3 tipografii) pentru editarea de cărţi.Şoimii României”. clădiri etc). pe toate instituţiile publice. 11) Înfiinţarea unui taraf al oraşului. a muzeului oraşului. pe baza unui plan urbanistic modern. pe raza oraşului. ziare şi reviste la nivelul oraşului. prin intermediul internetului. a unui punct legislativ. 12) Repunerea în valoare a Corului Doina şi sărbătorirea a 146 de ani de existenţă.Spiritul European” . 31) Prin sponsorizarea tuturor firmelor. din Casa de cultura (Castel). 24) Preluarea cinematografului.

în tot oraşul. ocrotitorul oraşului. avem convingerea fermă. care să creeze un aspect urbanistic modern. a unei Săli de protocol. 40) Amenajarea canalului Aranca pentru activităţi de agrement. 35) Prin colaborarea cu SC Sinagro SA. având alături de noi permanent pe Marele Sfânt Ierarh Nicolae. poate deveni un oraş (municipiu) modern european. cu ocazia zilelor de sărbătoare. la care să participe mai activ elevii din liceu şi şcolile generale. cu concursul tuturor instituţiilor cu capital de stat sau privat. pentru primirea delegaţiilor străine.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 34) Atragerea de fonduri şi investiţii pentru construirea locuinţelor pentru tineri şi destinarea de terenuri pentru construcţii de case. amenajarea la etaj. 39) Elaborarea unui plan de instalare a reclamelor. precum şi a cetăţenilor oraşului. Dumnezeu să binecuvânteze Oraşul Sânnicolau Mare şi oamenii săi 164 . a sărbătoririi eroilor oraşului şi a zilei naţionale. inclusiv văruirea pomilor şi curţilor din faţa caselor. 37) Amenajarea străzilor din cartierele mărginaşe. presărat cu balade şi legende. Acestea sunt doar câteva aspecte prezentate. 41) Instalarea cabinelor telefonice în toate cartierele oraşului. după un program mai amplu. de cântec şi poezie. că acest minunat plai mioritic. după un proiect hidrotehnic. Cu credinţa în suflet şi conştiinţă. 38) Asfaltarea trotuarelor. 36) Readucerea în viaţa locuitorilor a obiceiurilor vechi. posibil de a fi realizate prin voinţa Consiliului local al administraţiei locale. 42) Desfăşurarea.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti 28. (1934) Din trecutul Banatului. Editura Mirton. Timişoara 22.. Bucurescu T.Cucu V. Fond arhivistic-Primăria Sânnicolau Mare 14. Timişoara 21. (1924) În drum spre casă 11.(1977) Contribuţii la istoria învăţământului din Banat până la 1800.Iorga N. Editura Almanahul Banatului.Samoilă I. (2002) Monografia Timişoarei. (1994) Mişcarea naţională din Banat 1 8 8 1 .Popescu P.(1989) Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria.(2000) Studiul hărţii. (1990) Contribuţii la istoria Banatului.Haţegan I.V. Bucureşti 9.1 91 8 . Timişoara 15. Editura Fundaţiei „România de mâine". Timişoara 2.Farca I.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 13. Editura de Vest.Onciulescu D. Timişoara 7.. (1995) Banatul în secolele IV-XII. Editura Academiei.Fond arhivistic-Staţia meteo Sânnicolau Mare 13. Bucureşti 18.Dragomir V.(1978) Paleoliticul în Banat. Timişoara 10. Bucureşti 16.V.Poşea Gr.Munteanu R. Bejan A.(1976) Geografie şi urbanizare.(1999) Geografie si Geopolitică. Bucureşti 165 .BIBLIOGRAFIE 1.Linc R.(1982) Monografia folclorică a oraşului Sânnicolau Mare 25. (1995) Cultură şi civilizaţie medievală la Mureşul de jos.Posea Gr. Bucureşti 27.Munteanu I.(1959) Planul de amenajare a sistemului hidrotehnic ArancaGalatca 24. (1966) Mica floră ilustrată a României.Timişoara 19. (1992) Breviar statistic al judeţului Timiş. (1992) Câmpiile României-Câmpia Banato-Crişană.Nini V.Ehrler 3. Editura Junimea.Farca I. Botis P.(1976) Topografie militară.(1962) Ghid geobotanic pentru Banat. Comuna si Bisericile din Sânnicolau Mare. (1926) Eminescu în Banat 6.(2000) Banatul de la origini până acum. (1925) Comoara din Sânnicolau Mare 4. Direcţia Judeţeană de Statistică. Bucurescu T..Radu P.(1932) Şoimii României la Praga 12. laşi S. (1966) Monografia Şcolii Agricole din Sânnicolau Mare 3. Timişoara 20.Prodan I.Popa M.Mogoşanu F. Pop E. Bucureşti 23. Bucureşti 26. (1922) Anuarul şcolar 1921/1922 5. Editura Antib. Oradea 17.Munteanu I.J.Bucurescu T.Munteanu I.Cotoşman Gh.

Timişoara 44.Et. Timişoara 43.a!. (2000) Monografia oraşului Sânnicolau Mare.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 29.al. Bucureşti 39.al.(1984) Istoria militară a poporului român. Universitatea de Vest.al.al.Pagini Aurii 2003 14. Editura Facla.al. Universitatea de Vest. Timişoara 42. (1972) Colonizarea germanilor şvabi din Sânnicolau Mare 35.(1997) Analele Universităţii de Vest.al.Et. Universitatea de Vest. Editura Militară. (1972) Micromonografia Sânnicolau Mare 31. Editura Solness. Bucureşti 40. Timişoara. Monografia corului Doina. 36.Szocs I.al. (1984) Monografia oraşului Sânnicolau Mare 32.(1986) Geografia fizică a României.Et.(1970) Studii de geografie a Banatului. Editura Academiei. Timişoara 41.(1997) Geographica Timensis.Stoica V.ANEXA NR.(1981) Judeţul Timiş-monografie. Editura Sport-Turism. Bucureşti 38.al.(1982) Sânnicolau Mare-125 de ani de cântare corală.Teorie şi metodologie. de Haţeg ( 1 9 8 1 ) Cronica Banatului.Et.Et. (2000) Geografia poulaţiei. Timişoara 33.Romoşan I.al.(1955) Arhiva naţională: Fragmente din deportarea înBărăgan 47.Vert C. (1969) Monografia învăţământului secundar din Sânnicolau Mare 34.(1996) Analele Universităţii de Vest.Melcher Gabriel (1994) Dinamica demografică a Sânnicolaului Mare 48.Et. Timişoara 45.Samoilă I.Volumul I.1 14.Szocs I.1.Szocs I.Samoilă I.PERSONALITĂŢI ALE ISTORIEI CARE AU TRECUT PRIN SÂNNICOLAU MARE 166 .Samoilă I.(1974) Tibiscus istorie şi arheologie. Timişoara 37.(1994) Geographica Timensis.Et. Timişoara 3O.Et. . 46.Et.Et.

XIV).XI).regele ungurilor petrece paştele la Cenad (1043). Mercenarii spanioli de Castaldo ai regelui Ferdinand al nemţilor(1570). Prefectul de Cenad Petre Petrovici numit de regina Izabela de Lipova(1557).conducătorul hunilor(sec. Constantin al VII-lea Porfirogentul la 1204 descrie aşezările la sud de Mureş. Gheorghe Doja conducătorul răscoalei cucereşte Cenadul la 1514. Conducătorul cetăţii Lipovei Ioan Szelestei cucereşte Cenadul la 1552.conducătorul ungurilor(anul 1000). Voievodul Glad. Pavel Chinezu 1481 cond. Ungurul protestant Balint 1529 conducătorul bisericilor catolice. Călugărul benedectin Gerard de Sagredo.princepele Banatului(sec. Regele Ludovic I în secolul IV trece cu armatele sale la Vidin..XI).08 1462.09 1551.XI).Ie. Armatele cruciaţilor-trec spre Constantinopol(sec. 167 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Marcus Aurelius Timonac. Regele Ludovic cel Mare al ungurilor (1366). Castelan Blasius de Kezy conduce catedrala din Cenad(sec.n. Voievodul Achtum.). Begberbeyul Mehmed Haidar cucereşte Cenadul la 28.n. Regele Ştefan I cel Sfânt. Regele Matei Corvinul al ungurilor şi Transilvaniei la 17. Regele Ladislau al IV-lea al ungurilor. bănăţenilor împotriva turcilor aduce în Banat 50. Istoricul maghiar Gyorffy Gyorgy 1246-1247 vizitează Banatul. Ştefan Vajo de Lipova conducătorul cetăţii Lipova(sec.).000 de sârbi. IX e. Generalul Sigismund Bathori cucereşte Cenadul la 1597.a creştinizat ungurii(anul 1010). Regele Samuil Aba. Principele Cenadius. Călătorul otoman Evlya Celebi descrie Banatul între 1553-1557. Ducesa Mileva de San Marco trece la Timişoara (1595). Regele Vladislav al II-lea al ungurilor trece la Timişoara la 02. Regele Ladislau al V-lea al ungurilor 1456. Regele Attila.XIV).prefect al Tibiscumului şi al Morisenei(sec. Regele Carol Robert de Anjou al ungurilor trece la Posada(1330). Conducătorul oştilor turceşti de la Cenad Hassan Aga 1590-1591. Iacob de Marchia monarch (1436).X).11 1495. Căpitanul tătarilor Budzsk-cucereşte cetatea Cenad(sec.princepele Banatului(sec. Regele Ioan Zapola al ungurilor trece la Timişoara (1528-1529). X).trădătorul lui Achtum(sec. Principele Matei Corvinu (1450-1451).trece spre Timişoara(sec XII). Principile Iancu de Hunedoara-fost prefect de Cenad (144-1451). Monarhul Franciscan Ioan Capastriano conduce cetele de cruciaţi (1455). Paşa Hassan cucereşte în 1552 Cenadul . Ioan de Nevada conducătorul răsculaţilor (1526-1527).

Generalul Pruneau comandantul Diviziei 17 Franceză eliberează Sânnicolau la 1919 de trupele sârbo-croato-slovene. Ministrul culturii din Ungaria la dezvelirea bustului lui Bela Batrok (1993).Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Principele Dimitrie Cantemir trece la Timişoara împreună cu regele Eugen de Savoia după bătălia de la Zenta (1687). Generalul Gambeta conducătorul trupelor franceze în Banat (1918-1919). 14. Preşedintele României Ion Iliescu (1995 şi 2001). Preşedintele P. Donat Anton Meister Ludwig Cetăţeni care au locuit la acelaşi număr 168 . militar al Banatului (1718). Ministrul Apărării Constantin Olteanu (1985). Budapesta. Probabil că sunt mult mai multe personalităţii ale timpului pe care istoria nu le-a consemnat sau nu au fost încă descoperite în arhivele din Timişoara. Fost Prim Ministru Petre Roman (1994). Generalul de cavalerie Claudius Florimund Mercy cond. Istoicul italian Griselini descrie Banatul la (1768). Numele şi Prenumele Nr. ANEXA NR. Deputatul Mocioni în Dieta maghiară la (1890).L. Împăratul Francisc I al imperiului austro-ungar trece la Timişoara (1807). de casă 1. Generalul David Karoly comandantul Brigăzii Grăniceri Oroshaza (1995).04 1768 face apreciere asupra Sânnicolaului. Novi Sad.N. Adjunctul ministrului industriei ungare la 1890 apreciază produsele din Sânnicolau. Ministrul culturii Octavian Goga în 1925 dezveleşte bustul lui Eminescu. Fost Ministru de externe Teodor Meleşcanu(2002). Viena şi Istambul. Beiul Sandajac conducătorul Cenadului subordonat direct sultanului (1697). Bucureşti. Împăratul Iosif al II-lea la 20.2 Tabel Cu locuitorii germani (şvabi) între anii 1753-1780 după numere de casă. 3. Ministrul Agriculturii Ilie Sîrbu (2001). General de armată Milea şeful Marelui Stat Major (1984). Teodor Stolojan (2004).2. Senator Matei Viorel (2000-2004). (Reconstituit pe baza materialului documentar din arhiva bisericii romano-catolică din Sânnicolau Mare). Această prezenţă a marilor personalităţi denotă destul de elocvent că locuitorii acestei vetre străbune au trăit intens această istorie a timpului. Tezaurul Casei Imperiale la 1809 sub protecţia trupelor franceze trece la Timişoara.

626. 620. 623. 63. 263. 168. 627. 60. 610. 86. 102. 348. 614. 67.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 6. 87. 630. 72. 309. 44. 622. 352. 619. 156. 300. 267. 83. 434. 629. 633.Konrad Brunhhofer Jacob Felsinger Josif Karl David Kol Filip Müller Franz Wenzel Josef Wagner Petru Jung Herman Stilper Johann Kaufmann Georg Käs Filip Stritzel Johann Kabel Heinrich Scheuer Filip Haim Cristoph Engerich Peter Musin-Musching Nikolaus Lamesfeld Michael Strauss Peter Blösinger Benedikt Reichstädter Josef Schmidt Peter Schorsch Georg Wiszbeck Franz Forderling Filip Karel Georg Gräff Nikolaus Schulz Mathias Kondor Johann Grünwald Josef Kuss Martin Frei Adam Schmidt Johann Kleiber Johann Tollencz Bernhard Elinger Anton König Franz Durot Adam Schnur Jakok Schmidt Wilhelm Kühr Jacob Kalmann Diminikus Rechrich Martin Meier Jacob Jung Johann Blickling Sebastian Roos Peter Fendler Wilhelm Wolf Jacob Pirkner Mathias Glass Johann König Johann Röck Michael Pubenhoffer Jacob Puchholz Karl Lamesfeld Johann Scham (Sön) Bernhar Till Peter Tendl Johann 169 . 625. 604. Oppelz Johann Sedelmayer Mathias Kühri Georg Bachmann Joh. 297. 130. 262. 419. 69. 111. 631. 79. 58. 169. 260. 30. 53. 377. 261. 251. 7. 95. 166. 167. 634.

681. 644. 666. 646. 697. 684. 650. 686. 639. 665. Herbst Heinrich Röhrich Jacob Wechselberger Heinrich Fleisch Bernhard Adam Johann Loch Johann-Jacob Bernhard Johann Wechselberger Franz Ostia Michael Grändler Jacob Klein Peter Miller Abraham Gesi Michael Schultz Mathias Loch Adam Miller Peter Moor (Muus) Hermann Lenhardt Johann Stigelbauer Nikolaus Ginsiger Heinrich Meder Jacob Märschar Wilhelm Forsch Michael Maus Anton Kaspar Gassenfeit Mathias Maußr Anton Herbst Anton Biller Anton Reiter Jacob Huss Johann Haasz Peter Maus Kaspar Maus Johann Stilper Kaspar Keller Mathias Jung Johann Jung Anton Ris Jacob Georg Anton Zanser Peter Kilian Paul Kiffer Wendelin Baltzer Johann Genziger Jacob Götz Jacob Götz Nikolaus Zens Jacob Gräber Kaspar Lach Michael Schmid Michael Roos Johann Adolf Schmid Johann Schnur Nikolaus Roos Peter Mairath Herman Herbst Anton Nägl Nicolaus Loch Georg Nägl Nicolaus Träer Franz Kurt Filip Likoll Franz Perker Heinrich Fendl Johann Boehmer Joducus Genzinger Peter Ris Jacob Pecker Heinrich Thines Johann Streith Peter Ludwig Georg Sommer Nikolaus 170 . 679. 695. 680. 688. 651. 637. 647. 654. 664. 677. 670. 642. 693 693. 682. 663. 689. 678. 655. 640. 645. 661. 668. 676. 696. 669. 642. 690. 641. 657. 659. 673. 692. 691. 648. 687. 660. 638. 683. 649. 675.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 636. 662.

712. 733. 718. 736. 742. 727. 707. 702. 738. 725. 710.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 698. 739. 703. 735. 710. Herman Filip Max Filip Eschperschit Anton Pender Ernest Esperschit Heinrich Sara Heinrich Jung Christian Pierk Kaspar Maus Johann Kolet Jacob Harnacker Johann Bünk Johann Bauner Mathias Schnur Heinrich Hönig Anton Loch Wilhelm Gerlach Johann Leber Johann Schmidt Kaspar Kracht Josef Keller Nicolaus Fischer Johann Schulte Johann Kerach Franz Loch Johann Peter König Mihael Schmidt Peter Oster Johann Klimek Anton Schnaider Johann Schnaider Mihael Klein Baltzahar Müller Michael Bohrer Georg Weber Johann Schummer Marcus Kiffer Jakob Hass Heinich Müller Johann Michael Mell-Mulz Mathias Knapp Anton Müller Johann Michael Götz Peter Miller Mathias Pauer Johann Krizsanics Johann Mühaden Nikolaus Schajer Peter Mathes Adam Hak Ludwig Hermann Heinrich Karl Fridrich Schmidt Johann Wechselberger Herman Bender Ernest Kollet Jacob Poltz Mathias Johann Leber Martin Kopf Johann Krum Johann Leber Jacob Knapp Bernhard Schibes Jakob Nicodemus Johann Ochsenfeld Johann Wagner Johann Nikodemus Heinrich Müller Filip 171 . 714. 720. 711. 716. 721. 746. 719. 737. 732. 715. 723. 722. 709. 706. 741. 752. 729. 717. 713. 701. 724. 705. 744. 699. 740. 700. 734. 747. 728. 749. 704. 748. 745. 731. 750. 708. 751.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

753. 754. 757. 758. 759. 760. 761. 762. 763. 764. 767. 770. 796. 797. 799. 805. 811. 815.

Müller Jakob Witte Mihael Keller Nikolaus Päcker Fridrich Schmidt Johann Kopf Bernhard Sauerland Josef Grün Johann Schulte Ludwig Loch Martin Melcher Thomas Plick Nikolaus Engrisch Georg Böhm Johann Mihael Mittelbrunn Karl Eleck Johann Schultz Josef Frömbert Michael

Zimmermann Jakob

Pauer Peter

Locuitorii sânmiclăuşeni de origine germană le revine nobila misiune de a continua cercetările în arhive, biserici catolici şi în alte locuri pentru ca generaţiile de astăzi din Sânnicolau Mare şi cele plecate în Germania şi alte ţări să-şi cunoască originea şi strămoşi lor. Istoria Comunei Germane din Sânnicolau Mare este o istorie demnă de studiat şi de cunoscut de către generaţiile prezente şi viitoare. Aceşti oameni minunaţi şi-au adus o contribuţie mare la evoluţia localităţii în timp şi spaţiu. Tuturor acestor locuitori de-a lungul timpului le aducem astăzi prinosul nostru de recunoştinţă.

DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE
SÂNMICLĂUŞENI GERMANI DIN SÂNNICOLAU MARE

172

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

14.3. ANEXA NR.3
EVIDENŢA VETERANILOR DE RĂZBOI Locuitorii oraşului şi-au adus jertfa lor pe altarul istoriei naţionale în confruntarea a celui mai mare flagel al omenirii –cel deal II-lea Război Mondial (1941-1945). Vă prezentăm veteranii de război ai oraşului cărora la 1 Decembrie 1995 li s-a înmânat “Medalia Crucea Comemorativă al II-lea Război Mondial “ Astăzi, generaţiile prezente trebuie să le aducă atât lor cât şi tuturor eroilor prinosul nostru de recunoştinţă şi un pios omagiu pentru jertfa lor ca astăzi noi să trăim mai bine. Tuturor eroilor, martirilor şi oamenilor de seamă ai acestei vetre străbune se impune ca generaţia de astăzi să le ridice un monument sacru în amintirea lor pentru veacurile viitoare.
Nr.Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Numele şi Prenumele Ardelean D. Ioan Ardelean I. Ioan Ardelean I. Ioan Aufsatz I. Ioan Aranghelovici P. Liuba Abraham A. Petru Batrinin V. Sfetozar Bălan V. Mihai Bibolar M. Cedomir Strada Stadionului Axente Sever Horea Nufărului Mărăşeşti Ştefan cel Mare Axinte Sever Oituz A. Popovici Domiciliu Nr. 17 3 5A 50 95 23 36 62 10 OBSERVAŢII

decorat

decedat decedat decedat

173

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62.

Blaj P. Ioan Blaj A. Gheorghe Bartulov P. Nicolae Brediceanu M. Cornel Brăteanu N. Ioan Buzu I. Călin Bugarin M. Nicolae Balint I. Mihai Buzle A. Iosif Banski L. Bojidor Bilzan M. Gheirghe Belenţan C. Pera Budur Sebastian Andrei Cărpinişan Gh. Vitomir Cărpinişan E. Petru Ciuraş G. Gheorghe Cotosman S. Simion Comloşan P. Vasile Cosor N. Vasile Cosor P. Ilie Crăciun Gh. Ştefan Cosma E. Mihai Cojerean S. Ioan Cărămidă D. Ioan Dărăbonţ D. Ştefan Dencan I. Ştefan Dehelean N. Gheorghe Dobrity M. Rada Dragodan I. Iuliu Drăgan P. Nicolae Farca N.Cârstea Farca Gh. Gheorghe Farca I. Ioan Feronty I. Ioan Flaton I. Iacob Foale P. Eugen Fora P. Samoilă Frenkel I. Arcadie Farca I. Traian Firim I. Ioan Foale I. Vasile Gherlea I. Ioan Giurgiu A. Zaharia Gorban I. Vasile Gherga I. Ioan Iovănescu T. Ioan Iancu I. Loghin Iovănescu I. Gheorghe Jurcoi Gh. Alexandru Juşcă I.Ioan Jivu P. Ioan Jura I.Ioan Kelciov I. Bartalan

Gh. Doja Şaguna Griviţei Eftimie Murgu Drumul Timişorii Ţichindeal A. Vlahuţă Oituz 23 August Axinte Sever Oituz Ţichindeal Calea lui Traian Comorii Petru Maior C. Porumbescu Libertăţii A. Şaguna Damşescu Mărăşeşti M. Eminescu Gh. Coşbuc Decebal Oituz 6 Martie Drumul Timişorii Broncoveanu Andreica Ştefan cel Mare M. Eminescu Calea lui Traian Mărăşeşti Cluj Oituz Drum Nerău Nufărului Republicii 9 Mai Subici Decebal Cluj N. Oprean M. Viteazu Cerbului Republicii Aprodul Purice Ştefan cel Mare Calea lui Traian Eftimie Bela Bartok V. Babeş A. Mureşan Nufărului

17 15 58 50 35 11 17 10 10 34 1 259 55 19 8 25 13 58 4 8 34 10 53 6 76 23 40 40 24 46 35 25 15 30 45 5 10 39 21 31 34 20 2 5 10 6 15 30 27 12 4 3 61

decorat

Serbia

decorat

decorat

decorat

decorat

decorat

decorat Reşiţa

Timişoara

174

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115.

Kornely I. Ştefan Kerpinişan E. Bogdan Lepore S. Constantin Lascu A. Florea Lepădatu N. Vasile Lipovan V. Vasile Malaţkov S. Milivoi Mergan B. Petru Milirtin S. David Mitar I. Valeriu Muntean I. Dumitru Malacu I. Vasile Mateiovei Ioan Măduţă Gh. Nicolae Mihalac Iosif Vichente Mireca I. Petru Ioan Negricoiu I. Gheroghe Nicolas Aurel Nagy M. Iosif Negoţi Traian Oană A. Anton Oprea Gheorghe Oprea Ioan Oprea A. Vasile Ostrovăţ Ioan Paştiu I. Aurel Prochin A. Liuba Pesăcan V. Nicolae Petrache M. Emil Păduraru A. Marin Popovici I. Traian Pascu M. Ioan Petraşcu M. Ştefan Pescar I. Gheorghe Pârtoce I. Liviu Pleşcan V. Ioan Păcală F. Alexandru Pavlov M. Ioan Ronkov A. Petre Roka I. Mihai Rusu T. Constantin Raica V. Vasile Raicici C. Iuba Szablity M. Vasile Sarafolean Gh. Gheorghe Zbârciog P. Ioan Sernideivo Nicolae Stanciu Gh. Traian Stanciu V. Traian Stoica F. Iacob Staica M. Lazăr Stamate E. Ioan Szstrainov N. Nicolae

Independenţei A. Vlahuţă A. Popovici C. Porumbescu Crişan V. Babeş Grănicerlor Manole Gh. Doja Popa Şapcă Decebal I. Creangă Horea Cerbului Iorgovici Popa Şapcă Gh. Doja Cămin bătrâni Negru Vodă Clujului Horea Decebal Mărăşeşti Independenţei V. Babeş A. Mureşan Bărnuţiu Crişan Drumul Timişorii A. Şaguna Albina Griviţa Republicii Cloşca Mureşan A. Şaguna Decebal A. Popovici Popa Şapcă A. Şaguna Horea Belşugului Bărnuţiu E. Murgu Cloşca M. Eminescu A. Popovici 9 Mai Fântâna de Piatră Nufărului Ştefan cel Mare Gh. Coşbuc Belşugului

3 8 35 21 33 11 11 15 5 47 18 12 36 1 5 15 7 10 11 30 63 7 3 9 8 11 9 3 38 24 17 10 20 1 51 73 8 18 47 6 1 3 47 9 11 44 9 20 10 17 13 Comloş

Sibiu decorat

decorat decorat

175

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

116. 117. 118. 119. 120. 121. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148.

Strîmbei Ioan Szekely P. Zoltan Simină P. Iosif Szstrainov N. Gheorghe Simionov M. Emil Schuch I. Filip Ştefan de Mihai Ştefle V. Ioan Ştefan V. Petre Stumper Ioan Subaida Iosif Târziu Gh. Nicolae Tocăniţă Ioan Telbisz S. Sebastian Timşa Gh. Gavrilă Telecican I. Traian Tocăniţă I. Simion Teicu M. Emil Vălcăneanţu I. Savu Veselar I. Adalbert Vinţan Gh. Gheorghe Vinţan Gh. Mircu Vasile I. Mihai Văcuş V. Ioan Vlaşcici N. Nicolae Wagner I. Anton Zsura Gh. Istvan Fonos Gh. Nicolae Drăgan S. Crăciun Gheorghinoiu Costică Chira Aurel Purcar Gheorghe

6 Martie M. Eminescu Cosânzeana E. Murgu Republicii M. Viteazu N. Oprean Mărăşeşti Oraviţa Panselelor V. Babeş Nouă Fântâna de piatră 6 Martie Decebal M. Sadoveanu Decebal N. Oprean Decebal Cichindeal Albina M. Eminescu Comloşului V. Babeş E. Murgu M. Sadoveanu Ştefan cel Mare Republicii 6 Martie Panselelor A. Iancu Cloşca

57 29 13 49 10 2 5 54 28 16 70 15 4 84 64 23 12 213 82 39 10 39 28 7 26 321 29 10 69 1 42 13

decorat decedat

decorat Timisoara

decorat

LISTA eroilor din primul război mondial (1914-1918): Grozescu Valeriu, Tonesa Silviu, Albu Iulie, Ardelean Dimitrie, Bărbulescu Emanoil, Băran Mihai, Bărbat Mihai, Binţinţan Sofronie, Bibolar Gheorghe, Bobîrnac Gheorghe, Bunei Vasile, Bunei Simion, Biriş Ion, Bogăţan Dumitru, Cărpinişan Ilie, Cărpinişan Ştefan, Cărpinişan Nicolae, Ciucur Nicolae, Chipei Vasile, Cojerean Vasile, Corejean Ion, Comloşan Savu, Comloşan Nicolae, Comloşan Gheorghe, Cotoşman Ion, Covaci Ilie, Cărpinişan Vasile, Crăciun Gheorghe, Crăciun Cornel, Crişan Vasile, Cutean Gheorghe, Deian Vasile, Damian Ştefan, Doichiţă Vasile, Doichiţă Dumitru, Drăgoi Ion, Farca Gheorghe, Farca Ion, Farca Nicolae, Filipescu Pavel, Fluş Vasile, Frătuţ Vasile, Groza Iosif, Iovănescu Ilie, Ivaşcu Dumitru, Jivan Iosiv, Jivan Achim, Jura Pavel, Jura Andrei, Lupşa Efta, Măcinic Nicolae, Matei Gheorghe, Moldovan Gheorghe, Munteanu Ion, Mişcu Antonie, Nedelcu Gheorghe, Foale Ion, Oprea Gheorghe, Ostrovăţ Vasile, Perian Traian, Pescar Filip, Petrovici Dumitru, Plăcintar Ion, Puta Constantin, Raica Filip, Raica Simion, Regep Traian, Raica Dumitru, Sarafolean Pavel, Sarafolean Chifor, Sîrbescu Vasile, Şchiopu Nicolae, Simicin Ştefan, Simicin Rada, Stanciu Ştefan, Stamate Nicolae, Ştefan Gheorghe, Ulieru Nicolae, Vasile Gheorghe, Vasile Mihai, Vinţan Marcu, Vinţan Nicolae, Zărie Gheorghe, Zărin Gheorghe.

176

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

Din al II-lea război mondial (1941-1944): Ion Biaş, Farca Eftimie, AlbuTraian, Gal Aurel, Vingan Ion, Munteanu Vasile, Staica Vasile, Sabău Eugen, Funar Vasile, Ivaşcu Vasile, Nărăianţ, Lazăr, Vinţan Nicolae, Lipovan Ştefan, Fluş ilie, Crăciun Gheorghe, Oprea Nicolae, Pătraşcu Eftimie, Sîrbescu Gheorghe, Gal Ionel, Deian Ion, Oancea Teodor, Subici Iulian, Deatcu Gheorghe, Ivănescu Gheorghe, Sîrbescu Nicolae, Sarafolean Pavel, Comloşan Vasile, Muntean Ion, Andronic Gheorghe, Pescar Vasile, Găvran Gligor, Ştef Ştefan, Muntean gheorghe, Şteflea Nicolae, Stanciu Gheorghe, Mădălină Pavel, Ilin Gheorghe. DUMNEZEU SĂ AJUTE ŞI BINECUVÂNTEZE ACESTI OAMENI MINUNAŢI

14.4. ANEXA NR.4
SITUAŢIA Locuitorilor dislocaţi din Sânnicolau Mare în Bărăgan între anii 1949-1956
Nr.Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. Numele şi Prenumele Roos Emeric Röhrieh Anton Bogăţan Ioan Koga Gheorghe Ostrovăţ Gheorghe Mărăgan Ioan Muntean Nicolae Cotoşman Ştefan Fesecan Traian Biaş Ioan şi soţia V. Biaş Iuliana Sarafolean Dumitru Babi Ioan Babi Gheorghe Boca Ioan Vinţan Ioan Bober Ioan Funar Simion Comloşan Gheorghe Punariu Savu Cojerean Avrin Petraşcu Gheorghe Plăşintar Ioan Frătuţi Filip Haralambie Teodor Mocanu Filip Putz Ioan Roos P. Ioan Strada Popa Şapcă M. Eminescu Alecsandrii Manole Decebal Crişan Libertăţii Mărăşeşti 9 Mai Malinovski Gheorghe Lazăr Nr. 9 9 31 29 83 5 18 3 11 15 16 17 62 64 69 3 3 43 19 31 35 47 53 18 18 13

177

Monografia oraşului Sânnicolau Mare

29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

Masinie Aurel Roos Ioan Budrea Alexandru Cerancin Petru Toporojinschi Vasile Fulayatar Ştefan Sofronie Vasile Kornely Ioan Veselicovici Mara Farcaş Victoria Peici Rasnko Bălan Petru Raica Ioan Crişan Adrian Frătuţi Milentie Stoianescu Mihai Tocăniţă Tiberiu Farca Alexa Colariu Nicolae Petrovici Gheorghe Mesin Gheorghe Muntean Timoteiu Boceriu Gheorghe Albu Gheorghe Chiriac Vasile Marcu Ştefan Ciobanu Natalia Stanciu Gheorghe Folea Vasile Perin Pătru Novac Ioan Ganea Nicolae Luţă Vladimir Russ Adam Irziceanu Ioan Parfentie Mihaiu Drăguşin Maria Farcaş Ioan Gerhardt Nicolas Bota Veronica Ramcel Petru Filipov Sfetonar Rosenev Ana Vasilie Gheorghe Crăciunescu Toma Mintov Alexandru Eremie Nicolae Pavlov Velimir Negoiţă Mihaiu Velicu Vasile Bolovan Nicolae Albu Ioan Albu Rista

Dimitrof Dr. N. Oprean A. Roşie Gării Cap. V. Ioan Fil. Sârbu Felimann Horea Şaguna Calea lui Traian Calea lui Traian N. Murgu Doja Engels Dimitrof Popa Şapcă Karl Marz Bariţiu I. Jianu Vlahuţă Sadoveanu Republicii A. Sever Vodă Gricorescu A. Valicu -

20 87 45 18 18 50 1 2 10 10 83 14 54 41 49 6 8 10 19 14 16 19 24 25 26 52 40 57 10 29 13 1 8 13 24 84 84 324 48 37 56 1 19 8 80 84 6 40 10 1 2 8 9

178

83. Barbu Kogălniceanu 6 Martie A. 109. 119. 112. 92. 100. 98. 124. V. Sânăţean Mihai Obradov Pavel Braha Dumitru Paitiş Afofonar Sredoiev Boşec Sredoiev Uroş Sredoiev Slaveo Sredoiev Ioan Sredoiev Obrad Bogdan Lazăr Funariu Livius V. 130. 87. 111. 85. Ştefan Sidl Ioan Putiei Dragomir Cherier Viliam Cutean Gheorghe Kiaş Gheorghe Turcu Mircea Czedly Reodoru Comloşan Lazăr Oprea Vasile şi soţia Frenkel Arondie Frenkel Maria Scopanschi Onofrei Gavrilet Pavel Raşiu Ioan Vroblavschi Teodoru Carp Nazarie Ciobotariu Chiriac Duma Dumitru Pauli Francisc Forinţos Ana Schubaih Atanasie Chibe Filip Tiglea Ioan Mocanu Gheorghe Tovoancea Constantin Relnie Olga Miatov Roşu Kormenşi Tiberiu Roos Maria Serafinecanu Nicolae Serafinecanu Vasile Farcaş Martin Puşoiu Petru Fil. Costin Victor Babeş Vlahuţă Manole Decebal Mărăşeşti Mărăşeşti Malinovaski Gheorghe Lazăr Calea lui Traian Victor Babeş Gării Gruia Navou Dimitrof Calea lui Traian Victor Babeş Malinovsehi Victor Babeş Victor Babeş Şaguna Grigorescu Ştefan cel Mare Petöfi Comorii 30 Decembrie Sadoveanu 7 8 31 33 35 40 23 40 42 16 8 18 29 61 1 9 53 72 26 19 1 12 10 25 10 60 8 28 47 15 17 8 16 16 55 61 48 8 3 34 55 15 31 100 61 9 18 18 81 29 8 3 179 . 90. 122. 133. 107. 132. 131. 128. 118. 96. 121.Kanizsa Margareta Leşuanu Iuliana Ibănescu Fotache Caraiman Petru Cioban Savu Vinţan Mârşu Babi Pavel Cărpenişan Gheorghe Vasilie A. 94. 114. 126. 105. 106. Sever Comloşului Karl Marz Victor Babeş Nistor Oprean Victor Babeş Comloşului I. 117. 120. 125. 95. 108. 116. 84. 113.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 82. 93. 91. Stalin Victor Babeş Petru Maior Vlăhuţă M. 127. 104. 97. 110. 134. 103. 123. 86. 102. 115. 88. 99. 89. 129. 101.

129. 152. 136. Ciacova etc). prin factorii de răspundere ai oraşului.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 135. Roşie Exstravilan 30 Decembrie Comorii Victor Babeş I. 149. 140. V. Roşie Exstravilan A. 154. Craiovan Ioan Deian Firu Palenaru Ilie Funariu Ioan Roos Ioan Chereneu Ioan Calistru Ioan Strămbeiu Ioan Subou Merghiu Catansur Laurenţiu Dr. 155. 141. 148. 160. generaţia de astăzi. Vodă Dimitrov Avram Iancu Morii A. Stalin Ştefan cel Mare Dimitroff Fil. 157. au obligaţia morală ca aici să fie ridicat un monument (aşa cum s-a făcut în alte localităţi bănăţene – Jimbolia Checea. 142. 151. 147. 159. 138. 137. 150. Sârbu Engels Republicii 36 21 8 27 24 11 6 30 2 24 16 14 14 18 3 6 9 19 32 22 13 8 Pentru jertfa lor şi pentru amintirea acelor momente tragice. 156. 146. 143. DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE PE ACEŞTI OAMENI MINUNAŢI 180 . 158. 145. 153. 144. Istoria acestor familii ar merita din partea intelectualilor oraşului să cerceteze şi să scrie această zbuciumată şi dureroasă istorie – Deportaţii în Bărăgan din Sannicolau Mare. Strubert Iacob Prodanciuc Grigorie Nica Profirie Conici Petra Palincaş Nicolae Corneliu Mihai Simighen Ruxandra Korek Adalbert Sradoiev Teodor Ghiurgovici Ioan şi Lembacher Ana Cioban Maria şi Ştefan Conici Liubomir Bota Traian Dacou Ioan Novco Iosif Chiughevici Daniţa Ţichindeal Ştefan cel Mare 6 Martie O.

6. Rozenczweig Iosif. 21. 11. 2. Com. Dr. Iritz Ludovic şi Iritz Sarolata. Biserica evreiască. Moritz Klein. Maria şi Florica Hirschenstei. 5 Situaţia proprietarilor evrei cărora li s-au expropiat bunurile la 18. 22. Clein Mauriciu. 23. Goldschmidt Alexandru. 4. Popper Margareta născută Singer. 28. Frederica Alfred. 12. 15.5. 19. Engel Mihai şi soţia. Robert Popper. 25. 8. Iacob Simonovici şi soţia. Văduva lui Grosz Simion. Maximilian Urmeny. 9.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14. Rozenczweig Iosif. 3. Com Biserica evreiască-ortodaxă. 16. 20. 7. ANEXA NR. Urmeny Marcel. Începând cu 18 martie1941 populaţia evreiască din oraş este obligată de autorităţile locale să părăsească oraşul după ce li s-au expropiat bunurile.03 1941 1. 10. 14. 17. 5. 27. 13. Văduva lui Fischoff Leo născut Slatner. Această plecare forţată a evreilor se înscrie ca o pagină neagră a istoriei acelui timp şi a oraşului când după o convieţuire de peste 100 de ani aceşti locuitori ai oraşului sunt obligaţi să-şi lase 181 . Paisak Leib. 18. 26. Boroş Samuil. Kanya Adalbert. Văduva Berg Lina. Hugo Iaszay. Singer Zoltan. Urmeny Desideriu. Văduva Ignatie Frisch. 24. Soţia lui Fischoff Francisc. Văduva Iritz Mauriţiu născută Bonet Gizela.

Evrei alături de celelalte naţionalităţi şi-au adus contribuţia lor la dezvoltarea localităţii fiind renumiţi în afaceri şi mai ales în comerţ. Apropierea războiului a creat cea mai mare dramă a poporului evreu culminând cu holocaustul produs de Germania fascistă şi aliaţii săi. considerăm că este necesar să punem în valoare şi activitatea acestei populaţii evreieşti prin acre generaţiile prezente să-şi amintească de ei. Este o chemare şi în acelaşi timp o datorie sfântă ca de acolo pe unde mai sunt şi trăiesc urmaşii acelor oameni minunaţi să ajute din nou oraşul pentru integrarea sa în marea familie europeană. DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE CETĂŢENI SÂNNMICLĂUŞENI EVREI 182 . Cetăţenii evrei care au trăit în această localitate prin generaţiile lor nu ar trebui să uite niciodată că strămoşi au contribuit la crearea acestui spaţiu divin numit Sânnicolau Mare.Monografia oraşului Sânnicolau Mare agoniseala generaţiilor acre au trăit în această localitate şi să plece o parte în Israel sau în alte zone ale Europei şi Americi. Din numărul de 400 de evrei în anul 1921 în septembrie 1941 mai erau doar 30 de familii.

8 Str.Băii(Miron Constin) Strada 183 .Princepesa Ileana(Decebal) Pţa. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Pretura Primăria Judecătoria şi Parchetul Oficiul Poştal Oficiul Telefonic Compania de Grăniceri Secţia şi Postul de Poliţie Gimnaziul Princepele Carol Şcoala primară de stat Şcoala de agricultură Şcoala primară sârbă Şcoala romano-catolică Gradina de vară Biserica Ortodoxă Română Biserica Greco-Unită Biserica Ortodoxă Sârbă Biserica Roman Catolică Biserica Evanghelică Templul Izraelit Spitalul de Stat Baia populară Instituţii Str.Regele(Republici) Str. Şincai Str.Şincai Str. ANEXA NR.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14.Princepele Carol(16 Decembrie 1989) Str.Mihai Viteazu Str.Regina Maria(Republici) Str.Regele Ferdinand Str.Crt. 30 Decembrie) Str.1 Mai) Pţa.Princepele Carol(16 Decembrie 1989) Str.06 1942 Nr. Goldiş(Pţa. Unirii(Str.Gh.Mureşan nr.Mihai Viteazu Str.Regina Maria(Republicii) Str.Princepele Carol(16 Decembrie 1989) Str.(Victor Babeş) Str.Mareşal Averescu(Timişorii) Str.Calea lui Traian Str.6.Regina Maria(Republici) Str.Calea lui Traian Str.6 PRINCIPALELE INSTITUŢII ŞI OBIECTIVE LA 26.

A.Gării 184 .Sauerlander Gasse(Nufărului) Str.Dr.Mareşal Averescu Str.Regina Maria(Republicii) Str.Dr. Morii Str.Repenilor(Stadionului) Str. Cenadului Str.Baba lui Novac Str.Sauerlander Gasse(Nufărului) Str. 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Abatorul comunal Cazarma pompierilor Cinematograful Imperial Hotel Imperial Restaurantul Ricord Instituţii Str.Crt.Ştefan cel Mare Str.Regina Maria(Republicii) Str.Regina Maria(Republicii) Str.Baba lui Novac Str.Gării Str.Dr.Izlazului(Satu-Nou) Str.Dr. Postul de pândă şi pază Percepţia de circumscripţie Căminul Cultural Casa de izolare şi arestul Vechea cazarmă a Jandarmilor Primăria comunei Germane Capela Staţia meteo Castel Nako Cimitir Ortodox Cimitir Ortodox Cimitir catolic Cimitir catolic Cimitir evreesc Cimitir evanghelic Gara mică Gara mare Str.Seghedinului(Victor Babeş) Str.Vânătorilor Str.Mărăşeşti Str.Băii(Miron Costin) Str.Baron Andrei Şaguna Str. Vechi al Timişorii Str.Victor Babeş Str. Vechi al Timişorii Strada Moara Prohaska şi Uzina Electrică Fabrica de piele Korbely Fabrica de cărămidă Distribuţii S.Dr.Victor Babeş Str.Comloşului Str.Vacareşti(1 Decembrie 1989) Str.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr.

Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr. Str. Instituţii Strada 48 49 50 51 Obor Teren fotbal Teren sportiv Târg Str. Eminescu Mihai. Str. Bălcescu Nicolae. Ciobanilor. Str. Str. Str. Str.Mareşal Averescu(Timişorii) Str. Domniţa Ileana (Decebal). Str. Str. Str. Str. Brâncoveanu Constatin. Cimitirului. Str. • • • • • • • • • • • • • • • • • • 185 . Creangă Ion. Griviţa. Cosânzeana. Str. Str. Str. Barnuţiu Gheorghe. Balatanului.Mareşal Averescu(Timişorii) DENUMIREA STRĂZILOR ÎN ANUL 1942 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Str. Coşbuc. Calea lui Traian. Str. Andreica. Str. Costin Miron. Str. Str. Extravilan. Gării. Crişan. Cenadului. Str. Alexandri Vasile. Comloşului.Costin). Babeş Victor. Damşescu. Cloşca.Mareşal Averescu(Timişorii) Str. Str. Str. Comorii. Str. Str. Str. Str. Băii (M. Grigorescu Nicolae. Babeş). Bariţiu Simion. Str. Str. Alt Gasse (16 Decembrie). Str. Bertheloth (Ţichindeal). Crucii (9 Mai). Gherea Dobrogeanu. Str. Charlottenburg Gasse (Popa Şapcă). Str. Str. Str.Crt. Str. Str.Sauerlander(Nufărului) Str. Str. Drumul Seghedinului (V. Avram Inacu. Str. Aranca. Caragiale Ion Luca.

Str. Piaţa 1 Mai. Vlaicu Aurel. Str. Goga Octavian (Sadoveanu). Str. Str. Saravale (drum). Vlănuţă Alex. Gara de sus. Str. 186 . Str. Verde. Str. Iuliu Maniu (Andreica). Str. Regina Maria (Republicii). Str. Str. Prunişte. Mierlei. Str. Str. Kogălniceanu. Str. Mărăşeşti. Str. Str. Sever Axente (Nufarului). Str. Vaidavoievod Alex. Livezii. Pescarilor. Str. Str. Bratianu (Gh. Şaguna Andrei. Mareşal Averescu. Traian Doda (Albina). Str. Str. Str. Jianu Iancu. Str. Porumbescu Ciprian. Doja). Vuia Traian.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Str. Str. Str. General Dragalina (Ciprian Porumbescu). Str. Graniţei (Mierlei). Iorgovici. Oprean Nistor. Lazăr Gh. Mică. Str. Str. Lenau (Traian Vuia). Nicolae Goga. Pepenilor. Viteazu Mihai. Negru Vodă. Str. Str. Văcăreşti. Maior Petru. Str. Str.. Ştefan cel Mare. Str. Princepele Carol (16 Decembrie centru). Purice Aprodul. Popovici Vasile. Str. Princepele Mircea. Str. Str. Str. Str. Str. Str. Şincai Gheorghe. Grănicerilor. Murgu Eftimie. Str. Slatina. Morii (Drumul Morii spre Mureş). Piaţa Goldiş (30 Decembrie). Str. Mocioni. Str. Str. Panselelor. Str. Str. Viilor. Satu Nou. Sauerlander Gasse. Str. Str. I. Shuerland (Brediceanu). Str. Str. Str. Str. Str. Str. Independenţei. Str. Regele Ferdinand (Republicii). Str. Libertăţii. Zabrani. Str. Str. Str. Str. Kessel Gasse (Scurtă). Ludovic Prohaska (Morii).

în partea de sud-vest. Karl Marx (Decebal): Str. Bujac. Zăbrani. Dimitrof (16 Decembrie). Ale localităţii (cartiere): denumirea unor cartiere pot fi uşor explicată. de la biserica catolică şi strada 6 martie. Drumul Nerăului. Cânepă. în vecinătate cu Slatina. începând cu strada Drumul Comloşului. Armata Roşie (Timişorii). Stalin (Bartok). Sighet. al stăpâniri străine şi de abia a putut să se smulgă de la înapoierea sorită tuturor târgurilor şi să se înalţe pe scara dezvoltării economice şi social-culturale. După cum s-a văzut. Str.V. pe drumul Cenadului. Comuna Germană. al distrugerilor. Microtoponime 1. Petofi Şandor (Scurtă). a cunoscut zile grele şi amare. Cluj. Drumul Saravale. a altora se pierde în negura vremurilor. pârjolul focului. 2. Str. Malinovschi (Nufărului). în partea de est a oraşului. mai izolat.dolmă. în partea de nord-vest. Craiova. la vest. Centru. I. Str. în partea de vest a oraşului. de la strada Albina la strada Horia. 187 . Str. Filimon Sârbu (Popa Şapcă). Slatină. un cartier mai nou . Sălişte. spre Gara Mică. pe strada Panselelor şi Republicii. în partea de apus a oraşului. începând cu strada Eftimie Murgu. Jumătăţii. un cartier nou. Capul Satului.Monografia oraşului Sânnicolau Mare După anul 1947 până în 1957 s-au schimbat denumirile următoarelor străzi: • • • • • • • • • Str. cu case răzleţite şi nume de străzi care denumesc oraşele ţării: Brăila. Blocuri. Str. centrul civic al oraşului. legat de centru. Bălăţan. localitatea Sânnicolau Mare a apărut ca aşezare în timpuri străvechi. Ale câmpului: denumirile sunt cunoscute mai ales de cei care lucrează în agricultură şi de bătrânii localităţii. dar este cunoscută de toţi locuitorii: Chindăreşti. Zevenea. Satu-Nou. Feldmann (Iorgovici). Arinda. Engels (Brediceanu). Str. Str.

Profesor BELA BARTOK senior – primul director al Şcolii Agricole. Învăţător IVANOVICI GHEORGHE . Prof. • • 188 . Ziarista EMILIA LUNGU(PUHALO) (n. DE-A LUNGUL ISTORIEI SALE • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Doctor avocat NISTOR OPREA (n. Medic universitar IOAN MOLNAR PIUARU – Universitatea Cluj (1920). Doctor KUHN LUDOVIC – intemeietorul primului muzeu al oraşului. Inginer FUCS ALEXANDRU. Profesor ATANASIE LIPOVAN dirijor cor Doina.. dr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14. 7 OAMENI DE SEAMĂ AI LOCALITĂŢII.PRINCIPELE CAROL” (1920).. ROMOSAN STEFAN. Preot COTOSMAN GHEORGHE – a scris . Artist plastic COSOR VIOREL . Profesor DAMIAN PETROVICI – scoate prima revistă din ţară . Pioner în organizarea casei de economii poştale FLEIM PETER (1890). Compozitor folclorist şi pianist de renume mondial BELA BARTOK (1881-1941) . Pictor HERMAN LIPOT 1884 – 1971. Profesor BUCURESCU TEODOR – director Gimnaziul ..Şoimilor României” .1853). Învăţător SARAFOLEAN EFTIMIE.Apicultorul”. Invatator ANDRAS GHEORGHE şi dirijor cor Doina. Grafician KORA KORBER NANDOR. Inginer agronom PAPEŞ ROMULUS artist plastic .. Învăţător MUNTEANU ION – renumit în activitatea culturală.Monografia tradiţională a oraşului Sannicolau ”. Profesor SAMOILA ION – scrieri monografice 1972 – 1984 . prima ziaristă din Banat şi Ardeal .ing.univ. Profesor RUSOVAN LAZAR (1870) . Profesor STAMATE IOSIF – professor de matematică la Universitatea Cluj. Avocat SCHREYER VICTOR – scrie . ANEXA NR. ambasadorul sânmiclăuşenilor în SUA ... (1900).Comuna şi bisericile din Sannicolau M”. Profesor REVAY MICLOS (1750 – 1807) pune bazele limbii maghiare moderne .7. Profesori FARCA GHEORGHE şi VASILE – conducătorii ..1857) . Învăţător MINIŞAN ANTONIU (1850). Profesor SZUCS IULIU – scrieri monografice .

Inginer agronom MARCU IOAN director IAS . al poliţiei . CECAN MARIA directoare liceu . Jurist ZUH DIANA procuror . Procuror HAIDUC IOAN prim procuror .gen. BĂLAN IOSIF director Şc. ISTODE VASILE director Şc. Prof. Dr. JEBELEANU IOAN diretor liceu . Prof. 189 . MÂNDARN GH.2 . Colonel RUS IOAN primul cdt. poliţie .1 . Colonel (r) PÂRNECI SERGIU cdt. Avocat MIHNEA IOAN primul preşedinte al judecătoriei . Prof. Jurist ZAMFIRESCU CIPRIAN prim procuror . poliţie .1 . sub. Comisar COSTOAIE EUGEN fost cdt. Ing. VOICHIŢĂ SAVU director Şc. 1 .gen. Ec. Inginer agr. textilist RADA DOMNICA director fabrica de ciorapi . Prof. arhivar . Maior pompieri BLAZI ADRIAN primul comandant . jandarmi . Dr. sub. Prof. gen. NICOLAE CIOBAN director Şc. Ginecolog MINCIU ECATERINA director spital .(r) PACEV IOAN preşedinte Coop. Protopop SUTACU GHEORGHE protopopiatul Sânnicolau Mare . Prof. agr. Cpt.Grăniceri . Ing. PETROVICI ANA director Şc. Jurist BARD DORINA LILIANA preşedinte judecătorie Comisar POPESCU LUCIAN cdt. MUNTEANU DORIN HOREA manager firmă Auto-Mec . Maior SOCACIU DORU cdt. Economist SMELTZER L. Maior (r) CARADAICĂ NICOLAE primul cdt. STĂNILOIU MARIUS director liceu .FUNAR GHERORGHE primar Cluj-Napoca . CRISTEŢIU NICOLAE fost drector CLF Ing. Prof.FREICOT IOSIV fost preşedinte CAP «Drumul lui Lenin » . Gen. Academician prof. Prof. 2 . MELCHER GABRIEL lucrare monografică . agr. Jurist MARCOH BILIANA procuror . Gen. muzică RADU GHEORGHE dirijor cor Doina . U. Prof. director CLF .Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Doctor în teologie ANUICHI SILV IU . Ing. constructor RAITOK ŞTEFAN . Bănăţeană . Prof. Profesor istorie POPA MARIN scrieri monografice Instructor DAMA LUDOVIC înfinţează primul Cineclub . ambasadorul sânmiclăuşenilor în America Prof. Prof. univ. Radiolacaţie . Prof. TICIU EMANUEL director CLF . Ing. Dr. Preşedinte VOICHIŢĂ IOAN Coop. Consum. director Grup Şcolar Agricol . Căpitan IAGĂR C-TIN primul cdt. IOAN ROMOŞAN . BUNIOV GH. Profesor DEATCU IOAN fost director liceu . Transmisiuni .

Prof. Economist STANCOV JIVOIN contabil IAS . Inginer ILIE VASILE fost manager ITSAIA . Manager ILIEŞ ECATERINA dirigintă poştă . Impegat FUNARIU TRAIAN fost şef gară Saravale . Funcţionar GRUI ADRIAN CĂLIN consilier 2004 . MÂNDRAN NATALIA consilier 2004 . Economist ROŞCA TRAIAN consilier 2004 . Patron ISACOV VELIMIR DORIN firma Bato . Manager CĂRPINIŞAN VASILE consilier 2004 . Manager GALAMBOS LASLO Director BRD . Manager GROZA DĂNUŢ viceprimar 2004 . POELINCĂ ANA liceul teoretic . Inginer agronom DVORNIC MIHAI mamager SINAGRO . Manager AVRAM STĂNUŞOIU CONSTANTIN consilier 2004 .(r) DIMULESCU PETRE poliţia oraş . Inginer Pintea Constantin consilier 2004 . Morar PUŞCAŞ IOAN ultimu morar şef al mori Prohaska . Profesoară MIRCSOV MARIA consilier 2004 . Avocat POP FLORIN consilier 2004 . Doctor ZWER MARTIN radiologie . Inginer NĂSUI DOREL firma Electrica . Patron ŞTEFĂNUŢ PETRE firma Apiţuli . Lt. Inginer ILIEŞ DORIN consilier 2004 . BOCIAT DANA liceul teoretic . Economist DUME CORNELIA director BCR . Col(r) IONAŞ VIRGIL pensionar . Patron TRANCULOV TUŞI firma Tranculov . Ing. Inginer ISTRĂTESCU GHEORGHE fost director IELIF . Inginer agronom MOLDOVAN TEODOR director staţiune cercetare .Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Profesor BIAŞ GHEORGHE antrenor de juniori fotbal . Juristă PETCU FLORENTINA secretar Primărie . Doctor GEAMBAZU GEORGE consilier 2004 . Prof. Maistru principal BALABAN EMIL fost directol IPL . EINHOLZ IOSIF ultimul director al fabricii de filarură . Inginer LUNGU IOAN consilier 2004 . Patron FURCICĂ ALEXANDRU firma Ţac-Pac . Patron GRIGORAŞ DUMITRU firma Malvina . Col. 190 . Economist JURA IOAN fost contabil Bănăţean . Prof. Subinginer RADA VASILE consilier 2004 . Manager FRUNZĂ MIRCEA Banca Agricolă (Reiffensen) . Col(r) MIHAI OCTAVIAN pensionar . Inginer KERCIOV NICOLAE Romtelecom . Manager HOSU VIOREL consilier 2004 . Inginer PAIZOŞ VARTOLOMEU manager firmă SEMTRACT .

Ing.agr. agr.8 PRIMARII LOCALITATII DIN 1877 – 2004 Primarii localităţii sub imperiul Austro ungar 1877 SIMEON ALBU 1878 MIHAI CZAGANY 1882 – 1884 NICOLAIE MOTICA 1884 – 1888 SIMEON ALBU 1888 – 1889 ALEXA BOBOR 1893 – 1894 LUDOVIK ALK 1896 – 1902 IULIU MOHANYT 1902 – 1905 TRAIAN STOICANESCU 1908 – 1911 -------1911 – 1914 STEFAN SZIKLASSY 1914 – 1916 -------1916 – 1918 STEFAN RONKOVITS Primarii după marea unire: 1918 – 1920 1920 – 1922 1922 – 1923 1923 – 1924 1925 – 1933 TRAIAN STOICANESCU NICOLAIE COTOSMAN GHEORGHE DOGARU ION VOICHITA GHEORGHE DOGARU 191 . Lt. Ing. Preşedinte TRIFU GHEORGHE cooperativa Bănăţtană . 14. FUNARU LIVIU fost director IAS Dudeşti Vechi . Preot ortodox CHIRIAC GHEORGHE biserica ortodoxă . Manager IOVA RADU firma panificaţie. Inginer PĂŞAN CONSTANTIN firma ASIROM . IENCIU HORIA firma SINAGRO .Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • Inginer COSMA AUGUSTIN director serviciul public . Instructor NEGOŢ IONEL Casa de Cultură . Col. Plutonier adjutant şef (r) STĂNILĂ VIOREL IOAN pensionar . Patron VĂCARU LUCIAN firma NYTRON .8. Tehnician AMBRUŞ MIHALY firma Zoppas . ANEXA NR. Preot ortodox CIOBANU CĂLIN biserica ortodoxă . Preot catolic GYNARY JOHNAH biserica romano catolică .(r) COVEI GHEORGHE şef CARP . Doctor veterinar TRIFUNOV ALEXANDRU . Veteran de război GHERGA IOAN preşedinte subfilială veteran de război . Comerciant DANILOV MILIVOI firma SINAGRO .

Monografia oraşului Sânnicolau Mare 1923 – 1924 1925 – 1933 1933 – 1936 1936 – 1938 1938 – 1939 1939 – 1940 ION VOICHITA ION SARAFOLEAN VASILE NICOLAIE FLUS VITT NICOLAIE -------SFINTEANU VASILE Primarii pe timpul celui de al II-lea Război Mondial până în 1947: 1940 – 1941 1941 – 1942 1942 – 1943 1943 – 1944 1944 – 1945 1945 – 1946 1946 – 1947 1947 – 1948 MOGA VASILE CARPINISAN VASILE RUS ADAM POPOVICI PETRE IOAN MUNTEAN FOLEA VASILE SFINTEAN VASILE FOLEA VASILE Primari pe timpul regimului Gheorghiu Dej: 1948 – 1949 1949 – 1950 1950 – 1951 1951 – 1957 ROMAN DUMITRU NEDELCU IOAN PALADE CONSTANTIN IOAN MUNTEAN Primari sub regimul lui N. Ceauşescu: 1957 – 1968 1968 – 1970 1970 – 1977 1977 – 1980 FOALE NICOLAIE DEACONU MITICA SCHUTZ ANTON VISALION DAN 1980 – 1981 VLAICONI ELEONORA 1981 – 1989 ONCU IOSIF Primari dupa Revoluţia din1989: 1989 – 1991 JURA IOAN 1991 – 1992 BUGARIU VIRGIL 1992 – 1996 LUNGU IOAN 1996 – 2004 ONCU IOSIF Cetăţeni de onoare ai oraşului • • Domnul profesor universitar Doctor medic Ioan Romoşan. Domnul Miches Maringer –manager Delphi Packard –România. 192 .

1928 -Antonie Miluşan  prin decret i s-a acordat medalia „Răsplată micii clasa I şi decoraţia de merit”. Andronic Octavian –ziarist şi publicist. Fii ai oraşului Sânnicolau Mare • • • • • Bela Bartok. -----------------------------------------------. • 1906 -Dirijorul Anastasie Lipovan  la Bucureşti a primit „Medalia de aur”. -------------------------------. Propuneri: • • • • Funar Gheorghe –fost primar al Clujului.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • Domnul Polosello Giovani – manager Mapol Impex –România. • Corul Doina  prin decret –lege 472/28. -----------------------------------------------. • Teodor Bucurescu  prin decret i s-a acordat „Meritul cultural clasa a II-a” şi „Steaua României în grad de cavaler”. Medalii-decoraţii-decrete premii-diplome Prezentăm doar câteva din recompensele acordate cetăţenilor oraşului: • 2.1958 i s-a conferit „Medalia Muncii clasa a II-a”.11.12. Biaş Gheorghe (Bobală). Atanasie Lipovan. • Profesor universitar Doctor inginer Ştefan Romoşan  Ordinul Muncii clasa a II-a. Consiliul local al oraşului are obligaţia morală de a stabili sărbătorirea Zilei Fii Oraşului ca un omagiu a celora care s-au născut pe acest plai sânnmiclăuşean. Domnul Franco –Zoppas –patronul firmei Zoppas Industries România.  Steaua Republicii clasa a IV-a. -------------------------------. 193 .

Nuţaş. Grui. Sinitean. Bibolar. Loch. Albu. Kremm. iar stema trebuie “să vorbească”. Miculescu. Serban. Eidl. pe nici o altă stemă nu apare Sf. Staica. Miclău. Frătuţ. Cojerean. Telecian. Volar. Pescar. Biaş. Toconiţă. Sarafolean. Crişan. altă culoare a steagului naţional. Dreier. iar 7 municipii).Bumei. Cotoşman. Mihai. Roos. Stoica. Rossman. Prochin. Pătraşcu. Leber. Oprean. Damian. Sterbling. Bachman. Orice persoană care o priveşte va face legătura între Sf. Miclăuş. Funaru. Sârbescu. Nicolae şi oraşul care îi poartă numele. Vinţan. Haţegan. Ivaşcu. iar o părticică din ea o reprezintă stema sa. Deşi mai sunt oraşe cu numele de Sânnicolau. Papeş. Văcean. Stema a fost aprobată de Comisia de Heraldică.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • •  Ordinul Muncii clasa a III-a. Brînduşa.în mijloc stema oraşului. “De ce tocmai fundalul roşu?” explicaţia constă că roşul este una din culorile steagului românesc în stema României Banatul este pe fundal roşu şi în Evul Mediu culoarea roşie era o culoare regală fiind interzisă folosirea de către alte persoane. Plăcintar. Crăciun. Bărăntiş. La maghiari: 194 . La germani: Heim. Grün. Roth. Kaufman. Oprea. Schreier. Raica. Pescar. Oancea. Lipovan. Sebeşan. Ciobanu. Ilin. Mare Ierarh. (5 turnuleţe reprezintă oraşe cu peste 50 mii de loc. Găvojdean. Florea. Voichiţă. Esperschith. Ureche. Jung. Opriş. Woltz. Începând cu anul 2002 oraşul Sannicolau Mare are un drapel cu următorul model: . Şiclovan. Acesta se află în centrul scutului pe fundal roşu iar deasupra scutului cele trei turnuri care simbolizează oraşul cu mai puţin de 50 mii loc. Radu. Birău. Wagner. Herman. Müller. se află pe un fond galben. Frisu. Negoţ. Învăţătorul Andraş Gheorghe  Medalia Muncii clasa a II-a Pacev Ioan  Premiul al II-lea la concursurile filatelice • Şoimii României  Premiul I „Medalia de aur la Praga” • Inginer Gräff  Diploma de merit obţinută la Budapesta STEMA ŞI DRAPELUL ORAŞULUI Fiecare oraş are istoria lui. Romoşan. de unde derivă numele oraşului. Mare Ierarh Nicolae. Folea. Muntean. Fluş. Mărăzan. Paştiu. culoare din steagul naţional şi albastru de o parte şi de alta a stemei. Comloşan. Nărăinaţ. Deian. Farca. Numele de familie ale locuitorilor băştinaşi din localitate: Sîrbu. Hass. Foale. Deatcu. Colar. Bikling. iar pe margini are aplicat franjuri de culoare galbenă. Huber. Ne putem mândri cu unicitatea şi vechimea ei datâmnd din secol al XVIII. Jura. Ostrovăţ. Mayer. Stema oraşului Sannicolau Mare îl reprezintă pe Sf.

Balint. Pragai. Vid.  Centrala termică –Sala de Sport. Bodri. Petrov. Dimoiu. Filipov. Tel.371. Tel. Grauzer. Centrul Meteorologic Regional Banat-Crişana Staţia Meteo – strada Victor Babeş nr. Borşoş. Giurgev. Raitok.370. Tiron. Tel. Tel.  Centrala termică – strada Petru Maior. Consiliul local – strada Republicii nr. Szöcs. Frenzi.  Birou executiv – strada Republicii nr. Căile ferate române –strada Gării nr. Tel.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Astaloş. Ilcău.371. Roka. Nagy.651. Tel. Bora. Ciolpan.7. Ianosev.689.10. Coman. Bakai. Pisarov. Nesici.9 Instituţii de stat existente în anul 2004 • • • • • • Agenţia judeţeană pentru ocuparea şi formarea profesională (punct teritorial) –strada Victor Babeş nr.  Centrala termică – strada Republicii nr. Tel. Tel.371. Hiticaş.2.9. 100. Bailuc.  Serviciul public – strada Negru Vodă nr. Centrul de reproducţie şi selecţie a animalelor – strada Căpitan Damşescu nr.10. Pesti. Nume de familie ale locuitorilor deveniţi băştinaşi după 23 august 1944: Ţărmure. Dimoiu. Banfi. Batrinnin. Ciui. Şipoş.371.642.668. Tel. Raicici. Tel.297. Torniyai. Cîmpan. Malaţcov. Pantea.  Centrala termică –Spital. ANEXA NR. Ostoin. 3. 370. Grad.371.370. Centrul pentru testarea solurilor – strada Victor Babeş.  Centrala termică – strada Panselelor nr. Moţ. Papp. Tel. 370.15.370. La sârbi: Sredoev. Putnoky.350.205. Csurdas. Blazi. Tel. Vinesar. Talpoş.14. Raţcov. Fazekaş. Lingurar.10. Barany. 195 . DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE ACEŞTI OAMENI MINUNAŢI 14. Foriş. Pandelean. Baucichi. Răducanu. Boldiş.1. Maliţa.370. Szanto.201. Tel. Tel.  Serviciul public – strada Victor Babeş nr. Horvath.133.692. Istrătucă. Perin. Bojin.761.206.676. Bartha. Bulenyi. Cipoş.370. Mali. Samoilă.855. Florescu. Ţăranu. Racovan. Paitici. Todorov. Bokor.371. 371. Obradov. Mircovici. Süveg. Szücs.

o Şcoala generală nr. Tel.371.6/A.232 sau 370.063.110. Trezoreria – strada Republicii nr. 371.3 – strada Nufărului nr.692.008.411.1 – strada Decebal nr.370.30.947.370.370. Parchetul (Procuratura) de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare – strada 16 Decembrie 1989 nr.573.3.370.755.  Casa de Cultură – strada Republicii nr.205.370.157.  Biblioteca orăşenească – strada M.635. Judecătoria – strada 16 Decembrie 1989 – Belşugului nr. Tel. Grădiniţa cu program prelungit nr. 196 .371.  Staţia de epurare – strada Drumul Morii. Tel.366.28. Tel. Tel. Tel.883.105 şi 370. Tel. Tel. Sediu – strada Republicii nr. Tel.370. Tel.371.240.1. 370.956.582. Costin.3.14.3.15. Şcoala generală nr. 370. Loteria Naţională – strada Republicii nr.340 sau 370.2 – strada 16 Decembrie 1989 – Petru Maior. Tel.25.768.2 – strada 16 Decembrie 1989 Tel. Tel. Tel. Tel.12). Tel. Tel.370. 955 sau 370. Direcţia de Sănătate publică a judeţului Timiş – strada 16 Decembrie 1989 nr.370.652. Tel. 370. Tel.370.13. 370. Poliţia – strada Mihai Viteazul nr.10. Spitalul orăşenesc – strada Timişorii nr.670.166.370445. 370.14. Tel. 370.14.100. 1. Tel.  Sala de Sport – strada M.370. Tel.12. Grupul de pompieri Banat – strada Andrei Şaguna.370.101 . Serviciul de ambulanţă – strada Timişorii nr.667. o Şcoala generală cu clasele I-IV – strada Calea lui Traian.388. o Dispensar TBC – strada Calea lui Traian 1.8 (Belşugului nr.370.370.4.497.465. Tel.133.15.737.223. Costin.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •  Primăria oraşului – strada Republicii nr.  Hipodrom – strada Ţichindeal nr. Tel. Tel. Tel. Poşta Română – strada Republicii nr.  Cămin bătrâni – strada Profesor Stamate.370.677. Tel.370.949 .14. Tel. Districtul de Drumuri naţionale Filiala Timişoara -strada Gării. Piaţa 1 Mai nr.370.689.204. Tel.1 – strada Nufărului nr. Serviciul public judeţean Proplant – strada Gării nr.14. 370. Tel.  Palatul Copiilor – strada Republicii nr. Direcţia Fitosanitară Timiş – strada Gării. 370. o Secţia balneofizioterapie – strada Miron Costin 4. Tel.240.370.547.391. 370042. o Creşa – strada Decebal nr.13. Grădiniţa cu program normal nr. Tel.370. Serviciul financiar – strada Republicii nr.  Uzina de apă – strada Drumul Saravale. Grădiniţa cu program prelungit nr. Tel.770-centrala. 370. Tel.370.014.10. 370. Grădiniţa cu program prelungit nr.060. Tel. 370. o Fişier – strada Calea lui Traian 1. Liceul Teoretic – strada Andrei Şaguna nr.8.370.695 sau 370.370.582 .202.370.372. Tel. Tel. Inspectoratul teritorial de muncă Timiş (camera de muncă) – strada Victor Babeş nr.371.370.

472. 370. 370.370.strada Belşugului nr.854 . Tel.204.371.180. LEGUMICOLA AGROINDUSTRIALĂ (SANSIRO –firmă italiano-română.372.487.027 şi 370.12. Tel.370.370. Tel. .370. Tel. Tel. secţie ……… Tel.780 sau 371. UM 0301.215. Tel. Tel.372.100.672 şi 372.370. prelucrări metalice) –strada Victor Babeş nr.620.371. ECLIPSA SHOES SRL –strada Gării nr.832. Tel.4.3. Tel. Tel. DELPHI PACKARD ROMÂNIA SRL (firmă austriacă) –strada Gării nr.613 .026 .509.077 . Tel. 370.  Magazine –strada Calea lui Traian nr.452. FRA CA DA TRADING SRL (firmă română-italiană confecţii) –strada Drumul Gării nr.402 –strada Gheorghe Coşbuc nr.10.4.403.371.541.  Complex –strada Nistor Oprean nr.371.370. DISTRI GAZ NORD SA Târgu Mureş –strada Negru Vodă.059 şi 306.371.557. Tel. ELECTRICA SA –strada Stadionului nr. prelucrează lemn) –strada Gării nr.400.050 .661. 371.831 sau 372. DRUMCO SA –strada Drumul Cenadului nr.14. Tel. 371.371.370.650. CLAGI România (produce material plastic –vopsitorie firmă româno-italiană) –strada Drumul Saravale.372.370. METAL ZINC (fostul electometal.183 sau 370.2.051. Tel. Tel. 197 .321 .  Secţiile tâmplărie –strada Gării nr. –strada Gării nr. Tel.277.099 sau 372.371.486 şi 370.2.142 şi 371.337 sau 370.382.20. DUSA TRANCULOV (ulei) –strada Drumul Gării.19/A.370.10. secţie întreţinere Tel.372.422 –strada Panselelor nr.1.370. Vama interioară – strada Gării.362.8. Tel. Secţia de jandarmi – strada Victor Babeş nr.370.12.  Secţiile tâmplărie –strada Drumul Saravale. Tel.830.10.31.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • UM 1825.691 sau 370. 370. MAPOL IMPEX ROM SRL –strada Drumul Cenadului nr.  Teler Tel.370. CISAM SA (firmă româno-portugheză produce ciorapi –strada Ştefan cel Mare nr.372. Tel. Unităţi economice (firme) (profil industrial) • • • • • • • • • • • • • • • • • • AUTOMEC (cooperează cu firma Delphi) –strada Drumul Cenadului. Tel.370. Tel.180.020 . Tel.370. Tel. Tel. BĂNĂŢEANUL SCCA (activităţi meşteşugăreşti):  Preşedinte –strada 16 Decembrie 1989.406.680.

370.440 . Tel. Tel.13/C.306.680 şi 370. 372.000. Tel. Sinagro SCA – strada 16 Decembrie 1989. –strada Republicii nr. Cerealcom Timiş SA (Baza de recepţie) – strada Calea lui Traian.370.198.352.260.2.20. Maxim Com SRL (FNC) – strada Drumul Morii.494 şi 372. Tel. • Cantină – strada Avram Iancu.477.372.10. Orlandi Investment (firmă română-italiană) – strada 16 Decembrie 1989.372.325 .295 sau 372. Tel.496 Moara – strada Timişorii.372.515. Tel.371.370. • Ferma 3 – strada Zootechnie la ferma. Cooperativa de credit Aurora-West –strada Mihai Viteazu nr. 198 .554. Tel. (Banca română pentru dezcoltare) –strada Timişorii 2/A.235.864. 371.088 . 370. Cooperativa de credit Sînnmiclăuşeană –strada Republicii nr.400.370.290 .4.446.277 . –strada Ştefan cel Mare nr. prelucrări rezistenţe electrice) –strada Drumul Cenadului.374 . 370.427.645.5.869. • Ferma 1 – strada Drumul Fermei.370.370. 370.370.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • PELIMON SRL –strada Gării nr. Tel. Imbunătăţiri financiare – strada Stadionului A3.054 sau 306 FIRME CU PROFIL AGRICOL • • • • • • • • • • • • • Agrofrank SRL sediu Gării la 3/A. Tel.16. Agromec –strada Gării. Tel.432 Servicii bancare • • • • • Banca Agricolă (REIFENSEN BANK) –strada Republicii nr.505.535 şi 370. 371.370648. • Magazie Tel. Sem Tract – strada Gheorghe Lazăr nr.536.217.373.R. Tel.328 .R.370.450 .24. Agroservice – strada Gării. Tel.371.515 .553. Tel. Tel. TAROTEX SRL –strada Gării.033 şi 370. 371.C.495 Fax:372. B.373. 370.4.373.370.493.373. Tel.019 .371.370. Agrotransport (ITSAIA) – strada Gării nr.213. Tel. Tel. ZOPPAS INDUSTRIES ROMÂNIA (firmă italiană. Comtin SA – strada Drumul Cenadului nr. Tel. Tel.371. Tel.421. Tel.D.370.370. Staţiunea de cercetare şi – strada Drumul Nerăului. Emiliana West Rom (firmă română-italiană) – strada 16 Decembrie 1989. Tel. B. Tel. 370. 371.370.707. Tel. Tel. 373.220. Tel.

113. Birou notarial public (Laubert Aman) –strada 16 Decembrie 1989.370.371.745. Leul Import Export (Coca-Cola) –strada Belşugului nr. Hotel Sport –strada Profesor Stamate.370.371.372.457. Tel. Vintcom (sifonărie) –strada Nistor Oprean nr. Zolgi SRL (foto) –strada Calea lui Traian nr. Expert contabil Tamazlicariu Eugenia –strada Republicii nr.13.533. Forumul Democrat al Germanilor –strada Mihai Viteazu nr. Firme de asigurări 199 .371.201. Executorul judecătoresc –Piaţa 30 Decembrie. Tel. SC Expert Computer –strada Republicii 32-38. Tel. Librăria Eminescu –Piaţa 30 Decembrie. Cooperativa de consum –strada Republicii nr.616.6.370. Distribuirea şi exploatarea filmelor (Cinema Select) –strada Victor Babeş nr.10. Ivexim SRL (prelucrări piei) –strada Vânătorilor.712. Tel.370. Tel.19. Tel.730. Tel. Automobil Club Român –strada Gheorghe Lazăr nr. Tel. Tel.371.7.370.370.190.504.371.129.540.015.4. Nytron SRL (reparaţii TV – celulare) –strada Calea lui Traian nr.749 şi 372.058. Tel. Sem Construct –strada 5 Mai. Better Exchange (schimb valutar) –strada Calea lui Traian.14.370.16. Cl sârbilor –Piaţa 30 Decembrie. Firme de servicii • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Atelier Foto Moldovan Doru –strada Nistor Oprean nr.373.370.571.913.370.370. Auto Florida SRL –strada Gheorghe Şincai nr.10. UPC România (TV prin cablu) –strada 16 decembrie 1989 nr. Tel.181. Tel. Asociaţia Pro Bartok –Castel Nako.26. Tel. Tel. Expert Computer –strada Republicii nr. Tel.370.120.371.370.974.2.717.13. Tel. Golf Florian-Marius (autoservice) –strada Victor Babeş nr.371.8. Tel. Tel. Tel. Jumbo Service –strada Mihai Viteazu nr.58. Tel.5. Tel.4.373.123. Tel.974.370.373.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Asociaţii-Fundaţii-Federaţii • • • • Asociaţia vânătorilor şi pescarilor –strada Pepublicii nr. Tel.

370.273.003. Tel. ILIL FLOD TRANSPORT SRL –strada 9 Mai.373.370. HYPERICUM ARL –strada Decebal.636.988.410. Tel.371. Cabinete medicale • • • • • Cabinet dentar Luchici Florea –strada Calea lui Traian. Tel.10. Firme Transport • • • • AGROTRANSPORT(ITSAIA) –strada Gării nr. Tel.10.288.660 sau 370.370.335.372. Tel.374.6. ASIROM -strada Independenţei nr.370.370.371.261.569. 200 .371. Tel. Tel. Cabinet medical -Dcotor Avram Stănuşoiu Otilia -strada Calea lui Traian.1. Cabinet medical – Doctor Chipei Virgil -strada Victor Babeş. ASTRA –strada Decebal 1.7.2.895.16. Tel. SAN MEDI CAGO –strada Republicii nr. Cabinet medical –Doctor Micşa Axenia –strada Victor Babeş nr. HELLEBORUS SRL –strada Republicii nr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • ARDAF –strada Calea lui Traian nr.372. 370. Tel. AUTOWEST –strada Avram Iancu nr. ALLIANZ-ŢIRIAC –strada Mihai Viteazul nr.192 şi 370.131 .370.371.4. Tel.6. Tel.855.763. UNITA –strada Mihai Viteazu nr. Tel. Cabinet medical –Doctor Jebeleanu Laurenţiu –strada Victor Babeş nr. Tel. EXIBANK –strada Republicii nr.299.370. SANGO WATER CO –strada Victor Babeş nr.370.241.46. Tel. Tel.371.244. Tel.370. Farmacii • • • • • DIDFARM SRL –strada Drumul Cenadului 1/A.152. Tel. Tel. FAR MAVET (veterinar) –strada Miron Costin nr.33.5.648.373.370. Tel.5.600.

Tel.370. Cabinet Avocat Calapis –strada 16 Decembrie 1989.555.370.510.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • Cabinet medical –Doctor Usvat Maria –strada Victor Babeş nr. Tel. Tel.535. CARNPREPAR COMPANY SRL(restaurant) –strada Republicii nr. Biserica Reformată –strada Gheorghe Sincai . Tel.949. Cabinet medical Pediatrie –Doctor Muntean Ana –strada Calea lui Traian nr.2.371.372.369.2. Protopopiatul Ortodox-Român –strada Andrei Şaguna nr. Tel. Tel.12. BEER ENDZ COMPANY restaurant Estaz –strada Nistor Opreanu nr.373. Tel.1. Tel. Cabinet Avocat Luca Marian –strada 16 Decembrie 1989 nr.175. COMPANY A GIMGI (birt) –strada Nihai Viteazu nr. Parorhii. MILENTE –BAR.370. Tel. Tel. Parohia Ortodoxă-Română –strada Calea lui Traian nr. Tel.5.15/A.13. BATO SRL (braserie) –strada Republicii nr.7-9 . KAM (restaurant) –strada Republicii nr.13.372.370.772.6. Parohia Romano-Catolică –strada Independenţei nr. Cabinet medical interne –Doctor Kozicek Carol –strada Gheorghe Lazăr nr.370. Restaurante-baruri-discoteci-striptesse • • • • • • • • Automobile Adam (Luna-restaurant) –strada Calea lui Traian nr. Tel.373.372.5.-strada Republicii.371.938.866.15. Tel.370.2. Laborator Medical SRL (Gîrleanu) –strada Calea lui Traian.220. Cabinet medical Stomatologic –Doctor Barbu Valeria –strada Calea lui Traian nr. Tel.969. Cabinete avocaţi • • • • • Cabinet Avocat Doandeş Cristian –strada Gheorghe Lazăr nr.371.66.1.6. Tel. Cabinet medical Stomatologic –Doctor Maniov Ecaterina –strada Calea lui Traian nr.482. Tel. Tel.29.593. Parohia Greco-Catolică –strada Decebal nr. RORA TRADING (striptesse-bar) –strada Stadionului nr. Tel. Parohia Ortodoxă-Sârbă –Piaţa 30 Decembrie.422. Biserica ucraineană –strada Nicolae Bălcescu. Tel. Bisericii. Cabinet Avocat Miclău .757.081.942.372. Culte • • • • • • • • • Biserica Penticostală –strada Ion Creangă nr. Tel. Cregregaţia Martorii lui Iehova –Măreşeşti nr.995. Tel.551.089. 201 . Tel.372. Tel.370.373.370.370.455.371. Cabinet Avocat Pop Florin –strada Gheorghe Lazăr nr.372.2.371.108.25. Tel.1.067.7-9.

370. Tel. Tel. LUCARDI MARAMUREŞ SRL –strada Mihai Sadoveanu nr. COMTIM SA –strada Drumul Cenadului nr.18. 309. Tel. Tel. Tel.371.268. Tel.373. Tel. Tel.371.483. CORRONY SRL –strada Republicii nr.234.372.1.371. Tel.461.466.300.114. Tel. Tel. EUROMODE RWR –strada Gării nr.372.747.6. CARMELY SRL (alimentară) –strada Republicii nr. LENU ŞI ALINA –strada 1 Decembrie 1989 nr.368.2.708.372.17. Tel.19.371.637.1.370.372.710.14. BUCUR SRL (alimentară) –strada Timişorii 2/A.428.372.119. Tel.289.13.370.373.508 sau 373.36.598. MIDECOM –strada 16 Decembrie 1989 nr.V. Tel.373.10.42.479. Tel. ACCELERAŢIA SRL (piese auto) –strada Mihai Vitezu nr.571 şi 309.469. Tel.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • IL PRIMO (discotecă).622. ALTERNATIVA SRL –strada Calea lui Traian nr.371. Tel.509.370. EMA SIN SRL –strada Republicii nr.176.372. LA GIURIŢA (alimentar) –Piaţa 30 Decembrie.132 .372.33.5.202. Tel.696.572.302.21. Tel. Tel.6. Tel. BORSEC MELINADA (magazin mixt) –strada Negru Vodă nr.59.076. Tel. Tel.000. Tel. DAMIWA SRL –strada Gheorghe Şincai nr.370.10.028. CVIMDAE –strada Comloşului nr. GHIUROVID –strada Mărăşeşti nr.370.1. ALIN & PAUL ALPOSTAR –strada Miron Costin.2/A. Tel.587.370.372.12. FLINADI SRL –strada Gheorghe Şincai. MALVINA (comnstrucţii-sanitare) –strada Republicii nr. –strada Timişorii nr.370.357.370.371.1. APIŢULI SRL (construcţii-sanitare) –strada Timişorii. AD-ALBI –strada Stadionului 21/B. Tel.402. Tel. Tel. Tel. COMTIM SA ( magazin de mezeluri)–strada Timişorii nr. Tel.4.2. GOLD STERN INTERNATIONAL –strada Republicii nr.371. DUO CONSTRUCT –strada Gheorghe Şincai nr.370. Tel.309. ARTIMA (super market) –strada Republicii nr.173. Tel.4.4.867.373.372.371. Tel. Comerţul cu amănuntul Forme-Magazine-Chioşcuri-Buticuri –Birturi • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • OANA SIMP COMREŢ –strada Republici nr. CARLEA EL SRL (magazin) –strada Calea lui Traian nr. FHE HANDEL –strada Gării nr.370. Tel.372. DD DUGA SRL –strada Andrei Şaguna.279.624.372. HITISAN SRL –strada Avram Iancu nr. 202 . CORIDA IMPEX SRL –strada Gheorghe Lazăr. LUNIA FASHION –strada Griviţa nr. Tel. EUROVITALIS M. BRADE SOF –strada Manole nr. DAIR BLOK SERVICE –strada Alba Iulia 5/A.

165. Alimoş Toma. • POPTEX SRL (magazin mixt) –strada Republicii nr.16. Str.049.370.4. • SM FARNE CO –strada Republicii nr.10.519.033.52. Str. • TAC-PAC –strada 9 Mai. Tel.640. • TIVOCO SRL –strada Gheorghe Şincai nr.10.370-588. Bucurescu Teodor. Tel.372.373.64. Avram Inacu. (Sursă: Pagini Aurii 2003) DENUMIREA STRĂZILOR ÎN ANUL 2003 • • • • • • • • • • • Str. • SALMOTRANS SRL –strada Horea nr.370.20. Tel.441. Bartok Bela. 203 . • TELMIT SRL (magazin) –strada Calea lui Traian nr.370. Firme-Magazine • PELICOM –strada Gării nr. • VANEL IMPORT EXPORT SRL –strada Timişorii nr. Str.797.371. • PU COMPANY (magazin mixt) –strada Oituz nr.Tel. • WEST CLUB SRL –strada Nistor Oprean nr. • PENCOOP (alimentară) –strada Republicii nr.370. Tel. Tel.220. Tel.372. Andreica. • PRODAGRO BIAN –strada Stadionului nr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • PA & DO LACHAT COMPANY –strada Calea lui Traian nr. Alba-Iulia. Str.102. Tel.373. PANTOTEX –strada Republicii nr. Alexandri Vasile.11. Tel.33.370.370. Tel. • TRANS CARADJOV –strada Republicii nr. Tel.6.371.370. Str. PAD CRILIALIT INPEX –strada Independenţei nr.232. Str. Tel.46. • TOMSCAR SRL –strada Republicii nr.370. Babeş Victor.771.693.371.10. Tel. • ŢERMURE DAIS SRL (fieroase) –strada Republicii 1-3.371. Str. Tel. Str.055. Tel.149. Aranca. Tel. • VALO DENT PROF –strada Petru Maior nr.371.000.371. • SZEIFERT SRL –strada Republicii nr.1. Str.1. Tel.2. Tel. Str.795. Brâncoveanu Constatin.10.198. Tel. Albina.371.3.40.

Str. Cluj. Str. Deva. Fraţii Farca. Str. Str. Creangă Ion. Str. Crişan. Str. Str. Belşugului. Fântâna de Piatră. Str. Str. Str. Decembrie 1. Craiova. Str. Str. Str. Grigorescu. Bălcescu Nicolae. Str. Bariţiu Simion. Str. Str. Cimitirului. Str. Bălţi. Str. Dej. Costin Miron. Str. Caragiale Ion Luca. Str. Griviţa. Caporal Vasile Ioan. Str. Doja Gheorghe. Str. Str.. Brediceanu T. Brăila. Calea lui Traian. Eminescu. Str. Ciobanilor. Str. Damşescu.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Str. Decembrie 16. Str. Cosânzeana. Comorii. Str. Gherea. Decebal. Str. Cloşca. 204 . Caransebeş. Str. Cenadului. Barnuţiu. Str. Str. Str. Str. Comloşului. Str. Str. Str. Braşov. Str. Str. Bălătanului. Coşbuc. Decembrie 30. Str.

Str. Str. Str. Republicii 10. Independenţei. Str. Str. Romilor. Iorgovici. Str. Str. Jianu Iancu. Oituz. Str. Str. Str. Gări (Drum). Str. Str. Str. Manole. Pescarilor. Str. Str. Str. Republicii 40. Nufărului. Negru Vodă. Str. Noiembrie 7. Porumbescu Ciprian. Str.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Str. Mureşan. Mărăşeşti. Str. Maior Petru. Str. Str. Lugoj. Str. Str. Str. Morii (drum). Str. Mai 9. Str. Str. Kogălniceanu. Str. Nouă. Orăştie. Oprean Nistor.. Oraviţa. Mica. Mierlei. Str. Panselelor. Str. Str. Gării. Str. Popa Şapcă. Morii. Str. Libertăţii.. Str. Str. Str. Str. Grănicerilor. Lazăr Gh. Horia. Purice Aprodul. Murgu Eftimie. Str. 205 . Haţeg. Popovici Vasile. Str. Mai 1.

Str. Str. Str. Sever Axente. Timişoara. Str. Sadoveanu Mihai.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Str. Str. Ştefan cel Mare.10. ANEXA NR. Saravale (drum). Str. Subici A. Tichindeal. Vlaicu Aurel.10 CLĂDIRI (BLOCURI) CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢE DIN MEDIUL URBAN REALIZATE ÎN PERIOADA 1970-1990 206 . Vlănuţă Alex. Georgescu Gheorghe (Teiului). Str. Str. Str. adaptându-le la cerinţele urbanismului european. Str. Str. Şaguna Andrei.. Şincai Gheorghe. Vuia Traian. Timişoarei. Str. Este necesar reanalizarea denumirii strazilor pentru a da alte denumirii cu personalităţi din istoria oraşului. Str. Viilor. Scurtă. Str. Dr. 14. Str. Str. Str. Slatina. Vânătorilor. Str. Stamate Iosif. Stadionului. Str. Viteazu Mihai.Prin introducerea de noi terenuri în intravilan numarul strazilor se poate mării. Str.

B 21 Bloc AESC Scara A.B 7 Bloc G 8 Bloc H Scara A.ap.B 9 Bloc I Scara A. Crt.B.C 20 Bloc 1/A Scara A.C.B.tr.B Localitatea Sânnicolau Mare Anul finalizării construcţiei Tipul clădirii Individuală regim de înălţime Colectivă regim de înălţime nr.B.D 1988-1992 46 apartamente P+4 1985 36 apartamente 1983 13 apartamente 1987 46apartamente P+4 P+2 P+4 207 .B 4 Bloc D 5 Bloc E 6 Bloc F Scara A. 1970 16 apartamente 1973 20 apartamente 1973 40 apartamente 1974 20 apartamente 1974 20 apartamente 1975 40 apartamente 1976 10 apartamente 1974 40 apartamente 1976 59 apartamente 1975 20 apartamente 1976 20 apartamente 1976 40 apartamente 1976 20 apartamente 1979 20 apartamente 1980 20 apartamente 1980 10 apartamente 1984 47 apartamente P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 10 Bloc J 11 Bloc K 12 Bloc L Scara A. Adresa Asociaţiei de proprietari Judeţ Timiş Republicii10 1 Bloc A 2 Bloc B 3 Bloc C Scara A./nr.B 13 Bloc M 14 Bloc N 15 Bloc N1 16 Bloc N2 17 Bloc R6 Republicii 40 18 Scara A.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr.C Timişoara 19 Bloc A-pod2A Scara A.

D 28 Bloc A1 29 Bloc A2 Scara A.B.D 30 Bloc A3 31 Bloc A4 Scara A. Crt.B 23 Bloc B Scara A.B.D 32 Bloc A5 33 Bloc P1 34 Bloc P3 35 Bloc P5 36 Bloc P7 37 Bloc P9 38 Bloc P11 39 Bloc P13 40 Bloc P15 41 Bloc P17 1987-1988 1983-1984 1978-1980 1979 30 apartamente 40 apartamente 1977 20 apartamente 1977 40 apartamente 1979 30 apartamente 49 apartamente 1989 14 apartamente 53 apartamente 1989 14 apartamente 1988 53 apartamente 1988 19 apartamente 1989 15 apartamente 1990 14 apartamente 1990 14 apartamente 1990 15 apartamente 1991 19 apartamente 1991 15 apartamente 1991 14 apartamente 1992 14 apartamente 1992 15 apartamente P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 208 .C. Adresa Asociaţiei de proprietari Judeţ Timiş Republicii10 Localitatea Sânnicolau Mare Anul finalizării construcţiei Tipul clădirii Individuală regim de înălţime Colectivă regim de înălţime nr.C 24 Bloc C 25 Bloc D Scara A.tr.ap.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr.C.C./nr.B 27 Bloc 9 Scara A.B 26 Bloc E7 Scara A.B. Panselelor 1 22 Bloc A8 Scara A.B.

B N.B.D Independenţei 15 Bloc l1 47 Bloc 4B Gheorghe Lazăr 48 Bloc L3 Scara A.Oprean 43 Bloc E 44 Bloc 10 Gheorghe Şincai 45 Bloc A Scara A.87. Crt.C. Adresa Asociaţiei de proprietari Judeţ Timiş Republicii10 P.B.C Mihai Viteazu 51 Bloc 2B Scara A.C 49 Bloc L5 Scara A.B 52 Bloc 2/a C 53 Bloc-6 Decebal 54 Bloc 1 55 Bloc 1/A Gării 56 Bloc A 1963-1969 1984-1986 1985-1998 1986.Maior Localitatea Sânnicolau Mare Anul finalizării construcţiei Tipul clădirii Individuală regim de înălţime Colectivă regim de înălţime nr.B.D 50 Bloc L9 Scara A.ap.B. 42 Bloc A Scara A.C.tr.88 1982 35 apartamente P+4 1967 8 apartamente 1978 12 apartamente P+3 P+3 60 apartamente P+4 1985 16 apartamente 1981 12 apartamente P+4 P+4 48 apartamente 62 apartamente 1992 57 apartamente P+4 P+4 P+4 18 apartamente 1963 32 apartamente 1965 12 apartamente P+3 P+3 P+2 1964 16 apartamente 1968 16 apartamente P+3 P+3 1987 4 apartamente P+1 209 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr./nr.

Decembrie.tr.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Nr. Crt.Decembrie.ap./nr. 210 .1989 59 Bloc M 30. 57 Bloc B Calea lui Traian 58 Bloc 2 16. Adresa Asociaţiei de proprietari Judeţ Timiş Republicii10 Localitatea Sânnicolau Mare Anul finalizării construcţiei Tipul clădirii Individuală regim de înălţime Colectivă regim de înălţime nr.1989 60 Bloc R2 1987 4 apartamente P+1 1962 16 apartamente P+3 1989 39 apartamente P+4 1983 12 apartamente P+4 TOTAL 1713 apartamente cu 102 asociaţii de locatari/proprietari .

.L. BALATAN..A.L.11 Firme exzistente în oraşul Sînnicolau Mare ARIUS CONSTRUCT S.L.L.R....R.L.R.. ASSAN S.R.. BEER-ENDZ-COMPANY..L. BLAJOVAN & SÎRBU SOCIETATE ĂN NUME COLECTIV . BANAT CONSTRUCT VEST M.L.L. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • ASOCIAŢIA "AURORA 2002" SÂNNICOLAU MARE.L.R.D. B.R.R.A.L.R. BIOS ROMÂNIA S. AUTOMOBILE ADAM.L.R.L. BISERICA PENTICOSTALĂ.R. AUTO VEST S.TRANS.L.L. BOTIŞ GABRIELA.. BATO.R. ASOCIAŢIA SÎNMICLĂUŞEANĂ PAS. S.R. ASOCIAŢIA PRO BARTOK. 211 .A. AUTO DELTA S. BAYMITT S.L..R.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14.R. BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE S. ATAMAX S.L. ASOCIAŢIAJUDEŢEANĂ A VÎNĂTORILOR ŞI PESCARILOR SP..R.. BALMO. BISERICA PENTICOSTALĂ SÂNNICOLAU MARE.C..11. PRIMCOMEX S... BARANYI MAGDALENA. AUTO-MEC S.ASOCIAŢIA SINAGRO SÂNNICOLAU MARE. AUGUSTINOV S. BEAUTY AGE COS S. BCR SUCURSALA TIMIŞ AGENŢIA SÎNNICOLAU MARE.. AUTO FLORIDA S. AUTOMOBILE ADAM S. BELISARIO-IMPEX S..R. BOXEN COMPANY S. ANEXA NR.I.. BANATEX S. . BELLIO S. BORSEC-MELINDAS.R.. BUCUREŞTI-AG.L.

D.R... CIOCANI IOSIF.. CRAMA-WEST S.. CORONODENT S.R. BUCUR S. CLUBUL SPORTIV "KOMBAT KATANA".Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • BRADE-SOF S. C. D & Z.A.. .R. CVIMIDAG S. D. DAMIWA S.R. CORAMA. BREAHNA.L..R... CHIOŞC ALIMENTAR. CO & RE TWINS COMPANY S.R. CLUBUL SPORTIV "UNIREA" SÂNNICOLAU MARE.L. COMPANIA GIMGI S. CONSUMCOOP SÂNNICOLAU MARE.R... COLIR PLUS S.L.R. BUCHOLTZ M ŞI H S.M...R.L.L. COMPANIA NAŢIONALĂ "INSTITUTUL NAŢIONAL DE METEOROLOGIE.R.R. BRYONIA .. CLEJA-TRANS S..R. CAFE BAR RODICA S.C.R. BUFET COFETĂRIE CSABY S. BRÎNDUŞE BAR BEATRIX. DAIF & CO S.. CISAM S.L.L.R. BUONA VIA RANCH S. BRIVASERV S.R.R..R.L.R.L. CITY-CLEAN S.L. CHIRIAC COSTICĂ. COOPERATIVA DE CREDIT "AURORA VEST" SÂNNICOLAU MARE. S.R.R.L..L. CONSTRUCT BRIV S.. CONSULTING P..R.R.R.L.. COSADOR S.D.L..R. COSMO-MOBILI.L.L.G..L. DANILESTEANA S.L. FOREST S.L. DAFI MOTORS S..L.A.R.L. D & R SEMENKE S.R.L.L. CÎRLEA EL S. COMPANY S.R. CONGREGAŢIA MARTORII LUI IEHOVA SÂNNICOLAU MARE.R.. CORALLEPI S... CLAGI S.R..L. CHICHI TRANDAFIRU S. C.L.. COLUMBUS S.L..L. COSMO-LEGNO...L.R.R.L. D & D JUMBO COMPANY. COPILU. DAVID GI & SI.L... 212 .L. CER-OIL CARANI S. COSIDELLA'S.L. CASA DE AJUTOR RECIPROC A SALARIAŢILOR SANITARI SI.R.-DUGA S.L. DEBRA-COM S.

DEL PIERO S. FARMACIA SAN-MEDICAGO S. FILOTEH-DENTIS S.R.L.R.R.L..R.S.. FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ NICOLAUS-LENAU. FLORESCU COMPANY S.R.L. DIDFARM S. GIN DĂNUŢ CORNEL. GAGESCH S.R..L.L.. FLORYPAN S.R..L...R.L.L.L... ELECTERMAX 3A S. GATO PTRETO 2003 S. DISCO SCHAFFER . 213 .L..L.L.A.L.R.L...R.L. FUNDAŢIA LUCARDI.L..R.L...R.L..L.R.L. FIMOTEX S..R.... GEO-STYLE S.L. FOODEX S.. EMA SIN S. EUROMODE-RWR S.. EXFABIR S. FARMACIA HYPERICUM S.L.L.L. G.R.. GEO-GIS S.L. FORMICOLANA S.L. EXPERT COMPUTER S.L. GHIUROVID S.R. EUROFILON S. FRADANO S.R..CA.R.L.R...L.R..R.R.R.L.R.L.L. DEGRADE COMPANY S. EMILIANA WEST ROM S.L. DUAL'I TIM S.R. DUO CONSTRUCT S. DELPHI PACKARD ROMÂNIA S.R.R. FRANCKSIN S.. DISCOSPEED S.R.. DELAVEST-ANGHERO S...R. GIPETIS-SERVICE S.. DORIN & HERTA S.R.DA TRADING S.. DEPOMED VINCENT... GAROFIŢA GHERGULOV SNC. ECLIPSA SHOES'99 S.R.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • DECEBAL.R.R.L..L.L. CORAL S. GOLF FLORIAN – MARIUS S.. DUSA-TRANCULOV S.R. EASTERN EUROPEAN CONSULTING & TRADING S.R. FRA..V. S.R. GORAŞ CONS. DUOHESE..R.L.R.L..L..R.R.L. FABIMARI S. FAYER COMB S..L.. DOIFERI. GENARICOLA ROMÂNIA S.L.L. ESTER MARTIN S.. FOROS-DC S. EUROVITALIS M.R.R.R.

L...L.L. IVEXIM S.L.R. KAMPEŞ. GUSTAV S... OPER-TELECONSTRUCT S. LEGNO IMPEX S. IMPEX IVECO S. LA LODIGIANA FARM S.. K.L. ILIN MARIA.L. LIVIC PRODILIN S..R. KUKI-LUKI S. LACTA. LENU ŞI ALINA S. MALVINA .. HORVATH IOAN ŞTEFAN.L. JOZSA EVA. HITIŞAN S. HELLEBORUS. LA GIURIŢA.L.R.L.R.A.. LKV TRANS FLUVIU S.R.. IMPEX FERRAL S.R.R. MAGDALENA S. J. JUMBO-SERVICE S.. LAZ CONSTRUCT S. LA FRESSCO S.R.L. KERMOBUK S..L.R.L. LOMANI S.R.R.L.L.L..L. 214 ..L.R.. HAZLEMAŞ TEREZIA ..R.R. OCTASEBA S. LIANE-PAN S..M. MAPOL IMPEX-ROM S.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • GROZA S..R. KALCIOV.L.L..R. LUPAMA S. MADEI S.R.R.. LABOR-MED S.L.A. IL UNICORNO S. JOHN & FRED S... IENB S.L.. LUCARDI MARAMUREŞ.R.R... MARVIEMI S.R..L.J. K.L..R. LA DRAGAN S.L. IZO-BATIMAT S.R. KROKUS-CON S. HOOK FASHION S.L.R. IMMOBILIARE TAGLIO S. ISA-TRAIANA...R.R..R.R.R.L.L.L.L..L..L.L.L..R. LORAVA S.L. LUPAS N & M EXCLUSIV....R. ILILFLODTRANSPORT S.R. DABIARI..R.R.L. LOTOS S..L.R. LEUL IMPORT-EXPORT S. LARALIUB S.L.L.R.R..R.L.R. M.H...

R. MINI-REAL S.. PAROHIA ORTODOXĂ UCRAINEANĂ.L.R..R.R.R.L.N. PAN-FUCHS.L.R.L. PO. O.R.L. PLIMA.. POLICONSTRUCT S..R. NEGAR.. POLI CAR LAF.R..L.L.R. WEST & CO. MECARGO SÂNNICOLAU MARE..L.. COMPANY S..R.R.R..R. N.L. ABLAZ S..R.L.R.R. NARUGAB S... PANTOTEX. MONA-SALVINA-MARTIN S..L.R..L. PLYMAN CONSULTING S.R.R. MILENTE.. MIRIA TEMO IMPORT-EXPORT S. PAFALIN MARKET S.L.. PLIMA SÂNICOLAUS.R. MONDOPLAST S.. NYTRON S.R. MONDO LIFE S. ORLANDI INVESTMENT S. PATY-DUKE S.R. MI & RE S.L.... NOVI HORIZONT .. MICHAEL'S CORPORATION S. P.L. PIROGA S. 215 .L. MINI VADA S.L.L.L. P & D PRIMO PROJECT S.L. PAD CRIALIT IMPEX S.U.L.L.R.. PEROLIS S.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • MAVELION S.. PRESTĂRI SANITAS S.G.MA.-AGRICULTURA S.R.L.. S. NYTRON GRUP S. NORTIS M..R.L.R. MAVI-DANCIU S.L.L..L. PRIRODAN S.L.L.L. ONOFRICSUR IOAN.S. PALERMO S. MET LOIS U LOIS S.L..R. MIDECOM . NIKOPOL S.A..R.R.R.R. POP COMERŢ S. PETKOV GISELA..L. NISCIPI-VEST. PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ. PEPINIERA MUREŞ S.R. MYMAGGIE S..R..C.. PAROHIA GRECO CATOLICĂ SÂNNICOLAU MARE.L.L.L... NESTEMATE-DOGAR S.R.R.L. PELLIMON S. GRUPO MOBILI ITALIANO S..R..L.

L. ROM-MEZ S. SOCIETATEA COMERCIALĂ DE DISTRIBUŢIE ŞI FURNIZARE. RADU-NEGICA SOCIETATE ÎN NUME COLECTIV. SIMON TÎMPLAR ..R. SABLICI D. ROTRA FELY S. ROTEYM ... SLAYV. SZEIFERT S..R.R. SANGO WATER CO S..R.. PRODIMPEX NACOV S. STOMADENTIC. SOLSTIŢIU S.R.L..R.. RELU POPA S. ŞTEFAN COMPANY.R.. SMS QUALITY TRANSPORT CORPORATION S. SUPER GASIMPEX S.L.R.P. SAN-PAN-VI S...A. PRODAURORA S. SCA BĂBĂŢEANUL .R.M. STATUS QUO S.L. 216 ....L.L. SCHARTZKOPF RADU..R. SÂNMICLOŞANA S. ROTEL-KAT S.. SAN PIETRO ROMÂNIA S.. FARNECO S.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • PROCHIN CONSTRUCT.L.L. RAUL NEGREŞTI...R.I. RONCOM S.L. RORA TRADING S. STEFLEA .L.L...L. SINDICATUL LIBER S. SÂNNICOLAU MARE.R..R. PROCONSTRUCT M. RAZO S. SALAMANCA S.L. S.R. SUNAMITA S.L.L.L. SALMOTRANS S.R. RUSOVANA S. RAVESING S..L..L.L..M.R.R.R. RUSCOLU.L. SOTIMS CONSTRUCT S.. SINDICATUL SALARIAŢILOR SPITALULUI SÂNNICOLAU MARE.R.L. SAN SIRO S.R. SINAGRO S. SANCONS-RAITOK S.L.L. R & L ROMANOV S.R..A. SUMMER TIME S.L. SALCIUA S.R.R.A.L..L...R.C.L.L.R.R.L. SESTANTE T.L. SINDICATUL LIBER CIORAPI SÂNNICOLAU MARE. S. SEM-TRACT S.R. SIN-CONSTRUCT S..D. SP LAGASY S.R. SUPER PROFESIONAL UNIVERSAL S.L... SALUTE S.A.R.L.R.R....L..R.R..

TRANS-SERVAN S.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • T & V IMPEX S. TIMIŞ IERONIM..L. TIMIŞOARA AGENŢIA SÂNNICOLAU MARE.R.L.L..L. TIVIRAL.R.R.R.L.L. VIA VENETO S.MANAGEMENT & CONSULTING SOCIETATE ÎN COMA.L. TEX-ADIMAR S... VALODENT-PROF S.R. TRIONALE S.R. VÂNĂTORUL S.A..R.R..L..L. LAPUŞ FILIALA SÂNNICOLAU MARE. TIMI CIP.L.L. VILIA SAN S.R.. TIVOCO.L.L.... TOVITIREP. TESTA G. TOMSCAR. TARO-TEX S.R.. TAC-PAC S.R. UNITA S. VINTCOM S.R. ŢERMURE DAIS S.. THORSTAN S. TIM VIENNETTA..R.R. TAHO ED COMERŢ. TIMEEA. 217 .R.L. TRIFUNOV S. VEROCIBI S. UNIREA COOPERATIVĂ DE CREDIT SÂNNICOLAU MARE.L.L.L. TELMIT S... VANEL IMPORT-EXPORT S. TOTAL COSAGAM.R.R.

62 41732.48 P. Borna P.51 P.P.75 38000.87 251. • Procesul verbal al şedinţei de lucru a împuterniciţilor de frontieră ai României şi Ungariei la 25. 6.56 41887.94 155.53 P.52 38976. 5.P.69 305.92 303.56/a P. 14.55 P.P.11 1997.06 1925.57 269.P.40 291. 10. Nr.35 41188. • Albumul cu planurile la scara 1:5.P.P.P.58 P.27 39917.46 P.P. 13.42 Distanţa cumulată 37815.35 295. 2.47 P.P.P.61 38416.61 Limita între borne 271.P.75 41480. 12.83 347. 11. 3.49 P.12.P.P.54 P.12 Tabel cu măsurătorile pe râul Mureş (1996) Documentele privind marcarea frontierei de stat între România şi Ungaria: • Tratatul de pace semnat la Trianon la 04.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14.14 38231.60 P.63 40514.98 218 .08 40224. ANEXA NR. 4.P. • Proces verbal cu descrierea frontierei 1948-1952.57 P.P. 8.P.87 392272.000 cu frontiera de stat între România şi Ungaria pe râul Mureş.79 193. • Fascicola introductivă „Dispoziţii generale” încheiată la Oradea la 27.52 184. 7.55 289.66 40883.60 38673.56 P.42 40707. 15.P.99 256.70 39620.81 307. 9.93 231. 16.24 175.50 P. 1.06 1920 . Crt.52 P.59 P. 17.47 184.

• Insulele aflate pe râul Mureş vor fi atribuite uneia sau celeilalte părţi în funcţie faţă de poziţia lor faţă de linia de frontieră.75 42413.P. 33. 29.58 43907. • Traseul liniei de frontieră pe râul Mureş este de 22.66 P. 31.64 42043. 219 . 23.P. traseul linie de frontieră se schimbă potrivit cu mutarea mijlocului lui. 26. P. 32.49 44515. • Sânnicoalu Mare are graniţă cu Ungaria pe râul Mureş (porţiune neregularizată) între bornele PP 46-PP 79.61 132.P.P.P. 24.68 P.P. 22.77 P.75 P.81 147.35 43612.23 226.71 P.P.P. • De întreţinerea bornelor de frontieră răspunde administraţia locală a oraşului Sânnicoalu Mare.94 43486.74 P.52 42187.64 140.P. 28.P.73 153. provocată de schimbările naturale. iar Sânniicolau Mare are frontieră cu Ungaria de 6. • În sectorul neregularizat al râului Mureş.54 144.P.26 175. 21.78 42622.63 P.P.73 P.78 Date tehnice: • Măsurătorile sunt începute de borna Triplex Confinium (Beba-Veche) continându-se pe râul Mureş de la bornele PP 1-PP 100.03 208.74 42863.99 44218.P.54 223. 25. • Controlul semnelor de frontieră se face din 10 în 10 ani.68 43310.P. 30.78 P.72 P.40 224.42 278.P.67 P. 20. 19.70 P.86 156.41 126.P.65 P.69 P.97 43774.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 18.96 240. • Insulele sunt numerotate în ordine crescândă.P.85 44375.42 107.91 44623.2 km.64 P.5 km.14 43087.14 45049.68 157.26 44064.79 155. 34.62 161.76 P. 27.62 P. 35.P.72 44771.

nu neapărat singurul şi nu neapărat cel mai bun.G. O. nici obţinerea de profit. Organizaţiile neguvernamentale sunt structuri instituţionalizate ce activează ca grupuri informale sau pe scaune juridice şi care sunt independente cu orice autoritate publică. putându-şi sprijini în vederea atingerii obiectivelor.N. nu urmăresc nici accesul la puterea politică. Organizaţiile neguvernamentale reprezintă un „barometru” al comunităţii care poate reacţiona rapid la propriile nevoi catalizând resurse de care administraţia publică nu dispune. organizaţiile neguvernamentale au rolul de a răspunde nevoilor comunităţii şi de a oferi posibilitatea unei participări cât mai largi a cetăţenilor la decizia publică.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14. a datelor locale şi a capacităţii lor organizatorice. Organizaţiile neguvernamentale sunt recunoscute cu o componenţă semnificativă a societăţii civile şi ca factor care contribuie la susţinerea sistemului democratic de guvernare. Modul de acţiune al organizaţiilor poate reprezenta un model de abordare a problemei.13.13 UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin iniţiativa Europeană Pentru Democraţie şi Drepturile omului ROLUL ORGANIZAŢIILOR NEGUVERNAMENTALE ÎN DEZVOLTAREA COMUNITĂŢILOR MICI Societatea civilă are un rol important de jucat în rezolvarea problemelor comunităţii locale în reprezentarea intereselor acestora. Guvernele şi organizaţiile internaţionale sunt din ce în ce mai atente la organizaţiile neguvernamentale şi le încurajează să se implice în procesul de luare a deciziilor publice. iar prin utilizarea resurselor umane proprii. ANEXA NR. ele realizează monitorizarea activităţii autorităţilor publice. dar cu certitudine eficient prin prisma Raportului investiţie/efect. Acest lucru nu înseamnă ca vreodată organizaţiile neguvernamentale pot înlocui administraţia publică sau că vor realiza sarcinile acesteia. Apartenenţa la o organizaţie oferă o oportunitate a cetăţenilor de a participa activ la viaţa comunităţii prin noi modalităţi de manifestare a cerinţelor vieţii democratice. În acelaşi timp analiza direcţiilor de acţiune ale organizaţiilor ar putea da administraţiei publice semnale relevante privitoare la problemele pe care în viitorul apropriat ar trebui să le abordeze.-urile pot juca un rol fundamental în identificarea de probleme ce ar putea fi trecute cu vederea de către autorităţile publice. Într-o societate democratică. Dreptul cetăţenilor de a constitui organizaţii neguvernamentale pentru a urmării un scop comun este un drept fundamental în democraţie. 220 .

N. • Societăţi de întrajutorare. • Internaţionale. cercetare. cultură. etc. 37/2003 la art. consultarea organizaţiilor în procesul de elaborare a deciziilor/politicilor publice. Firme de materializare a relaţiilor dintre administraţia publică. educaţiei. În România cât şi în alte ţări O.G. • Promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor omului. Prin O. organizaţiile nu reprezintă o alternativă în sine. În funcţie de aria geografică de acţiune organizaţiile pot fi: • Locale. de taxe şi impozite locale. culturală şi socială. 4.Monografia oraşului Sânnicolau Mare În această privinţă. • Federaţii. organizaţii non-profit (SUA) sau „organizaţii fără scop lucrativ’’ (Franţa. • Federaţii. 6. • Cooperative. contracte de servicii publice. prin care comunitatea se autoresponsabilizează faţă de rezolvarea propriilor probleme. Organizaţiile pot avea o varietate de firme structurate: • Asociaţii. protecţie socială. 3. derularea de parteneriate (desfăşurarea în comun de activităţi în vederea unice sau mai multe obiective). A. B. protecţia copilului. artelor. totală sau parţială. • Ajutorarea săracilor şi defavorizaţilor. alin. 5. ştiinţă. etc. regionale. protecţia mediului. • Naţionale. • Fundaţii. 221 . tradiţiilor. prezervarea monumentelor culturale. • Fundaţii. În România din punct de vedere juridic sunt recunoscute trei tipuri principale: • Asociaţii. ci un mod de acţiune complementar activităţii administrative .G. • Promovarea sănătăţii. Practic organizaţiile neguvernamentale sunt active în orice domeniu în care se manifestă nevoi ale societăţii.1. Astfel organizaţiile pot denumite organizaţii voluntare (Marea Britanie) „organizaţii cu scop ideal” . drepturile omului. România. 2. • Asistenţa socială. minorităţii. Tipuri de organizaţii neguvernamentale: În raport cu domeniul în care acţionează se pot identifica organizaţii ce desfăşoară activităţi legate de : educaţie.2 se consideră organizaţii neguvernamentale de interes general în domeniile: • Dezvoltare economică. ştiinţei. finanţare de proiecte (acordarea de garanturi/finanţări nerambursabile. alocare de sedii/terenuri sau alte curse materiale. culturii.). locală şi organizaţii neguvernamentale sunt: 1.-urile au diverse denumiri . scutirea.

• Elaborarea actului de constituire (Acordul de asociere).G. realizării unui scop de interes general sau după caz comunitar. 37/2003 –constituire O. • Activitatea de tineret. • Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică din 2003.. • O.26/2000 art. • Obţinerea disponibilităţii de denumire a organizaţilor de la Ministerul Justiţiei. C. • Susţinerea bunăstării sociale.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • Asistenţa dezvoltării dejavantajaţilor fizic.. cartier.N. direcţia relaţii cu publicul şi O. Consiliilor juridice.G.G. În România baza legală pentru constituirea O. comunitar sau în interesul lor.. unitate administrativ teritorială.G.514/2003 –Act. • L. fundaţii. • O.G. • Sprijinirea sportului. 544/2001 –privind accesul la informaţiile publice.G.G. socială. • Cartea Drepturilor Omului.G.N. Etapele de urmat în cadrul constituirii unei asociaţii. • Ordinul 298/2003 al M.G. constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil. federaţii.4): Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane pe baza unei înţelegeri pentru realizarea unei activităţi în interes general. • Legislaţia Europeană în materie de O. localitate. Unei comunităţi. Definiţia fundaţiei (art. orientare religioasă. • Sporirea cunoaşterii şi participării civice.N. profesională şi altele asemenea. 2329/2001 –contabilitatea O. • O. • O. 222 .G.N.L32/1994 privind sponsorizarea. 26/2000 –constituire O.G.G.21/1924 (dreptul Asociativ Român).N. 137/2000 –O. • L. 36/1998 complet. Unui grup de persoane fizice sau persoane juridice care urmăresc un obiectiv comun sau au aceleaşi opinii.. B. Prin interes comunitar se înţelege orice înţeles care este specific: A. Definiţia asociaţiei (O.G. aceeaşi cultură. • Protejarea mediului şi naturii.15): Fundaţia este obiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care.constituire O. Definiţia federaţiei: Două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie.-urilor sunt următoarele acte normative astfel: • Constituţia României L. • Sprijinirea religiei şi valorilor umane.I. a copiilor şi persoanelor în vârstă. • Obţinerea dovezii de spaţiu necesar funcţionări organizate . • Autentificarea statutului şi a actului de constituire la un factor public. • Sprijinirea lucrărilor publice şi infrastructurii. Etapele de parcurs pentru constituire sunt: • Elaborarea textului statutului. • O.N.G.N.N. pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte..A. din Bucureşti. au calitate procesuală.

linişte. Am considerat să prezentăm acest proiect european pentru ca şi comunitatea noastră să se organizeze pe principii moderne europene fiind o necesitate vitală pentru a participa prin această formă la întărirea democraţiei şi a funcţionării Statutului de drept prin instituţiile cele la nivel local şi pentru a participa activ la elaborarea deciziilor de interes public. • Deschiderea unui cont provizoriu la o bancă. Fax 192352. Numai prin aceste forme asociative comunitatea noastră va aplica mai ferm principiile europene pentru ca acest oraş minunat să devină un oraş modern european cu o viaţă mai bună în pace.Monografia oraşului Sânnicolau Mare • Obţinerea dovezii de patrimoniu (prin notar public). E-mail:). • Obţinerea sentinţei judecătoreşti definitive. din Timişoara (Tel. Acest proiect trebuie să aibe sprijinul Consiliului local care trebuie să înţeleagă că aleşi săi numai în acest fel pot elabora decizii corecte în folosul comunităţii. Pentru informare se poate lua legătura cu centru de informare a O. Prin aceste forme asociative pot fi cunoscuţi şi apoi folositori familiei europene.N. ACQUIS-UL comunitar este structurat în 31 de capitole de negociere : 223 . • Plata taxei de timbru judiciar (la Primărie).433943. După trei ani de funcţionare organizaţia poate primi şi desfăşura cheltuirea de fonduri locale guvernamentale şi europene în folosul comunităţii şi al membrilor săi. • Depunerea cererii pentru codul fiscal al organizaţiei. înţelegere şi cu credinţă în Dumnezeu. Chemăm toate formele din oraş indiferent de profil să asigure prin sponsorizare aceste organizaţii cu scop benefic pentru întreaga comunitate sânmiclăuşeană.G. Lansăm chemarea către generaţia tânără să se constituie în organizaţii care sunt căi prin care pot săşi prezinte valoarea şi să. • Depunerea cererii de înscriere la judecătorie.şi prefigureze viitorul.

Capitol Capitol Capitol 3: Capitol 4: Capitol 5: Capitol 6: Capitol 7: Capitol 8: Capitol 9: Capitol 10: Capitol 11: Capitol 12: Capitol 13: Capitol 14: Capitol 15: Capitol 16: Capitol 17: Capitol 18: Capitol 19: Capitol 20: 224 .Monografia oraşului Sânnicolau Mare Libera circulaţie a mărfurilor Libera circulaţie a persoanelor Libera circulaţie a serviciilor Libera circulaţie a capitalului Dreptul societăţilor comerciale Politica în domeniul concurenţei Agricultură Pescuitul Politica în domeniul transporturilor Impozitare Uniune economică şi monetară Statistică Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă Energie Politica industrială Întreprinderi mici şi mijlocii Ştiintă şi cercetare Educaţie. formare profesională şi tineret Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor Cultură şi politica în domeniul audiovizualului Politica regională şi coordonarea Capitol 21: instrumentelor structurale Capitol 22: Protecţia mediului înconjurător Capitol 23: Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii Capitol 24: Justiţie şi afaceri interne Capitol 25: Uniune vamală Capitol 26: Relaţii externe Capitol 27: Politica externă şi de securitate comună Capitol 28: Control financiar Capitol 29: Dispoziţii financiare şi bugetare Capitol 30: Instituţii Capitol 31: Diverse România mai are de încheiat cu Uniunea Europeană capitolele 26-31 până în 2004.

reuşind sã reprezinte pânã şi grupurile cele mai marginalizate sau cele excluse. ei nu sunt reprezentaţi corespunzãtor în mecanismul de adoptare a deciziilor. Misiuni si viziuni asupra Uniunii Europene Noi. naţional dar si european. la care pot aduce o contribuţie deosebit de importantã.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Tinerii europeni –speranţa noastră Textul final adoptat de cãtre tinerii convenţionalişti Implicarea tinerilor în construcţia europeanã a fost unul dintre obiectivele precizate în Declaraţia de la Laeken. Reforma Uniunii trebuie sã aibã în vederea “echiparea” acesteia pentru a putea rãspunde la provocãrile de azi. Privim încrezători spre viitor! Aceastã încredere în forţele proprii se naşte din reuşita celui mai de succes model de integrare din întreaga lume. Tinerii sunt importanţi nu numai pentru viitorul Europei. Integrarea Europeanã a adus pace. tinerii din Europa. 225 . care reprezintã generaţia cea mai europeanã. care oferã un guvern accesibil pentru toţi cetãţenii sãi şi care dispune de instrumentele si legitimitatea necesarã pentru a se ridica la înãltimea aşteptãrilor acestor cetãţeni. dar si pentru prezentul acesteia. prin simplificarea tratatelor. regional. O Europã unitã în diversitatea ei poate fi realizabilã. dar si la oportunităţile de mâine. Deşi tinerii reprezintã aproximativ o treime din populaţia europeanã cu drept de vot. astăzi. suntem aproape de a realiza acest vis. In acest proces. Convenţia europeanã a tinerilor ne permite sã ne prezentãm viziunea: dorim o Uniune Europeanã care oferã imaginea unui viitor în unitate si democraţie. Mulţi dintre ei reuşesc sã facă acest lucru prin intermediul organizaţiilor de tineret sau a organizaţiilor neguvernamentale. Multe generaţii trecute au visat la o astfel de Europã iar noi. Tineri activi pe plan local. ea trebuie dezvoltatã ca o comunitate politicã bazatã pe un sistem de valori bine definit şi care oferã viziunea unui continent unit şi fãrã conflicte. pot juca un rol deosebit în stimularea unei adevărate dezbateri. stabilitate si prosperitate pentru milioane de cetăţeni. Pentru tineretul de astăzi. cooperarea este un mod natural de rezolvare a problemelor. din ce în ce mai mulţi tineri se străduiesc sã elimine nemulţumirile şi contradicţiile din Uniune. avem o oportunitate istoricã de a ne face cunoscute opiniile cu privire la viitorul acestui continent. promovând cetăţenia europeanã activã şi identitatea europeanã. Europa este mai mult decât un concept tehnocratic sau economic. Noi suntem prima generaţie care traişte într-o Europã nedespãrţitã de Cortina de Fier.

mai ales în rândul tinerilor. de mobilitate şi libertăţi fundamentale. avem nevoie de o Europã care protejează serviciile publice şi care îşi păstrează competentele. Identitatea comunã europeanã nu poate înlocui ci adãuga sau extinde esenţa naţionalã. Europa nu este doar o entitate economicã si politicã. Pe întregul continent . Dorim o Europã construitã pe valori fundamentale: pace. Creşterea economicã trebuie combinatã cu o politica socialã corespunzătoare. cultural si ecologic influentat de indentitatea sa naţionalã. Pentru toate acestea. Acest lucru implicã armonizare socialã. Pentru a deveni o Europa a bunăstării. a modernizării structurilor economice si sociale. Este o Europã capabilã sã rãspundã provocãrilor şi sã respecte identitatea naţionalã si regionalã si moştenirea culturalã a cetãţenilor sãi. egalitate. bunãstarea nu poate fi asiguratã decât la nivel european. liberã şi deschisã. libertate. Astfel. care sã vizeze asigurarea unui nivel ridicat al gradului de ocupare a forţei de muncã. Trebuie sã dezvoltãm o Europã care este mai democraticã. ci si o entitate socialã cu o bogatã diversitate culturalã. După piaţa unicã şi Euro este timpul sã construim un cadru cultural european. dorim o Europã care se bazeazã pe principiul egalitãţii statelor membre. A venit timpul sã creãm o adevãratã cetãţenie europeanã. aceasta trebuie sã devinã primul capitol în Constituţia Europeanã. în constituţia europeanã astfel încât oamenii sã poată înţelege cine este responsabil pentru ce. Uniunea trebuie sã permită tuturor cetăţenilor europeni sã beneficieze de solidaritate. Europa cetãţenilor luptã pentru realizarea coeziunii sociale atât pe plan intern cât si pe plan extern. Drepturile sociale reprezintă drepturi fundamentale si au devenit parte integrantã a cetăţeniei europene. Trebuie sã dezvoltãm strategii maisolide pentru combaterea şomajului pe termen lung. Unul dintre obiectivele fundamentale ale integrării europene este asigurarea unei dezvoltări durabile pe întregul continent. Europa trebuie sã dispunã de mijloacele necesare pentru a se poziţiona ca un actor global. Europa trebuie sã se angajeze sã îmbunãtãţeascã şi sã dezvolte realizãrile sale politice si sociale. Trebuie sã existe o repartizare clarã şi transparentã a competentelor între Uniune şi statele membre. Cetãţeanul european nu trebuie privit separate. Repartizarea competentelor trebuie sã se realizeze numai cu respectarea principiului subsidiarităţii. care sã aibã influentã asupra deciziilor strategice internaţionale şi care sã poatã oferi rãspunsuri de valoare la provocãrile globalizãrii. cetãţeni. În consecinţa. care corespunde cel mai bine ideii cã cetăţeanul reprezintă centrul Uniunii Europene. protecţia socialã a devenit parte a identitãţii noastre. Avem nevoie de o Europã care sã fie prezentã pe scena internaţionalã. Carta Drepturilor Fundamentale reprezintă un instrument crucial în construcţia unei Europe a cetãţenilor. Dacã Europa 226 . precum şi asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale muncitorilor. Uniunea ar trebui sã dezvolte legislaţia comunã în domeniul politicilor sociale şi al oportunităţilor egale. dacă aplicarea ei devine obligatorie. Scopul Uniunii Europene este promovarea democraţiei. are instituţii transparente si proces eficient de adoptare a deciziilor. Standardele ecologice clare trebuie sprijinite inclusiv în domeniul securităţii nucleare. Aceasta face posibilã depăşirea obstacolelor în recunoaşterea diplomelor si calificărilor profesionale. Aceasta înseamnă sprijinirea programelor de instruire şi mobilitate pentru tineri cu scopul de a avea o piaţã a forţei de muncã. protecţia mediului si lupta împotriva excluderii sociale si a sărăciei. care face posibilã coordonarea politicilor salariale si stabilirea unor acorduri colective recunoscute în întreaga Uniune. ci în contextul social. de recunoaştere a drepturilor lor. dialog. Astãzi. şi cum pot contribui la procesul politic.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Dorim o Europã a tolerantei si a incluziunii sociale. solidaritate si respectarea drepturilor omului. Propunem sã se introducă predarea procesului de integrare europeanã. o Europã mai aproape de noi. În centrul acestei viziuni se aflã o Europã responsabilã pentru şi în faţa cetãţenilor sãi. Pentru a înceta sã mai fie un pitic politic.

Este datoria noastră sã asigurãm educaţie gratuitã tuturor. este obligatoriu ca statele membre precum si statele candidate sã înceteze utilizarea energiei nucleare. conflictelor etnice şi dictaturii. Aceste planuri ar trebui sã aibă indici comuni de realizare. avem nevoie de un buget european solid si extins. sã permită tuturor cetăţenilor sã trăiască în demnitate. Aşa cum distribuţia inegalã a bogăţiei în lume. Drepturile omului un sunt probleme interne. Încă de la sfârşitul Războiului Rece existã speranţã pentru stabilitate şi coabitare pe continent în termeni de pace. Bugetul european trebuie sa se întemeieze pe criterii mai corecte decât cele utilizate în prezent. UE trebuie sã contribuie la pace. etnie. Planurile de acţiune trebuie sã dea putere tineretului Europei. Egalitatea trebuie sã fie în centrul proiectului european. Prin urmare. limbã.până când toate staţiile de energie sunt închise – trebuie implementate standarde obligatorii pentru toate centralele atomice.Monografia oraşului Sânnicolau Mare are în vedere asigurarea unui viitor sigur. Uniunea Europeana trebuie sã respecte şi sã aprecieze toţi cetăţenii săi. pentru a ne fi garantatã siguranţa utilizării lor. Avem nevoie de definitie clarã a rolului regiunilor. Dorim sã luptãm împotriva discriminării sub toate formele şi la toate nivelele societăţii noastre. Este esenţialã pentru conceptul de cetăţenie europeanã. si asa cum am mentionat mai sus. Educaţia este deosebit de importantã pentru inovaţie. privim toate tãrile europene drept viitoare state membre UE si sprijinim extinderea Uniunii. dezarmare şi progres în întreaga lume. religie sau credinţã. Un progres coerent si solid. In aceastã etapã de tranziţie . trebuie luatã în considerare introducerea unor taxe comune. In conformitate cu perspectiva unei Europe unite. handicap. UE ar trebui sã consolideze planurile de acţiune naţionalã privind includerea socialã şi reducerea sărăciei. Principiul subsidiaritãtii trebuie respectat întotdeauna. Indiferent de sex. şi sã asigurãm oportunităţi de instruire. Competentele UE si ale statelor membre trebuie clarificate. Mai mult. Acest lucru include introducerea unei taxe comune pe profit si a unei taxe pe consumul de energie (exceptând cazurile de utilizare a unor noi forme de energie). Acest prospect de stabilizare si securitate va duce la dezvoltarea unei zone de prosperitate si la dezvoltare economicã si socialã durabilã. Uniunea Europeanã trebuie sã fie o uniune bazatã pe solidaritate si libertate. Uniunea trebuie sã adopte un sistem comun de migraţie economicã si un sistem de azil sigur si corect. ce vor elimina concurenta fiscalã si dumping -ul social. Uniunea viitorului trebuie sã includã posibilitãti reale de participare a cetãtenilor sãi si în special a tinerilor. vârstã sau orientare sexualã. Cooperarea internaţionalã este deseori un antidot împotriva naţionalismului. nu putem tolera nedreptatea. drepturile omului. UE are o responsabilitate deosebitã vis-a-vis de tãrile vecine. Trebuie acordatã o atentie deosebitã in ceea ce priveste impactul statelor 227 . Uniunea Europeanã trebuie sã promoveze nevoile si drepturile tinerilor. trebuie ocrotite la nivel internaţional. Pentru a transforma UE intr-un adevărat spaţiu de solidaritate. precum si o politicã de cooperare reprezintã o necesitate. Extinderea va crea un spaţiu comun de pace şi stabilitate pe continentul european. este o ameninţare la adresa păcii. Trebuie sã clarificãm competentele parlamentelor nationale si ale guvernelor nationale. pentru a pregăti Uniunea pentru provocările viitoare. democraţie. Trebuie incluse reguli clare pentru institutii si pentru procesul decizional. opţiuni politice. cooperarea economicã este ea însãşi un instrument al politicii de securitate. şi prin urmare. cu toate avantajele sale. UE trebuie sa susţină identificarea şi utilizarea unor noi forme de energie. Conventia privind viitorul Europei trebuie sã realizeze reforma institutiilor europene. noi vedem toate tãrile europene ca viitoare state membre ale Uniunii.

în calitate sa de institutie aleasã democratic. tinerii Europei. cu scopul de a se apropia de cetãtenii sãi. Acestea ar trebui sã conducã la o constitutie federalã. nu întelegem cine e responsabil pentru care politicã din acest labirint legislativ european. Democratie si participare în Uniunea Europeanã . Un cadru pe deplin democratic pentru Uniune nu poate fi stabilit decât sub forma unui sistem parlamentar federal. Pentru a beneficia de un sistem politic usor de înteles si eficient. tinerii Europei. ar trebui sã participe la procesul decizional din toate politicile. membrii Conventiei Europene a tinerilor. este esential ca UE sã acorde mai multã importantã comunicãrii cu tinerii. Carta Drepturilor Fundamentale: Carta Drepturilor Fundamentale trebuie sã reprezinte inima constitutiei europene si sã aibã caracter obligatoriu. sã asigure o politicã integratã în toate domeniile. Exercitarea competentelor trebuie sã se bazeze pe principiile subsidiaritãtii si proportionalitãtii. schimbului intercultural între tineri. Noi. în care tineretul Europei are un cuvânt. Conferintele interguvernamentale si summit-urile UE de la Maastricht si Nisa au demonstrat cã procesul decizional din UE nu este nici transparent. care reprezintã cetãtenii. Principiul subsidiaritãtii presupune cã deciziile trebuie luate la cel mai jos nivel de guvernare. Avem nevoie de o politicã europeanã pentru tineret cât mai coerentã. Este necesar sa existe un catalog al competentelor exclusive ale UE si al competentelor partajate între UE si statele membre. In general nici cetãtenii. cerem Conventiei Europene sã lupte pentru mai multã democratie. Ar trebui sa aibã competente bugetare depline si drept de initiativã. iar opiniiile lor sã fie fãcute publice . Rezultatele alarmant de scãzute la alegerile membrilor Parlamentului European ilustreazã acest lucru.Monografia oraşului Sânnicolau Mare membre cu populatie mai micã. Europa trebuie sã aibã acum o viziune clarã asupra educatiei. viitorul continentului nostru. Arhitectura institutionalã: Uniunea are nevoie de un sistem democratic. Din aceste motive. transparentã si eficientã. a ocupãrii fortei de muncã tinere. Este esential sã se initieze mai multe programe care sã uneascã grupurile cu aceleasi interese. zi de zi. filozofi. noi. suntem pregãtiti sã proiectãm viitorul generatiei noastre. pentru a reuni popoarele Europei prin deciziile luate în numele lor. Pentru a asigura in viitor o Europã puternicã. trebuie sã se realizeze reforme fundamentale. cât si procesele politice de acolo. tinerii. facilitand comunicarea interculturalã si interstatalã. deschis si transparent de adoptare a deciziilor. psihologi. Pentru a atinge acest scop. nici noi. Noi credem cã aceastã Conventie a tinerilor trebuie mai întâi de toate sã solicite in mod clar apropierea Europei de tineret. Parlamentul.Pentru o democratie europeanã Atât Bruxelles-ul. si trebuie clar specificat cã toate celelalte competente apartin statelor membre. al doilea si al treilea pilon trebuie sã fuzioneze cu primul. Bruxelles-ul ar trebui sã fie singura resedintã a Parlamentului European si a 228 . a societãtii informationale. care sã rãspundã clar la problemele specifice tinerilor. care sã cuprindã Carta Drepturilor Fundamentale. care este responsabil în fata cetãtenilor. Tineri artisti. O Europa de succes nu poate fi construitã decât impreuna. si prin urmare. Acest lucru înseamnã cã UE va fi responsabilã cu acele decizii care nu pot fi realizate la nivel national sau regional. sunt foarte departe pentru noi. si a problemelor curente ale tinerilor marginalizati. Acest sistem trebuie sã aibã la bazã principiul democratic al separãrii puterilor. sociologi si politicieni ar trebui sã se reuneascã. care trebuie atent monitorizate. nici democratic si nici eficient. Competente: Uniunea de mâine trebuie clãditã pe decentralizare si diversitate si nu pe birocratie si supra regularizare. o delimitare mai clarã a competentelor si o nouã arhitecturã institutionalã a Europei. cetãtenii europeni. avem nevoie de Uniunea Europeanã. Noi.

Regiunile constitutionale. Prin urmare. Din perspectiva iminentã a extinderii UE. Viitoarea UE ar trebui sã fie o Europa creatã de cetãtenii sãi. toate limbile oficiale din statele membre ar trebui recunoscute ca limbi oficiale UE. Dreptul veto ar trebui interzis in procesul decizional al Uniunii. noi. li se acordã cetãtenilor din toate straturile sociale sansa de a fi pe deplin angajati în aceastã dezbatere. Comisia Europeana trebuie sa consulte societatea civilã când face uz de dreptul sãu de initiativã. apelãm la Conventia Europeanã sã asigure: Ideile din “White Paper on Youth”. Toate problemele legate de competentele Uniunii trebuie sã fie subiectul Curtii de Justitie. si alte grupuri sociale. Conventia Senioarã lucreazã la strategia de informare ce va ajuta la implicarea mai multor cetãteni în dezbaterea viitorului Europei. Fiecare cetãtean ar trebui sã aibã dreptul de a apela la Curtea de Justitie. Uniunea trebuie sã cuprindã în sistemul sãu de adoptare a deciziilor diversitatea lingvisticã. Tinerii Europei trebuie implicati cât mai repede posibil în procesele de adoptare a deciziilor. construind acest lucru. precum si dreptul de a elibera din functie comisari europeni si de a chestiona Presedintele Comisiei. Comisia Europeana este garantul Constitutiei Europene. minoritãtilor etnice. UE recunoaste importanta implicãrii tuturor cetãtenilor în dezvoltarea si implementarea politicilor UE. etnicã.Monografia oraşului Sânnicolau Mare secretariatului sãu. Consiliul trebuie reformat intr-o veritabila camerã secundarã. care stabilesc formarea unui comitet al tinerilor este ascultatã si de institutiile europene. si ar trebui sã stabileascã obiectiev comensurabile cu privire la includerea socialã si eradicarea sãrãciei. în acord cu statele membre. Mai mult. asigurându-se cã acestia stiu cum aratã sistemul lor politic. Trebuie sã rãspundã în totalitate Parlamentului si Consiliului. Comisia Europeana trebuie transformatã într-un veritabil executiv european. Deciziile în domeniile sensibile pot fi luate cu o majoritate dublã de state si populatie. Ore speciale de culturã europeanã. astfel încât sã promoveze idea de identitate si valori comune. care implicã institutiile europene. drepturi cetãtenesti si institutii trebuie asigurate în toate scoalile primare si gimnaziale. Implicarea tineretului european: Reformele UE nu ar trebui limitate la schimburi institutionale ci la o nouã ordine a competentelor . Procesul de consultare pentru redactarea documentului ” White Paper on Youth” a reprezentat un exemplu bun asupra modului în care institutiile UE pot lucra împreuna cu tinerii. cu organizatiile noastre si alti reprezentanti ai societãtii civile. Un dialog mai structurat si mai institutionalizat cu societatea civilã ar trebui sã asigure cã UE decide asupra subiectelor. culturale sau lingvistice. ce decide împreunã cu Parlamentul Europei privind legislatia UE. Rezultatele Conventiei trebuie ratificate într-un referendum european. persoanelor cu handicap. Membrii Parlamentului European trebuie alesi în campanii electorale europene standardizate. De aceea. UE creeazã noi modalitati de informare si educare a cetãtenilor cu privire la Europa. Cota anualã de ore urmeazã sã fie stabilitã în mod liber in fiecare tarã. ceea ce conteazã într-adevar pentru cetãtenii Uniunii. UE recunoaste în mod special drepturile fundamentale ale grupurilor marginalizate. ar trebui sã participe la Consiliul Ministrilor când dezbat probleme din sfera competentelor acestor regiuni. care sã serveascã drepturilor si intereselor lor. Uniunii Europene ar trebui sã i se acorde personalitate juridicã. reprezentantii tineretului. pentru a garanta cã cetãtenii au ultimul cuvânt cu privire la viitorul Europei. Parlamentul European ar trebui sã aibã dreptul de a propune si alege Presedintele Comisiei Europene. In acest cadru. de a fi incluse în acest proces. Consiliul ar trebui sã se întâlneascã în public. 229 .

UE trebuie sã realizeze un echilibru între contributiile guvernelor si organizatiilor guvernamentale. interesele cetãtenilor Europei vor fi auzite numai daca vom vorbi cu o singurã voce. Trebuie implementati urmãtorii pasi: Dezvoltarea politicii externe si de securitate comunã Politica Externa trebuie sã devinã o competentã exclusivã a Uniunii Europene. Asigurarea securitãtii în Europa UE trebuie sã abordeze inteligibil promovarea pãcii si a securitãtii. solidaritate si respectarea drepturile omului. necesitatea de a asigura pacea si stabilitatea precum si structurile sale de apãrare trebuie fãcute având la bazã valorile europene de democratie. Noi vrem ca UE sa lucreze pentru o lume cooperantã. Democratizarea si dezvoltarea durabilã trebuie sã reprezinte prioritãtile eforturilor internationale ale Europei. Europa într-o lume globalizatã Abordarea europeanã a relatiilor cu alte regiuni din lume. iar deciziile trebuie adoptate în mod democratic de cãtre Parlamentul si Consiliul European. pentru a asigura cã tinerii au posibilitatea de a experimenta politica europeanã. O armatã europeanã va fi mai eficientã din punct de vedere economic si militar. UE trebuie sã dezvolte o identitate de apãrare. Globalizarea a dus la o ordine mondialã multi-polarizatã. Politica externã si de securitate comunã trebuie integratã. Solidaritatea cu tãrile în curs de dezvoltare Numai prin promovarea dreptãtii sociale si solidaritãtii globale putem construi bazele pãcii si stabilitãtii. migrarea este un fenomen istoric si natural. UE trebuie sã dea prioritate tãrilor în curs de dezvoltare si sã deschidã pietele pentru export. Acestea includ organizatii internationale. egalitate. Trebuie sã existe un singur comisar pentru afaceri externe care sã execute politica comunã. Prin urmare. Scutirea de platã a datoriilor trebuie sã aibã în vedere drepturilor fundamentale ale omului. 230 . Aceasta este totusi incapabilã sã functioneze fãrã contributia NATO si nu are nici un rol în apãrarea Uniunii Europene.UE trebuie sã respecte dreptul fiecãrui stat membru de a participa la acordurile externe de cooperare internationalã ale Uniunii. In aceastã ordine mondialã complexã. Numai institutiile supranationale sunt capabile sã asigure stabilitate si sã influenteze fortele globalizãrii. organizatii neguvernamentale. politica externã. care este identic pentru toate statele membre. Globalizarea pietelor a dus la globalizarea drepturilor fundamentale si de aceea libertatea de miscare a devenit si mai necesarã. este important sa se mentina dialoguri active cu periferiile. dar reprezintã si un element esential în cultura europeanã. UE trebuie sã extindã cooperarea mai ales in domeniul politicii externe. Forta de Reactie Rapidã permite Europei sã contribuie pãstrarea pãcii si la managementul crizelor. UE trebuie sa îndeplineascã criteriul ONU (pentru ajutorul de dezvoltare) de 0. mari corporatii globale si persoane fizice. Imigratie si azil In afara faptului cã este beneficã din punct de vedere economic.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Faptul ca aditional existã o legãturã puternicã între parlamentarii tineri si tinerii din electoratul lor. libertate. (3) construirea institutionalã post-conflictualã. bazatã pe (1) prevenirea conflictelor. (2) managementul crizelor cu implicarea Fortei de Reactie Rapidã si obicetivele Petersburg.7% din PIB pânã în 2004. Mai mult. din moment ce nu poate fi vorba de progres global atata timp cât existã o diviziune economicã între emisferele nordice si sudice ale lumii. nici un stat membru nn este obligat sã participe în nici o structurã de apãrare europeanã. cu o interdependentã crescândã. Scutirea de platã a datoriilor bazate pe acorduri între tãrile donatoare si cele beneficiare trebuie sã faciliteze dezvoltarea economicã a acestot tãri. Totusi. trebuie sã promovãm discutiile cu privire la dezarmãrii nucleare si conventionale. Toti cetãtenii Europei au pasaport UE. precum si cu o crestere a numãrului actorilor.

Statele membre trebuie sã vorbeascã cu o singurã voce în institutiile internationale. Un rol de conducere în guvernarea globalã UE ar trebui sã joace un rol de conducere în promovarea guvernãrii globale. Deasemeni. Statele membre Uniunii trebuie aibã responsabilitãti egale în ceea ce priveste controlul frontierelor externe ale Uniunii. care discutã o altfel de globalizare – o globalizare sociala. Declaratia Universalã a Drepturilor Omului precum si Declaratia Drepturilor Copilului. O taxã de mediu europeanã ar trebui luatã în considerare. Banca Mondialã si negocierile Acordului General pentru Tarife si Comerţ. Acordul de la Kyoto reprezintã un punct cheie în politica internationalã. Comerţul internaţional Asigurarea ca fluxurile de capital global. Dezvoltare durabilã Protectia mediului global trebuie sã fie prioritatea politicii externe europene. iar UE ar trebui sã o promoveze. este o sarcinã prea mare pentru un singur stat. Terorismul international 231 . o globalizare a drepturilor. UE trebuie sã implementeze o politicã de migratie si de integrare activã comunã activa. informaţii şi resurse economice sunt benefice societăţii. sãnãtate. UE ar trebui sã promoveze acest aspect în societatea internationalã si sã contribuie la implementarea globalã a acordurilor internationale cu privire la protectia mediului. transport public). O asemenea cooperare va conduce la o dezvoltare mai rapidã si mai eficientã si va consolida democratia si prosperitatea în lume. reprezintã o baza importantã pentru contributia europeanã în institutiile internationale. UE trebuie sã ia mãsuri concrete pentru a facilita producerea si distribuirea de medicamente împotriva SIDA. FMI. dar nu reprezintã decât baza pentru dezvoltarea ulterioarã a cooperãrii in domeniul protectiei mediului. trebuie mentinut un dialog permanent cu societatea civilã si sã se ia in considerare miile de oameni din noi miscãri sociale. EU ar trebui sã se străduiască pentru a promova condiţii de munca mai bune în lume şi sã contracareze practicile anti competitive. precum si al OSCE si Consiliului Europei ca instrumente politice. Dezvoltarea durabilã reprezintã singura modalitate de a asigura progres pe termen lung. împreunã cu alte valori europene. prevenind dezvoltarea şi reducând comerţul. pentru a înlocui proiectele pe termen scurt care nu urmãresc decât profit imediat. urmând acordurile ONU. pe care sã o promoveze în societatea europeanã prin educatie continuã. Politica Agricolã Comunã si Politica Vamalã interzic accesul pe pieţele europene a celor mai sărace tãri din lume. Politicile UE în relaţie cu Organizaţia Mondialã a Comerţului. UE ar trebui sã aibã propria ei reprezentare în cadrul ONU. a Bãncii Mondiale si a FMI ca instrumente economice. UE ar trebui sã contribuie la intensificarea rolului OCDE. UE trebuie sã fie angajatã în cadrul Natiunilor Unite ca organizatie primarã. trebuie sã oglindeascã nevoia de progres social si protectie a serviciilor publice (educatie. iar corporatiile ar trebui sã fie responsabile pentru dezastrele ecologice pe care le produc ele sau produselor lor finite. prin sustinerea Curtii Penale Internationale. Lupta împotriva SIDA Uniunea Europeanã trebuie sã dezvolte urgent un plan european de luptã împotriva SIDA.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Prin urmare. Stiintã si cercetare Europa trebuie sã coopereze si cu alte regiuni în domeniul cercetãrii. UE trebuie sã sustinã principiile justitiei internationale. pentru a face UE eficienta dar si mai transparenta si mai aproapiatã de cetãtenii sãi.

va preveni nerespectarea drepturilor omului si va contribui la dezvoltarea economiilor de piatã. Trebuie sã respectãm valorile si cultura altor popoare si sã stimulãm schimbul si cooperarea culturalã. libertãtii si securitãtii. cum sunt MERCOSUR. precum si tãri cu care Europa are legãturi solide istorice si culturale. Conventia ar trebui sã facã referiri speciale la tineret în constitutie. deoarece acesta reprezintã o amenintare la adresa democratiei. este foarte important sã promovãm democratizarea si dezvoltarea societãtii civile. în tãrile în care terorismul este prezent. sub auspiciile procesului de la Barcelona. ar trebui sã fie una din prioritãtile politicii externe a UE. si trebuie sã rãmânã asa în continuare. Extinderea nu trebuie sã conducã la formarea unei noi Cortine de Fier în Europa. de promovare a stabilitãtii în aceastã zonã sensibilã. considerãm ca recomandãrile noastre sã fie integrate în discutiile grupurilor de lucru din Conventie. Din aceastã perspectivã. ASEAN si Uniunea Africanã. Relatiile dintre Statele Unite si Europa au reprezentat o forta stabilizatoare în ultimele decenii. cele din Comunitaatea Statelor Independente. în timp ca principala responsabilitate pentru politica de tineret rãmâne de competenta statelor membre. Ne angajãm sã actionãm în calitate de campioni ai acestui proces. Considerãm cã acest angajament este de o deosebitã importantã si cã reprezintã o parte naturalã a obiectivului de a participa la Conventia tinerilor. astfel încât problemele tinerolor sã fie luate în serios. în special prin societatea civilã si tineret. Tratatul constitutional trebuie sã recunoascã rolul organizatiilor neguvernamentale si a partenerilor sociali în relatia cu institutiile Uniunii Europene. 232 . Dacã aceastã Conventie a tinerilor si rezultatele ei reprezintã mai mult decât o actiune de relatii publice. Statele mediteraniene reprezintã frontiera sudicã a Uniunii. astfel încât cetãtenii sã participe activ în Uniunea Europeanã. egalitãtii. solicitãm consultãri regulate si implicare directã a tinerilor în continuarea eforturilor Conventiei privind viitorul Europei si în activitatea institutiilor comunitare în general. Dialogul Euro-Arab trebuie sã fie intensificat. pentru a contribui la democratizarea si dezvoltarea economicã si socialã din aceastã regiune. Vom raporta tinerilor pe care îi reprezentãm. Uniunea Europeanã trebuie sa demonstreze activ angajamentul sãu de mentinere a stabilitãtii si promovarea democratiei. cum sunt cele din America Latinã. Cooperarea euro-mediteraneana. Europa trebuie sã promoveze pe plan international valorile si diversitatea sa culturalã. O implicare mai mare a UE în aceste tãri va aduce democratie. pentru a ne asigura cã dezbaterea cu privire la viitorul Europei nu este rezervatã unui numãr restrâns de cetãteni europeni. UE trebuie sã clãdeascã legãturi si sã coopereze strâns cu alte structuri regionale.Monografia oraşului Sânnicolau Mare UE trebuie sã lupte împotriva terorismului national si international. Vecinii nostri de la est trebuie sã reprezinte prioritatea noastrã în domeniul cooperãrii. Concluzii Recomandãrile incluse în acest document sunt rezultatul a trei zile de muncã a 210 de reprezentanti din 28 de tãri. Europa trebuie sã foloseascã legãturile sale istorice si culturale cu America Latinã. asa cum sunt tãrile mediteraneene. respectul legii si libertãti fundamentale în toate zonele în care acestea nu sunt respectate. Cooperare cu alte regiuni de pe glob Trebuie sã acordãm o atentie deosebitã tãrilor vecine Europei. Tinerilor din Europa trebuie sã li se ofere posibilitatea de a dezvolta abilitãti si competente pentru a rãspunde provocãrilor unei lumi competitive si globalizate si sã constientizeze rolul lor în acest context. dar si celorlalti tineri europeni în general. In schimb.

Putem da exemplu elevului Radu Mircea care a participat pe cont propriu la concursurile judeţean şi interjudeţene cu piese clasice (îndeosebi jazz) şi operele lui Bartok (păcat că Asociaţia ProBartok nu a invitat pe aceşti copii minunaţi ai oraşului în care s-a născut marele pianist şi compozitor). În acest context oraşul are valori deosebite din generaţia tânără care nu sunt puse în valoare de către administraţia locală şi unităţile educative-culturale. asteptând sã ne contactati pentru a ne asigura cã ideile. (dirijor 1985-2003) să ducă mai departe faima acestui plai bănăţean. putem descoperii talente care să fie puse apoi în valoare de marile cluburi sportive din Europa. • Club filatelic. Sperãm cã suportul necesar pentru aceasta va fi furnizat de cãtre Conventie si de institutiile europene. Conventia tinerilor invitã Conventia Europeanã sã prezinte proiectele sale celei de-a doua sesiuni a Conventiei tinerilor. viziunile.G. şi pot duce mai departe faima oraşului în care s-a născut marele pianist. în oraş ingineri informaticieni care prin această formă organizată poate contribui la punerea în valoare a oraşului şi oamenilor săi. Formele de punere în valoare a acestui tezaur uman sunt multe şi vom enumera doar câteva: • Crearea unui „Club al informaticienilor” sub patronajul Consiliului local –liceul Teoretic având clase de informaticieni.speranţa noastră Într-o lume a transformărilor rapide a evoluţiei ştiinţei şi tehnici şi a modernizării societăţilor umane. Enumerăm printre aceştia pe Avram Oana care pot demonstra forţa lor sufletească. si ne punem la dispozitia dumneavoastrã. De aceea. prin care muzica poate face oameni mai buni. • Prin crearea unei baze sportive moderne pentru copii. avem încrederea cã Prezidiul si Forumul Tineretului European va pregãti cea de-a doua sesiune a Conventiei tinerilor si cã va sustine Conventia tinerilor în organizarea unei consultãri a tinerilor si a asociatiilor lor din Europa. • Cerc de pictură. • Punerea în valoare a tinerelor talente de pianişti urmaşii lui Bela Bartok care pot participa la concursuri şi festivale internaţionale sau aici în oraş pot da adevărate recitaluri de pian din opera lui Bela Bartok şi altor mari muzicieni ai lumii. generaţia tânără la început de mileniul al III-lea are menirea şi este chemată să se impună în viaţa comunităţilor umane. contributiile si interesele tineretului sunt luate in considerare. Mai mult. că aceşti copii minunaţi pot cânta pe scenele oraşelor europene. De ce să nu auzim şi să ne mândrim cu aceşti copii minunaţi.Viitorul lor le aparţine şi de aceea generaţiile mai în vârstă au datoria de a descătuşa aceste energii creatoare. pe întreaga duratã de desfãsurare a Conventiei Europene. de a face să participe la crearea valorilor umane. Trebuie să se înţeleagă că cu 233 . ca o sursã de idei inovative. • Prin continuarea tradiţiei de peste 145 de ani Corul Doina format din tineri ar putea sub conducerea lui Iosif R. considerãm cã Conventia Europeanã ar trebui sã raporteze Prezidiului Conventiei tinerilor despre modul în care cererile noastre sunt integrate în documentele grupurilor de lucru si a proiectelor de tratat. Confesiunea unei generaţii Generaţia tânără .Monografia oraşului Sânnicolau Mare Conventia ar trebui sã implice organizatiile de tineret. delagatiile de tineri si alti tineri activi.

Intelectualii localităţii sunt chemaţi să ia exemplul înaintaşilor lor intelectuali şi cazul cel mai elocvent e al profesorului Bucurescu –director al gimnaziului Principele Carol care împreună cu intelectualii localităţii. Ungaria şi Serbia) afiliată la un club puternic de fotbal din Europa. • 234 . Însuşi antrenorii de juniori fotbal Biaş şi Bondor fac un efort mare la vârsta lor pentru a crea aceste valori şi în domeniul fotbalului (Este oare posibil ca aceşti oameni să meargă în fiecare sezon la patronii de firme să le ceară 1-2 mingii de fotbal?). să realizeze aceste proiecte în care rolul evident îl vor avea tinerii oraşului. poate face enorm de mult dacă e ajutat ca muzica şi voia bună să fie la ea acasă. Posibilităţi sunt enorme. poate scoate la iveală noi talente.Monografia oraşului Sânnicolau Mare o echipă de fotbal în divizia B care consumă miliarde de lei (la fel ca cea de handbal fete) care nu au talentele sânmiclăuşene nu se pot naşte valori. corectitudine şi spirit de echipă să coordoneze acţiunile administraţiei locale. Prin inimosul şi sufletistul om de cultură profesorul Mândran G. timp de patru ani a strâns fonduri pentru ca în 1925 să fie ridicată statuia marelui poet naţional Mihai Eminescu. poate forma din tineri elevi –o mică orchestră. • Crearea unei şcoli de fotbal cu copii din trei ţări (România. Se mai poate face aşa ceva acum? Se poate căci oamenii sunt mai bogaţi decât atunci. • Prin chemarea şi antrenarea marilor firme din oraş se pot realiza lucruri extraordinare ca: • Dotarea sportului cu aparatură modernă şi funcţionarea lui pe baze sportive occidentale. • Crearea unei baze de tratament balneare. • Realizarea unei baze hipice de nivel european inclusiv creşterea cailor de rasă. depinde de aleşi locali dacă vor fi capabili ca prin cinste. • Crearea unui parc modern în Promotor-Satu Mare şi a unei păduri în nordul oraşului şi unui micro raion de vile şi locuinţe pentru tineri în sudul oraşului.

inclusiv operatiuni de raspuns la crize. dar contribuie si la pacea si stabilitatea in regiune. Scopul si sarcinile Aliantei · Scopul esential al NATO stabilit prin Tratatul de la Washington din 1949 este de a apara libertatea si securitatea tuturor membrilor sai prin mijloace politice si militare. cooperarea si dialogul cu alte tari din spatiul euroatlantic. Consideratii generale In contextul schimbarilor complexe care au avut loc in Europa in ultima decada.La Washington. De aceea Alianta nu asigura numai apararea membrilor sai. la nivelul NATO s-a simtit nevoia unei abordari adaptate la noile provocari aparute la adresa securitatii. Alianta este pregatita sa contribuie. · Sarcinile fundamentale de securitate: asigurarea unui mediu de securitate euroatlantic stabil. in scopul cresterii transparentei. caracteristicile esentiale ale noului mediu de securitate. sa descurajeze si sa se apere Impotriva oricarei amenintari de agresiune la adresa oricarui stat membru NATO.Monografia oraşului Sânnicolau Mare TRATATUL ALIANŢEI NORD ATLANTICE(NATO) 29 martie 2004 . de la caz la caz si prin consens. 235 . Realizarea acestui tel poate fi pusa in primejdie de riscurile unor crize si conflicte care sa afecteze securitatea spatiului euroatlantic. aliatii au aprobat noul Concept Strategic al NATO care identifica scopul Aliantei si sarcinile sale fundamentale de securitate. la prevenirea eficienta a conflictelor si la angajarea activa in managementul crizelor. · In vederea intaririi securitatii si stabilitatii spatiului euroatlantic. increderii reciproce si a capacitatii de actiune comune cu Alianta. sa promoveze pe scara larga parteneriatul. s-a finalizat procedura de aderare prin depunerea instrumentului de aderare la depozitarul Tratatului. sa serveasca ca forum de consultari intre aliati pe orice problema care ar afecta interesele lor vitale. care specifica elementele unei abordari mai largi de catre NATO a securitatii si care furnizeaza orientarile necesare pentru continuarea adaptarii fortelor sale militare. Astfel. bazat pe institutii democratice si solutionarea pasnica a diferendelor. care este Guvernul SUA. moment in care Romania devine membru cu drepturi depline al Aliantei. la summitul de la Washington din aprilie 1999.

economic. mentinerea unor capabilitati militare eficace si suficiente pentru descurajare si aparare. măsuri şi termene de realizare în vederea orientării. vitală pentru asigurarea dezvoltării prospere a ţării. O contribuţie importantă la buna pregătire a aderării au avut-o potenţarea cooperării interne interinstituţionale. atat prin adancirea relatiilor intre tarile euroatlantice cat si prin gestionarea crizelor. România şi-a elaborat propriul Plan naţional anual de pregătire pentru aderare (PNA). România a solicitat formal aderarea la NATO în 1993. cu rol major în procesul de includere a noi membri în NATO. urmărit consecvent de toate guvernele care s-au succedat începând cu 1990. In cadrul acestui mecanism. care recunoaste importanta factorilor politic. confirmă locul statului român în sânul familiei occidentale. precum şi testarea interoperabilităţii cu aliaţii şi capacităţii practice de contribuţie la obiectivele şi misiunile NATO.MAP). Un an mai târziu. asigură accesul la procesul de luare a deciziilor majore în planul securităţii europene şi euro-atlantice.Monografia oraşului Sânnicolau Mare Abordarea securitatii pentru secolul 21 · Alianta este angajata pentru o abordare larga a securitatii. · Alianta incearca sa intareasca securitatea si stabilitatea euroatlantica prin: pastrarea legaturii transatlantice. prin colaborarea cu celelalte state candidate la aderare. în cadrul Grupului Vilnius. România devine primul stat care răspunde invitaţiei lansate de NATO de a participa la Parteneriatul pentru Pace. care stabileşte obiective. program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate. social si de mediu. susţinerii şi evaluării eforturilor făcute în pregătirea pentru aderarea la Alianţă. cooperare si dialog cu celelte tari ca parte a abordarii problemelor de securitate euroatlantica prin cooperare. NATO a lansat Planul de acţiune în vederea admiterii de noi membri (Membership Action Plan . structurată prin intermediul unei Comisii Naţionale pentru integrarea României în NATO. şi externe. În aprilie 1999. inclusiv in domeniul controlului armamentelor si dezarmarii. Pentru România. 236 . aderarea la NATO reprezintă o evoluţie majoră. care va influenţa decisiv politica externă şi internă a ţării. · Telul colectiv al NATO este de a edifica o arhitectura de securitate europeana pentru care contributiile Aliantei la securitatea si stabilitatea spatiului euroatlantic si a celorlalte organizatii internationale sunt complementare si se consolideaza reciproc. prin participarea consistentă a României la operaţiuni în sprijinul păcii sub egida NATO. pentru indeplinirea intregului spectru de misiuni ale NATO. Apartenenţa la NATO reprezintă garanţia securităţii şi stabilităţii externe. dă ocazia demonstrării capacităţii de a face faţă solicitărilor implicate de statutul de membru şi de a contribui la promovarea obiectivelor Alianţei. OSCE şi în lupta împotriva terorismului. o capacitate completa pentru gestionarea cu succes a crizelor. dezvoltarea Identitatii Europene de Securitate si Aparare in cadrul Aliantei. ONU. suplimentar dimensiunii indispensabile a apararii. continuarea procesului de deschidere fata de noi membri si urmarirea constanta a relatiilor de parteneriat. Integrarea euro-atlantică a reprezentat un obiectiv constant al politicii externe româneşti.

pentru acomodarea cu modul de lucru al NATO. Estonia. a fost demarat procesul de ratificare a protocoalelor în statele aliate. Odată cu semnarea Protocoalelor de aderare. similar celorlalte şase state invitate. să înceapă convorbirile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. de către NATO a statelor invitate şi a reformelor întreprinse de acestea. Letonia. Calendarul de reforme a fost trimis Alianţei în anexă la scrisoarea de intenţie transmisă secretarului general al NATO de către ministrul afacerilor externe şi prin care se confirma interesul. pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate. România. document aprobat de către Guvern şi Preşedintele României. Ambasadorii statelor membre NATO au semnat Protocoalele de aderare la NATO pentru România şi celelalte şase state invitate să adere. După semnarea Protocoalelor. voinţa şi capacitatea României de a-şi asuma obligaţiile ce decurg din statutul de membru al Alianţei. pe de o parte. a statelor invitate asupra principiilor şi modului de lucru proprii Alianţei. pe de altă parte. Experienţa ciclurilor succesive ale PNA a permis o mai bună cunoaştere. România se pregăteşte să-şi asume un rol activ şi eficient în promovarea valorilor şi obiectivelor Alianţei. la lucrările majorităţii structurilor aliate. atât prin participarea la operaţiunile şi misiunile Alianţei.Monografia oraşului Sânnicolau Mare La Summit-ul NATO de la Praga (21-22 noiembrie 2002). prin participarea. alături de alte şase state – Bulgaria. Slovacia. Lituania. Ca viitor membru al NATO. ceea ce a făcut posibilă reducerea duratei convorbirilor de aderare dintre invitaţi şi Alianţă la numai două runde. precum şi. Slovenia –. ca observatori. în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles la 26 martie 2003. statele invitate au fost implicate treptat în activităţile Alianţei. la finele căruia statele invitate vor putea adera la Tratatul Nord-Atlantic. 237 . devenind astfel membri cu drepturi depline ai NATO. şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre ale NATO au decis invitarea României. cât şi în planul iniţiativelor şi evoluţiilor conceptuale. a elaborat un calendar pentru finalizarea reformelor necesare facilitării integrării în Alianţă.

laşi S. HĂRŢI CU NUMERELE TOPO ALE: • CARTIERUL COMUNA GERMANĂ. Comuna si Bisericile din Sânnicolau Mare.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 14. (1926) Eminescu în Banat 6.(2000) Banatul de la origini până acum. 2.(1932) Şoimii României la Praga 238 . (1925) Comoara din Sânnicolau Mare 4.V. BIBLIOGRAFIE 1.Bucurescu T. Bucurescu T. ANEXA NR. Bucureşti 9.14.Farca I. • SÂNNICOLAU MARE. HARTA CU NUMERELE DE CASĂ PE STRĂZI ŞI CARTIERE.Farca I. (1995) Banatul în secolele IV-XII. (1922) Anuarul şcolar 1921/1922 5. (1934) Din trecutul Banatului. Timişoara 7.Dragomir V.(1976) Topografie militară. Editura de Vest. Timişoara 10. Botis P. Bucurescu T.Cotoşman Gh. (1924) În drum spre casă 11.(1976) Geografie şi urbanizare.V.Cucu V.Ehrler 3. • CARTIERUL SATU NOU. Timişoara 2. Bejan A.J. (1966) Monografia Şcolii Agricole din Sânnicolau Mare 3. Editura Junimea.14 1.

Timişoara 20. (1969) Monografia învăţământului secundar din Sânnicolau Mare 34.Linc R. .(1984) Istoria militară a poporului român.Et. Editura Academiei. Bucureşti 18. (2002) Monografia Timişoarei.(1989) Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria.Munteanu I. (2000) Geografia poulaţiei.Stoica V. Editura Academiei. (1992) Breviar statistic al judeţului Timiş.Prodan I.Posea Gr.. (1972) Colonizarea germanilor svabi din Sânnicolau Mare 35. (2000) Monografia oraşului Sânnicolau Mare. Timişoara 239 .al. (1990) Contribuţii la istoria Banatului.Onciulescu D.(1982) Monografia folclorică a oraşului Sânnicolau Mare 25.al.al.Iorga N. Timişoara 3O. Direcţia Judeţeană de Statistică. Bucureşti 28. Editura Sport-Turism. (1984) Monografia oraşului Sânnicolau Mare 32. Timişoara 33.Popescu P. Bucureşti 26.Radu P.Nini V. Timişoara 15.Samoilă I.Munteanu I. Timişoara 41. Editura Almanahul Banatului. Editura Solness.Munteanu I. Editura Facla. Pop E. 36. Bucureşti 27. Editura Mirton.Szocs I.Haţegan I.Fond arhivistic-Staţia meteo Sânnicolau Mare 13.Et.Munteanu R. Bucureşti 39.(1997) Geographica Timensis.Posea Gr. (1992) Câmpiile României-Câmpia Banato-Crişană. Monografia corului Doina. (1972) Micromonografia Sânnicolau Mare 31.(1981) Judeţul Timiş-monografie.Mogoşanu F.(1962) Ghid geobotanic pentru Banat.1 91 8 .Popa M.Et. Bucureşti 29. Universitatea de Vest.(2000) Studiul hărţii.Samoiiă I. Editura Antib. (1966) Mica floră ilustrată a României.(1959) Planul de amenajare a sistemului hidrotehnic ArancaGalatca 24.Romoşan I.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 12. Fond arhivistic-Primăria Sânnicolau Mare 14.Samoilă I.Samoilă I.Et.Szocs I.al. Bucureşti 38.Timişoara 19.Volumul I.Teorie şi metodologie. Timişoara 21. Bucureşti 40.(1982) Sânnicolau Mare-125 de ani de cântare corală.al. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.(1999) Geografie si Geopolitică. Oradea 17. Timişoara 37. Editura Militară. Bucureşti 23.Szocs I.. de Haţeg ( 1 9 8 1 ) Cronica Banatului.(1977) Contribuţii la istoria învăţământului din Banat până la 1800. (1995) Cultură şi civilizaţie medievală la Mureşul de jos.(1978) Paleoliticul în Banat..(1986) Geografia fizică a României. Timişoara 22. Editura Fundaţiei „România de mâine".(1974) Tibiscus istorie şi arheologie.Et. (1994) Mişcarea naţională din Banat 1 8 8 1 .Vert C. Bucureşti 16.

Et.Monografia oraşului Sânnicolau Mare 42. 46.(1997) Analele Universităţii de Vest.Et. Timişoara 44.Et.(1996) Analele Universităţii de Vest.al.al.al. Timişoara 45.Et. Timişoara 43.Melcher Gabriel (1994) Dinamica demografică a Sânnicolaului Mare Inregistrata cu codul ISBN 973-0-05147-6 240 .al.a!.Et.(1955) Arhiva naţională: Fragmente din deportarea în Bărăgan 47.(1970) Studii de geografie a Banatului. Universitatea de Vest. Universitatea de Vest. Timişoara.(1994) Geographica Timensis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful